Evaluarea Psihologica a Temperamentului Elevilor

UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ªI PROTECÞIEI SOCIALE AMPOSDRU

FONDUL SOCIAL EUROPEAN POSDRU 2007–2013

INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007–2013

OIPOSDRU

PROGRAMUL OPERAÞIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007–2013

Axa prioritarã 1: „Educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere”

Domeniul major de intervenþie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaþie ºi formare profesionalã”

Titlul Proiectului: „Stilul de învãþare ºi temperamental ºcolarilor – instrumente pentru o educaþie creativã”

Numãrul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/61341

Editor: ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative

Data: 1 septembrie 2010 – 31 decembrie 2012

„Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice

Modulul al II-lea – Perfecþionare

Coordonator proiect: Dragoº ILIESCU

Evaluarea psihologicãa

temperamentului elevilor



Andrei IONDragoº ILIESCU

Material pentru curs ºi exerciþii workshop „Aplicarea ºi scorarea instrumentelor de evaluare temperamentalã

la elevii între 10 ºi 18 ani”

ISBN 978-973-711-339-9

Coperta_Proiect_02.qxd 3/19/2012 11:40 AM



EVALUAREA PSIHOLOGICÃ A TEMPERAMENTULUI ELEVILOR








OIPOSDRU

Redactor: Dan FlontaTehnoredactor: Olga MachinCoperta: Lucian Pricop ºi Cristian Lupeanu



Domeniul major de intervenþie 1.3: „Dezvoltarea resurselor umane în educaþie ºi formare profesionalã”

Titlul Proiectului: „Stilul de învãþare ºi temperamentul ºcolarilor – instrumente pentru o educaþie creativã”




„Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene

sau a Guvernului României.”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

ION, ANDREIEvaluarea psihologicã a temperamentului elevilor. Modulul

al II-lea – Perfecþionare / Ion Andrei, Iliescu Dragoº. – Bucureºti:Comunicare.ro, 2012

Bibliogr.ISBN 978-973-711-339-9

I. Iliescu, Dragoº

159.922.7

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1. Introducere în evaluarea psihologicã a temperamentului . . . . . . . . . . . . . . 6

Introducere în evaluarea psihologicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Evaluarea personalitãþii ºi a temperamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Principiile ºi standardele etice aplicabile în evaluarea psihologicã . . . . . . . . . . . . 22

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

2. Administrarea, scorarea ºi interpretarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Administrarea testelor

ºi chestionarelor psihometrice – aspecte introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Administrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Scorarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Interpretarea rezultatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

3. Interpretarea avansatã a chestionarelor

de evaluare a temperamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Abordãri interpretative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Maximizarea eficienþei în interpretare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Oferirea feedbackului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Introducere

Pentru cunoaºterea unui copil este necesarã cunoaºterea personalitãþii acestuia, amodului în care copilul se comportã în diferite situaþii sociale sau familiale. Cu-noaºterea surselor primare ale energiei ºi motivaþiei copilului, a felului în care aces-ta preferã sã înveþe, precum ºi a felului în care preferã sã ia decizii se pot dovedi afi de o mare importanþã în dezvoltarea ºi integrarea copilului în viaþa socialã.

Opinia generalã este aceea cã informaþiile despre temperamentul copiilor suntde cea mai mare importanþã pentru psihologi sau pentru consilierii ºcolari. Acestlucru este parþial adevãrat, însã ºi alte categorii implicate în educaþia acestor copii,precum pãrinþii, medicii, specialiºtii în terapie ocupaþionalã, psihopedagogii etc.,pot beneficia major de pe urma unor astfel de informaþii. Nu trebuie însã nici unmoment sã uitãm cã o cunoaºtere corectã ºi completã a temperamentului este decea mai mare importanþã chiar pentru copiii ºi tinerii care pot fi evaluaþi.

Unul din drumurile cãtre o viaþã bunã, împãcatã ºi caracterizatã de succes estecapacitatea de a lua decizii bune, decizii care sã aibã ca rezultat dezvoltarea person-alã, în modalitãþi care sã serveascã cel mai bine propria persoanã, familia, naþiuneasau alte entitãþi.

Cunoaºterea propriului temperament îi ajutã pe copii sã se înþeleagã mai binepe sine ºi pe cei din jurul lor. De asemenea, foarte important este faptul cã ocunoaºtere a propriului temperament îi ajutã pe copii ºi tineri sã identifice corectpropriile puncte tari ºi sã înþeleagã astfel mai uºor ºi mai bine care sunt cãile sprefericire personalã ºi spre succes.

De aceea, scopul chestionarelor de evaluare a temperamentului copiilor esteacela de a promova înþelegerea copiilor ºi tinerilor, pentru ei, pentru familie, pen-tru prieteni ºi pentru toþi specialiºtii care se pun în slujba acestor copii. Sperãm cãacest instrument va fi utilizat pe scarã largã pentru a identifica ºi a ajuta dezvolta-rea talentului în toate formele sale (Oakland, Glutting, Horton, 2007).

Caiet de curs (ziua I)

Introducere în evaluarea psihologicã

a temperamentului

Introducere în evaluarea psihologicã

Evaluarea psihologicã reprezintã una dintre ramurile ºtiinþelor comportamentale,fiind preocupatã de analiza modului în care persoanele se comportã în diferite con-texte sociale sau culturale. Principalele obiective ale evaluãrii psihologicã sunt:– identificarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre caracteristicile personale ºi

capacitãþile indivizilor (Graham, Naglieri, 2004);– clasificarea modului de funcþionare individualã;– predicþia comportamentalã.

Obiectivele prezentate mai sus se aflã la baza oricãrui demers pe care specialis-tul în ºtiinþele comportamentale doreºte sã-l realizeze într-un anumit context par-ticular de intervenþie. Evaluarea psihologicã este consideratã a fi o etapã, iar nu unscop în sine. De cele mai multe ori, evaluarea psihologicã reprezintã o etapã speci-ficã din cadrul unei activitãþi generale (de exemplu: evaluarea psihologicã pentruintervenþii psihoterapeutice, evaluarea psihologicã pentru consiliere psihopeda-gogicã, evaluarea psihologicã pentru angajare) exemplele putând continua.

Evaluarea psihologicã reprezintã un proces general de colectare de informaþii cuprivire la comportamentele ºi atitudinile persoanelor în diferite contexte sociale,profesionale sau familiale. Existã o diferenþã fundamentalã între noþiunea de testarepsihologicã ºi cea de evaluare psihologicã. Testarea psihologicã reprezintã o formãparticularã a evaluãrii psihologice, cu alte cuvinte prin intermediul testãrii psiholo-gice informaþiile despre persoane sunt colectate într-un mod particular. Dacã eva-luarea psihologicã reprezintã un proces general de colectare a informaþiilor, testareapsihologicã reprezintã o modalitate standardizatã de adunare a informaþiilor rele-vante pentru diferite persoane. În acest context, standardizarea se referã la faptul cãîntrebãrile (itemii) unui chestionar sau test sunt administraþi în aceeaºi ordine, sco-reazã pe scale în acelaºi mod ºi la existenþa unui algoritm interpretativ.

7

Câteva concepte cheie în psihometrie:– item – se referã la întrebãrile unui test, itemii reprezintã conþinutul efectiv al

testului, de obicei itemii reprezintã mostre de comportamente;– scalã – fiecare item al testului mãsoarã anumite constructe psihologice bine

delimitate (sociabilitate, extraversie, conºtiinciozitate) – aceste dimensiuni suntde obicei denumite scale;

– test – un instrument construit cu scopul de a mãsura constructe sau variabile la-tente prin intermediul unor itemi care presupun rezolvarea unor probleme sausarcini, persoanei evaluate solicitându-i-se sã performeze la un nivel cât mai înalt;

– chestionar/inventar – un instrument construit cu acelaºi obiectiv ca ºi testul, darcare solicitã respondentului sã ofere informaþii despre modul tipic, obiºnuit în careacesta se comportã. Pentru chestionar nu existã rãspunsuri corecte sau greºite.

Statistica în psihometrie

Evaluarea psihologicã este centratã pe analiza ºi studierea diferenþelor interindi-viduale. Pentru a putea analiza aceste diferenþe, pentru a putea da sens ºi semnifi-caþie datelor obþinute din evaluare este necesarã cunoaºterea unor concepte statis-tice de bazã. Acestea vor fi detaliate în continuare.

Scale de mãsurareUnul dintre principalele instrumente ale ºtiinþei este mãsurarea, afirmaþie vala-

bilã ºi pentru psihologie. Doar pe baza observaþiilor sau a descrierilor pot fi traseconcluzii cu un caracter relativ sau ambiguu. De exemplu, dacã un cercetãtor îºipropune sã identifice relaþia dintre inteligenþã ºi performanþã academicã mãsurareacelor douã variabile este necesarã pentru a putea trage concluzii cu sens (Kerlinger& Lee, 2000). Mãsurarea vizeazã în principal atribuirea unor numere anumitorcaracteristici sau aspecte ale obiectelor, în aºa fel încât interpretarea ºi manipularea

8

lor matematicã sã fie cu sens. Existã patru tipuri de scale de mãsurare: nominalã,ordinalã, interval, raport.

Scala nominalã – aceastã scalã presupune alocarea unor numere pentru diferiteobiecte sau clase de obiecte care diferã din punct de vedere calitativ. Cu alte cuvinte,numerele sunt folosite pentru a substitui nume sau orice alte simboluri care identi-ficã anumite obiecte sau clase de obiecte. În principiu, utilitatea scalelor nominaleare scopul de a facilita realizarea clasificãrilor (Kerlinger & Lee, 2000). De exemplu,pentru variabila gen, în loc de feminin ºi masculin se pot utiliza codurile 0 ºi 1. Pebaza scalelor nominale nu se pot realiza operaþii statistice sau matematice.

Scala ordinalã – acest tip de scalã presupune alocarea de numere persoanelorsau obiectelor. Aceste numere reflectã ordinea sau rangul. Scala ordinalã indicãdoar cã obiectul A, de exemplu, este mai mare decât obiectul B, neprecizând însãºi magnitudinea acestei diferenþe. Scala ordinalã oferã informaþii despre poziþiaunui anumit individ într-un anumit grup. Analiza ordinii anumitor trãsãturi poatecontribui la extragerea unor concluzii cu sens. De exemplu, dacã este analizat ungrup de copii (50 fete ºi 50 bãieþi) în funcþie de ordinea în care au terminat o cursãde 100 de metri. Se va putea lesne observa cã existã mai mulþi bãieþi care au termi-nat în primele 50 de poziþii.

Scala de interval – aceastã scalã implicã alocarea de numere obiectelor, în aºa felîncât pe lângã identificarea ordinii, diferenþele dintre numere pot fi interpretate cusens (Kerlinger & Lee, 2000). Scalele de interval sunt cel mai frecvent întâlnite înmãsurarea psihologicã. Diferenþa între anumite douã valori ale scalei pot fi identi-ficate cu precizie. De exemplu 15 grade Celsius reprezintã cu 5 grade mai mult faþãde 10 grade Celsius. În acelaºi timp 30 de grade Celsius nu reprezintã de douã orimai mult ca 15 grade Celsius, deoarece valorile reprezintã o convenþie, conversiaîn grade Fahrenheit fiind 86 ºi respectiv 59 de grade.

9

Scala de raport – reprezintã sistemele de notare care au valoarea zero absolut.Exemple de scale de raport sunt: timpul, distanþa, abilitãþile fizice. În practica psi-hologicã, scalele de raport sunt întâlnite destul de rar din punct de vedere interpre-tativ acestea vor fi tratate la fel ca cele de interval.

Statistici descriptive ºi scoruri standardizateMedia – în limbaj comun, prin medie se înþelege medie aritmeticã. Media este

unul din indicatorii tendinþei centrale, calculându-se prin împãrþirea sumei tutur-or scorurilor obþinute la numãrul de observaþii sau participanþi.

Mediana – reprezintã valoarea plasatã în mijlocul unei distribuþii, împãrþind-opractic în douã jumãtãþi.

Mod – cea mai frecventã valoare dintr-un set de date. Abaterea standard – este principalul indicator al varianþei sau a diversitãþii exis-

tente în cadrul unei distribuþii, ele reprezentând în sens extins media diferenþelorîntre valoarea centralã ºi fiecare element al unei distribuþii.

Distribuþie – reprezintã o modalitate alternativã de a privi datele, prezentândfrecvenþa cu care apar anumite valori într-un set de date.

Distribuþia normalã – datele obþinute dintr-un numãr mare de observaþii tind sãse distribuie într-un mod particular (Figura 1). Aceastã curbã este foarte asemã-nãtoare cu bine-cunoscuta curbã a lui Gauss, descoperitã pe baza unor formulematematice complexe. Atunci când existã un numãr suficient de mare de observaþii,variabilele ºi constructele psihologice tind sã se distribuie dupã curba normalã.

10

Figura 1. Distribuþia înãlþimii în populaþia generalã.

Principalele caracteristici ale curbei normale sunt:– simetria în jurul axei verticale centrale;– axa verticalã centralã care împarte distribuþia este punctul prin care trec media,

mediana ºi modul;– extremele asimptotice ale distribuþiei nu ating niciodatã axa orizontalã (un scor

din ce în ce mai extrem putând fi obþinut);– se poate identifica cu exactitate care arie din curbã se aflã între punctul central

ºi o abatere standard; pe baza acestui algoritm se pot calcula orice distanþe întredouã puncte sau valori ale curbei (Coolican,1999).

Figura 2. Distribuþia normalã.

11

Scor brut – reprezintã scorul obþinut din însumarea scorurilor obþinute de opersoanã la itemii care mãsoarã o anumitã scalã. Scorul brut este lipsit de semnifi-caþie interpretativã. Acesta capatã semnificaþie doar prin raportare la media ºi aba-terea obþinute pentru un anumit eºantion.

Scor standardizat – un scor standardizat reprezintã o transformare a scoruluibrut, bazatã pe medie ºi abatere standard. Un scor standardizat permite identifi-carea precisã a ariei din curbã aflatã între oricare douã valori. Existã mai multetipuri de scoruri standardizate care se utilizeazã în psihologie. Acestea vor fi deta-liate în continuare.

Etalon – pentru a putea interpreta un scor individual acesta trebuie raportat laun etalon sau normã. Etalonul este format din media ºi abaterea standard obþinutãde o anumitã populaþie la un anumit test. Normele sunt necesare pentru a comparascorul individual cu cel obþinut la nivelul populaþiei de referinþã permiþând astfelstabilirea gradului de dezvoltare/intensitate al respectivei dimensiuni.

Scorurile Z – denumite în acest fel deoarece ºi distribuþia normalã mai este den-umitã distribuþia Z. În cadrul acestor scoruri media corespunde valorii 0, iarabaterea standard are valoarea de 1. Scorul Z corespunzãtor unui anumit scor brutse poate calcula prin formula (x-m)/SD (x = scorul brut, m = media respectivei dis-tribuþii, SD = abaterea standard a respectivei distribuþii). Datoritã dificultãþii de araporta descrieri ale variabilelor psihologice (ex: inteligenþã, abilitãþi sociale) prinscoruri 0 sau negative, scorurile Z sunt rareori întâlnite în practicã.

Scorurile T – sunt frecvent întâlnite în cadrul chestionarelor care mãsoarã per-sonalitatea, fiind caracteristice itemilor de tip autodezvãluire (self-report). Sco-rurile T sunt derivate directe ale scorurilor Z, formula de calcul a acestor fiind:50+10(x-m)/SD.

Scorurile IQ – scoruri special construite pentru a reda vârsta mentalã. Popu-laritatea testãrii inteligenþei a fãcut chiar ca scorurile IQ sã fie substituite în lim-

12

bajul comun termenului abilitate mentalã generalã sau inteligenþã. Asemenea sco-rurilor T, scorurile IQ sunt derivate ale scorurilor Z, formula de calcul a acestorafiind 100+15(x-m)/SD.

Centilele – denumite în limba englezã percentile desemneazã valoarea sub caresunt situate anumite procente din numãrul total de observaþii. De exemplu, subcentila 30 sunt situate 30% din observaþiile sau datele din distribuþie, în timp ce70% din observaþii sunt situate peste aceastã valoare. Dupã cum se poate observaîn Figura 1.3, centila 50 are aceeaºi semnificaþie ca scorul Z 0 sau ca scorul T 50. Înacelaºi timp, datoritã faptului cã acestea reprezintã procente din observaþii, cen-tilele nu pot fi utilizate pentru analize sau procesãri matematice ulterioare.

Figura 3. Distribuþia normalã ºi scorurile standardizate.

13

Caracteristici psihometrice

Pentru a putea fi utilizat cu încredere în procesele de evaluare psihologicã, oriceinstrument psihometric trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii minime. Stan-dardele în funcþie de care sunt stabilite proprietãþile unui instrument psihometricsunt denumite caracteristici psihometrice. Existã douã caracteristici psihometriceesenþiale pentru orice instrument de evaluare: fidelitatea ºi validitatea.

Fidelitatea Pentru a putea avea încredere în scorurile pe care o persoanã le obþine la un

anumit test una din condiþii este ca acel scor sã fie relativ stabil. Din punct devedere practic, ar fi imposibilã interpretarea unui test ale cãrui scoruri, pentruaceeaºi persoanã, variazã semnificativ la intervale moderate de timp.

În orice mãsurare a fidelitãþii, referirea se face la consistenþa ºi reproductibili-tatea unei observaþii (cotã, scor, notã) sau set de observaþii (distribuþia scorurilor).Dacã cu acelaºi instrument de mãsurã se fac observãri în momente diferite ºi defiecare datã se ajunge la scoruri relativ similare, se poate considera cã s-a obþinut omãsurare cu o fidelitate mare.

Prin fidelitate se înþelege fineþea cu care testul mãsoarã constructele sale com-ponente, respectiv exactitatea, precizia sa ºi lipsa erorilor de mãsurare. Fidelitateaindicã utilizatorului gradul în care poate avea încredere în rezultatele testului.Fidelitatea este „gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile,adicã gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de mãsurã” (APA, 1985).

De exemplu, dacã se va aplica un test de inteligenþã unui anumit copil care vaobþine scorul IQ 115, indiferent de cât de bine mãsoarã instrumentul respectivinteligenþa, acest scor va conþine ºi un anumit grad de eroare. În psihometriescorurile observate (în cazul de mai sus 115) înseamnã scorul real (care nu poate ficunoscut cu exactitate) adunat cu eroarea instrumentului (So = Sr + eroare). Prin

14

urmare, cu cât eroarea este mai micã, cu atât scorul observat este mai apropiat descorul real, adicã cu atât mai lipsit de eroare.

Pentru determinarea fidelitãþii, sunt posibile mai multe proceduri ºi se pot fo-losi metode diferite de evaluare sau chiar de mãsurare ale acesteia. Procedurile demãsurare sunt: test-retest ºi forme echivalente. Procedurile de estimare a fidelitãþiisunt: consistenþa internã ºi split-half. Pentru calcularea fidelitãþii test-retest se ad-ministreazã acelasi test de douã ori, la o oarecare distanþã între administrãri. Dis-tanþa este dependentã de tipicul testului (aptitudini generale, aptitudini specifice,personalitate etc). Consistenþa internã se calculeazã cu ajutorul coeficientul Alphaal lui Cronbach. Valorile mari ale acestui indice oferind informaþii despre consis-tenþa sau unidimensionalitatea unui anumit test sau a unei anumite scale din cadrulunui test.

Validitatea Atunci când este asociat cu un test psihologic, termenul de validitate se referã

la gradul în care un test mãsoarã constructele, variabilele sau dimensiunile pe carea fost construit sã le mãsoare (Anastasi & Urbina, 1997). Concepþia actualã desprevaliditate spune cã aceasta reprezintã un corpus complex ºi integrat de demon-straþii ºi cunoºtinþe ºtiinþifice care examineazã variabilele psihologice mãsurate detest (AERA, APA, & NCME, 1999). Aceste demonstraþii parvin într-o varietatede forme, iar înþelegerea validitãþii unui test necesitã examinarea lor atentã.

Ca ºi în cazul fidelitãþii, existã mai multe tipuri de validitate. Diferitele tipuri devaliditate pot fi clasificate în douã mari categorii: validitate de criteriu (validitateapredictivã, empiricã, convergentã, discriminatorie) ºi validitate de conþinut (vali-ditatea de conþinut ºi de construct).

În continuare vor fi descrise principalele tipuri de validitate de criteriu. Vali-ditatea predictivã se referã la capacitatea unui test de a prezice un anumit compor-tament viitor. De exemplu, pe baza scorului obþinut la scala extraversie se poate

15

prezice faptul cã un anumit copil va prefera sã lucreze la un proiect academic împre-unã cu alþi colegi sau individual. Validitatea predictivã se stabileºte de obicei prinrealizarea unor studii longitudinale care þintesc spre comportamente vizibile sauspre criterii explicite. Validitatea empiricã se referã la faptul cã scorul la o anumitãscalã coreleazã cu un anumit criteriu extern. Diferenþa între validitatea predictivã ºicea empiricã constã în momentul la care sunt colectate datele despre criteriu, pen-tru validitatea empiricã atât scorurile la respectivul test, cât ºi datele despre criteriusunt colectate la acelaºi moment. Un exemplu ar fi faptul cã o persoanã cu scor marela o scala care mãsoarã senzaþiile ar obþine o performanþã mai ridicatã la o probãcare mãsoarã acuitatea vizualã sau cea auditivã. Validitatea convergentã se referã lafaptul cã un instrument care mãsoarã un anumit construct psihologic sau o anumitãvariabilã ar trebui sã coreleze puternic cu alte instrumente care au fost construitepentru a mãsura aceleaºi constructe sau variabile. De exemplu, extraversia mãsuratãcu Learning Styles Inventory ar trebui sã coreleze cu alte extraversia mãsuratã deMyers-Briggs Types Inventory sau de Singer-Loomis Type Deployment Inventory,ambele instrumente construite pentru a mãsura tipurile psihologice.

În ceea ce priveºte validitatea de conþinut, se poate considera cã aceasta se referãla gradul în care itemii unei anumite scale conþin un eºantion reprezentativ de com-portamente asociate cu variabila sau constructul pe care trebuie sã-l mãsoare.Validitatea de construct face referire la gradul în care un anumit test este cu ade-vãrat relevant pentru constructul pe care trebuie sã-l mãsoare. Pentru a fi relevantpentru o anumitã dimensiune, un test trebuie sã fie actual ºi sã respecte teoriile celemai recente dintr-un anumit domeniu. De exemplu, depresia era conceputã de psi-hanaliºti ca fiind o reacþie la pierderi. La ora actualã, testele care mãsoarã depresiaar trebui sã fie construite conform modelelor prezentate în cadrul DSM-IV.

Un tip particular de validitate, pe care unii psihometricieni o considerã ca nefiindvaliditate, ci mai degrabã o caracteristicã generalã a testului, este validitatea de aspect

16

(Anastasi & Urbina, 1997). Aceasta se referã la gradul în care dimensiunile mãsuratede un anumit instrument sunt uºor de intuit, chiar ºi de aºa-numiþii participanþi naivi,adicã lipsiþi de experienþã în psihometrie sau chiar nefamiliarizaþi cu testele ºi ches-tionarele psihologice în general. Gradul de transparenþã al unui anumit test poateinfluenþa modul în care persoanele evaluate rãspund. În funcþie de modul particularîn care respondentul abordeazã itemii, scorurile pe care acesta le obþine pot fi valide(adevãrate, relevante) sau invalide (nerelevate, exagerate sau negate). Astfel, validi-tatea de aspect exercitã o influenþã puternicã asupra validitãþii protocolului.

Evaluarea personalitãþii ºi a temperamentului

Studiul temperamentului are o istorie îndelungatã, primele diferenþe interindivi-duale fiind redate în clasificãrile realizate de cãtre Galenus. Astfel, acesta considerãcã cele patru tipuri temperamentale (melancolic, flegmatic, sangvinic ºi coleric)sunt determinate de predominanþa concentraþiilor lichidelor umorale. Problema-tica diferenþelor interindividuale a reprezentat un domeniu de interes pentru filo-zofie, fiind abordatã în multiple opere filozofice.

Deºi nu existã o definiþie universalã a termenului temperament, comunitateaºtiinþificã considerã cã acesta este un profil distinctiv de sentimente ºi comporta-mente care are o bazã biologicã ºi care apare încã din primele stadii ale dezvoltãriicopiilor (Kagan, 2005).

Prima abordare comprehensivã a temperamentului a fost realizatã de CarlGustav Jung. Teoria lui Carl Jung despre temperament s-a conturat pornind de laexperienþa sa ca medic în cadrul unui spital de psihiatrie din Zürich, prin obser-varea ºi analiza pacienþilor. Dupã un numãr de ani în care a observat ºi notat com-portamentul pacienþilor sãi, el a constatat anumite tipare personale recurente carecorelau cu psihopatologii specifice (Joyce, 2010). De exemplu, observaþiile sale

17

empirice au evidenþiat faptul cã pacienþii extraverþi manifestau mai frecvent com-portamente agresive, demonstrative, îndreptate spre exterior (Joyce, 2010; Jung,1921/1971). Un exemplu opus, ar fi cel al cazurilor pacienþilor care sufereau deschizofrenie ºi care manifestau o orientare mai degrabã introvertã (Storr, 1991).

Acesta identificã douã orientãri principale ale energiei psihice (libido): orien-tarea spre exterior (extraversia) ºi orientarea spre interior (introversia). Tabelul 1redã caracteristicile principale ale celor douã tipuri mai sus menþionate.

La baza teoriei sale asupra temperamentului se aflã douã atitudini sau orientãrifundamentale, introversie ºi extraversie împreunã cu patru funcþii psihologice.Acestea vor fi detaliate în continuare. O atitudine este descrisã ca o tendinþã a „psi-hicului de a acþiona sau reacþiona într-un anumit fel” (Jung, 1921/1971). Jung nuconsidera cã pacienþii au doar capacitatea de a manifesta doar introversie sauextraversie în comportamentul lor.

Autorul considera cã fiecare individ are capacitatea de a fi atât introvert, cât ºiextravert. Cu toate acestea, persoanele tind sã dobândeascã o înclinaþie de a mani-festa preferenþial una dintre cele douã atitudini (Storr, 1991, cit. in Joyce, 2010).Datoritã faptului cã persoanele folosesc mai frecvent una din cele douã atitudini debazã, acestea devin mai eficiente în a se raporta la mediu prin intermediul acelui tippreferat de atitudine. Jung a menþionat cã „nu existã un astfel de lucru, ca un extra-vert sau un introvert pur… aceºtia sunt doar termeni care desemneazã o anumitãtendinþã” (Evans, Leppman, Bergene, 1968, cit. in Joyce, 2010).

Introverþii sunt interesaþi mai mult de propriile gânduri ºi de lumea lor inte-rioarã, de propriile sentimente. Aceºtia dobândesc energie din interior, preferã sin-gurãtatea sau grupurile sociale restrânse. Mai mult, introverþii sunt introspectivi,ezitanþi în circumstanþe noi ºi predispuºi la luarea deciziilor cu greutate. Extra-verþii tind sã se adapteze cu mai mare uºurinþã la mediul extern. Persoanele carepreferã aceste atitudini îºi dobândesc energia din interacþiunile sociale.

18

Pe lângã cele douã orientãri fundamentale Jung a identificat ºi patru funcþii psi-hologice: senzaþie-intuiþie ºi gândire-sentiment (Joyce, 2010), fiecare dintre funcþiiputând fi manifestatã într-un mod, sau stil extravert sau introvert. Atunci când unadin cele douã funcþii este dezvoltatã ºi utilizatã la nivel conºtient, funcþia comple-mentarã este subdezvoltatã ºi utilizatã la nivel inconºtient.

Funcþiile senzaþie-intuiþie fac referire la modul în care persoanele asimileazã ºiinterpreteazã informaþiile. Intuiþia funcþioneazã ca un mod rapid, general de asi-milare a informaþiilor ºi de integrare rapidã a acestora cu experienþe sau percepþiianterioare. Intuiþia se poate baza frecvent pe idei vagi, fãrã a prelucra sau a fi cen-tratã pe detalii concrete. În acelaºi timp, senzaþia este relaþionatã puternic cu sti-mulii externi ºi cu experienþe directe ºi concrete. Senzaþia se bazeazã foarte mult înfuncþionarea sa pe cele cinci simþuri de bazã.

În ceea ce priveºte funcþiile gândire ºi sentiment au fost denumite de Jung ra-þionale. Dacã senzaþia ºi intuiþia tind sã se producã spontan, fãrã un aport volitivexplicit, gândirea ºi sentimentul sunt funcþii care contribuie la luarea conºtientã adeciziilor. Persoanele care dezvoltã ºi se bazeazã în principal pe funcþia sentimenttind sã ia deciziile într-o manierã personalã. Aceste persoane raporteazã deciziilela sistemul lor individual de valori ºi norme, deciziile pe care le iau fiind puternicinfluenþate de acele lucruri care le plac sau care le displac, precum ºi de dispoziþialor emoþionalã în respectivul moment. Persoanele care preferã funcþia gândire auun stil decizional deliberativ, cântãrind cu mare atenþie fiecare detaliu. Aceste per-soane se bazeazã foarte mult pe logicã ºi încearcã sã ia decizii cât mai obiective.

19

Tabelul 1. Caracteristici principale extraversie-introversie.

Pe lângã cele douã tipuri de bazã (extraversie-introversie) Jung descrie altepatru tipuri funcþionale. Acesta precizeazã faptul cã funcþiile cel mai puternic di-ferenþiate joacã un rol foarte important în adaptarea persoanei la mediul extern(Joyce, 2010). Termenul diferenþiat trebuie interpretat ca dominant sau dezvoltat.Cele patru funcþii sunt: gândire (thinking), sentimente (feeling), funcþii care influ-enþeazã evaluarea ºi luarea deciziilor, ºi senzaþii (sensation) ºi intuiþie (intuition),funcþii care influenþeazã adunarea informaþiilor ºi percepþiile. Tabelul 2 prezintãcaracteristicile principale ale celor patru tipuri funcþionale.

20

Extraversie Introversie

Energia psihicã este direcþionatã spre lumea dinexterior.

Energia psihicã este direcþionatã spre lumeainterioarã.

Orientare obiectivã. Orientare subiectivã.

Menþine o relaþie pozitivã cu obiectul. Abstractizeazã atitudinea faþã de obiect.

Comportamentul extravert este motivat ºi direcþionatde factori ºi relaþii externe.

Comportamentul introvert este motivat ºi direcþionat decomponente interioare, subiective.

Comportamentul este orientat spre exterior ºi þinteºtespre influenþarea evenimentelor.

Comportamentul este orientat spre interior ºi þinteºtespre înþelegerea sinelui.

Tabelul 2. Caracteristici principale ale tipurilor funþionale.

Sentimentele ºi gândirea sunt considerate funcþii raþionale pe baza cãrora jude-cãm ºi luãm decizii delimitând funcþia, iar senzaþiile ºi intuiþia se referã la modulîn care percepem informaþiile.

Abordarea propusã de Jung poate fi descrisã ca fiind una teoreticã ºi concep-tualã. Implicaþiile practice ale modelului propus de Jung au fost exploatate de cãtreKatharine Briggs ºi Isabel Myers. Pornind de la modelul propus de Jung, cele douãcercetãtoare au adãugat o a patra dimensiune desemnând funcþiile judecatã (judging)ºi percepþie (perceiving). Aceste funcþii reflectã modul în care persoanele tind sã-ºistructureze viaþa. Astfel s-a dezvoltat un instrument creat special pentru a mãsuracele 16 tipuri de personalitate – Myers-Briggs Type Indicator. Acesta este probabilunul dintre cele mai celebre ºi utilizate instrumente de evaluare a personalitãþii.

Conceptele ºi teoriile ºtiinþifice care stau la baza instrumentelor de mãsurare atemperamentului ºcolarilor nu sunt o noutate, cãci de secole filozofii au descrisasemenea diferenþe individuale. Cu 300 de ani înaintea erei noastre, Hippocrate adescris patru tipuri de temperament. Alþii, inclusiv Galen, Kretchsmer ºi Jung au

21

Functie Definitie Descriere

Gândire Reprezintã procesul raþional de înþelegere a realitãþii cutoate implicaþiile logice sau de tip cauzã efect.

Analitic, obiectiv, principial,focalizat pe standarde ºi criterii.

SentimenteEvaluãrile sunt realizate pe o bazã subiectivã, personalã.Deciziile cu privire la ceea ce este „bun” sau „rãu” suntluate în funcþie de sentimente.

Subiectiv, personal, viziuneumanistã, valorizeazãintimitatea ºi apropierea.

SenzaþiiInformaþiile obþinute pe baza simþurilor sunt transformate îndate obiective, fãrã analiza cauzelor, implicaþiilor.

Realist, „cu picioarele pepãmânt”, practic, atent.

Intuiþie

Detaliile ºi informaþiile sunt integrate în „imagini deansamblu” de naturã conceptualã. Intuiþia este asociatã cuimaginaþia, conceptualizarea asociatã cu ignorarea datelorobiective.

Imaginativ, axat pe viitor,fantezist.

descris alte tipuri temperamentale ºi au fost completaþi în contemporaneitate deautori precum Myers ºi Briggs, Keirsey, Golay etc. Existã instrumente care repre-zintã o extensie a acestei direcþii ºtiinþifice, utilizate în teoriile care descriu tempe-ramentul, fiind focalizat pe evaluarea caracteristicilor temperamentale ale elevilor.

Principiile ºi standardele etice aplicabile în evaluarea psihologicã

În cadrul acestui capitol vor fi abordate principalele componente ale codului eticrelevante pentru procesul de testare ºi evaluare psihologicã. Se vor detalia preve-derilor codurilor etice formulate de cãtre Colegiul Psihologilor din România ºi decãtre Asociaþia Psihologilor Americani (American Psychological Association).

Un cod etic are douã componente constitutive: principiile ºi standardele etice.Principiile au mai degrabã un caracter aspiraþional, ghidând psihologii ºi practicaacestora pe direcþia atingerii idealurilor profesionale în domeniul psihologiei(APA, 2002). Deºi nu au un caracter obligatoriu, iar respectarea lor nu poate fiimpusã, principiile etice ar trebui sã reprezinte repere în rezolvarea unor dileme deordin etic. În ceea ce priveºte standardele etice, acestea reprezintã reguli care dacãnu sunt respectate pot atrage consecinþe pentru practician.

Principiile Codului Etic al Psihologilor din România (COPSI, 2006)

I. Respectarea drepturilor ºi demnitãþii oricãrei persoane „Psihologii vor avea permanent în atenþie faptul ca orice persoanã are dreptul

sã-i fie apreciatã valoarea înnãscutã de fiinþa umanã ºi cã aceastã valoare nu estesporitã sau diminuatã de culturã, naþionalitate, etnie, culoare sau rasã, religie, sexsau orientare sexualã, statut marital, abilitãþi fizice sau intelectuale, vârstã, statutsocio-economic sau orice altã caracteristicã personalã, condiþie sau statut.”

22

II. Responsabilitate profesionalã ºi socialã „Psihologii manifestã o maximã responsabilitate pentru starea de bine a oricãrui

individ, familiei, grupului ori comunitãþii faþã de care îºi exercitã rolul de psiho-logi. Aceastã preocupare include atât pe cei direct, cât ºi pe cei indirect implicaþi înactivitãþile lor, prioritate având cei direct implicaþi.”

III. Integritate profesionalã „Psihologii vor cãuta sã manifeste cel mai înalt grad de integritate moralã ºi pro-

fesionalã în toate relaþiile lor. Este de datoria psihologului sã prezinte onest pre-gãtirea ºi calificãrile sale oriunde se aflã în relaþii profesionale ºi, de asemenea, sãnu permitã sau sã tolereze practicile incorecte ºi discriminatorii.”

Principiile Codului Etic al APA (APA, 2002)

Principiul A – Binefacere ºi evitarea prejudiciilor„Psihologii ar trebui sã depunã toate eforturile pentru ca persoanele ce apeleazã

la serviciile lor sã obþinã beneficii; de asemenea, ar trebui sã ia toate mãsurile nece-sare pentru a nu cauza prejudicii clienþilor lor. Datoritã faptului cã deciziile ºi ac-þiunile profesionale ale psihologilor pot afecta viaþa altor persoane, aceºtia ar trebuisã se protejeze împotriva factorilor financiari, sociali, organizaþionali sau politici cepot conduce la o utilizare în sens negativ a influenþei pe care psihologii o au.”

Principiul B – Fidelitate ºi responsabilitate„Psihologii stabilesc relaþii de încredere cu cei care beneficiazã de serviciile lor.

Aceºtia sunt conºtienþi de responsabilitãþile pe care le au faþã de societate sau faþãde comunitatea în care îºi desfãºoarã activitatea. Psihologii consultã sau colabore-azã cu alþi specialiºti sau instituþii, în vederea interesului clientului lor. Pe psiholo-gi îi preocupã din punct de vedere etic, comportamentul colegilor lor.”

23

Principiul C – Integritatea profesionalã„Psihologii cautã sã îmbunãtãþeascã onestitatea, adevãrul ºi precizia în cerc-

etarea, predarea ºi practicarea psihologiei. În situaþiile în care inducerea în eroarepoate fi justificatã din punct de vedere etic, psihologii au obligaþia sã evalueze înmod adecvat posibilele riscuri sau consecinþe nefaste.”

Principiul D – Dreptate„Psihologii recunosc faptul cã, în spiritul dreptãþii ºi echitãþii, toate persoanele

beneficiazã ºi au acces în mod egal la procedurile ºi serviciile oferite de psihologi.”

Principiul E – Respect pentru drepturile ºi demnitatea persoanelor„Psihologii valorizeazã în mod egal fiecare individ, respectând drepturile aces-

tora referitoare la confidenþialitate ºi autodeterminare. Psihologii sunt conºtienþide, ºi respectã, diferenþele individuale atunci când lucreazã cu grupuri diferite subaspecte de rol, vârstã, sex, statut socio-economic.”

Standardele etice aplicabile situaþiilor de evaluare ºi diagnozã (COPSI, 2006)

Prezentarea caracteristicilor psihologice „Art. XIII.1. Psihologii vor oferi informaþii despre caracteristicile psihologice

ale indivizilor numai dupã ce au realizat o evaluare adecvatã, care sã susþinã ºtiinþi-fic ºi metodologic afirmaþiile ºi concluziile lor, indiferent dacã e vorba de reco-mandãri, rapoarte sau evaluãri, precizând limitele afirmaþiilor, concluziilor ºi reco-mandãrilor lor.

Dacã psihologii realizeazã cã (re)examinarea individului nu este justificatã saunecesarã, atunci aceºtia vor explica aceastã opþiune, precizând sursele ºi docu-mentele care stau la baza acestor concluzii.”

24

Condiþii de utilizare a instrumentelor „Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele ºi

tehnicile de evaluare în strictã conformitate cu normele instituite în acest sens deColegiu. Astfel, psihologii vor folosi numai instrumente de evaluare ale cãror ca-racteristici tehnice (validitate ºi fidelitate) au fost stabilite, care deþin etalon pentrumembrii populaþiei vizate ºi sunt însoþite de manualul acestuia. În urma oricãreievaluãri, psihologii vor preciza beneficiarului limitele rezultatelor ºi ale interpre-tãrilor. Psihologii vor folosi metode de evaluare adecvate nivelului educaþional alindivizilor, în afara cazului în care folosirea unui limbaj sofisticat sau a unei altelimbi este relevantã pentru scopul evaluãrii. Psihologii vor respecta, de asemenea,legislaþia în vigoare cu privire la drepturile de autor ºi de proprietate intelectualãpentru instrumentele de evaluare folosite, promovând ºi respectând astfel munca ºiactivitatea colegilor lor de breaslã.”

Consimþãmântul pentru evaluare/diagnozã „Art. XIII.3. Psihologii vor obþine consimþãmântul informat pentru serviciile

de evaluare cu excepþia cazului în care (1) acestea sunt cerute de lege sau de regle-mentãrile în vigoare; (2) testarea este o activitate educaþionalã, instituþionalã sauorganizaþionalã prevãzutã de reglementari interne; consimþãmântul informatinclude explicarea naturii ºi scopului de evaluare, costurile, implicarea unei a treiapãrþi, limitele de confidenþialitate ºi ocazii pentru cel evaluat de a formula întrebãriºi de a primi rãspunsuri.

Psihologii vor informa persoanele fãrã capacitate deplinã de a-ºi da consim-þãmântul ºi persoanele pentru care testarea este cerutã de reglementãrile legislative,cu privire la natura ºi scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbajuºor de înþeles pentru persoana care urmeazã sã fie evaluatã.

Psihologii care folosesc serviciile unui traducãtor vor cere consimþãmântulclientului pentru a folosi serviciile acelui traducãtor, se vor asigura cã se va menþine

25

confidenþialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelorde evaluare/diagnozã.”

Datele de evaluare/diagnozã „Art. XIII.4. Datele obþinute pot fi scoruri brute ºi standardizate, rãspunsurile

clientului la stimuli sau la întrebãrile la test, notele, înregistrãrile ºi consemnãrilepsihologului, declaraþiile ºi comportamentul clientului în timpul unei examinãri.Psihologii vor oferi datele obþinute, sub formã de rezultate, clientului ºi, dacã ecazul, unor terþi numai cu consimþãmântul clientului, sau fãrã acordul acestuia însituaþiile prevãzute de lege. Psihologii vor evita sã facã publice datele obþinute, cuexcepþia situaþiilor prevãzute de lege, protejând clientul de orice formã de exploa-tare, abuz ºi prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnozã. Datele de eva-luare/diagnozã reprezintã proprietate a psihologului sau instituþiei care realizeazãevaluarea/diagnoza ºi vor putea fi administrate ºi utilizate doar de cãtre psihologicalificaþi în folosirea acestor instrumente.”

Construcþia de instrumente „Art. XIII.5. Psihologii care construiesc sau adapteazã teste ºi alte instrumente

de mãsurare vor folosi proceduri în acord cu normele internaþionale actuale pri-vind proiectarea instrumentelor, standardizarea, validarea, reducerea sau elimina-rea erorilor ºi vor preciza recomandãrile privind folosirea oricãrui instrument înmanualul de utilizare.”

Interpretarea rezultatelor „Art. XIII.6. În interpretarea rezultatelor evaluãrii, fiind incluse aici ºi inter-

pretãrile computerizate, psihologii vor lua în considerare scopul evaluãrii, precumºi numeroºi alþi factori, abilitãþile de testare ºi caracteristicile persoanei evaluate(caracteristici situaþionale, personale, lingvistice ºi culturale) care pot afecta jude-cãþile psihologilor sau care pot reduce acurateþea interpretãrilor.”

26

Calificarea în testare „Art. XIII.7. Psihologii nu vor promova/încuraja folosirea tehnicilor de evalu-

are psihologicã de cãtre persoane necalificate si neautorizate, decât în cadrul uneiformari în care existã o supervizare adecvatã.”

Actualitatea evaluãrii „Art. XIII.8. Psihologii nu îºi vor baza deciziile sau recomandãrile pe teste

depãºite/învechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent saucare nu corespund normelor de avizare ale metodelor ºi tehnicilor de evaluare ºiasistenþã psihologicã stabilite de Colegiu.”

Responsabilitatea administrãrii instrumentelor „Art. XIII.9. Psihologii care oferã servicii psihologice de evaluare altor profe-

sioniºti vor prezenta cu acurateþe scopul, normele, validitatea, fidelitatea ºi apli-carea fiecãrei proceduri, precum ºi orice altã calitate a acestora. Psihologii îºi vormenþine responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea ºi folosirea adecvatã ainstrumentelor de evaluare, indiferent dacã vor interpreta rezultatele ei înºiºi sauvor folosi o interpretare computerizatã sau de altã naturã.”

Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluaþi „Art. XIII.10. Indiferent dacã cotarea ºi interpretarea sunt fãcute de psihologi,

angajaþi ai acestora sau asistenþi sau prin modalitãþi automate/computerizate, psi-hologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicaþiile nece-sare înþelegerii rezultatelor, excepþie fãcând situaþiile în care natura relaþiei îm-piedicã acest lucru (situaþii de evaluare organizaþionalã, preangajare ºi evaluãriprevãzute de lege), acest fapt fiind adus la cunoºtinþa persoanei evaluate înainteaînceperii evaluãrii.”

27

Materialele „Art. XIII.11. Materialele de evaluare/diagnozã cuprind manualul instrumen-

tului, instrumentul propriu-zis, protocoale, întrebãrile sau stimulii utilizaþi, altefiºe sau formulare necesare ºi nu includ datele de evaluare/diagnozã. Psihologii vormenþine integritatea ºi securitatea materialelor testului ºi a altor metode de evalu-are prin ne-înstrãinarea lor cãtre persoane care nu au competenþa necesarã, respec-tând dreptul de proprietate intelectualã prevãzut de lege ºi obligaþiile de tip con-tractual privind utilizarea instrumentului.”

Standardele etice în evaluarea psihologicã (APA, 2002)

9.01 Bazele evaluãriia) Psihologii îºi bazeazã opiniile din recomandãri, rapoarte, psihodiagnostice pe

informaþii ºi tehnici suficiente pentru a susþine afirmaþiile acestora. b) Psihologii emit aceste opinii numai în urma unor evaluãri sau examinãri

complete, care acoperã afirmaþiile ºi concluziile lor. c) Psihologii explicã ºi prezintã pe larg persoanelor interesate sursele de infor-

maþii pe care îºi bazeazã opiniile.

.02 Folosirea instrumentelor de evaluarea) Psihologii administreazã, adapteazã, scoreazã, interpreteazã sau utilizeazã

interviurile, testele sau instrumentele psihometrice într-o manierã optimã din per-spectiva cercetãrilor ºi datelor referitoare la utilizarea adecvatã a respectivei tehni-ci de evaluare.

b) Psihologii utilizeazã instrumente de evaluare a cãror validitate ºi fidelitate aufost identificate pentru populaþia de referinþã.

c) Psihologii utilizeazã metode de evaluare care sunt adecvate sub aspectul pre-ferinþelor lingvistice ale persoanelor evaluate.

28

.03 Consimþãmântul informata) Psihologii obþin consimþãmântul informat aºa cum este acesta descris în stan-

dardul 3.10 al codului APA, cu urmãtoarele excepþii: (1) testarea este mandatatãprin lege sau reglementãri guvernamentale; (2) consimþãmântul informat este im-plicit deoarece testarea se desfãºoarã ca o activitate rutinierã în mediile educaþionale,instituþionale sau organizaþionale (de exemplu, atunci când participanþii sunt deacord voluntar cu evaluarea atunci când candideazã pentru un loc de muncã); (3)unicul scop al procesului de testare este acela de a evalua capacitatea decizionalã.Consimþãmântul informat include oferirea explicaþiilor cu privire la natura ºi scop-ul evaluãrii, taxe, implicarea activã a terþilor, precum ºi limitele de confidenþialitateºi posibilitatea pentru client/pacient de a pune întrebãri ºi a primi rãspunsuri.

b) Psihologii informeazã persoanele cu o capacitate limitatã de a-ºi oferi acor-dul, sau pentru care testarea este mandatatã prin lege, cu privire la natura ºi scopulserviciilor de evaluare utilizate, folosind un limbaj care este accesibil respectivelorpersoane.

c) Pentru psihologii care utilizeazã serviciile unui traducãtor pentru obþinereaconsimþãmântului este necesarã asigurarea respectãrii confidenþialitãþii pe durataîntregului proces de evaluare.

.04 Divulgarea datelor testãriia) Datele testãrii se referã la scorurile brute ºi standardizate, la rãspunsuri la

itemi sau stimuli ºi la observaþiile notate de psihologi. Acele pãrþi ale materialelorde testare, care includ rãspunsurile clientului sunt incluse în definiþia de date detestare. Numai în urma obþinerii acordului clientului, psihologii pot furniza dateletestãrii cãtre alte persoane identificate ºi agreate în prealabil de cãtre client. Psi-hologii pot sã nu ofere datele testãrii cu scopul de a proteja un client, exceptândcazurile în care eliberarea de informaþii confidenþiale este explicit reglementatãprin lege sau hotãrâre judecãtoreascã.

29

b) În lipsa unui acord al clientului, psihologii vor furniza date de testare numaiîn condiþiile cerute de lege sau de o hotãrâre judecãtoreascã.

.05 Construcþia testelorConstructorii de teste ar trebui sã utilizeze metode psihometrice adecvate, sã

valideze, sã standardizeze testul ºi sã minimalizeze sursele de eroare; de asemenea,ar trebui sã fie disponibilie instrucþiuni pentru utilizarea ºi interpretarea adecvatãa testului.

.06 Interpretarea rezultatelorAtunci când interpreteazã rezultatele testãrii, evaluatorii ar trebui sã þinã cont

de scopul evaluãrii, de varibilele personale, situaþionale, de diferenþele lingvistice,sau culturale, care pot influenþa modul de interpretare ºi comunicare a rezultatelor.

.07 Folosirea testelor de cãtre persoane necalificatePsihologii nu promoveazã utilizarea tehnicilor de evaluare psihologicã de cãtre

persoane necalificate.

.08 Folosirea unor teste ieºite din uz sau nepotrivite scopului evaluãriiPsihologii nu îºi bazeazã decizia de evaluare, de intervenþie sau recomandãrile

pe rezultatele testelor care sunt depãºite sau ieºite din uz.

.09 Scorarea ºi interpretarea testelorUtilizatorii de teste sunt direct responsabili pentru aplicarea ºi interpretarea

adecvatã a testelor, chiar dacã interpretarea ºi scorarea sunt realizate automat, saude cãtre un terþ.

.10 Explicarea rezultatelor testãriiUtilizatorii de teste ar trebui sã ia toate mãsurile necesare pentru a se asigura cã

respondenþii primesc explicaþii cu privire la rãspunsurile date, precum ºi un feed-back interpretativ, indiferent de natura evaluãrii (selecþie, consiliere educaþionalã,evaluare clinicã).

30

.11 Menþinerea securitãþii testului Materialele unui test se referã la: manual, instrumente, protocoale, întrebãri ale

testului sau stimuli. Utilizatorii de teste depun toate eforturile necesare pentrumenþinerea integritãþii ºi securitãþii materialelor de testare, þinând cont de prevede-rile contractuale ºi legale, precum ºi de prevederile Codului Etic.

31

Caiet de workshop (ziua I)

Exerciþii

33

Exerciþiul 1

Instrucþiuni: Formulaþi câte 5 întrebãri/itemi care pot fi utilizate pentru a evalua urmã-toarele constructe psihologice: extraversie, introversie, intuiþie, senzaþie, gândire ºi senti-mente.

Cerinþã:Utilizaþi itemii formulaþi mai sus pentru a construi combinaþii care sã mãsoare urmã-

toarele dimensiuni: senzaþie-extravertã, senzaþie-introvertã, intuiþie-extravertã, intuiþie-introvertã, sentimente-extraverte, sentimente-introverte, gândire-extravertã ºi gândire-introvertã.

Item Extraversie Introversie

1

2

3

4

5

Item Senzaþie Intuiþie

1

2

3

4

5

Item Sentimente Gândire

1

2

3

4

5

34

Exerciþiul 2

Instrucþiuni: Utilizând principiile distribuþiei normale completaþi imaginea de mai jos.

Marcaþi pe grafic urmãtoalele: modul, mediana, scorul Z -1, scorul T 70 ºi centila 50.

35

Exerciþiul 3

Instrucþiuni: Dacã pe aceastã distribuþie ar fi reprezentate abilitãþile fizice ale gimnas-telor, unde s-ar plasa Nadia Comãneci? Dar Gheorghe Hagi?

36

Exerciþiul 4

Instrucþiuni: Identificaþi principiile ºi standardele etice care sunt aplicabile în situaþia men-þionatã mai jos. Încercaþi sã formulaþi un rãspuns în scris pentru a rezolva aceastã situaþie,menþionând explicit principiile ºi standardele etice aplicabile (timing: 30 de minute).

„O mamã este supãratã datoritã raportului psihologic pe care l-a primit copilul sãu.Astfel, aceasta solicitã sã eliberaþi toate materialele de testare ºi orice alte notiþe pe carele-aþi preluat pe durata evaluãrii. Persoana în cauzã vã solicitã manualul testului, itemii ºimodul în care aþi realizat scorarea.”

Se pun urmãtoarele întrebãri:a) Sunteþi obligat/ã sã oferiþi aceste informaþii?b) Este nevoie de o cerere în scris pentru eliberarea acestor informaþii?c) În ce constau datele despre testare?d) Sunteþi obligat/ã sã predaþi notiþele?e) Trebuie sã trimiteþi profilul în original?f) Credeþi cã datele pot face rãu copilului? Trebuie sã le eliberaþi?g) Este nevoie sã trimiteþi manualul ºi ghidul interpretativ?

Caiet de curs (ziua a II-a)

Administrarea, scorarea ºi interpretarea

Administrarea testelor ºi chestionarelor psihometrice – aspecte introductive

Pentru a putea obþine cele mai bune rezultate ºi pentru a putea utiliza eficient ches-tionarele ºi testele psihologice este necesar ca specialiºtii care urmeazã a adminis-tra respectivele instrumente sã þinã cont de anumite particularitãþi ale procesului deadministrare ºi scorare a instrumentelor. Modul în care specialistul coordoneazãprocesul de administrare al testului poate influenþa puternic atitudinea partici-pantului, precum ºi validitatea protocolului. Aceastã etapã a evaluãrii psihologicepoate ridica probleme în special atunci când participanþii sunt copii cu vârste mici,bãtrâni sau suferã de o anumitã afecþiune psihiatricã.

În alineatele urmãtoare vor fi prezentate aspectele cheie de care specialistul înevaluare ar trebui sã þinã cont atunci când administreazã un anumit chestionar.Pentru a putea discuta în detaliu comportamentele dezirabile sau indezirabile alespecialistului în procesul de administrare, acestea vor fi detaliate pentru douã etapedistincte: înaintea administrãrii ºi pe durata administrãrii.

Înaintea administrãrii unui chestionar psihologic specialistul trebuie sã þinã contde urmãtoarele aspecte legale:– Obþinerea consimþãmântului informat (în special atunci când se lucreazã cu mi-

nori sau cu persoane în incapacitate de a-ºi oferi consimþãmântul).– Stabilirea prealabilã a limitelor de confidenþialitate.– Stabilirea explicitã a dreptului participantului de a se „retrage” oricând din pro-

cesul de evaluare.– Drepturile instituþiei sau organizaþiei de a elibera date cu caracter confidenþial

ºi condiþiile în care se pot elibera aceste date.

38

Pe lângã aspectele legale care trebuiesc clarificate înainte de începerea procesu-lui de administrare se recomandã ca evaluatorul sã þinã cont ºi de anumite particu-laritãþi ale clientului care pot influenþa administrarea chestionarului. Acestea sunt:– Clienþi cu dizabilitãþi (mentale, motorii sau senzoriale).– Influenþa varibilelor etnice sau culturale (copii care fac parte din anumite mi-

noritãþi etnice sau culturale).– Nivelul de dezvoltare al limbajului ºi eficienþa în utilizarea acestuia.– Stabilirea scopului general al evaluãrii împreunã cu respondentul.– Identificarea aºteptãrilor respondenþilor, precum ºi a gradului în care respon-

denþii înþeleg procesul de testare.

Tot înaintea administrãrii este important ca specialistul sã explice persoaneicare urmeazã a fi evaluatã procesul de testare. Explicarea procesului de testare areun rol important în diminuarea anxietãþii de testare. Explicarea procesului detestare presupune:– Stabilirea modului în care va fi oferit un feedback (se recomandã stabilirea datei

ºi locului în care va fi oferit feedbackul, precum ºi persoanele care vor partici-pa la acest proces).

– Stabilirea conþinutului respectivului feedback (scris, verbal, oferirea rapoartelorde evaluare sau a observaþiilor evaluatorului).

– Stabilirea unei proceduri de lucru necesare pentru a asigura securitatea testului.– Stabilirea unei proceduri de lucru pentru a pãstra confidenþialitatea.

Pe durata administrãrii EQI, evaluatorul ar trebui sã fie atent la urmãtoareleaspecte:– Starea psihologicã sau fizicã temporarã a participantului (anxietate, obosealã,

nivelul motivaþiei).– Factori de mediu (temperatura camerei, luminozitate, zgomot, atitudinea eva-

luatorului).

39

– Durata evaluãrii (respondenþii ar trebui sã completeze chestionarul într-o sin-gurã sesiune de testare).

– Întreruperi (dacã pe durata completãrii persoana evaluatã este întreruptã, rãs-punsurile acesteia se pot modifica).

– Notarea timpului total al evaluãrii.

Administrarea

Administrare în grup vs. administrare individualã

Fiecare din cele douã modalitãþi de administrare poate fi utilizatã în egalã mãsurã.Cu toate acestea, ambele modalitãþi de administrare prezintã avantaje, dezavanta-je ºi riscuri. Printre avantajele evaluãrii de grup se numãrã: colectarea unui numãrridicat de protocoale într-un interval de timp foarte scurt; evitarea posibileloracuze de tratament preferenþial sau incorect faþã de anumiþi copii; evitarea posi-bilelor etichete sociale negative asociate cu testarea psihologicã. În acelaºi timp,evaluatorul trebuie sã acorde atenþie specialã numãrului de copii cu care acestalucreazã. În general, instrumentele de mãsurare a temperamentului ºcolarilor potfi administrate unei clase de pânã la 40 de elevi. Elevii din clasele superioare deliceu pot fi evaluaþi în grupuri de 70 sau chiar mai mulþi. Elevii de vârstã micã, dinclasele inferioare, este bine sã fie fi evaluaþi în grupuri ceva mai mici, de 15 sau chiarmai puþini elevi. Unii elevi ar trebui însã evaluaþi individual, datoritã nevoilor lorspeciale (Oakland, Glutting, Horton, 2007). Printre copiii cãrora ar trebui sã li seacorde atenþie specialã se numãrã:– elevi care prezintã întârzieri în dezvoltarea limbajului;– deficit de atenþie/hiperactivitate;– elevii care au comportamente subversive, perturbatoare ori deviante;– elevii care au altã limbã nativã;

40

– elevii cu un nivel slab dezvoltat al aptitudinii de citire a textelor scrise;– persoane care suferã de dislexie.

Se recomandã ca acestor persoane sã li se citeascã întrebãrile chestionarului, întimp ce acestea vor nota rãspunsurile pe formular. Pentru elevii cu dizabilitãþisevere s-ar putea sã fie nevoie ca itemii sã fie citiþi mai rar sau ar putea fi chiar indi-cat sã se foloseascã limbajul surdo-mut pentru a sugera semnificaþia întrebãrilor;uneori poate fi chiar indicat ca aceºti copii sã dea rãspunsurile sub formã verbalã, iarconsilierul sau psihologul care administreazã testul sã înregistreze rãspunsurile peformular (Oakland, Glutting, Horton, 2007). Cu toate acestea, este strict interzisãdetalierea itemilor, revenirea asupra rãspunsurilor sau formularea unor sugestii derãspuns. Toate acestea pot duce la obþinerea unor scoruri irelevante, diferite faþã descorurile pe care persoana le-ar fi obþinut în condiþii normale de testare.

Validitatea protocolului

Existã câteva condiþii care pot afecta validitatea protocolului de evaluare. Existã oserie de comportamente de rãspuns care pot invalida un protocol. Acestea sunt:

A. Rãspunsuri invalide care nu þin cont de conþinutul itemilor:– Lipsa rãspunsurilor.– Rãspunsuri aleatorii intenþionate (refuzul de a dezvãlui informaþii despre sine).– Rãspunsuri aleatorii neintenþionate (deficienþe de alfabetizare, inteligenþã scãzutã).

B. Rãspunsuri invalide care þin cont de conþinutul itemilor:– Supraestimarea intenþionatã (exagerare vs. invenþie).– Supraestimarea neintenþionatã (stãri emoþionale).– Subestimarea intenþionatã (minimalizare vs. negare).– Subestimarea neintenþionatã (efectele dezirabilitãþii sociale) (Graham &

Naglieri, 2003).

41

Un obiectiv important al persoanei care administreazã testul este acela de a seasigura cã rãspunsurile date de elevul evaluat la itemi sunt valide, cã li se poateacorda încredere; aceasta înseamnã cã ele trebuie sã reprezinte cu acurateþe prefe-rinþele elevilor. Se recomandã utilizarea instrumentelor în situaþii în care elevii suntmotivaþi sã rãspundã onest la toþi aceºti itemi.

Administrarea

În continuare este prezentat un ghid de administrare al instrumentelor din cadrulManualului tehnic ºi interpretativ. Urmarea pas cu pas a acestor instrucþiuni asig-urã stabilirea unor condiþii optime pentru evaluare.

Pasul 1: Alegerea momentului testãriiMomentul evaluãrii trebuie ales astfel încât sã contribuie la obþinerea celor mai

bune performanþe de la elevii evaluaþi. Se recomandã evitarea urmãtoarelor mo-mente:– perioada de început a orelor de curs;– perioada de sfârºit a orelor de curs;– perioadele de dupã un efort fizic epuizant (dupã orele de educaþie fizicã);– zilele sau momentele când o parte dintre elevi pot fi absenþi sau plecaþi din clasã

la alte activitãþi (ex: olimpiade – fazele locale);– perioada de câteva zile de dinainte sau de dupã vacanþe;– perioadele de câteva zile care preced evenimente majore (Oakland, Glutting,

Horton, 2007).

42

Pasul 2: Stabilirea duratei estimate a testãriiChestionarele de evaluare a temperamentului copiilor nu au un timp limitã de

aplicare. Cu toate acestea specialistul utilizator ar trebui sã ºtie cã:– timpul mediu de aplicare este sub 30 de minute;– elevii din clasele a III-a sau a IV-a au de obicei nevoie de mai mult de 30 de

minute pentru a rãspunde;– elevii care au dificultãþi de citire sau alte întârzieri în dezvoltare ºi elevii cu alte

nevoi speciale pot avea nevoie de un timp suplimentar.

Pasul 3: Stabilirea mediului fizic de testareSpecialistul care administreazã testul trebuie sã se asigure cã mediul testãrii se

prezintã în condiþii corespunzãtoare pentru ca elevul sã completeze instrumentul.Printre factorii cãrora trebuie sã li se acorde atenþie se numãrã:– iluminat optim (preferabil pe baza surselor naturale de luminã);– fiecare elev ar trebui sã beneficieze cel puþin de un scaun ºi o masã (bãncile

ºcolare fiind de obicei suficiente);– spaþiu de lucru (pe bancã nu ar trebui sã se afle alte materiale în afara celor uti-

lizate în testare);– sunt interzise distragerile audio-vizuale;– este interzisã comunicarea între elevi;– se recomandã descurajarea oricãror comportamente care ar putea distrage aten-

þia unui elev sau a clasei (între aceste comportamente enumerãm ascuþirea cre-ioanelor, plimbarea prin clasã) (Oakland, Glutting, Horton, 2007).

43

Pasul 4: Pregãtirea materialelor de testareEste important ca specialistul sã se asigure cã are asupra sa:

– un numãr suficient de caiete de testare;– un numãr de creioane ascuþite pentru toþi elevii prezenþi în salã;– câteva foi de rãspuns în plus (în cazul în care unii elevi greºesc bifele pe foaia de

rãspuns);– se recomandã afiºarea pe uºã a unui semn prin care sã anunþe faptul cã în clasã

se desfãºoarã o testare psihologicã;– se recomandã prestabilirea unor activitãþi suplimentare pentru elevii care com-

pleteazã testul înaintea celorlalþi.

Pasul 5: Administrarea instructajului preliminar– are rolul de a elimina eventualitatea instalãrii anxietãþii de testare;– este recomandabilã comunicarea urmãtorului mesaj: „În cursul zilei de mâine

vom completa un chestionar. Acesta mãsoarã preferinþele voastre – ceea ce v-arplãcea sau aþi prefera sã faceþi la ºcoalã, acasã, cu prietenii ºi în timpul liber.Acest chestionar are 69 de întrebãri ºi va necesita pentru completare mai puþinde o jumãtate de orã. Veþi avea nevoie de un creion pentru a marca rãspunsurile.Nu va fi o testare, ci doar o colectare de rãspunsuri, pentru cã toate rãspunsurilepe care le veþi da la întrebãrile testului sunt la fel de bune. Iatã un exemplu deîntrebare: La ºcoalã îmi place sã lucrez (A) în grup sau (B) singur(ã). Dupã cumvedeþi, ambele rãspunsuri sunt bune. Unii dintre voi preferã sã lucreze îngrupuri, în timp ce alþii preferã sã lucreze singuri. Ambele rãspunsuri sunt accep-tate. Vreau sã ºtiu ce preferaþi voi în general sau ce vã place sã faceþi.” (Oakland,Glutting, Horton, 2007);

– este recomandabil ca acest instructaj pre-testare sã fie administrat cu 2-3 zileînaintea zilei în care va avea loc testarea.

44

Pasul 6: Sublinierea importanþei onestitãþii rãspunsurilorPsihologul sau consilierul care administreazã testul ar trebui ca înainte de

testare sã:– îi informeze ce trebuie sã facã dacã vor termina mai repede de completat ches-

tionarele;– accentueze importanþa rãspunsurilor oneste, nedisimulate;– îi roage sã nu înceapã completarea pânã ce nu li se spune sã înceapã.

Pasul 7: Completarea datelor personale– dupã distribuirea materialelor de testare, elevii trebuie instruiþi sã completeze

datele de identificare;– se recomandã utilizarea urmãtoarei formulãri: „Completaþi informaþiile de la

începutul caietului vostru de rãspuns, trecând în rubricile corespunzãtoarenumele vostru, vârsta, clasa, sexul ºi data de astazi”;

– dacã unii elevi au dificultãþi în realizarea acestei sarcini, va fi nevoie ca ei sã fieajutaþi;

– administratorul testului ar trebui sã se asigure cã elevii completeazã datele înspaþiile potrivite.

Pasul 8: Administrarea instructajului ºi începerea testãrii– dupã ce elevii au completat informaþiile, administratorul poate utiliza urmã-

torul instructaj: „Vreau sã ºtiu mai multe despre felul în care vã place sã faceþilucrurile acasã ºi la ºcoalã, cu alþi elevi de vârsta voastrã sau singuri. Cunoscândmai multe despre voi ºi despre felul în care preferaþi sã faceþi lucrurile, voi puteasã vã înþeleg mai bine. Citiþi cu atenþie fiecare întrebare din chestionarul pe carel-aþi primit ºi alegeþi rãspunsul care descrie cel mai bine ceea ce aþi vrea sau aþiprefera sã faceþi. La unele întrebãri poate fi greu sã rãspundeþi. Ambele variantepot pãrea bune. Totuºi, selectaþi rãspunsul care este adevãrat în ceea ce vãpriveºte, în cea mai mare parte a timpului sau cu cele mai multe ocazii. Dupã ce

45

aþi ales, marcaþi rãspunsul vostru în cercurile alãturate, care corespund alegerilorvoastre posibile, A sau B.Nu vã gândiþi prea mult la rãspunsuri. Primul rãspuns probabil cã va fi ºi celmai bun. Dacã veþi gãsi un cuvânt pe care nu îl puteþi citi sau nu îl înþelegeþi,întrebaþi-mã despre acest cuvânt.Nu existã rãspunsuri corecte sau greºite. De aceea, nu încercaþi sã rãspundeþi înfelul în care credeþi ca ºi-ar dori alþii sã vã comportaþi. Doar rãspundeþi sincerdespre ce v-ar plãcea sã faceþi.Haideþi sã facem împreunã o întrebare de exerciþiu. Întrebarea de exerciþiuspune: Îmi place sã mã duc la culcare: (A) cam în acelaºi timp în fiecare searãsau (B) când mã simt obosit. Dacã preferaþi sã vã duceþi la culcare cam la aceeaºiorã în fiecare searã, coloraþi cercul de lângã litera A pe caietul de testare. Dacã,în general, preferaþi sã vã duceþi la culcare când vã simþiþi obosiþi, coloraþi cer-cul de lângã litera B. Dacã doriþi sã vã schimbaþi rãspunsul puneþi un X perãspunsul colorat prima datã ºi coloraþi noua alegere.”;

– dupã acest instructaj, psihologul sau consilierul care administreazã testul poateverifica dacã elevii ºtiu ce sã facã dacã terminã mai devreme;

– finalizarea instructajul se realizeazã întrebând: „Aveþi întrebãri?”, fãcând oscurtã pauzã ºi spunând apoi: „Dacã nu sunt, vã rog sã începeþi”.

Pe durata testãrii

Este bine ca supravegherea sã fie fãcutã chiar de persoana specializatã, care admi-nistreazã testul. Supraveghetorii suplimentari sunt necesari în general doar pentrugrupuri mai mari de 30 de elevi. În timp ce elevii lucreazã, specialistul care admi-nistreazã testul ºi, dupã caz, supraveghetorii, ar trebui sã nu stea pe loc, ci sã semiºte încet prin clasã pentru a se asigura cã elevii îºi acordã suficient timp pentrua rãspunde la fiecare item, cã marcheazã rãspunsurile pe formular în mod corect ºi

46

cã toþi continuã cu pagina urmãtoare dupã ce terminã pagina curentã. Este bine caelevii slab motivaþi pentru completarea testului sã fie încurajaþi sã continue com-pletarea testului ºi, de asemenea, este important ca nimeni sã nu copieze rãspun-surile vecinilor. O altã responsabilitate a supraveghetorului ar fi prevenirea între-ruperilor (Oakland, Glutting, Horton, 2007).

Indiferent de întrebãrile care sunt puse de cãtre elevi persoanelor care suprave-gheazã administrarea, este interzis ca acestea sã interpreteze itemii sau semnificaþiaacestora. Unele cuvintele pe care elevii nu le cunosc pot fi definite pe scurt, pentrua-i ajuta sã înþeleagã sensul întrebãrii.

În ceea ce priveºte accesibilitatea lingvisticã, un elev de un nivel mediu, de clasaa III-a, ar trebui sã ºtie majoritatea cuvintelor unui instrument. Totuºi, atunci cândchestionarul este administrat la nivelul clasei a V-a sau mai jos, aºadar sub 11-12ani, este bine ca supraveghetorii administrãrii sã încerce sã se asigure cã toþi eleviiînþeleg toate cuvintele din chestionar. Uneori poate fi folositor sã se citeascãîntregul chestionar cu voce tare sau sã se explice anumiþi termeni pentru câþivaelevi. Întotdeauna atunci când se definesc cuvinte este important sã fie folositefraze neutre, pentru a evita direcþionarea rãspunsurilor elevilor.

Încheierea sesiunii de testare

Dupã ce toþi elevii au completat testul, administratorul testului ar trebui sã îi în-demne sã verifice rãspunsurile. Acest lucru poate fi formulat dupã cum urmeazã:„Revedeþi formularul vostru de rãspunsuri pentru a vã asigura cã aþi ales un singurrãspuns pentru fiecare item ºi cã toþi itemii sunt completaþi”. Dupã o pauzã se poateapoi spune: „Asiguraþi-vã cã aþi completat corect informaþiile de la începutulpaginii”. Elevilor care nu au completat testul în acelaºi timp cu majoritatea trebuiesã li se permitã încheierea testului sau, dacã acest lucru nu e posibil din conside-rente de program, trebuie sã li se permitã sã îl termine altã datã de completat.

47

Scorarea

Scorarea se poate face computerizat ºi distribuþia itemilor pe scale este accesibilãdoar cercetãtorilor, în condiþiile în care ea este necesarã în proiectul de cercetare.În România scorarea poate fi disponibilã fie în format electronic, fie manual.

Rãspunsurile lipsã

Se poate totuºi întâmpla ca unii elevi sã omitã un item pentru cã nu pricep înþele-sul acestuia sau pentru cã nu îl considerã relevant pentru ei. De aceea, imediat dupãce subiecþii terminã de completat, examinatorul testului ar trebui sã verifice cuatenþie formularul pentru a se asigura cã rãspunsurile au fost înregistrate pentrutoþi cei 69 de itemi. Dacã un item este lãsat necompletat, elevului care a completatrespectivul formular trebuie sã i se cearã sã revadã instrucþiunile pentru acea parteaa testului ºi sã aleagã rãspunsul care i se potriveºte.

În cazurile când administrarea chestionarului se face în grup sau când eleviiexaminaþi nu mai sunt disponibili pentru astfel de rectificãri, psihologul este celcare trebuie sã stabileascã dacã chestionarul poate fi scorat în mod valid ºi sub-secvent interpretat, în condiþiile lipsei rãspunsului la unii itemi. Atunci când lipsescrãspunsurile la 10 sau mai mulþi itemi din cei 69, protocolul trebuie consideratinvalid. Dacã lipsesc rãspunsurile pentru mai mult de 2 itemi din oricare din cele 4scale majore, scala respectivã nu ar trebui sã fie scoratã sau interpretatã. Scalele încare existã itemi lãsaþi necompletaþi trebuie sã fie interpretate cu cea mai mare grijã.

Scorarea ar trebui sã genereze scoruri brute pentru toate cele opt preferinþeposibile, însã scorurile T bazate pe prevalenþã identificã doar patru din acestepreferinþe ca fiind tipice pentru elevul evaluat. Atât scorurile brute, cât ºi scorurileT sunt raportate apoi în raportul interpretativ, atât sub formã vizualã, cât ºi subforma unor instrucþiuni verbale generale privind posibila interpretare a respec-tivelor scoruri. Este important de accentuat în acest moment cã raportul electronic

48

rezultat din scorarea computerizatã nu trebuie tratat cu superficialitate, iar aserþi-unile lui, care sunt aserþiuni generale, trebuiesc verificate de un psiholog sau con-silier specializat în utilizarea instrumentului, prin coroborarea cu alte informaþiiprofesionale sau observaþionale privind comportamentul ºi preferinþele elevuluievaluat.

Interpretarea rezultatelor

Scorurile T bazate pe prevalenþã

Conversia scorurilor brute în scoruri standardizate ar asigura faptul cã jumãtatedin eºantionul normativ românesc se plaseazã peste medie ºi cealaltã jumãtate submedie, indiferent de dimensiunea mãsuratã. În acest fel, aproximativ jumãtate dincopii ar fi caracterizaþi drept extraverþi ºi jumãtate drept introverþi. Utilizarea uneiastfel de dihotomizãri nu ar lua însã deloc în considerare faptul cã unii oameni potsã nu fie clasificaþi în mod clar nici ca extraverþi, nici ca introverþi (Oakland,Glutting, Horton, 2007). Pentru a evita aceastã problemã generatã de diho-tomizarea ºi de clasificarea prea simplistã a indivizilor, un cercetãtor ar putea fixaun scor limitã („cut-off”) deasupra scorului T 50 (de exemplu T 65 sau T 70), pen-tru a determina dacã respondentul posedã respectiva trãsãturã. Aceastã abordare aravea o slabã capacitate de discriminare, în special pentru scorurile situate în inter-valul mediu, mediu-superior ºi mediu-inferior, arie în care se regãseºte cea maimare parte din populaþia generalã.

Dat fiind cã este un chestionar care mãsoarã tipologii, pe baza acestuia ºi a altorinstrumente, cum ar fi MBTI sau SL-TDI se poate stabili care este frecvenþa deapariþie a unui anumit tip de personalitate într-o populaþie de referinþã. Însãcercetãrile întreprinse de autori cu ajutorul altor teste (Oakland, Glutting, Hor-ton, 2007) demonstreazã cã, în cadrul întregii populaþii, proporþia de extraverþi

49

este de aproximativ 65%, iar cea de introverþi de aproximativ 35%. În mod simi-lar, proporþia persoanelor orientate spre o preferinþã practicã este de aproximativ65%, iar proporþia celor orientate spre o preferinþã imaginativã este de 35%. Pro-porþiile aproximative ale persoanelor care preferã stilurile raþional, emoþional,organizat ºi flexibil sunt de aproximativ 50%. În consecinþã, autorii pot adopta unsistem de standardizare netradiþional, fundamentat pe scoruri T bazate peprevalenþã, în care limita T 50 este fixatã în aºa fel pe fiecare scalã încât sã asigureîn eºantionul normativ al respectivului instrument proporþia fiecãrui stil în pro-porþia stabilitã de studiile anterioare ca fiind tipicã pentru populaþia generalã. Prinurmare, pentru scala extravesie-introversie ºi practic-imaginativ media scorurilorT nu corespunde centilei 50, cum s-ar întâmpla cu scorurile T tradiþionale, ci cen-tilei 65. Aºadar, scorurile T bazate pe prevalenþã se numesc astfel pentru cã limitelela care sunt fixate mediile scalelor se fundamenteazã pe prevalenþa respectivelorvariabile în populaþie, prevalenþã care este documentatã empiric ºi susþinutã teoret-ic (Oakland, Glutting, Horton, 2007).

Dimensiunile mãsurate de chestionarele de evaluare a temperamentului

Pentru a putea fi mai uºor interpretate, precum ºi datoritã aplicabilitãþii extinsepentru copii ºi adolescenþi, denumirile dimensiunilor mãsurate în mod clasic deinstrumentele construite în cadrul abordãrii tipologice au fost uºor schimbate.Tabelul 3 prezintã corespondenþa dimensiunilor mãsurate de MBTI cu cele mã-surate de alte chestionare similare.

50

Tabelul 3. Corespondenþa dintre MBTI ºi alte instrumente de evaluare a tempera-mentului.

Scorurile T bazate pe prevalenþã sunt utilizate pentru a putea identifica tipul depersonalitate al copiilor, precum ºi intensitatea preferinþei pentru una din cele optfuncþii. Preferinþele mai pronunþate vor fi utilizate mai frecvent de copii în adap-tarea lor la mediul extern. În acelaºi timp, conturarea unei preferinþe puterniceindicã faptul cã respectivul copil utilizeazã foarte puþin sau aproape de loc funcþiacomplementarã. De exemplu un copil cu o preferinþã puternicã pentru organizareîºi va manifesta foarte puþin flexibilitatea la nivel comportamental. Intervaleleinterpretative pentru scale se situeazã peste scorul T 50 pentru fiecare din cei doipoli ai unei anumite scale. De exemplu, dacã o persoanã obþine scoruri scãzute lascala extraversie-introversie, aceasta va indica, teoretic un scor T 35 la aceastã scalã.Þinând cont de faptul cã preferinþa copilului este în mod evident asociatã cu stilulintrovert, pentru a facilita interpretarea, scala respectivã va fi inversatã, preferinþasa fiind echivalentã cu scorul T 65 pentru introversie. Fiecare interval de scoruri Tare o anumitã semnificaþie interpretativã calitativã, acestea fiind prezentate înTabelul 4.

51

Myers Briggs Type Inventory Alte Instrumente

Extraversie Extraversie

Introversie Introversie

Practic Senzaþii

Imaginativ Intuiþie

Rational Gândire

Emotional Sentimente

Organizat Judecatã

Flexibil Percepþie

Tabelul 4. Semnificaþii interpretative pentru intervale ale scorurilor T.

Intervalul 50-54 – Preferinþã uºoarã Pentru copiii care obþin aceste scoruri se recomandã ca specialistul sã comunice

faptul cã respectivii sunt caracterizaþi de calitãþi care aparþin ambelor stiluri dintr-opereche, demonstrând doar o tendinþã minorã spre acele calitãþi care sunt asociatestilului sãu preferat (Oakland, Glutting, Horton, 2007). Este recomandabil cã spe-cialistul sã sublinieze faptul cã un anumit copil poate manifesta comportamentelespecifice ambelor tipuri polare, dar cã preferinþa sa pare a fi orientatã spre una dincele douã extreme.

Intervalul 55-64 – Preferinþã moderatã Copiii care obþin scoruri plasate în acest interval au o preferinþã destul de clar

conturatã pentru a manifesta anumite comportamente asociate cu una din pola-ritãþile celor patru scale temperamentale de bazã. Preferinþele moderate implicãfaptul cã un anumit copil manifestã relativ frecvent comportamentele asociaterespectivei preferinþe, având în acelaºi timp momente sau situaþii în care va mani-festa ºi comportamente specifice celeilalte polaritãþi din cadrul unei diade de scale.

52

Interval scoruri T Semnificatie interpretativa

50-54 preferinþã uºoarã (mild preference)

55-64 preferinþã moderatã (moderate preference)

65-74 preferinþã puternicã (strong preference)

peste 74 preferinþã foarte putenicã (very strong preference)

Intervalul 65-74 – Preferinþã puternicãCopiii caracterizaþi de aceste scoruri manifestã o preferinþã clarã ºi o tendinþã

pronunþatã de a manifesta comportamentele specifice asociate cu acea polaritate ascalei pentru care manifestã preferinþa. Strategiile sale adaptative vor fi puterniclegate de comportamentele specifice respectivei scale.

Intervalul peste 75 – Preferinþã foarte puternicã Aceste scoruri tind sã aparã destul de rar în cadrul populaþiei generale. Se poate

considera cã aceste comportamente sunt specifice pentru mai puþin de 2% din per-soanele populaþiei generale. Cu toate acestea, atunci când apar asemenea scoruri sepoate considera cã un anumit copil are tendinþa de a baza în adaptarea sa la mediucu precãdere pe comportamentele specifice respectivei scale. Mai mult, comporta-mentele specifice polaritãþii respectivei scale tind sã fie întâlnite extrem de rar înactivitatea sa socialã, academicã sau familialã.

53

54

Studiu de caz 1 – Maria

Tabelul 5 prezintã scorurile obþinute la testarea cu un instrument de evaluare a tempera-mentului copiilor de o elevã numitã Maria. Maria are doar o preferinþã uºoarã pentru unstil extravert ºi este foarte posibil cã va demonstra uneori ºi unele comportamente intro-verte. Maria are o preferinþã moderatã pentru un stil practic. Deºi este posibil sã mani-feste uneori ºi unele comportamente imaginative, preferinþa ei pentru un stil practic estemai puternicã. Preferinþa ei pentru stilul emoþional este chiar mai pronunþatã. Deºi une-ori, destul de rar, pot sã aparã în comportamentul ei manifestãri asociate cu stilul raþio-nal, cele asociate cu stilul emoþional vor domina. Preferinþa Mariei pentru stilul organizateste neobiºnuit de puternicã. În consecinþã, este foarte puþin probabil ca în comporta-mentul ei sã se facã simþite manifestãri asociate cu stilul flexibil. De fapt, Maria poate fichiar excesiv de rigidã în preferinþa arãtatã pentru un stil organizat ºi este posibil sã aibãdificultãþi în acele situaþii care cer de la ea flexibilitate (Oakland, Glutting, Horton, 2007).

Tabelul 5. Profilul scorurilor Mariei.

Stil Scor T Intensitate a preferintei

Extravert 53 Slabã

Practic 57 Moderatã

Emoþional 70 Puternicã

Organizat 75 foarte puternicã

Trei modalitãþi de interpretare a scorurilor

Scorurile obþinute pot fi interpretate prin trei metode diferite. Prima metodã puneaccent pe cele opt stiluri fundamentale, cea de-a doua metodã pune accent pe posi-bile combinaþii de câte douã stiluri fundamentale, iar a treia ia în considerare com-binaþia a câte patru stiluri fundamentale. Toate cele trei metode de interpretare vorfi prezentate în cadrul urmãtoarelor zile de curs.

Studierea temperamentului ºi a celor 16 combinaþii de stiluri poate pãrea exce-siv de complicatã, însã gruparea stilurilor în perechi este de naturã sã simplificefoarte mult aceastã încercare. Prima metodã de interpretare se bazeazã pe grupareacelor opt stiluri fundamentale în patru perechi, care pot fi considerate ºi ca patruscale bipolare: extravert ºi introvert, practic ºi imaginativ, raþional ºi emoþional ºiorganizat ºi flexibil. Fiecare pereche este compusã din douã stiluri contrastante,astfel încât atunci când cineva reuºeºte sã înþeleagã principiul care stã la baza unuiadin stiluri, cealaltã parte a diadei poate fi consideratã ca fiind opusul celei dejaînvãþate. Recomandãm ca procesul de interpretare sã debuteze la acest nivel. Fun-damentul empiric al acestor scale este foarte puternic ºi poate fi regãsit într-unnumãr mare de studii.

Extravert – caracteristici principaleElevii care preferã un stil extravert sunt:

– orientaþi spre lumea exterioarã, o lume a oamenilor ºi evenimentelor; – înclinaþi spre a cauta interacþiunile sociale cu cei din jur; – capãtã energie prin contactul cu alþi oameni; – orientaþi spre a-ºi dezvolta ideile ºi gândurile discutându-le cu cei din jur;– grãbiþi sã verbalizeze un rãspuns înainte de a se gândi la ceea ce vor sã comunice; – tentaþi sã reacþioneze cu repeziciune la mediul lor ºi nu le place sã piardã nici o

oportunitate pentru interacþiune ºi participare;– se pot împrieteni uºor ºi discutã cu uºurinþã despre multe subiecte diferite;

55

– confortabili în grupuri sociale de orice mãrime ºi au o bunã memorie a numelorºi figurilor;

– orientaþi spre interese foarte variate ºi îºi schimbã cu uºurinþã aceste interese; – orientaþi spre a învãþa ºi a înþelege lucrurile fãcându-le.

Introvert – caracteristici principaleElevii care preferã un stil introvert sunt:

– orientaþi spre propria lume internã, o lume a gândurilor ºi ideilor;– preferã solitudinea ºi este mai probabil sã fie deranjaþi ºi obosiþi decât atraºi de

contactul constant cu alte persoane;– predispuºi la a pierde energia în grupuri sociale ºi au nevoie de timp petrecut de

unii singuri pentru a-ºi recupera energia;– înclinaþi spre a gândi ºi cântãri cu atenþie înainte de a oferi un rãspuns;– reacþioneazã lent la evenimentele din mediul lor ºi preferã sã aºtepte pentru a

vedea cum evolueazã lucrurile, înainte de a lua decizia de a se implica;– persoane mai greu de cunoscut, se împrietenesc cu mai mare greutate ºi sunt în

genere indivizi mai rezervaþi, mai retraºi ºi mai prudenþi;– nu vorbesc mult ºi preferã mai degrabã sã îi asculte pe cei din jurul lor;– sunt în largul lor în compania unui numãr restrâns de prieteni apropiaþi ºi nu se

simt bine în grupuri mari sau la reuniuni sociale;– orientaþi spre interese restrânse, pe care preferã sã le urmãreascã în profunzime;– deranjate de întreruperi ºi muncesc consistent pentru perioade mari de timp.

Practic – caracteristici principaleElevii care preferã un stil practic sunt:

– atenþi la lumea realã ºi la fapte ºi lucruri;– înclinaþi a avea o vedere pragmaticã ºi realistã despre lume ºi sunt deseori sus-

picioºi atunci când se confruntã cu situaþii care presupun inspiraþie, imaginaþie;– fini observatori a lumii ºi a oamenilor din jurul lor;

56

– orientaþi a experimenta direct fenomenele studiate, înainte sã se aplece asuprastudiului teoretic;

– mai eficienþi în a învãþa fãcând lucruri decât studiind cãrþi sau teorie care explicãîn ce fel se fac respectivele lucruri;

– tind sã înveþe cu seriozitate cu paºi mici, în mod organizat, din aproape în aproape; – mai puþin predispuºi la a face erori factuale decât elevii caracterizaþi de alte stiluri;– orientaþi cãtre prezent ºi doresc sã fructifice în totalitate situaþiile prin care trec;– orientaþi spre recreere ºi timp liber;– atraºi de munca de rutinã ºi sistematicã dacã au un anumit þel;– atraºi de exerciþiul sistematic, care sã desãvârºeascã deprinderi pe care le-au

învãþat deja anterior.

Imaginativ – caracteristici principaleElevii care preferã un stil imaginativ sunt:

– orientaþi spre a vedea lumea înconjurãtoare cu „ochii minþii”;– caracterizaþi ca persoane atrase de „posibilitãþi ºi oportunitãþi”;– mai puþin atenþi la observarea a ceea ce se întâmplã în jurul lor decât alþi elevi;– predispuºi sã trãiascã mai degrabã într-o lume a ideilor ºi conceptelor;– înclinaþi sã înveþe o teorie ºi abia apoi aplicaþiile respectivei teorii; – orientaþi sã se joace cu cuvintele, stãpânind bine sensul acestora;– mai eficienþi atunci când învaþã pe bazã de intuiþie, bãnuieli, ipoteze, iluminãri

ºi valorizeazã puternic rapiditatea înþelegerii;– orientaþi spre varietate ºi le place sã înveþe ca sã dobândeascã noi deprinderi;– tentaþi sã lucreze în pusee intensive de energie ºi apoi sã se odihneascã;– puternic orientaþi spre complexitate, însã tind sã scape din vedere detaliile, sã

sarã paºi importanþi;– mai eficienþi în raþionamentele referitoare la concepte decât la detalii factuale;– stimulaþi de dificultãþi ºi sunt atraºi de risc;– interesaþi ºi atraºi de schimbãri de dragul schimbãrilor;

57

– focalizaþi asupra viitorului sau a trecutului ºi mai puþin asupra prezentului;– denumiþi vizionari, datoritã intuiþiei lor ºi a inspiraþiei deseori debordante.

Raþional – caracteristici principaleElevii care preferã un stil raþional sunt:

– axaþi pe standarde obiective atunci când iau decizii, preferând sã se angajezeîntr-o analizã criticã ºi lucidã a informaþiilor pe care le au la dispoziþie;

– orientaþi spre justiþie, eticã ºi egalitate de ºansã pentru toatã lumea;– eficienþi în a manifesta coerenþã ºi consecvenþã;– susþinãtori ai regulilor ºi logicii;– orientaþi spre a prezice consecinþele unei situaþii sau ale unui comportament,

pornind de la regularitãþi;– orientaþi spre a valoriza mai degrabã adevãrul decât tactul ºi mai degrabã logi-

ca decât sentimentele; – sunt predispuºi la a pune sub semnul întrebãrii aserþiunile interlocutorilor ºi sã

intre în conflict verbal cu aceºtia; – înclinaþi sã comunice într-un stil scurt, secvenþial, foarte tipic pentru mediul de

afaceri ºi sunt de multe ori excesiv de cinstiþi ºi de direcþi;– sunt rareori înclinaþi sã îi complimenteze pe cei din jur pentru comportamen-

tele lor;– axaþi spre competiþie ºi discuþii în contradictoriu; – întotdeauna interesaþi în subiectele ºcolare care þin de logicã ºi de chestiuni

impersonale.

Emoþional – caracteristici principaleElevii care preferã stilul emoþional sunt:

– orientaþi spre a lua decizii bazându-se pe standarde personale;– axaþi asupra nevoilor resimþite de ei ºi de cei din jur, aºadar evaluând necesitãþile

la nivel emoþional;

58

– înclinaþi spre a-ºi exprima cu uºurinþã aprecierea ºi simpatia faþã de cei din jur;– prietenoºi, plini de tact ºi caracterizaþi de aptitudini sociale ºi interpersonale

foarte eficiente;– înclinaþi spre a fi prietenoºi, permisivi ºi preferã sã fie de acord cu ceilalþi, doar

pentru a promova armonia interpersonalã; – orientaþi spre a se exprima folosind tonuri calde, indirecte, neconfrontative;– atenþi la cei din jur ºi sunt animaþi de milã, de aceea au tendinþa de a face excepþii

de la reguli, chiar dacã au aderat formal la acele reguli;– tentaþi sã îi laude deseori pe cei din jur;– grijulii faþã de sentimentele acestora, doresc sã le facã pe plac ºi în general

acordã încredere ºi acceptã cu uºurinþã alte persoane;– foarte interesaþi de subiectele ºcolare care au de-a face cu oameni sau care se

concentreazã asupra laturii umane a evenimentelor.

Organizat – caracteristici principaleElevii care preferã un stil organizat sunt:

– înclinaþi sã ia decizii, resimþind disconfort în prezenþa incertitudinii;– axaþi pe lucrurile clare ºi au o bunã orientare spre finalizare;– orientaþi spre rezultate; – axaþi spre a privi timpul ca pe o structurã ºi le place sã îºi planifice timpul ºi sã

lucreze sistematic;– foarte persistenþi atunci când muncesc pentru un anumit obiectiv;– orientaþi spre a controla lucrurile ºi pot ajunge chiar la tendinþe de supra-con-

trol, motivul pentru aceste tendinþe este dorinþa lor de a avea ordine în mediullor personal ºi în mediul muncii;

– orientaþi spre a cunoaºte evoluþiile, planurile ºi programele viitoare ºi nu le placsurprizele ºi modificãrile;

– înclinaþi spre a urma regulile ºi sunt de cele mai multe ori conºtiincioºi ºi res-ponsabili;

59

– orientaþi spre a demonstra cã au dreptate ºi pot avea opinii foarte ferme;– pot ajunge sã doreascã sã cunoascã doar informaþia care e relevantã pentru a

ajunge la o decizie, ignorând orice alte informaþii suplimentare.

Flexibil – caracteristici principaleElevii care preferã un stil flexibil sunt:

– predispuºi sã amâne luarea deciziilor ºi doresc sã pãstreze opþiunile deschise;– toleranþi faþã de opiniile altor oameni, au o minte deschisã ºi preferã sã acu-

muleze cât mai multã informaþie înainte de a trebui sã ia o decizie;– predispuºi la a se baza în deciziile lor pe noroc, intuiþie ºi pe oportunitãþile

apãrute neaºteptat;– atraºi mai degrabã de activitatea în sine decât de rezultatul respectivului proces;– mai atraºi de a începe o activitate decât de a o finaliza;– centraþi spre a privi timpul ca pe o oportunitate ºi doresc sã trãiascã fiecare clipã

la maxim;– entuziasmaþi de joacã ºi de experimentare;– orientaþi spre noutate, neaºteptat ºi surprize;– predispuºi la a nu urma regulile ºi nu sunt interesaþi de ordine sau disciplinã.

Concluzii intermediare

Cele patru scale temperamentale de bazã nu sunt de fapt altceva decât paºii natu-rali parcurºi de orice persoanã în procesul de rezolvare a unei probleme. Procesu-alitatea rezolutivã are un flux normal, care afecteazã cea mai mare parte a compor-tamentului nostru ºi care se concretizeazã în urmãtoarele zone: – locul din care acumulãm energie (extraversie-introversie);– lucrurile spre care ne îndreptãm atenþia (practic-imaginativ);– felul în care luãm decizii (raþional-emoþional);– stilul de lucru în care abordãm rezolvarea problemei (organizat-flexibil).

60

Orice persoanã poate alege între douã orientãri opuse cu privire la fiecare dincele patru scale. Aceastã alegere ar putea reflecta preferinþele respectivei persoane,cerinþele unei anumite situaþii sau ambele.

Diferenþa dintre preferinþe ºi comportamente

Chestionarele de evaluare a temperamentului ºcolarilor sunt create pentru a evaluapreferinþe ºi nu comportamente propriu-zise. Comportamentele manifestate depersoane au în general surse multiple. Astfel, pentru un politician care trebuie sãvorbeascã frecvent în public comportamentele specifice extraversiei vor fi prezentecu precãdere în comportamentul sãu. Cu toate acestea, respectivul politician poatemanifesta o preferinþã foarte puternicã pentru stilul introvert. Pentru majoritateaelevilor, preferinþele indicate vor coincide în cea mai mare mãsurã sau chiar perfectcu manifestãrile comportamentale. Cu toate acestea, pentru unii elevi ar puteaexista o diferenþã între cele douã. De exemplu, la unii elevi chestionarul ar puteaindica o preferinþã mai accentuatã pentru un stil extravert, dar observaþia compor-tamentului lor ºi discuþiile cu pãrinþii, profesorii sau colegii lor ar putea sugera oorientare mai puternicã spre un stil introvert.

Preferinþele personale reprezintã de cele mai multe ori tendinþele comporta-mentale naturale ale persoanelor, neinfluenþate de presiuni sociale, culturale saufamiliale. Din acest motiv, adulþii pot fi surprinºi sã descopere diferenþe aparenteîntre preferinþele exprimate de elevi în chestionare ºi comportamentele lor efective.Motivele pentru aceste aparente incompatibilitãþi pot fi diverse, însã se sub-sumeazã în primul rând faptului cã pãrinþii ºi profesorii nu pot observa întreagagamã de comportamente manifestate de un elev. În consecinþã, opiniile adulþilordespre preferinþele elevului respectiv pot fi uneori excesiv de înguste ºi în mod clarincomplete. De asemenea, unii elevi se pot simþi obligaþi sã se comporte înprezenþa anumitor adulþi în anumite moduri, care nu sunt neapãrat consonante cu

61

preferinþele lor. De cele mai multe ori, elevii recunosc cã, cel puþin în anumite situ-aþii, resimt cã preferinþele lor diferã de cerinþele pe care pãrinþii sau profesorii le aude la ei.

Tabelul 6. Ipoteze explicative pentru discrepanþe între preferinþe ºi comporta-mente.

62

Ipotezã Descriere

Rãspunsuriinvalide

Este important ca elevul respectiv sã fie încurajat în a-ºi reexamina rãspunsurile date lachestionar, cãutând posibile inconsistenþe cu ceea ce crede cu adevãrat. Este posibil ca unii elevisã îºi fi înregistrat eronat rãspunsul pe foaia de rãspuns sau sã fi interpretat greºit (uneori chiarcu intenþie) propriile preferinþe la completarea chestionarului.

Greºeli descorare

În cazurile în care scorarea chestionarului a fost fãcutã de mânã, ca întregul proces de scorare ºide transformare a scorurilor brute în scoruri T, sã fie verificat, cãci existã posibilitatea unor eroride scorare.

Lipsa deinsight

Specialistul poate, de asemenea, încerca sã discute cu elevul respectiv despre autocunoaºtere ºidespre cunoaºterea propriilor preferinþe; este posibil, mai ales la vârstele mai mici, ca elevii sã nuposede un grad suficient de dezvoltat de autocunoaºtere pentru a-ºi conºtientiza cu acurateþepropriile înclinaþii.

Caiet de workshop (ziua a II-a)

Exerciþii

64

Exerciþiul 1

Notaþi pe scurt care sunt principale aspecte de care un specialist în evaluare psihologicãtrebuie sã þinã cont pentru a asigura un proces de evaluare eficient ºi lipsit de problemede ordin etic ºi legal.

Înainte de testare

Pe durata testarii

Dupa testare

65

Exerciþiul 2

În tabelul de mai jos sunt prezentate în cadrul primei coloane denumirile celor opt stiluritemperamentale. În cadrul coloanei din dreapta sunt prezentate caracteristicile principaleale fiecãrui tip. Notaþi în coloana din mijloc numãrul stilului care corespunde descrierii dindreapta.

Nr. Stil Corect Descriere stil

1. Imaginativ 3 Capãtã energie prin contactul cu alþi oameni; îºi dezvoltã ideile ºi gândurilediscutându-le cu cei din jur; discutã cu uºurinþã despre multe subiecte diferite.

2. Organizat 5 Sunt foarte fini observatori ai lumii ºi oamenilor din jurul lor; experimenteazãdirect fenomenele studiate; învaþã cu seriozitate cu paºi mici, în modorganizat, din aproape în aproape.

3. Extravert 7 Se bazeazã pe standarde obiective atunci când iau decizii; preþuiesccoerenþa ºi consecvenþa; valorizeazã mai degrabã adevãrul decât tactul.

4. Flexibil 8 Îºi exprimã cu uºurinþã aprecierea ºi simpatia faþã de cei din jur; se exprimãdeseori folosind tonuri calde, indirecte, neconfrontative; sunt foarte interesaþide subiectele ºcolare care au de-a face cu oameni.

5. Practic 2 Privesc timpul ca pe o structurã ºi le place sã îºi planifice timpul; doresc sãcontroleze lucrurile; urmeazã regulile ºi sunt de cele mai multe oriconºtiincioºi ºi responsabili.

6. Introvert 4 În general, sunt toleranþi faþã de opiniile altor oameni, au o minte deschisã ºipreferã sã acumuleze cât mai multã informaþie; se simt de cele mai multe orimai atraºi de a începe o activitate decât de a o finaliza.

7. Raþional 6 Au nevoie de timp petrecut de unii singuri pentru a-ºi recupera energia; îºidezvoltã ideile cugetând asupra lor; sunt persoane mai greu de cunoscut, seîmprietenesc cu mai mare greutate ºi sunt în genere indivizi mai rezervaþi.

8. Emoþional 1

Preferã ca întâi sã înveþe o teorie ºi abia apoi aplicaþiile ei; le place varietateaºi le place sã înveþe ca sã dobândeascã noi deprinderi; tind sã scape dinvedere detaliile, sã sarã paºi importanþi ºi de principiu; sunt mai buni înraþionamentele referitoare la concepte.

66

Exerciþiul 3

În tabelul de mai jos veþi identifica câteva scoruri pentru scalele unui chestionar. Încoloana din dreapta notaþi clasificarea scorului respectiv precum ºi care sunt comporta-mentele specifice asociate cu respectivele scoruri.

Nume scalã Scor T Clasificare Descriere

Extravers 54

Introvers 62

Raþional 59

Emoþional 70

Practic 53

Imaginativ 65

Organizat 75

Flexibil 70

Extravers 72

Introvers 55

Raþional 75

Emoþional 53

Practic 73

Imaginativ 52

Organizat 53

Flexibil 54

67

Exerciþiul 4

Exerciþiu de grup. Alegeþi unul din cele 8 cartonaºe. Pe fiecare cartonaº vor fi redatefiecare din cele 8 stiluri temperamentale de bazã.

EXTRAVERT

INTROVERT

PRACTIC

ORGANIZAT

RAÞIONAL

EMOÞIONAL

FLEXIBIL

ORGANIZAT

În continuare, vã rog sã vã împãrþiþi în douã grupe, în funcþie de polaritãþile pe carele-aþi extras.

Imaginaþi-vã cã reprezentaþi „o voce” din mintea unei singure persoane care trebuiesã rezolve o problemã de matematicã.

Gândiþi-vã 5 minute ce ar trebui sã-i spuneþi persoanei. Apoi discutaþi cu colegii dinechipa din cadrul cãreia faceþi parte (timing: 15 minute).

Discutaþi cu colegii din cealaltã echipã. Încercaþi sã le explicaþi de ce este mai bine sãrezolvaþi problema în stilul pe care îl favorizaþi dumneavoastrã (timing: 10 minute).

Caiet de curs (ziua a III-a)

Interpretarea avansatã a chestionarelor

de evaluare a temperamentului

Abordãri interpretative

Interpretarea celor 8 stiluri temperamentale de bazã

În cadrul acestui capitol vor fi prezentate toate cele opt stiluri temperamentale fun-damentale. Pentru fiecare stil vor fi prezentate comportamentele specifice pentrufiecare din urmãtoarele arii: comportament general, interacþiuni sociale, interacþi-uni familiale, mediul ºcolar, temele pentru acasã, riscuri.

Interpretarea celor patru Combinaþii Keirsey

O a doua posibilã abordare pentru interpretarea scorurilor cunoscutã de obicei înliteratura de specialitate sub numele de metodã Keirsey ºi care e legatã de sistemulpropus de David Keirsey. Sistemul Keirsey preia anumite grupaje, formate din câtedouã din cele patru dimensiuni discutate anterior ºi le agregã în stiluri tempera-mentale. Sistemul Keirsey se concentreazã mai degrabã pe funcþiile raþionale alepersoanelor evaluate (tipurile NT: raþionalii, tipurile NF: idealiºtii etc.) (Oakland,Glutting, Horton, 2007).

Încadrarea într-un anumit tip temperamental se realizeazã în funcþie de scorulT obþinut de o anumitã persoanã. Combinaþiile Keirsey devin interpretabile atun-ci când respondentul obþine scoruri mai mari de T 55 pentru dimensiunile saufuncþiile raþionale.

Cele patru combinaþii Keirsey sunt: practic-organizat, practic-flexibil, imagina-tiv-raþional ºi imaginativ-emoþional.

69

Interpretarea celor 16 tipuri temperamentale

Cea de-a treia modalitate de interpretare a datelor presupune combinaþii de patrustiluri preferate de fiecare elev. Cele 16 combinaþii vor fi în acest capitol. Cele 16tipuri temperamentale sunt: extravert-practic-raþional-organizat, extravert-practic-raþional-flexibil, extravert-practic-emoþional-organizat, extravert-practic-emoþional-flexibil, extravert-imaginativ-raþional-organizat, extravert-imaginativ-raþional-flexibil, extravert-imaginativ-emoþional-organizat, extravert-imaginativ-emoþional-flexibil, introvert-practic-raþional-organizat, introvert-practic-raþional-flexibil, introvert-practic-emoþional-organizat, introvert-practic-emoþional-flexibil, introvert-imaginativ-raþional-organizat, introvert-imaginativ-raþional-flexibil, introvert-imaginativ-emoþional-organizat, introvert-imaginativ-emoþional-flexibil.

70

Extravert-introvertPrevalenþã:

Comportament general:

71

Extravert Introvert

sunt energici ºi entuziaºti; nevoie de singurãtate ºi timp pentru ei;

par a se încãrca cu energie din exterior; plini de energie dupã ce au stat singuri;

apreciazã discuþiile ºi interacþiunile; rãspund mai lent la stimulii exteriori;

reacþioneazã rapid, vorbind mai întâi; dezvoltã ideile gândindu-se mai întâi;

par impulsivi sau superficiali; ezitã ºi sunt precauþi;

înþeleg ºi dezvoltã idei discutându-le; au puþini prieteni;

exprimã uºor idei, opinii ºi sentimente; preferã sã munceascã singuri;

au o largã varietate de interese; sunt de obicei interesaþi de puþine lucruri;

îºi asumã un rol de lider; au nevoie de un spaþiu al lor;

preferã activitãþi care au rezultate rapide; sunt bucuroºi sã asculte fãrã a vorbi;

preferã sã sã fie permanent ocupaþi; sunt atenþi la gândurile lor, nu la alþii;

nu se blocheazã când sunt întrerupþi; preferã munca individualã;

au atenþie distributivã; sunt rezervaþi;

au nevoie de complimente; le place intimitatea;

preferã sã vorbeascã decât sã citeascã. preferã sã citeascã decât sã vorbeascã.

Extravert Introvert

65% din elevi se sunt extraverþi. 35% din elevi sunt introverþi.

Interacþiuni sociale:

Interacþiuni familiale:

72

Extravert Introvert

au nevoie de interacþiune cu membrii familiei; sunt foarte ataºaþi de familiile lor;

au nevoie de recunoaºterea familiei; nu manifestã deschis ataºamentul;

trebuie sã fie activi acasã; se pot simþi respinºi;

vor sã aibã impact asupra casei, familiei; au nevoie de un spaþiu intim, personal;

vor îndeplini sarcinile mai repede în grup; vor sã ºtie din timp ce au de fãcut în casã;

le place sã fie asistaþi în activitãþile lor. vor perioade scurte departe de familie.

Extravert Introvert

le place sã interacþioneze cu cei din jur; au puþini prieteni apropiaþi;

le place sã lucreze cu alþii; interacþiunile sociale îi seacã de energie;

sunt stimulaþi de oamenii din jur; apreciazã pe cei care le lasã timp lor;

sunt percepuþi ca fiind abordabili; tind sã asculte, nu sã vorbeascã;

au mulþi prieteni ºi cunoºtinþe; pun o mai mare greutate pe pãrerile lor;

împãrtãºesc ideile ºi opiniile; pot trece neobservaþi, neprietenoºi;

sunt influenþabili de cei din jur. sunt asertivi când cred cu tãrie într-o idee.

Mediul ºcolar:

Capcane:

73

Extravert Introvert

distrag alþi elevi de la lucru; par distanþi;

vorbesc mult ºi în activitãþi individuale; se abþin sã îºi spunã pãrerea;

preferã sã vorbeascã, decât sã lucreze; prefere sã lucreze singuri;

evitã lucrul individual; devin plictisiþi de discuþiile mai lungi;

nu-i ascultã pe ceilalþi; se subevalueazã pentru cã ei sunt diferiþi;

tind sã reacþioneze impulsiv; amânã acþiuni ºi pierd oportunitãþi;

fac comentarii jignitoare; deºi au nevoie de ajutor, nu îl cer;

acapareazã conversaþia; pot „exploda” datoritã acumulãrilor;

îi pot intimida pe ceilalþi. nu îºi dezvoltã abilitãþile sociale de bazã.

Extravert Introvert

muncesc în grupuri ºi discutã temele; lucreazã singuri;

preferã sarcini practice, implicarea activã; le plac sarcinile individuale;

fac prezentãri în faþa clasei, în public; preferã sã lucreze în grupuri mici;

alterneazã lecþiile, schimbã frecvent tema; preferã un rol pasiv, secundar;

stil de învãþare bazat pe încercare-eroare; le place un loc retras sau liniºtit în clasã;

au încredere în propriile idei; apreciazã liniºtea pentru a se concentra;

doresc atenþia ºi susþinerea profesorului. evitã rapoarte orale, prezentãri publice.

Practic-imaginativPrevalenþã:


74

Practic Imaginativ

sunt atenþi la lucrurile reale ºi concrete; preferã mai mult cuvintele, metaforele;

sunt centraþi pe informaþii senzoriale; sunt creativi;

sunt atenþi la mediul lor; sunt interesaþi de teorie, nu de practicã;

pot fi numiþi realiºti ºi pragmatici; învaþã utilizând intuiþia ºi perspicacitatea;

preferã prezentul, sunt foarte atenþi la el; preferã rapiditatea ºi puterea de înþelegere;

suspecteazã afirmaþiile fãrã dovezi; preþuiesc varietatea;

înþeleg lucrurile în mod literal; preferã sã înveþe noi deprinderi;

sunt atenþi la detalii; pot fi numiþi vizionari;

preferã simplitatea în locul complexitãþii; au multe idei originale;

complexitatea îi descurajeazã; sunt interesaþi de viitor, nu de prezent;

apreciazã tradiþia, iar nu schimbarea; le place schimbarea ºi inovaþia;

învaþã prin implicare directã, din exemple; sar cu uºurinþã peste detalii;

sunt suspicioºi faþã de generalitãþi; fac uneori erori de fapt;

au nevoie sã aplice ceea ce învaþã; preferã complexitatea;

doresc sã-ºi exerseze abilitãþile practice. contestã practicile deja existente.

Practic Imaginativ

65% din elevi se sunt practici. 35% din elevi sunt imaginativi.



75

Practic Imaginativ

preferã viaþa din familiile tradiþionale; sunt foarte ataºaþi de familiile lor;

petrec aniversãri tradiþionale cu rudele; fac cadouri unice, uneori neapreciate;

le place sã fie activi acasã; pãrinþii îi considerã „distraþi”;

au lucruri pe care vor sã le facã doar ei; pot pãrea capricioºi, inconstanþi;

le place sã fie curat în locuinþã; au conflicte cu membrii tradiþionaliºti;

privesc treburile casnice ca pe jocuri. pãrinþilor le este greu sã îi înþeleagã.

Practic Imaginativ

îºi aleg prieteni care au aceleaºi interese; vor sã petreacã timpul cu elevi imaginativi;

nu îi plac pe cei cu „capul în nori”; nu sunt acceptaþi de elevii practici;

nu îi acceptã pe cei vizibil diferiþi; preferã grupuri mai elitiste ºi intelectuale;

discutã despre probleme zilnice, practice; cautã sã aibã discuþii profunde;

se plictisesc discutând idei ºi teorii vagi; îi acceptã mai uºor pe ceilalþi;

îi corecteazã pe cei care fac greºeli; preferã sã discute pe teme profunde;

tind sã facã parte din grupãri sociale tradiþionale. preferã persoanele neconvenþionale.

Mediul ºcolar:

Capcane:

76

Practic Imaginativ

refuzã sã studieze poezia, literatura; sã emitã generalitãþi, fãrã detalii, fapte;

tind sã evite gândirea abstractã; sã se axeze pe analizã fãrã a finaliza;

nu înþeleg probleme ºi legãturi profunde; sã devinã plictisiþi de sarcini de rutinã;

renunþã dacã întâlnesc dificultãþi, piedici; sã subevalueze contribuþia colegilor;

foarte hotãrâþi ºi încãpãþânaþi în atitudine; neînþelegeri cu cei pe care îi depreciazã;

iau decizii bazate pe aparenþe; îi devalorizeazã pe cei practici;

prea orientaþi pe realitatea concretã; nu înþeleg importanþa detaliilor;

acapareazã conversaþia; pot ignora faptele reale;

îi criticã pe cei cu idei noi, inovatoare. se pot desprinde de realitatea concretã.

Practic Imaginativ

vor sã porneascã de la simplu la complex; studiazã un concept înaintea aplicãrii lui;

vor sã fie în contact direct cu tema; preferã sarcini care nu au detalii fixate;

au nevoie de exemple practice; preferã teme care implicã citit, scris;

învaþã mai bine când ºtiu datele „tehnice”; studiazã multe idei, concepte ºi teorii;

stil de învãþare bazat pe încercare-eroare; nu le plac rutina ºi detaliile neimportante;

vor instrucþiuni exacte ºi specifice; le plac temele care stimuleazã imaginaþia;

vor scopuri ºi recompense clare, concrete. notele sã reflecte profunzimea înþelegerii.

Raþional-emoþionalPrevalenþã:


77

Raþional Emoþional

sunt analitici ºi critici; sunt calzi, apreciativi ºi compãtimitori;

spun adevãrul aºa cum îl vãd ei; au tact ºi sunt prietenoºi;

apreciazã logica, nu sentimentele; ajung greu la ideea principalã;

sunt sceptici, pun la îndoialã; doresc sã fie acceptaþi de ceilalþi;

nu divagheazã în argumentaþie ºi discurs; au încredere în ceilalþi;

le place sã analizeze fapte ºi idei; apreciazã emoþiile în locul logicii;

sunt consecvenþi în idei, pãreri ºi reacþii; au aptitudini sociale ºi interpersonale;

inconfortabili cu exprimarea emoþiilor; evitã conflictele ºi competiþiile;

laudã foarte rar pe cei din jur; înþeleg ºi analizeazã mai mult oamenii;

doresc sã corecteze nedreptãþile; obiºnuiesc sã divagheze când vorbesc;

se revoltã împotriva necorectitudinii; laudã deseori activitãþile celor din jur;

pun la îndoialã opiniile din principiu; susþin proiecte care cresc calitatea vieþii;

sunt suspicioºi faþã de generalitãþi; iau decizii de moment;

nu sunt receptivi la ceea ce pare irelevant; sunt încântãtori ºi carismatici.

nu le plac temele cu accente emoþionale.


65% din elevi se sunt raþionali. 35% din elevi sunt emoþionali.



78


nu îºi exprimã deschis afecþiunea; vor sã mulþumeascã membrii familiei;

îºi exprimã pãrerile franc; respectã aºteptãrile acestora;

nu sunt diplomaþi în interacþiuni; îºi manifestã emoþiile cu uºurinþã;

îi pot supãra pe membrii familiei; fac cadouri ºi verbalizeazã afecþiunea;

contribuie la activitãþi casnice cu sens; reacþioneazã mai bine la laude;

sunt fideli în situaþii dificile. afectaþi somatic de conflictele familiale.


îºi aleg prieteni care au interese comune; tind sã fie interesaþi de oameni;

nu le plac ritualurile sociale mãrunte; îºi dezvoltã abilitãþile interpersonale;

nu þin cont de implicaþiile emoþionale; relaþiile de prietenie sunt o prioritate;

îi pot rãni pe ceilalþi neintenþionat; alocã timp pentru a fi alãturi de oameni;

îi criticã pe ceilalþi cu mare uºurinþã; întrunesc acordul tuturor celorlalþi;

îi corecteazã pe cei care fac greºeli; percep stãrile ºi motivele altora;

exprimã critici ºi faþã de situaþiile sociale. evitã, de asemenea, situaþiile tensionate.

Mediul ºcolar:

Capcane:

79


îi criticã pe alþii, uneori neintenþionat; nu sunt receptivi la competiþie ºi critici;

doresc sã impunã regulile; petrec prea mult timp discutând;

nu au rãbdare sã asculte aserþiuni lungi; se descurajeazã atunci când sunt criticaþi;

îi privesc „de sus” pe ceilalþi elevi; sã fie distraºi de la muncã sau teme;

sunt nerãbdãtori când grupul nu lucreazã; sã nu lucreze cu suficientã seriozitate;

iau decizii bazate pe aparenþe; sunt de acord cu toatã lumea;

sunt plictisiþi atunci când studiazã poezia; sunt influenþaþi puternic de emoþiile lor;

nu urmeazã cerinþe care nu sunt logice; devin dependenþi de ceilalþi;

îºi susþin pãrerile chiar dacã jignesc. cer prea multe excepþii.


ascultã lecturi care sunt organizate logic; studiazã domenii umaniste;

participã la lucrãri stimulante intelectual; participã la discuþii personalizate;

studiazã subiecte care necesitã logicã; primesc laude, confirmãri ºi încurajãri;

atitudine pozitivã faþã de feedback; admirã personalitãþi care au fãcut bine;

participã cu entuziasm la jocuri logice; dau ajutor altor persoane;

realizeazã activitãþi logice în echipã; le plac temele despre valori morale;

nu se implicã în activitãþi irelevante. le plac teme care sunt flexibile.

Organizat-flexibilPrevalenþã:


80

Organizat Flexibil

planificã activitãþile ºi vor un orar clar; le plac lucrurile libere ºi nestructurate;

muncesc fãrã sã se grãbeascã; adorã surprizele;

sunt insistenþi; doresc sã experimenteze cât de multe;

doresc sã termine lucrurile deja începute; se adapteazã din mers evenimentelor;

nu le plac lucrurile nelãmurite; toleranþi faþã de puncte de vedere diferite;

sunt demni de încredere; preferã sã încalce regulile;

respectã autoritatea; este dezordine în obiectele personale;

vor sã ºtie evenimentele la care participã; le place joaca ºi se bucurã de viaþã;

nu sunt atraºi de surprize; flexibili în opinii ºi angajamente;

sunt corecþi ºi fac lucrurile cum trebuie; spirituali, încântãtori ºi inteligenþi;

þin la propriul spaþiu ºi la ordine; îl resping pe „trebuie”;

gândesc timpul structurat ºi planificat; nu sunt punctuali;

sentiment general al lipsei de timp; manifestã o perspectivã hedonicã;

au tendinþa de a grãbi lucrurile. par neconvenþionali ºi instabili.

Organizat Flexibil

50% din elevi se sunt organizaþi. 50% din elevi sunt flexibili.



81

Organizat Flexibil

angajamentele sunt planificare ºi onorate; aduc bucurie ºi distracþie în familie;

au un program riguros pe care îl urmeazã; împart propriile lucruri cu familia;

vor sã ºtie planurile familiei; camera lor nu este foarte curatã;

urmeazã regulile stabilite în familie; îºi îndeplinesc sarcinile dacã sunt plãcute;

respectã membrii familiei extinse; se împotrivesc regulilor tradiþionale;

vor o casã care este curatã, organizatã. îi pot îngrijora pe membrii familiei.

Organizat Flexibil

îºi planificã activitãþile sociale viitoare; sã fie foarte generoºi;

se supãrã dacã nu se respectã planul; o orientare spre nediscriminare;

idei bine definite cine este sau nu prieten; se distreazã împreunã cu prietenii lor;

vor ca prietenii fie la aºteptãrile lor; refuzã sã fie cu prieteni care au probleme;

capabili de loialitate faþã de prieteni. îi acceptã pe alþii fãrã sã-i judece;

compania lor va fi cãutatã de cei din jur.

Mediul ºcolar:

Capcane:

82

Organizat Flexibil

sã fie anxioºi; sã amâne începerea unei lucrãri;

sã ajungã la concluzii pripite; pierd timp ºi energie ca sã urmeze regula;

sã aibã pãreri rigide; nu pun preþ pe ordine ºi formalism;

sã-ºi impunã aºteptãrile asupra altora; pot invada spaþiul intim al altor colegi;

sã fie frustraþi când nu existã un program; sã parã necuviincioºi ºi batjocoritori;

sã vadã lucrurile în alb sau negru; îi împiedicã pe alþii sã îºi facã treaba;

duc planurile stabilite pânã la extreme; îi supãrã pe alþii cu surprizele lor;

sã lucreze prea mult; nu respectã promisiunile ºi angajamentul;

refuze sã lucreze cu anumite persoane. devin clovnii clasei.

Organizat Flexibil

preferã sã realizeze pas cu pas o lucrare; participã la lecþii ºi activitãþi distractive;

vrea sã ºtie planul lecþiei dinainte; participã la jocuri ºi competiþii;

vor sã ºtie exact cum vor fi notaþi; au nevoie de libertate de a gândi;

sunt lãudaþi pentru punctualitatea lor; preferã termenele limitã flexibile;

sunt foarte atenþi la detaliile unei lucrãri; vor sã investigheze lucrurile interesante;

au nevoie de instrucþiuni explicite; le plac recompensele imediate;

receptivi la orele bine organizate. le plac temele dinamice, active.

Interpretarea celor patru Combinaþii Keirsey

Practic-organizat

83

Descriere

– responsabili, oneºti, demni de încredere ºi muncitori, finalizeazã; – se conformeazã regulilor societãþii ºi aºteptãrilor celorlalþi; – preferã tradiþia, cutumele, obiceiurile ºi modalitãþile clasice;– sunt serioºi, atenþi la detalii, doresc sã fie de folos celorlalþi;– au grijã de bunuri, doresc ca lucrurile lor sã fie ordonate, curate;– doresc ca acþiunile lor sã fie corecte, raportate la norma socialã;– doresc sã aibã sentimentul apartenenþei la un grup ºi resping risipa;– sunt minuþioºi, sârguincioºi ºi exacþi, muncesc cu precizie.

Relaþii sociale

– aplicã standardele acceptate de societate în relaþiile interpersonale;– atrage atenþia celor care nu se supun regulilor;– sunt prieteni loiali, respectând curtoazia ºi complezenþa;– organizeazã petreceri, zile de naºtere ºi sar rapid în ajutor.

Familie

– sunt membri de familie responsabili ºi aduc bunãstare în familie;– se supun regulilor hotãrâte de pãrinþii lor, uneori chiar impun reguli;– mâhniþi când pãrinþii lor nu sunt constanþi în aplicarea regulilor;– preþuiesc structura ºi rutina ºi în chestiunile ºi treburile casnice.

Reacþii negative

– surprize ºi schimbãri în rutinã;– sarcini care sunt libere, deschise, bazate pe imaginaþie ºi creativitate; – instrucþiuni ºi aºteptãri vagi;– profesori care par cã nu sunt suficient de orientaþi practic, imprevizibili.

Ocupaþii

– cariera didacticã; asistent medical;– posturi în domeniul bancar, contabilitate;– serviciul militar;– domeniul administrativ, secretariat sau funcþionari publici.

Capcane

– sã fie inflexibili;– sã fie atenþi la cei care nu respectã regulile ºi sã impunã ordinea;– sã fie demoralizaþi ºi blocaþi de surprize sau evenimente neplanificate;– sã nu fie capabili de a vedea problemele mai mari ºi importante;– sã îºi asume prea multe sarcini.

Practic-flexibil

84

Descriere

– sunt persoane relaxate, vesele, provoacã bunã dispoziþie în orice situaþie;– sunt interesaþi de cursuri orientate spre acþiune (sport sau artã); – cautã acþiunea ºi varietatea, trãind în prezent; – sunt optimiºti, impulsivi ºi spontani, fiind receptivi la situaþii urgente;– dacã o activitate le place, tind sã piardã noþiunea timpului;– preferã sã lucreze concret ºi sunt interesaþi de lucrurile practice;– sunt atraºi de risc ºi de pericol fiind flexibili ºi adaptabili;– învaþã foarte eficient fãcând un lucru ºi nu citind despre el.

Relaþii sociale

– îi acceptã cu uºurinþã pe cei din jur, ceilalþi fiind atraºi de aceºtia;– sunt spirituali, iubesc distracþia ºi sunt prieteni buni ºi generoºi;– renunþã la prieteniile sau relaþiile care cer prea multe obligaþii;– îi pot ofensa pe cei care respectã anumite tradiþii sau standarde.

Familie

– aduc voia bunã în familie ºi îi ajutã sã depãºeascã momentele dificile;– pot întârzia frecvent, uitând sã anunþe ºi cauzând îngrijorare;– uitã angajamentele sau promisiunile fãcute altor membri ai familiei;– sunt darnici ºi împrumutã lucruri, uneori uitând sã le cearã înapoi.

Reacþii negative

– activitãþi teoretice;– sarcini ºi activitãþi lungi ºi anevoioase;– subiecte care implicã multã teorie sau gândire abstractã; – cursuri lipsite de interacþiune.

Ocupaþii

– medicina de urgenþã;– divertisment ºi arte, construcþii, alte ocupaþii cu muncã fizicã;– armatã sau servicii secrete; – profesii care presupun medierea ºi negocierea.

Capcane

– sã amâne ºi sã depãºeascã termenul limitã;– sã devinã gãlãgioºi ºi deranjanþi pentru cei din jur;– sã se sustragã de la teme ºi de la activitãþi percepute ca neplãcute;– sã aibã dificultãþi în a înþelege consecinþele comportamentului lor;– sã renunþe la ºcoalã, dacã li se pare prea limitativã sau irelevantã.

Imaginativ-raþional

85

Descriere

– sunt interesaþi de idei ºi concepte ºi receptivi la idei noi;– sprijinã ceea ce percep drept adevãr ºi dreptate; – sunt curioºi ºi învaþã de dragul de a învãþa;– preferã jocurile logice ºi jocurile de cuvinte, cum ar fi anagramele;– stabilesc standarde înalte pentru ei ºi pentru alþii;– se admonesteazã pe sine, dar îi vor certa ºi pe alþii, pentru greºeli;– sunt interesaþi de viitor ºi au obiceiul de a cugeta ºi de a fi prevãzãtori;– preþuiesc logica ºi au dificultãþi în situaþiile contradictorii sau ilogice;– îºi susþin ideile ºi principiile chiar dacã alþii îi dezaprobã.

Relaþii sociale

– tind sã se asocieze cu elevi la fel ca ei pentru a discuta teme comune;– pierd mai mult timp în alte scopuri, nu pentru interacþiuni sociale;– evenimentele sociale li se par plictisitoare;– nu au multe în comun cu alþii, dar sunt loiali în situaþiile de crizã.

Familie

– sunt foarte ataºaþi de familiile lor deºi nu îºi exprimã des ataºamentul;– familiile lor nu trebuie sã îi împingã de la spate pentru a reuºi;– familiile lor îi pot ajuta sã se relaxeze ºi sã îºi echilibreze viaþa;– vor respecta regulile familiale care au sens, iar nu pe cele ilogice.

Reacþii negative

– exerciþii repetitive ºi monotone;– munca în grup, dacã grupul nu este concentrat pe sarcinã sau productiv;– reguli, sarcini sau situaþii care par ilogice; – profesori care par incompetenþi.

Ocupaþii– cercetare, informaticã, programare; – cariera didacticã la nivel preuniversitar;– drept, sau meserii care implicã planificare.

Capcane

– sã îºi piardã interesul pentru învãþat ºi pentru activitãþile ºcolare;– sã omitã detalii;– sã munceascã prea mult;– sã refuze opinia elevilor cu preferinþe temperamentale diferite;– sã fie intoleranþi cu regulile sau situaþiile care par ilogice.

Imaginativ-emoþional

86

Descriere

– cautã dezvoltarea personalã, vor sã se cunoascã pe ei înºiºi;– cautã armonia în relaþiile cu ceilalþi ºi sunt încrezãtori în oameni; – sunt empatici, sãritori, dornici a oferi ajutor, binefãcãtori;– sunt consideraþi amabili ºi sunt bucuroºi sã îi ajute pe alþii;– sunt idealiºti ºi muncesc din greu pentru cauza în care cred;– aratã des faptul cã îi apreciazã pe alþii ºi cã sunt de acord cu ei;– vãd potenþialul pozitiv în oameni;– cred în principiile democratice ºi participative;– cautã un înþeles ºi o semnificaþie, chiar în lucrurile neînsemnate;– militeazã pentru bun simþ, integritate ºi autenticitate.

Relaþii sociale

– construiesc ºi menþin prieteniile apropiate;– cautã pacea ºi armonia ºi se feresc sã fie implicaþi în conflicte;– îi acceptã foarte uºor pe ceilalþi ºi devin puternic ataºaþi de aceºtia;– înþeleg cu uºurinþã nevoile ºi sentimentele altora.

Familie

– cautã o atmosferã armonioasã, unde afecþiunea este exprimatã;– conflictele de acasã sunt foarte stresante pentru ei;– situaþiile de crizã familialã (divorþ) au un impact negativ major asupra lor;– au nevoie de laude ºi rãspund pozitiv la încurajãri.

Reacþii negative

– lecþii orientate spre detalii ºi fapte ºi subiecte tehnice;– repetiþie ºi exerciþiu;– ridicol ºi sarcasm; – competiþii ºi jocuri care se finalizeazã cu desemnarea de câºtigãtori.

Ocupaþii– carierã clericã (preoþie); – cariera didacticã, consiliere, asistenþã socialã;– jurnalismul sau o carierã de scriitor.

Capcane

– sã fie prea puþin atenþi la fapte ºi detalii;– sã devinã descurajaþi în situaþii de conflict sau când sunt criticaþi;– sã renunþe la propriile nevoi sau pãreri în faþa celor din jur;– sã ignore informaþia care contrazice un punct de vedere personal.

Extravert-practic-raþional-organizat

87

Descriere

– sunt atraºi de orare ferme sau clare, programãri ºi de rutinã;– spun glume ºi sunt activi;– preferã tradiþia, cutumele ºi respectã promisiunile fãcute;– spun altora ceea ce gândesc, fie cã este un rãspuns pozitiv sau negativ;– sunt buni organizatori ºi le place sã aibã atribuþii administrative;– se supãrã dacã planurile ºi orarele se schimbã neaºteptat;– sunt atenþi la detalii ºi doresc mai întâi sã munceascã ºi apoi sã se joace;– doresc ca lucrurile sã fie logice ºi corecte, dar sunt principial pesimiºti.

Relaþii sociale

– le plac activitãþile sociale, în special cele tradiþionale;– tind sã se supunã standardelor sociale, respectã eticheta;– tind sã organizeze activitãþile proprii ºi ale altora, pot fi buni manageri;– fiind entuziaºti ºi orientaþi spre scopuri, oamenii se bazeazã pe ei.

Familie

– participã la activitãþi tradiþionale în familie;– reacþioneazã mai degrabã negativ la schimbãri de planuri;– le place sã aibã un program ºi un cod de conduitã în casã;– le place sã realizeze sarcinile din gospodãrie ºi sã aibã grijã de casa lor.

Reacþii negative

– teorii ºi abstracþiuni;– întreruperi ale muncii lor;– teme care sunt vagi, nestructurate sau care nu sunt practice;– profesori care par indeciºi, imprevizibili sau derutaþi.

Ocupaþii

– domeniul managerial;– administrarea unor afaceri mai mari;– domeniul bancar;– pot alege ºi dreptul, funcþionari publici sau serviciul militar.

Capcane

– sã conteste situaþiile ºi regulile care par ilogice;– sã încerce sã îºi impunã cu asertivitate propriile standarde ºi idei;– sã se axeze excesiv pe detalii, încât sã excludã principiile ºi ideile strategice;– sã nu realizeze nevoia sau presiunea pentru o schimbare;– sã ia decizii prea repede fãrã sã aibã în prealabil suficiente informaþii.

Extravert-practic-raþional-flexibil

88

Descriere

– iubesc distracþia ºi se bucurã de fiecare moment;– sunt foarte prietenoºi, deschiºi ºi iubesc libertatea;– au o preferinþã accentuatã pentru a fi implicaþi în multe activitãþi;– sunt interesaþi de jocurile fizice, de sporturi, atletism etc.;– sunt pragmatici, plini de resurse ºi plini de energie;– spun altora exact ceea ce simt ºi au intuiþie;– sunt orientaþi spre prezent ºi nu spre trecut sau spre viitor;– tind sã creeze un plan nou atunci când cele vechi sunt date peste cap.

Relaþii sociale

– sunt orientaþi pe acþiune ºi pe distracþie împreunã cu prietenii;– tind sã îi accepte pe ceilalþi aºa cum sunt;– preferã prieteniile care presupun puþine obligaþii;– preferã sã renunþe la prietenii care devin prea complicate.

Familie

– se simt bine în familie ºi îi acceptã pe membrii familiei aºa cum sunt;– încearcã sã se distreze împreunã cu membrii familiei;– sã nu respecte regulile familiei dacã acestea li se par constrângãtoare;– nu sunt foarte ordonaþi ºi au proiecte personale neterminate.

Reacþii negative

– teorii ºi abstracþiuni;– un mediu pe care ei îl percep ca fiind prea structurat sau prea formal;– sarcini scrise, teoretice ºi activitãþi care nu implicã acþiune directã;– proiecte pe termen lung ale cãror recompense se lasã aºteptate.

Ocupaþii

– divertisment, arte ºi meºteºugurile, munca agricolã;– vânzãri;– diplomaþie;– construcþii sau alte meserii care implicã munca fizicã.

Capcane

– sã deranjeze clasa cu nevoia lor constantã de acþiune;– sã investeascã mai multã energie în încercãrile de a ocoli regulile;– sã se axeze pe detalii ºi sã piardã din vedere conceptul general, – sã îi supere sau jigneascã pe ceilalþi prin comentariile lor directe;– sã se implice atât de mult în sporturi sau alte activitãþi distractive, încât nu îºi termine temele;– sã chiuleascã de la ore, sã piardã un an sau chiar sã renunþe la ºcoalã.

Extravert-practic-emoþional-organizat

89

Descriere

– sunt foarte interesaþi de interacþiunea cu alþi oameni;– au tact, sunt miloºi empatici, sunt calzi ºi prietenoºi;– doresc sã-ºi ofere ajutorul ºi sã aibã relaþii prietenoase cu ceilalþi;– atunci când lucreazã împreunã cu alþii, doresc sã se bazeze pe cooperare;– preferã liniºtea, buna organizare ºi predictibilitatea;– sunt interesaþi de tradiþie ºi participã la acþiunile caritabile comunitare;– sunt atenþi la fapte ºi detalii ºi receptivi la laude;– considerã conflictele ca fiind stresante ºi vor sã facã pe plac altora;– se supãrã când planurile le sunt încurcate sau modificate.

Relaþii sociale

– cautã soluþii de a fi permanent împreunã cu cei apropiaþi;– sunt orientaþi spre a face pe plac oamenilor, apropiindu-se uºor de ei;– au tact ºi umanizeazã comunicarea, fiind cei care detensioneazã situaþia;– evitã conflictele interpersonal ºi preferã sã lase de la ei.

Familie

– îºi aratã adeseori afecþiunea faþã de rude ºi planificã activitãþi familiale;– le place ca sãrbãtorile sã fie petrecute în acelaºi fel an dupã an;– încearcã sã mulþumeascã pãrinþii, sã se conformeze regulilor de familie;– îºi vor îndeplini sarcinile repede ºi conºtiincios ºi sunt ordonaþi.

Reacþii negative

– lecþii teoretice ºi abstracþiuni;– activitãþi care sunt vag definite ºi care par sã nu aibã un scop practic;– o atmosferã tensionatã, conflictualã ºi ostilã;– subiecte care nu au legãturã cu oamenii sau cu latura umanã.

Ocupaþii

– profesor;– vânzãri;– psihologie sau preoþie;– asistenþã medicalã sau alte domenii medicale.

Capcane

– vorbesc prea mult;– evitã teoria ºi abstracþiunile ºi pierd din vedere conceptul general;– aderã la modalitãþile vechi, clasice, conservatoare de lucru;– petrec prea mult timp ajutându-i pe alþii ºi se neglijeazã pe sine;– impun propriile aºteptãri ºi standarde ºi celor din jur;– spun lucruri dureroase sau jignitoare altora, atunci când sunt criticaþi.

Extravert-practic-emoþional-flexibil

90

Descriere

– trãiesc viaþa ºi se bucurã de fiecare moment;– sunt prietenoºi, dar îi observã foarte atent pe cei din jur;– cautã libertatea ºi le place sã aibã posibilitatea alegerii;– sunt principial optimiºti ºi adaptabili; – sunt spirituali ºi îi amuzã pe cei din jur cu glumele lor;– sunt interesaþi de lucrurile practice ºi orientaþi spre prezent;– preferã sã fie ocupaþi ºi le place sã fie în mijlocul oamenilor;– cautã activitãþile sportive, fizice ºi sunt bucuroºi sã îi ajute pe alþii.

Relaþii sociale

– sunt de obicei încântãtori, prietenoºi ºi îi acceptã pe ceilalþi cu uºurinþã;– tind sã îi trateze pe toþi ca fiind egali ºi se bucurã de compania lor;– au mulþi prieteni ºi îºi petrec majoritatea timpului împreunã cu aceºtia;– sunt plini de tact ºi au abilitãþi sociale.

Familie

– sunt membri activi ai familiei, cãci sunt spirituali ºi au „poftã de viaþã”;– îºi petrec timpul cu fraþii lor, îºi manifestã afecþiunea deschis;– pot urma mai uºor regulile familiei dacã le pot negocia cu pãrinþii;– pot fi influenþaþi de prietenii lor, atât în sens rãu, cât ºi în sens bun.

Reacþii negative

– abordãrile teoretice cãrora nu le vãd aplicabilitatea practicã;– abordãri exclusiv teoretice, fãrã implicaþii practice;– sarcini îndelungate de citire sau scriere;– conflicte ºi tensiuni interpersonale;– reguli inflexibile.

Ocupaþii

– artist;– vânzãri ºi antreprenoriat;– politician;– medic de urgenþe.

Capcane

– sã petreacã mai mult timp cu activitãþile extra-curiculare;– sã vorbeascã prea mult în clasã;– sã refuze o materie, dacã se bazeazã exclusiv pe informaþii teoretice; – sã se plictiseascã dacã trebuie sã lucreze singuri prea mult timp;– sã fie demotivaþi de conflictele interpersonale ºi de tensiuni, – sã chiuleascã de la ore, sã piardã un an de studiu, sau chiar sã renunþe la ºcoalã, dacãaceasta pare sã fie irelevantã.

Extravert-imaginativ-raþional-organizat

91

Descriere

– doresc sã fie competenþi ºi doresc sã fie lideri;– sunt creativi ºi au multe idei ºi sunt interesaþi de informaþiile obiective;– sunt motivaþi sã ia decizii;– sunt entuziaºti, nerãbdãtori ºi tentaþi de discuþiile cu un ton mai ridicat;– sunt foarte interesaþi de lumea din jurul lor;– muncesc din greu; sunt siguri pe ei, uneori chiar infatuaþi sau obraznici;– regãsesc plãcere în competiþia cu ceilalþi;– au multe interese ºi sunt implicaþi în multe activitãþi.

Relaþii sociale

– discutã despre lucruri care îi intereseazã pe toþi;– se vor alãtura grupurilor unde pot sã intre în concursuri ºi sã câºtige;– pot pãrea nervoºi ºi agresivi ºi pot rãni sentimentele altora fãrã intenþie;– nu înþeleg de ce uneori ceilalþi se simt ofensaþi de argumentele lor.

Familie

– preþuiesc timpul petrecut în familie ºi îºi doresc un rol de lider;– este posibil sã îºi supere familia prin faptul cã sunt insistenþi;– înþelegerea ºi armonia interpersonalã pot fi atinse mai târziu în viaþã;– familia îi poate ajuta sã îºi înþeleagã propriile sentimente.

Reacþii negative

– reguli sau situaþii care par fãrã rost sau sunt ilogice;– repetiþii ºi exerciþii monotone;– sarcini care se referã la emoþii sau care scot în evidenþã sentimente;– activitãþi care nu sunt bine organizate sau care par nefolositoare.

Ocupaþii

– dreptul;– managementul afacerilor;– administrarea proiectelor; – management într-un domeniu tehnic.

Capcane

– sã nu acorde importanþã sentimentelor altora, ignorându-le;– sã îi rãneascã ºi îndepãrteze pe alþii, prin tendinþa de a se contrazice;– sã parã aroganþi, pentru cã sunt foarte convinºi cã au dreptate;– sã ia decizii fãrã sã se gândeascã foarte bine la urmãrile faptelor lor;– sã omitã detalii sau sã ignore o parte din fapte ºi din aspectele practice;– sã fie excesiv de critici faþã de ei înºiºi.

Extravert-imaginativ-raþional-flexibil

92

Descriere

– sunt foarte deschiºi ºi atraºi de dezbateri;– sunt interesaþi de idei noi fiind foarte creativi;– vãd posibilitãþi ºi oportunitãþi în orice situaþie;– sunt interesaþi de logicã ºi de analizã ºi sunt plini de entuziasm;– doresc sã înveþe de dragul de a învãþa;– sunt adaptabili ºi toleranþi ºi doresc sã fie competenþi;– cautã libertatea, independenþa ºi autonomia;– sunt spirituali ºi se exprimã cu claritate;– sunt foarte critici cu ei înºiºi.

Relaþii sociale

– au mulþi prieteni ºi discutã despre ceea ce îi intereseazã pe toþi;– atraºi de discuþii ºi argumentare dacã cineva din grup îi contrazice;– spirit competitiv ºi vor încerca sã-ºi depãºeascã prietenii;– îºi implicã prietenii în activitãþi recreative, spre satisfacþia tuturor.

Familie

– ºtiu cum sã se bucure de momentele petrecute cu membrii familiei;– pot fi foarte loiali ºi iubitori, dar o vor arãta doar în situaþii de crizã;– pot testa, pot încãlca sau pot uneori chiar ignora regulile familiale;– nu sunt prea preocupaþi de curãþenie ºi de ordine.

Reacþii negative

– activitãþile ºcolare care implicã memorizare ºi exerciþii monotone;– o atmosferã ºcolarã caracterizatã de reguli inflexibile;– situaþii care nu par logice pentru ei;– sarcini ºi activitãþi ºcolare care trateazã sentimente ºi emoþii;– profesori pe care nu îi respectã.

Ocupaþii

– dreptul;– ingineria sau cercetarea ºtiinþificã;– marketing; – jurnalism TV.

Capcane

– sã omitã detaliile ºi faptele concrete;– sã devinã excesiv de centraþi pe propria analizã a unei probleme;– sã îi supere, oboseascã sau enerveze pe ceilalþi;– sã înceapã proiecte ºi sã nu le termine niciodatã;– sã parã aroganþi datoritã încercãrii lor permanente de a fi în competiþie;– sã încalce regulile atât de des, încât oamenii sã îºi piardã încrederea;

Extravert-imaginativ-emoþional-organizat

93

Descriere

– sunt interesaþi de alþi oameni;– se comportã cu tact ºi sunt înþelegãtori;– doresc sã facã pe plac altora ºi sunt receptivi la laude;– doresc armonia în relaþii ºi se vor eschiva de la conflicte;– sunt creativi ºi entuziaºti;– sunt responsabili ºi devotaþi ºi doresc sã planifice totul dinainte;– sunt sensibili la critici;– iubesc comunicarea cu ceilalþi;– se simt confortabil în compania celorlalþi;– doresc relaþii ideale cu cei din jur.

Relaþii sociale

– exprimã uºor sprijinul ºi ajutorul pentru cei din jur;– pot dezvãlui sentimentele cu uºurinþã ºi ceilalþi au încredere în ei;– nu le plac persoanele care nu sunt sincere sau sunt duplicitare ºi false;– le place sã aparþinã multor organizaþii, grupuri, având mulþi prieteni.

Familie

– sunt grijulii ºi îºi pot surprinde pãrinþii sau fraþii cu mici cadouri;– le plac activitãþile legate de religie, de apartenenþa la comunitãþi;– pot testa, pot încãlca sau pot uneori chiar ignora regulile familiale;– au nevoie sã fie o parte importantã din familie, unici, iubiþi, apreciaþi.

Reacþii negative

– materii impersonale precum matematica sau alte ºtiinþe;– o atmosferã în care oamenii sunt criticaþi frecvent sau competiþia;– cerinþa de a tãcea tot timpul ºi interdicþia de a comunica liber cu colegii;– munca exclusiv individualã, fãrã a interacþiona cu colegii.

Ocupaþii

– preoþi, consilieri;– scriitori, profesori; – reprezentanþi de vânzãri, specialiºti în marketing; – medici.

Capcane

– sã vorbeascã prea mult ºi sã nu poatã sã fie scurþi ºi la obiect;– sã devinã descurajaþi de criticile ce le sunt aduse;– sã petreacã prea mult timp ajutându-i pe alþii;– sã încerce sã-i determine pe cei din jur sã se conformeze aºteptãrilor;– sã spunã lucruri foarte jignitoare altora, când sunt foarte supãraþi;– sã evite sã aibã de-a face cu probleme tensionate, evitând conflictul.

Extravert-imaginativ-emoþional-flexibil

94

Descriere

– sunt interesaþi de idei ºi foarte creativi;– sunt interesaþi de alþi oameni ºi doresc sã îi ajute pe cei din jur;– sunt entuziaºti ºi iubesc lucrurile noi, schimbarea;– doresc foarte mult sã înceapã noi proiecte ºi sunt foarte optimiºti;– vãd oportunitãþi în orice ºi au multã energie ºi entuziasm;– îi încurajeazã ºi îi complimenteazã des pe cei din jur;– sunt ºarmanþi ºi carismatici ºi doresc sã îºi dezvolte talentele lor unice;– iubesc cuvintele ºi sunt interesaþi de a învãþa doar de dragul de a învãþa;– preþuiesc cunoaºterea ºi dezvoltarea continuã.

Relaþii sociale

– exprimã deschis ºi expansiv bucuria de a-ºi vedea prietenii;– sunt capabili de a-ºi demonstra ataºamentul ºi împãrtãºesc sentimentele;– îi complimenteazã pe cei cu care interacþioneazã ºi sunt convingãtori;– nu se simt confortabil în mediile în care existã conflicte personale.

Familie

– tind sã îºi demonstreze afecþiunea faþã de familia lor;– doresc sã facã pe placul pãrinþilor, dar pot fi absorbiþi de alte activitãþi;– uitã sã respecte regulile familiale, dar rareori o fac intenþionat;– le place sã participe la evenimente familiale extinse.

Reacþii negative

– sarcini de rutinã, memorizare ºi exerciþiu;– o atmosferã de competiþie, conflict sau ostilitate;– criticã sau indiferenþã;– un mediu cu multe reguli.

Ocupaþii

– preoþi;– medici, consilieri;– profesori, scriitori; – orice altã muncã care are potenþialul de a ajuta oamenii.

Capcane

– sã omitã detaliile;– sã nu termine ce au început, pentru cã sunt implicaþi în prea multe;– sã fie nesatisfãcuþi de mersul proiectelor lor ºi sã schimbe mereu detaliile, ajungând astfelsã termine prea târziu sau sã cedeze;– sã îi frustreze pe cei din jur, datoritã intereselor lor schimbãtoare;– sã facã atât de multe complimente nediscriminatorii, încât ceilalþi sã ajungã sã se îndoiascãde sinceritatea lor.

Introvert-practic-raþional-organizat

95

Descriere

– sunt realiºti ºi practici, doresc sã aibã un orar stabil ºi le place rutina;– sprijinã valorile tradiþionale ºi conservatoare ºi sunt responsabili;– muncesc din greu ºi le place, având un puternic simþ al datoriei;– sunt loiali ºi atenþi la detalii ºi fapte;– se bazeazã pe propria experienþã pentru a rezolva problemele, lucreazã; – sunt foarte liniºtiþi ºi tãcuþi;– vor ca ºi cei din jur sã respecte regulile stabilite;– sunt direcþi atunci când îºi spun opinia.

Relaþii sociale

– îºi aleg cu atenþie cei câþiva prieteni apropiaþi;– nu îºi împãrtãºesc sentimentele cu prea multã efuziune;– prieteniile lor pot fi bazate mai mult pe interese comune ºi experienþe;– îºi construiesc deseori cu pritenii obiceiuri sau o rutinã anume.

Familie

– tind sa fie foarte atasati de familiile lor, desi nu o arata foarte mult;– le plac familiile extinse, în care bunicii îºi amintesc istorii de familie;– sunt adepþii tradiþiilor de familie, cum ar fi sãrbãtorile anuale;– vor ca toatã lumea sã respecte regulile, inclusiv pãrinþii lor.

Reacþii negative

– sarcini nestructurate ºi întrebãri cu rãspunsuri deschise;– munca de grup;– un profesor care pare cã nu este practic sau imprevizibil;– schimbãri în rutinã ºi apariþia unor evenimente neaºteptate.

Ocupaþii

– avocatura;– contabilitatea;– afacerile imobiliare, ingineria; – poliþia sau armata.

Capcane

– sã se concentreze prea mult pe detalii ºi sã piardã din vedere ideea; – sã nu observe momentul când e nevoie sã schimbe ceva;– sã nu dea feedback pozitiv ºi încurajãri celor din jur;– sã devinã tensionaþi de anumite situaþii sau conjuncturi;– sã devinã nefericiþi ºi demotivaþi atunci când lucrurile nu par corecte;– sã devinã supãraþi când se întâmplã ceva care le întrerupe o activitate planificatã.

Introvert-practic-raþional-flexibil

96

Descriere

– sunt practici ºi observã foarte atent tot ceea ce îi înconjoarã;– iubesc singurãtatea ºi sunt relaxaþi;– le plac sporturile ºi activitãþile în aer liber;– sunt interesaþi de noi experienþe;– sunt implicaþi în activitãþile pe care le întreprind ºi lucreazã ore în ºir;– au puþine de spus, sunt mai degrabã retraºi ºi tãcuþi;– cautã libertatea personalã ºi o vor acorda altora;– au simþul umorului puternic dezvoltat;– au o memorie excelentã, în special referitor la fapte ºi evenimente;– sunt orientaþi spre prezent ºi iau decizii bazate pe logicã;– sunt neconvenþionali.

Relaþii sociale

– au puþini prieteni apropiaþi, aleºi pe baza unor interese comune;– ei tind sã îºi petreacã timpul muncind singuri sau cu maxim un coleg;– tind sã evite situaþiile care presupun obligaþii ºi evitã organizaþiile;– uneori cautã aventura împreunã cu prietenii.

Familie

– au nevoie de a fi singuri pentru a se reîncãrca de energie;– apreciazã libertatea, pe care o cautã pentru a-ºi dezvolta interesele;– sunt doritori de experimentare ºi au impulsul de a încerca aproape orice;– sunt mai receptivi la reguli dacã pãrinþii negociazã cu ei regulile.

Reacþii negative

– materii teoretice sau abstracte;– reguli inflexibile;– sarcini sau subiecte despre care nu considerã cã au o aplicabilitate;– activitãþi în grupuri mari.

Ocupaþii

– medicinã de urgenþã;– arte sau meºteºuguri;– sport, dramaturgie; – munca de cercetare, în special dacã implicã statistici, fapte, enumerãri.

Capcane

– sã se plictiseascã de rutinã ºi sã se transforme în clovnii clasei;– sã se implice doar în activitãþi legate de subiectele care îi intereseazã;– sã se axeze prea puternic pe detalii ºi aspecte practice;– sã treacã de la un proiect la altul fãrã a termina nici unul;– sã aibã probleme în a-ºi arãta aprecierea faþã de cei din jur.

Introvert-practic-emoþional-organizat

97

Descriere

– sunt interesaþi de oameni, de cei din jur;– sunt atenþi la detalii, practici ºi realiºti;– cautã sã fie în armonie cu ceilalþi, au tact ºi sunt calzi, compãtimitori;– sunt destul de tãcuþi;– sunt sãritori ºi întotdeauna bucuroºi sã ajute oamenii;– sunt organizaþi ºi susþin valorile tradiþionale; sunt conservatori;– sunt loiali ºi muncesc din greu;– sunt responsabili.

Relaþii sociale

– au tendinþa de a avea doar câteva prietenii apropiate;– îºi împãrtãºeasc sentimentele cu aceºti prieteni apropiaþi;– loiali ºi îºi onoreazã promisiunile fãcute prietenilor;– fac multe lucruri bune pentru alþii, dar nu îºi asumã laudele, modestie.

Familie

– sunt foarte cooperanþi în viaþa de familie;– le place sã ºtie cã joacã un rol important, cã au o contribuþie pozitivã;– le plac evenimentele de familie ºi tradiþiile ºi ajutã la pregãtirea lor;– evitã conflictele, renunþã la lucruri importante, doar bunã înþelegere.

Reacþii negative

– teorii ºi lucruri abstracte;– o atmosferã tristã, sumbrã sau provocatoare de conflicte;– un profesor cãruia nu pare sã îi pese de ei;– o clasã cu foarte puþinã organizare, disciplinã ºi ordine.

Ocupaþii

– medicina; – cariera pedagogicã;– contabilitatea;– serviciul militar;– religia sau munca de birou

Capcane

– sã se axeze pe detalii încât sã piardã din vedere ideea generalã;– sã permitã problemelor altora sã îi distragã de la muncã;– sã respingã schimbarea sub orice formã;– sã devinã distanþi ºi pesimiºti într-o atmosferã caracterizatã de conflict;– sã devinã nefericiþi atunci când li se schimbã orarul sau când apar alte modificãri ºi audeseori probleme reale în a se descurca cu astfel de schimbãri.

Introvert-practic-emoþional-flexibil

98

Descriere

– sunt interesaþi de oameni, de cei din jur;– sunt în armonie cu natura, cu lumea plantelor ºi a animalelor;– sunt liniºtiþi, drãguþi ºi amabili;– sunt pragmatici, realiºti ºi foarte buni observatori;– sunt impulsivi;– cãuta afecþiunea;– dezaprobã conflictele;– sunt cooperanþi ºi adaptabili;– sunt relaxaþi.

Relaþii sociale

– sunt egalitariºti ºi îi acceptã cu uºurinþã pe cei din jur aºa cum sunt;– sunt ataºaþi ºi loiali ºi îºi demonstreazã afecþiunea de câte ori au ocazia;– le plac adunãrile ºi excursiile spontane;– nu le plac grupurile sau relaþiile interpersonale care au multe reguli.

Familie

– fac daruri membrilor familiei, îºi aratã afecþiunea ºi în alte modalitãþi;– acceptã uºor micile neajunsuri provocate de rude;– vor sã facã pe plac pãrinþilor ºi îºi îndeplinesc îndatoririle casnice;– atmosfera familialã în care e conflict ºi tensiune ca fiind stresantã.

Reacþii negative

– teorii ºi lucruri abstracte;– un mediu care pare prea organizat;– competiþie;– monotonie sau rutinã, pe care o considerã de bunã seamã plictisitoare.

Ocupaþii

– profesor, învãþãtor;– agriculturã, naturalist;– arhivisticã; – ºtiinþe naturale.

Capcane

– sã se concentreze prea mult pe detalii ºi sã omitã conceptul general;– sã îºi subordoneze nevoile lor altora ºi sã nu petreacã prea mult timp muncind pentru ei;– sã aibã dificultãþi de învãþare, dacã nu le place profesorul;– sã aibã dificultãþi de învãþare într-o atmosferã tensionatã ºi competitivã.

Introvert-practic-raþional-flexibil

99

Descriere

– preþuiesc competenþa ºi perfecþionarea continuã;– sunt creativi;– sunt axaþi spre oportunitãþi ºi observã posibilitãþi de dezvoltare;– sunt responsabili, hotãrâþi ºi cumpãtaþi;– au multe idei originale;– sunt principial sceptici ºi rezervaþi;– sunt analitici ºi logici ºi de cele mai multe ori muncesc din greu;– iubesc teoria ºi abstracþiunile.

Relaþii sociale

– au doar câteva prietenii de lungã duratã ºi apropiate;– interesele lor pot fi diferite de interesele celor care îi înconjoarã;– au doar puþine lucruri în comun cu ceilalþi; – considerã evenimentele sociale ca fiind plictisitoare.

Familie

– foarte ataºaþi de familiile lor, deºi nu manifestã deschis afecþiunea;– îºi aratã afecþiunea, doar în momentele de crizã;– le place sã schimbe ºi sã îmbunãtãþeascã lucrurile acasã;– îºi îndeplinesc muncile casnice ºi contribuie la bunãstarea familiei.

Reacþii negative

– memorare, exerciþiu meticulos ºi teme scrise;– profesori care par ilogici sau rigizi în ideile lor;– munca în grup sau activitãþi de încurajare sau de susþinere a moralului;– profesori care nu demonstreazã un intelect mai ridicat ca al lor.

Ocupaþii

– dreptul;– ºtiinþele; – cercetarea; – cariera didacticã în mediul preuniversitar (de obicei liceu).

Capcane

– sã neglijeze acele fapte care le submineazã argumentele sau ideile;– sã devinã ataºaþi de o idee ºi sã refuze sã ia în calcul ºi alte posibilitãþi;– sã aibã nevoie de ajutor pentru a aprecia punctele de vedere ale celor care preferã un stilpractic;– sã nu ofere feedback pozitiv celor din jur atunci când trebuie;– sã munceascã prea mult.

Introvert-imaginativ-raþional-flexibil

100

Descriere

– sunt curioºi, logici ºi analitici;– sunt adaptabili, cumpãtaþi, interesaþi de idei ºi teorii;– sunt creativi, doresc sã fie competenþi ºi sã fie priviþi de cei din jur ca atare;– sunt autodidacþi ºi muncesc mult ºi intens;– sunt independenþi, folosesc limbajul cu plãcere ºi au capacitãþi bune de verbalizare;– vor sã fie preciºi, exacþi, meticuloºi;– sunt deseori ironici ºi au un puternic simþ al umorului;– sunt interesaþi de cãutarea adevãrului.

Relaþii sociale

– tind sã aibã doar câteva prietenii apropiate;– pot petrece ore discutând cu prietenii despre un concept sau o idee;– le plac discuþiile în contradictoriu, atunci când sunt impersonale;– amploarea afecþiunii pentru prieteni este vizibilã în momentele de crizã.

Familie

– îºi preþuiesc familiile, dar pot pãrea oarecum detaºaþi;– vor sã fie singuri pentru a reflecta ºi a citi;– cred cã este natural sã fie responsabili de anumite sarcini în gospodãrii;– de acord cu acele reguli logice ºi nu sunt de acord cu cele ilogice.

Reacþii negative– sarcini care presupun memorarea extensivã a faptelor, evenimentelor, cifrelor;– muncã repetitivã ºi de rutinã;– un mediu foarte structurat, cu reguli care par lipsite de logicã.

Ocupaþii

– ºtiinþele;– cariera pedagogicã la nivel universitar;– ingineria ºi alte ºtiinþe aplicate; – cercetarea.

Capcane

– sã ignore sau sã fie tentaþi la detalii care le contrazic ideile;– sã neglijeze convenþii sociale care fac ca relaþiile sã funcþioneze normal;– sã aibã o pãrere proastã despre ºcoalã ºi sã o neglijeze;– sã se critice sever pe sine pentru eºecuri; – sã înceapã un nou proiect înainte de a-l termina pe cel vechi.

Introvert-imaginativ-emoþional-organizat

101

Descriere

– sunt interesaþi în ceea ce priveºte dezvoltarea proprie;– muncesc din greu ºi sunt responsabili;– au nevoie de timp petrecut singuri, fãrã compania altora;– sunt liniºtiþi ºi rezervaþi ºi sunt atraºi de teorii ºi abstracþiuni;– preocupaþi de valori, de integritate, fiind empatici ºi caracterizaþi de tact;– sunt interesaþi de învãþare de dragul învãþãrii;– au de cele mai multe ori aptitudini deosebite pentru verbalizare;– sunt creativi ºi sunt motivaþi;– sunt interesaþi de cei din jur ºi cautã armonia în relaþiile cu ei.

Relaþii sociale

– au mai degrabã un numãr restrâns de prieteni apropiaþi;– sunt loiali prietenilor, însã nu sunt demonstrativi în aceastã privinþã;– preferã activitãþile lipsite de competiþie, astfel încât nimeni sã nu piardã;– vor încerca sã îi influenþeze cu tact ºi delicateþe pe cei din jur.

Familie

– foarte ataºaþi de familiile lor ºi îºi pot demonstra afecþiunea;– au nevoie sã aibã propriul spaþiu privat, pe care ceilalþi sã nu îl încalce;– vor sã le facã pe plac pãrinþilor ºi urmeazã regulile familiei;– impactul emoþional al unui conflict prelungit îi poate chiar îmbolnãvi.

Reacþii negative– lecþii care se concentreazã pe detalii ºi fapte concrete;– lecþii sau texte în care oamenii sunt ridiculizaþi sau denigraþi;– critici.

Ocupaþii

– preoþia;– consilierea, psihologia, asistenþa socialã; – medicina;– cariera didacticã la nivel universitar.

Capcane

– sã treacã cu vederea detaliile ºi faptele lipsite de aplicabilitate practicã;– sã se învinovãþeascã pe sine pentru comportamentele altora;– sã devinã dedicaþi unei idei, încât sã refuze orice alternative;– devin demotivaþi când profesorul nu are un interes deosebit pentru ei;– devin demotivaþi atunci când profesorul trateazã alþi elevi neprietenos;– sã munceascã prea mult.

Introvert-imaginativ-emoþional-flexibil

102

Descriere

– sunt interesaþi în propria dezvoltare personalã;– sunt interesaþi de cei din jur, fiind toleranþi ºi adaptabili;– sunt rezervaþi, liniºtiþi ºi retraºi;– sunt creativi si au aptitudini lingvistice bune;– sunt empatici ºi plini de tact si se simt inconfortabil cu conflictele;– învaþã de dragul învãþãturii;– sunt idealiºti si valorizeazã integritatea ºi moralitatea;– îºi dezvãluie sentimentele numai cãtre cei mai apropiaþi prieteni

Relaþii sociale

– au puþini prieteni apropiaþi, deºi le place compania altor personae;– sunt deschiºi cãtre cei din jur ºi învaþã din interacþiunile cu aceºtia;– foarte abili ºi rapizi în detectarea lipsei de sinceritate la ceilalþi;– vor lucra în organizaþii care au scopuri compatibile cu ale lor.

Familie

– sunt foarte ataºaþi de familiile lor ºi pot fi uneori foarte demonstrativi;– le plac reuniunile, sã petreacã timp împreunã cu familia extinsã;– îºi duc la bun sfârºit sarcinile din gospodãrie, pentru a face pe plac;– se poate întâmpla sã internalizeze criticile ºi sã devinã descurajaþi.

Reacþii negative– activitãþi care presupun memorarea sau munca de rutinã;– subiecte care nu-i intereseazã;– o atmosferã caracterizatã de tensiune, conflict sau competiþie.

Ocupaþii

– preoþia;– medicina;– psihologia, artele. – cariera educaþionalã sau cariera de scriitor.

Capcane

– sã fie tentaþi a trece cu vederea detalii care le contrazic viziunile;– sã nu munceascã foarte motivat sau insuficient la teme neinteresante;– sã devinã demotivaþi ºi dezamãgiþi de unele relaþii interpersonale;– sã rãmânã tãcuþi atunci când ceva îi supãrã, sã internalizeze ºi sã explodeze mai târziu,când presiunea emoþionalã se acumuleazã;– sã amâne ºi sã tãrãgãneze lucrurile, atunci când au de realizat o anumitã activitate.

Maximizarea eficienþei în interpretare

Interpretarea este mult eficientizatã prin culegerea ºi luarea în considerare a cât maimultor informaþii despre elevul evaluat. Aceste informaþii suplimentare pot ficulese de la alte persoane, pãrinþi, profesori, colegi sau prieteni ai elevului evaluat,sau pot fi recoltate cu ajutorul altor metode de evaluare psihologicã sau compor-tamentalã. Aceste metode suplimentare pot fi de cel mai mare ajutor ºi în re-zolvarea discrepanþelor semnalate între preferinþele ºi comportamentele elevilor(Oakland, Glutting, Horton, 2007).

Cunoºtinþele psihologului sau consilierului care face interpretarea despre apti-tudinile de învãþare, aptitudinile fizice, nivelul de realizare, maturitatea emoþionalãºi socialã, comportamentele adaptive, imaginea de sine ºi alte calitãþi ale elevuluievaluat, au un potenþial semnificativ de îmbogãþire ºi de clarificare a interpretãrii.Nici un specialist nu ar trebui sã încerce interpretarea datelor rezultate unui testfãrã a cunoaºte în prealabil mãcar o parte din aceste importante informaþii cu pri-vire la elevul analizat. Aceste informaþii trebuiesc integrate cu datele furnizate deinstrument.

Modificãri în timp

Caracteristicile evaluate ºi indicate de chestionare sunt, ca toate caracteristicileumane, supuse modificãrii în timp. În unele cazuri, astfel de modificãri apar pen-tru cã un elev lucreazã în mod conºtient pentru a-ºi modifica unul sau mai multecomportamentele care au la bazã preferinþele sale temperamentale. Modificãri pot,de asemenea, sã aparã ca rezultat al unei maturizãri emoþionale sau sociale, a uneimai bune înþelegeri a propriei persoane ºi a propriilor preferinþe, ori ca rezultat alunor modificãri din mediu, printre care putem enumera schimbãri la ºcoalã, noiprietenii, modificãri în relaþiile familiale. De asemenea, existã modificãri tempera-mentale care se manifestã în timp, ca funcþie a vârstei.

103

Oferirea feedbackului

În continuare vor fi detaliate câteva principii de care utilizatorul trebuie sã þinãcont pe durata procesului de acordare a feedbackului cãtre client, fie acesta copilulevaluat, fie pãrintele acestuia. – Feedbackul nu se oferã într-un mod rutinier, fiecare profil personal fiind unic.– Nu se oferã într-un limbaj specializat, cu termeni tehnici, ci pe cât posibil în

limbajul comun, cu termeni uzuali cu care copilul este familiarizat.– Nu se folosesc expresii dure sau cu caracter absolut.– Nu se accentueazã preferenþial anumite informaþii, ci se va aloca o duratã egalã

de timp pentru explicarea fiecãrei scale.– Nu se foloseºte un limbaj jignitor sau ofensator.– Se subliniazã faptul cã rezultatele obþinute nu sunt absolute ºi iremediabile, ele

putând varia de-a lungul vieþii unui individ.– Se va þine cont de posibilele consecinþe emoþionale, ce pot afecta atât respon-

dentul, cât ºi pe terþii direct implicaþi (pãrinþi, profesori).– Se oferã rezultatele direct (nu doar interpretarea); copilul ar trebui sã deþinã ºi

o interpretare scrisã a rezultatelor pe care le-a obþinut la evaluare.– Se oferã informaþii sau recomandãri legate de consultarea unor specialiºti.– Se oferã informaþii în special despre acele teme de care subiectul este explicit

interesat (de exemplu, dacã este interesat despre strategiile pe care le poate uti-liza pentru a-ºi dezvolta flexibilitatea).

– Oferirea feedbackului trebuie sã fie în consonanþã cu scopurile evaluãrii.

104

Caiet de workshop (ziua a III-a)

Exerciþii

106

Exerciþiul 1

Instrucþiuni: În tabelul de mai jos sunt redate profilurile a 10 copii care fac parte dinaceeaºi clasã. Între unii dintre aceºtia existã conflicte. Alþii se înþeleg foarte bine între ei.

Cerinþe:

a) Identificaþi pe baza profilurilor care sunt douã posibile modalitãþi de împãrþire a aces-tora în douã sub-grupe.

b) Care sunt variabilele care implicã compatibilitate înaltã ale profilurilor?

c) Care sunt potenþialii lideri din grup?

d) Ce schimbãri pot fi realizate pentru optimizarea activitãþii de predare în acest grup?

Nume Tip Intensitate

Adrian E – P –R – O 55 – 60 – 51 – 70

Maria E – I – R – F 69 – 58 – 66 – 53

Oana E – I – E – F 53 – 52 – 60 – 69

Florin I – P – E – O 69 – 72 – 67 – 59

Isabela E – I – R – F 55 – 64 – 53 – 62

Constantin I – I – R – O 67 – 55 – 59 – 68

Cristi E – P– R – F 55 – 63 – 59 – 58

Alina E – I – R – F 72 – 60 – 61 – 66

Dana E – I – R – F 54 – 59 – 63 – 70

Lucian E – P – R –O 59 – 60 – 61 – 72

107

Exerciþiul 2

Instrucþiuni: Alegeþi unul din copiii prezentaþi anterior. Apoi încercaþi sã oferiþi feedbackunui coleg care va juca rolul respectivului copil. Încercaþi sã oferiþi în cadrul sesiunii defeedback ºi sugestii pe care copilul le poate utiliza pentru a deveni mai eficient în adap-tarea sa la mediu.

Exerciþiul 3

Instrucþiuni: Încercaþi sã identificaþi exerciþii ºi teme care pot fi predate la ºcoalã în func-þie de tipurile temperamentale ale copiilor, conform exemplului de mai jos:

Extraversie:– Proiecte ºi discuþii de grup.– Prezentãri orale.

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

Introversie:– Studiu individual.– Lucrãri scrise.

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

108

Practic:– Activitãþi concrete.– Activitãþi cu rezultate concrete.

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

Imaginativ:– Prezentarea unor teorii.– Identificarea relaþiilor între teorii ºi idei.

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

Raþional:– Jocuri competitive.– Debate-uri pe teme prestabilite.

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

109

Emoþional:

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

Organizat:

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

Flexibil:

________________________________

________________________________

________________________________

________________________________

110

Exerciþiul 4

Instrucþiuni:

a) Redactaþi un raport interpretativ de maximum douã pagini în care sã descrieþi com-portamentul acestei eleve de 16 ani.

Maria Extravert Imaginativ Rational Flexibil 69 – 58 – 66 – 53

Raportul ar trebui sã conþinã urmãtoarele arii:

Comportament general.

Comportament în situaþii sociale.

Comportament în familie.

Comportament la ºcoalã.

Profesii potrivite.

Capcane.

b) Propuneþi cel puþin patru exerciþii pe care Maria le poate aplica în una din ariile maisus menþionate pentru a-ºi îmbunãtãþi adaptarea la mediu.

Bibliografie

1. American Educational Research Association, American Psychological Association, &National Council on Measurement in Education. (1999). Standards for educational andpsychological testing. Washington, DC: American Educational Research Association.

2. American Psychological Association. (2002). Ethical Principles and Psychologist’sCode ofConduct.

3. Anastasi, A., & Urbina, S. (1997). Psychological Testing. New Jersey: Prentice Hall.4. Colegiul Psihologilor din România. (2006). Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog

cu Drept de Liberã Practicã. http://www.copsi.ro – accesat la 09.02.2010.5. Coolican H. (1999). Research Methods and Statistics in Psychology, Second Edition.

London: Hodder & Stoughton.6. Evans, R. I., Leppman, P., & Bergene, A. (Producers). (1968). Discussion with Carl Jung

[Film]. (Available from PennState Audio-Visual Services, University Division of Mediaand Learning Resources, University Park, PA, 16802) cit. in Joyce, D. (2010). Essentialsof Temperament Assessment. John Wiley & Sons: Hoboken, N.J.

7. Graham, J. R. & Naglieri, J. A. (2002). Handbook of assessment psychology. New York:Wiley.8. Kagan J. (2005) Temperament. In: Tremblay R. E, Barr R. G, Peters R. DeV. (2005). 9. * * *. Encyclopedia on Early Childhood Development Montreal, Quebec: Centre of Excel-

lence for Early Childhood Development:1-4. 10. Kerlinger, F. N., & Lee, H. B. (2000). Foundations of Behavioral Research 4th Edition.

Wadsworth.11. Oakland T., Glutting, J., & Horton, C. (2007). Chestionarul Stilurilor de Învãþare. Cluj:

Odiseea.12. Storr, A. (1991). Jung. New York: Routledge.





OIPOSDRU



Domeniul major de intervenþie 1.3: „Dezvoltarea resurselor umane în educaþie ºi formare profesionalã”

Titlul Proiectului: „Stilul de învãþare ºi temperamentul ºcolarilor – instrumente pentru o educaþie creativã”




„Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice










ISBN 978-973-711-339-9

Coperta_Proiect_02.qxd 3/19/2012 4:24 PM Page 1

Evaluarea Psihologica a Temperamentului Elevilor

Documents

Transcript of Evaluarea Psihologica a Temperamentului Elevilor