EVALUARE ADECVATA

„REABILITAREA STATIILOR

DE DESECARE SPR SIVITA,

SPE STOICANI SI SPE

DRACULESTI DIN

AMENAJAREA DE

DESECARE BRATESUL DE

SUS”, JUDETUL GALATI

EVALUARE

ADECVATA

2020

Titular: AGENTIA NATIONALA DE

IMBUNATATIRI FUNCIARE (ANIF)

- Filiala teritorială MOLDOVA - SUD

„REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR SIVITA, SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN

AMENAJAREA DE DESECARE BRATESUL DE SUS”, JUDETUL GALATI

1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

pentru proiectul

„REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR SIVITA,

SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA

DE DESECARE BRATESUL DE SUS”

Judetul Galati

2020

TITULAR: AGENTIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE (ANIF) - Filiala

teritoriala MOLDOVA - SUD

ELABORATORI:

✓ Ecol. Cugut Artur

✓ Dr. Biol. Jianu Loreley – Dana

✓ S.C. DANIAS S.R.L.



2

CUPRINS

A) INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII .................................................................. 5 1. Informatii privind PP ............................................................................................................... 5

2. Localizarea geografica si administrativa ............................................................................... 16

3. Modificarile fizice ce decurg din PP si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementarea a PP.................................................................................................................... 26

4. Resursele naturale necesare implementarii PP ...................................................................... 28

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP .................................................................. 28

6. Emisii si deseuri generate de PP si modalitatile de eliminare a acestora............................... 29

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP .................................... 43

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP, respectiv modalitatea in care

accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes

comunitar ................................................................................................................................... 46

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de

implementare a PP ..................................................................................................................... 47

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP ............................................ 50

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului ............................................................... 62

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP

care este in procedura de evaluare si care poate afecta ariile naturale protejate de interes

comunitar ................................................................................................................................... 66

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului .......... 67

B) INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP .................................................................................... 68 1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar .................................................... 68

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularele

standard ale ariilor naturale protejate de interes comunitar ....................................................... 97

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a

relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia

acestora .................................................................................................................................... 126

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ................................. 127



3

5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ........................................ 129

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariilor naturale

protejate de interes comunitar .................................................................................................. 130

7. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management ................................................................................ 133

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ......................................................... 134

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ......................................................... 135

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ....................... 136

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI .......................................................... 137 1. Impactul direct si indirect .................................................................................................... 138

2. Impactul imediat (pe termen scurt) si cel pe termen lung .................................................... 140

3. Impactul aferent etapelor de executare a lucrarilor, de functionare si de dezafectare ......... 142

4. Impactul rezidual ................................................................................................................. 143

5. Impactul cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP ..................... 143

5.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiect cu alte PP fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului ................................................................ 144 5.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a

impactului pentru proiectul propus si pentru alte PP ........................................................... 144 6. Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact in raport cu integritatea ariilor natural

protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili ................................ 144

D) MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ....................................................................... 152 1. Conditii impuse conform legislatiei in vigoare .................................................................... 152

2. Masuri de prevenire a impactului in perioada de executie a lucrarilor si de functionare .... 152

3. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie a lucrarilor si de functionare ..... 154

4. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

.................................................................................................................................................. 155

5. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes

comunitar ................................................................................................................................. 158

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND

SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ...................... 159



4

Prezentul studiu a fost elaborat pe baza documentatiei puse la dispozitie

de catre titularul proiectului. Responsabilitatea privind corectitudinea

datelor si informatiilor continute in documentatia transmisa revine

exclusiv titularului proiectului si/sau reprezentantilor acestuia.



5

1. Informatii privind PP

Denumirea proiectului este: „REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR

SIVITA, SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA BRATESUL DE SUS”,

JUDETUL GALATI, aflat in faza de proiectare D.T.A.C.

Profilul investitiei este de lucrari de imbunatatiri funciare – amenajare de

desecare(reabilitare).

Amenajarea de desecare Bratesul de Sus este amplasata in Lunca Bratesului si ocupa 69,71

% din Amenajarea complexa Bratesul de Sus din care face parte. Schema hidrotehnica a amenajarii

de desecare Bratesul de Sus are in componenta canale de desecare tertiare, secundare si principale

de evacuare si patru statii de desecare, SRP Sivita, SPR Cotu Valeni, SPE Stoicani si SPE

Draculesti, amplasate pe malul drept al raului Prut, care deservesc subsistemele Sivita, Cotu

Valeni, Stoicani si Draculesti.

Proiectul vizeaza 3 capacitati de pompare: Statie pompare SPR SIVITA, Statie pompare

SPE STOICANI, Statie pompare SPE DRACULESTI, cu o suprafata totala neta de 11700,00 ha

(Amenajare Bratesul de Sus – pt. desecare).

Lucrarile se vor executa in cadrul Amenajarii de desecare Bratesul de Sus, ce se situeaza in

partea estica a judetului Galati, in extravilanul unitatilor administrative U.A.T. Mastacani U.A.T.

Foltesti, U.A.T. Frumusita, U.A.T. Tulucesti si extremitatea nordica a U.A.T. Galati, intre raul

Chineja si raul Prut.

Justificarea necesitatii proiectului:

Desecare - drenaj la nivelul judetului Galati

Judetul Galati s-a confruntat deseori cu perioade de precipitatii abundente: zapada sau ploi

care au determinat ridicarea nivelului freatic. Acest lucru a dus la aparitia unor suprafete insemnate

cu luciu de apa (baltiri) si exces de umiditate.

ANIF Filiala Teritoriala de Imbunatatiri Funciare Moldova Sud a propus reabilitarea

statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti din Amenajarea Bratesul de Sus

care in cazul unor precipitatii abundente (februarie – aprilie) nu au capacitatea de a evacua apa

A) INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII



6

intr-un timp cat mai scurt, fiind puse in pericol (inundarea) unei suprafete agricole de aproximativ

10200,00 ha.

Beneficiarii terenurilor agricole din zona afectata de exces de umiditate sunt locuitorii

comunelor Mastacani, Tulucesti, Foltesti si Frumusita, judetul Galati. Populatia totala a acestor

comune este 19663 de locuitori din care 60% este activa.

Excesul de umiditate care afecteaza terenurile agricole din extravilanul comunelor

Mastacani, Foltesti, Frumusita si Tulucesti este cauzat de:

• precipitatii abundente;

• cresterea nivelului panzei freatice;

• statiile de pompare pentru desecare : SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti

care nu au fost reabilitate de la punerea lor in functiune, avand o vechime a cladirilor si instalatiilor

aferente de aproximativ 50 de ani.

Scoaterea din functiune a statiilor de pompare pentru desecare : SPR Sivita, SPE Stoicani

si SPE Draculesti, ar duce la inundarea unei suprafete agricole de aproximativ 10200,00 ha.

Dupa realizarea lucrarilor de reabilitare a amenajarii de desecare (lucrari de interes general)

cu suprafata de 11700,00 ha, randamentul va creste pana la 90-95%.

Lucrarile de reabilitare si modernizare a sistemelor de desecare (neglijate mult timp)

prezinta un interes din ce in ce mai mare, alaturi de amenajarile de irigatii, din cauza fenomenelor

meteo si hidrologice extreme din contextul schimbarilor climatice actuale.

Obiectivele activitatilor de modernizare si reabilitare, se inscriu pe trei directii: tehnica

(referitoare la utilizarea intensiva si eficienta a resurselor de sol si apa), economico-financiara

(reabilitarea amenajarii) si sociala (dezvoltarea locala si regionala).

Intrucat de la punerea in functiune a amenajarii hidroameliorative Bratesul de Sus (1966-

1974), s-au produs multe avarii si intreruperi la statiile de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si

SPE Draculesti in evacuarea apei in exces productiile agricole au avut de suferit mai ales in

perioadele de ploi abundente.

Amanarea acestor lucrari ar conduce la deprecierea totala a lucrarilor de imbunatatiri

funciare si la degradare accentuata a capacitatii de productie a solului. Pe termen lung, amanarea

lucrarilor de reabilitare si modernizare a amenajarii pot produce un impact negativ major asupra

conditiilor ecologice si de mediu precum si asupra conditiilor social-economice din zona.



7

Descrierea lucrarilor prevazute prin proiect

Amenajarea complexa Bratesul de Sus, pe raza comunelor Mastacani, Frumusita, Foltesti

si Tulucesti are codul 450 – 1.

Evacuarea excesului de apa se realizeaza prin intermediul statiilor de pompare.

Emisarii instalatiilor de pompare sunt:

- raul Prut, cod XIII-1, pentru SPE Draculesti, SPE Stoicani si SPR Sivita,

- lacul nr.3 Cotul Chiului, pentru SPE Stoicani,

- statia de punere sub presiune SPP Frumusita, care deserveste reteaua de canale de irigatii,

pentru SPR Sivita.

Pentru aducerea amenajarii de desecare, din amenajarea Bratesul de Sus, judetul Galati la

parametrii tehnici optimi de exploatare sunt necesare lucrari de reabilitare si modernizare pentru

fiecare dintre cele trei statii de pompare:

- bazinul de aspiratie,

- cladirea statiei de pompare,

- agregatele de pompare,

- conductele de aspiratie,

- conductele de refulare,

- instalatiile hidromecanice,

- instalatia de ridicat,

- instalatiile electrice de medie si joasa tensiune, de comanda si masura.

- cladirea energetica,

- cantonul si anexele gospodaresti.

1. Statia de pompare de evacuare SPR Sivita:

In urma evaluarii starii tehnice a partilor componente din amenajare, se impune executarea

urmatoarelor lucrari de reabilitare:

• Bazinul de aspiratie

- Se va executa un batardou de izolare a bazinului de aspiratie pentru asigura executia

lucrarilor de reabilitare in uscat;

- Se vor executa epuismente pentru a evacua apa din eventualele infiltratii aparute dupa

executarea batardoului;



8

- Se va decolmata bazinul de aspiratie pe o adancime medie de cca. 0,6 m;

- Se va indeparta vegetatia hidrofila si higrofila crescuta pe taluze si pe fundul bazinului

de aspiratie;

- Se vor completa terasamentele de pe taluzele erodate, prin lucrari de umpluturi de

pamant compactate;

- Se va impermeabiliza bazinul de aspiratie, prin lucrari de betonare in campuri turnate pe

loc;

- Se vor impermeabiliza rosturile de contractie cu mastic bituminos;

- Se va executa un gratar nou pentru retinerea plutitorilor din apa, amplasat in sectiunea

de intrare a apei in bazinul de aspiratie, cu structura din beton armat si pasarela de

trecere.

• Cladirea statiei de pompare

- Se va decolmata cuva umeda;

- Se va consolida coltul cutiei rigide din nord-vestul cladirii si diafragmele de

compartimentare ale cuvei umede prin lucrari de camasuire cu plasa sudata si beton;

- Se vor executa tencuieli speciale de impermeabilizare la cuva umeda;

- Se vor reface finisajele degradate la peretii exteriori cu mortar M100T;

- Se va proiecta si executa un acoperis cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata;

- Se vor inlocui jgheaburile si burlanele cu altele noi;

- Se va inlocui tamplaria metalica existenta cu tamplarie din aluminiu cu geam termopan;

- Se va executa un trotuar perimetral nou;

- Se va executa o imprejmuire noua a incintei statiei de pompare, cantonului si anexelor

gospodaresti din panouri de plasa sudata profilata si stalpi din profil metalic.

• Agregatele de pompare

- Se vor inlocui electropompele de tip Brates 600 cu pompe centrifuge cu ax orizontal

echivalente.

• Conductele de aspiratie



9

- Se vor inlocui conductele de aspiratie aferente celor 4 pompe cu conducte din otel

laminat cu diametrul nominal DN=600mm, Presiune nominala Pn =4atm si lungimea

L=3m.

• Conductele de refulare.

- Se vor inlocui conductele de refulare aferente celor 4 electropompe cu conducte din otel

laminat OLT 37 cu diametrul nominal DN 600mm, Presiune PN=6atm, in lungime de

L=8m.

• Colectorul de refulare

- Se va mentine colectorul de refulare pentru desecare, exterior, dinteava OI DN= 1200mm,

PN=4atm, in lungime L=60m.

- Pe colectorul de refulare se va monta un dispozitiv de aerisire - dezaerisire DAD 150mm

in punctul de cota maxima a colectorului.

• Instalatii hidromecanice.

Se vor monta 4 electrovane cu diametrul nominal DN=600 mm, Pn=6atm pe fiecare tronson

de refulare aferent fiecarei electropompe care se va inlocui.

- Se vor inlocui compensatorii de montaj

- Se vor monta 4 clapeti de retinere DN 600 pe conductele de refulare aferente

electropompelor noi.

• Instalatia de ridicat

- Se va inlocui palanul manual cu un electropalan de 5 Tone forta.

• Instalatiile electrice de medie si joasa tensiune, de comanda si masura

- Se vor inlocui tablourile electrice general si de distributie de medie tensiune – 6 KV;

- Se vor inlocui tablourile general si de distributie de joasa tensiune – 0,4 KV;

- Se vor inlocui celulele motor aferente cu celule motor noi aferente si compatibile cu noile

electropompe;

- Se vor inlocui panourile de comanda si masura;

- Se vor inlocui cablurile de medie si joasa tensiune din aluminiu cu cabluri din cupru.



10

• Cladirea energetica

- Se va consolida peretele portant dintre atelierul mecanic si camera transformatoarelor prin

executarea urmatoarelor lucrari:

➢ Se va executa o structura de rezistenta paralela cu zidul de compartimentare

deteriorat alcatuita din fundatie continua, stalpi si grinda de sustinere a

planseului si zidarie portanta din blocuri ceramice;

➢ Se va taia planseul rupt pe directia zidului de compartimentare deteriorat;

➢ Se va reconstrui camera atelierului mecanic cu fundatie noua, structura de

rezistenta alcatuita din stalpi, centuri si buiandrugi;

➢ Se va reface planseul prin monolitizarea celor 2 structuri de rezistenta noi

(peretele de compartimentare si atelierul mecanic);

- Se va executa un acoperis nou cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata peste

toata cladirea energetica,

- Se va inlocui tamplaria metalica degradata cu tamplarie din PVC si geam termopan,

- Se vor reface finisajele la peretii interiori si exterior cu tencuieli executate cu mortar

M100T.

• Canton si anexe gospodaresti

- Se vor executa lucrari de consolidare a structurii de rezistenta afectate prin lucrari de:

➢ Subzidire la fundatii in zonele cu tasari;

➢ Lucrari de camasuire a peretilor, a colturilor si intersectiilor dintre acestia cu

plasa sudata si beton torcretat;

- Se va executa un acoperis nou cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata.

- Se vor reface pardoselile deteriorate prin turnare de sape din beton simplu placate cu

parchet si gresie ceramica, functie de destinatia incaperii.

- Se va executa un trotuar nou, perimetral

- Se va inlocui tamplaria (usi, ferestre) cu tamplarie din PVC cu geam termopan

- Se vor amenaja in interior doua bai utilate cu WC, cabina dus si chiuveta.

- Se va executa o fosa septica vidanjabila

- Se vor executa jgheaburi si burlane noi



11

- Se vor executa finisaje noi la peretii interiori si exteriori executate din mortar M100T,

zugraveli si vopsitorii.

2. Statia de pompare de evacuare SPE Stoicani:




- Se va executa un batardou de izolare a bazinului de aspiratie pentru a asigura executia





- Se va distruge vegetatia hidrofila crescuta pe taluze si pe fundul bazinului de aspiratie;

- Se vor completa terasamentele de pe taluzele erodate, prin lucrari de umpluturi de

pamant compactate;


loc;

- Se vor impermeabiliza rosturile de contractie cu mastic bituminos

- Se va executa un gratar nou pentru retinerea plutitorilor din apa, amplasat in sectiunea

de intrare a apei in bazinul de aspiratie, cu structura din beton armat si pasarela de

trecere.


- Se vor executa tencuieli speciale de impermeabilizare la cuva uscata pentru bararea

infiltratiilor dinspre exterior spre interior,

- Se vor executa lucrari de camasuire cu plasa sudata si beton torcretat la stalpii cu

armatura la zi.

- Se vor reface finisajele degradate la peretii exteriori cu mortar M100T

- Se va proiecta si executa un acoperis cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata

- Se vor inlocui jgheaburile si burlanele cu altele noi



12

- Se va inlocui tamplaria metalica existenta cu tamplarie din aluminiu cu geam termopan

- Se va executa un trotuar perimetral nou




- Se vor inlocui

o 2 electropompe Brates 350 cu electropompe cu ax orizontal echivalente

o 3 electropompe Brates 500 cu electropompe cu ax orizontal echivalente.

• Conductele de aspiratie

- Se vor inlocui conductele de aspiratie aferente celor 5 pompe cu conducte din otel laminat

cu diametrul nominal DN=600mm, Presiune nominala Pn=4atm si lungimea L=22m.

- Se vor inlocui piesele de trecere prin peretele exterior al statiei

• Conductele de refulare


laminat OLT 37 cu diametrul nominal DN 500mm, Presiune PN=6atm, in lungime de L=5m.

• Colectorul de refulare

- Se va inlocui colectorul de refulare cu o conducta din polietilena de inalta densitate PIED

cu diametrul nominal DN 1000 mm, presiune nominala PN 6 atm, in lungime L=64m.


in punctul de cota maxima a colectorului.

• Instalatii hidromecanice

- Se vor monta 3 vane fluture cu reductor cu diametrul nominal DN=500 mm, Pn=6atm pe

conductele de refulare aferente pompelor echivalente Brates 500



- Se vor monta compensatorii de montaj noi

- Se vor monta 3 clapeti de retinere DN 500 si 2 clapeti de retinere DN 350 pe conductele

de refulare aferente electropompelor noi.




- Se vor inlocui tablourile electrice general si de distributie de medie tensiune – 6 KV



13

- Se vor inlocui tablourile general si de distributie de joasa tensiune – 0,4 KV


electropompe

- Se vor inlocui panourile de comanda si masura

- Se vor inlocui cablurile de medie si joasa tensiune din aluminiu cu cabluri din cupru

• Canton si anexe gospodaresti






- Se vor amenaja in interior doua bai utilate cu WC, cabina dus si chiuveta





3. Statia de pompare de evacuare SPE Draculesti:










- Se vor completa terasamentele de pe taluzele erodate, prin lucrari de umpluturi de pamant

compactate;


loc;




14

- Se va executa un gratar nou pentru retinerea plutitorilor din apa, amplasat in sectiunea de

intrare a apei in bazinul de aspiratie, cu structura din beton armat si pasarela de trecere.












- Se vor inlocui:


o 3 electropompe Brates 600 cu electropompe cu ax orizontal echivalente Conductele de

aspiratie.


cu diametrul nominal DN=600mm, Presiune nominala Pn =4atm si lungimea L=18m.

- Se vor inlocui piesele de trecere prin peretele exterior al statiei.

• Conductele de refulare



Colectorul de refulare.

- Se va inlocui colectorul de refulare cu doua conducte din polietilena de inalta densitate

PIED cu diametrul nominal DN 1000 mm, presiune nominala PN 6 atm, in lungime L=85m.

- Pe colectoarele de refulare se vor monta doua dispozitive de aerisire - dezaerisire DAD

150mm in punctele de cota maxima a colectoarelor.

• Instalatii hidromecanice





15












electropompe



• Canton si anexe gospodaresti.


- Se va executa un trotuar nou, perimetral .





- Se vor executa finisaje noi la peretii exteriori executate din mortar M100T, zugraveli si

vopsitorii.

In concluzie, lucrarile propuse prin proiect sunt grupate pe 3 obiective supuse evaluarii:

- reabilitare statie de desecare SPR Sivita

- reabilitare statie de desecare SPE Stoicani

- reabilitare statie de desecare SPE Draculesti.

Consideratii generale legate de constructie:

• Lucrarile se vor realiza de catre un antreprenor autorizat;

• In timpul executarii lucrarilor constructorul va lua masuri de semnalizare rutiera a zonei

de lucru;

• Pe perioada noptii lucrarile vor fi semnalizate corespunzator;



16

• In timpul executarii lucrarilorconstructorul va lua masuri de semnalizare rutiera a zonei

de lucru;

• Dupa terminarea executarii lucrarilor, constructorul are obligatia sa elimine toate

deseurile rezultate, in locuri amenajate si puse la dispozitie de administratia locala;

• Depozitele de materiale se vor face in afara partii carosabile, astfel incat sa nu blocheze

lucrarile si traficul restrictionat;

• Dupa terminarea executarii lucrarilor, terenurile pe care s-au depozitat materiale se vor

reda in conditiile in care au fost atribuite

• In perioada de executare a lucrarilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor si

utilajelor utilizate.

2. Localizarea geografica si administrativa

Lucrarile se vor executa in cadrul Amenajarii de desecare Bratesul de Sus, ce se situeaza in

partea estica a judetului Galati, in extravilanul unitatilor administrative U.A.T. Mastacani U.A.T.

Foltesti, U.A.T. Frumusita (extravilan), U.A.T. Tulucesti si extremitatea nordica a U.A.T. Galati,

intre raul Chineja si raul Prut.

Amenajarea de desecare Bratesul de Sus, aflata in administrarea ANIF Filiala Moldova

Sud, U.A. Galati, este amplasata in lunca Bratesului, are suprafata amenajata bruta Sbruta =11.700

ha si este deservita de 4 statii de pompare SPR Sivita, SPR Cotu Valeni, SPE Stoicani si SPE

Draculesti. Din aceste statii de desecare doar 3 se vor reabilita prin acest proiect: SPR Sivita, SPE

Stoicani si SPE Draculesti, SPR Cotu Valeni fiind deja reabilitata.

Amenajarea Complexa Bratesul de Sus din judetul Galati, este inregistrata cu numarul

M.F.P. 75767 din evidenta centralizata a bunurilor din domeniul public al statului si este de utilitate

publica.

Conform Certificatului de Urbanism nr.104/5925 din 21.06.2019 (prelungit pana la data de

21.06.2021), imobilul (terenul) se afla in intravilanul si extravilanul comunei Mastacani, judetul

Galati (incinta SPE Draculesti) si extravilanul comunelor Tulucesti (incinta SPR Sivita), Frumusita

si Foltesti (incinta SPE Stoicani), fiind in proprietatea si administrarea Agentiei Nationale de

Imbunatatiri Funciare, Filiala Teritoriala de Imbunatatiri Funciare Moldova Sud.

Terenul amenajarii are folosinta actuala: „statii SPE Draculesti, SPR Sivita, SPE

Stoicani, teren cu destinatii curti construtii si destinatie agricola (arabil), amenajat cu

infrastructura de irigatii. ”



17

Amenajarea complexa Bratesul de Sus, din judetul Galati, este situata pe raza comunelor

Mastacani (42,6 km), Frumusita (26,8km), Foltesti (35km) si Tulucesti (16,3 km), in zona de

campie, in lunca Bratesului, la distanta medie de de 31 km nord de municipiul Galati, si se

invecineaza cu urmatoarele comune:

• La nord comuna Vladesti;

• La est raul Prut (Frontiera cu Republica Moldova);

• La sud cu municipiul Galati;

• La vest cu comunele Fartanesti, Scanteiesti, Smardan.

Amplasamentul obiectivului care se reabiliteaza are urmatoarele vecinatati:

- La Nord - OUAI Vlasca Prut, PLOT SPP11;

- La Sud - digul de compartimentare dintre Incinta indiguita Bratesul de Jos si Bratesul de

Sus;

- La Est - raul Prut (Frontiera cu Republica Moldova);

- La Vest - raul Chineja.

Fata de digul de aparare de pe raul Prut, statiile: SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti

sunt amplasate la pozitiile:

- km 34+800 - Statia SPR Sivita;

- km 47+200 - Statia SPE Stoicani;

- km 52+200 - Statia SPE Draculesti.

Distantele de la statiile de desecare la granita cu Republica Moldova (vecinatatea la Est) sunt:

Tabel nr.1

Nr.

crt.

Obiectiv

propus pentru reabilitare

Distanta de la obiectiv la frontiera

cu R. Moldova

(m)

1 SRP SIVITA 160

2 SPE STOICANI 400

3 SPE DRACULESTI 90

AMPLASAMENT TOPOGRAFIC

pentru lucrarile din proiect aferente statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti

(inventar de coordonate in Sistem Sterografic 1970):



18

• SPR SIVITA

Coordonate STEREO 70 – INCINTA STATIEI DE DESECARE SPR SIVITA

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 461055,457 740781.296

2. 461035.338 740773.841

3. 461041.501 740754.160

4. 461112.135 740801.460

5. 461118.821 740800.797

6. 461123.820 740798.557

7. 461129.187 740781.052

8. 461132.479 740770.376

9. 461135.032 740761.097

10. 461128.228 740759.384

11. 461128.052 740760.048

12. 461125.339 740759.431

13. 461116.207 740757.056

14. 461109.639 740775.221

15. 461106.937 740776.976

16. 461102.195 740775.543

17. 461101.590 740774.984

18. 461098.162 740773.651

19. 461094.766 740772.909

20. 461094.046 740773.036

21. 461089.190 740771.470

22. 461094.891 740749.617

23. 461046.460 740737.118

Sincinta = 3400,38 mp

Coordonate STEREO 70 – BAZIN DE ASPIRATIE SPR SIVITA

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 461109.020 740776.932

2. 461089.720 740771.100

3. 461095.593 740751.831

4. 461104.838 740721.183

5. 461126.611 740731.121

6. 461116.207 740757.056

Sbazin aspiratie = 1100,00 mp



19

• SPE STOICANI

Coordonate STEREO 70 INCINTA STATIEI DE DESECARE SPE STOICANI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 472388.733 745850.216

2. 472358.658 745852.644

3. 472356.603 745856.513

4. 472358.142 745886.431

5. 472358.995 745896.212

6. 472439.067 745894.883

7. 472437.967 745879.361

8. 472437.314 745868.943

9. 472436.691 745867.229

10. 472434.802 745863.812

11. 472406.810 745866.237

12. 472402.311 745866.372

13. 472389.495 745867.870


Coordonate STEREO 70 – BAZIN DE ASPIRATIE SPE STOICANI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 472427.96 745813.777

2. 472440.992 745848.233

3. 472442.622 745853.721

4. 472441.399 745855.668

5. 472411.021 745856.845

6. 472403.216 745855.929

7. 472401.851 745852.536

8. 472400.426 745844.797

9. 472400.843 745839.574

10. 472402.075 745827.305

Sbazin aspiratie= 1500,00 mp

Coordonate STEREO 70 – COLECTOR DE REFULARE SPE STOICANI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 472420.153 745880.562

2. 472426.498 745941.759

3. 472417.664 745949.826

4. 472419.9 745878.123

Lcolector de refulare = 64 m



20

Coordonate STEREO 1970 INCINTA ORGANIZARII DE SANTIER

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 745848.888 472388.676

2. 745848.888 472394.233

3. 745866.372 472402.311

4. 745871.239 472402.785

5. 745877.932 472403.438

6. 745882.435 472403.877

7. 745883.728 472390.609

8. 745867.870 472389.495


• SPE DRACULESTI

Coordonate STEREO 1970 INCINTA STATIEI DE DESECARE SPE DRACULESTI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 478679.138 744576.714

2. 478638.862 744548.576

3. 478640.537 744545.602

4. 478642.698 744542.122

5. 478649.961 744530.690

6. 478656.825 744534.969

7. 478655.966 744536.473

8. 478673.731 744548.970

9. 478677.218 744543.972

10. 478693.009 744554.362

11. 478719.544 744571.412

12. 478710.045 744585.713

13. 478703.745 744581.661

14. 478698.353 744590.045


Coordonate STEREO 70 – BAZIN DE ASPIRATIE SPE DRACULESTI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 478683.952 744426.788

2. 478692.219 744458.015

3. 478688.171 744465.749

4. 478687.584 744470.740

5. 478693.045 744486.246

6. 478701.725 744502.549

7. 478698.796 744529.212

8. 478691.826 744536.020

9. 478686.435 744536.769

10. 478670.657 744532.841



21

11. 478659.561 744528.455

12. 478646.871 744523.090

13. 478644.359 744517.589

14. 478645.255 744491.119

15. 478645.193 744489.200

16. 478645.919 744487.280

17. 478653.872 744453.216

18. 478657.074 744438.077

19. 478659.993 744433.792

20 478662.997 744432.223

21 478667.478 744428.898

22 478676.005 744428.288

Sbazin de aspiratie = 4608,00 mp

Coordonate STEREO 70 – COLECTOR DE REFULARE SPE DRACULESTI

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 478661.406 744548.784

2. 478638.615 744580.954

3. 478636.246 744584.602

4. 478630.861 744594.373

5. 478617.065 744621.286

-----------------------------------------------------------

Nr.crt. N (m) E (m)

1. 478615.288 744619.446

2. 478617.527 744614.701

3. 478628.838 744593.926

4. 478634.747 744583.573

5. 478637.233 744580.067

6. 478660.581 744548.217

Lcolector de refulare = 85 m



22

Fig. 1 Pozitionarea pe harta geografica si administrativa a amplasamentelor analizate

Accesul rutier in zona se poate face pe:

- Drumul national DN 26 Galati-Murgeni

- Drumuri de exploatare agricole.

Din punct de vedere al localizarii geografice, amplasamentul proiectului (reprezentat prin

cele trei amplasamente ale statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti) se afla

in Lunca Bratesului, subdiviziune a Campiei Covurlui. Campia Covurlui, ca subdiviziune a

Campiei Galatiului, cuprinde Campia Cuca, Campia Lozovei si Lunca Bratesului (Posea, G.,

2005).

Din punct de vedere geomorfologic, Campia Covurluiului se caracterizeaza prin prezenta

interfluviilor-platou si printr-o fragmentare mai mare decat cea a vecinei de la vest, Campia

Tecuciului. Tocmai aceste particularitati fizico-geografice ofera posibilitatea incadrarii sale, atat

la Campia Romana cat si la Podisul Moldovei. Campia Romana este impartita in 5 mari diviziuni

transversale: Campia Olteniei, Campia Teleormanului, Campia Baraganului, Campia Ialomitei,

Campia Buzau-Siret din care face parte si Campia Galatiului.

Campia Covurlui este situata intre Colinele Falciului, la nord, lunca raului Prut, la est,

culoarul Siretului, la sud, si Campia Tecuciului, la vest. Prezinta un aspect de tip tabular, cu o



23

fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud, cu altitudinile cuprinse intre 60 m, spre est

si sud, si 200 m. Trecerea de la podul de campie la terasa raului Prut se face prin denivelari usoare,

cu pante domoale.

Activitatea proceselor de modelare de pe Campia Covurlui este restransa. Intensitatea

acestora este destul de ridicata datorita rezistentei reduse a formatiunilor geologice (nisipuri,

loessuri) si se manifesta pe versanti. Caracteristica zonei de interes o reprezinta scurgerea lichida

superficiala in raport cu energia de relief redusa. Lipsa de scurgere a apei favorizeaza tendinta de

baltire. Degradarea solului in zona de interes este legata, in principal, de excesul de apa din lunca,

cu deosebire la Mastacani si Foltesti.

Pe de alta parte, se manifesta si eroziuni de mal pe raul Prut si, local, inundatii ale raului

Chineja si torentilor.

Obiectivele de interes analizate (cele trei statii ) se afla intre cursul inferior al raului Chineja

si raul Prut. Raul are o curgere generala de la nord la sud, cu schimbari de directie datorita cursului

sinuos.

Cuprinde multe microforme de relief: albia minora actuala, vechi cursuri parasite, meandre

izolate si parasite, depresiuni lacustre, grinduri longitudinale, conuri de dejectie, glacisuri coluvio-

proluviale sau deluvio-coluviale. Albia minora actuala este deosebit de meandrata, avand maluri

cu o inaltime mica, 1,5 - 2,5 m. In lungul albiei minore se desfasoara un grind longitudinal cu o

latime de cateva zeci de metri, cu o inaltime relativa de 2-3 m, pe care a fost realizat digul de

aparare la inundatii.

Din punct de vedere geologic zona face parte din unitatea structurala cunoscuta sub

denumirea de Platforma Moldoveneasca, partea sudica a acesteia, care se afunda si ia contact cu

unitatea tectono- structurala a Platformei Nord-dobrogene. Fundamentul cuverturii, format in

Meotian, este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile si nisipuri sedimentate in

alternanta – uneori cu orizonturi de gresii si cinerite. Deasupra acesteia se afla depozite aluvionare

si eoliene din Pleistocenul mediu si superior. In sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la baza

pietrisuri marunte si se continua cu nisipuri si prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 pana la

8 m. Structurile lenticulare de nisipuri si pietrisuri din glacisurile piemontane favorizeaza

acumulari semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa inalta. Grosimea depozitelor

cuaternare depaseste cateva sute de metri, ca efect al intensitatii deosebite a miscarilor negative

din aceasta perioada geologica.



24

Cuvertura sedimentara de suprafata apartine de: holocenul superior fiind alcatuita din

pietrisuri aluvionare, nisipuri, nisipuri argiloase specifice luncilor, pe care s-au depus eolian

loessuri si depozite loessoide cu grosimi variabile.

Fig. 2 Localizarea geografica a amplasamentelor proiectului

Din punct de vedere climatic, in zona proiectului climatul este de tip continental, cu veri

foarte calde si uscate si cu ierni geroase, marcate de viscole puternice, si cu frecvente intervale de

incalzire provocate de advectiile de aer cald si umed din sud si sud-vest ce determina topirea

stratului de zapada si, implicit, discontinuitatea lui.

Circulatia generala a atmosferei este este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor

lente de aer termperat-oceanic din V si NV, mai ales in semestrul cald si de frecventa, de asemenea

mare, a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E, mai ales in semestrul rece. La acestea

se adauga patrunderile mai putin frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV si S.

Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece de 754,9 mm si

printr-un minim in sezonul cald de 734 mm.



25

Radiatia solara insumeaza o cantitate anuala de energie de 123 kcal/cm2, o parte

propagandu-se in sol, alta parte consumandu-se prin evaporarea apei, iar restul se pierde in

atmosfera.

Regimul eolian este predominat de Crivat, un vant uscat si rece provocat de anticiclonul

siberian. Bate din directia NNE, cu o frecventa de 18,6 %. Este un vant rece si uscat, cu viteze ce

pot ajunge la 25 - 30 m/s. Iarna aduce viscol si spulbera zapada, iar pe timpul verii - seceta

instaleaza uscaciunea. Intensitatea medie anuala este de 30 Beaufort, ceea ce corespunde unei viteze

medii de 8 m/s.

Frecventa medie a vanturilor din NE este de 18,6 %, iar intensitatea medie anuala este de

2,30 Beaufort. Vantul bate cu intensitate din octombrie pana in aprilie, cand se inregistreaza o

medie de 5,5 zile cu intensitate cuprinsa intre 60 - 8,70 Beaufort. Frecventa calmului atmosferic la

Galati este de 14,1 %.

Regimul precipitatiilor este fluctuant, caracterizat de precipitatii moderate, ce cad adesea

sub forma de averse. Se inregistreaza un minim de precipitatii in luna februarie si un maxim in

luna iunie. Anexa 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural, Sectiunea

Inundatii, indica, pentru perioada 1901 – 1997, cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de

ore este de 100- 150 mm.

Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Galati, cea mai

apropiata localitate unde se inregistraza masuratori ale acestora, sunt urmatoarele:

- regimul temperaturilor: temperatura medie anuala: 12,020C,

- regimul precipitatiilor: cantitatea medie multianuala: 587,3 l/mp.

Evolutia parametrilor meteorologici la nivel national indica urmatoarele tendinte:

- temperatura medie anuala are o tendinta lineara de crestere anuala,

- precipitatiile medii anuale au o tendinta lineara de descrestere.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarna:

- fenomenele de inghet a apei raurilor care se manifesta sub forma de pod de gheata.

- viscolul, chiciura si poleiul, care produc pagube vegetatiei arboricole si

perturba/intrerup circulatia rutiera, fenomenele de inghet care au efecte negative asupra

solului. Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de inghet in lipsa unui strat de

zapada acoperitor;

- pe perioadele de toamna si de primavara:



26

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie si pana la inceputul lunii mai, fenomen in

numar anual de 15 – 40, produce importante pagube culturilor agricole,

- ceata, care perturba circulatia rutiera; distributia zilelor cu ceata, in numar anual de

circa 100, este in general neuniforma, avand o frecventa mai mare in sezonul rece,

- ploile de durata, care determina cresteri importante ale nivelului panzei freatice si

baltirea apelor pe suprafetele joase de teren,

- incendii de padure, pe timp de uscaciune accentuata;

- pe perioada de vara:

- evapotranspiratia potentiala ridicata in raport cu precipitatiile medii multianuale,

- seceta prelungita, care poate produce uscarea vegetatiei, ariditatea solului si scaderea

nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului,

- tornadele, care produc pagube vegetatiei si perturba/intrerup circulatia rutiera,

- ploile torentiale care determina viituri si inundatii in lunca, cresteri importante ale

nivelului panzei freatice si baltirea apelor pe suprafetele joase de teren,

- grindina care produce pagube vegetatiei.

Solul din zona studiata este reprezentat prin:

- cernoziomuri carbonatice- Ck,

- solurile aluviale- SA, peste care s-au depus un strat de cernoziom levigat, freatic-umed,

- lacovistile si semilacovistile- L, prezente pe conurile de dejectie ale afluentilor cu aport de

saruri aduse din substratul de marme salifere,

- antroposoluri – decopertisoluri – ca rezultat al diferitelor actiuni antropice fiind reprezentate

de gramezi de pamant care caracterizeaza suprafetele din imediata vecinatate a diferitelor

infrastructuri tehnice.

3. Modificarile fizice ce decurg din PP si care vor avea loc pe durata diferitelor

etape de implementarea a PP


Sud, U.A. Galati, este amplasata in lunca Prutului Inferior, are suprafata amenajata bruta

Sbruta =11700 ha si este deservita de 4 statii de pompare SPR Sivita, SPR Cotu Valeni, SPE

Stoicani si SPE Draculesti. Amenajarea Complexa Bratesul de Sus din judetul Galati, este



27

inregistrata cu numarul M.F.P. 75767 din evidenta centralizata a bunurilor din domeniul public al

statului, este de utilitate publica si se afla in administratia ANIF.

Conform Certificatului de Urbanism nr.104/5925 din 21.06.2019, imobilul (terenul) se afla

in intravilanul si extravilanul comunei Mastacani, judetul Galati (incinta SPE Draculesti) si

extravilanul comunelor Tulucesti (incinta SPR Sivita), Frumusita si Foltesti (incinta SPE Stoicani),

in proprietatea si administrarea Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare, Filiala Teritoriala de

Imbunatatiri Funciare Moldova Sud. Dintre aceste statii de desecare doar 3 se vor reabilita prin

proiect: SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE Draculesti. Folosinta actuala este de teren cu destinatie

curti constructii si destinatie agricola (arabil), amenajat cu infrastructura de desecare si irigatii.

Destinatia stabilita prin certificatul de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate ramane

aceeasi, respectiv: teren cu destinatie curti constructii si destinatie agricola (arabil), amenajat cu

infrastructura de desecare si irigatii.

Statiile de desecare care se vor reabilita au ani de punere in functiune diferiti, dupa cum

reiese din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2:

Nr.

Crt.

Obiectiv

propus pentru

reabilitare

Anul punerii

in functiune

1 SRP SIVITA 1966

2 SPE STOICANI 1970

3 SPE DRACULESTI 1974

Realizarea investitiei nu implica modificari fizice ce decurg din implementarea diferitelor

etape ale proiectului. Cele trei obiective vizate de proiect sunt prezente si functionale de

aproximativ 50 de ani iar lucrarile de reabilitare nu sunt de natura sa conduca la modificari fizice

ale habitatelor naturale.

Lucrarile la bazinul de aspiratie, conductele de aspiratie si la colectorul de refulare (cu

exceptia SPR Sivita unde se mentine colectorul de refulare) nu produc modificari in structura

terenului. Aceste obiective existente sunt deteriorate, uzate fizic si moral si nu mai functioneaza la

parametrii optimi fiind absolut necesare lucrarile de reabilitare.

Drumurile de acces si organizarea de santier nu presupun modificari fizice, drumurile

utilizate fiind cele tehnologice existente in zona iar organizarea de santier este localizata in

imediata vecinatate a incintei statiei de desecare SPE Stoicani.



28

Dupa finalizarea lucrarilor si desfiintarea organizarii de santier nu vor rezulta suprafete de

teren ocupate suplimentar fata de situatia initiala (inainte de implementarea proiectului). Astfel ca

realizarea proiectului nu implica modificari fizice permanente.

4. Resursele naturale necesare implementarii PP

Resurse naturale necesare implementarii proiectului sunt utilizate doar in etapa de

executare a lucrarilorsi sunt reprezentate de produse de balastiera: balast, nisip.

In etapa de functionare, in cazul obiectivului reprezentat de SPR Sivita, va fi folosita apa

captata din raul Prut, pentru irigatii.

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP

Din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar si national din zona proiectului nu

vor fi exploatate resurse naturale in vederea utilizarii acestora la implementarea proiectului, in

etapa de executare a lucrarilor.

In etapa de functionare, in cazul obiectivului reprezentat de SPR Sivita, va fi folosita apa

captata din raul Prut, pentru irigatii.

Pe fiecare dintre amplasamentele statiilor de pompare a fost forata cate o fantana pentru

necesarul de apa al personaului angajat. Zona de protectie a sursei de apa este de 10 m. Resursa de

apa subterana provine din ccorpul de apa subterana ROPR02 (Lunca si terasele Prutului mediu si

inferior si afluentilor sai ).

Adancimea acviferului freatic se situeaza la 3-4 m (in zona Mastacani) si se scufunda treptat

ajungand in zona Falciu-Vetrisoaia la 7-16 m.

Nivelul hidrostatic in zona luncii Prutului se situeaza intre 0 si 2 m. Pe terasa si in zonele

de camp inalt, adancimea nivelului creste foarte mult depasind 10 m si 20 m.



29

Fig. 3 Sectiune hidrogeologica V-E prin forajele statiei hidrogeologice Mastacani

6. Emisii si deseuri generate de PP si modalitatile de eliminare a acestora

6.1. In etapa de executare a lucrarilor

Emisii in atmosfera

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului sunt surse la sol, deschise

(cele care implica activitatile de sapare mecanica si manuala, excavare, nivelare a solului) si mobile

(traficul autocamioanelor si utilajelor – emisii de gaze de esapament de la motoare, zgomot si

vibratii). Aceste categorii de surse sunt nedirijate si sunt considerate surse de suprafata.

O parte din lucrarile derulate pe amplasament include operatii care se constituie in surse de

emisie a pulberilor, referitoare la decopertarea prin sapare a conductelor vechi ce urmeaza a fi

inlocuite cu cele noi.

Emisiile de pulberi in atmosfera variaza substantial de la o zi la alta, depinzand de

intensitatea activitatilor, de tipul utilajelor operate si de conditiile meteorologice zilnice.

Cantitatea de emisie de particule in suspensie (praf) pe un segment de drum nepavat variaza

liniar cu volumul traficului. Investigatiile de teren au demonstrat ca emisia depinde si de parametrii

de corectie (viteza medie, greutatea medie, numarul mediu de roti al vehiculului, textura suprafetei

drumului, respectiv umiditatea acestuia).

Alaturi de sursele de emisii mentionate anterior, in zona studiata exista a doua categorie de

surse, si anume autovehiculele si utilajele cu ajutorul carora se efectueaza lucrarile de sistematizare

a terenului, curatarea terenului, transportul deseurilor din consctructii, transportul materialelor.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament



30

evacuate in atmosfera contin intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei:

oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon

(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc, seleniu, nichel),

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Se estimeaza urmatoarele:

- distanta medie parcursa de un autocamion pe drumurile de exploatare - 4,5 km * 2 = 9 km,

- consumul mediu de motorina este 40 l/100 km,

- capacitatea de incarcare a unui camion este de 16 tone,

- viteza de deplasare este de 10 km/h,

- numarul anual de zile in care pot fi prestate activitati poate fi de 210 zile,

- numarul anual de zile cu conditii meteo favorabile degajarii de praf - 105 zile.

Emisii tehnologice

Conform AP 42/1998 - Anexa a Ordinului 462/1993 in Tabelul nr.3 au fost estimate

emisiile de poluanti pentru activitatile de sapaturi si manevrare, depozitare si transfer agregate si

evacuare deseuri de pe amplasament, considerand ca cele 1 974 de autocamioane necesare pentru

evacuarea a 31 579,7 tone de deseuri vor parcurge circa 17 766 km pe drumurile de exploatare din

cadrul amenajarii hidroameliorative.

Tabel nr. 3 Estimarea emisiilor de poluanti

Tip de sursa

Factor de emisie cnf.

AP 42/2001 Debit masic

Pulberi g/s kg

Excavatii si transfer: cantitate

prelucrata: 520 t 0,1782 [kg/t] 0,015 92,66

depozitare agregate (nisip): cantitate

prelucrata: 205 t/an 0,134 [kg/t] 0,005 27,47

circulatia vehiculelor pe drumuri

neasfaltate 8,253 [kg/km*auto] 6,060 36 650,95

Total pulberi in atmosfera 6,180 36 771,08

Pentru drumuri nepavate emisia pe timpul functionarii organizarii de santier a fost apreciata prin

aplicarea formulei:

E= k * 1,7 * (s/12)0,9 * (S/48) * (W/2,7)0,7 * (w/4)0,5 * (2*105 / 420) [kg/km*auto]

unde s-a notat cu:

k = 1,0 - factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor cu diametrul mai mic decat 30 μm,



31

s = 1 - continut de praf al materialului suprafetei drumului [%],

S = 10 km/h - viteza medie a vehiculelor, W = 32 tone

greutatea medie a vehiculelor, w = 6 numar mediu de roti.

La aceste surse se adauga emisia de la preparare a betoanelor, caz in care se va face

evacuarea in atmosfera a particulelor minerale, cu un factor de emisie de 0,120 kg/t.

Emisii de combustie

In Tabelul nr. 4 sunt sintetizate consumul, puterea termica si volumul gazelor arse anuale

rezultate prin arderea cantitatilor estimate de carburanti ce ar putea fi consumate de utilajele

tehnologice si mijloacele de transport pe amplasamente pe durata functionarii organizarii de

santier.

Tabel nr. 4 Consumul, puterea termica si volumul gazelor arse anuale

Combustibilul utilizat

(Sursa) Consum [t] Putere termica [GJ]

Volum gaze arse

[Nm3]

Motorina (Utilaje tehnologice) 14,2 582 200 245 660 000

Motorina (autovehicule) 7,1 291 100 122 830 000

Ca urmare a combustiei motoarele vor emite in atmosfera gaze de ardere: SOx, NOx,

NMVOC, CO, CO2, metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), PM(10). Debitele masice pentru

emisiile de gaze de la motoarele care actioneaza circa 8 ore/zi, calculate utilizand factorii specifici

de emisie conform metodologiei CORINAIR 2016 din Ghidul Inventar al Emisiilor Atmosferice

EMEP, sunt prezentate in Tabelele nr. 5 si nr. 6.

Tabel nr. 5 Debitele masice pentru emisiile de gaze de la autovehicule Diesel grele > 16 t

Poluant

Factor de

emisie Sursa de poluare - 07 03 02

[g/kg

motorina] Autovehicule Diesel grele > 16 t, consum 40 l/100 km

[CORINAIR] Debit masic Concentratie

[kg] [g/s] [g/h] [g/zi] [mg/mc]

NOx 42.3 300330 24.829 89383.929 715071.429 2445.087

CH4 0.243 1725.3 0.143 513.482 4107.857 14.046

COV nm 8.16 57936 4.790 17242.857 137942.857 471.676

CO 34.2 242820 20.074 72267.857 578142.857 1976.879



32

N2O 0.122 1732.4 0.134 0.056 0.055 7.052

CO2 3138 22279800 1841.915 6630892.857 53047142.86 181387.283

Cd 0.00001 0.071 5.86971E-06 0.021131 0.169048 0.00058

Cu 0.0017 12.07 0.000997851 3.592262 28.738095 0.09827

Cr 0.00005 0.355 2.93485E-05 0.105655 0.845238 0.00289

Ni 0.00007 0.497 4.1088E-05 0.147917 1.183333 0.00405

Se 0.00001 0.071 5.86971E-06 0.021131 0.169047 0.00058

Zn 0.001 7.1 0.000586971 2.113095 16.904762 0.05780

SO2 1.2 8520 0.704 2535.714 20285.7143 69.36416

NH3 4,9 34790 2.876 10354.167 82833.333 283.237

PM10 5,73 40683 3.363 12108.036 96864.286 331.214

Tabel nr. 6 Debitele masice pentru emisiile de gaze de la utilaje tehnologice

Poluant

Factor de

emisie Sursa de poluare - 07 03 02

[g/kg

motorina]

Utilaje tehnologice, consum 40 l/100 km

[CORINAIR] Debit masic Concentratie

[kg] [g/s] [g/h] [g/zi] [mg/mc]

NOx 42.3 600660 46.347 19.311 19.047 2445.087

CH4 0.243 3450.6 0.266 0.111 0.109 14.046

COV nm 8.16 115872 8.941 3.725 3.674 471.676

CO 34.2 485640 37.472 15.613 15.400 1976.879

N2O 0.122 1732.4 0.134 0.056 0.055 7.052

CO2 3138 44559600 3438.241 1432.6 1412.976 181387.3

Cd 0.00001 0.142 1.1E-05 4.57E-06 4.5E-06 0.000578

Cu 0.0017 24.14 0.001863 0.000776 0.000765 0.098266

Cr 0.00005 0.71 5.48E-05 2.28E-05 2.25E-05 0.00289

Ni 0.00007 0.994 7.67E-05 3.2E-05 3.15E-05 0.004046

Se 0.00001 0.142 1.1E-05 4.57E-06 4.5E-06 0.000578

Zn 0.001 14.2 0.001096 0.000457 0.00045 0.057803



33

SO2 1.2 17040 1.315 0.54784 0.540 69.364

NH3 4,9 69580 5.369 2.237 2.206 283.237

PM10 5,73 81366 6.278 2.616 2.580 331.214

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator stabileste urmatoarele valori-limita

pentru:

Pentru indicatorul dioxid de sulf:

- valoarea limita orara (350 μg/m3), a nu se depasi mai mult de 24 ori intr-un an calendaristic,

marja de toleranta (150 μg/m3) reprezinta 43 %,

- valoarea pragului de alerta - 500 μg/mc, reprezentand valoarea maxima orara masurata timp de 3

ore consecutiv pentru intreaga zona,

- valoarea limita pe 24 de ore (125 μg/m3), a nu se depasi mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic,

marja de toleranta (0 μg/m3),

- nivel critic pentru protectia vegetatiei pe an calendaristic si iarna (20 μg/m3), marja de toleranta

(0 μg/m3).

Pentru indicatorii dioxid de azot si oxizi de azot:

- valoarea pragului de alerta - 400 μg/mc, reprezentand valoarea maxima orara masurata timp de 3

ore consecutiv pentru intreaga zona,

- valoarea limita orara (200 μg/m3), a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic marja

de toleranta (0 μg/m3),

- valoarea limita anuala (40 μg/m3), marja de toleranta (0 μg/m3),

- nivel critic pentru protectia vegetatiei pe an calendaristic si iarna (30 μg/m3), marja de toleranta

(0 μg/m3).

Pentru indicatorul monoxid de carbon:

- valoarea maxima zilnica a mediilor de 8 ore (10 mg/m3), marja de toleranta (6 mg/m3) reprezinta

60 %,

- obligativitatea respectarii valorii medii de prag superior de evaluare pentru timp de mediere de 8

ore (7 mg/m3) si de valorii medii de prag inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore (5

mg/m3) pentru orice investitie care se va face in zona.

Pentru indicatorul pulberi in suspensie fractiunea PM10:

- valoarea pragului de alerta – nu este stabilita,

- valoarea limita zilnica - 50 μg/m3, a nu se depasi mai mult de 35 ori intr-un an calendaristic,



34

marja de toleranta (25 μg/m3) reprezinta 50 %,

- valoarea limita anuala - 40 μg/m3, marja de toleranta (8 μg/m3) reprezinta 20 %,

- obligativitatea respectarii valorilor de prag superior de evaluare si de prag inferior de evaluare.

Zgomot si vibratii

Pentru faza de construire, sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de

utilajele/echipamentele si mijloacele de transport folosite. Pe amplasament nu se vor produce

zgomote in mod continuu, emisiile sonore fiind generate in timpul programului de lucru.

Sursele potentiale care genereaza zgomot si vibratii aferente proiectului sunt tipice pentru

lucrarile proiectate si cuprind in general:

- operarea vehiculelor pentru transport;

- operarea utilajelor mobile si stationare folosite in activitatile proiectului.

Principalele surse de zgomot in faza de construire sunt constituite din echipamentele

utilizate la excavare:

• excavator: 2 buc. Lw ≈ 115 dB(A);

• incarcator frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A);

• autocamioane: cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A).

Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in

functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala

si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare si de conditiile

meteo (viteza si directia vantului, umiditatea relativa).

Pentru activitati de tip industrial sunt prevazute reduceri ale nivelului de zgomot la limita

functionala din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de 50 dB(A).

In apropierea locuintelor, nivelul echivalent continuu (Leq) masurat la 3 m distanta fata de peretele

exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime fata de sol nu trebuie sa depaseasca 50 dB(A) si curba de

zgomot de 45.

In timpul noptii (orele 22,00 – 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus

cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei. In aceasta perioada, pe suprafata de implementare a

proiectului nu se vor produce zgomote sau vibratii.

Activitatile generate de lucrarile proiectului se incadreaza in categoria locurilor de munca



35

de munca in spatiu deschis, si se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Protectie a

Muncii, care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si

psihosenzoriala normala a atentiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe saptamana

de lucru. La aceasta valoare se poate adauga corectia de 10 dB(A) – in cazul zgomotelor impulsive

(impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Drumurile de exploatare din zona sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare agricola,

autoturisme ale locuitorilor si ale autoritatilor.

Emisii in apa

Lucrarile desfasurate nu genereaza ape uzate tehnologice. Apa rezultata de la igienizarea

betonierei se reutilizeaza iar materialul decantat, considerat deseu rezultat din constructii si va fi

predat catre societati de specialitate, autorizate pentru desfasurarea activitatilor de colectare,

sortare, transport, tratare, valorificare, eliminare si/sau depozitare a deseurilor provenite din

constructii.

Apele uzate menajere rezultate din organizarea de santier se vor colecta in toaletele

ecologice de pe amplasament fiind preluate periodic de catre societati specializate in servicii de

eliminare a deseurilor si a apei uzate si servicii de vidanjare.

Activitatile de sapare, taluzare, dalare, inlocuire conducte etc nu va avea nici un impact

asupra calitatii apelor de suprafata.

Pe suprafata amplasamentului se pot produce doar poluarii accidentale ale factorului de

mediu apa prin scurgerea in mediu a uleiurilor minerale si a hidrocarburilor de la agregatele

utilizate in procesul tehnologic. Aceste substante pot fi antrenate de apele meteorice, scurgandu-se

pe suprafata solului sau infiltrandu-se in acesta, determinand poluarea apelor freatice.

Cantitatile de combustibili si uleiuri prezente in rezervoarele si mecanismele utilajelor nu

sunt mari astfel incat nu produc poluari importante.

Pentru a preveni poluarile accidentale utilajele vor fi mentinute in parametri normali de

functionare, avand inspectiile si reviziile tehnice efectuate la zi si sunt interzise efectuarea

reparatiilor pe suprafata amplasamentului.

Personalul care deserveste utilajele va avea obligatia sa urmareasca si sa raporteze orice

scurgere de uleiuri sau/si combustibil din rezervoare si mecanismele utilajelor. In cazul inregistrarii

unor defectiuni ale utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate.

In aceste conditii emisiile pentru factorul de mediu apa pot fi considerate nule.



36

Emisii in sol

Lucrarile propuse prin proiect nu determina aparitia de emisii care sa afecteze factorul de

mediu sol. La nivelul amplasamentului pot sa apara poluari accidentale datorita defectarii utilajelor

folosite.

Surse potentiale de poluare a solului:

- solul si subsolul poate fi afectat prin efectuarea de sapaturi mai mari decat cele prevazute prin

proiect, depozitarea necontrolata a deseurilor din constructii si a celor menajere, depozitarea de

materiale necesare construirii in afara zonelor special amenajate;

- scurgeri accidentale de produse petroliere (motorina, ulei) de la utilajele de exploatare si de la

mijloacele de transport si utilajele tehnologice;

- defectiuni ale grupurilor sanitare si scurgeri de ape uzate cauzate de neetanseitati ale instalatiilor

de colectare sau a caror hidroizolatie qeste deteriorata;

- locurile de odihna de la organizarea de santier si de la punctele de lucru.

Pe amplasament nu se vor depozita carburanti si uleiuri. Alimentarea cu combustibili se va

face din statii de distributie carburanti autorizate.

Avand in lucrarile care se vor desfasura pe cele trei amplasamente ale proiectului, care

implica utilizarea de utilaje care corespund legislatiei in vigoare, se poate aprecia ca nu se va

produce poluarea solului, atat pe amplasamentele celor trei obiective, cat si in vecinatatile acestora.

Deseuri rezultate in etapa de executare a lucrarilor

Tipurile de deseuri produse in timpul constructiei sau dezafectarii vor fi urmatoarele:

- menajer,

- industrial:

• inerte si nepericuloase,

• cu continut de substante toxice si periculoase.

Deseurile de pamant si resturi vegetale sunt deseuri care vor proveni de la sapaturile

si excavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor proiectate de pe amplasamentele statiilor

de pompare si de pe traseul colectorilor de refulare.

Namolul va rezulta de la decolmatarile de bazine de aspiratie.

Deseurile provenite de la demolari constau in zidarie, caramizi, tigla, amestecuri de

beton, tamplarie metalica, lemn vopsit, sticla.



37

Deseurile de materiale industriale, metalice si/sau plastice - pompe, otel,

elecromotoare, cabluri electrice, tablouri electrice, sticla - se incadreaza in categoria

deseurilor reciclabile.

Tot in categoria de deseuri recilabile se incadreaza si deseurile ambalaje de la

produsele si echipamentele care vor fi utilizate, care sunt, de regula, din lemn, material

plastic, hartie si carton, metal.

Deseurile de tip menajer vor proveni de la personalul angajat la organizarea de santier

si punctule de lucru.

Este dificil de realizat o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate

de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Ambalajele provenite de la materialele de acoperire a structurilor metalice - grunduri,

vopseluri, conform O.U.G. nr. 78/2000 actualizata, pot avea urmatoarele proprietati care le

fac sa fie considerate periculoase:

- H3.B. inflamabile - substante si preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai

mare de 21°C si mai mic sau egal cu 55°C;

- H4. iritante - substante si preparate necorosive care, prin contact imediat, prelungit sau

repetat cu pielea sau cu mucoasele, pot cauza inflamatii;

- H5. nocive - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza

pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sanatat.

Grundurile si vopselele sunt utilizate pe termen scurt, in spatiu deschis, in aer liber,

in perioada de executare a lucrarilor.

In afara de prevederile legislative enuntate si de care proiectantul a tinut cont in

procesul tehnologic, un rol important o va avea si Protectia muncii care va contribui la

siguranta si integritatea celor ce vor lucra cu aceste substante.

Toate deseurile de ambalaje, inclusiv cu continut de substante din categoria toxice si

periculoase, vor fi gestionate in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

Deseurile generate pe amplasamentele proiectului vor fi colectate in sistem selectiv si

transportate de o firma specializata catre un depozit conform.

Dupa terminarea executarii lucrarilor, constructorul are obligatia sa elimine toate deseurile

rezultate, in locuri amenajate si puse la dispozitie de administratia locala.

Tabel nr.7 In etapa de construire se estimeaza generarea urmatoarelor tipuri de deseuri:



38

Denumirea dese

ului

Cantitat

e (t) UM

Starea

S - solid,

L - lichid,

Sl – semilichid

Codul

deseului

conform

HG nr.

856/2002

Colectare

Managementul

deseurilor

Kg/an

V E R

deseuri

menajere 1,8 t S/Sl 20 03 01 europubele - x -

biodegradabile

amestecate 4,0 t S 20 02 01

bena

detasabila - x -

namoluri tratate

fizico-chimic 353,0 t L/SL 19 02 06 cisterne - x -

namoluri de la

lucrari de

remediere a

solului si apelor

subterane

1995,3 t L/SL 19 13 06 cisterne - x -

pamant (520 m3) 520,0 t S 17 05 04 haldare

temporara - - x

otel

(1955+12676+13

969)

28 600,0 t S 17 04 05

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

pompe 14 t S 17 04 05

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

elemente electrice 2,0 t S 17 04 11

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

materiale plastice 1,0 t S 17 02 03

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

beton 48,0 t S 17 01 01

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

- x -

amestecuri de

beton, caramizi,

tigle si

materiale ceramic

24,0 t S 17 01 04

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

- x -

lemn 11,0 t S 17 02 01

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

lemn 1,0 t S 17 02 04*

bena

detasabila

sau direct in

- x -



39

Legenda:

V- valorificare; E – eliminare; R – ramas in stoc;

Pentru calculul cantitatii de conducte s-a considerat o grosime de material de 2 mm. In paranteza

sunt estimate cantitatile pe statii de pompe (Sivita + Stoicani + Draculesti).

S-a considerat ca masa medie a unei pompe este de 1 tona.

Gestionarea si monitorizarea deseurilor rezultate din activitatea de implementare a

proiectului, pentru etapele analizate (construire si exploatare) ale proiectului, se va realiza in

conformitate cu prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, completata si

modificata, prin care se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice

alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

Evidenta gestiunii deseurilor va contine urmatoarele informatii: tipul deseului, codul

deseului, sursa de provenienta, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din depozit, modul

de stocare, data predarii deseului, cantitatea predata catre transportator, date privind

expeditiile respinse, date privind orice amestecare a deseurilor.

Managementul deseurilor din zona analizata ia in considerare urmatoarele aspecte:

- distanta pana la cea mai apropiata statie de transfer, depozit ecologic;

- tipul de deseuri generate (menajere, ambalaje).

Solutia propusa pentru colectarea separata va avea urmatorul flux/circuit:

autobasculan

ta

sticla 1,0 t S 17 02 01

bena

detasabila

sau direct in

autobasculan

ta

x - -

ambalaje de hartie

si carton 1,0 t S 15 01 01

depozitate

selectiv in

spatii special

amenajate

x - -

ambalaje de

materiale plastice 1,0 t S 15 01 02

depozitate

selectiv in

spatii special

amenajate

x - -

ambalaje metalice 1,0 t S 15 01 04

depozitate

selectiv in

spatii special

amenajate

x - -

ambalaje de lemn 0,5 t S 15 01 03

depozitate

selectiv in

spatii special

amenajate

x - -

absorbanti cu

hidrocarburi 0,1 t S 15 02 02

container

etans - x -



40

- dirijarea spre colectorii valorificatori a deseurilor de mase plastice;

- dirijarea spre colectorii valorificatori a deseurilor de hartie, carton si sticla;

- transportul la cea mai apropiata statie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic

autorizat.

Alte acte legislative de reglementare a deseurilor care vor rezulta de pe amplasament sunt:

- Legea nr. 249 / 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

- OUG nr. 68/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211 / 2011 privind regimul

deseurilor;

- OUG nr. 74/2018 pentru modificara si completarea Legii nr. 211 / 2011 privind regimul

deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de

ambalaje si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu;

- OUG nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

- HG nr. 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprizand deseurile,

inclusiv deseurile periculoase;

- HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul

Romaniei,

- Ordin MAPM nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru

a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa

de depozit de deseuri.

6.2 In etapa de functionare

Emisii in atmosfera

In perioada de functionare, obiectivele nu vor constitui surse de poluare ale aerului, nu vor

produce si nu vor emite poluanti in atmosfera.

Sursele de impurificare se concentreaza la fiecare dintre cele trei cantoane si vor fi

reprezentate de:

- bolierele de producere a energiei termice, cu utilizare de tip energie electrica sau lemn, pe

timpul cand vor fi alimentate cu combustibil solid,

- instalatia de canalizare si bazinul vidanjabil.

Prin arderea lemnelor emisiile vor fi sub forma de gaze de ardere ce pot contine: pulberi in

suspensie, oxizi de azot (NOx, N2O), CO, hidrocarburi nearse (CH4 si COVnm), CO2, SO2.



41

Apele menajere de la grupurile sanitare vor fi in cantitati reduse si vor fi evacuate ritmic,

astfel incat emisiile responsabile de mirosuri - NH3, factorul de emisie fiind de 1600 gr/pers*an.

O sursa secundara de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de esapament de la

autovehiculele care circula pe drumurile tehnologice si utilajele agricole care functioneaza in

vecinatatea amplasamentului.

Poluarea aerului cauzata de traficul auto include un amestec de cateva sute de compusi

diferiti specifici gazelor de esapament fiind: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi

organici volatili, particule cu continut de metale.

In etapa de functionare nu vor exista surse de poluare stationare nedirijate.

Zgomot si vibratii

In etapa de functionare a statiilor de desecare principala sursa de zgomot este reprezentata

de functionarea simultana a electropompelor statiilor de pompare. Deoarece acestea sunt surse

aflate in incinta inchisa, nivelul de zgomot la exteriorul statiei de pompare, in cazul in care incinta

nu constituie un camp reverberant, poate fi de:

Li = Leq - 10 lg (4πd2) = 54 dB(A)

unde s-a notat cu:

- Leq = 71,02 dB(A) puterea acustica a sursei,

- Li = nivelul de presiune acustica la exteriorul cladirii

- d = 2,5 m este distanta dintre sursa si exterior (receptor).

Deoarece statiile de pompe functioneaza continuu pe timpul unei zile, nivelul de zgomot zi

– seara – noapte (Lzsn), calculat in baza HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea

zgomotului ambiant modificata si completata de HG nr. 674/2007 si a SR ISO 1996-2:1995, are

valoarea de 77,42 dB(A).

Nivelul acustic echivalent pentru aceasta perioada este estimat la urmatoarele valori:

- 71 dB(A), sub valoarea maxima de 87 dB(A) recomandata ca limita superioara de Ordinul

MSP 508/993/2002 pentru operatorul din incinta de lucru, in conditiile in care se presupune ca

incinta nu constituie un camp reverberant,

- 42 dB (A) la distante de 20 m, sub valoarea maxima de 65 dB(A) recomandata ca limita

superioara de STAS 10009-1988 pentru incinte industriale,



42

- 36,6 dB (A) la distante de 50 m, unde se afla padurea, peste valoarea produsa de fosnetul

frunzelor de 20 dB(A), ca limita pentru aria naturala protejata, dar sub valoare zgomotului produs

de precipitatiile lichide, care este de 50 dB(A),

- 0 dB (A), sub valoarea maxima de 35 dB(A) recomandata ca limita superioara pe timp de

noapte de Ordinul MSP 119/2014 pentru exteriorul celei mai apropiate cladiri de locuit zona

rezidentiala a satului Sivita.

Nivelul de zgomot produs de functionarea instalatiilor de pompare si receptat la limita de

proprietate se situeaza intre nivelul produs de utilajele agricole in activitate si nivelul de zgomotul

de fond natural. Se estimeaza ca vor fi varfuri de intensitate ca urmare a proceselor tranzitorii de

la pornirea si oprirea agregatelor de pompare.

Functionarea obiectivelor nu vor determina cresteri ale nivelului de zgomot in zonele de

intravilan locuite.

Pe perioada de functionare a obiectivului traficul rutier va fi generat numai ocazional de

autovehiculele personalului de deservire si de autovehiculele de salubritate, fara a schimba

categoria tehnica a drumurilor de acces.

Emisii in apa

In etapa de functionare avtivitatile prevazute prin proiect nu vor avea un impact direct

asupra factorului de mediu apa, intrucat nu intervine in calitatea apelor vehiculate.

Impactul indirect, care se va datora cantitatii de ape uzate de tip menajer, va fi

nesemnificativ, intrucat acest tip de ape dupa ce vor fi vidanjate se vor descarca in vederea epurarii

in statii (de epurare) de tip municipal.

Emisii in sol/subsol

In etapa de functionare nu se utilizeaza si nici nu sunt emisi poluanti relevanti, care sa fie

de natura a conduce la contaminarea solului si a apelor subterane pe amplasament si imediata

vecinatate.

Activitatile specifice celor trei statii de desecare reabilitate nu vor genera direct emisii de

poluanti in sol. Functionarea instalatiilor de vehiculare a unor volume de apa din canalele de

desecare in emisari nu va constitui o sursa de poluare a solului si subsolului, nu va emite deseuri,

prin urmare nu vor avea un impact direct asupra factorului de mediu sol/subsol.

Impactul indirect s-ar produce numai accidental prin:



43

- deteriorarea conductelor care ar determina pierderi de apa care ar conduce la surpari de

teren,

- inundarea terenurile agricole in cazul in care statiile de pompare nu ar functiona pe timpul

unor fenomene meteo exceptionale (precipitatii foarte abundente),

- utilizarea necorespunzatoare a terenurilor,

- evacuarea unor cantitati de apa cu mult mai mari decat cele aprobate, care nu ar tine seama

de probabilitatea instalarii secetei si uscaciunii severe pe timpul verii, in lipsa unei prognoze

meteorologice,

- neetanseitati la instalatiile de canalizare menajera de la cantoane,

- defectiuni la transformatorul de putere.

Deseuri rezultate in etapa de functionare

Vor fi generate numai deseuri de tip menajer, provenite de la personalul de exploatare a

celor trei statiide desecare reabilitate. Pe langa deseurile menajere, vor rezulta si deseuri

biodegradabile, de la intretinerea periodica a spatiilor verzi din incintele statiilor de pompare.

Se va urmari pe intreaga etapa de functionare o gestionare corespunzatoare a deseurilor

generate pe cele trei amplasamente, prin colectarea selectiva a deseurilor, depozitarea temporara

controlata, verificarea si eliminarea finala a deseurilor prin intermediul firmelor specializate

autorizate.

Tabel nr. 8 : In etapa de functionare a statiilor urmatoarele tipuri de deseuri pot fi generate:

V- valorificare; E – eliminare; R – ramas in stoc;

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP

Conform Certificat de Urbanism nr. 65/3062 din 19.04.2018 imobilele (terenurile) se afla

Denumirea

deseului Cantitate

(t)

Starea S - solid,

L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Colectare

Managementul

deseurilor Kg/an

V E R

Deseuri

menajere 0,6 S/Sl 20 03 01 Europubele - x -

Biodegradabile

amestecate

4,0 S 20 02 01 Bena

detasabila

- x -



44

in intravilanul si extravilanul comunelor, dupa cum urmeaza:

- incinta SPE Draculesti - intravilanul si extravilanul comunei Mastacani,

- incinta SPE Stoicani - extravilanul comunelor Foltesti si Frumusita,

- incinta SPR Sivita - extravilanul comunei Tulucesti.

Conform Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 138/2004 constructiile de imbunatatiri funciare si

terenurile aferente acestora sunt proprietatea statului si se afla in administratia ANIF, prin Filiala

Teritoriala de Imbunatatiri Funciare Moldova Sud.

ANIF, prin Filiala Teritoriala de Imbunatatiri Funciare Moldova Sud, va pune la dispozitia

executantului proiectului terenul liber de orice sarcini.

Detinatorii de teren (persoane fizice si juridice), implicati in proiect si-au exprimat acordul

pentru realizarea investitiei.

Folosinta actuala cnf. C.U. este de teren cu destinatie curti constructii si destinatie agricola

(arabil), amenajat cu infrastructura de desecare si irigatii.

Destinatia stabilita prin certificatul de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate

ramane aceeasi, respectiv: teren cu destinatie curti constructii si destinatie agricola (arabil),

amenajat cu infrastructura de desecare si irigatii.

Destinatia stabilita prin P.U.G. este zona terenuri agricole in extravilan.

In concluzie, prin aplicarea proiectului de reabilitare si modernizare se va mentine

activitatea existenta si nu se va schimba destinatia existenta a terenurilor.

Regimul tehnic al terenului

• Regimul tehnic al terenului Statia SPR Sivita este urmatorul :

- Suprafata terenului este de 3 400,38 m2,

- Suprafata construita este de 355,48 mp (existent) / 359,48mp (propus),

- Suprafata desfasurata este de 355,48 mp (existent) / 359,48mp (propus),

- Suprafata betonata: 123,11 mp (propus);

- Suprafata balastata: 225,00 mp (propus);

- Procentul de ocupare a terenului POT – 10,45% (existent) / 10,57% (propus);

- Coeficientul de utilizare a terenului CUT – 0,1045 (existent) / 0,1057 (propus).

• Incinta SPE Stoicani cuprinde parti de UAT Foltesti si UAT Frumusita.

Regimul tehnic al terenului SPE Stoicani (din UAT Foltesti) este urmatorul:


- Suprafata construita este de 150,34 mp (existent) / 150,34 mp (propus),



45

- Suprafata desfasurata este de 178,34 mp (existent) / 178,34 mp (propus),



- Procentul de ocupare a terenului POT – 10,10 % (existent) / 10,10 % (propus);


Regimul tehnic al terenului SPE Stoicani (din UAT Frumusita) este urmatorul :








• Regimul tehnic al terenului SPE Draculesti este urmatorul :








Terenul ocupat de organizarea de santier

Organizarea de santier se va face pe un teren din vecinatatea incintei statiei de desecare

SPE Stoicani, care este considerat centrul de greutate a amenajarii de desecare Bratesul de Sus.

Suprafata ce se va ocupa temporar va fi de 380,00 m2.

Suprafata ocupata provizoriu:

➢ Gospodaria de apa cu asigurare protectie sanitara

(imprejmuire) 3,00m x 2,50m = 7,50 m2

➢ Grup sanitar ecologic 2(1,58m x 1,58m) = 5,00 m2

➢ Baraca metalica (sau cabine modulare) 2 buc : 2(6,00m x 2,50m) = 30,00 m2

➢ Magazie metalica 6,00m x 2,50m = 15,00 m2

➢ Tarc pentru depozit de carburanti 3,00m x 3,00 m = 9,00 m2

➢ pichet P.S.I. 1,50m x 1,50m = 2,25 m2

➢ Platforma imprejmuita pentru depozitarea deseurilor 2,5 0m x 2,00 m = 5,00 m2



46

➢ panou prezentare 1,50m x 0,50m = 0,75 m2

➢ Parcare auto balastata = 170,00 m2

➢ Spatii libere si transport = 135,50 m2

TOTAL : = 380,00 m2

Asigurarea caii de comunicare (de acces) la organizarea de santier se va realiza pe un drum

balastat (drum de trafic mijlociu), existent (din pamant), care duce la statia de desecare SPE

Stoicani si la bazinul de aspiratie, cu doua sensuri avand l = 5,00 m, L= 165,00 m.

Organizarea de santier va avea acelasi amplasament pentru intreaga perioada de

implementare a investitiei (20 de luni). Pentru perioada de timp friguros, cand lucrarile din cadrul

investitiei sunt intrerupte, obiectivele provizorii pot fi mutate pe alte amplasamente (pe cheltuiala

constructorului).

Subliniem faptul ca, suprafata ocupat de organizarea de santier va fi limitat la strictul

necesar. Dupa executarea lucrarilor, constructorul va reda terenul respectiv destinatiei initiale, fara

a fi degradat.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP, respectiv modalitatea

in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei

naturale de interes comunitar

Proiectul nu implica dezafectarea/relocarea altor obiective sau alte servicii suplimentare,

altele decat cele mentionate in prezentul studiu.

Folosinta actuala a terenurilor din cadrul proiectului este: curti constructii si destinatie

agricola (arabil), amenajate cu infrastructura de irigatii si desecare. Prin aplicarea proiectului de

reabilitare si modernizare se va mentine activitatea existenta si nu se va schimba destinatia

existenta a terenurilor.

In zona de interes pentru proiect sunt linii electrice, amenajari hidroameliorative si

hidrologice.

Nu sunt lucrari de infrastructura pentru utilitati publice: apa si canalizare. Necesarul de apa

pentru nevoile personalului si igienizarea spatiilor va fi asigurat din fantanile existente la fiecare

statie. Reteaua de canalizare interna la fiecare canton este de tip menajer si se va racorda la cate un

bazin subteran vidanjabil (fosa septica).

Accesul la statiile de epurare se realizeaza pe drumurile existente.



47

Evacuarea deseuri se va face pe baza de contract cu furnizorii de servicii de salubritate

specializati.

Telefonia utilizata este de tip GSM.

Astfel, proiectul analizat prevede conectarea la infrastructura existenta, fara accesarea unor

servicii suplimentare de natura sa poata afecta integritatea ariilor naturale de interes comunitar si

national.

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea

perioadei de implementare a PP

Implementarea proiectului “Reabilitarea statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si

SPE Draculesti din Amenajarea Bratesul de Sus, judetul Galati” se va realiza etapizat, prin

adoptarea unui grafic de etapizare a desfasurarii lucrarilor.

In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele lucrari:

(1) executarea unor lucrari de reabilitare a statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si

SPE Draculesti.

(2) executarea lucrarilor de reabilitare a bazinelor de aspiratie la cele 3 statii.

Durata acestor lucrari se vor desfasura pe o perioada de maxim 8 luni de lucru efectiv (zile

lucratoare) in exterior, 8 luni in interiorul cladirilor si 4 luni alte lucrari pe cuprinsul a 20 luni

(conform grafic esalonare a lucrarilor).

Planul de executare a lucrarilor

Se va intocmi cu respectarea Legislatiei romanesti in domeniul constructiilor.

Trebuie sa fie in conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (cu

modificarile si completarile ulterioare).

Etapele executarii lucrarilor sunt :

• obtinerea autorizatia de construire

• infiintarea organizarii de santier

• trasarea lucrarilor de constructie

• executarea lucrarilor de terasamente

• executarea lucrarilor de constructie

• montarea utilajelor

• probe tehnologice si teste

• desfiintarea organizarii de santier

Punerea in functiune a obiectivului.

Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea constructiilor



48

Proiectul nu prevede o etapa de dezafectare. Avand in vedere clasa de importanta a

investitiei in conformitate cu prevederile STAS 4273 / 83 (M – SR 6/83. 2/87), lucrarile de

imbunatatiri funciare, propuse in cadrul schemei de amenajare adoptata, se incadreaza in clasa de

importanta economica IV si in categoria constructiilor hidrotehnice „4”. Aceste lucrari sunt din

punct de vedere al importantei functionale „C normala” iar ca durata „permanente”(definitive).

Tabel nr. 9

Graficul de realizare a proiectului REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR SIVITA,

SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA BRATESUL DE SUS, JUDETUL

GALATI:

Nr.crt. Activitati din

proiect

Anul I Anul II

Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1. REABILITAREA

STATIEI SPR

SIVITA

2. REABILITAREA

STATIEI SPE

STOICANI

3. REABILITAREA

STATIEI SPE

DRACULESTI

4. MONTAJ

UTILAJE

TEHNOLOGICE

SIVITA

5.6. MONTAJ

UTILAJE

TEHNOLOGICE

STOICANI

7. MONTAJ

UTILAJE

TEHNOLOGICE

DRACULESTI

8. UTILAJE SI

ECHIP.

TEHNOLOGICE

SIVITA

9. UTILAJE SI

ECHIP.

TEHNOLOGICE

STOICANI



49

10. UTILAJE SI

ECHIP.

TEHNOLOGICE

DRACULESTI

11. ORGANIZARE

DE SANTIER



50

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP

Implementarea proiectului propus santier „REABILITAREA STATIILOR DE

DESECARE SPE SIVITA, SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA

BRATESUL DE SUS”, JUDETUL GALATI urmareste aducerea amenajarii de desecare, din

amenajarea Bratesul de Sus, judetul Galati la parametrii tehnici optimi de exploatare sunt necesare

lucrari de reabilitare si modernizare deoarece obiectivele care constituie obiectul documentatiei de

proiectare au fost realizate in anii 1966-1974. De la punerea in functiune statiile de pompare nu au

fost reabilitate, avand o vechime medie a cladirilor si instalatiilor aferente de 47 de ani, dupa cum

urmeaza:

- SPR Sivita a fost pusa in functiune in anul 1966 (52 ani),

- S.P.E. Stoicani a fost pusa in functiune in anul 1970 (48 ani),

- S.P.E. Draculesti a fost pusa in functiune in anul 1974 (44 ani).

Starea generala a amenajarii de desecare din cadrul amenajarii Bratesul de Sus este precara

si nu are capacitatea de a evacua apa intr-un timp cat mai scurt, fiind puse in pericol, in principal,

prin inundare cauzata de ridicarea nivelului freatic, suprafete agricole care insumeaza aproximativ

10.200 ha.

Aceasta stare de lucruri a determinat ANIF, Filiala Teritoriala de Imbunatatiri Funciare

Moldova Sud, sa propuna reabilitarea statiilor de desecare SPR Sivita, SPE Stoicani si SPE

Draculesti.

Amanarea acestor lucrari ar conduce la deprecierea totala a lucrarilor de imbunatatiri

funciare si la degradare accentuata a capacitatii de productie a solului, ceea ce s-ar rasfrange asupra

conditiilor social- economice din zona.

Conditiile locale din zona justifica necesitatea si oportunitatea executarii unor lucrari de

reabilitare care sa asigure rentabilizarea economica, prin reducerea semnificativa a consumului de

energie electrica, cheltuielilor generate, valorificarii superioare a solului, contribuind la

dezvoltarea durabila in teritoriu.

Obiectivele activitatilor de modernizare si reabilitare, se inscriu pe trei directii: tehnica

(referitoare la utilizarea intensiva si eficienta a resurselor de sol si apa), economico-financiara

(reabilitarea amenajarii) si sociala (dezvoltarea locala si regionala).

Dupa realizarea lucrarilor de reabilitare a amenajarii de desecare se estimeaza ca

randamentul va creste pana la 90 -95 %.



51

Descrierea lucrarilor si a tehnologiei de executare a lucrarilor

Lucrari propuse. Instalatii hidrotehnice

Sunt propuse urmatoarele lucrari de reabilitare pentru fiecare dintre statiile de pompare:

- bazinul de aspiratie,

- cladirea statiei de pompare,

- agregatele de pompare,

- conductele de aspiratie,

- conductele de refulare,

- instalatiile hidromecanice,

- instalatia de ridicat,

- instalatiile electrice de medie si joasa tensiune, de comanda si masura.

- cladirea energetica,

- cantonul si anexele gospodaresti.

1. Statia de pompare de evacuare SPR Sivita:




- Se va executa un batardou de izolare a bazinului de aspiratie pentru asigura executia





- Se va distruge vegetatia hidrofola crescuta pe taluze si pe fundul bazinului de aspiratie;


compactate;


loc;

- Se vor impermeabiliza rosturile de contractie cu mastic bituminos;



• Cladirea statiei de pompare.

- Se va decolmata cuva umeda;



52

- Se va consolida coltul cutiei rigide din nord-vestul cladirii si diafragmele de

compartimentare ale cuvei umede prin lucrari de camasuire cu plasa sudata si beton;

- Se vor executa tencuieli speciale de impermeabilizare la cuva umeda;

- Se vor reface finisajele degradate la peretii exteriori cu mortar M100T;

- Se va proiecta si executa un acoperis cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata;

- Se vor inlocui jgheaburile si burlanele cu altele noi;

- Se va inlocui tamplaria metalica existenta cu tamplarie din aluminiu cu geam termopan;

- Se va executa un trotuar perimetral nou;



• Agregatele de pompare.

-Se vor inlocui electropompele de tip Brates 600 cu pompe centrifuge cu ax orizontal

echivalente.

• Conductele de aspiratie.






• Colectorul de refulare.

- Se va mentine colectorul de refulare pentru desecare, exterior, din teava Ol DN = 1200

mm, PN = 4 atm, in lungime L=60m.

- Pe colectorul de refulare se va monta doar un dispozitiv de aerisire - dezaerisire DAD 150

mm in punctul de cota maxima a colectorului.


- Se vor monta 4 electrovane cu diametrul nominal DN=600 mm, Pn=6atm pe fiecare

tronson de refulare aferent fiecarei electropompe care se va inlocui.

- Se vor inlocui compensatorii de montaj

- Se vor monta 4 clapeti de retinere DN 600 pe conductele de refulare aferente

electropompelor noi.

• Instalatia de ridicat.




53

• Instalatiile electrice de medie si joasa tensiune, de comanda si masura.

- Se vor inlocui tablourile electrice general si de distributie de medie tensiune – 6 KV;

- Se vor inlocui tablourile general si de distributie de joasa tensiune – 0,4 KV;


electropompe;

- Se vor inlocui panourile de comanda si masura;

- Se vor inlocui cablurile de medie si joasa tensiune din aluminiu cu cabluri din cupru.

• Cladirea energetica.

- Se va consolida peretele portant dintre atelierul mecanic si camera transformatoarelor prin

executarea urmatoarelor lucrari:

o Se va executa o structura de rezistenta paralela cu zidul de compartimentare

deteriorat alcatuita din fundatie continua, stalpi si grinda de sustinere a planseului si zidarie

portanta din blocuri ceramice

o Se va taia planseul rupt pe directia zidului de compartimentare deteriorat

o Se va reconstrui camera atelierului mecanic cu fundatie noua, structura de rezistenta

alcatuita din stalpi, centuri si buiandrugi

o Se va reface planseul prin monolitizarea celor 2 structuri de rezistenta noi (peretele

de compartimentare si atelierul mecanic)

- Se va executa un acoperis nou cu sarpanta din lemn si invelitoare din tabla cutata peste

toata cladirea energetica

- Se va inlocui tamplaria metalica degradata cu tamplarie din PVC si geam termopan.

- Se vor reface finisajele la peretii interiori si exterior cu tencuieli executate cu mortar

M100T


- Se vor executa lucrari de consolidare a structurii de rezistenta afectate prin lucrari de:

o Subzidire la fundatii in zonele cu tasari,

o Lucrari de camasuire a peretilor, a colturilor si intersectiilor dintre acestia cu plasa

sudata si beton torcretat







54







2. Statia de pompare de evacuare SPE Stoicani:











compactate;


loc;







- Se vor executa lucrari de camasuire cu plasa sudata si beton torcretat la stalpii cu armatura

la zi.






55






- Se vor inlocui





cu diametrul nominal DN=600mm, Presiune nominala Pn=4atm si lungimea L=22m.






- Se va inlocui colectorul de refulare cu o conducta din polietilena de inalta densitate PIED

cu diametrul nominal DN 1000 mm, presiune nominala PN 6 atm, in lungime L=64m.


in punctul de cota maxima a colectorului

Descrierea lucrarilor pentru inlocuirea colectorului de refulare constau din :

- Sapatura mecanica si manuala pentru decopertarea conductei vechi din OL, Dn = 1000

mm, PN = 6 atm;

- Demontare conducta veche pe tronsoane prin taiere cu flacara oxiacetilenica;

- Transport conducta la depozitul special pentru deseurile din constructii al

orasului/comunei cu auto nespecial (autobasculanta) si valorificata ca fier vechi de catre

beneficiar;

- Montare conducta noua din PEID, Dn = 1000 mm, PN 6 atm, pe acelasi traseu;

- Montare dispozitiv de aerisire - dezaerisire DAD 150 mm in punctul de cota maxima a

colectorului.

- Astupare sant.




56














electropompe














3. Statia de pompare de evacuare SPE Draculesti:






57








compactate;


loc;















- Se vor inlocui










58




- Se va inlocui colectorul de refulare cu doua conducte din polietilena de inalta densitate

PIED cu diametrul nominal DN 1000 mm, presiune nominala PN 6 atm, in lungime L=85m.

- Pe colectoarele de refulare se vor monta doua dispozitive de aerisire - dezaerisire DAD

150mm in punctele de cota maxima a colectoarelor

Descrierea lucrarilor pentru inlocuirea colectorului de refulare constau din :

- Sapatura mecanica si manuala pentru decopertarea conductei vechi din OL, Dn = 1000

mm, PN = 6 atm;

- Demontare conducta veche pe tronsoane prin taiere cu flacara oxiacetilenica;

- Transport conducta la depozitul special pentru deseurile din constructii al

orasului/comunei cu auto nespecial (autobasculanta) si valorificata ca fier vechi de catre

beneficiar;

- Montare conducta noua din PEID, Dn = 1000 mm, PN 6 atm, pe acelasi traseu;

- Montare dispozitiv de aerisire - dezaerisire DAD 150 mm in punctul de cota maxima a

colectorului.

- Astupare sant.
















59


electropompe










- Se vor executa finisaje noi la peretii exteriori executate din mortar M100T, zugraveli si

vopsitorii.

Lucrari propuse pentru instalatii sanitare pentru fiecare statie de pompare

Alimentarea cu apa

Apa rece necesara este asigurata de fantana existenta din incinta fiecarei statii, fantana care

se va reabilita.

Instalatiile hidromecanice aferente sursei de apa, impreuna cu pompa cu hidrofor, se vor

amplasa in cabina hidrofor, amplasata langa fantana.

Alimentarea cu apa rece a consumatorilor se va asigura printr-un bransament din teava

PEHD, De 32 mm (montat ingropat sub adancimea de inghet). Se vor racorda grupurile sanitare si

boilerele de preparare apa calda menajera de la fiecare canton.

Apa calda menajera va fi asigurata de la un boiler mixt (pe lemne si electric) cu capacitatea

de 90 litri, nou prevazut, montat in fiecare din cele doua grupuri sanitare.

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum se vor executa din

polipropilena PPR, PPAL, avand diametre De 20 ÷ 32 mm, montate aparent.

Canalizarea apelor uzate de tip menajer

Instalatia interioara de canalizare se va executa din tuburi cu mufa din polipropilena pentru

canalizare, avand diametre Dn 32 ÷ 110 mm. Fiecare grup sanitar va avea un sifon de pardoseala

Dn 50 mm la care se vor racorda lavoarul si dusul.



60

Instalatia interioara de canalizare se va racorda la reteaua exterioara de canalizare menajera,

prin intermediul a 3 camine de canalizare ce vor fi executate din tuburi de beton cu mufa Dn 1000

mm.

Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin tuburi PVC 4G Dn 110 mm racordate la

bazinul betonat vidanjabil, cu o capacitate volumica de 21,875 m3.

Conductele de apa rece, calda menajera si cele de canalizare interioara se vor prevedea cu

pante de 1 ‰, respectiv 1 %, care sa asigure aerisirea si golirea completa a conductelor.

Lucrari propuse pentru organizarea de santier

Proiectul de organizare de santier se realizeaza in doua faze:

- faza I - care se concretizeaza intr-o "schema generala de organizare" elaborata, de catre

proiectant;

- faza a II-a - elaborata de catre antreprenorul general pe baza "schemei generale de

organizare" si a proiectului de executie, care detaliaza solutiile prevazute in faza I.

Suprafata totala necesara Organizarii de santier propusa, este de cca. 380,00 mp, din

vecinatatea statiei de desecare Stoicani si va fi ocupata provizoriu.

Suprafata ocupata provizoriu:

➢ Gospodaria de apa cu asigurare protectie sanitara

(imprejmuire) 3,00m x 2,50m = 7,50 m2

➢ Grup sanitar ecologic 2(1,58m x 1,58m) = 5,00 m2

➢ Baraca metalica (sau cabine modulare) 2buc:2(6,00m x 2,50m)= 30,00 m2

➢ Magazie metalica 6,00m x 2,50m = 15,00 m2

➢ Tarc pentru depozit de carburanti 3,00m x 3,00 m = 9,00 m2

➢ pichet P.S.I. 1,50m x 1,50m = 2,25 m2

➢ Platforma imprejmuita pentru depozitarea deseurilor 2,5 0m x 2,00 m = 5,00 m2

➢ panou prezentare 1,50m x 0,50m = 0,75 m2

➢ Parcare auto balastata = 170,00 m2

➢ Spatii libere si transport = 135,50 m2

TOTAL : = 380,00 m2

Asigurarea apei pentru consum productiv si pentru nevoile gospodaresti este asigurata

de un rezervor din polstif sau PVC, paralelipedic, montat pe o platforma betonata, cu Vminim = 1

m3. Platforma betonata va fi protejata din punct de vedere sanitar printr-o imprejmuire cu lungimea

de 11,00 m.



61

Asigurarea caii de comunicare (de acces) la organizarea de santier se va realiza pe un drum

balastat (drum de trafic mijlociu), existent (din pamant), care duce la statia de desecare SPE

Stoicani si la bazinul de aspiratie, cu doua sensuri avand latimea de 5,00 m si lungimea de 165,00m.

Punctul de lucru mobil al organizarii de santier va avea in compunere:

- Baraca metalica (sau cabine modulare) 2 buc pentru:

- birou sef santier si birou tehnic,

- dormitor si sala de mese

- Magazie metalica

- Pichet P.S.I.

- Panou prezentare

- Grup sanitar ecologic 2 buc *

- Rezervor apa, cu imprejmuire

- Drum de acces si Parcare auto balastata = 170,00 m2,

- Tarc pentru depozit de carburanti 3,00m x 3,00 m = 9,00 m2,

- Platforma imprejmuita pentru depozitarea deseurilor 2,50 m x 2,00 m = 5,00 m2.

- Imprejmuire teren + imprejmuire rezervor apa + imprejmuire depozit carburanti +

imprejmuire platforma pentru deseuri, din panouri mobile (inclusiv porti de acces).

Pentru asigurarea apei pentru consum productiv si pentru nevoile gospodaresti va fi

prevazut un rezervor din polstif sau PVC, paralelipedic, cu Vminim = 1 mc, ce va fi montat pe o

platforma betonata. Platforma betonata se va imprejmui perimetral cu plasa sudata.

Lucrari propuse- Scurgerea apelor meteorice de pe drumurile de acces si statiile de pompare

Apele meteorice ce se vor scurge de pe acoperisurile statiilor de pompare vor fi dirijate

gravitational prin sistem de burlane spre bazinele de aspiratie.

Pentru celelalte cladiri (cantoane, cladiri energetice), drumuri de acces scurgerea apelor

meteorice se va face gravitationala pe terenurile inconjuratoare, fara a favoriza baltirea ori siroirea.

Punctul final de descarcare a apelor de siroire sunt canalele de desecare si raul Prut.



62

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului


Sud, U.A. Galati, are o suprafata amenajata bruta Sbruta =11700 ha si este amplasata in lunca

Prutului Inferior.

Prin tema de proiectare elaborata de beneficiar se propune pentru reabilitare doar o parte

din Amenajarea Bratesul de Sus si anume:

• Statia de desecare SRP Sivita;

• Statia de desecare SPE Stoicani;

• Statia de desecare SPE Draculesti.

Schema hidrotehnica a amenajarii de desecare Bratesul de Sus are in componenta canale

de desecare tertiare, secundare si principale de evacuare si patru stati de desecare SRP Sivita, SPR

Cotu Valeni, SPE Stoicani si SPE Draculesti amplasate pe malul drept al raului Prut, care deservesc

subsistemele Sivita, Cotu Valeni, Stoicani si Draculesti.

Statiile de pompare de mai sus sunt amplasate pe canalele magistrale de evacuare aferente

fiecarui subsistem si au rolul de a pompa apa din reteaua de desecare in raul Prut, care este emisarul

amenajarii.

Prin tema de proiectare beneficiarul intentioneaza sa reabiliteze doar o parte din amenajare,

care necesita lucrari urgente de reabilitare si modernizare.

Statia de desecare SRP Sivita

Statia este amplasata in Incinta desecata Bratesul de Sus, subsistem Sivita, pe malul drept

al raului Prut, langa digul de aparare la Km 34+800.

Statia de pompare SPR Sivita a fost pusa in functiune in anul 1966 este de tip reversibila si

asigura in perioada cu exces de umiditate evacuarea apei de pe o suprafata de 4325 ha, iar in sezonul

de irigatii alimenteaza cu apa statia de punere sub presiune SPP Frumusita, care deserveste o

suprafata amenajata pentru irigatii de 2085 ha.

Statia are o inaltime de pompare de 4,0 mCA si evacueaza un debit de 3,308 mc/s, prin

intermediul unei conducte cu diametrul nominal Dn = 1200 mm, care supratraverseaza digul de

aparare, in raul Prut.

Statia de desecare SPE Stoicani

Statia este amplasata in Incinta desecata Bratesul de Sus, Subsistem Stoicani, pe malul drept

al raului Prut, langa digul de aparare la Km 47+200.



63

Statia de pompare S.P.E. Stoicani a fost pusa in functiune in anul 1970 si asigura evacuarea

apei in exces de pe o suprafata de 3.372 ha din incinta Bratesul de Sus, subsistem Stoicani, peste

digul de aparare, in raul Prut.

Statia are o inaltime de pompare de 5 mCA si evacueaza un debit de 2,61 mc/s, prin

intermediul unei conducte metalice Dn 1000 mm, peste digul de aparare in raul Prut.

Statia de pompare SPE Draculesti

Statia de pompare este amplasata in incinta desecata Bratesul de Sus, subsistem Draculesti,

pe malul drept al raului Prut, langa digul de aparare la Km 52+200.

Statia de pompare S.P.E. Draculesti a fost pusa in functiune in anul 1974 si asigura

evacuarea apei in exces de pe o suprafata de 2409 ha din incinta Bratesul de Sus, subsistem

Draculesti, peste digul de aparare, in raul Prut.

Statia are o inaltime de pompare de 11mCA si evacueaza un debit de 3,67 mc/s, prin

intermediul a doua conducte de refulare metalice Ol 37, cu diametrul nominal Dn 1000 mm, peste

digul de aparare, in raul Prut.

Procese tehnologice la lucrari de constructii propuse

Pentru realizarea obiectivului proiectat sunt necesare urmatoarele lucrari de constructii si

montaj:

a. Lucrari de trasare: se vor utiliza traseele existente pentru conducte. Pentru bazinele de

aspiratie, trotuare se vor trasa axele principale.

b. Lucrari de constructii:

- Lucrari de terasamente: curatirea amprizelor de resturi vegetale, decopertarea stratului vegetal de

pe conductele de refulare exterioare care vor fi inlocuite, sapaturi, excavatii, umpluturi,

compactare, nivelare, la care se adauga pentru platforme balastare, betonare.

Pe colectorii de refulare se vor executa urmatoarele operatii tehnologice:

- decopertare de straturi de sol de pe colectorii de refulare, cu protejarea stratului vegetal in vederea

reutilizarii acestuia,

- sapaturi, excavari,

- taierea cu flacara a conductelor din otel dezafectate,

- descarcari de nisip,

- pozari de conducte PEHD in santuri,



64

- umpluturi care includ descarcare de materiale – nisip si pamant din decopertari sau balast, pentru

platforme – din camioane, imprastierea materialului, compactarea, nivelare de teren, inierbari.

In cladiri se vor executa urmatoarele operatii tehnologice:

- taierea cu flacara a conductelor din otel dezafectate, incarcarea si transportul de material feros,

- umpluturi care includ descarcare de materiale din camioane – nisip si pamant din decopertari sau

balast, pentru platforme, imprastierea materialului, compactarea, nivelare de teren, inierbari.

- Prepararea materialelor si a lucrului in constructii

Conductele PEHD, laminatele din otel (plase, bare, sarme, tabla, jgheaburi, burlane, etc),

armaturile, tevile PVC, cordoanele si componentele electrice, hidraulice si de izolatii (folie PVC),

tuburi din beton, masticul bituminos, materialele de constructie de finisaj (cimentul, nisipul, varul,

faianta, gresia, etc), se vor depozita in incinta organizarii de santier, pe platforme si module

containerizate.

Pompele noi se vor depozita in incinta statiilor de pompare, conform folosintelor.

Tamplaria din aluminiu, geamul termopan si instalatiile sanitare se vor depozita la locurile de

utilizare: statii de pompare, cantoane, cladiri energetice.

Pentru constructia gratarelor si pasarelelor de trecere de la bazinele de aspiratie se va utiliza aparat

de sudura electrica.

Pentru compactarea solului se vor utiliza compactoare manuale mecanice si electrice.

- Realizarea de cofraje, pozitionarea si sustinerea acestora

La executia terasamentelor pentru bazinele de aspiratie si sapaturile adanci, cum sunt cele pentru

fosele septice, sau prevazut sprijiniri.

In locurile cu circulatie se va asigura semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu

perturba continuitatea circulatiei in timpul executarii lucrarilor.

- Turnarea betonului

Betonul se va prepara local, in cantitati ce se vor utiliza imediat, la bazinele de aspiratie, la

structurile cladirilor, la trotuarele perimetrale, la punctele de trecere a conductelor, la platforma de

apa si la fosele betonate vidanjabile. Se vor folosi o betoniera electrica de capacitate 0,2 mc si

roaba pentru transport.

c. Lucrari de constructii – montaj:

- electropompe,

- cablaje electrice si iluminat,

- instalatii hidraulice,



65

- conducte si armaturi,

- hidroizolatii,

- termoizolatii la cladirile canton.

d. Lucrari de transport materiale, semifabricate, echipamente si deseuri

Agregatele de rau - nisip, balast - se vor aduce fie la inceperea lucrarilor de constructie la interior

in cantitati suficiente, fie zilnic, la pozarea conductelor din PEHD, conform graficului de lucru de

la furnizori aflati la distante de 6 - 20 km fata de punctele de lucru.

Alte echipamente - conducte, armaturi - necesare la punctele de lucru se vor aduce de la organizarea

de santier.

e. Efectuarea racordarilor la retelele de distributie a energiei electrice

f. Imprejmuire perimetrala

Organizarea de santier si punctul mobil de lucru vor fi imprejmuite cu panouri TIP din plasa sudata

cu dimensiunile 2 x 2,5 m sudate pe stalpi metalici cu fundatii izolate, urmand sa fie permis numai

accesul personalului si mijloacelor de transport pentru materiale de constructie si utilajelor

tehnologice. Va fi dotata cu constructii temporare, gospodarie de apa, grupuri sanitare ecologice.

Se vor racorda la energia electrica.

Pe perioada realizarii investitiei se va asigura paza.

Pentru toate statiile de pompare se propune refacerea imprejmuirii perimetrale, inclusiv porti auto

si pietonale, cu panouri TIP din plasa sudata cu dimensiunile 2 x 2,5 m sudate pe stalpi metalici cu

fundatii izolate.

Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte pe care se vor mentiona denumirea si caracteristicile

geometrice si functionale ale acestora, precum si pancarte avertizoare cu masuri de prevenire

impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte.

g. Efectuarea racordarilor la conductele de aspiratie

h. Efectuarea racordarilor la conductele de refulare

i. Efectuarea racordarilor la instalatiile de apa rece:si apa calda:

- incercare de etanseizare la presiune. Presiunea de proba pentru conductele de apa va fi P = 1,5 x

Pregim, dar nu va fi mai mica de 6 bari, timp de 20 minute,

- se vor verifica toate punctele de consum cu asigurarea debitelor in cazul functionarii simultane.

j. Efectuarea racordarilor la instalatiile de canalizare menajera:

- incercare de etanseizare, cu instalatia ce se va umple cu apa pana la nivelul de prea plin al

obiectelor sanitare,



66

controlandu-se piesele de curatire, ramificatiile, sifoanele de scurgere si pantele conductelor.

k. Realizarea instalatiilor de iluminat nocturn

l. Lucrari de incercari, verificari, probe

La receptie se vor verifica:

- starea echipamentelor conform proiectului fiecarei instalatii;

- etanseitatea instalatiilor;

- respectare trasee si pante;

- folosirea materialelor prevazute;

- functionarea stavilarelor si armaturilor hidraulice;

- aspectul tehnic si estetic al lucrarilor.

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta ariile

naturale protejate de interes comunitar

In analiza impactului s-a luat in considerare posibilitatea ca implementarea proiectului sa

prezinte, impreuna cu alte planuri si proiecte, un potential impact negativ asupra speciilor si

habitatelor din cadrul ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului –

Vladesti – Frumusita si a sitului din vecinatatea proiectului ROSPA0121 Lacul Brates.

Pentru identificarea planurilor si/sau proiectelor care pot genera impreuna cu proiectul

analizat un potential impact cumulat asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar s-a tinut

cont de urmatoarele:

• Planurile sau proiectele se suprapun partial sau integral cu ROSCI0105 Lunca Joasa

a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti – Frumusita.

• Planurile sau proiectele care prin modificarile aduse biotopului au capacitatea sa

genereze un potential impact direct sau indirect asupra obiectivelor de conservare

ale ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti –

Frumusita.

• Activitatile propuse prin planuri si proiecte au aceleasi caracteristici sau se

incadreaza in aceeasi categorie cu tipul activitatilor propuse prin proiectul analizat.



67

Proiectul analizat propune reabilitarea si modernizarea statiilor de pompare ale sistemului

de retele de desecare a amenajarii hidro-ameliorative Bratesul de Sus, ceea ce nu va aduce

modificari fata de situatia existenta.

Statiile de pompare pot functiona simultan, ca urmare a nivelului ridicat al freaticului, sau

individual, pe timp de seceta poate functiona numai statia de pompare SPE Stoicani.

Functionarea simultana a tuturor statiilor de pompare este posibila numai o scurta perioada

de timp determinata de:

- suprafata pe care o deserveste fiecare statie,

- structura hidrogeologica proprie fiecarei amenajari deservite de o statie,

- nivelul local de precipitatii,

- cerinta pentru alte folosinte (irigatii, piscicultura).

In zona de implementare a acestui proiect nu se afla obiective cu caracter industrial sau

agricol (ferme, silozuri) pentru a fi luate in calcul pentru evaluarea impactului cumulativ, singura

activitate care se desfasoara este agricultura: cultivarea plantelor si pasunat.

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului.



68

1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

Incintele statiilor SPE Draculesti, SPE Stoicani si SPR Sivita sunt situate in interiorul ariei

naturale protejate de interes comunitar ROSPA0070 Lunca Prutului -Vladesti - Frumusita si in

imediata vecinatate (cca. 30 m) fata de limitele ariilor naturale protejate: ROSCI0105 Lunca Joasa

a Prutului si RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (Fig.4).

Fig. 4 Localizarea proiectului fata de ariile naturale protejate de interes national si comunitar

B) INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP



69

Mentionam faptul ca pentru statiile SPE Draculesti si SPE Stoicani sunt prevazute lucrari

de inlocuire a colectoarelor de refulare a caror traseu se suprapune cu limitele ariilor naturale

protejate: ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a

Prutului Inferior (Fig.6, Fig.7). Astfel, in conformitate cu documentatia tehnica furnizata de catre

beneficiar vor fi inlocuite urmatoarele colectoare de refulare:

- cele doua conducte din cadrul SPE Draculesti pe o lungime de 85 m dintre care

aproximativ 39 de metri (segmentul dintre digul de aprare si raul Prut) se suprapun cu

situl de interes comunitar ROSCI0105 si cu Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului

Inferior (Fig. 6);

- colectorul de refulare din cadrul SPE Stoicani pe o lungime de 64 m dintre care 11 m in

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si aproximativ 19 m (segmentul dintre digul de

aprare si raul Prut) in RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (Fig.

7).

Organizarea de santier (Fig. 8), amplasata partial in incinta statiei SPE Stoicani, se

suprapune integral cu ROSPA0070 Lunca Prutului -Vladesti – Frumusita, se afla la o distanta de

cca. 58 m fata de ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si la o distanta de cca. 40 m fata de

RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Distantele minime, masurate in linie dreapta, pana la ariile naturale protejate localizate pe

o raza de 10 km (exclusiv pe teritoriul national) fata de limitele amplasamentelor proiectului sunt

urmatoarele:

- cca. 97 m de la amplasamentul SPR Sivita pana la ROSPA0121 Lacul Brates;

- cca. 448 m de la amplasamentul SPE Draculesti pana la Rezervatia Naturala

(avifaunistica) RONPA0433 Lacul Vlascuta;

- cca 5,5 km de la amplasamentul SPE Draculesti pana la ROSCI0315 Lunca Chineja;

- cca 6,7 km de la amplasamentul SPR Sivita pana la ROSCI0151 Padurea Garboavele.



70

Fig. 6 Localizarea SPE Draculesti fata de ariile naturale protejate de interes national si comunitar (inclusiv

suprafetele de teren necesare temporar pentru constructie)



71

Fig. 7 Localizarea SPE Stoicani fata de ariile naturale protejate de interes national si comunitar (inclusiv suprafetele

de teren necesare temporar pentru constructie)



72

Fig.8 Localizarea organizarii de santier (partial in incinta statiei SPE Stoicani) fata de ROSCI0105 Lunca Joasa a

Prutului si Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior



73

Fig. 9 Localizarea SPE Sivita fata de ariile naturale protejate de interes national si comunitar(inclusiv suprafetele de

teren necesare temporar pentru constructie)



74

In tabelul de mai jos se regasesc informatii referitoare la tipul lucrarilor, suprafata de

acoperire a terenului de catre lucrarile prevazute in proiect precum si specificarea tipurilor de

utilaje folosite:

Obiect Lucrări de

reabiliate Tip lucrări

Suprafață

suprapunere

ROSPA0070

Lunca Prutului

Vlădești-

Frumușița

Suprafață

suprapunere

ROSCI0105

Lunca Joasă

a Prutului.

Suprafață

suprapunere

Parcul Natural

Lunca Joasă a

Prutului

Inferior

REABILITARE

STAŢIE DE

DESECARE

SPR ŞIVIŢA

Bazin de

aspirație

• sap.cu excav.dragl.de 0,5-0,8 mc

in pamint imb apa cu platelaje cu

desc.aut.t.cat 2 8.250 100 MC

• sap.man.in spatii limit.peste

1m cu taluz incl.in

pam.imbib.cu apa adinc.2, 01-

4m,t.mijlociu

320.000 m.c

• umplut.compactate la

profil.taluz.pe 0,5m

gros.execut.man.odata cu

exec.mec.a rambl.pam.coeziv

260.000 m.c

• compactare cu mai.mec.de

150-200kg a umpl.in strat.de

20-30cm exclusiv udare strat

din pam.coezi

2.600 100m.c

1161.64 m2

(Amenajare =

1161.64 m2 )

Conducte de

refulare

• Sap.man.in spatii limit.peste 1m

cu taluz incl.in pam.imbib. cu apa

adinc.0 -2m,t.mijlociu

22mx1,5m x2m=66mc;

• Împrăştierea cu lopata a

pământ.strat uniform 10-30 cm

gros. cu sfărâmare bulgări, teren

tare 66mc

• Compactare cu mai.mec.de 150-

200kg a umpl.in strat de 20-30cm

exclusiv udare strat din pam.coeziv

0,66 100mc

• Demontarea conductei Ol

mont.in sant la 1m adanc 12ml

• Demontarea conducte i Ol

mont.in sant la 1m adanc 10ml

23.84 m2

(Sapatura=51.19 m2)

Bazin

vidanjabil


1m cu taluz incl.in pam.cu

umid.nat.adinc.0,0- 2m,t.usor

2,50 m x 2,50 m x 3,50 m = 22,00

mc

• sap.man.in spatii limit.sub 1m

cu taluz vert.nespr.in

pam.necoez.si sl.coez.

adinc.<0,75m t.usor

6.25 m2

(Sapatura=6.25 m2)



75

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

mc

Cabină

hidrofor




22,50 m x 2,50 m x2,50 m = 15,62

mc




adinc.<0,75m t.usor

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

mc

5.00 m2 (Sapatura=5.00 m2)

Împrejmuire

• sap. man. in spatii limit. sub 1m

cu taluz vert. nespr. in pam. coez.

mij. si f.coez. adanc.<1,5m t.tare

15.616 mc

• imprastierea cu lopata a pamant.

afanat, strat uniform 10-30cm. gros

cu sfarim. bulg. teren tare 15.616

mc

91.79 m2 (Sapatura=91.79 m2)

REABILITARE

STAŢIE DE

DESECARE

SPE

STOICANI

Bazinul de

aspirație

• sap.cu excav.dragl.de 0,5-0,8

mc in pamint imb apa cu

platelaje cu desc.aut. t.cat 2

9.850 100m.c.


1m cu taluz incl.in

pam.imbib.cu apa adinc.2, 01-

4m,t.mijlociu

400.000 m.c

• umplut.compactate la profil.

taluz. pe 0,5m gros.execut.

man. odata cu exec.mec.a

rambl. pam. coeziv

300.000 m.c.




din pam.coezi

3.000 100 mc

1500.29 m2

(Amenajare=1500.29

m2)

Conductele

de aspirație • Sapatura cu excavat.pe pneuri

0,21-0,39 mc pamint imbib. cu apa

desc.aut.ter.cat.2 in cond.gosp.ape

74mx 2mx 2m= 296mc;

122mx1,5mx1,5m=275mc;Total =

571mc

571mc x 0,7 = 400mc



adinc.0-2m,t.mijlociu

571 mc - 400mc =171mc



71 m2

(Sapatura=256.91

m2)

Conductele

de refulare

178.51 m2

(Sapatura impreuna

cu colectorul de

refulare)



76


tare mc= 171

• Imprastiere pamant cu buldozer

pe senile 81-180CP 100mc =

4


mont.in sant la 1m adanc.cond.

Dn600mm

(demontare cond.vechi –2aspiratii

-40m; 2refulari – 9m) ml= 49


mont.in sant la 1m adanc. cond.

Dn800mm (demontare cond.vechi

–3aspiratii -60m; 3refulari – 13m)

ml= 73

Demontarea conductei Ol mont.in

sant la 1m adanc. cond.


– colector refulare – 74m) ml= 74

Colectorul de

refulare

• demontarea conductei din ol

montata in canal la 1m

adincime sau suprateran pina la

H=3m Dn=1000 Demontare

conducte vechi –

colector refulare – 74 m

84.39 m2 (Sapatura=178.51

m2 [impreuna cu

condutele de

refulare])

11.15 m2

(Sapatura=22.34

m2)

19.02 m2 (Sapatura=38.04 m2)

Bazin

Vidanjabil


1m cu

taluz incl.in pam.cu umid .nat

.adinc. 0,0- 2m,t.usor

2,50 m x 2,50 m x 3,50 m = 22,00

mc




adinc.<0,75m t.usor

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

mc

6.25 m2

(Sapatura=6.25 m2)

Împrejmuire

• sap. man. in spatii limit. sub 1m



12.800 mc

imprastierea cu lopata a pamant.



mc

146.53 m2 (Sapatura=146.53

m2)

Organizare

de șantier

• sap.cu buldoz.pe tract.81-180cp

incl.imping. pam.

la 10m teren cat.1 in

cond.gosp.apelor

decopertă pământ vegetal

380 m2 x 0,30 m = 114 m3

• scarif mec a plaf drum exec cu

autogrederul pe o adinc de cel

putin 5 cm in impietr fara adun

380.86 m2

(Decopertare=380,86

m2)



77

mat.

- incinta :380,00 m2 x 0,05 m =

19 m3

• strat agreg nat cilindrate cu func

rezist filtrantizolat aerisire si

anticap cu aster mec balast

incintă : 380 m2 x 0,20 m = 76,00

m3

Cabină

hidrofor




22,50 m x 2,50 m x2,50 m = 15,62

mc


cu taluz

vert.nespr.in pam.necoez.si sl.coez

adinc.<0,75m t.usor

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

mc

5.00 m2

(Sapatura=5.00 m2)

Conductă

epuismente

• sapatura cu excavat.pe pneuri

0,21-0,39 mc pamint imbib.cu

apa desc.aut.ter.cat.2 in

cond.gosp.a

74 m x 2 m x 2 m = 293 mc

122 m x 1,50 m x 1,50 m = 275 mc

total = 571 mc

571 mc x 0,70 = 400 mc

• mont.teava ol

pt.cond.imb.prin sud.el.dn 50

refulare pompă epuisment – 10

m

montarea electropompa epuisment

1 buc x 2 m = 2 m

0.89m2 (Sapatura=8.33 m2)

REABILITARE

STAŢIE DE

DESECARE

SPE

DRĂCULEŞTI

Bazin de

aspirație

• sap.cu excav.dragl.de 0,5-0,8

mc in

pamint imb apa cu platelaje cu

desc.aut. t.cat 2

24.650 100 mp.


1m cu taluz incl.in

pam.imbib.cu apa adinc.2,

01-4m,t.mijlociu 840.000 m.c.

• umplut.compactate la

profil.taluz.pe 0.5m

gros.execut.man.odata cu

exec.mec.a rambl.pam.coeziv

600.000 m.c.




din pam.coezi

6.000 100 m.c.

4608.41 m2 (Amenajare =

4608.41 m2)

Conductele

de aspirație • Sapatura cu excavat.pe pneuri

0,21-0,39 mc pamânt imbib. cu apa

57.33 m2 (Sapatura = 212.15

m2)



78

Conductele

de refulare

desc.aut.ter. cat.2 in

cond.gosp.ape. 160mx 2mx 2m=

640mc;

104mx1,5mx1,5m=234mc;Total =

874mc; 874mc x 0,7 = 612mc



adinc.0-2m,t.mijlociu

874 mc - 612mc =262mc




tare mc= 262

• Imprastiere pamant cu buldozer

pe senile 81-180CP 100mc =

6,12

• Compactarea cu mai.de mina a

umplut.execut.pe strat. cu udarea

fiec.strat de 20cm gros.t.coeziv mc

= 262

• Compactare cu mai.mec.de 150-

200kg a umpl.in strat. de 20-30cm

exclusiv udare strat din pam.coeziv

100mc = 6,12




–2aspiratii -27m; 2refulari – 14m)

ml= 41



Dn800mm (demontare

cond.vechi –3aspiratii -51m;

3refulari – 15m)

ml= 63



Dn1000mm

(demontare cond.vechi – 2refulari

– 160m) ml= 160

172.94 m2

(Sapatura = 360.48

m2)

72.79 m2 (Sapatura

=152.03 m2)

74.14 m2

(Sapatura=154.5

m2)

Colectorul de

refulare

-

Bazin

vidanjabil • sap.man.in spatii limit.peste 1m

cu

taluz incl.in pam.cu


2,50 m x 2,50 m x 3,50 m = 22,00

mc



pam.necoez.si sl. coez. adinc.

<0,75 m t.usor

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

6.25 m2

(Sapatura = 6.25 m2)



79

Prezentam in continuare descrierea ariilor naturale protejate de interes comunitar -

ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti - Frumusita, ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si

ROSPA0121 Lacul Brates, relevante in analiza potentialului impact al prezentului proiect.

mc

Împrejmuire • sap. man. in spatii limit. sub 1m



11.130 mc

• imprastierea cu lopata a pamant.



mc

113.52 m2 (Sapatura = 113.52

m2)

Cabina

Hidrofor • sap.man.in spatii limit.peste



22,50 m x 2,50 m x2,50 m = 15,62

mc




adinc.<0,75m t.usor

2,50 m x 2,50 m x 0,10 m = 0,65

mc

5.01 m2 (Sapatura = 5.01 m2)



80

1.1. Informatiile privind aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului -

Vladesti - Frumusita sunt preluate din continutul Formularului Standard al respectivului sit de

interes comunitar (actualizat in anul 2011).

ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti - Frumusita are legaturi cu alte doua situri Natura 2000:

✓ ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului

✓ ROSCI0315 Lunca Chineja

Localizarea sitului:

Coordonatele geografice: Latitudine N 45044’59” si Longitudine E 2805’13”

Suprafata sitului: 14.389 ha

Altitudinea (in metri): maxima 20 m; medie 4 m.

Regiunea biogeografica: stepica

Regiunile administrative: judetul Galati 100%

Informatia ecologica

Tabel nr. 10 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-

150 i C B C C

A231 Coracias

garrulus 40-50 p C B C B

A393 Phalacrocorax

pygmeus

220-

260 i C B C B

A229 Alcedo atthis 50-70 p C B C B

A029 Ardea purpurea 10-15 p C B C C

A024 Ardeola

ralloides 15-20 p C B C B

A021 Botaurus

stellaris 3-5 p C B C B

A196 Chlidonias

hybridus

150-270

p C B C B

A031 Ciconia ciconia 3000-

4500 i C A C B

A081 Circus

aeruginosus 5-7 p C B C B

A238 Dendrocopos

medius 2-30 p C B C C

A429 Dendrocopos

syriacus 50-70 p C B C B



81

A236 Dryocopus

martius 15-20 p D

A026 Egretta garzetta 40-50 p 100-

200 i C B C C

A098 Falco

columbarius

10-15

i C B C C

A103 Falco

peregrinus 5-7 i C B C C

A075 Haliaeetus

albicilla

10-14

i C B C C

A131 Himantopus

himantopus

30-40

i D

A338 Lanius collurio 30-35 p D

A023 Nycticorax

nycticorax 25-50 p C B C C

A094 Pandion

haliaetus 3-5 i C C C C

A234 Picus canus 30-50 p D

A032 Plegadis

falcinellus

50-

100 i D

A132 Recurvirostra

avosetta

50-60

i C B C C

A193 Sterna hirundo 120-150

p B B C C

A396 Branta

ruficollis R C A B

A097 Falco

vespertinus 10-15 p C A C B

A022 Ixobrychus

minutus 20-60 p C B C B

A339 Lanius minor 10-30 p D

A151 Philomachus

pugnax C D

A019 Pelecanus

onocrotalus

350-

500 i C B B B

A166 Tringa glareola RC D

A034 Platalea

leucorodia

10-30

i D

A038 Cygnus cygnus >4 i C b C C

Tabel nr. 11 Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC




A054 Anas acuta 120-

150 i D

A056 Anas clypeata 50-

100 i D

A050 Anas penelope 150-

200 i D

A053 Anas

platyrhynchos

500-

1000 i

1500-

2500

i

D



82

A041 Anser albifrons 50-

100 i

9000-

11000

i

B B C B

A059 Aythya ferina 150-

200 i D

A087 Buteo buteo 15-20

i D

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C

A096 Falco

tinnunculus 10-15 p D

A125 Fulica atra 1500-

3000 i

4000-

5000

i

C B C C

A459 Larus

cachinnans

3000-

5000

i

C B C C

A179 Larus

ridibundus

3500-

5000

i

C B C C

A156 Limosa limosa

7000-

10000

i

B B C B

A230 Merops

apiaster 20-30 p D

A160 Numenius

arquata

1500-

2000

i

C B C B

A017 Phalacrocorax

carbo

200-

350 i D

A141 Pluvialis

squatarola

100-

150 i C B C B

A161 Tringa

erythropus

1500-

2000

i

C B C B

A163 Tringa

stagnatilis

250-

300 i C B C B

A142 Vanellus

vanellus

5000-

10000

i

C B C B

A043 Anser anser

500-

1000

i

C B C B

A162 Tringa totanus

1000-

1500

i

C B C B

Legenda:

Marimea/densitatea populatiei se indica prin (C) - specie comuna; (R) - specie rara; (V) - foarte

rara; (P)- prezenta speciei (daca datele despre o populatie lipsesc complet).

Populatie (Sit. Pop.): A: 100 >/= p > 15%; B: 15 >/= p > 2%; C: 2 >/= p > 0%; D: populatie

nesemnificativa.



83

Conservare (Conserv.): A: conservare excelenta; B: conservare buna; C: conservare medie sau

redusa;

Izolare: A: populatie (aproape) izolata, B: populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie, C:

populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa.

Global: A: valoare excelenta, B: valoare buna, C: valoare considerabila.

Descrierea sitului

Tabel nr. 12 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06 7 511, 512 Rauri, lacuri

N12 85 211-213 Culturi (teren arabil)

N14 3 231 Pasuni

N16 5 311 Paduri de foioase

CLC- cnf. nomenclatura CORINE Land Cover

Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul hidrografic Prut in zona sa inferioara, pe teritoriul judeului Galati, se incadreaza in marea

unitate geomorfologica a Podisului Moldovei, subunitatea platforma Barladului cu sectorul sau

Platforma Covurlui, care este subdivizata la randul ei in colinele Covurluiului si Campia

Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unititi geomorfologice: platouri, vai si

Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse intre 8m

in partea nordica si 3-4 m in partea sudica. Relieful luncii se prezinta in general plan, cu o panta

continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este inclinat spre raul Prut (est). Aspectul general

al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare

(grinduri) si forme negative (foste lacuri, garle, balti si mlastini). In cadrul luncii se disting grinduri

exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcatuit din texturi grosiere si mijlocii, in rest

grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale si alctuite din texturi fine si

in mai mica masur din texturi mijlocii.

Geologic: in profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; in cuvertura se pot contura ciclurile

sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior -

romanian (pliocen).

Calitate si importanta:



84

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem

urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 23

c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Aythya nyroca

Falco vespertinus

Falco vespertinus

Coracias garrulus

Ardea purpurea

Alcedo atthis

Ardeola ralloides

Ciconia nigra

Dendrocopos syriacus

Egretta alba

Nycticorax nycticorax

Sterna hirundo

Egretta garzetta

Chlidonias hybridus

Circus aeruginosus

Dryocopus martius

Picus canus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Phalacrocorax pygmeus

Ciconia ciconia

Pelecanus onocrotalus

Pelecanus onocrotalus

Pandion haliaetus

Recurvirostra avosetta

Haliaeetus albicilla

Himantopus himantopus

Limosa limosa

Anser albifrons

Anser anser

Tringa erythropus

Tringa stagnatilis

Pluvialis squatarola

Phalacrocorax carbo

Anas platyrhynchos

Numenius arquata

Situl este important pentru iernat pentru rate, gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind

posibil canditat ca sit RAMSAR.



85

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1,

C2, C3, C4, C6.

Vulnerabilitate:

Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, pescuit, vanatoare.

Desemnarea sitului: Situl este inclus in Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (8247ha),

incadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului

de arie natural protejata pentru noi zone.

Statutul de protectie al sitului si legatura cu siturile CORINE biotop

Tabel nr. 13 Relatiile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale

protejate

RO04 Rezervatie naturala + 0,29 2.416.-Lacul Vlascuta

RO05 Parc natural * 12,66 V.2.-Lunca Joasa a Prutului Inferior

Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata:

Tabel nr. 14 -Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate Infl.

140 Pasunatul C -

200 Acvacultura: peste si scoici B -

230 Vanatoare B -

430 Structuri agricole B -

801

“polderizare” – indiguire in

vederea crearii -

unor incinte agricole, silvice,

piscicole etc.

A -

952 Eutrofizarea B -

150 Restructurarea detinerii

terenului agricol

B 0

220 Pescuit sportiv B 0

403 Habitare dispersata C 0

870 Diguri, indiguiri, plaje

artificiale

A -

941 Inundatii A +

Legenda:

Intensitatea influentei lor asupra sitului folosind urmatoarele categorii:

A: influenta mare

B: influenta medie



86

C: influenta scazuta.

Influenta: pozitiva (+), neutra (0), sau negativa (-).

- Activitati si consecinte in jurul sitului

Vecinatate inseamna zona care, prin activitatile desfasurate pe suprafata ei, poate avea efecte

asupra integritatii sitului. Printre altele, depinde de topografia locala, natura sitului si tipul de

activitati umane.

Tabel nr. 15 - Activitati si consecinte in jurul sitului


140 Pasunatul C 0

430 Structuri agricole C 0

Legenda:


A: influenta mare

B: influenta medie



Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului: Agentia Nationala pentru Arii Naturale

Protejate (A.N.A.N.P.) - in calitate de autoritate competenta care asigura administrarea ariilor

naturale din reteaua nationala Natura 2000, cnf. Anexa 2 la DECIZIA nr. 681 din 28.10.2019

privind preluarea in administrare de catre Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, a ariilor

naturale protejate neatribuite sau a caror contracte de administratie, conventii/contracte de custodie

au incetat, precum si a celor atribuite in administrare sau custodie - Ariile naturale protejate

neatribuite sau ale caror contracte de administratie, conventii/contracte de custodie au incetat.

Planuri de management ale sitului:

In prezent, pentru sit exista un plan de management elaborat (dar nu este aprobat) in conformitate

cu cerintele directivelor europene Pasari (2009/147/EC) si Habitate (92/43/EEC). „Planul de

management al Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior” a fost elaborat in cadrul

proiectului LIFE05NAT/RO/00015 „Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a

Prutului Inferior”, finantat de Comisia Europeana.



87

1.2. Informatiile privind aria de protectie speciala avifaunistica ROSCI0105 Lunca Joasa a

Prutului sunt preluate din continutul Formularului Standard al respectivului sit de interes

comunitar (actualizat in anul 2011).

Legaturi cu alte situri Natura 2000:

• ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie

• ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti – Frumusita

• ROSPA0121 Lacul Brates

• ROSPA0130 Mata - Carja - Radeanu

Localizarea sitului

Coordonatele geografice: Latitudine N 45045’55” si Longitudine E 2808’54”

Suprafata sitului: 5852 ha

Altitudinea (in metri): maxima 31 m; medie 7 m.




Tabel nr. 16 Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus

pratensis, Sanguisorba officinalis)

1 B C B B

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

40 B B B B

3160 Lacuri distrofice si iazuri 15 C B C C

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 15 A B B B

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu

vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau

Isoëto-Nanojuncetea

0,2 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de

Chenopodion rubri si Bidention

1 B C B B

91F0

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor rauri

(Ulmenion minoris)

5 B C B B

6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile

de la nivelul campiilor, pana la cel montan si

alpin

0,1 B C B B

Legenda:

Acoperire: % din suprafata sitului este acoperit cu tipul de habitat



88

Reprez. (Reprezentativitate): A: reprezentativitate excelenta, B: reprezentativitate buna, C:

reprezentativitate semnificativa; D: prezenta nesemnificativa

Supr.rel. (Suprafata relativa): A: 100 >/= p > 15%; B: 15 >/= p > 2%; C: 2 >/= p > 0%

Conserv. (Stadiul de conservare): A: conservare excelenta; B: conservare buna; C: conservare

medie sau redusa

Global (Evaluare globala): A: valoare excelenta; B: valoare buna; C: valoare considerabila.

Tabel nr. 17 Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj

2021 Sicista

subtilis P B B A B

Tabel nr. 18 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE


Pop.

Conserv. Izolare Global


1188 Bombina

bombina P C B C B

1993 Triturus

dobrogicus P? C B B B

1220 Emys

orbicularis P? C B B B

Tabel nr. 19 Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1130 Aspius aspius RC C A C A

1145 Misgurnus

fossilis RC B B C B

1149 Cobitis taenia RC C B C B

2522 Pelecus

cultratus P C B C B

1134

Rhodeus

sericeus

amarus

RC C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1157 Gymnocephalus

schraetzer P P C C C

Tabel nr. 20 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1078 Callimorpha

quadripunctaria R B B C B



89

Legenda:


rara; (P)- prezenta speciei (daca datele despre o populatie lipsesc complet).


nesemnificativa.


redusa;




Tabel nr. 21 Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specia Populatie Motiv

I Hyponephele lycaon P C

I Tomares nogelii P C

P Hippuris vulgaris V D

P Salvinia natans R C

P Trapa natans R C

P Orchis laxiflora ssp. elegans V D

P Stratiotes aloides V D

P Vallisneria spiralis V D

Legenda:

Populatie: marimea/densitatea populatiei se indica prin (C) - specie comuna, (R) - specie rara, sau

(V) - foarte rara. Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai prezenta speciei

(P).

Motiv: A - Lista rosie de date nationale, B - Endemic, C - Conventii internationale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea), D - Alte motive.

Descrierea sitului




N07 13 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe


N14 5 231 Pasuni




Bazinul hidrografic Prut in zona sa inferioara, pe teritoriul judeului Galati, se incadreaza in marea

unitate geomorfologica a Podisului Moldovei, subunitatea platforma Barladului cu sectorul sau

Platforma Covurlui, care este subdivizata la randul ei in colinele Covurluiului si Campia

Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unititi geomorfologice: platouri, vai si



90

Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse intre 8m

in partea nordica si 3-4 m in partea sudica. Relieful luncii se prezinta in general plan, cu o panta

continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este inclinat spre raul Prut (est). Aspectul general

al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare

(grinduri) si forme negative (foste lacuri, garle, balti si mlastini). In cadrul luncii se disting grinduri

exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcatuit din texturi grosiere si mijlocii, in rest

grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale si alctuite din texturi fine si

in mai mica masur din texturi mijlocii.

Geologic: in profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; in cuvertura se pot contura ciclurile

sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior -

romanian (pliocen).


Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure,

specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt

alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.

Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi.

Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites

communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc.

In ochiuri de apa se intalneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.

Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides

peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria

sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.

Pe unele sectoare din preajma raului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis

sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit

de importanta, deoarece aici sunt inregistrate importante efective de pasari acvatice in timpul

migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),

ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea

leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca,

Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme

(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax,



91

Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias

hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate:

Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari

forestiere, pescuit, braconaj etc.

Desemnarea sitului (vezi observaiile privind datele cantitative mai jos):

Prin Hotararea Consiliului Judeului Galati, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protectie

oficial a unor zone si monumente de pe teritoriul judeului Galati s-au desemnat: Lunca Joasa a

Prutului (Zona de est a judetului Galati, de la Cavadinesti pana la varsarea in Dunare), Lacul

Pochina (74,8 ha), Lacul Vlascuta (41,8 ha) si Ostrovul Prut.

Situl include patru arii naturale protejate de interes naional, conform Legii nr. 5/2000, privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca

Joasa a Prutului (81 ha), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlascuta (41,8ha) si Ostrovul Prut (62 ha).

Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este

incadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

(8247 ha).

Tip de proprietate:

1. Proprietate de Stat - 67% (Administratia Nationala Apele Romane, Regia Naional a Padurilor,

Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol),

2. Proprietate comunala - 9%, Proprietate privata -24% (persoane fizice si juridice).

Statutul de protectie al sitului si legatura cu siturile CORINE biotope


desemnate la nivel international


protejate

RO04 Rezervatie naturala + 0,68 2.410.-Ostrovul Prut

RO04 Rezervatie naturala * 19,19 2.414.-Lunca joasa a Prutului

RO04 Rezervatie naturala + 1,08 2.415.-Lacul Pochina

RO04 Rezervatie naturala + 0,70 2.416.-Lacul Vlascuta




92


protejate

BR * 1 A-Delta Dunarii



Tabel nr. 24 Activitati si consecinte in interiorul sitului


801

“polderizare” – indiguire in

vederea crearii -

unor incinte agricole, silvice,

piscicole etc.

A -

952 Eutrofizarea A -

910 Malirea A -

Legenda:


A: influenta mare

B: influenta medie



Tabel nr. 25 Activitati si consecinte in jurul sitului


511 Linii electrice B 0

870 Diguri, indiguiri, plaje

artificiale A 0

690

Alte impacte determinate de

turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai

sus

A 0

Legenda:


A: influenta mare

B: influenta medie




Organismul responsabil in prezent pentru managementul sitului: Agentia Nationala pentru Arii

Naturale Protejate (A.N.A.N.P.) - in calitate de autoritate competenta care asigura administrarea

ariilor naturale din reteaua nationala Natura 2000, cnf. Anexa 2 la DECIZIA nr. 681 din 28.10.2019





93









1.3. Informatiile privind aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates sunt

preluate din continutul Formularului Standard al respectivului sit de interes comunitar (actualizat

in anul 2011).

Legaturi cu alte situri Natura 2000:

• ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului

• ROSCI0065 Delta Dunarii

Localizarea sitului

Coordonatele geografice: Latitudine N 450 30' 41'' si Longitudine E 2807’55”

Suprafata sitului: 15.682 ha

Altitudinea (in metri): maxima 54 m, medie 1 m




Tabel nr. 26 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC




A396 Branta

ruficollis

0-500

i C B C C

A196 Chlidonias

hybridus

200-320

p

1500-

3000 i B B C B

A197 Chlidonias

niger 35-50 p B B C C

A097 Falco

vespertinus 10-15 p C B C C

A019 Pelecanus

onocrotalus

280-

320 i C C B C



94

Tabel nr. 27 Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC




A050 Anas penelope 100-

150 i C B C B

A041 Anser albifrons 2000-

3000 i

8000-

18000

i

B C C C

A052 Anas crecca

2000-

2500

i

C B C C

A053 Anas

platyrhynchos

1000-

1300

i

C B C C

A125 Fulica atra

8000-

10000

i

C B C C

A179 Larus

ridibundus

3000-

4000

i

C B C C

A459 Larus

cachinnans

1000-

1200

i

C B C C

Legenda:


rara; (P) - prezenta speciei (daca datele despre o populatie lipsesc complet).


nesemnificativa.


redusa;




Descrierea sitului









95


Situl se incadreaza in regiunea biogeografica stepica. La sud este marginit de Dunare, la sud-vest

de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vladesti - Frumusita iar la est de raul

Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul lac este doar

o mica parte din vechiul lac Bratea, care a fost in cea mai mare parte desecat.


Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1,

Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus

onocrotalus – C2, C6.

Situl se califica in conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerrile de pasari acvatice din timpul

migratiei.

Vulnerabilitate:

Gradul actual al vulnerabilitatii este scazut. Situl poate fi afectat de poluarea industriala precum si

de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.

Statutul de protectie al sitului si legatura cu siturile CORINE biotop



protejate

RO04 Rezervatie naturala * 0,24 2.410.- Ostrovul Prut


Tabel nr. 30 Relatiile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel international


protejate

BR * 0 A-Delta Dunarii



Tabel nr. 31 Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

100 Cultivare A 0 +

110 Utilizarea pesticidelor B 0 -

160 Managementul forestier

general

C 0 -



96

Legenda:


A: influenta mare

B: influenta medie



- Activitati si consecinte in jurul sitului

Vecinatate inseamna zona care, prin activitatile desfasurate pe suprafata ei, poate avea efecte

asupra integritatii sitului. Printre altele, depinde de topografia locala, natura sitului si tipul de

activitati umane.

Tabel nr. 32 Activitati si consecinte in jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

400 Zone urbanizate, habitare

umana B 0 -

410 Zone industriale sau

comerciale A 0 -

Legenda:


A: influenta mare

B: influenta medie




Organismul responsabil pentru managementul sitului: Agentia Nationala pentru Arii Naturale

Protejate (A.N.A.N.P.) - in calitate de autoritate competenta care asigura administrarea ariilor

naturale din reteaua nationala Natura 2000, cnf. Anexa 2 la DECIZIA nr. 681 din 28.10.2019











97



2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate

a PP, mentionate in formularele standard ale ariilor naturale protejate de

interes comunitar

Studiul asupra biodiversitatii s-a efectuat atat pe amplasamentul proiectului cat si in zonele

din imediata vecinatate a acestuia, pe o raza de 100 m, accentul fiind pus pe habitatele si speciile

de flora si fauna de interes comunitar, protectia carora constituie obiective de conservare ale ariilor

naturale protejate: ROSPA0070 Lunca Prutului -Vladesti - Frumusita, ROSCI0105 Lunca Joasa a

Prutului si ROSPA0121 Lacul Brates. Zona studiata a fost selectata ca urmare a analizei

preliminare a impactului din care reiese ca acesta se manifesta la nivel local, in zonele punctelor

de lucru.

Habitate de interes comunitar mentionate in formularului standard al ROSCI0105 Lunca Joasa

a Prutului

Habitate de interes comunitar mentionate in formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar - ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului sunt urmatoarele:

Tabel nr. 33

Cod Denumire habitat

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus

pratensis, Sanguisorba officinalis)

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

3160 Lacuri distrofice si iazuri

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu

vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau

Isoëto-Nanojuncetea

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de

Chenopodion rubri si Bidention

91F0

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor rauri

(Ulmenion minoris)

6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile

de la nivelul campiilor, pana la cel montan

alpin



98

Pe amplasamentele celor 3 statii: SPE Draculesti, SPE Stoicani si SPR Sivita nu sunt

prezente habitate de interes comunitar. Statiile sunt functionale de aproximativ 50 de ani, iar in

proximitate exista cantoane si anexe gospodaresti locuite si deservite de personalul specializat.

Amplasamentele studiate se invecineaza la est cu digul de aparare al raului Prut, iar pe celelalte

directii cu terenuri agricole, drumuri de acces si canale.

Habitatele ce se regasesc in incinta statiilor de desecare si in vecinatatea acestora s-au aflat

o perioada lunga de timp sub influenta factorilor antropo-zoogeni, astfel ca in prezent valoarea

conservativa a acestora este una foarte scazuta. Vegetatia intalnita este reprezentata preponderent

prin specii de cultura, segetale si ruderale precum si plantate cu rol ornamental.

In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 104/5925 din 21.06.2019 folosinta actuala

este: „statii SPE Draculesti, SPR Sivita, SPE Stoicani, teren cu destinatii curti constructii si

destinatie agricola (arabil), amenajat cu infrastructura de irigatii”.

Fig. 10 SPE Draculesti (vedere dinspre digul de aparare)

Fig. 11 SPE Stoicani (vedere dispre dig)



99

Fig. 12 SPR Sivita (vedere dinspre canal)

In continuare prezentam o descriere detaliata a florei, vegetatiei si habitatelor din zonele

studiate, pe o raza de 100 m fata de amplasamentele statiilor SPE Draculesti, SPE Stoicani si SPR

Sivita, conform inventarelor de coordonate in Sistem Stereo 1970. Zona studiata pentru fiecare

statie in parte include in mod obligatoriu urmatoarele obiective: o parte din canalul de desecare,

bazinul de aspiratie, statia propriu-zisa, anexele gospodaresti si traseul colectorului de refulare (in

cazul SPE Draculesti si SPE Stoicani).

Zona studiata a SPE Draculesti (Fig. 10).

Vegetatia hidrofila (acvatica) din zona canalului de desecare este dominata de specii

submerse precum Myriophyllum spicatum si Ceratophyllum demersum. Aceste specii sunt

caracteristici apelor putin adanci, statatoare sau lin curgatoare si se dezvolta in zone insorite.

Speciile au o reprezentativitate mai buna pe canalul vechi de desecare decat in bazinul de aspiratie

care are o adancime mai mare si in plus este umbrit de vegetatia lemnoasa dezvoltata pe malurile

acestuia.

Fig. 13 Myriophyllum spicatum



100

Vegetatia palustra este dominata de stuf (Phragmites australis), iar printre speciile

insotitoare se regasesc: Ranunculus repens si Iris pseudacorus. Tipul de vegetatie higrofila prezent

in zona canalelor si a bazinului de aspiratie corespunde descrierei asociatiei Scirpo‐Phragmitetum

Koch 1926, larg raspandita in zonele umede.

A B

Fig. 14 A si B Aspect al vegetatiei stuficole dezvoltate in canalului de desecare

Pe malurile canalului si a bazinului de aspiratie se dezvolta o vegetatie mezofila si

mezohigrofila, ruderalizata in mare parte, in care se poate observa si o intruziune a speciilor

segetale migrate de pe terenurile arabile din vecinatate. Din flora caracteristica se remarca putine

specii care realizeaza impreuna o acoperire mai mica de 20%: Poa pratensis, Carex hirta,

Buglossoides arvensis, Silene latifolia, Cynoglossum officinale, Symphytum officinale, Rorippa

austriaca. Speciile ruderale si segetale sunt bine reprezentate, inregistrand cea mai mare pondere

in compozitia floristica a covorului vegetal: Armoracia rusticana, Lepidium perfoliatum, Cardaria

draba, Descurainia sophia, Rumex crispus, Arctium lappa, Hordeum murinum, Aegilops

cylindrica, Chorispora tenella, Matricaria chamomilla, Capsella bursa-pastoris, Atriplex tatarica,

Chenopodium album, Lepidium perfoliatum, Papaver dubium, Bromus sterilis, Asperugo

procumbens, Consolida orientalis, Sclerochloa dura, Erodium cicutarium, Aristolochia clematitis,

Convolvulus arvensis si Artemisia absinthium.



101

A B

Fig. 15 A si B Aspecte ale vegetatiei ruderalizate de pe malurile bazinului si a canalului de desecare

Pe marginea bazinului de aspiratie au fost plantate salcii (Salix alba si Salix fragilis) cu

rol ornamental si pomi fructiferi (pruni si visini).

A B

Fig. 16 A si B Vegetatie lemnoasa plantata pe malul bazinului de aspiratie din apropierea SPE Draculesti

Colectorul de refulare (85 m) este singurul obiectiv din cadrul SPE Draculesti care se

suprapune partial, pe o lungime de aproximativ 39 de metri (segmentul dintre digul de aparare si

raul Prut, cu aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si cu

aria naturala protejata de interes national RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului

Inferior.

Colectorul este format din doua conducte paralele care pornesc subteran de la incinta statiei,

traverseza partial ingropate digul de aparare si continua subteran pana in albia minora a raului Prut

unde segmentul terminal, partial ingropat, prezinta semne vizibile de degradare accentuata.



102

A B

Fig. 17 A si B Colectorul de refulare SPE Draculesti: segmentul de conducte dinspre statie (stanga) situat in afara

sitului de importanta comunitara (SCI) si segmentul terminal din albia r. Prut (dreapta) situat in interiorul

ROSCI0105 si RONPA0927

Fig. 18 Partea descendenta a colectorului de refulare SPE Draculesti care traverseaza digul, situata in interiorul

ROSCI0105 si RONPA0927

Vegetatia de pe amplasamentul SPE Draculesti si de pe digul de aparare a raului Prut, este

reprezentata de comunitati de plante ruderale, cu valoare conservativa foarte scazuta.

Asociatiile ruderale identificate pe drumurile de acces, pe digul de protectie si in jurul

statiei sunt:

• Sclerochloo‐Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940

Asociatia se dezvolta pe drumurile batatorite unde speciile dominante rezistente la strivire

si tasarea solului Sclerochloa dura si Polygonum aviculare realizeaza cea mai mare acoperire. La

periferia asociatiei apar specii segetale si ruderale precum: Hordeum murinum, Convolvulus



103

arvensis, Plantago major, Lolium perenne, Taraxacum officinale, Descurainia sophia si Capsella

bursa-pastoris.

• Lepidietum drabae Timár 1950

Fitocenozele edificate de Cardaria draba sunt larg raspandite, vegetand pe terenurile usor

batatorite, in lungul drumurilor, in vecinatatea gospodariilor, pe islazuri si chiar pe marginea

canalelor. Asociatia este dominata de specia caracteristica Cardaria draba, care are o acoperire de

45‐85%.

• Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964

Asociata se dezvolta preponderent pe terenuri batatorite in care vegetatia initiala a fost

inlocuita aproape in totalitate de cea ruderala fiind supusa constant impactului antropic. In zona

studiata asociatia este bine reprezentata pe digul de aparare al r. Prut. Specia caracteristica si

dominanta Hordeum murinum este insotita frecvent de Cynodon dactylon, Bromus sterilis,

Taraxacum officinale, Convolvulus arvensis, Capsella bursa-pastoris, Lepidium perfoliatum,

Malva sylvestris. Specii care apar sporadic (+): Aristolochia clematitis, Cynoglossum officinale,

Silene latifolia, Rorippa austriaca, Vicia hirsuta. Specii observate rar (r): Euphorbia lucida, Carex

melanostachya.

Fig. 19 Asociatia Hordeetum murini pe digul de aparare din dreptul SPE Draculesti

Vegetatia de pe traseul colectorului de refulare care se suprapune cu ROSCI0105 Lunca

Joasa a Prutului este puternic ruderalizata ca urmare a pasunatului si a lucrarilor de intretinere

efectuate in trecut. Pe langa speciile ierboase caracteristice zonei de lunca cum ar fi: Salix alba,

Lysimachia nummularia, Rubus caesius, Fragaria viridis, Ranunculus repens, Urtica dioica,



104

Potentilla reptans, Glechoma hederacea, Ficaria verna care sunt o prezenta sporadica si prezinta

o acoperire nesemnificativa, pot fi observate multe specii ruderale cu acoperire mare: Stellaria

media, Galium aparine, Cirsium vulgare, Arctium lappa, Vicia hirsuta, Plantago media, Atriplex

tatarica, Hordeum murinum.

Fig. 20 Aspect al covorului vegetal din zona de lunca din dreptul SPE Draculesti (Mai 2020)

Din analiza vegetatiei lemnoase si ierboase de lunca, bine dezvoltata in imediata vecinatate

a colectorului de refulare al SPE Draculesti, se poate trage concluzia ca si pe suprafata ocupata in

prezent de cele doua conducte a fost prezenta asociatia Salicetum albae Issler 1924 care face parte

din habitatul prioritar 91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Cu toate acestea sub actiunea impactului antropic cum ar

fi inlaturarea unei parti din vegetatia lemnoasa si pasunatul liber, fara restrictii, suprafetele de

habitat din zona colectorului au suferit modificari in compozitia floristica astfel incat vegetatia

dezvoltata nu mai corespunde cu descrierele habitatului de interes comunitar.

Concluzii:

In urma verificarii amplasamentului SPE Draculesti si a tuturor obiectivelor din cadrul

proiectului, nu s-a constatat prezenta speciilor de plante sau a habitatelor mentionate in anexele la

O.U.G. nr. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare. Nu a fost identificata prezenta

speciilor de plante considerate importante conform formularul standard al ROSCI0105 Lunca

Joasa a Prutului si anume: Hippuris vulgaris, Salvinia natans, Trapa natans, Orchis laxiflora ssp.

elegans, Stratiotes aloides, Vallisneria spiralis.

In zona studiata nu a fost identificata prezenta habitatelor de interes comunitar mentionate

in formularul standard al ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului. Comunitatile vegetale care se



105

dezvolta pe terenul analizat si vecinatate sunt afectate de impactul antropic, fiind reprezentate

exclusiv de specii lipsite de valoare conservativa si semnificatie sozologica. Niciuna dintre acestea

nu face parte din lista taxonilor periclitati din Cartea Rosie a Plantelor Vasculare din Romania

(Dihoru si Negrean, 2009).

In vecinatatea conductei de refulare, in albia majora a raului Prut este prezent habitatul

91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae) reprezentat prin asociatia Salicetum albae Issler 1924, dar acesta nu va fi afectat

de lucrarile propuse prin proiect.

Zona studiata a SPE Stoicani (Fig.11).

Vegetatia acvatica (hidrofila) din cadrul bazinului de aspiratie si a canalului de desecare

este reprezentata de speciile: Hydrocharis morsus-ranae, Alisma plantago-aquatica,

Ceratophyllum demersum si Spirogyra sp.

Vegetatia palustra (higrofila) de pe marginea bazinului este formata din : Phragmites

australis, Typha angustifolia, Juncus effusus, Carex vulpina, Apium graveolens, Lycopus

europaeus, Lythrum salicaria si Ranunculus repens.

Tot pe marginea bazinului se dezvolta abundent si vegetatia ruderala, rezistenta la tasare

care inlocuieste vegetatia mezofila specifica si se intrepatrunde la limita inferioara cu cea higrofila:

Achillea setacea, Poa annua, Sclerochloa dura, Lepidium perfoliatum, Cardaria draba, Arctium

lappa, Artemisia absinthium, Plantago lanceolatum, Convolvulus arvensis, Taraxacum officinale,

Polygonum aviculare, Chenopodium album, Veronica persica, Matricaria chamomilla, Medicago

sativa si Rumex crispus.

A B

Fig. 21 A si B Aspect al vegetatiei de pe malul bazinului de aspiratie din apropierea SPE Stoicani



106

Colectorul de refulare al SPE Stoicani este format dintr-o conducta cu diametrul de 1000

mm, care porneste subteran de la incinta statiei, strapunge in partea superioara digul de aparare si

continua tot subteran pana in zona de varsare - Balta Chiului.

Colectorul de refulare (64 m) este singurul obiectiv din cadrul SPE Stoicani care se

suprapune partial, pe o lungime de aproximativ 11 de metri cu aria naturala protejata de interes

comunitar ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si pe o lungime de 19 m cu aria naturala protejata

de interes national RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Pe traseul conductei si pe amplasamentul statiei predomina speciile cultivate si cele

ruderale, cu valoare conservativa foarte scazuta. Pe digul de aparare a fost identificata asociatia

vegetala Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964, supusa periodic lucrarilor de

intretinere mecanizate, iar in zona statiei si a anexelor gospodaresti principala asociatie intalnita

este Lepidietum drabae Timár 1950. Ambele fitocenoze fac parte din habitatul 87.2 Comunitati

de plante ruderale (conform Clasificarii Palearctice), fara corespondent in sistemul de clasificare

NATURA 2000 (Directiva Habitate Anexa I).

Zona de varsare a colectorului de refuare prezinta un nivel mic al apei in cea mai mare parte

a anului si este izolata de restul lacului printr-un dig.

In zona de varsare a colectorului, supusa periodic fluctuatiilor ale nivelului apei din Balta

Chiului, se dezvolta o vegetatie mezofila, mezo-higrofila, dar si cea hidrofila care poate rezista la

emersiune: Phragmites australis, Poa pratensis, Vicia hirsuta, Vicia angustifolia, Stellaria media,

Oenanthe aquatica, Ranunculus sceleratus, Polygonum hydropiper si Ranunculus aquatilis.

A B

Fig. 22 A si B Zona de varsare a colectorului de refulare al SPE Stoicani



107

Concluzii:

In urma verificarii amplasamentului SPE Stoicani si a tuturor obiectivelor din cadrul



speciilor de plante considerate importante conform formularul standard al ROSCI0105 Lunca





dezvolta pe terenul analizat si vecinatate sunt afectate de impactul antropic, fiind reprezentate

exclusiv de specii lipsite de valoare conservativa si semnificatie sozologica. Niciuna dintre acestea



In zona conductei de refulare care se suprapune cu ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului nu

a fost identificata prezenta habitatelor de interes comunitar.

Zona studiata a SPR Sivita (Fig.12)

Vegetatia acvatica din zona bazinului de aspiratie si a canalului de desecare/irigatie este

dominata de specia submersa Myriophyllum spicatum care apare mai des in zonele colmatate,

apropape de mal, alaturi de alte specii submerse Potamogeton crispus, Ceratophyllum demersum.

In stratul natant a fost identificata doar specia Hydrocharis morsus-ranae.

Fig. 23 Aspect al vegetatiei acvatice din zona canalului de desecare/irigatie



108

Vegetatia palustra, dezvoltata pe marginea canalului este reprezentata in mare parte de stuf

(Phragmites australis) si mai putin de papura (Typha angustifolia). Dintre speciile insotitoare se

remarca prezenta speciei Calystegia sepium.

A B

Fig. 24 A si B Aspect al vegetatiei stuficole din zona SPR Sivita (luna mai)

Pe malurile bazinului de aspiratie si a canalului de desecare/irigatie pe langa pomi fructiferi

si arbori cu rol ornamental se dezvolta o vegetatie exclusiv ruderala din care se remarca

urmatoarele specii: Onopordum acanthium, Conium maculatum, Ballota nigra, Artemisia

absinthium, Armoracia rusticana, Aristolochia clematitis, Lepidium perfoliatum, Convolvulus

arvensis, Hordeum murinum, Senecio vernalis, Marrubium vulgare, Lamium amplexicaule,

Capsela bursa-pastoris, Chorispora tenella, Consolida orientalis, Stellaria media, Cardaria

draba, Bromus sterilis, Conyza canadensis, Galium aparine, Veronica hederifolia si Lactuca

serriola.

In zona statiei SPR Sivita, anexelor gospodaresti, drumului de acces, pe langa plante de

cultura au fost identificate asociatiile de plante ruderale cu valoare conservativa foarte scazuta:

Lepidietum drabae Timár 1950, Sclerochloo‐Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940 si

Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964.

Obiectivele prevazute prin proiect din cadrul SPR Sivita nu se suprapun cu ROSCI0105

Lunca Joasa a Prutului si RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Concluzii:

In urma verificarii amplasamentului SPR Sivita si a tuturor obiectivelor din cadrul





109

speciilor de plante considerate importante conform formularului standard al ROSCI0105 Lunca





dezvolta pe terenul analizat sunt afectate de impactul antropic, fiind reprezentate (cu exceptia zonei

de lunca) de specii lipsite de valoare conservativa si semnificatie sozologica. Niciuna dintre acestea



In vecinatatea statiei SPR Sivita, in albia majora a raului Prut a fost identificata asociatia

vegetala Salicetum albae Issler 1924, incadrata in habitatul prioritar 91E0* Paduri aluviale de

Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Asociatia Salicetum albae Issler 1924 este larg raspandita in luncile raurilor, unde specia

dominanta Salix alba poate fi insotita de Salix fragilis. Din cauza inundatiilor periodice atat stratul

arbustiv cat si cel ierbos este reprezentat preponderent de specii higrofile rezistente la baltire.

Dintre speciile insotitoare constante pot fi mentionate urmatoarele: Rubus caesius, Vitis sylvestris,

Galium aparine, Glechoma hederacea, Iris pseudacorus, Lysimachia nummularia, Ranunculus

repens, Cornus sanguinea.

Dat fiind faptul ca proiectul nu prevede lucrari in albia majora a raului Prut, in dreptul

statiei SPR Sivita, consideram ca habitatul anterior mentionat nu poate fi afectat in vreun fel.

Fig. 25 Asociatia Salicetum albae Issler 1924 din dreptul SPR Sivita (Mai 2020)



110

Specii de fauna de interes comunitar enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

prezente in situl ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului

In ceea ce priveste compozitia specifica a faunei mentionate in formularul standard al

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, prezentam in continuare informatii privind prezenta acesteia

in zona proiectului, dar si in imediata vecinatate.

Tabel nr. 34 Compozitia specifica a faunei mentionate in formularul standard al

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului

Nr. Denumirea

stiintifica

Incadrarea

taxonomica

(Clasa)

Ecologia speciilor

Statut

de

protectie

(OUG

57/2007)

Prezenta in zona proiectului

Zona

studiata

SPE

Draculesti

Zona

studiata

SPE

Stoicani

Zona

studiata

SPR

Sivita

1. Callimorpha

quadripunctaria Insecta

Fluture nocturn dar

care poate fi observat

si pe timpul zilei in

pajisti, fanete umede

cu tufarisuri, liziera

padurilor umede de

foioase, luminisuri,

taieturi de padure

Anexa 3 - - -

2. Hyponephele

lycaon Insecta

Fluture diurn intalnit

in locuri aride,

grohotisuri, plantatii

de pin, regiuni

stancoase, tufarisuri

Anexa

4B - - -

3. Tomares nogelii Insecta

Fluture diurn.

Habitatul necesita

prezenta plantei

gazda: Astragalus

ponticus

Anexa

4B - - -

4. Aspius aspius Actinopterygii

(pesti)

Specie reofila si

stagnofila Anexa 3 + - -

5. Misgurnus

fossilis

Actinopterygii

(pesti) Specie reofila si

stagnofila Anexa 3 +/- - -

6. Cobitis taenia Actinopterygii


stagnofila Anexa 3 +/- +/- -

7. Pelecus

cultratus

Actinopterygii


stagnofila Anexa 3 +/- - -

8. Rhodeus

sericeus amarus

Actinopterygii


stagnofila Anexa 3 + +/- -

9. Zingel streber Actinopterygii

(pesti) Specie reofila Anexa 3 +/- - -

10. Zingel zingel Actinopterygii

(pesti) Specie reofila

Anexa 3,

4A, 5A +/- - -

11. Gobio kessleri Actinopterygii


12. Gymnocephalus

schraetzer

Actinopterygii


13. Bombina

bombina Amphibia

Prefera in general

baltile de dimensiuni

mai mari, permanente

sau semipermanente,

Anexa 3,

4A - +/- +/-



111

cu vegetatie palustra

bogata, zone

mlastinoase

14. Triturus

dobrogicus Amphibia

Prefera ape mai

adanci, statatoare sau

lin curgatoare din

zone deschise sau

impadurite. In faza

terestra sunt intalniti

in marginea baltilor

ascunsi in stuful

culcat la pamant si

amestecat cu mal

Anexa 3 +/- +/- +/-

15. Emys

orbicularis Reptilia

Prefera habitate

acvatice (balti,

helesteie, lacuri, rauri

cu cursul lin, cu

vegetatie acvatica si

cu vegetatie ierboasa

si arbustiva pe mal.

Anexa 3,

4A + + +

16. Sicista subtilis Mammalia

Soarecele saritor de

stepa este o specie

tipica habitatelor

stepice, cu preferinta

pentru terenurile

intelenite, fanete,

poienile padurilor,

culturile cu lucerna.

Anexa 3,

4A - - -

Legenda:

+/- posibil prezent

+ prezent

- absent

OUG 57/2007

Anexa 3 - Specii de plante si animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

Anexa 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta

Anexa 4B - Specii de interes national. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta

Niciuna din cele 3 specii de insecte mentionate in formularul standard al ROSCI0105 Lunca

Joasa a Prutului si anume: Callimorpha quadripunctaria, Hyponephele lycaon si Tomares nogelii

nu au fost identificata in zona proiectului. Mai mult decat atat, prezenta acestor specii la nivelul

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului necesita o reconfirmare, deoarece informatiile si datele care

au stat la baza includerii acestora in formularul standard sunt preluate din studii realizate la sfarsitul

anilor ’60 si inceputul anilor ’70.

Speciile de pesti cu valoare conservativa Aspius aspius, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia,

Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber, Zingel zingel, Gobio kessleri,

Gymnocephalus schraetzer sunt descrise de literatura de specialitate din capturile realizate pe

cursul raului Prut. In timp ce unele specii de pesti (Zingel streber, Zingel zingel, Gymnocephalus

schraetzer) sunt identificate ca rare sau foarte rare in capturile rezultate din pescuit economic si/sau



112

stiintific, altele (Aspius aspius, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Pelecus cultratus) au o

abundenta si o frecventa mult mai mare.

In ceea ce priveste ihtiofauna cu valoare conservativa, aceasta poate face subiectul analizei

impactului in cadrul prezentului proiect doar in cazul SPE Draculesti, unde traseul colectorului de

refulare ajunge in albia minora a raului Prut.

Zona de varsare a colectorului de refulare SPE Stoicani este separata de bazinul principal

al Baltii Chiului printr-un dig de aparare si este secata o buna parte din timp, astfel ca nu constituie

un habitat optim pentru ihtiofauna. Exceptie pot reprezenta perioadele cu nivel crescut al apei si cu

inundatii in urma carora fauna piscicola poate ajunge in zona de varsare a conductei, dar in aceste

perioade nu vor fi realizate lucrari de constructie si amenajare.

In cazul SPR Sivita prin proiect nu sunt prevazute lucrari in albia minora a raului Prut, in

consecinta ihtiofauna de interes conservativ nu poate fi afectata in acest caz.

Referitor la speciile de amfibieni mentionate in formularul standard al sitului de importanta

comunitara trebuie subliniat faptul ca desi habitatele acvatice din cadrul retelei de canale de

desecare/irigatie corespund cerintelor minime pentru prezenta acestor specii, in zonele studiate nu

au fost identificati indivizi din speciile: Bombina bombina si Triturus dobrogicus. Nu este exclusa

prezenta acestor specii in Balta Chiului (in dreptul statiei SPE Stoicani) sau in habitatele de lunca

din vecinatea SPR Sivita, care prezinta conditii de viata favorabile pentru ambele specii. Aceste

habitate caracteristice speciilor de amfibieni, aflate in vecinatatea proiectului, nu vor fi afectate de

activitatile desfasurate pentru inlocuirea colectorului de refulare din cadrul SPE Stoicani sau de

lucrarile desfasurate in perimetrul statiei SPR Sivita.

In bazinele de aspiratie ale celor 3 statii, dar si pe malul raului Prut a fost identificata o

specie comuna de amfibieni - Pelophylax (Rana) ridibunda (Anexa 5 A din OUG 57/2007).

A B

Fig. 26 A si B Pelophylax (Rana) ridibunda (Broasca mare de lac) (foto orig., 2020)



113

Din clasa Reptilia, in zona proiectului au fost observate urmatorele specii: Emys

orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix si Natrix tessellata . Dintre acestea Emys

orbicularis este singura specie mentionata atat in Anexa 3 cat si in Anexa 4A din O.U.G.57/2007,

iar speciile: Lacerta viridis, Lacerta agilis si Natrix tessellata sunt specii de interes comunitar

mentionate in Anexa 4A din O.U.G.57/2007.

Tabel nr. 35 Specii de reptile observate in in zona proiectului

Nr. Denumire stiintifica Denumire populara

Efective observate in zona proiectului

SPE

Draculesti SPE Stoicani SPR Sivita

1. Emys orbicularis Testoasa de apa

1 individ pe

canalul de

desecare

1 individ in

bazinul de

aspiratie

1 individ in

bazinul de

aspiratie

2. Lacerta viridis Guster

3 indivizi

langa statie si

in zona de

lunca

- 1 individ in

zona digului

3. Lacerta agilis Soparla de camp 2 indivizi in

zona digului

1 individ in

zona digului -

4. Natrix tessellata Sarpele de apa - 1 individ in

zona digului -

5. Natrix natrix Sarpe de casa

4 indivizi in

zona de lunca,

r. Prut si pe

canalul de

desecare

7 indivizi (1

individ

mort) in

zona digului,

Balta

Chiului,

conducta de

refulare

3 indivizi (2

juvenili) in

zona digului

In ceea ce priveste Emys orbicularis (tesoasa de apa) prezenta acesteia a fost confirmata in

canalele de desecare/irigatie si bazinele de aspiratie ale statiilor SPE Stoicani, SPE Draculesti si

SPR Sivita. Pentru protectia speciei au fost propuse masuri speciale de diminuare a impactului

regasite la Cap. D. al prezentului studiu.

Speciile Lacerta viridis, Lacerta agilis si Natrix natrix sunt specii comune pentru lunca

Prutului. In timp ce Lacerta viridis poate fi intalnita in tufarisuri, liziere de paduri, poieni si chiar

langa structuri antropice, Lacerta agilis prefera zonele insorite, cu vegetatie scunda de la marginea

cailor de acces sau de pe digurile de aparare. Natrix natrix poate fi intalnita atat in mediu terestru:

pe amplasamentul statiilor, pe digul de aparare, in zona de lunca cat si in habitatele acvatice: cursul

raului Prut, canalele de desecare/irigatie, bazinele de aspiratie, balti si lacuri.

Specia Natrix tessellata a fost observata doar in zona SPE Stoicani, avand o abundenta mult

mai scazuta decat Natrix natrix.



114

Fig. 27 Emys orbicularis in canalul de desecare (SPE Draculesti) Fig. 28 Natrix natrix pe digul de aparare (SPE

Stoicani)

Referitor la Sicista subtilis, putem afirma ca terenurile agricole din zona proiectului sunt

exploatate in sistem intensiv si nu intrunesc conditiile necesare pentru a reprezenta un habitat

favorabil acestei speciei de interes comunitar. Pajistile stepice care de asemenea pot constitui un

habitat pentru Sicista subtilis nu sunt prezente in zona proiectului sau in vecinatate.

Specii de pasari mentionate in formularele standard ale ROSPA0070 Lunca Prutului -

Vladesti – Frumusita si ROSPA0121 Lacul Brates

Prezentam in continuare listele in ordine alfabetica cu speciile de pasari observate sau

mentionate in literatura de specialitate, in zona fiecarei statii in parte, care includ si speciile

enumerate in formularele standard ale ariiilor de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0070

Lunca Prutului - Vladesti – Frumusita si ROSPA0121 Lacul Brates:

Tabel nr. 36 - Lista speciilor de pasari identificate in baza observatiilor directe si a datelor

bibliografice in zona statiei SPE Draculesti, efective ale acestora si statutul lor de protectie

Nr

crt.

Denumire

stiintifica

Specii ce se

reagasesc in

F.S. (2011)

ROSPA0070

Specii ce se

reagasesc in F.S.

(2011)

ROSPA0121

Efective

estimate

in baza

observatii

lor

OUG

57/2007

Directiva

pasari

2009/147/CE

1. Acrocephalus

arundinaceus - - 6 i - -

2. Alcedo atthis + - 2 i Anexa 3 Anexa I

3. Anas

platyrhynchos + + 2 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A



115

4. Anas crecca - + pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B

5. Anser albifrons + + pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B

6. Anser anser + - pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B

7. Ardea alba +

- pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B

8. Ardea cinerea - - pasaj - -

9. Ardeola ralloides + - pasaj Anexa 3 Anexa I

10. Aythya nyroca + - 2 i Anexa 3 Anexa I

11. Buteo buteo + - pasaj - -

12. Carduelis

carduelis - - 15 i Anexa 4B -

13. Chlidonias

hybrida + + 2 i Anexa 3 Anexa I

14. Chloris chloris - - 4 i Anexa 4B -

15. Ciconia ciconia + - pasaj Anexa 3 Anexa I

16. Circus

aeruginosus + - pasaj Anexa 3 Anexa I

17. Columba livia

domestica - - 12 i - -

18. Columba

palumbus

-

- 4 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A

19. Corvus cornix - - 3 i Anexa 5C Anexa II B

20. Corvus

frugilegus - - 84 i Anexa 5C Anexa II B

21. Cuculus canorus - - 4 i - -

22. Cyanistes

caeruleus - - 2 i - -

23. Dendrocopos

syriacus + - 1 i Anexa 3 Anexa I

24. Dendrocoptes

medius + - 1 i Anexa 3 Anexa I

25. Egretta garzetta + - pasaj Anexa 3 Anexa I

26. Emberiza

schoeniclus - - 7 i - -

27. Falco

tinnunculus + - 1 i Anexa 4B -

28. Gallinula

chloropus - - 4 i Anexa 5C Anexa II B

29. Hirundo rustica - - 24 i - -

30. Ixobrychus

minutus + - 2 i Anexa 3 Anexa 1

31. Larus cachinnans + + pasaj - Anexa II B

32. Microcarbo

pygmaeus + - pasaj Anexa 3 Anexa I

33. Motacilla alba - - 15 i Anexa 4B -

34. Motacilla flava - - 8 i Anexa 4B -

35. Muscicapa

striata - - 4 i Anexa 4B -



116

36. Nycticorax

nycticorax + - 3 i Anexa 3 Anexa I

37. Oriolus oriolus - - 2 i Anexa 4B -

38. Parus major - - 6 i - -

39. Passer

domesticus - - 18 i - -

40. Pelecanus

onocrotalus + + pasaj Anexa 3 Anexa I

41. Phalacrocorax

carbo + - pasaj - -

42. Phasianus

colchicus - - 7 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A

43. Platalea

leucorodia + - pasaj Anexa 3 Anexa I

44. Streptopelia

decaocto - - 2 i Anexa 5C Anexa II B

45. Sturnus vulgaris - - 125 i Anexa 5C Anexa II B

46. Sylvia borin - - 2 i - -

47. Tachybaptus

ruficollis - - 2 i

Anexa 4

B -

48. Upupa epops - - 1 i Anexa 4

B -

49. Vanellus vanellus + - pasaj - Anexa II B

LEGENDA:

OUG 57/2007




Anexa 5C - Specii de interes comunitar a caror vanatoare este permisa

Anexa 5D - Specii de pasari de interes comunitar a caror comercializare este permisa

Anexa 5E - Specii de pasari de interes comunitar a caror comercializare este permisa in conditii specia le

Directiva Pasari 2009/147/CE

Anexa I - Specii ce constituie obiectul unor masuri special de conservare a habitatelor acestora pentru a li se

asigura supravietuirea si reproducerea in aria de raspandire

Anexa II A - Specii de pasari ce pot fi vanate in zona geografica maritima si de uscat in care se aplica

prezenta directiva

Anexa II B - Specii de pasari ce pot fi vanate numai in statele membre in dreptul carora sunt indicate

Anexa III A - Specii de pasari care fac exceptie de la interdictia vanzarii , transportului in scopul vanzarii,

pastrarii in scopul vanzarii si oferirii spre vanzare a pasarilor vii sau moarte si a oricaror parti ale pasarilor

sau produselor aviare usor de recunoscut, cu conditia ca pasarile sa fi fost omorate ori capturate prin

mijloace legale sau sa fi fost obtinute prin mijloace legale

Anexa III B - Specii de pasari la care statele membre pot permite desfasurarea pe teritoriul lor a activitatilor

de vanzare, transport in scopul vanzarii, pastrare in scopul vanzarii si oferirii spre vanzare a pasarilor vii sau

moarte si a oricaror parti ale pasarilor sau produselor aviare usor de recunoscut, stabilind anumite restrictii,

cu conditia ca pasarile sa fi fost omorate ori capturate prin mijloace legale sau sa fi fost obtinute prin

mijloace legale.

Prezenta in Formulare Standard ale siturilor Natura 2000

„ + ” – specie mentionata in formularul standard

„ - ” – specie nementionata in formularul standard

Efective estimate in baza observatiilor

i – indivizi observati la nivelul amplasamentului si pe terenurile din vecinatate



117

pasaj – indivizi observati in zbor, dar care nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, adapost, odihna sau

reproducere

Fig. 29 Microcarbo pygmeus(foto orig., 2020) Fig. 30 Phalacrocorax carbo(foto orig., 2020)

Fig. 31 Chlidonias hybridus (foto orig., 2020) Fig. 32 Platalea leucorodia(foto orig., 2020)


bibliografice in zona studiata a statiei SPE Stoicani, efective ale acestora si statutul lor de protectie

Nr

crt.

Denumire

stiintifica

Specii ce se

reagasesc in

F.S. (2011)

ROSPA0070

Specii ce se

reagasesc in F.S.

(2011)

ROSPA0121

Efective

estimate

in baza

observatii

lor

OUG

57/2007

Directiva

pasari

2009/147/CE

1. Acrocephalus


2. Acrocephalus

schoenobaenus - - 2 i - -

3. Alcedo atthis + - 2 i Anexa 3 Anexa I

4. Anas

platyrhynchos + + 3 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A



118

5. Anas crecca - + pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B


Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B


Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B

8. Ardea alba +

- pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B


10. Ardeola ralloides + - 2 i Anexa 3 Anexa I

11. Aythya ferina + - 1 i

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B

12. Carduelis

carduelis - - 8 i Anexa 4B -

13. Chlidonias

hybrida + + 4 i Anexa 3 Anexa 1


15. Circus


16. Columba

palumbus

-

- 2 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A

17. Corvus corax - - 2 i Anexa 4B -


19. Corvus



21. Cyanistes



23. Emberiza


24. Emberiza

calandra - - 5 i Anexa 4B -

25. Haliaeetus

albicilla + - 2 i Anexa 3 Anexa I


27. Lanius collurio + - 2 i Anexa 3 Anexa I

28. Lanius minor + - 1 i Anexa 3 Anexa I

29. Larus cachinnans + + 3 i - Anexa II B

30. Mareca strepera - - pasaj Anexa 5C Anexa II A

31. Microcarbo

pygmaeus + - 1 i Anexa 3 Anexa I



34. Nycticorax


35. Parus major - - 7 i - -

36. Passer




119

37. Pelecanus


38. Phalacrocorax

carbo + - 5 i - -

39. Phasianus

colchicus - - 2 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A

40. Riparia riparia - - 42 i - -

41. Sterna hirundo + - 2 i Anexa 3 Anexa I


43. Sylvia curruca - - 1 i - -

44. Tringa glareola + - 1 i Anexa 3 Anexa I

45. Turdus merula - - 4 i - Anexa II B

46. Upupa epops - - 2 i Anexa 4

B -

47. Vanellus vanellus + - 6 i - Anexa II B

LEGENDA:

OUG 57/2007






Anexa 5E - Specii de pasari de interes comunitar a caror comercializare este permisa in conditii speciale





prezenta directiva


Anexa III A - Specii de pasari care fac exceptie de la interdictia vanzarii, transportului in scopul vanzarii,


sau produselor aviare usor de recunoscut, cu conditia ca pasar ile sa fi fost omorate ori capturate prin






mijloace legale.







reproducere



120

Fig. 33 Acrocephalus arundinaceus(foto orig., 2020) Fig. 34 Egretta garzetta (foto orig., 2020)

Fig. 35 Sterna hirundo (foto orig., 2020) Fig. 36 Ardeola ralloides(foto orig., 2020)


bibliografice in zona studiata a statiei SPR Sivita, efective ale acestora si statutul lor de protectie

Nr

crt.

Denumire

stiintifica

Specii ce se

reagasesc in

F.S. (2011)

ROSPA0070

Specii ce se

reagasesc in F.S.

(2011)

ROSPA0121

Efective

estimate

in baza

observatii

lor

OUG

57/2007

Directiva

pasari

2009/147/CE

1. Acrocephalus



Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B


Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II A,

Anexa III B

4. Ardea alba +

- pasaj

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II B,

Anexa III B


6. Ardeola ralloides + - pasaj Anexa 3 Anexa I

7. Buteo buteo + - pasaj - -

8. Chlidonias

hybrida + + 1 i Anexa 3 Anexa 1



121

9. Chloris chloris - - 8 i Anexa 4B -


11. Circus


12. Coccothraustes

coccothraustes - - 5 i Anexa 4B -

13. Columba livia

domestica - - 18 i - -

14. Columba

palumbus

-

- 6 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A


16. Corvus



18. Cyanistes


19. Dendrocopos

syriacus + - 2 i Anexa 3 Anexa I


21. Emberiza

citrinella - - 6 i - -

22. Emberiza


23. Falco

tinnunculus + - 2 i Anexa 4B -

24. Fringilla coelebs - - 24 i - -

25. Gallinula

chloropus - - 2 i Anexa 5C Anexa II B


27. Larus cachinnans + + pasaj - Anexa II B

28. Lanius collurio + - 3 i Anexa 3 Anexa I

29. Microcarbo

pygmaeus + - pasaj Anexa 3 Anexa I



32. Muscicapa

striata - - 2 i Anexa 4B -

33. Nycticorax


34. Oriolus oriolus - - 4 i Anexa 4B -

35. Parus major - - 11 i - -

36. Passer


37. Pelecanus


38. Phalacrocorax

carbo + - pasaj - -

39. Phasianus

colchicus - - 3 i

Anexa

5C,

Anexa 5D

Anexa II A,

Anexa III A

40. Phoenicurus

ochruros - - 1 i Anexa 4B -

41. Phylloscopus

trochilus - - 2 i Anexa 4B -

42. Picus canus + - 1 i Anexa 3 Anexa I



122

43. Platalea

leucorodia + - pasaj Anexa 3 Anexa I

44. Sterna hirundo + - 1 i Anexa 3 Anexa I

45. Streptopelia

decaocto - - 4 i Anexa 5C Anexa II B


47. Sylvia communis - - 6 i - -

48. Sylvia curruca - - 3 i - -

49. Turdus merula - - 9 i - Anexa II B

50. Turdus pilaris 15 i Anexa 5C Anexa II B

LEGENDA:

OUG 57/2007






Anexa 5E - Specii de pasari de interes comunitar a caror comercializare este permisa in conditii speciale





prezenta directiva


Anexa III A - Specii de pasari care fac exceptie de la interdictia vanzarii , transportului in scopul vanzarii,


sau produselor aviare usor de recunoscut, cu conditia ca pasarile sa fi fost omorate ori capturate prin






mijloace legale.







reproducere



123

Fig. 37 Hirundo rustica (foto orig., 2020) Fig. 38 Motacilla flava(foto orig., 2020)

Fig. 39 Ciconia ciconia (foto orig., 2020) Fig. 40 Cuculus canorus (foto orig., 2020)

In ceea ce priveste statutul de protectie al speciilor de pasari conform O.U.G. nr. 57/2007

cu modificarile si completarile ulterioare:

• 20 specii sunt mentionate in Anexa 3,

• 14 specii sunt mentionate in Anexa 4B,

• 15 specii incluse in Anexa 5C/ 5D/ 5E,

• 22 de specii nu sunt mentionate in Anexe.



124

Fig. 41 Statutul de protectie al speciilor observate pe amplasamenet si in vecinatate mentionate in Anexele

O.U.G. nr.57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare

In ceea ce priveste statutul de protectie al speciilor de pasari conform Directivei

2009/147/CE (Directiva Pasari) a Parlamentului European si a Consiliului:

• 20 specii sunt mentionate in Anexa I,

• 1 specie este mentionata in Anexa II A,

• 3 specii sunt mentionate in Anexele II A si III A,

• 3 specii sunt mentionate in Anexele II A si III B,

• 9 specii sunt mentionate in Anexa II B,

• 2 specii sunt mentionate in Anexele II B si III B,

• 33 specii nu sunt mentionate in Anexe

Fig. 42 Statutul de protectie al speciilor observate pe amplasament si in vecinatate mentionate in Anexele

Directivei 2009/147/CE privind conservarea pasarilor salbatice



125

Din totalul celor 71 specii de pasari observate, doar 30 specii sunt listate in Formularul

Standard al ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti – Frumusita si 6 specii sunt listate in Formularul

Standard al ROSPA0121 Lacul Brates. Majoritatea indivizilor apartinand acestor specii de interes

conservativ au fost observati in pasaj, fara a utiliza suprafetele incadrate in proiect ca loc de hranire,

cuibarire, odihna, adapost sau innoptare.

Fig. 43 Alcedo atthis in zona SPE Draculesti (foto orig., 2020)

Fig. 44 Anas platyrhynchos in zona Baltii Chiului (foto orig., 2020)

Fig. 45 Mareca (Anas) strepera in zona Baltii Chiului (foto orig.2020)



126

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes

comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar invecinate si distributia acestora

Terenul pe care se va implementa proiectul este situat integral in ROSPA0070 Lunca

Prutului-Vladesti-Frumusita si partial in ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si Parcul Natural

Lunca Joasa a Prutului Inferior (PNLJPI). Cu toate acestea, pe amplasament nu sunt prezente

ecosisteme naturale sau seminaturale care sa prezinte o importanta deosebita din punct de vedere

conservativ sau pentru speciile de fauna de interes conservativ (obiective de conservare ale ariilor

naturale protejate mentionate anterior).

Considerand functiile ecologice fundamentale ale zonelor umede ca reglatoare ale regimului

apelor, valoarea lor de habitate ale florei si faunei caracteristice -mai ales pentru pasarile de apa, Parcul

Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior constituie o resursa de mare valoare economica, stiintifica si

recreativa a carei disparitie ar fi ireparabila, cu rol de tampon si control al inundatiilor, de alimentare-

aprovizionare a stratului subteran de apa, rol de retinere a nutrientilor si sedimentelor, de atenuare a

schimbarii climatice a locului si de conservare a biodiversitatii.

Compozitia si structura vegetatiei este influentata direct de natura substratului, de conditiile

macro- si microclimatice si de reteaua hidrografica din zona studiata. De asemenea, un rol

important il detine factorul antropic care a avut o influenta majora de-a lungul timpului asupra

habitatelor din bazinul inferior al Prutului. Printre activitatile antropice care au determinat

distributia actuala a habitatelor se numara: transformarea terenurilor inundabile si a celor ocupate

de vegetatie de lunca in terenuri agricole (arabile si pasuni) si amenajari piscicole, amenajari de

desecare sau irigare a terenurilor agricole, indiguiri, extinderea localitatilor si a infrastructurii de

comunicatii aferente.

Padurile care intra in componenta Parcului Natural sunt situate in zona de est a reliefului

de tip Balta Ialomitei prezent in lunca raului Prut si a Dunarii, cu altitudini de 5-11 m. Perioada de

vegetatie este cuprinsa in intervalul 19 martie - 16 noiembrie. Toate terenurile din fondul forestier

national din categoria functionala “padure”, din cadrul PNLJPI, au fost incadrate prin

amenajamentul silvic in grupa I functionala – paduri cu functii speciale de protectie. Specia

arborescenta predominanta este salcia, aproximativ 90% salcete pure, corespunzator conditiilor din

luncile si de pe terenurile joase supuse inundatiilor. Padurile de salcii reprezinta elementul autohton

de baza al fondului forestier din PNLJPI, fitocenozele respective ocupa biotopurile terestre cele

mai joase, cu grad de inundabilitate ridicat.



127

Conform informatiilor din planul de management al PNLJPI, un procent de 77% din

suprafata terenurilor din categoria de folosinta padure sunt rezultate ca urmare a impactului antropic.

Este bine cunoscut faptul ca zonele umede si ecosisteme forestiere naturale adapostesc cea

mai mare biodiversitate, iar la polul opus se situeaza ecosistemele antropice.

Pe masura ce ecosistemele de lunca au pierdut din suprafata ocupata, in locul acestora au

fost infiintate agroecosisteme care se caracterizeaza prin relatii interspecifice mult simplificate,

dominanta speciilor de cultura si eliminarea speciilor vegetale si animale considerate „daunatori

agricoli” prin orice mijloace disponibile (mecanice, chimice, biologice).

Principala caracteristica a terenurilor arabile este fitodiversitatea scazuta, care implica la

randul sau o diversitate faunistica redusa si o uniformizare a acesteia in general.

Habitatele antropice, reprezentate prin localitati, drumuri si alte cai de comunicatie, ferme,

au un impact mare asupra structurii faunei, prin antropizarea majora a habitatelor si favorizarea

instalarii speciilor oportuniste. Extinderea acestui tip de habitat reprezinta principala amenintare

asupra diversitatii faunistice din zona studiata.

Prin implementarea proiectelor de amenajari funciare care presupun doar reabilitari ale

structurilor existente nu sunt de natura sa produca modificari in procentul de ocupare a suprafetelor

a habitatelor naturale/seminaturale din zona studiata, cu influentarea diversitatii specifice a faunei.

Prin implementarea proiectului nu vor fi afectate specii si habitate de interes comunitar

deorece proiectul este amplasat la vest de digul de aparare, care separa zona vaii si luncii raului

Prut, unde sunt prezente majoritatea habitatelor de interes comunitar, de terenurile arabile din

vecinatate. Totodata proiectul se implementeaza intr-o zona antropizata pe un teren cu destinatia

curti constructii si destinatie agricola (arabil), amenajat cu infrastructura de irigatii (cnf.

certificatului de urbanism).

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Evaluarea starii de conservare este cruciala in cadrul procesului de elaborare a unui Plan de

management pentru o arie naturala protejata, deoarece obiectivele specifice, masurile, activitatile

si regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ,

prezente in cuprinsul respectivei arii naturale protejate deriva din starea lor de conservare.

Planul de Management al Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (PNLJPI) s-a

elaborat in vederea unei planificari integrate a actiunilor ce trebuie intreprinse pentru indeplinirea



128

obiectivului major, respectiv conservarea biodiversitatii si a peisajului, in contextul asigurarii starii de

conservare favorabila a speciilor si habitatelor de interes comunitar si dezvoltarii durabile a zonei.

Teritoriul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior se suprapune in prezent cu trei arii

de protectie speciala avifaunistica, respectiv ROSPA0070 Lunca Prutului-Vladesti-Frumusita

(14389ha), ROSPA0121 Lacul Brates (15682ha), ROSPA0130 Mata-Carja-Radeanu (1950 ha) si

include situl de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului (5852ha).

In prezentul studiu, statutul de conservare a speciilor de interes conservativ este preluat din

Formularele Standard ale siturilor Natura 2000 din zona studiata si din Planul de management al

Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, informatii disponibile in prezent, pana la

finalizarea celei de-a doua raportari nationale pe Articolul 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE,

aflata in curs de desfasurare.

O parte din teritoriul PNLJPI a fost declarat SCI pentru 8 tipuri de habitate, conform anexei

I a Directivei "Habitate", o specie de mamifere (Sicista subtilis - soarece saritor de stepa), 3 specii

de reptile si amfibieni, (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus) si 9 specii de

pesti (Aspius aspius, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus

amarus, Zingel streber, Zingel zingel, Gobio kessleri, Gymnocephalus schraetzer).

Pe teritoriul parcului habitatele si speciile de importanta comunitara se gasesc intr-o

stare de conservare buna sau foarte buna, cu exceptia speciei Gymnocephalus schraetzer, a

carei stare de conservare este medie sau redusa.

Cele doua SPA-uri care se suprapun cu PNLJPI in zona de studiu pentru proiectul analizat

au ca obiectiv de conservare 35 de specii de pasari din Anexa I a Directivei Pasari 2009/147/EC a

caror stare de conservare este in general buna, pentru cateva specii excelenta cu exceptia

specieiilor: Pandion haliaetus cu o conservare medie sau redusa in situl ROSPA0070 Lunca

Prutului-Vladesti-Frumusita si Pelecanus onocrotalus cu o conservare medie sau redusa in situl

ROSPA0121 Lacul Brates. De asemenea, speciile de pasari cu migratie regulata nementionate in

anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC in cele doua situri au o stare de conservare buna cu

exceptia garlitei mari (Anser albifrons) care are o conservare medie sau redusa in situl ROSPA0121

Lacul Brates.



129

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Iinterventiile de natura antropica au facut ca in prezent lunca Prutului si a zonelor proximale

sa pastreze doar suprafete restranse care conserva vegetatia naturala a padurilor de lunca si a

zavoaielor.

Compozitia faunei din zona de studiu este legata de tipologia si caracteristicile habitatelor.

Astfel, pot fi intalnite specii a caror ecologie este legata de mediul acvatic, de cel forestier, iar

speciile sinantrope, dominante ca si efective totale, au dezvoltat adaptari fata de extinderea

agroecosistemelor.

Avifauna si fauna terestra din zona studiata realizeaza o dinamica fireasca a efectivelor,

impusa de succesiunea anotimpurilor.

Proiectul propus este situat in zona unei rute principale de migratie a pasarilor denumita:

drumul estelbic, dar fara a influenta in vreun fel speciile aflate in pasaj.

Stolurile mari de pasari migratoare prefera rutele de migratie in lungul apelor si zonelor de

lunca, caracteristice raului Prut si Siret, zone ce ofera habitate, locuri de hranire si odihna pentru

astfel de specii conform rutelor de migratie cunoscute: drumul est – elbic, adica ramura nordica a

acestui drum, care inconjoara Carpatii prin valea Tisei, peste Muntii Maramuresului si se indreapta

spre sud – est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra Vailor Siretului si Prutului, pana in Delta

Dunarii. Acest drum este frecventat de berze, gaste, rate, pasari rapitoare, prepelite, turturele, etc.

Avand in vedere ca in perioada de migratie de primavara si de toamna, in zona analizata se

desfasoara lucrarile agricole (arat, discuit, semanat, etc), zonele analizate din cadrul proiectului

sunt evitate de speciile analizate, acestea urmand cu precadere culoarele raurilor importante,

respectiv Siretul si Prutul.

In perioada vernala si estivala, care corespund cu perioada de migratie, de reproducere si

de cuibarire, la cele mai multe specii de fauna pot fi observate efective mai ridicate, si o diversitate

specifica mai mare fata de perioada hiemala, cand majoritatea speciilor de fauna terestra se retrag

spre adaposturi pentru iernat (hibernare, diapauza), iar speciile de avifauna migratoare s-au retras

catre cartierele de iernat.

In acelasi timp valea Prutului, zonele lacustre, canalele de irigatii si drenaj/desecare si

terenurile arabile din vecinatate pot atrage specii de pasari acvatice, oaspeti de iarna, asa cum ar fi

speciile Branta ruficollis si Anser albifrons care se grupeaza in carduri mixte, dar care nu prezinta

efective stabile fiind mereu in cautarea unor zone optime de hranire si odihna. In zonele lacustre si



130

a raului Prut, in sezonul hiemal, pot fi intalnite carduri de anatide din speciile: Anas platyrhynchos

si Anas crecca.

In padurile de lunca ierneaza un numar mare de paseriforme sedentare (mai ales specii de

pitigoi, cinteze, sturzi si presuri) ca urmare a deplasarii populatiilor din zonele montana si colinara,

unde in anumite perioade pot fi inregistrate temperaturi mai scazute decat in zonele de ses, la care

se adauga si populatii din nordul arealului de distributie care se afla in migratie.

Pasarile rapitoare diurne, pe langa migratiile sezoniere, pot realiza deplasari zilnice pe

trasee cuprinse intre zonele de cuibarit reprezentate de vegetatia ripariana de lunca, stufaris sau

aliniamentele stradale catre suprafetele ocupate de pasuni si terenuri arabile care reprezinta habitate

prielnice pentru micromamifere. De asemenea, habitate de hranire pentru rapitoare pot fi

considerate si zonele de aglomerare a paseriformelor si a anatidelor asa cum sunt lacurile, baltile,

raurile, canale de irigatie si desecare, precum si lizierele.

Reprezentantii ordinului Passeriformes sunt raspanditi in toata zona de studiu, diversitatea

specifica si efectivele numerice ale acestora depasind pe cele ale altor ordine reprezentative. Acest

fapt se datoreaza in primul rand valentelor ecologice largi care caracterizeaza acest grup de pasari,

care le permite sa se adapteze la conditiile oferite de habitatele (hrana, adapost, locuri pentru

cuibarire) din zona studiata si intr-o oarecare masura la impactul antropic rezultat din prezenta

umana si activitatile desfasurate.

Prin implementarea proiectului in cele trei zone nu vor avea loc modificari asupra

efectivelor populationale ale speciilor de interes comunitar si asupra distributiei acestora la nivelul

ariilor naturale protejate de interes comunitar si national.

In urma analizei datelor si informatiilor referitoare la biodiversitatea zonelor de

studiu, pe baza observatiilor si a cunostintelor referitoare la biologia si ecologia speciilor

componente, elaboratorul considera ca evolutia numerica a populatiilor de fauna din cadrul

ariilor naturale protejate de interes comunitar si national nu va fi afectata negativ de

implementarea proiectului.

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariilor


Reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor naturale si/sau a numarului exemplarelor

speciilor de interes comunitar precum si fragmentarea habitatelor sau a habitatelor specifice

speciilor de interes comunitar determina afectarea integritatii unui sit Natura 2000. In acest context,



131

un proiect poate afecta integritatea unei arii naturale protejate de interes comunitar daca acesta

induce un impact negativ asupra starii de conservare favorabila sau daca modifica dinamica

relatiilor structurale si/sau functionale ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariilor naturale

protejate sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici

• factorii geologici (solul, rocile),

• factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine),

• factori mecanici (cutremure),

• factori fizici (temperatura, lumina, apa, aer)

• factori chimici (compozitia aerului, a apei, a solului)

si biocenza (ce reprezinta intreaga diversitate a elementelor vii, precum flora si fauna, dar si

relatiile acestora intra si interspecifice).

Habitatele si caracteristicile acestora au o influenta decisiva asupra compozitiei si

distributiei faunei. Prin disponibilitatea si diversitatea resurselor trofice, a locurilor optime pentru

adapost si cuibarire este asigurata si diversitatea speciilor de pasari prezente in cadrul ariei naturale

protejate. In acelasi timp nu trebuie neglijat faptul ca exista si alti factori importanti limitativi care

influenteaza compozitia si structura faunei locale, iar disponibilitatea zonelor potrivite pentru

cuibarire si hranire nu explica intru totul efectivele populationale reduse in cazul unor specii sau

absenta totala a altor specii caracteristice acestor tipuri de habitate. Printre factorii limitativi, care

pot fi deosebit de importanti pentru faptul ca pot influenta prezenta sau absenta unor specii de

pasari cu valoare conservativa ridicata, se pot enumera: marimea habitatelor si conectivitatea

acestora cu habitate similare din zonele invecinate, efectul de limita de habitat (eng.: edge effect),

concurenta intraspecifica si interspecifica, pradatorismul din perioada de cuibarire si crestere a

puilor, raspandirea unor boli cauzate de microorganisme patogene sau de paraziti, impactul

antropic si nu in ultimul rand, schimbarile climatice.

Trebuie evidentiat faptul ca relatiile structurale si functionale din cadrul ecosistemelor de

lunca, reprezentate printr-un mozaic de habitate naturale, semi-naturale si antropice, sunt

determinate si mentinute in principal de parametrii hidrodinamici ai raului Prut in relatie directa cu

zonele impadurite si inundabile din vecinatate.

Aproape 50% din suprafata Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferiora a suferit

modificari mai mici sau mai mari din cauza activitatilor desfasurate de om inca din anii ‘60 ai

secolului trecut. Aici putem enumera: construirea de amenajari piscicole, stavilare/baraje pe canale



132

pentru a prinde peste, pasunatul animalelor, plantatii cu copaci din specii care nu apartin zonei,

exploatarea lemnului, constructii, turism. Toate aceste activitati au produs modificari importante

asupra peisajului initial. Tocmai din acest motiv, prin planul de management s-au propus actiuni

specifice pentru protejarea biodiversitatii si peisajului si de promovare a unui turism prietenos fata

de natura inconjuratoare.

Modificari survenite in albia Prutului si a zonelor din proximitate pot afecta semnificativ

integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSPA0070 Lunca Prutului-Vladesti-

Frumusita si ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului.

Principalul factor care determina succesiunea relatiilor ecologice pe teritoriul parcului este

reprezentat de nivelul apelor Prutului si Dunarii, care influenteaza in primul rand succesiunea

ecosistemelor. La un nivel ridicat al apelor, ecosistemele terestre se transforma in ecosisteme

acvatice si invers. De asemenea, durata inundatiilor conditioneaza componentele biotice si abiotice

ale ecosistemelor. De exemplu, daca nivelul ridicat al apei persista pentru o perioada mai lunga de

timp, acest lucru este benefic pentru speciile de pesti care migreaza din Dunare si din Prut in

lacurile interioare in vederea reproducerii, dar are un impact negativ asupra altor specii de

vietuitoare, in special terestre, care sunt nevoite sa-si prelungeasca activitatea de reproducere sau

chiar sa-si gaseasca alte locuri pentru reproducere. Un nivel redus al apei corelat cu seceta

prelungita influenteaza in mod negativ atat populatiile de pesti cat si populatiile de pasari acvatice,

care sunt nevoite sa-si paraseasca locurile de hrana si cuibarit, deoarece cerintele lor ecologice sunt

strict legate de existenta unui habitat acvatic.

Dintre factorii ecologici cu un impact puternic asupra acestei zone nu trebuie uitat factorul

antropic, care are de cele mai multe ori o influenta negativa asupra biodiversitatii. In primul rand

indiguirile au determinat modificarea profunda a regimului hidrologic al Prutului si Dunarii, in

special in sensul inversarii raportului dintre debitul solid/suprafata de depunere a aluviunilor,

aceeasi cantitate de aluviuni in suspensie purtate de apele curgatoare se depun pe o suprafata in

regim liber de inundatie mult mai mica. Pe de alta parte, amenajarile/stavilarele construite pe

privaluri si adancirea canalelor de legatura, realizate in vederea cresterii productiei piscicole in

amenajarile piscicole, au avut un puternic impact negativ asupra biocenozelor prin modificarea

circuitului natural al apei intre Dunare si lacurile interioare, ceea ce a dus la accelerarea si

accentuarea procesului de colmatare al lacurilor.

Desi au fost realizate studii asupra florei si faunei din parc, multe dintre relatiile ecologice sunt

inca putin cunoscute, fiind necesare studii asupra relatiilor dintre diversele componente ale



133

ecosistemelor si factorii care pot crea dezechilibre ecologice in aceasta zona. Recunoasterea acestor

lacune identificate in cunoasterea intr-o maniera integratoare a biodiversitatii PNLJPI a evidentiat

necesitatea implementarea unor proiecte de cercetare care sa vizeze identificarea speciilor si habitatelor

periclitate si managementul integrat al acestora.

7. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au in vedere

mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se face tinandu-se cont de caracteristicile fiecarei

arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafata relativa, populatia, statutul

de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Planul de management al Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior constituie

documentul oficial care stabileste cadrul general de desfasurare al actiunilor promovate pentru

indeplinirea obiectivelor de management ale ariilor naturale protejate.

Scopul planului de management, asa cum a fost statutat in Planul de management al Parcul

Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, este acela de a promova un model de gestiune durabila si

sociala a spatiului, care sa permita conservarea si protectia elementelor biotice, abiotice si peisagistice

de interes national si european. Activitatile de exploatare a resurselor naturale se urmareste a fi

directionate in special spre folosirea de tehnici traditionale pentru valorificarea resurselor naturale, care

sa asigure mentinerea si/sau imbunatatirea statutului de conservare a habitatelor si speciilor de interes

comunitar din anexele Directivelor Habitate si Pasari.

Obiectivele planului de management al PNLJPI urmaresc urmatoarele directii:

a) Conservarea si protectia diversitatii biologice si a elementelor de peisaj;

b) Mentinerea si/sau ameliorarea starii de conservare a habitelor si speciilor de interes

national si european;

c) Mentinerea si promovarea patrimoniului cultural material si imaterial;

d) Stimularea dezvoltarii activitatilor turistice care nu presupun realizarea de lucrari majore

de infrastructura si care nu genereaza impacturi negative la nivelul elementelor ocrotite;

e) Promovarea educatiei ecologice legata de PNLJPI prin informarea si constientizarea

populatiei din comunitatile locale din proximitatea ariei protejate, a turistilor ori reprezentantilor

institutiilor si agentilor economici;



134

f) Prevenirea si excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a

folosintelor terenurilor, care pot afecta starea de conservare a habitatelor si speciilor de interes

comunitar;

g) Asigurarea resurselor umane, financiare si logistice pentru indeplinirea obiectivelor de

management si pentru recunoasterea locala, nationala si internationala a PNLJPI.

Schimbarile climatice si modificarea regimului hidrologic sunt doi factori abiotici majori,

care in PNLJPI actioneaza de regula combinat, fapt ce determina ca actiunile de reconstructie

ecologica si reabilitare ecologica sa fie nu numai necesare ci si oportune.

Mentionam ca prezentul studiu urmareste respectarea statutului de protectie si conservare

a habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul PNLJPI si siturile Natura 2000 cu care acesta

se suprapune. Astfel, pentru obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes

comunitar si national am elaborat o serie de masuri speciale de protectie si conservare (vezi cap

“D”), prin care sa fie eliminata posibilitatea influentarii in sens negativ a starii bune si foarte bune

de conservare a siturilor, habitatelor si speciilor de fauna pentru care aceste situri au fost

desemnate.

Obiectivele specifice de conservare elaborate de catre ANANP au fost analizate si a fost

estimat impactul potential asupra acestora (a se vedea anexele).

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Descrierea starii de conservare a unei arii naturale protejate consta in principal in

cuantificarea starii de conservare a habitatelor si speciilor de interes conservativ sau a celor

protejate in relatie directa cu presiunile actuale antropice dar si a celor naturale.

Descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, se

regaseste in continutul planului de management al PNLJPI si in formularele standard ale siturilor

Natura 2000 cu care parcul se suprapune integral sau partial.

In prezentul studiu, subcapitolul 4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de

interes comunitar au fost prezentate informatile de unde reiese faptul ca starea de conservare a

ariilor naturale protejate supuse managementului prin Planul de management al PNLJPI este buna

sau foarte buna. Habitatele de interes conservativ precum si speciile de fauna, inclusiv pasarile, au

fost evaluate cu o stare de conservare buna sau foarte buna, cu foarte putine exceptii.



135

In urma observatiilor efectuate pe teren, in ariile naturale protejate de interes comunitar in

zonele unde acestea se suprapun cu proiectul analizat, putem afirma ca starea de conservare a

habitatelor naturale se mentine buna. Cu toate acestea, evolutia starii de conservare nu va fi una

pozitiva atat timp cat masuri de management nu se aplica in mod corespunzator in cadrul PNLJPI

si a ariilor naturale de interes comunitar conexe parcului.

In Planul de management al PNLJPI, pentru mentinerea starii de conservare si pentru

evitarea deteriorarii acesteia, au fost identificate o serie de potentiale amenintari la adresa

complexelor de ecosisteme acvatice din activitati care ar putea avea un efect negativ asupra

habitatelor si speciilor:

1. Utilizarea abuziva a resurselor oferite de capitalul natural - braconaj piscicol, vanatoare, delicte

silvice, pasunatul, recoltarea ilegala a altor elemente din flora si fauna PNLJPI,

2. Accesul inechitabil la resursele oferite de capitalul natural in cadrul comunitatilor locale

adiacente - nemultumirea localnicilor fata de limitarea accesului la resursele naturale din parc, pe

fondul pauperizarii populatiei din zona de cooperare,

3. Starea actuala a unor ecosisteme - elementele naturale ale habitatelor forestiere sunt reprezentate

de cateva renisuri naturale, precum si de razlete arborete de plop alb sau accelerarea procesului de

colmatare a lacurilor cu implicatii pe termen lung in reducerea suprafetei active a ariilor de

protectie speciala avifaunistica.

4. Folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe si poluarea acvatica, inlusiv cea

transfrontaliera cum ar fi deversarile accidentale de substante periculoase din amonte ce pot

coincide cu nivele mari ale raului Prut, in timpul inundatiillor atunci cand intregul complex de

ecosisteme acvatice si terestre poate fi afectat.

In vederea elaborarii de strategii de prezervare a speciilor si habitatelor, precum si pentru

stabilirea unor masuri de management conservativ au fost propuse o serie de masuri de

management care reprezinta minimul necesar pentru mentinerea speciilor si habitatelor intr-o stare

favorabila de conservare.

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Planul de management al PNLJPI urmareste obiectivele comune celor doua directive ale

Uniunii Europene (Directiva Habitate si Directiva Pasari) referitoare la protectia biodiversitatii, de

mentinere sau refacere a habitatelor si speciilor la un nivel favorabil de conservare prin masuri care



136

sa tina totodata seama si de cerintele economice, socio-culturale, precum si de caracteristicile

regionale si locale.

Temele planului de management sunt:

1. Protejarea si managementul biodiversitatii si al peisajului.

2. Protejarea patrimoniul cultural si istoric.

3. Educatie si constientizare.

4. Managementul resurselor naturale.

5. Managementul turismului si al recreerii.

6. Promovarea cercetãrii.

7. Dezvoltarea relatiilor cu comunitatile locale.

8. Administrarea si managementul efectiv al Parcului.

9. Monitorizarea actiunilor de management.

Avand in vedere toate aceste teme, se reliefeaza un principiu fundamental de implementare

a planului de management si anume, Principiul dezvoltarii durabile, ameliorarii calitatii vietii si

asigurarii coerentei managementului- activitatile din PNLJPI sunt indreptate spre imbunatatirea

gestiunii patrimoniului natural si cultural al zonei prin promovarea actiunilor de conservare a

diversitatii biologice si elementelor de peisaj si prin oferirea de oportunitati de dezvoltare durabila

pentru comunitatile locale.

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Pentru asigurarea unei constante in procesul monitorizarii starii biodiversitatii din cadrul

ariilor naturale protejate din zona proiectului este necesara continuarea realizarii de observatii in

situ, in intervale de timp bine stabilite, cu aplicarea unor metodologii de monitorizare a

componentelor biodiversitatii agreate la nivel national si international, cum ar fi spre exemplu

Ghidurile sintetice de monitorizare (elaborate in cadrul proiectului „Monitorizarea starii de

conservare a speciilor si habitatelor din Romania in baza articolului 17 din Directiva Habitate”).

In acceptiunea elaboratorului prezentului studiu, realizarea unor rapoarte de monitorizare a

biodiversitatii reprezinta un mod eficient de completare si actualizare a datelor si informatiilor din

planul de management, dat fiind faptul ca informatiile furnizate in cadrul rapoartelor de

monitorizare teoretic sunt asumate din punct de vedere stiintific si au totodata caracter public.



137

Integritatea unei arii naturale protejate de interes comunitar este afectata daca prin

implementarea unui plan sau proiect se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul indivizilor din

speciile de interes comunitar, se ajunge la fragmentarea habitatelor de interes comunitar si/sau a

habitatelor specifice din punct de vedere ecologic si/sau etologic speciilor de interes comunitar.

De asemenea, un plan/proiect poate afecta integritatea unei arii naturale protejate de interes

comunitar prin producerea modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia

sitului natura 2000 precum si perturbarea speciilor de interes comunitar, prin durata sau persistenta

procesului perturbator.

Zonele asupra carora se resimte impactul antropic inainte de implementarea proiectului

Suprafetele de teren vizate prin proiect, incluse total sau partial in siturile de interes

comunitar ROSPA0070 Lunca Prutului-Vladesti-Frumusita si ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului,

au fost supuse constant de-a lungul ultimilor 50 de ani unor presiuni antropice, cu multi ani inainte

de implementarea retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Trebuie evidentiat faptul ca

zonele studiate au in vecinatate localitatile de tip rural, terenuri arabile si raul Prut pe care este

prezenta frontiera cu R. Moldova. Astfel ca traficul rutier realizat de catre localnici si de catre

autoritati, activitatile agricole, pescuitul si piscicultura, vanatoarea, impreuna cotribuie la o

prezenta umana aproape constanta in zonele de studiu, constituind factori importanti de aparitie a

impactului antropic si de limitare a distributiei speciilor de flora si fauna de interes conservativ.

In urma observatiilor din teren s-a constatat ca pe suprafetele ocupate de obiectivele

proiectului nu se regasesc habitate de interes conservativ sau habitate importante (de reproducere,

hranire, odihna sau adapost) pentru specii de fauna de inters conservativ. Cu toate acestea in

vecinatatea proiectului (SPE Draculesti si SPR Sivita), in zona de lunca, a fost identificat un habitat

prioritar NATURA 2000 si anume 91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), dar care prezinta, in functie de zona studiata,

diferite nivele de afectare rezultate din activitati atropice precum: pasunatul, amenajari

hidrotehnice si de lucrarile de intretinere a vegetatiei lemnoase. Astfel, in dreptul SPE Draculesti

starea de conservare a habitatului este una nefavorabila acesta fiind afectat in mare masura prin

pasunat si prin lucrari de intretinere a vegetatiei lemnoase. Comparativ cu situatia anterioara, in

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI



138

dreptul SPR Sivita habitatul are o stare de conservare favorabila, iar impactul antropic nu a

modificat semnificativ compozitia vegetatiei caracteristice.

1. Impactul direct si indirect

Impactul asupra biodiversitatii generat prin realizarea proiectului poate sa apara ca urmare

a punerii in opera a lucrarilor de reabilitare si modernizare pentru fiecare dintre cele trei statii de

pompare: decopertare de straturi de sol de pe colectorii de refulare, decolmatare a bazinelor de

aspiratie, indepartarea vegetatiei hidrofila si higrofila crescuta pe taluze si pe fundul bazinului de

aspiratie, deplasarea autovehiculelor si utilajelor tehnologice pe drumurile de exploatare.

Impactul direct este generat prin desfasurarea activitatilor prevazute prin proiect, in

special cele care implica activitatile de sapare mecanica si manuala, excavare, taluzare, nivelare a

solului pe treseul conductelor vechi care vor fi inlocuite cu cele noi.

Efectuarea decopertarilor si excavarilor in vederea inlocuirii colectoarelor de refulare vor

conduce la inlaturarea temporara a stratului de sol si a covorului vegetal de pe terenul vizat si la

eliminarea vegetatiei acvatice din bazinele de aspiratie. Nivelul impactului va fi unul redus

(nesemnificativ), deoarece solul vegetal va fi depozitat corespunzator pana la reutilizarea sa ca

material de umplere, iar vegetatia este lipsita de valoare conservativa si se va reface pana la starea

initiala in perioada de functionare. Nu vor fi afectate specii de plante cu statut de protectie sau

apartinand categoriilor sozologice cu vulnerabilitate ridicata mentionate in listele rosii sau Cartea

rosie a plantelor vasculare din Romania.

Un impact direct se va manifesta in etapa de executare a lucrarilor si asupra elementelor

de fauna de pe amplasament si imediata vecinatate prin:

- ucideri accidentale ca urmare a traficului si functionarii utilajelor precum si a vehiculelor

pe drumurile de exploatare; ucideri accidentale prin activitatea de decolmatare a bazinului de

aspiratie;

- perturbare temporara, data de prezenta umana si prin zgomotul si vibratiile rezultate din

activitatile de excavare, decolmatare a bazinelor de aspiratie.

In cazul speciilor de pasari acestea pot parasi punctele de lucru imediat ce sunt deranjate

de prezenta umana si activitatile desfasurate, dar situatia este diferita in cazul herpetofaunei

(Triturus dobrogicus, Bombina bombina, Natrix natrix, Natrix tessellata, Emis orbicularis,

Lacerta agilis, Lacerta viridis). Desi amfibienii si reptilele sunt organisme vagile si prezinta in

multe cazuri o mobilitate mare, deseori nu sunt suficient de agile incat sa evite orice situatie de risc



139

legat de activitatile de santier. Astfel vor fi propuse masuri de reducere a impactului pentru

diminuarea riscului de ucidere accidentala a speciilor de amfibieni si reptile.

Acest impact poate fi evaluat ca nesemnificativ, inclusiv fara aplicarea masurilor de

diminuare a impactului asupra faunei. Chiar daca in zona afectata de excavatii, decolmatari si trafic

rutier pot fi prezenti cativa indivizi (Tabel nr.35) care apartin speciilor de interes comunitar,

perpetuarea si stabilitatea populatiilor pe termen scurt, mediu si lung nu sunt amenintate, atat timp

cat habitatele de zone umede unde se regasesc si se reproduc majoritatea indivizilor din speciile de

interes comunitar nu vor fi afectate. Cu toate acestea vor fi propuse masuri de reducere a impactului

menite sa diminueze la minim posibilitatea aparitiei unui impact direct asupra faunei de interes

conservativ, chiar daca efectivele acestora sunt neimportante in zona proiectului.

Potentialul impact direct in etapa de functionare a celor trei statii de pompare asupra

speciilor si habitatelor de interes comunitar, poate fi considerat de nivel scazut si nesemnificativ

deoarece se va mentine actuala functiune a obiectivelor din cadrul proiectului.

Nivelul de zgomot produs de functionarea instalatiilor de pompare si receptat la limita de

proprietate se situeaza intre nivelul produs de utilajele agricole in activitate si nivelul de zgomotul

de fond natural. Fauna de interes conservativ este deja adaptata la nivelul zgomotului produs de

diverse activitati agricole desfasurate in apropierea zonei de lunca. Astfel de activitati se desfasoara

de aproximativ 70 de ani in zonele de studiu, de la momentul in care Lacul Brates a fost supus

lucrarilor de desecare si de transformare a zonelor umede in suprafete agricole.

Impactul indirect asupra speciilor si habitatelor poate sa apara in cazul afectarii factorilor

de mediu abiotici (apa, sol-subsol, aer) care la randul lor pot duce la afectarea particularitatilor

habitatelor.

Un exemplu de impact indirect este reprezentat de afectarea ihtiofaunei determinata de

modificarea calitatii apei prin cresterea turbiditatii.

In cadrul proiectului sunt prevazute lucrari de inlocuire a colectoarelor de refulare din

cadrul SPE Draculesti si SPE Stoicani care sunt supuse analizei din punct de vedere a posibilitatii

aparitiei unui impact indirect.

Zona de varsare a colectorului de refulare SPE Stoicani este separata de bazinul principal

al Baltii Chiului printr-un dig de aparare si este secata o buna parte din timp, astfel ca nu constituie

un habitat optim pentru ihtiofauna. Exceptie pot reprezenta perioadele cu nivel crescut al apei si cu

inundatii in urma carora fauna piscicola poate ajunge in zona de varsare a conductei, dar in aceste

perioade nu vor fi realizate lucrari de constructie si amenajare.



140

In cazul SPE Draculesti, pe traseul colectorului de refulare care ajunge in albia raului Prut,

se vor efectua lucrari de inlocuire a celor doua conducte uzate (durata cca. 6 saptamani). Aceste

activitati nu presupun dragari in albia raului Prut, excavarile se vor efectua in zona terestra, iar

pamantul excavat va fi depozitat si reutilizat ca material de umplutura.

Astfel ca nu se preconizeaza aparitia unui impact indirect asupra speciilor de pesti de interes

comunitar (Aspius aspius, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus

amarus, Zingel streber, Zingel zingel, Gobio kessleri si Gymnocephalus schraetzer) atat in Balta

Chiului, care reprezinta o exploatare piscicola, cat si pe cursul rului Prut, in dreptul statiei SPE

Draculesti.

Se preconizeaza un impact indirect pozitiv in etapa de functionare care se va manifesta

asupra speciilor de amfibieni, reptile si pasari acvatice. Acestea vor repopula, in timp, bazinele de

aspiratie reabilitate, odata cu dezvoltarea vegetatiei palustre si submerse.

2. Impactul imediat (pe termen scurt) si cel pe termen lung

Impactul pe termen scurt se manifesta in perioada de executare a lucrarilor mecanizate si

manuale, prin activitatile de decopertare, decolmatare, excavare, taluzare, respectiv zgomot,

vibratii, antrenarea particulelor de praf in atmosfera ca urmare a functionarii utilajelor grele si a

activitatilor conexe, precum transportul materialelor de constructie si a personalului, preluarea

deseurilor rezultate, prezenta umana.

Impactul pe termen scurt va inceta odata cu finalizarea lucrarilor de reabilitare a celor

trei statii de desecare, prin reducerea drastica a surselor perturbatoare, precum: zgomotul, vibratiile,

cresterea nivelului pulberilor sedimentabile din aer si traficul utilajelor tehnologice si vehiculelor,

in special in cazul faunei. In acelasi timp, in zona afectata de constructii nu sunt prezente habitate

importante pentru hranire, adapost si reproducere specifice taxonilor de interes conservativ in

consecinta numarul exemplarelor afectate va fi unul nesemnificativ.

Impactul imediat se va resimti in punctele de lucru si proximitatea lor. Efectul consta in

indepartarea temporara a exemplarelor de fauna, catre zonele invecinate, cu conditii similare de

habitat neafectate de implementarea proiectului.

Datorita caracterului discontinuu si etapizat al lucrarilor de reabilitare, de amploarea si

intensitatea redusa a lucrarilor, cu implicarea unui numar mic de utilaje se apreciaza ca impactul

generat de zgomot si deranjul temporar asupra speciilor de fauna, provocat de factorii perturbatori

enumerati, va fi unul nesemnificativ, localizat si reversibil.



141

Impactul pe termen scurt se manifesta in cazul speciilor de pasari, majoritatea specii

acvatice care ajung sa se hraneasca in zona proiectului, speciilor de amfibieni si reptile de pe

amplasamente.

Nu va exista un impact pe termen scurt sau lung asupra habitatelor de interes comunitar,

deoarece proiectul este amplasat pe teren a carui categorie de folosinta este curti constructii si

destinatie agricola (arabil), amenajat cu infrastructura de desecare si irigatii. Inlocuirea

colectoarelor de refulare din interiorul ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului se va efectua de

asemenea pe terenuri antropizate si nu va afecta habitatul de interes comunitar (91E0* Paduri

aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

situat in vecinatatea proiectului.

Uciderile accidentale pot sa apara in cazul herpetofaunei, mai ales in perioada de

constructie, ca urmare a intensificarii traficului realizat de utilajele grele, autocamioane care

transporta materiale de constructie si a vehiculelor pentru transportul personalului, dar va fi

nesemnificativ deoarece perpetuarea si stabilitatea speciilor pe termen lung nu este amenintata atat

timp cat sunt respectate masurile de reducere a impactului, iar habitatele de zona umeda unde se

regasesc si se reproduc majoritatea indivizilor din speciile date nu vor fi afectate.

Referitor la impactul pe termen scurt, caracteristic etapei de executare a lucrarilor,

consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a speciilor de interes

comunitar, pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000: ROSPA0070 Lunca Prutului-

Vladesti-Frumusita, ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si ROSPA0121 Lacul Brates,

deoarece nu vor surveni modificari asupra:

✓ marimii populatiilor / suprafetelor ocupate de specii si habitate din zona

proiectului

✓ distributiei populatiilor/speciilor si suprafetelor de habitate

✓ integritatii siturilor.

Impactul pe termen lung asupra speciilor de interes comunitar va fi unul nesemnificativ ca

si impact general, iar prin refacerea in timp a habitatelor acvatice, herpetofauna si pasarile acvatice,

dislocate temporar in alte habitate similare, vor repopula zona proiectului.

Impactul pe termen lung va fi unul nesemnificativ, mentinandu-se la nivelul actual in

conditiile in care nu se vor implementa noi proiecte in zona si vor fi respectate masuri

specifice de diminuare a potentialului impact.



142

3. Impactul aferent etapelor de executare a lucrarilor, de functionare si de

dezafectare

Impactul in etapa de executare a lucrarilor

Impactul se va manifesta in timpul realizarii lucrarilor de reabilitare a statiilor de desecare,

mai ales lucrarile derulate in exteriorul incintelor, respectiv: activitatile de sapare mecanica si

manuala, excavare, nivelare a solului, decolmatare a bazinului de aspiratie.

Impactul in aceasta etapa de implementare a proiectului, se va manifesta cu precadere

asupra vegetatiei si solului prin afectare directa ca urmare a lucrarilor de decopertare, decolmatare

si excavare.

Transportul materialelor de constructie, a deseurilor, a utilajelor si a personalului, lucrarile

de constructie si montaj, precum si lucrarile de inlocuire a conductelor reprezinta surse de zgomot

si praf cu efecte pe termen scurt asupra speciilor de flora si fauna.

Avand in vedere amploarea redusa a lucrarilor de pe amplasament consideram ca praful nu

va conduce la o perturbare a proceselor fiziologice ale plantelor din imediata vecinatate, iar speciile

de fauna posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa catre zonele invecinate, cu conditii

similare de habitat (ex.: reteaua canalelor de irigatiei si desecare sau zona de lunca).

Executarea lucrarilor va genera un impact asupra speciilor situate pe locul si in imediata

vecinatate a obiectivelor din cadrul proiectului. Astfel, in etapa de executare a lucrarilor unele

specii de fauna (amfibieni, reptile, pasari) vor fi afectate de activitatile caracteristice, dar dupa

finalizarea lucrarilor multe specii de pasari, reptile, amfibieni si mamifere vor reveni in zona

proiectului.

Impactul in etapa de functionare

In perioda de functionare, activitatile care pot constitui surse de poluare sunt, in principal,

cele legate de zgomotul si vibratiile produse de functionarea statiilor, traficul autovehiculelor,

prezenta umana si activitatile agricole. Zgomotul, iluminarea artificiala, noxele provenite in special

din sursele mobile – autoturismele si autoutilitarele, deseurile menajere si alte tipuri de deseuri pot

reprezenta factori perturbatori pentru flora si fauna de pe cele 3 amplasamente si din vecinatatea

acestora. Astfel, pentru diminuarea impactului rezultat in etapa de funtionare a obiectivului s-au

propus masuri de reducere a impactului care prevad printre altele: imprejmuire si amenajare

peisagera (cu specii arborescente autohtone), implementarea unui management adecvat al

deseurilor, controlul si verificarea starii echipamentelor, interzicerea incendierei vegetatiei,



143

pozitionarea surselor de zgomot si vibratii in incinte inchise, utilizarea ferestrelor cu geam

termopan fonoizolator la statiile de pompare.

In etapa de dezafectare

Proiectul nu prevede lucrari de dezafectare. Odata realizata investitia, respectiv reabilitarea

statiilor de desecare, acestea vor fi mentinute si intretinute corespunzator, in parametrii optimi de

functionare.

4. Impactul rezidual

Dupa aplicarea masurilor de reducere a impactului, nu se preconizeaza aparitia unui impact

rezidual rezultat din implementarea proiectului asupra speciilor si habitatelor, pentru protectia si

conservarea carora au fost desemnate siturile Natura 2000: ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului,

ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti – Frumusita si a sitului din vecinatatea proiectului

ROSPA0121 Lacul Brates.

5. Impactul cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP

Proiectul propus nu se cumuleaza cu alte proiecte existente, propuse si/sau aprobate in zona,

decat in cazul in care activitatiile propuse in proiectulde reabilitate a statiilor de pompare se vor

desfasura concomitent cu alte activitati sau proiecte similare.

Dat fiind faptul ca specificul proiectului analizat este unul de reabilitare si nu reprezinta o

activitate noua, cu efecte necuantificate, cu utilizarea resurselor naturale din arii naturale protejate

sau cu ocuparea/modificarea permanenta a unor suprafete suplimentare de habitat, se poate aprecia

ca nu va exista o cumulare a efectelor intre proiectul analizat si alte activitati generatoare de impact

antropic din zona.

S-a avut in vedere posibilitatea cumularii impactului datorita traficului rutier existent in

zona, a activitatilor agricole mecanizate, dar si a emisiilor din surse de suprafata (in special

gospodarii) si surse fixe din vecinatate. Cu toate acestea, consideram ca emisiile rezultate in cadrul

proiectului sunt nesemnificative comparativ cu nivelul emisiilor rezultate din alte activitati

desfasurate in vecinatatea proiectului. Traficul desfasurat in localitati precum si emisiile din alte

tipuri de surse sunt semnificativ mai mari fata de emisile generate de numarul mic de utilaje si

autovehicule care vor fi implicate concomitent in etapa de executare a lucrarilor.



144

Datorita conditiilor atmosferice specifice (calm atmosferic redus datorita efectului de

culoar) zonei de implementare a proiectului, se apreciaza ca dispersia in atmosfera in zona

proiectului se va face imediat, fara o acumulare a poluantilor in zonele de lucru.

5.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiect cu alte PP fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Nivelul impactului cumulat al proiectului cu aplicarea masurilor de reducere a impactului

si fara aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi unul nesemnificativ, deoarece nu produce

modificari ale suprafetelor de habitate de interes comunitar, nu fragmenteaza habitate caracteristice

speciilor de interes national si comunitar care constituie obiective de conservare a ariilor naturale

protejate. Totodata, nu influenteaza in vreun fel dinamica populatiilor in zona proiectului (migratia

sezoniera a pasarilor) si nici efectivele populationale de referinta ale speciilor cu valoare

conservativa din habitatele de lunca.

5.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a

impactului pentru proiectul propus si pentru alte PP

Proiectul propus nu va determina aparitia unui impact negativ rezidual cumulativ asupra

speciilor si habitatelor de interes conservativ din cadrul ariilor naturale protejate.

6. Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact in raport cu integritatea

ariilor natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie

cuantificabili

Semnificatia impactului a fost evaluata la nivelul ariilor naturale protejate de interes

comunitar ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti –

Frumusita si a sitului din vecinatatea proiectului ROSPA0121 Lacul Brates, luandu-se in

considerare statutul de conservare a speciilor si habitatelor, pe baza mai multor indicatori-cheie

cuantificabili conform Ordinului 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 19/2010.



145

Indicator cheie:

1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:

Prin implementarea proiectului nu vor rezulta pierderi de suprafete ale habitatelor de interes

comunitar, obiective de conservare ale ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului. Lucrarile se vor

desfasura doar la nivelul suprafetelor ocupate de habitate deja afectate de activitatile antropice.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

Nu vor fi pierdute suprafete ale habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar deorece proiectul presupune reabilitarea

infrastructurii existente, care necesita lucrari de intretinere, fara extindere a acesteia pe alte

terenuri.

Perturbarile in acest caz vor avea caracter redus deoarece terenul vizat este antropizat,

avand destinatia: curti constructii si destinatie agricola (arabil), amenajat cu infrastructura de

desecare si irigatii.

In general, problema unei potentiale perturbari se ridica in cazul zonelor care sunt lipsite

de activitati umane inainte de implementarea proiectelor, dar in cazul de fata, zona s-a dovedit a fi

deja expusa presiunilor antropice.

In plus, vasta retea de canale de irigatie/desecare si terenurile arabile din lunca Bratesului

care reprezinta zona de hranire pentru numeroase specii de pasari acvatice, motiv pentru care au si

fost incluse in arii de protectie speciala avifaunistica, nu sunt influentate in mod negativ de

implementarea proiectului.

Habitatele importante, folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale

speciilor de interes comunitar mentionate in Formularele Standard ale ROSCI0105 Lunca Joasa a

Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti – Frumusita si ROSPA0121 Lacul Brates nu vor

fi afectate de implementarea proiectului.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente)

Proiectul propus nu fragmenteaza habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul

Standard al ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, acestea lipsind in zonele de lucru, fiind insa

prezente in imediata vecinatatea a acestora.



146

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Avand in vedere cele prezentate mai sus, la indicatorul cheie nr. 3, reiese faptul ca acest

indicator este nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactului proiectului asupra habitatelor

de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000 - ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului.

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de

aria naturala protejata de interes comunitar.

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie inteleasa ca fiind o perturbare sau deranj ca

urmare a producerii de zgomote, vibratii, ca rezultat al deplasarilor autovehiculelor si utilajelor si

a prezentei oamenilor. Perturbarea nu conduce la afectarea parametrilor abiotici (fizici) ai siturilor,

aceasta afecteaza in mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot,

vibratii, surse de lumina etc.).

Zgomotul in timpul perioadei de executare a lucrarilor este cauzat de multe tipuri de

echipamente, iar efectele adverse vor fi temporare, limitate in timp.

Durata perturbarii speciilor de interes comunitar de pe amplasament se poate estima ca fiind

corespunzatoare preponderent perioadei de executare a lucrarilor de decopertare, decolmatare si

excavare si mai putin in etapa de functionare.

Pornind de la faptul ca nu vor fi afectate habitate importante utilizate pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere, consideram ca acest tip de impact nu va modifica statutul de

conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile

Natura 2000.

6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. indivizi/suprafata).

Prin lucrarile propuse pe amplasamentele analizate densitatea populatiilor care apartin

speciilor de interes comunitar nu va fi modificata in cadrul ariilor naturale protejate. Pasarile

acvatice slab reprezentate numeric, in zona bazinelor si a conductelor, se vor redistribui in

habitatele caracteristice din vecinatate, unde exista suprafete mari acoperite de stufaris si luciu de

apa, atat in zona canalelor de desecare/irigatie cat si in zona lacurilor si baltilor formate pe cursul

raului Prut. Efectivele importante ale speciilor care constituie obiective de conservare si habitatele

tipice ale acestora se regasesc in zona de lunca, iar lucrarile realizate nu se desfasoara in zone

sensibile din acest punct de vedere.



147

Cele mai afectate grupe taxonomice, ca urmare a uciderilor accidentale, pot fi amfibienii si

reptilele din bazinele de aspiratie, de pe digurile de aparare si alte structuri antropice. Efectivele

acestor specii sunt nesemnificative si majoritatea vor fi capturate si relocate in alte habitate similare

inainte de inceperea lucrarilor, ca si masura de diminuare a impactului. Odata cu finalizarea

lucrarilor specifice activitatilor de santier fauna va repopula treptat habitatele din cadrul

proiectului.

7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului.

Formarea unor ecosisteme artificiale lacustre este un proces de durata si este influentat de

multi factori atat biotici cat si abiotici, dar si de resursele utilizate pentru accelerarea procesului de

constituire.

Popularea pe cale naturala a unei balti, cu flora si fauna acvatica caracteristica poate

reprezenta un proces de foarte lunga durata daca se desfasoara in zone nespecifice acestor tipuri de

habitate (zone aride, la altitudini mari). Dat fiind faptul ca proiectul este implementat in apropierea

si chiar in continuarea unor ecosisteme acvatice, primele specii de interes conservativ care vor

reveni in zona iazului vor fi speciile de pasari, iar in functie de nivelul apei vor predomina fie

limicolele: fluierari, piciorongi, batausi, becatine s.a. fie speciile bune inotatoare si cele

scufundatoare precum: rate, corcodei si lisite.

In functie de metodele de intretinere a bazinelor de aspiratie, si de timpul necesar

dezvoltarii vegetatiei lacustre si palustre pot sa apara si alte specii de vertebrate si nevertebrate

acvatice, ecosistemul avand o evolutie continua si dependenta in multe privinte de interventia

umana.

8. Indicatorii chimici - cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii


Pentru corpurile de apa: rauri si lacuri, din spatiul hidrografic Prut – Barlad elementele de

calitate fizico-chimice si parametrii acestora sunt urmatoarele:



148

Tabel nr. 39 Elemente de calitate fizico-chimice si parametri cuantificabili

Nr. crt Element de calitate fizico-chimice Parametri

1. Conditii termice Temperatura

2. Conditii de oxigenare Oxigen dizolvat CCO – Cr, CBO5 si in unele cazuri

COT si COD

3. Transparenta (pentru lacuri) Discul Secchi

4. Salinitate Conductivitate/reziduu fix

5. Starea acidifierii pH, Alcalinitate

6. Nutrient Azotiti, Azotati, Amoniu Ntotal,

Ortofosfati Ptotal , Clorofila „a”

7. Nutrienti (materii in suspensie) Ntotal, Ptotal

8. Substante prioritare - apa 1)

9. Substante prioritare (materii in

suspensie) Metale grele: Cd, Ni, Pb, Hg

10. Substante prioritare (sedimente)

Antracen, Cadmiu si compusii sai, Fluoranten,

Hexaclorbenzen,

Hexaclorbutadiena,

Hexaclorciclohexan, Plumb si compusii sai, Mercur

si compusii sai,

Pentaclorbenzen,

Hidrocarburi poliaromatice

Dietilhexil-ftalati

11. Substante prioritare (biota) Hg, Hexaclorbenzen si Hexaclorbutadiena

12. Poluanti specifici neprioritari apa Cu, Zn, As, Cr, Toluen, Acenaften, Xilen, Fenoli,

PCB, Cianuri, Detergenti anion-activ

13. Alti poluanti-apa 2)

Legenda:

1) Substanţele prioritare prevăzute în Directiva 2008/105/EC, modificată prin Directiva 2013/39/UE:

în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe în apă;

2) Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8, 9 şi 10 din Directiva Cadru, în cazul

existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe

„REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR SIVITA, SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA DE DESECARE BRATESUL DE SUS”,

JUDETUL GALATI

149

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA HABITATELOR SI SPECIILOR IN BAZA

CARORA AU FOST DECLARATE SITURILE NATURA 2000

Matrice de impact asupra biodiversitatii

Fara aplicarea masurilor de reducere a impactului

Componente ale

biodiversitatii

Termen

scurt

Termen

lung Direct Indirect Permanent Temporar Cumulativ

Impact general

asupra

biodiversitatii

Habitate 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Nevertebrate 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Pesti 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Amfibieni - 0 - 0 0 - 0

Reptile - 0 - 0 0 - 0

Mamifere 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Pasari - 0 - 0 0 - 0

Legenda:

„0” Nici un impact.

„-” Impact negativ

„+” Impact pozitiv

Fara impact

Impact pozitiv

Impact negativ de intensitate redusa /nesemnificativ

Impact negativ de intensitate medie/in limite admisibile

Impact negativ de intensitate mare/semnificativ

„REABILITAREA STATIILOR DE DESECARE SPR SIVITA, SPE STOICANI SI SPE DRACULESTI DIN AMENAJAREA DE DESECARE BRATESUL DE SUS”,

JUDETUL GALATI

150

Matrice de impact asupra biodiversitatii

Cu aplicarea masurilor de reducere a impactului

Componente ale

biodiversitatii

Termen

scurt

Termen

lung Direct Indirect Permanent Temporar Cumulativ Rezidual

Impact general

asupra

biodiversitatii

Habitate 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Nevertebrate 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Pesti 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Amfibieni 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Reptile 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Mamifere 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Pasari 0 0 0 0 0 0 0 0 Fara impact

Legenda:

„0” Nici un impact.

„-” Impact negativ

„+” Impact pozitiv

Fara impact

Impact pozitiv

Impact negativ de intensitate redusa /nesemnificativ

Impact negativ de intensitate medie/in limite admisibile

Impact negativ de intensitate mare/semnificativ



151

CONCLUZIE PRIVIND EVALUAREA SEMNIFICATIEI

IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS ASUPRA ARIILOR NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR – ROSPA0070 LUNCA PRUTULUI-

VLADESTI-FRUMUSITA, ROSCI0105 LUNCA JOASA A PRUTULUI SI ROSPA0121

LACUL BRATES

Din analiza matricilor de impact rezulta ca proiectul studiat nu va genera un impact

negativ asupra biodiversitatii de interes conservativ din cadrul siturilor Natura 2000:

ROSPA0070 Lunca Prutului-Vladesti-Frumusita, ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului si

ROSPA0121 Lacul Brates, in conditiile aplicarii masurilor de prevenire/reducere a

impactului.



152

1. Conditii impuse conform legislatiei in vigoare

1. Toate lucrarile prevazute in proiect se vor realiza in conformitate cu documentatia tehnica

prezentata si cu respectarea conditiilor impuse prin actele emise de institutiile de avizare

nominalizate in certificatul de urbanism.

2. Este interzisa incendierea vegetatiei palustre (stufaris, papuris etc.) in conformitate cu

prevederile Art. 98 din OUG nr. 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare

3. Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor

de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4 B (specii

de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care

traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor

aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare

si de migratie;

deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din

natura;

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

4. Cazurile de ranire sau ucidere accidentala a speciilor de interes national si comunitar vor fi

raportate la autoritatile competente in conformitate cu HOTARAREA Nr. 323 din 31 martie

2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor si uciderilor accidentale ale

tuturor speciilor de pasari, precum si ale speciilor strict protejate prevazute in anexele nr. 4A

si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

2. Masuri de prevenire a impactului in perioada de executie a lucrarilor si de

functionare

1. Vor fi respectate cu strictete traseele cailor de acces si a drumurilor tehnologice existente.

D) MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI



153

2. Este interzisa folosirea utilajelor care prezinta un grad de uzura ridicat sau cu pierderi de

carburanti si/sau lubrefianti.

3. Personalul care foloseste utilajele si echipamentele va verifica functionarea corecta a acestora,

iar eventualele defectiuni vor fi remediate imediat la societati specializate.

4. De asemenea se interzic schimburile de lubrefianti si reparatiile utilajelor folosite in perioada

de executare a lucrarilor pe suprafata organizarii de santier si in punctele de lucru.

5. Toate interventiile privind intretinerea sau reparatia utilajelor grele si a celor de transport se vor

realiza doar la unitati specializate.

6. Efectuarea cu strictete a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toata perioada de

executare a lucrarilor, astfel incat sa se incadreze in prevederile legale.

7. Constructorul va instrui angajatii si va urmari depozitarea corecta si evacuarea de pe

amplasament a deseurilor menajere produse de personalul angajat si nu va permite angajatilor

sa depoziteze deseuri pe terenuri arabile, pe suprafetele impadurite sau in albia raului Prut.

8. Se recomanda in sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a impiedica antrenarea

unei cantitati mari de pulberi in aer.

9. Este strict interzisa utilizarea in spatiu deschis a oricaror substante chimice sau capcane pentru

combaterea „daunatorilor” (soareci, sobolani, pasari, insecte etc.).

10. In scopul de a evita perturbarea speciilor de interes comunitar, se recomanda evitarea folosirii

cainilor pentru paza si protectie sau utilizarea acestora doar in spatii special amenajate.

11. Este interzisa adapostirea si hranirea cainilor hoinari.

12. In cazul identificarii unor exemplare de fauna salbatica incidental aparute si nedorite (serpi,

soparle, broaste, testoase, lilieci, pasari s.a.) in interiorul statiilor de pompare sau anexelor

gospodaresti, indepartarea acestora se va realiza sub supravegherea specialistilor in domeniu

(herpetologi, chiropterologi, ornitologi, entomologi, medici veterinari, specialisti in

conservarea biodiversitatii etc.).

13. Se recomanda organizarea de sedinte de constientizare si instruire a personalului in care sa li

se explice faptul ca speciile de amfibieni si reptile ce pot fi intalnite pe amplasamente sunt

specii protejate si vor trebui menajate pe cat este posibil si mutate din calea utilajelor,

autoturismelor in zonele din vecinatate.



154

3. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie a lucrarilor si de

functionare

1. Lucrarile de constructie vor fi realizate in afara perioadei de reproducere, cuibarire, crestere si

ingrijire a juvenililor de pasari acvatice (aprilie-iunie).

2. Inainte de inceperea lucrarilor din zona bazinelor de aspiratie, vor fi efectuate activitati de

monitorizare si relocare a speciilor de amfibieni cu statut strict de protectie (Anexa 3 si 4A din

OUG 57/2007) si valoare conservativa mare.

• Daca in urma activitatilor de monitorizare vor fi identificati in zonele de lucru amfibieni cu

valoare conservativa mare (ex.: Bombina bombina, Triturus dobrogicus), acestia vor fi

capturati si relocati in habitatele caracteristice de catre specialisti in conservarea

biodiversitatii.

• Toate activitatile de monitorizare si relocare se vor desfasura in perioada optima: martie-

iunie si vor avea o durata minima de 30 zile.

3. Inainte de inceperea lucrarilor din zona bazinelor de aspiratie, a digului de aparare, statiilor de

pompare si zonelor de lunca vor fi efectuate activitati de monitorizare si relocare a speciilor de

reptile cu statut strict de protectie (Anexa 3 si 4A din OUG 57/2007) si valoare conservativa

mare.

• Daca in urma activitatilor de monitorizare vor fi identificate in zonele de lucru reptile cu

valoare conservativa mare (ex.: Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis si Natrix

tessellata), acestea vor fi capturate si relocate in habitatele caracteristice de catre specialisti

in conservarea biodiversitatii.

• Toate activitatile de monitorizare si relocare se vor desfasura in perioada optima: aprilie -

iunie si vor avea o durata minima de 30 zile.

4. Este interzisa desfasurarea lucrarilor pe timpul noptii, deoarece poluarea fonica si luminoasa pot

produce modificari in comportamentul speciilor de fauna de interes conservativ, iar functionarea

utilajelor si transportul rutier pot cauza mortalitati in cazul herpetofaunei.

5. Acolo unde in timpul lucrarilor echipele de muncitori vor observa exemplare de fauna de interes

conservativ lucrarile vor fi sistate imediat si se va apela la specialisti in conservarea

biodiversitatii pentru relocarea acestora in habitatele caracteristice.

6. Se recomanda ca, pe tot parcursul desfasurarii lucrarilor in zonele proiectului, echipele de

muncitori din teren sa fie insotite de cel putin doi experti in domeniul conservarii biodiversitatii.



155

7. La inceputul zilei de lucru reprezentantii constructorului vor oferi informatii exacte specialistilor

in conservarea biodiversitatii referitor la tipul activitatilor desfasurate si locatia acestora astfel

incat suprafetele afectate sa fie verificate inainte de inceperea lucrarilor, iar exemplarele de

fauna identificate relocate in habitatele din interiorul ariilor naturale protejate.

4. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de

reducere a impactului

Masurile propuse pentru diminuarea impactului vor fi aplicate inainte de inceperea

activitatilor prevazute prin proiect si in etapa de executare a lucrarilor (20 luni). Responsabililii

pentru aplicarea masurilor de diminuare a impactului si de monitorizare a aplicarii acestor masuri

in perioada de executie si functionare a prezentului proiect sunt beneficiarul (titularul)

proiectului.

Recomandam monitorizarea implementarii masurilor de reducere a impactului proiectului

asupra speciilor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potential prezente in zona

sau in vecinatatea amplasamentului proiectului, de catre personal specializat in domeniul

conservarii biodiversitatii. Acesta va monitoriza implementarea proiectului si va evalua modul in

care vor fi respectate/implementate masurile de reducere a impactului stabilite prin actele de

reglementare.

Desi nu se poate stabili la aceasta etapa un calendar al implementarii proiectului si un

cuantum financiar aferent, consideram ca in etapa de executare a lucrarilor este necesara

monitorizarea aplicarii masurilor de reducere a impactului care ar asigura surprinderea tuturor

aspectelor legate de activitatile prevazute prin proiect si adoptarea unor masuri proactive de

diminuare a impactului.

Avand in vedere caracterul operational al masurilor de reducere a impactului nu exista

posibilitatea cuantificarii financiare a acestora intrucat mare parte din lucrarile mentionate anterior

vor putea fi executate in antrepriza proprie sau realizate cu terti in baza unor contracte negociate

direct intre beneficiar si prestator.



156

Tabel nr. 40 Calendarul implementarii masurilor de reducere a impactului (conf. Subcap. 3)

*Masura de prevenire/reducere a

impactului asupra mediului Etapa de desfasurare

Perioada de

implementare Responsabil

Masura 1 In perioada anteconstructie Aprilie-Iunie Titularul

proiectului

Masura 2 In perioada anteconstructie

30 zile in

perioada

Martie-Iunie

Titularul

proiectului

Masura 3 In perioada anteconstructie

30 zile in

perioada

Aprilie-Iunie

Titularul

proiectului

Masurile 4,5,6,7 In perioada de executare a lucrarilor Pe toata durata Titularul

proiectului

* Conform enumerarii de la Subcapitolul 3, Capitolul D

Plan de Monitorizare - pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

Rolul monitorizarii consta in evidentierea respectarii conditiilor impuse la momentul

aprobarii functionarii obiectivului. Programul de monitorizare va trebui sa fie corelat cu masurile

de reducere a impactului aplicate inainte si in timpul implementarii proiectului pentru a furniza un

raspuns pentru toti factorii decizionali despre eficienta masurilor propuse; sa identifice necesitatea

initierii si aplicarii unor actiuni de reducere a unor efecte negative neprevazute sau aparute

accidental.

In perioada realizarii obiectivelor prevazute prin proiect se recomanda asistarea activitatilor

prin asigurarea consultantei de catre specialisti in domeniul conservarii biodiversitatii si protectiei

mediului, in vederea respectarii masurilor impuse in capitolele anterioare pentru reducerea

impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar.

Planul de monitorizare asupra florei, vegetatiei, habitatelor si faunei trebuie sa cuprinda

perioada de executare a lucrarilor pe amplasamente, dar in cazul speciilor de amfibieni si reptile se

va desfasura si inainte de inceperea lucrarilor.

Planul de monitorizare trebuie aplicat astfel incat sa poata releva date si informatii referitore

la speciile si habitatele de interes conservativ la nivel national, comunitar si international,

mentionate sau nu in Formularele Standard ale ariilor naturale protejate ROSPA0070 Lunca

Prutului-Vladesti-Frumusita, ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului, ROSPA0121 Lacul Brates si

RONPA0927 Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Suprafata propusa pentru planul de monitorizare cuprinde zonele studiate ale statiilor SPE

Draculesti, SPE Stoicani si SPR Sivita (pe o raza de 100 m fata de incintele statiilor de pompare).



157

Toate datele rezultate din activitatile de inventariere si cartare vor fi integrate intr-o baza

de date ce va contine coordonate geografice si fotografii edificatoare pentru fiecare intrare in parte

si care vor servi la alcatuirea hartilor de distributie. Baza de date va avea un format unitar si va fi

construita cu ajutorul unui soft accesibil si usor upgradabil.

Planul de monitorizare a speciilor si habitatelor va fi elaborat astfel incat sa permita initierea

unor noi masuri de diminuare a impactului si corectarea rapida a masurilor de management.

Pentru monitorizarea biodiversitatii vor fi folosite metodele stiintifice de cercetare adaptate

la particularitatile locale de mediu si specificul obiectivului, acceptate in mediul academic si care

sunt cuprinse in urmatoarele ghiduri de monitorizare:

➢ Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar

din Romania (Iorgu si colab, 2015)

➢ Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si amfibieni din

Romania (Török si colab, 2013)

➢ Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din

Romania (Ionescu si colab, 2013)

➢ Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar (saraturi, dune

continentale, pajisti, apa dulce) din Romania (Trif si colab, 2015)

➢ Ghid standard de monitorizare a speciilor de pasari de interes comunitar din

Romania (S.O.R., 2014).

Concluzionand, planul de monitorizare a biodiversitatii are scopul de a evalua eficacitatea

implementarii masurilor de protectie si totodata de a furniza o baza pentru evaluarea pe timp

indelungat a starii biodiversitatii in zona de studiu si din vecinatate.

Tabel nr. 41 Planul de monitorizare a biodiversitatii

Componente ale

biodiversitatii

Perioada

implementarii

Durata

monitorizarii Obiective Indicatori

Amfibieni

Anteconstructie

30 zile in

perioada

Martie-Iunie

Monitorizarea

populatiilor de

amfibieni.

Relocarea

amfibienilor cu statut

strict de protectie din

zonele de lucru.

Distributia si

abundenta

speciilor de

amfibieni

In perioada de

executare a

lucrarilor

Pe toata durata

Monitorizarea

populatiilor de

amfibieni

Declararea

mortalitatilor

Modificari in

distributia si

abundenta

speciilor de

amfibieni. Semne



158

observate. Relocarea

amfibienilor cu statut


zonele de lucru.

de afectare a

habitatelor.

Reptile

Anteconstructie

30 zile in

perioada

Aprilie-Iunie

Monitorizarea

populatiilor de

reptile.

Relocarea reptilelor

cu statut strict de

protectie din zonele

de lucru.

Distributia si

abundenta

speciilor de

reptile

In perioada de

executare a

lucrarilor

Pe toata durata

Monitorizarea

populatiilor de

reptile.

Declararea

mortalitatilor

observate. Relocarea

reptilelor cu statut


zonele de lucru.

Modificari in

distributia si

abundenta

speciilor de

reptile. Semne de

afectare a

habitatelor.

Pasari

In perioada de

executare a

lucrarilor

Pe toata durata

Monitorizarea

populatiilor de pasari

din zona studiata

Utilizarea

habitatelor din

zona studiata.

Semne de afectare

a habitatelor.

5. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

Nu este cazul



159

Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind flora si

vegetatia:

1) Inventarierea speciilor de plante din zona vizata s-a realizat pe transecte itinerante alese

functie de habitatele prezente si astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Datele

colectate din teren in luna mai (2020) au fost completate cu date bibliografice. Pentru taxonii greu

identificabili in teren, acestia au fost fie fotografiati, fie s-a recurs la colectarea a 1-2 indivizi in

vederea identificarii lor ulterioare uzand de cheile de identificare consacrate.

Nomenclatura speciilor inventariate este in concordanta cu Flora Ilustrata a Romaniei si

Flora Europaea.

Pentru derularea corespunzatoare a monitorizarii s-au folosit:

- Fisa de observatii

- aparat G.P.S.

- Pungi de plastic pentru esantionare, etichete

- Presa plante

- Lupa 3X – 20X

- Aparate foto de tip DSLR si tip compact.

Fig. 46 Identificarea florei si vegetatiei in zona SPE Stoicani (foto orig., mai 2020)

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE



160

2) Identificarea habitatelor / comunitatilor vegetale s-a facut pe baza speciilor

caracteristice (de recunoastere) (Gafta & Mountford 2008, Donita et al. 2005). De asemenea, au

fost efectuate relevee fitosociologice dupa metodologia specifica scolii Braun-Blanquet.

Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind fauna:

1) Monitorizarea lepidopterelor s-a realizat pe transecte itinerante parcurse prin toate

tipurile de habitate din zonele studiate prin metoda colectarii selective cu ajutorul fileului

entomologic.

2) Monitorizarea herpetofaunei

In vederea monitorizarii amfibienilor s-au realizat transecte vizuale diurne de-a lungul

zonelor umede in luna mai (2020).

Singura ustensila folosita pentru capturarea amfibienilor in vederea identificarii speciei a

fost ciorpacul. In unele cazuri, atunci cand situatia impunea acest lucru, s-a trecut la capturarea

directa, manuala.

Fig. 47 Activitate de capturare manuala cu ciorpacul (foto orig., mai 2020)

Pentru monitorizarea reptilelor s-a folosit in principal metoda cautarii active in habitatele

specifice, dar si metoda transectelor.

Uneltele utilizate in cazul reptilelor au fost: latul herptologic, carligul herpetologic si, in

unele cazuri, fileul.

3) Monitorizarea speciilor de pasari

Pentru colectarea datelor din teren privind prezenta/absenta speciilor de pasari in diferite

tipuri de habitate a fost uzitata metoda transectelor (Bibby C. si colab.,1998) care consta in



161

deplasari pe itinerare, bine stabilite, in vederea efectuarii observatiilor directe si indirecte (pe baza

vocalizarilor) asupra speciilor de pasari.

In cadrul deplasarilor pe teren efectuate in luna mai (2020) a fost folosita aparatura de

observare (binoclu), aparate foto DSLR cu obiective de 70-300 mm si 150-600 mm si echipamente

cu receptor GPS pentru urmarirea si inregistrarea traseului.

Pe transecte s-au realizat observatii in mod continuu, pasarile observate fiind identificate in

general la fata locului, fie ulterior, pe baza fotografiilor efectuate in teren.

In timpul parcurgerii unui transect s-au notat:

- speciile de pasari observate;

- numarul indivizilor din fiecare specie;

- activitatea desfasurata de specie;

- tipul habitatului (inclusiv specii de plante caracteristice) unde a fost observata specia;

- disponibilitatea resurselor de hrana pentru anumite specii

- prezenta cuiburilor (daca este cazul) sau a unor zone optime pentru cuibarit

- impact antropic (deseuri de ambalaje, covor vegetal distrus, incendieri, arbori taiati etc.)

Pentru o acuratete ridicata a observatiilor, viteza de deplasare s-a situat in jurul valorii de 2

km/h, iar lungimea transectelor a fost in general de aproximativ 100 m.

Fig. 48 Monitorizarea speciilor de pasari acvatice langa SPE Stoicani (foto orig., mai 2020)

4) Monitorizarea speciilor de mamifere s-a efectuat prin metoda transectelor liniare, a

cautarii active si a statiilor de urme. Evaluarea prezentei s-a realizat atat pe baza urmelor lasate de

animale (excremente, urme pe pamant, ramasite, galerii etc.) cat si a observarii directe. Parcurgerea

transectelor s-a realizat pentru a maximiza detectabilitatea speciilor.



162

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:

1. Bavaru A., Godeanu S., 2007- Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii

2. Beldie Al., 1977-1979- Flora Romaniei, Vol. 1 si 2

3. Bica I., 2000- Elemente de impact asupra mediului

4. Bibby C., Jones M, Marsden S., 1998- Expedition Field Techniques: Birds Surveys. Royal

Geographical Society, London

5. Bleahu M., 2004 – Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii

6. Boscaiu N., Coldea G., Horeanu CL., 1994- Lista rosie a plantelor vasculare disparute,

periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei

7. Botnariuc, N., Tatole V. (Editori), 2005- Cartea rosie a vertebratelor din Romania

8. Bruun B., Delin H., Svensson L., 2009- Hamlyn Guide Pasarile din Romania si Europa -

Determinator ilustrat, S.O.R. versiune romaneasca Munteanu Dan

9. Ciocarlan V., 2004- Flora segetala a Romaniei

10. Ciocarlan V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta

11. Ciochia V., 1984: Dinamica si migratia pasarilor

12. Ciochia V., 1992- Pasarile clocitoare din Romania

13. Cogalniceanu D., Aioanei F., Matei B., 2000 - Amfibienii din Romania. Determinator

14. Cogalniceanu D., 2007- Ecologie si Protectia mediului

15. Cotet P., 1971- Geomorfologie cu elemente de geologie

16. Covaciu-Marco S.-D., Sas I., Cicort-Lucaciu A.-S., Bogdan H., Groza M., 2006-

Contributii la cunoasterea compozitiei si raspandirii herpetofaunei Moldovei dintre Siret

si Prut

17. Cristescu M., 2017- Lepidoptera species of community interest from Galati County

(Romania)

18. Cugut A., 2016- Studiu preliminar privind impactul antropic si masurile necesare pentru

conservarea diversitatii avifaunistice din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar ROSPA 0100 Stepa Casimcea, Teza de dizertatie, Univ. „Ovidius”Constanta

19. Cuzic M., Murariu D., 2008- Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania

20. Daraban N., 2013-”Diversitatea, potentialul bioeconomic si conservarea florei si

vegetatiei halofile din Campia Aradului”, Rezumat Teza de doctorat, Universitatea de Vest

“Vasile Goldis”

21. Dihoru G., Dihoru A., 1994- Plante rare, periclitate si endemice in flora Romaniei – lista

rosie

22. Dihoru G., 2004- Plante invazive in flora Romaniei



163

23. Dihoru G., Negrean G., 2009- Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania

24. Dijkstra Klaas-Douwe B. (editor), 2006- Field Guide to the Dragonflies of Britain and

Europe

25. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris A.I., 2005 – Habitatele

din Romania

26. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris A.I., 2005 – Habitatele

din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la

Directica Habitate (92/43/EEC) 2006

27. Fuhn E.I., 1960 - Amphibia. Fauna Republicii Populare Roman;

28. Fuhn, I., Vancea, S., 1961 -Reptilia. Fauna R.P. Romane

29. Gache, C., 2010- Bird fauna long-term monitoring in the Romanian lower Prut River basin,

30. Gafta D., Mountford J.O. (coord.), 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000

din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO

“Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”

31. Gasc J.P. si colab., 1997 - Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe

32. Gastescu, P., 1965- Lacurile din Romania- limnologie generala

33. Godeanu S., 1997-Elemente de monitoring ecologic/integrat

34. Godeanu S., 2004- Ecotehnie

35. Gomoiu, M., T., Skolka, M. , 2001- Ecologie – Metodologii pentru studii ecologice

36. Groza A., Cengher C., Nicoara Al., 2017- Ghid pentru elaborarea planurilor de

management pentru ariile naturale protejate

37. Ion, C., Zamfirescu, S.R., Ion, I., 2009- Aspects concerning the diversity of vertebrate fauna

on the Prut Valley region - arguments for a transboundary nature reserve

38. Ionescu A., 1982- Ecologie si protectia ecosistemelor

39. Ionescu O. si colab, 2013- Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de

interes comunitar din Romania

40. Iorgu I.S. (coord.) si colab, 2015- Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de

nevertebrate de interes comunitar din Romania

41. Lafranchis T., 2004: Butterflies of Europe

42. Mihailescu S. Si colab, 2015- Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor si

habitatelor de interes comunitar din Romania

43. Mohan G., Ardelean A., 2006 – Parcuri si Rezervatii Naturale din Romania

44. Moldovan I., Pazmany D., Szabo A., Chirca E., Leon C., 1984 - List of rare, endemic and

threatened plants in Romania (I)



164

45. Moldovan I., Pazmany D., Dragos L., 1989 - List of rare, endemic and threatened plants

in Romania (II)

46. Monah F., 2001- Flora si vegetatia cormofitelor din lunca Siretului

47. Munteanu D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J., Marinov., 1989 - Evaluarea efectivelor

pasarilor acvatice in cartierele lor de iernare din Romania

48. Munteanu D., 2002 - Atlasul pasarilor clocitoare din Romania

49. Munteanu D., 2009 - Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania

50. Popescu A., Sanda V., 1998 – Conspectul florei cormofitelor spontane din Romania

51. Popescu M., Popescu M., 2005 - Ecologie aplicata

52. Posea G., 2005 - Geomorfologia Romaniei: : reliefuri, tipuri, geneza, evolutie, regionare

53. Pumnea O., 1994- Protectia mediului ambiant

54. Rudescu L., 1958- Migratia Pasarilor

55. Sanda V., Öllerer K., Burescu P., 2008- Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,

structura, dinamica si evolutie

56. Sarbu A. (ed.) si Coldea Gh., Sarbu I., Negrean G., 2001- Ghid pentru identificarea si

inventarierea pajistilor seminaturale din Romania

57. Sarbu A. (coord.), Coldea GH., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Sarbu I., Oprea A.,

Popescu GH., 2007 – Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor in Romania

58. Sarbu I., Stefan N., Oprea A., 2013- Plante Vasculare din Romania, Determinator ilustrat

de teren

59. Strugariu A., Gherghel I., 2008- A preliminary report on the composition and distribution

of the herpetofauna in the Lower Prut River Basin (Romania), North-Western Journal of

Zoology, Vol. 4

60. Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D., 2009- The most complete guide to the birds

of Britain and Europe. Collins Bird Guide, 2nd revised and enlarged edition

61. Torok Zs. si colab, 2013- Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile si

amfibieni din Romania

62. Trif C.R. si colab, 2015- Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes

comunitar (saraturi, dune continentale, pajisti, apa dulce) din Romania

63. Tutin, T.G. et al (eds., assist. by J.R. AKEROYD & M.E. NEWTON; appendices ed. By

R.R. MILL)/ 1993 – Flora Europaea. 2nd ed

64. Usatai, M., 2004- Diversity of fish fauna in the catchment area of the Prut River in Republic

of Moldova

65. Societatea Ornitologica Romana (S.O.R.), BirdLife Romania, Asociatia pentru Protectia

Pasarilor si a Naturii „Grupul Milvus” 2014- Ghid standard de monitorizare a speciilor de

mailto:[email protected]



165

pasari de interes comunitar din Romania

66. *** Planul de management al Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (versiunea

2016) si Anexele sale

67. *** IUCN 2020. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2020-1.

https://www.iucnredlist.org. Downloaded on 13.04.2020.

68. *** 1983 - List of rare, threatened and endemic plants in Europe (1982 edition), by the

Threatened Plants Unit (IUCN Conservation Monitoring Centre), European Committee for

the conservation of nature and natural resources, Strasbourg.

69. *** Globally threatened plants in Europe, 1997– subset from the 1997 IUCN Red List of

Threatened Plants, World Conservation Monitoring Centre.

70. *** Societatea Ornitologica Romana - Arii de importanta avifaunistica in Romania -

http://iba.sor.ro

71. ***Catalogul habitatelor speciilor si siturilor/2013, Natura 2000, Romania

72. *** www.anpm.ro

73. *** www.mmediu.ro

74. *** www.avibirds.com

75. *** www.birdlife.org

76. *** www.natura2000.ro

77. *** www.fauna-eu.org.- Fauna Europaea website

Baze legale:

LEGEA Nr. 5/ 25.01.1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de

importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice

LEGEA nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a - zone protejate;

LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

195/2005 privind protectia mediului

LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice;

LEGEA nr. 60/2017 privind aprobarea OUG nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea a III-a — zone

protejate

LEGEA nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului

LEGEA nr. 220/2019 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul

protectiei mediului

ORDONANTA DE URGENTA NR. 195/2005 privind protectia mediului

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea



166

49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare

ORDONANTA DE URGENTA nr. 49 din 31 august 2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

HOTARARE nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de

mediu pentru planuri si programe, cu modificarile si completarile ulterioare;

HOTARARE nr. 1143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HOTARARE nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

HOTARARE Nr. 1529/01.11.2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr.

230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si

constituirea administratiilor acestora

HOTARARE nr. 1586 din 8 noiembrie 2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate in

categoria zonelor umede de importanta internationala

HOTARARE Nr. 2151/30.11.2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru

noi zone

HOTARARE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata

pentru noi zone;

HOTARARE nr. 323 din 31 martie 2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor

si uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de pasari, precum si ale speciilor strict protejate

prevazute in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

HOTARARE nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei nationale si a Planului de actiune pentru

conservarea biodiversitatii 2014-2020

ORDIN nr. 117 MMGA din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

ORDIN nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a

manualului de completare al acestuia

ORDIN Nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

ORDIN nr. 262 din 18 februarie 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 19/2010

ORDIN MMP nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

ORDIN MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului

mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania;

ORDIN Nr. 1266 din 2011 privind aprobarea conditiilor de practicare a pescuitului

recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv si modelelor

permiselor de pescuit recreativ/sportiv in ariile naturale protejate

ORDIN Nr. 1992/2014 pentru aprobarea Planului national de actiune pentru cormoranul mic

(Phalacrocorax pygmeus) si pentru rata rosie (Aythya nyroca) – Anexa Ordin

ORDIN Nr.46 MAP din 12 ianuarie 2016 privind instituirea regimului de arie naturala protejata si

declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania

ORDIN nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale

ariilor naturale protejate



167

*** Birds Directive 79/409/EEC – Council Directive 92/43/EEC on the conservation of wild birds

amended in 2009 by the Directive 2009/147/EC of the European Parliament and of the Council of

30 November 2009 on the conservation of wild birds

*** Habitats Directive 92/43/EEC – Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural

habitats and of wild Fauna and flora.

EVALUARE ADECVATA

Documents

Transcript of EVALUARE ADECVATA