Catre:apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord... · Web viewSTUDIU DE EVALUARE...

Studiu de evaluare adecvataCONSTRUCTIE TURN DE COMUNICATIE H=50m

S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L. Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator

[email protected]

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI”CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII CU H=50 M

IN EXTRAVILANUL LOCALITATII BISTRA – IALINCA, JUDETUL MARAMURES

TITULAR: INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA

Întocmit:S.C. CONSULTING FOR STRATEGY END DEVELOPMENT S.R.L.

1



[email protected]

MAI 2011

Cuprins

Introducere 4INFORMAŢII GENERALE PRIVIND proiectul ” Constructia unui turn de comunicatie cu H = 50 m”

6

INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CĂREIA SE GĂSEŞTE PP

11

INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP:

23

EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ŞI ASUPRA HABITATELOR

30

CONCLUZIILE STUDIULUI 36ÎNCHEIERE 36

BIBLIOGRAFIE 36

2



[email protected]

INTRODUCEREPrezentul studiu s-a întocmit în vederea derulării procedurii de Evaluare Adecvată

necesară proiectului de ”Constructie turn de comunicatie H=50 m”. Lucrarea are la bază documentaţia întocmită pe baza datelor furnizate de către S.C. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA”, precum şi cele culese pe teren de către specialişti.SCOPUL

Studiul de evaluare adecvată a fost solicitat încadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, în conformitate cu Ordinul MMP 19̸ 2010.

Obiectivele propuse Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus derulării proiectului.Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiect l-ar exercita asupra

mediului (habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea sitului natural în care se găseşte amplasamentul proiectului)

Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului.

Identificarea de măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi vieţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ.

Evaluarea adecvată a activităţilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducere a acestuia se vor realiza atât pentru deschiderea carierei, cât şi pentru funcţionarea acesteia.

SURSELE DE INFORMAREPrezentul Studiu de Evaluare Adecvată a fost întocmit pe baza observațiilor directe din teren, cât și pe baza unei documentații bibliografice constând în:

- Formularul standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei Natura 2000 în Romînia, publicat în MO nr. 98 bis / 7 februarie 2008.

- DADR- DADR- Studiile de specialitate furnizate de Universitatea de Nord Baia Mare- Amenajamente silvice- Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro)- Hărți

Actualizarea si verificarea datelor din sursele mentionate anterior se realizeaza prin studii de teren de catre evaluatorii care intocmesc studiul de evaluare adecvata.

3

http://www.mmediu.ro/



[email protected]

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND proiectul ” Constructia unui turn de comunicatie cu H = 50 m”

1.1. Titularul proiectuluiTitularul proiectului este INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA, cu sediul in

Bucuresti, sector 5, Calea Rahovei, nr. 226-268, corpul 104, parter. Proiectul poartă denumirea de „CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII DE

H=50m”. Scopul proiectului este amplasarea unei antene de comunicatii in locul numit ”Ialinca”comuna Bistra, cu o raza de actiune de 15 km.

1.2. Date generale privind amplasamentul Amplasamamentul proiectului se gaseste in extravilanul comunei Bistra, avand coordonatele geografice: Tabelul nr. 1. Coordonatele de contur ale amplasamentului:

4



[email protected]

5



[email protected]

Figura nr. 1. Amplasamentul obiectivului

1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona PP; Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza doar 225 mp, iar raza

de actiune a antenei este de 15 km. Suprafata de amplasare se include in pajiste subalpina, iar sub incidenta razei de actiune intra zone de pajisti si zone forestiere. Formatiunile ierboase sunt pajisti montane, iar suprafata ocupata de vegetatie lemnoasa, prevalenta, este ocupata de tufarisuri de afin, merisor, smirdar, de molidise, fageto-molidise. Aceste asociatii sunt reprezentate de catre fitocenoze apartinand vegetatiei caracteristice subetajului montan superior, edificate de molid (Picea abies), si amestec de molid (Picea abies) si fag (Fagus silvatica). Fitocenozele forestiere sunt intinse, mozaicate pe alocuri de formatiuni praticole, edificate de parul porcului (Nardus stricta), respectiv tufarisuri pitice de afini si merisor (Vaccinium myrtyllus, Vaccinium vitis-idaea).

1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate;

6



[email protected]

Proiectul supus evaluării constă în construirea unui turn de comunicatii pe care se va amplasa o antena cu o raza de actiune de cca 15 km. Constructia va avea o structura metalica executata si montata sub forma unui turn metalic zabrelit H=50 m, a unui gard imprejmuitor, ai unor suporti pentru antene.Toate constructiile metalice de interior sunt vopsite, iar cele de exterior sunt zincate la cald pentru a fi protejate impotriva coroziunii. 1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; Suprafaţa potenţial afectată de către investiţia propusă se află în situl Natura 2000 ROSCI 0124, Muntii Maramuresului. Perimetrul solicitat se gaseste in extravilanul localitatii Bistra. Accesul in perimetru se face din Bistra pe un drum forestier deja existent. Relieful este unul muntos cu versanti abrupti, cu inaltimi de cca 1500 m. 1.6. Modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; Programul de constructie a turnului de comunicatii va cuprinde lucrări pregatire a

terenului, ridicare a constructiei, amplasarea antenei si functionarea acesteia. Lucrarile de initiere ale constructiei constau in indepartarea vegetatiei ierboase si

decopertarea solului pe cca 225 mp. Se va sapa fundatia turnului si se va ridica constructia. Exploatarea propriu zisa consta in functionarea antenei:

Lucrările pregătitoare pentru realizarea constructiei constau in:

Decopertarea suprafetei de stratul de sol nivelarea terenului conform prevederilor din proiect; trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin proiect,

astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor; se va face pe drumul forestier de acces cu utilaje de capacitate mica, maximum 3 t;

se va realizeaza platforma de depozitare a materialelor.Constructia turnului presupune saparea fundatiei in urmatoarea ordine:

Se execută săparea propriu-zisă a gropii de fundaţie la dimensiunile şi adâncimea prevăzute prin proiect. Pamantul extras va di depozitat pe o platforma urmand ca ulterior sa se utilizeze pentru realizarea umpluturii dupa terminarea fundatiei. Fundul gropii va fi finisat prin sapaturi manuale, iar apoi compactat in vederea turnarii betonului.

Se va interveni, atat cu buldoexcavator cu pneuri si tafuri de capacitate redusa, cat si manual cu cazmaua, lopata, târnăcopul, iar pentru transport: roaba, targa.

Adancimea fundatie este de 3-3,1 m. Groapa va fi betonata cu beton armat C18/22,5, iar structura metalizata (turnul) din

profile metalice galvanizate , camera tehnica din panouri termoizolante. Betonul este procurat de la staţii de betoane din zonă, specializate în prepararea

betoanelor şi care însoţesc betonul cu “Certificat de calitate pentru betonul livrat” sau/şi “Buletin de livrare a betonului”. Se impune asigurarea accesului utilajelor ce transporta betonul, în apropierea gropii de fundaţie şi realizarea jgheaburilor necesare direcţionării acestuia.

Betonul se va turna de la o înălţime maximă de 2.0 m.

7



[email protected]

Distanţa minimă de la marginea gropii de fundaţie la care se pot apropia utilajele ce asigură transportul şi turnarea betonului se marchează corespunzător, astfel încât să se elimine riscul surpării malului. În plus operaţiile de turnare a betonului vor fi asistate de un specialist care prelevează probe de beton proaspăt şi completează documentaţia de execuţie (“Borderou pentru transmiterea probelor de beton”, “Condica pentru evidenţa betoanelor turnate”).

Montarea structurii metalice a turnului se va face in principal manual. Se va amenaja platforma pentru depozitarea barelor (fasonate şi nefasonate), a carcaselor de ancorare (buloanelor), a plaselor sudate; barele, carcasele de ancorare şi plasele sudate se aşează, după tipuri şi dimensiuni, pe suporţi şi se acoperă cu plastic, astfel încât, în timp, să fie evitat contactul acestora cu umezeala;

Pe structura metalica construita vor fi amplasate: o antena RX 1/RX2, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 0; tilt 0° o antena RX3/RX4, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 120, tilt0°; o antena RX5/RX6, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 240, tilt0°; o antena MW1 Ø0.6m, la H=49.00m, Az.= 81.12; o antena MW2 Ø0.3m, la H=49.00m, Az.= 308.65; o antena omni Tip K751637 la H=50m; o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud.

In afara antenelor constructia este completata de catre: Un shelter de echipamente amplasat la baza turnului; instalatie de alimentare noua; instalatie de impamantare noua; imprejmuire 11x14m.Alte echipamente:- un container telecomunicatii;- un traseu de pat cabluri tip ice bridge – 500mm cu capac intre turn si shelter;- patru suporti pentru sustinere traseu pat cabluri 500mm cu fundatii proprii;- un gard defensiv metalic cu bordură şi poartă de acces dubla;- usa antiuracare fixata pe scara de acces a turnului;- cos de protectie pe scara anticadere- 3 suporti pentru antenele RF panou, un suport pentru antena omni si 2 suporti pentru MW(0.3m si 0.6m) amplasati pe montantii turnului la inaltimile cerute.

Antena GPS amplasata la H=10m va fi prevazuta cu icebreaker, la fel ca si shelterul de echipamente. Se va amplasa un bloc de masura si protectie montat pe un suport metalic linga gard, astfel incat sa poata fi citit contoarul din afara site-ului.

1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Proiectul de constructie a turnului si antenei nu implica resurse naturale de nici un tip. .

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;

Proiectul nu va exploata resurse naturale din aria situl Natura 2000 de referinta. 1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate

deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora; Proiectul in cauza nu este generator de emisii sau deseuri.

8



[email protected]

1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.);

Conform Certificatului de Urbanism nr. 4/09.02.2011Regimul juridic:A) Situarea terenului: în extravilanul localității;B) Dreptul de proprietate: proprietatea Statului Roman, administrator

Ministerul Administratiei si Internelor prin Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Maramures (contract de vanzare-cumparare).

Regim economic:A) Folosință actuală: pășune;B) Destinație stabilită prin documentația de urbanism și amenajarea teritoriului:

zona nu este studiata in P.U.G.Executia turnului de comunicatii necesita indepartarea vegetatiei de pe o suprafata

infima, cca 225 mp. Terenul, in prezent nu are o destinatie speciala, este doar pajiste cu tufarisuri. Modul sau de utilizare nu va suferi nici o modificare. Exista deja un drum forestier de acces care va deservi transportul utilajelor, materialelor, precum si deplasarile periodice pentru intretinerea echipamentelor din turn.

Va fi excavat un volum mic de pamant, cca 250 mc, utilizat ulterior la umpluturi. Nu vor fi necesare lucrari de consolidare speciale.

In timpul functionarii nu vor avea loc modificari ale terenului. 1.11. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Asigurarea alimentarii cu energie electrica se face prin racordare la reteaua electrica existenta aferenta comunei Bistra, 2 Km cablu aerian pe stalpi existenti si 5 Km cablu ingropat.

1. 12. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.;

Proiectul este destinat unei funcționări de durată neprecizate, practic nelimitate, fiind un proiect inclus in strategia de aparare a tarii. Durata de viata a cosntructiei este de 100 ani conform CR-0-2005 iar din punct de vedere seismic (P100-2006) categoria de importanta fiind I, constructie cu caracter militar care printr-o eventuala nefunctionare cauzata de un seism ar pune in pericol siguranta nationala .

1. 13. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP;Constructia turnului presupune un nivel minim de interventie. Functionarea antenei nu presupune ulterior activitati care sa modifice sau se perturbe integritatea si functionarea sitului Natura 2000.

1. 14. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea

competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru);Proiectul nu deruleaza procese tenologice in afara celor de construire a turnului de

comunicatii.

9



[email protected]

1.15. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar;

Deocamdata in in perimetrul proiectului si nici in vecinatati nu exista alte proiecte similare cu care proiectul propus sa aiba efect cumulativ.

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CĂREIA SE GĂSEŞTE PP

2.1. Descrierea ariei naturale protejate

PREZENTAREA SITULUI NATURA 2000 – Parcul Natural Muntii Maramuresului Localizare:

Parcul natural Muntii Maramuresului este amplasat in Nordul Romaniei, pe teritoriul Carpatilor Orientali, in grupa nordica a acestora.

Limita nordica a parcului natural se situeaza pe Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), pâna la frontiera de stat cu Ucraina. Pe o portiune semnificativa frontiera care parcurge vârfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe pârâul Narita în localitatea Valea Viseului constituie limta nordica a parcului. Se continua cu limita naturala reprezentata de râul Tisa.

Limita estica o constituie pârâul Sesuri pâna în Pasul Magura, valea Banarii pana in Salhoi, muchia Culmii Sarata.

La sud, parcul este delimitat de Valea Viseului, incluzând perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pâna în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pâna la Sesuri.

Limita vestica a parcului se afla pe malul stâng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin vârful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului.Coordonatele geografice ale sitului:

Parcul Natural Muntii Maramuresului se suprapune peste grupa Muntilor Maramuresului situati la granita de nord a tarii, între paralele de 47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si între meridianele de 24°8'12" si 25°2'38" longitudine vestica. Formele de relief

Relieful este constituit din doua trepte de inaltimi diferite: muntii propriu-zisi, cu aspectul unei culmi continue cu orientare NV-SE, din care proemina varfuri precum: Pop Ivan (1937m), Farcau (1956m), Mihailec ( 1918 m), Pietrosul Bardaului (1850m), Toroioaga Jupania (1930m), Cearcanu- Prislop (1847m) si o a doua treapta constituita din muncei cu altitudini mai joase avand altitudini de cca 900-1300 m. Masivele au fost modelate de glaciatiuni care au creat forme secundare de relief precum: circuri glaciare, cuiburi de dimensiuni mai mici in care s-a acumulat apa formandu-se mici lacuri. Substratul geologic este constituit din diferite roci pe zone diferite:

- zona cristalino-mezozoica cuprinde sisturi cristaline puternic metamorfozate, peste care se aseaza sedimente mezozoice, fragmentate si adesea erodate.

- Zona vulcanica – constituita din corpuri vulcanice cu caracter intrusiv ca Toroioaga si Farcau.

Clima Este un continental moderata cu nuanta unui climat de munte cu doua subtipuri:

- tipul muntilor mijlocii

10



[email protected]

- tipul culmilor alpine.Temperaturile medii anuale se cifreaza la cca intre -2 si 3 0C, cu o variatie de la iarna la vara intre -6 si -100C pana la 2-8 0C. Precipitatiile medii anulae sunt: 1000-1400 mm, iar zilele cu zapada sunt cca 120-200.

Hidrografia Reteaua hidrografica a zonei cuprinde cateva cursuri importante de ape precum: Viseul, a carui bazin hidrografic foarte bogat este alimentat cu precadere de afluenti din Muntii Maramuresului, precum: Vaserul (lungime de 42 km si debit mediu de 9m3/s) si Ruscova (lungime de 39km, debit mediu de 11,3m3/s), Ruscova, Tasla si Viseut.

Tipuri de habitate din cadrul Parcului Natural Muntii Maramuresului: Datorita intinderii mari a parcului natural si a reliefului cu geomorfologe variata, a altitudinilor diverse, tipurile de habitate incluse in suprafata de referinta, sunt foarte numeroase, atat forestiere, praticole, de stancarii, cat si habitate umede de mlastini sau de margini ale vailor.

Foarte reprezentative sunt habitatele de tufarisuri ce sunt intalnite in etajul subalpin, pe varfurile muntilor, pajistile montane si padurile de amestec de fag si molid apartinand diferitelor asociatii vegetale.

Conform manualului de inventariere si descriere a habitatelor din Romania, in continuare sunt prezentate principalele categorii de habitate de pe teritoriul parcului natural, insistand mai ales asupra celor de interes conservativ ridicat: R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus). Ocupa suprafete relativ intinse, pe crestele muntilor Toroioaga, Pietrosul Maramuresului, Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu la altitudi de 1800–2100 m.

Stratul subarbustiv este dominat de Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium gaultherioides. Înălţimea stratului este 20–40 cm. Acoperirea 80–100%. Stratul ierburilor nu este distinct, se întrepătrunde cu cel al subarbuştilor fiind dominante speciile Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides. Stratul muscinal se ridică la 5 cm înălţime, fiind prezente speciile Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. In stratul inferior al ierburilorscunde, printre muschi se dezvoltă şi unele specii de dicotiledonate, precum: Potentilla ternata, Homogyne alpina, Loiseleuria procumbens, Geum montanum.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii caracteristice, pe langa cele edificatoare sunt: Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides.Compozitia floristica a habitatului: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum.Valoare conservativă a acestor habitate este mare, si sunt habitate periclitate in special de pasunat, de defrisare.

11



[email protected]

R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium).

Se intalneste pe versantii nordici, nord-vestici ai muntilor, precum Toroioaga, Pietrosul Maramuresului etc, la altitudini de 1350–1900 m. Structura: Acoperirea generală este de 90–100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbuştilor este compus din specia edificatoare, în general monodominanta, pe langa care apar sporadic, Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioară, în rarişti, se gasesc şi exemplare subdezvoltate de arbori (Picea abies, Sorbus aucuparia). Stratul de jneapăn este de regulă compact, cu înălţime de 2–2,5 (3,0) m. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este edificat de Rhododendron myrtifolium, cu dominanţă mare fiind şi Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis villosa. Acoperirea stratului este de 30–60%, având o înălţime de 25–30 cm. Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabilă, între 30–80% şi este alcătuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium.Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa. Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis- idaea. Specii caracteristice: Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides. Alte specii importante: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum.Valoare conservativă: mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative antropice.R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)Structura: Fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine şi circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizează asociaţii primare în etajul subalpin, dar se instalează şi secundar, după defrişarea molidişurilor, în etajul boreal. Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor şi semiarbuştilor 10–15% şi se diferenţiază un strat muscinal de 5–15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica însoţit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies. Înălţimea stratului este de 50–60 cm, deasupra căruia se ridică speciile de arbori. Stratul ierburilor şi semiarbuştilor este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se diferenţiază la mică înălţime sub cel dominant. Stratul muscinal este alcătuit din: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana). Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron

12



[email protected]

myrtifolium, Pinus cembra, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, loiseleuria procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa, Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda, leucanthemum waldsteinii, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa,Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum.Valoare conservativă: mare, habitatele sunt periclitate antropic şi protejate prin Natura 2000.R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Structura: Fitocenoza este edificată de specii alpine şi boreale şi este diferenţiată, de cele din Alpi, prin megaforbiete carpatice (elemente carpatice de buruienişuri). Stratul arbuştilor este dominat de Alnus viridis (A. alnobetula) şi Salix silesiaca sporadic pătrunzând Pinus mugo şi Rosa pendulina. Distribuţia lui este limitată la 2–3 m de-a lungul firului de apă, realizând 65–75% acoperire. Înălţimea stratului nu depăşeşte 3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat, substratificat, între 1,5–0,30 m, alcătuit din abundenţă de speciile de buruienişuri:Adenostyles alliariae, Doronicum austriacum, Heracleum palmatum, Leucanthemum waldsteinii, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Deschampsia caespitosa, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca, Salix caprea. Specii caracteristice: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca. Alte specii importante: Adenostyles alliariae, Rumex arifolius, Aconitum tauricum, Rosa pendulina, Phleum alpinum, Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Festuca pratensis ssp. apennina, Aconitum toxicum, Saxifraga heucherifolia, Carduus personatus, Senecio subalpinus, Cirsium waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio nemorensis, Chaerophyllum hirsutum, Doronicum austriacum, Calamagrostis villosa, Campanula abietina, Hypericum richerii ssp. grisebachii, Phyteuma wagneri, Geranium sylvaticum, Athyrium distentifolium, Viola biflora, Ranunculus platanifolius, Deschampsia caespitosa, Myosotis sylvatica, Valeriana sambucifolia, Cicerbita alpina, Polygonatum verticillatum, Valeriana tripteris, Calamagrostis arundinacea, Pinus mugo, Rosa pendulina, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris. Specii endemice: Trisetum fuscum, Heracleum palmatum, Pulmonaria filarskyana.Valoare conservativă: moderată; poate înregistra specii endemice şi subendemice.R3111Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)Structura: Fitocenoza este edificată de specii arcto-alpine, circumpolare şiboreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigenţe hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundară, dar cu mare stabilitate cenotică instalându-se în urma defrişării jnepenişurilor sau a molidişurilor. Au întotdeauna acoperire mare (85–100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioară de altitudine a fitocenozei având un aspect monoton. În general, mai apar în număr mai mare exemplare de Vaccinium vitisidaea, Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. Înălţimea stratului este de 25–30 cm. Stratul ierburilor cu înălţime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5–10 cm este alcătuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii de licheni şi muşchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum,

13



[email protected]

Pleurozium schreberii). Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitisidaea. Specii caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis, Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies.R3113 Tufărişuri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa)Structura: Fitocenoza se instalează secundar, după tăierea pădurilor de fag şi fag în amestec, dar numai după stadiile incipiente de succesiune, în care are loc descompunerea materialului lemnos rămas pe sol. Stratul arbuştilor este dominat de Sambucus racemosa, însoţit de Salix caprea dar sporadic apar Sambucus nigra, Salix silesiaca, Betula pendula, Sorbus aucuparia. Înălţimea stratului este de 4–5 m. Acoperirea variază, după stadiul de evoluţie, între 60–90%. Stratul ierburilor şi subarbuştilor păstrează în bună măsură flora forestieră anterioară, Senecio fuchsii devenind caracteristică asociaţiei. Cu dominanţă mare sunt prezente speciile: Calamagrostis arundinacea, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragaria vesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides şi numeroase ferigi.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Sambucus racemosa. Specii caracteristice: Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucus racemosa. Alte specii importante: Sorbus aucuparia, Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa, Bromus ramosus, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Stachys sylvatica, Betula pendula, Chamaenerion angustifolium, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Centaurium erythraea, Verbascum thapsus, Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucus nigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides. Valoare conservativă: redusă, stadii succesionale antropizate.R3114 Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)Valoare conservativă: redusă, stadii succesionale antropice.R3117 Tufărişuri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia) Structura: Fitocenoza este instalată primar şi este edificată de specii eurasiatice, europene, mezotermofile, mezofile, saxicole şi forestiere. Stratul arbuştilor este luxuriant, edificat de Corylus avellana intens dominant, însoţit de Spiraea chamaedryfolia şi exemplare sporadice de Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Ribes uva-crispa, Rosa pendulina. O variantă floristică regională este codominanţa lui Evonymus verrucosus alături de Corylus avellana, pe aceleaşi pante stâncoase dar cu orientare NE. Stratul ierburilor este compus din graminee mai frecvente, ca: Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea dar şi Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, ferigi: Asplenium trichomanes, pe stânci, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, alături de alte specii din flora de mull, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia, Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea. Specii caracteristice: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia. Alte specii importante: Spiraea crenata, Spiraea media, Rosa pimpinellifolia, Ulmus glabra, Salix silesiaca, Tilia cordata, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Rosa pendulina, Sambucus nigra, Sorbus aucuparia, Rubus idaeus, Senecio nemorensis ssp. fuchsii, Galeopsis speciosa, Ribes uvacrispa, Evonymus verrucosus, Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica.

14



[email protected]

Valoare conservativă: mare, habitate restrânse ca areal, situate pe stâncării în curs de solificare, instalate primar. R3602Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minimaValoare conservativă: redusă în general.R3603Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa distichaValoare conservativă: redusă. R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescensStructura: Habitat mesofil şi mesohigrofil, de pajişte secundară dezvoltată în urma defrişării pădurilor de molid. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajişti pătrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos – dominant,speciile caracteristice Scorzonera rosea şi Campanula abietina definesc caracterul regional al grupării. Specia edificatoare Festuca nigrescens realizează o acoperire cuprinsă între 35–85%. În structura floristică sunt prezente numeroase specii mezofile, caracteristice pentru Arrhenatheretea. Specia Nardus stricta are o constanţă ridicată şi o acoperire între 5–10%. Au fost descrise subasociaţia typicum, care este întâlnită în etajul montan superior, cu numeroase specii caracteristice pentru Caricetalia curvulae şi subasociaţia festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentă în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme şi cu diferenţialele ecologice Festuca supina, Agrostis rupestris şi Avenula versicolor. Stratul muşchilor –redus, numărul de specii este mic, menţionăm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum.Valoare conservativă: moderată; habitat endemic sud-est carpatic şi prioritar european; mare numai în fitocenozele unde este prezentă specia Tozzia carpathica (DH2).Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens. Specii caracteristice: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens, Viola declinata, Poa media. Alte specii importante: Tozzia carpathica, Geum montanum, Potentilla ternata, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Gentiana kochiana, Hieracium aurantiacum, Hipochoeris uniflora, Thymus balcanus, Antennaria dioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta,Hieracium pillosela, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Thymus pulegioides, Alchemilla glaucescens, Danthonia decumbens, Hypericum umbellatum, Arnica montana, Luzula campestris, Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris, Nigritella rubra. R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinataStructura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajişti pătrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristică carpatobalcanică Viola declinata are o acoperire redusă, mai ales în grupările unde Nardus stricta are o acoperire de până le 95%, este monodominantă şi numărul de specii din compoziţia floristică este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanţă ridicată, dar cu o acoperire de până la 5%. Au fost descrise subasociaţiile typicum, care este întâlnită în etajul montan superior şi festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentă în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme şi cu diferenţialele ecologice. Stratul muşchilor este redus, iar numărul de specii mic; menţionăm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens.Valoare conservativă: moderată; habitat prioritar european.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula

15



[email protected]

serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieraciumlactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana.R3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa mediaStructura: Habitat mesotrof. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajişti pătrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium uliginosum. Stratul ierbos-dominant. Specia caracteristică şi edificatoare Poa media are o acoperire medie de 60% şi prezintă o constanţă ridicată. Menţionăm prezenţa unor specii chiono-higrofile: Ranunculus crenatus, Gnaphalium supinum. Grupările cu Poa media prezintă numeroase specii caracteristice pentru Potentillo-Nardion şi Caricetalia curvulae.Valoare conservativă: moderată.R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii) Structura: Habitat mozaicat, datorat neuniformităţii terenurilor pe care se dezvoltă. Stratul ierbos: speciile edificatoare şi caracteristice sunt Carex sempervirens şi Sesleria bielzii, alături de care, cu constanţă ridicată, se mai întâlnesc: Astragalus alpinus, Sausurea alpina, Cerastium transsilvanicum, Androsace chamaejasme, Astragalus frigidus, Bartschia alpina, Hedysarum hedysaroides, Biscutella laevigata. În condiţii de umiditate ridicată, în asociaţie se infiltrează adeseori elemente din Salicetum reticulatae. Valoare conservativă: mare, habitat endemic.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Sesleria bielzii, Carex sempervirens. Specii caracteristice: Sesleria bielzii,Carex sempervirens, Dianthus tenuifolius, Cerastium transsilvanicum. Alte specii importante: Festuca versicolor, Festuca flaccida, Helianthemum nummularium ssp. tomentosum, Carduus kerneri, Festuca amethystine, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Primula elatior ssp. carpatica, Centaurea kotschyana, Cerastium arvense ssp. calcicolum, Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii, Centaurea pinnatifida, Alyssum repens, Alchemilla palmata, Calamintha baumgarteni. Specii endemice: Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis, Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleria transsilvanica, Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspi dacicum, Thesium kernerianumThymus pulcherrimus. R3707Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridusValoare conservativă: redusă.R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus Suprafeţe: Formează fâşii de lăţimi variabile în văile umede şi difuz luminate. Valoare conservativă: redusă, mare doar în habitatele unde este prezentă specia Ligularia sibiricaR3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridusValoare conservativă: redusă.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii

16



[email protected]

caracteristice: Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Hypericum acutum, Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum,Mycelis muralis, Chelidonium majus, Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius, Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondylium, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus.R3711Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea Valoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Nardus stricta, Danthonia decumbens, Juncus glaucus. Specii caracteristice: Molinia coerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus inflexus. Alte specii importante: Luzula campestris, Stachys officinalis, Hypochoeris radicata, Ranunculus flammula, Juncus conglomeratus, Succisa pratensis, Serratula tinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthus glaber, Solidago virgaurea, Campanula patula, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Lysimachia vulgaris.R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubraValoare conservativă: redusă.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosuruscristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus. Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Briza media, Carex pallescens.R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratumValoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum,Cynosurus cristatus, Lolium perenne. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris. Alte specii importante: Heracleum sphondylium, Knautia arvensis, Galium mollugo, Pastinaca sativa, Achillea millefolium, Festuca pratensis, Stellaria graminea, Filipendula vulgaris, Briza media, Linum catharticum, Trifolium pratense.R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubraStructura: Fitocenoze edificate de specii boreale şi nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), frecvent cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90–100% şi înălţimi de 30–35 m pentru molid şi brad, 25–30 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, cu rare exemplare de Sambucus racemosa, Lonicera xylosteum, Ribes petraeum, Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil în funcţie de lumină, format din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Rubus hirtus), local şi puţine specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides). Stratul muşchilor reprezentat prin perniţe disperse de Eurynchium striatum, Hylocomium splendens, Dicranum scoparium ş.a.

17



[email protected]

Valoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede, primăvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanţii umbriţi şi în staţiuni mai umede poate domina Rubus hirtus. R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatumStructura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale şi nemorale, oligomezoterme,mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba) în proporţii variate, cu rare exemplare de mesteacăn (Betula pendula), scoruş (Sorbus aucuparia), are acoperire de 80–90% şi înălţimi de 22–30 m pentru molid şi brad, 18–24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuştilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil în funcţie de lumină, dominant de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muşchilor: rare perniţe de Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium. Valoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix- femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, ş.a.R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteiniiStructura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale şi nemorale, oligomezoterme,higrofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor este compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) şi brad (Abies alba) în proporţii variate, cu rare exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus) şi ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90–100% şi înălţimi de 26–32 m pentru molid şi brad, 22–26 m pentru fag la 100 ani. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, compus din exemplare rare de Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: de regulă puternic dezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis – Leucanthemum.Valoare conservativă: foarte mare.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicum austriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum, Lamium galeobodolon, Gymnocarpium dryopteris, Impatiens noli-tangere, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia ş.a.R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

18



[email protected]

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, oligo-mezoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), în proporţiii diferite, cu puţine exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus);Valoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Adoxa moschatelina, Actaea spicata, Asarum europaeum, Bromus benekeni, Carex sylvatica, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Geranium phaeum, G. robertianum, Hordelymus europaeus (roci calcaroase), Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis, Milium effusum, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Sanicula europaea, Salvia glutinosa, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede: Allium ursinum (primăvara), Cardamine impatiens, Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; pe versanţi umbriţi, cu umiditate ridicată a aerului, poate deveni dominantă Rubus hirtus; local pe forme de relief convexe pot apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium ş.a.R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeiaValoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii: Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Euphorbia amygdaloides, Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta, Hieracium rotundatum (rar), Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra, Rubus hirtus, Scrophularia nodosa, Vaccinium myrtillus, Viola reichenbachiana ş.a.R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum*Structura: Fitocenoze edificate de specii europene şi boreale, mezoterme, mezofile, oligotrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), exclusiv sau cu amestec de brad (Abies alba), rar molid (Picea abies), mesteacăn (Betula pendula), scoruş (Sorbus aucuparia, iar la dealuri şi gorun (Quercus petraea), pin silvestru (Pinus sylvestris), având acoperire de 70–80% şi înălţimi de 15–25 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, lipseşte sau este reprezentat prin exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dominat de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides şi Vaccinium sp.), dar şi cu exemplare slab dezvoltate din unele specii de mull. Stratul muşchilor are o dezvoltare redusă, fiind constituit din specii de Polytrichum.Valoare conservativă: moderatăR4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillusStructura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale şi boreale, mezooligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (păduri între 700–1400 m), fag şi brad (Abies alba) (păduri între 800–1250 m), cu rare exemplare de molid (la altitudini mai mari), cu exemplare de scoruş (Sorbus aucuparia), mesteacăn (Betula pendula) iar la altitudini mici şi gorun (Quercus petraea) sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Are acoperire mare (60–80%) şi înălţimi de 15–20 m pentru fag şi 17–25 m pentru brad. Stratul arbuştilor, de regulă, lipseşte sau este compus din rare exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dominat de Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea şi specii din tipurile Calamagrostis – Luzula.

19



[email protected]

Valoare conservativă: mare.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: în principal Fagus sylvatica ssp. sylvatica, în parte Abies alba. Specii caracteristice: –. Alte specii importante: Anthenaria dioica, Calamagrostis arundinacea, Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Oxalis acetosella, Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cuneifolia ş.a.R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteiniiSuprafeţe: reduse, dispersate între celelalte păduri.Valoare conservativă: foarte mare.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Dentaria glandulosa, Doronicum austriacum, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Gymnocarpium dryopteris, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Symphytum cordatum, Veronica urticifolia ş.a.R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale şi carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80–100%) şi înălţimi de 25–40 m. Stratul arbuştilor, slab dezvoltat – exemplare rare de scoruş (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea.Valoare conservativă: moderată.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas, Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica.

Specii de interes comunitar din cadrul sitului

Specii de nevertebrate: Pe teritoriul parcului s-au identificat 15 specii de Coccinellidae, 35 de Cerambycidae (Coleptera), între care si specia foarte rara în România - Nivellia sanguinosa G. - pe valea Cârligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus L. si Chlorophorus varius M. sunt semnalate pentru prima data în Maramures. (cf. Sitului oficial al Parcului Natural Muntii Maramuresului)

Specii de pesti: Ihtiofauna este putin diversificata, dar caracteristica regimului reofil al izvoarelor: Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (Phoxiriis phoxinus), (zglâvoc) (Cottus gobio), babete (Cottus poecilopus).

În partea inferioara a râurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, speciile de pesti cele mai reprezentative sunt: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.

20



[email protected]

Specii de amfibieni si reptile: Majoritatea pădurilor din zona sunt specii nemorale cu dominaţia netă a speciilor central-europene, dar si euro-siberiene, dintre care amintim - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena), Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Triturus cristatus (triton cu creasta) brotăcelul (Hyla arborea), Rana dalmatina, Rana temporaria, constituie princialele specii de amfibieni preznete. Dintre reptile: năpârca (Anguis fragilis), şarpe de alun (Coronella austriaca), Vipera berus, Lacerta vivipara, Lacerta agilis, Elaphe longissima. Avifauna sitului cuprinde specii precum: muscarul gulerat - Ficedula albicolis, Lyrurus tetrix, Tetrao urogallus, Tetrastes bonasia - ierunca, mierla de apa - Cinclus cinclus, fluierar de munte - Tringa hypoleucos, codobatura de munte - Motacilla cinerea si codobatura alba - Motacilla alba. Speciile caracteristice fagetelor sunt: ciocanitoarea spate alb - Dendrocopos leucotos, muscar gulerat- Ficedula albicollis, etc. Atasate de coniferele din padurile de amestec sunt: alunarul - Nucifraga caryocatactes, pitigoiul de bradet - Parus ater, etc. În padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: ciocanitoarea de munte - Picoides tridactylus, forfecuta - Loxia curvirostra, scatiu - Carduelis spinus, etc. Pasarile rapitoare din sit sunt: acvila de munte - Aquila crysaetos, sorecarul - Buteo buteo, uliul - Accipiter gentilis, uliul pasarar - Accipiter nisus, vânturel rosu - Falco tinnunculus, huhurezul mare (Strix uralensis) etc.

Cu toate ca sunt specii de interes comunitar si incluse pe listele rosii la nivel natonal, populatiile urmatoarelor specii sunt viguroase si viabile: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc.Fauna de mamifere a sitului cuprinde specii precum: râsul - Lynx lynx, nurca - Mustela lutreola, lupul - Canis lupus, ursul - Ursus arctos, vidra - Lutra lutra, pârşul mare - Glis glis, căpriorul - Capreolus capreolus, pisica sălbatică - Felis sylvestris, veveriţa - Sciurus vulgaris, râsul - Lynx lynx, etc.

21



[email protected]

3. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP:

1. date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.; 2. date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

Perimetrul obiectivului de interes3.1. ANALIZA ASOCIAŢIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI

DIN PERIMETRUL INVESTITIEIAnaliza florei si vegetatieiMetoda de lucru

In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasări în perimetrul de referință in perioada martie – septembrie 2010 si inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice și diferențiale. Studiul vegetaţiei s-a axat pe identificarea şi analiza asociaţiilor vegetale ale căror fitocenoze sunt prezente în teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun –Blanquet adaptată de către Al. Borza şi N. Boşcaiu la particularităţile covorului vegetal din ţara noastră. Tehnica ridicărilor fitocenologice şi a notaţiilor a fost cea conformă şcolii fitocenologice central-europene.

Apartenenţa releveurilor din fitocenoze la diferite asociaţii vegetale a fost stabilită cu ajutorul speciilor de recunoaştere, a speciilor diferenţiale şi a speciilor edificatoare.A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmata de prelucrari statistice ale esantioanelor inregistrate.

Rezultate:Pe terenul destinat exploatarii nu s-au identificat nici una dintre asociatiile vegetale care definesc habitate de importanta comunitara sau cu grad conservativ ridicat.

In urma studiului de teren au fost identificate si analizate asociatii vegetale forestiere si praticole dispuse mozaicat, ca suport pentru habitatele naturale ale regiunii.

Vegetatia forestiera, predominanta in perimetrul de amplasare a obiectivului apartine unor asociatii edificate de molid si fag in diferite proportii, iar in functie de particularitatile substratului si ale microclimatului, cu diferite specii caacteristice, ceea ce genereaza asociatii diferite. Asociatia Vaccinietum myrtylli

Asociatia este prezenta in teritoriul de referinta, pe portiuni inclinate, ocupand cea mai mare parte a etajului subalpin al Muntilor Maramuresului.

Amplasamentul obiectivului se gaseste intr-o portiune ocupata de o astfel de formatiune ierbos-arbustiva.

Este o vegetatie scunda, deasa, cu caracter acidofil. Valoarea economica a afinisului consta in cele cateva specii ierbacee si fructele celor doua specii de Vaccinium, culese vara si spre toamna. In general, animalele nu pasc in afinis, ci il folosesc doar ca loc de trecere. In componenta asociatiei se gasesc, in afara edificatorilor, specii praticole intalnite si in pajistile montane. Nici una dintre speciile floristice identificate pe teren, in componenta afiniselor, nu sunt de interes comunitar sau periclitate de un numar mic de indivizi, respectiv o presiune antropo-zoogena semnificativa.

22



[email protected]

Numărul releveului 1 2 3 4 5Altitudinea m.s.m. 1100 1050 1050 1000 950Expoziţia V NV NV E NEÎnclinaţia pantei (gr.) 20 25 25 20 20Acop. str. ierbos (%) 1 5 5 5 1Suprafata de proba 400mpCar. as.

Vaccinium myrtyllus 3 3 2 2 3Vaccinium vitis idaea 1 2 2 1 1Juniperus communis - - 1 + -Nardus stricta + + + - +Luzula luzuloides - - + - -Viola declinata - - - + +Scorzonera rosea + - - - +Hieracium pilosella - + - - -Polygala vulgaris - - - + +Antennaria dioica + - - + +Cruciata glabra - + + - -Homogyne alpina + - - - +Melampyrum saxosum - + + + +Oxalis acetosella + + - - +Hypericum maculatum - + + - -Lycopodium clavatum - - + + -Vetratrum album - - + - -Deschampsia caespitosa - - - + +Potentilla aurea - + - + -Cruciata glabra - + - + +Potentilla erecta + - + + -Ronica urticifolia + - - - +Anthoxanthum odoratum + + - - +Calamagrostis arundinacea - + + - -Athyrium filix-femina - - + - -Dryopteris filix - mas - - - + -Soldanella hungarica major + - - - -

Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990 Fitocenozele acestei asociatii se gasesc insular in teritoriul de referinta, dar fara a fi localizate pe amplasamentul obiectivului. Asociatia de afin cu merisor adaposteste cateva specii ierboase endemice pentru Carpati, dar cu efective populationale crescute, fara a fi in pericol de disparitie. Astfel de specii sunt: Melampyrum saxosum, Viola declinata, etc. Obiectivul supus analizei nu va influenta negativ efectivele, respectiv remanenta speciilor endemice.Numărul releveului 1 2 3Altitudinea m.s.m. 1450 1550 1300Expoziţia V NV NEÎnclinaţia pantei (gr.) 20 25 15Acop. str. ierbos (%) 1 5 5Suprafata de proba 20mpCar. as.

23



[email protected]

Vaccinium myrtyllus 3 2 3Vaccinium vitis-idaea 1 2 2Juniperus communis + - -Picea abies + - -IICampanula abietina + - -Viola declinata - - +Luzula luzuloides + - -Cruciata glabra - - +Potentila ternata + - - Homogyna alpina + - -Melampyrum saxosum - + +Nardus stricta + - +Deschampsia flexuosa - + + Athyrium filix femina - - +Alchemilla vulgaris + - -Ranunculus repens - - +Achillea millefolim + - -Thymus pulegioides + + +Agrostis capillaris + - -Scorzonera rosea - - +Dryopteris filix-mas + - +Festuca rubra - - +Lotus corniculatus - + -Hieracium aurantiacum - + +Hypericum maculatum + - +Lycopodium clavatum - - -Homogyne alpina + - -Deschampsia flexuosa - - +

Tufarisurile de afin, incluzand pe cele care ca si specie caracteristica pe Melampyrum saxosum, sunt caracteristice pentru etajul subalpin, au suprafete intinse, iar speciile vegetale, atat ca taxoni individuali, cat si in sistem cenotic nu sunt vulnerabilizate de proiectul previzionat.

Pajisti de parul porcului:Violo declinatae – Nardetum Simon 1966

Nardetele inventariate si analizate ocupa suprafete intinse in zona geografica in care s eva amplasa obiectivul. Suprafata lor este in continua crestere atat prin defrisare, cat si prin pasunatul altor categorii de pajisti, nardetele fiind forme de succesiune regresiva a pajistilor. Cu toate ca la nivel european sunt considerate ca habitate prioritare, in Romania, si in Muntii Maramuresului, nu adapostesc o biodiversitate crescuta, taxonii floristici si faunistici nu sunt reprezentati prin efective restranse aflate in pericol de reducere sau extinctie.Numărul releveului 1 2 3 4 5Altitudinea m.s.m. 1500 1450 1300 1500 1500Expoziţia V NV NV E NEÎnclinaţia pantei (gr.) 20 25 25 20 20

24



[email protected]

Acop. str. ierbos (%) 70 85 90 90 90Suprafata de proba 20mpCar. as. Nardus stricta 4 4 4 4 5Viola declinata + + + + +

Vaccinium myrtyllus 1 + + 1 1Vaccinium vitis-idaea + - + - -Festuca nigrescens + - - + +Polytrichum commune - + + + -Dicranum scoparium - - - + +Scorzonera rosea + - - - +Hieracium aurantiacum + + - - -Campanula serrata - - + - -Antennaria dioica - - + + +Ligusticum mutellina + - - + +Potentilla ternata - - + + +Luzula campestris + - - + +Potentilla erecta - + + - -Danthonia decumbens + + - + -Hypericum maculatum - - - + +Arnica montana + - - + +Hieracium lactucella + - - + -Ranunculus repens - - - + - Athyrium filix femina - - + + +Dryopteris filix-mas + - + + +Lycopodium clavatum - - + + -Lotus corniculatus + - - + +Polygala vulgaris - - + - +Gnaphalium sylvaticum - -- - + +Achillea distans + - - + -Euphrasia stricta + - - + +Dianthus tenuifolius - - - + +Thymus serpyllium + - - + +Carlina acaulis - + + - -Phyteuma orbiculare + - - + -Campanula abietina - - + - +Gentiana asclepiadea - + + - +Deschampsia flexuosa - - + + -

HABITATELE

Zona de interes are o suprafata relativ extinsa, defrisarea si amenajarea se va realiza pe o suprafata de cca 225 de mp. Cu toate ca vegetatia este relativ uniforma constituita din paduri si mici suprafete de pajisti, datorita reliefului montan, a microreliefului constand in microdepresiuni, gasesc cateva habitate mozaicate. Metoda de lucru:

25



[email protected]

Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Habitatele au fost evaluate pe baza asociatiilor vegetale identificate pe teren si in acord cu bibliografia de specialitate.

In perimetrul destinat lucrarii si in imprejurimi, habitatele identificate sunt prezentate mai jos: R3111Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)Au fost identificate la altitudini de cca 800-1000 m. In structura fitocenozelor intra specii arcto-alpine, circumpolare şi boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigenţe hidrice variabile. Este instalata in spatii interforestiere de origine primara sau secundara. Prezinta o acoperire de peste 90%, semnificativa fiind acoperirea realizata de catre edificator, Vaccinium myrtillus uneori fiind codominant, cu merisorul Vaccinium vitis idaea. Înălţimea stratului arbustiv este de 25–30 cm. Stratul ierburilor cu înălţime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5–10 cm este alcătuit din exemplare de ierburi si specii de licheni şi muşchi. Compozitia floristica este prezentata in tabelul sintetic al asociatie.

R3609Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinataPajistile de parul porcului fragmenteaza si ele zonele forestiere, la diverse altitudini intre 800–1000 m pe coaste si versanti cu inclinari moderate spre mari. Substratul este unul sarac in substante organice, acidofil ceea ce ajuta la instalarea pajistilor de parul porcului. Desi domina ierburile, exista si un strat arbustiv – redus constituit din specii Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos este edificat de parul porcului, pigmentat de specia caracteristică carpatobalcanică Viola declinata care realizeaza acoperire redusă, mai ales în grupările unde Nardus stricta are o acoperire de până le 95%, este monodominantă şi numărul de specii din compoziţia floristică este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanţă ridicată. Stratul muşchilor este redus, iar numărul de specii mic; menţionăm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens.Valoare conservativă: cu toate ca este considerat habitat de importanta europeana, valoarea sa conservativa este moderată, nefiind multe specii de interes comunitar. Compozitia floristica este prezentata in tabelul sintetic al asociatiei.

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatumPadurile de amestec de molid cu fag, in diferite proportii, ocupa versantii cu altitudini de 600 – 900m, cu inclinatii medii şi expoziţii diferite, platouri, culmi. Pe langa edificatori, speciile care apar in covorul ierbos au preferinte oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor realizeaza acoperiri mari de 90–100% şi înălţimi de 30–35 m pentru molid şi brad, 25–30, ceea ce impune un deficit al stratului arbustiv si al covorului ierbos. Valoare conservativă: moderată.

26



[email protected]

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosellaMolidisele sunt fragmentare, etajul montan superior interferand la nivel altitudinal cu cel mijlociu, ceea ce face ca padurile sa fie un mozaic de molidise pure si molidiso-fagete.Similar cu padurile de amestec, in structura molidiselor se intalnesc specii boreale şi carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80–100%) şi înălţimi de 25–40 m. Stratul arbuştilor, slab dezvoltat – exemplare rare de scoruş (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea.Valoare conservativă: moderată.

3.2. ANALIZA SPECIILOR DE PLANTE SI ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT ŞI ZONA ÎNCONJURĂTOARE

FLORAIn vecinatatile zonei de amplasare a proiectului exista cateva specii de flora de interes

comunitar, in special endemite carpatice precum: Melampyrum saxosum, Viola declinata, Arnica montana, Campanula serrata, Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Phyteuma tetramerum.

NEVERTEBRATEIn ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii

directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera şi coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona.

Panourile fotovoltaice nu au impact negativ asupra nevertebratelor. Pesti:

Deoarece zona de amplasament a proiectului nu exista paraie, rauri, nu exista ihtiofauna. AMFIBIENIMetoda de studiu:

Întâlnirea şi identificarea vizuală a amfibienilor şi reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standardă în studiul şi inventarierea herpetofaunei. Există numeroase metode de întâlnire şi identificare vizuală, dintre care ceea mai adecvată este metoda transectelor.

Habitatele umede de padure, cat si cele ale buruienisurilor inalte atasate de marginile de paraie permit dezvoltarea amfibienilor. In padurile si pajistile din jurul obiectivului, pe o raza de cca 5 km au fost observate exemplare (Hyla arborea), năpârca (Anguis fragilis), salamandra (Salamandra salamandra), broasca raioasa (Bufo bufo), Rana temporaria, dar perimetrul destinat amplasamentului este foarte restrans si nu constituie habitatul unor asfel de specii, neexistand portiuni umede sau resurse de ape. Reptile

27



[email protected]

Dintre reptile au fost observate doar cinci exemplare de Lacerta vivipara si doua exemplare de de Vipera berus. Reptilele sunt atasate in special habitatelor de tufarisuri si de pajisti, deci au potential a se gasi in zonele invecinate, dar ele nu sunt sub impactul amplasarii sau functionarii obiectivului.

PasariMetoda de studiu:

Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat deschiderii carierei nu s-au semnalat cuiburi de pasari.

In zonele invecinate au fost observate urmatoarele specii de pasari: corb Corvus corax, , Corvus monedula (stancuta), soimul randunelelor Falco subbuteo, pupaza Upupa epops, specii de motacila Motacilla alba, cotofana Pica pica, mierla Turdus merula, pitigoi mare Parus major, florinte Carduelis chloris, sticlete Carduelis carduelis, sorecar comun Buteo buteo, Nucifraga caryocatacte, Loxia curvirostra. Consideram ca amplasarea turnului nu va avea un impact negativ asupra avifaunei zonei. Speciile prezente nu sunt migratoare pentru a fi perturbate de functionarea antenei. De asemenea zona de referinta nu se gaseste pe rutele mari de migratie a pasarilor ca sa induca un impact negativ asupra acestora. MAMIFERE

In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul, ursul, capriorul, vulpea, jderul, rasul, dar si mamiferele mici (insectivore, rozătoare veverita, chitcanul, soareci), fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zona, cu toate ca este frecventată de mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), specii pe care nu le putem considera ca fauna strict legata de locul de amplasament, datorită suprafeţei reduse.

Zona de amplasare a obiectivului nu constituie habitat pentru lilieci. Pentru a evita orice confuzie precizam ca frecventele sonarelor liliecilor se cifreaza la valori medii obisnuite de 30-60 de KHz, in timp ce frecventele de emisie ale antenelor sunt de ordinul MHz (350-400), respectiv Ghz (7-15). Prin urmare cele doua domenii de frecvente nu interfereaza, chiar daca liliecii ar avea habitate pe raza de actiune a antenelor de cca 15 km, ca atare nu se poate vorbi de un impact negativ asupra acestor populatii.

Consideram ca amplasarea si exploatarea turnului de comunicatii nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de mamifere din zona.

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora;

Habitatele si speciile prezente pe teritoriul vizat de amplasarea turnului de comunicatii, nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin constructia turnului de comunicatii si amplasarea antenelor nu se va fragmenta arealul nici unei specii. Amplasarea turnului de comunicatii si a panourilor fotovoltaice, nu va afecta suprafata, locatia sau speciile caracteristice ale nici unui ecosistem/habitat, dupa cum nici relatiile dintre habitatele invecinate.

3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar;

28



[email protected]

Pe amplasamentul turnului de comunicatii, nu exista specii de interes comunitar. In zonele invecinate, in pajisti si paduri exista specii de flora si fauna de interes comunitar, dar nisele ecologice care adapostesc aceste specii, sunt la adapost de emisiile radio generate de catre turnul de comunicatii. 3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung);

Amplasarea turnului de comunicatii nu va afecta dinamica populatiilor nici de plante nici de animale, deoarece suprafata de constructie, repsectiv de amplasare a panourilor fotovoltaice, este foarte restransa, nesemnificativa la nivelul arealului oricarei specii, iar exploatarea antenei nu poate perturba dinamica populatiilor de flora sau fauna.

3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;

Zona de interes se găseşte in Parcul natural Muntii Maramuresului. Obiectivul nu este unul economic, care sa desfasoare procese tehnologice cu impact asupra mediului, nu afecteaza integritatea sitului natural, nu este generator de fragmentare de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată prin functionarea turnului de comunicatii, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management; În momentul de față situl nu are plan de management aprobat, și se suprapune cu Parcul Natural Munții Maramureșului, iar conform art. 18 lit. 3 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, respectiv ”În cazul rezervațiilor științifice, rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, sitrurilor de importanță comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specială avifaunistică și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție care sunt cuprinse total sau parțial în perimetrele rezervațiilor biosferei, ale parcurilor naționale și ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora, prin urmare proiectul a primit Avizul nr. 215/09.03.2011 de la Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului.

4. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ŞI ASUPRA HABITATELOR

4.1. IMPACTUL ACTUALImpactul actual consta in utilizarea drumului forestier ca si cale de acces in padure,

circulaţia unor mijloace de transport, vitelor, oilor. Circulatia este foarte restransa, traficul neavand un impact asupra habitatelor si speciilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre apele de precipitatii, nu s-au observat gunoaie pe marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul redus.

29



[email protected]

4.2. IMPACTUL PROGNOZATFormele de impact prognozate a se produce în urma utilizarii suplimentare a drumului

prin transportul materialelor de constructie sunt următoarele:- cresterea insignifianta a noxelor, nivelului de zgomot determinat de intensificarea traficului. Utilajele fiind de gabarit mic, nici nivelul noxelor, nici a nivelului de zgomot nu va fi unul semnificativ. 4.3. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA INTEGRITĂŢII SITULUI

Suprafaţa afectată de proiect şi de catre structurile asociate va fi de aproximativ 225 mp reprezintă doar o pondere infima din cele peste 130 000 de ha ale parcului natural.

4.4. IMPACTUL ASUPRA HABITATELORPrin construirea turnului de comunicatii si amplasarea panourilor fotovoltaice, nu se

modifica suprafata habitatelor (reducerea cu 225 mp este nesemnificativa la scara habitatelor existente), prin urmare nu exista impact nici pe termen scurt nici pe termen lung in ceea ce priveste integritatea habitatelor.

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare și a faptului că nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem că impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ.

4.5. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA POPULAŢIILOR DE PLANTE SI ANIMALE

• Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferentiaza punctual la fiecare grup de fauna.

Turnul de comunicatii nu determina modificari sau reduceri ale spatiilor de adapost, odihna sau hrana pentru nici una dintre speciile floristice sau faunistice.

4.6. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE CONSTRUCTIE Nevertebrate• In faza de constructie a turnului se va inregistra un impact negativ minor asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzis, din litiera, vor fi mobilizate doar pe 154 mp si vor fi compensate cu usurinta de restul pajistii care va prelua microorganismele de tipul viermilor, artropodelor, etc.

Impactul local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracțiune a populațiilor, care de altfel, aparțin unor specii comune, cu populaţii mari şi nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi de biodiversitate.

O altă componentă a impactului, care ar putea afecta şi populaţii ale speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, ar fi efectul iluminării excesive în timpul nopţii, in cazul in care excavatiile pentru constructia s-ar efectua pe timpul noptii, ceea ce nu este cazul. Se recomanda efectuarea decopertarilor doar la lumina zilei.

Amplasarea panourilor fotovoltaice se va face pe suporti de aluminiu, nu direct pe sol. Prin urmare, pajistea si habitatele nevertebratelor si populatiile acestora, de sub panouri, nu vor fi deranjate de prezenta acestora.

• Impact pozitiv - Nu este cazul.

30



[email protected]

VertebratePentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorulimpact:Pesti• Impactul negativ – nu exista Amfibieni & Reptile• Impactul negativ – nu exista

Speciile de amfibieni si reptile a căror prezență se presupune a fi în iarba se vor retrage de pe suprafata destinata construirii fundatiei turnului la simpla prezenta a omului. Suprafata este foarte mica, deci poate fi vorba de maximum 1-2 exemplare.

In orice caz se poate instrui personalul asupra protejării și translocării tuturor exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent că aparțin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune.

Pentru diminuarea impactului generat de excavarea fundatiei se va respecta circulatia utilajelor doar pe drumul forestier amenajat, depozitarea materialelor de constructie intr-un perimetru delimitat si fix, evitarea mobilizarii materialului excavat datorita precipitatiilor.

Panourile fotovoltaice nu restrang si nu distrug habitate de amfibieni, deci nu exercita un impact negativ asupra acestora.• Impactul pozitiv – nu este cazul.

Concluzionând putem spune că impactul asupra acestor specii este nesemnificativ și se exercită doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de reducere a impactului. Păsări• Impactul negativ

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma construirii turnului de comunicatii.

Impactul negativ, în faza de construire a turnului, este datorat în special deranjării speciilor din cauza zgomotului, dar aceasta va avea intensitate foarte mica pentru a fi un factor real de agresiune. Nivelul de zgmot va fi foarte scazut si pe termen scurt, doar prin transportul materialelor si saparea mecanizata a fundatiei, in rest constructia asamblandu-se din profile metalice, prin urmare apreciem un nivel de impact aproape nul.

Poluarea cu hidrocarburi descrisă la amfibieni este parte a impactului negativ şi în cazul păsărilor.

Practic in cazul unei construiri corecte impactul negativ asupra pasarilor nu ar trebui sa existe.

• Impactul pozitiv Nu este cazul.Mamifere• Impact negativ

Constructia nu va afecta populatiile de mamifere, deoarece se face pe o suprafata foarte restransa, pe care nu exista mamifere. • Impact negativ – nu este cazul.• Impact pozitiv - Nu este cazul.4.7. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE EXPLOATARE A TURNULUI DE COMUNICATII • Impact negativ

31



[email protected]

Fiind vorba despre functionarea radio a unor antene ca impactul este minim spre zero. Populatiile de plante nu sunt afectate de undele radio. Nevertebratele, pestii, amfibienii, reptilele, pasarile si mamiferele nu interfereaza cu emitatorul. Nici macar liliecii, care utilizeaza un sistem de comunicare prin sonare cu ultrasunete nu utilizeaza aceleai frecvente cu cele emise de antene, prin urmare nu vor interfera si nu vor fi supusi unui impact, cu atat mai mult cu cat in apropierea turnului nu exista habitate pentru lilieci, iar pentru habitatele invecinate impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

• Impact pozitiv - Nu a fost identificat nici un impact pozitiv asupra biodiversităţii. 4.9. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Conform studiilor de specialitate parcurse, nu exista date certe si cuantificate in ceea ce priveste influenta radiatiilor electromagnetice, a undelor radio, in speta asupra populatiilor de plante si de animale. Prin urmare, este dificil de recomandat masuri de reducere a impactului, deoarece cercetatorii din domeniile specifice sunt inca in faza de cercetari fara a putea formula concluzii clare, date concrete si recomandari.

Prin urmare masurile de reducere a impactului se vor formula doar pentru faza de constructie a turnului de comunicatii. Aceste masuri sunt acelea recomandate pentru deschiderea oricarui tip de santier. Se recomanda instruirea personalului muncitor in ceea ce priveste importanta biodiversitatii si a oricaror forma de viata, precum si instruirea de a reloca indivizii de nevertebrate, amfibieni sau reptile care apar accidental pe locul sapaturilor, cu atat mai mult, cu cat numarul lor poate fi foarte mic, neafectand ritumul lucrarilor. De asemenea, se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului.Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos.• Pentru organizarea de santierDeseurile vor fi contabilizate, colectate, transportate la rampe specializate, astfel incat la terminarea santierului sa nu existe nici un rest de deseuri. Se vor amplasa toalete ecologice; Se vor folosi echipamente de transport si constructie in buna stare de functionare care sa nu genereze pierderi de combustibili sau de ulei; Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori. • Pentru constructia si mentenanta platformei de montajSe vor respecta traseelor stabilite prin proiect; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces.• Pentru decopertarea stratului vegetal

Se va decoperta stratul de sol si de vegetatie doar strict pe suprafata de 154 mp pe care se va face fundatia. Decoperatrea s eva face desprinzand brazdele inierbate, in asa fel incat ele sa poata fi folosite ulterior la refacerea terenului deranjat prin circulatia autovehiculelor sau prin depozitarea materialelor. • Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor.• Pentru realizarea fundatieiSapaturile vor fi efectuate conform proiectului, iar umplerea cu beton se va limita strict la arealul desemnat fundatiei. • Pentru montarea turnului

32



[email protected]

Evitarea degradarii zonelor invecinate; Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale. Se recomanda desfasurarea lucrarilor de realizare a constructiei in perioada martie-aprilie, cand vegetatia si multe dintre organismele animale sunt inca in stadiu de hibernare si nu sunt active, reducandu-se astfel impactul generat de constructie asupra indivizilor.

4.10. DIMINUAREA IMPACTULUI PROVOCAT DE SCHIMBĂRI ALE SUPRAFEŢELOR ÎMPĂDURITE, A SPECIILOR DE FLORĂ ȘI DE FAUNĂ, ALTE MĂSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII. Nu vor avea loc schimbari ale suprafetelor impadurite si nici ale altor habitate. 4.11. DESCRIEREA METODELOR DE REDUCERE ALE ALTOR COMPONENTE ALE IMPACTULUIPentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în perioada de constructie a turnului, se recomandă:- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate- mentinerea tuturor utilajelor si a instalatiilor in conditii de functionare normala si dotarea cu amortizoare eficiente de zgomot - Evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea se va evita utilizarea ei în exces.- evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelor nocturne şi implicit a liliecilor.Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntare a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri dereproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), în faza de constructie a turnului, se recomandă:- organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege- Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă măsură de reducere este folosirea de utilaje şi maşini conforme cu standardele euro.

Impactul datorat stâlpilor de medie tensiune, şi a conductorilor electrici aferenţi poate fi diminuat prin utilizare de componente izolate şi marcate corespunzător pentru evitarea coliziunii.

Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor şi habitatelor se recomandă:- aplicarea unei discipline în circulaţie - realizarea unui management eficient al depozitării hidrocarburilor şi a altor substanțe toxice în perimetrul șantierului- folosirea de tehnologii noi, performante- realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deșeurilor prin efectuarea unui contract o firmă autorizată de profil; Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună, cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:

33



[email protected]

- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului. - Curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele de animale (ex. câini, păsări etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.)4.12. RECONSTRUCŢIA RESURSELOR BIOLOGICE, A SPECIILOR INCLUSE ÎN CARTEA ROŞIE, A ADĂPOSTURILOR PENTRU ANIMALE, REPLANTAREA ARBORILOR SAU A IERBII

Canalele de drenaj, tufărişurile şi marginile de drum cu vegetaţie ruderală vor constitui totuşi, în cazul păstrării lor în stare cât mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor permite deplasarea speciilor mobile. Nu vor fi afectate astfel de specii, prin urmare nu putem cuantifica si recomanda masuri punctuale de recosntructia resurselor biologice.4.13. CONSTRUIREA ŞI REFACEREA MICROHABITATELOR

Nu este cazul, deoarece nu vor fi distruse microhabitate!Pastrarea si depozitarea resturilor lemnoase, buşteni, cioate, rădăcini, lemn subţire,

crengi la marginea zonei industriale va constitui microhabitate pentru adapostul si hranirea nevertebratelor, a amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mici, fiind şi o sursă excelentă pentru ciupercile xilofage.

De asemenea în ceea ce privește potențialul impact rezidual apreciem ca acesta va fi de foarte scurtă durată, deoarece speciile pioniere din flora spontană se instalează rapid pe terenurile decopertate, cu atat mai mult cu cat la saparea fundatiei se vor desprinde brazde inierbate care vor fi apoi reasezate pe zonele deranjate.4.13. Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor

indicatori-cheie cuantificabili:1. procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

Prin decopertarea suprafeței exploatabile se vor ”pierde” 225 mp decopertati din cele peste cateva sute de ha ce reprezinta suprafața totală a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

2. practic nu se pierd habitate din suprafata parcului. 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);

- prin activitatea propusă nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar; 4. durata sau persistenta fragmentarii; - nu este cazul; 5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Amplasamentul este cuprins în Parcul Natural Muntii Maramuresului, si nu va perturba specii de interes comunitar 6. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Densitatea indivizilor vegetali nu se va modifica prin decopertare, ci doar se pierd cca 225 mp de ierburi, efective regenerabile datorită unei bune fructificații/înmulțiri vegetative pe cale naturală observate în teren. Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafața obiectivului sunt puține și nu vor modifica semnificativ densitatea populațională în zonele adiacente. 7. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Exemplarele de floră și fauna, precum și ecosistemul se vor reface pe cale naturală în maximum o luna de la încheierea activității de constructie a turnului de comunicatii, chiar și

34



[email protected]

fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de altă parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv ecosistemelor din zonă.

5. CONCLUZIILE STUDIULUI

• În prezentul studiu sunt prezentate condiţiile iniţiale, impactul şi metodele de reducere a acestuia pentru o zonă în care este propusă constructia unui turn de comunicatii, proiect de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen.• Suprafaţa se află integral în Parcul Natural Muntii Maramuresului dar in afara unei zone de stricta protectie din punct de vedere a mediului.• Suprafaţa se află integral pe teritoriul Parcului Natural Muntii Maramuresului, implicand o portiune infima din suprafața acestui sit.• Pe teritoriul de interes economic nu există habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare.• Pe teritoriul de interes nu există specii de floră sau fauna de interes conservativ. • Datorită suprafeţelor mici de vegetaţie decopertata, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, păsări, mamifere, inclusiv lilieci va fi foarte redus. Suprafata exploatabila este inconjurata de suprafeţe mari de habitate forestiere de bună calitate în imediata vecinătate, care absorb parte din radiatiile dispersate, prin urmare impactul va fi restrâns. • Habitatele prezente în imediata apropiere a zonei de impact, sunt de calitate superioară, astfel că elementele mobile vor putea coloniza uşor aceste habitate receptor. De asemenea elementele puţin mobile vor putea fi translocate cu uşurinţă. • Investiţia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migraţie ale pasarilor şi nu are impact transfrontalier din punct de vedere al mediului.• Nu se anticipează piedici majore în asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabilă” a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat ca parc natural, în cazul în care măsurile de diminuare a impactului vor fi implementate.

ÎNCHEIEREPrezentul Studiu de evaluare adecvată a fost întocmit pentru utilizarea acestuia în exclusivitate de către SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. Investigaţiile de mediu au fost desfăşurate în conformitate cu propunerea noastră pentru SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. şi cu practicile de evaluare general acceptate. Nu există alte justificări exprimate sau implicate în afara modului în care a fost redactat acest Studiu de evaluare adecvată.

Bibliografie:Voigt-Heucke, Silke L., Taborsky, M., Dechmann, D., K.N., A dual function of echolocation: bats use echolocation calls to identify familiar and unfamiliar individuals, Animal Behaviour 80 (2010) .RUSS, J. M , JONES G., MACKIE, I. J., RACEY, P. A., Interspecific responses to distress calls in bats (Chiroptera: Vespertilionidae): a function for convergence in call design?, ANIMAL BEHAVIOUR, 2004, 67, 1005e1014

35



[email protected]

Adams, Maria D., Law,Bradley S., French, Kris O., Vegetation structure influences the vertical stratification of open- and edge-space aerial-foraging bats in harvested forests, Forest Ecology and Management 258 (2009) 2090–2100. Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii – fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara.MUNTEANU, D., în N.BOTNARIUC, V. TATOLE, 2005 - Cartea Rosie a Vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul National de Istorie Naturală “Grigore Antipa” Romanian Species Information Center, proiect on-line: http:// m ybiosis.org UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wc m c.org http://www.sovon.nl/ebcc/eoa http://www.iucnredlist.org Donita, N., Popescu, A., Pauca Comanescu, Mihaela, Mihailescu Simona, Biris, Iovu Adrian, 2005, Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti .Stugren B., 1982, Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.Stugren B., Killyen H., 1975, Ecologie probleme generale si de tehnologie didactica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti.Barnea M., Papadopol, C., 1975, Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.Berca Mihai Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000Bleahu, M. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti, 1998 Cristea, V., Fitosociologie şi Vegetaţia României, 1991, Univ. Cluj.Ivan, Doina, Fitocenologie Şi vegetaţia RS. România, 1979, EDP, Bucureşti.Cristea, V., Fitocenologie şi vegetaţia României, Lucrări practice, 1997, Univ. Cluj.Gergely, I., Raţiu, O., Asociaţiile ierboase din „Ţara Oaşului” (jud.Satu Mare) şi importanţa lor economică, Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, 1980, 89-142. Diaconeasa, B.,Soran, V., Boşcaiu, N., Semnalări de noi tinoave şi mlaştini în regiunea platoului Oşan-Maramureşan, Contribuţii Botanice, Cluj, 1958, 159-164.***Flora R.P.R./R.S.R., I-XIII, Editura Academiei, Bucureşti, 1952-1976Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife InternationalValenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura AcademieiRomâne, Bucureşti.Coldea, G., (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phytosociologiques, Camerino, 13, p. 317–359 ;Doniţă, N., et al., (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Păd. şi Med. Înconj., Inst. De Cerc. şi Amenajări Silvice, Bucureşti, 390 p.;Doniţă, N., Chiriţă, C., Stănescu, V., (coord.), 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Centrul de Material Didactic şi Propagandă Agricolă, Bucureşti;Doniţă, N., et al., (2005), Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A. (2006) Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 p.Gafta, D., Mountford, O., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;Raţiu, O., Moldovan I., (1974) Consideraţii cenologice asupra vegetaţiei Muntelui Igniş, Contrib. Bot, Cluj-Napoca, p. 85-94.;

36

http://www.iucnredlist.org/

http://quin.unep-wcmc.org/

http://mybiosis.org/



[email protected]

Rob, M., Ştrempel, I., (2006): Condiţiile staţionale specifice fondului forestier al judeţului Maramureş, Studia Universitas „Vasile Goldiş”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Baia Mare ;Rob, M., (2006): Caracteristici structurale şi calitative ale pădurilor din judeţul Maramureş, Studia Universitas „Vasile Goldiş”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad. ;Sanda V., Popescu A., Barabaş N., (1998) Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România. Ed. „I. Borcea” Bacău;xxx, (2007): Interpretation Manual of European Union Habitats (Natura 2000) – EUR 27, July.

Intocmit,Conf. dr. Monica Marian

Curriculum vitae

Informatii personale

Nume/Prenume MARIAN MONICA LILIANAAdresa Satu Mare piata 25 Octombrie bloc 7 ap.4, Satu Mare, jud. Satu Mare,

RomaniaTelefon 0361 802 571 0722 192 059

FaxE-mail [email protected]; [email protected]

Cetatenia romana

Data nasterii 17.02.1968

Sex feminin

Locul de munca vizat / Aria ocupationala

Experienta profesionala

Perioda 1 2009 - actual2 1998-20093 Septembrie,1994-martie 1998;4 Martie 1994-octombrie 19945 Septembrie,1991- martie 1994.

Functia sau postul ocupat 1 Conferentiar universitar Facultatea de Stiinte

37

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



[email protected]

2 Sef lucrari-Facultatea de Stiinte3 Asistent univ.-Facultatea de Stiinte 4 Preparator Falcultatea de Stiinte 5 Profesor-Colegiul National D-na Stanca Satu Mare

Principalele activitati si responsabilitati

1 Activitati de cercetare in domeniul mediului, domeniul biologie fundamentale, ecologie, fitosociologie si predare cursuri si lucrari practice pe discipline biologice la sectiile:biologie-ecologie, chimie-biologie,biologie, ingineria mediului.

2 Activitati de cercetare in domeniul mediului si a stiintelor biologice fundamentale si efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

3 Activitati de cercetare in domeniul mediului, biologiei vegetale, efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

4 Predarea disciplinelor de biologie: Botanica Sistematica, Ecologie si Potectia medilui, Fitosociologie, etc la profilul biologie

Numele si adresa angajatorului 1-4Universitatea de Nord Baia Mare-str.Victoriei,nr.76,Baia Mare,Romania.5 Colegiul National D-Na Stanca Satu Mare

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Invatamant

Educatie si formare

Perioada 1 1993-1999;2 1994;3 1986-1991;

Calificarea / diploma obtinuta 1 prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie Doctor in Biologie;

2 Obtinerea gradului definitiv in invatamant;3 Biolog.

Domenii principale studiate / competente dobindite

1 Prelucrarea statistica a dateor in fitosociologie si in determinarea si validarea asociatiilor vegetale

2 Fitosociologie; botanica Sistematica, Ecologie vegetala, Studiul habitatelor naturale si antropizate

3 Aprofundarea cunostintelor referitoare la predarea si insusirea de catre elevi a disciplinelor cu profil biologic;

4 Studii ale Facultatii de biologie: Discipline de biologie fundamentala si aplicata

Numele si tipul institutiei de invatamint / furnizorului de formare

1 “Universitatea Mazaryk” din Brno2 Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca;

38



[email protected]

3 Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca;4 Facultatea Biologie Geografie Geologie sectia Biologie

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca

Nivelul de clasificare a formei de invatamint / formare

Aptitudini si competente personale

Limba materna Romana

Limbi straine cunoscuteAutoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*) Abilitati de ascultare

Abilitati de citire

Interactiune Exprimare

Limba B3

engleza B3 engleza B3 engleza B3 engleza B3 engleza

Limba B1

franceza B1

franceza B1

franceza B1 franceza B1 franceza

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi

Competente si abilitati sociale

Competente si aptitudini organizatorice Indrumator de an a studentilor de la chimie-biologie an III, activitati organizationale, coordonator de tabere studentesti, coordonator de cerc studentesc, preşedinte de comisie pentru concurs de ocupare a postului de biolog în unităţi sanitare (2006)Coordonator de consortii si de proiecte de mediu finantate din fonduri ale programelor nationale (PNCDI PN II, Administratia Fondului pentru Mediu) si internationale (PN II programe bilaterale, CEEPUS, etc) conform anexei

Competente si aptitudini tehnice Indrumarea lucrarilor de licenta si a celor de grad didactic I, Expert consultant al ONG-uri cu profil de mediu WWF, Ecologic, director de proiect de cercetare

Competente si cunostinte de utilizare a calculatorului

Competente in utilizarea programelor Microsoft Word, Excel, PowerPoint, CorelDraw

Competente si aptitudini artistice

39



[email protected]

Alte competente si aptitudini Curs si diploma de manager de proiect

Permis de conducere Categoria B

Informatii suplimentare Membra a Asociatiilor Ecologic, Heidenroslein, Freres Roumanie

Anexa la CVAbsolventa a Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai Cluj, specializarea Biologie din 1991

Experienta de minimum 5 ani

Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312.

membra

Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur – heleșteul Adrian, suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian – coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu.Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea

Coordonator proiect

40



[email protected]

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer – membri.Anul: 2007-2008Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru MediuTitlul: Ariile naturale- patrimoniu universal

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer – membri.Anul: 2008-2009Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru MediuTitlul: „Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri?” Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului

Coordonator proiect

Proiectul WWF for Nature International - Danube – Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081.

expert

2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1.

expert

3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP –IKEA.

expert

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie la “Universitatea Mazaryk” din Brno.

Diploma de compententa

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PULICATE ÎN ULTIMII 5 ANI (2004-2009)

A. TEZA DE DOCTORAT

Vegetatia Muntilor Culmea CodruluiCoordonator : prof. univ dr. Ioan PopUniversitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca

B. CĂRŢI PUBLICATE ÎN EDITURI ACREDITATE CNCSIS1. Marian, Monica, Morfologie şi anatomie vegetală, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.ISBN 973-656-386-3.

41



[email protected]

2. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Botanica sistematică, note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006, ISBN 973-751-203-0.3. Marian, Monica, Flora si vegetatia Muntilor Culmea Codrului, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, 2008, ISBN 978-973-1729-65-7.4. Marian, Monica, Payer, Maria, Magdalena, Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea ”in situ” si ”ex situ” a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului, 2009, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, ISBN 978-606-536-001-3, 195 pagini.5. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312.6. Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur – heleșteul Adrian, suport de curs , 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

C. ARTICOLE/STUDII

C.I. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE COTATE ISI/ IN REVISTE DE SPECIALITATE DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ INDEXATE ÎN BAZE DE

DATE DE PRESTIGIU RECUNOSCUTE

1.Leonard Mihaly Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Mihaly Cozmuta, Tutu Hanglani, Applying artificial networks in the modelling of copper recovery process by ionic exchange in aquous solutions, 2008, Revista de Chimie, (59) nr. 7/2008, p. 766-772. revista indexata ISI. 2. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 41-55, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 3. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology – overview of the last 20 years in Romania, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 137-148, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 4. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 57-69, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact.5. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, Eugen Nour, Vegetation Dynamics Depending on Ecological Particularities of Bozanta Mare (Maramures County-Romania) Tailing Pound: Case Study, 2009, American Journal of Environmental Sciences 5(1):116-123.6. Monica Marian, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Cristian Blidar, Vegetation Aspects in The Lapus Valley, 2007, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p.29-36, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. http://www.bioresearch.ro/revista.html, http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119) .

42

http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119

http://www.bioresearch.ro/revista.html



[email protected]

7. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristian Blidar Variance analysis on different trees species depending on soil type – uncontaminated and heavy metals contaminated ones, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 041-046,revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.8. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana Mare Rosca, Influence ef the microelement lead on the growth, development and respiration of Zea mays plantelets, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 47-51, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.9. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Distribution of communities ef ephemeroptera, plecoptera and trichoptera in the basin of Sasar River, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 36-40, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.10. Cristian-Felix BLIDAR, Gheorghe-Emil BANDICI, Ildikó SZABÓ, Monica Marian, Adriana PETRUŞ-VANCEA, Liviu POP, The reactivity of Cymbidium hybridum l. protocorms vitrocultivated on liquid mediums, using pylons/hangers from filter paper, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 13-16, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.11. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Anca Mihaly Cozmuta RESEARCH REGARDING THE ALIEN PLANT SPECIES IN THE SATU MARE COUNTY, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 359-365. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis12. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Ascertaining the Water Quality of the Sasar Basin through the Normalized Global Biologic Index (NGBI) 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 281-284. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis13. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, The Response of the species of Ephemeroptera and Plecoptera of the Sasar river basin to the anthropogenic alterations, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 285- 289. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis14. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE QUERCUS PETRAEA IN TAILING PONDS, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p.71-76, Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis15. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE SALIX CAPREA IN TAILING PONDS, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 141-149, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.

43

http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis








[email protected]

16. Lucia Mihalescu, Oana-Elena Mare-Roșca, Monica Marian, Cristian-Felix-Blidar, Influence of cadmium on the respiration of Zea mays seedlings, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 71-74, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.17. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana-Elena Mare-Roșca, Cristian-Felix Blidar, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 75-77, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.18. Oana-Elena Mare-Roșca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Cristian Felix Blidar, Research on the water quality of Săsar river (NW Romania) using the normalized global biologic index (NGBI), 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 – 5119 – p. 108-112, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records19. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A.. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009. Acceptat pentru publicare în Environmental Engineering and Management Journal, nr 4, 2009.20. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Anca Peter, Delia Boltea, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE POPULUS TREMULA IN TAILING PONDS, 2009, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Agriculture, Cluj Napoca, acceptat spre publicare. 21. Vasile Oros, Mirela Coman, Monica Marian, Leonard Mihaly, Anca Mihaly, Preliminary investication aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area, Environmental Engineering and Management Journal, July/August 2009, vol 8, no. 4, 915-922, Gheorghe Asachi TRechnical University of Iasi, Romania (ISI)22. Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Delia Boltea, Leonard Mihaly, Eugen Nour, Strategies of heavy metal uptake by Phaseolus Vulgaris seeds growing in metalliferous and non metalliferousareas, Studia Universitatis, Babes Bolyai, Chemia, LIV, 3, 2009 (223-234) ISI23. Marian, M., Nicula, C., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Participation Of The Indigenous vs. Alien Herbaceous Species To The Constitution Of Vegetal Layer On The Bozanta Mare Tailing Ponds, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 – 5119 – p. p134-14124. Lucia MIHALESCU*, Oana-Elena MARE-ROŞCA*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, RESEARCH ON THE GROWTH INTENSITY OF THE Zea mays L. PLANTLETS AERIAL PARTS UNDER CADMIUM TREATMENT, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 – 5119 – p. p147-15125. Oana-Elena MARE ROŞCA*, Lucia MIHALESCU*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, TAXONOMIC SPECTRUM OF MACROINVERTEBRATE COMMUNITIES IN SĂSAR RIVER (NW ROMANIA), Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 – 5119 – p. pp129-13326. Nicula, C., Marian, M., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Adaptive Mechanisms Of Phaseolus vulgaris And Zea mays Seeds Grown In Agrocenoses

44



[email protected]

Prone To Pollution With Heavy Metals, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 – 5119 – p. p152-157.

C.II. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP B1. BLIDAR C.F., CACHIŢĂ-COSMA DORINA, PETRUŞ-VANCEA ADRIANA, SZABÓ ILDIKÓ, MARIAN MONICA, IN VITRO REACTIVITY OF CYMBIDIUM HYBRIDUM L. PROTOCORMS, ON BISTRATIFIED CULTURE MEDIUMS, USING VARIOUS SUPERNATANT SUCROSES SOLUTION, Analele Stiintifice ale Universitatii „Al. I; Cuza” din Iasi, (serie noua), Sectiunea II-a Biologie Vegetala , lucrare acceptata si in curs de publicare. 2. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Some protected species of plants in the Maramures county (Romania), 2003, Contributii Botanice XXXVIII, (2) Gradina Botanica “Alexandru Borza” Cluj Napoca, p183-186.

C.III. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP C

1. Oana Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Impactul Exploatarilor miniere asupra comunitatilor de efemeroptere si plecoptere din raul Sasar, Environmental & Progress 9/2007, Cluj Napoca, p.459 – 465.2.OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium “Mineral Resources and Environment Engineering”, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substan’elor Minerale Utile, Metalurgie Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-103.OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9

D. STUDII PUBLICATE ÎN VOLUMELE UNOR MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE INTERNATIONALE RECUNOSCUTE DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE

(cu ISSN sau ISBN)

1. Marian, Monica, Aspecte din vegetaţia pajiştilor din platoul Munţilor Oas- Gutâi, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.192-206.2. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Influenta metalelor grele asupra calitati apei si asupra macronevertebratelor bentice ale raului Sasar, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.206-214.3. Lucia Mihalescu, Oana Mare Rosca, Monica Marian, Complexul masurilor de protectie a marului cultivat in zona Baia Mare impotriva bolilor micotice, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.251-256.4. Blidar Cristian, Cachita-Cosma Dorina, Petrus Vancea Adriana, Pop Liviu, Marian Monica, The Cymbidium Protocorms Reaction, cultivated “in vitro” on a bistratified medium, using a fructose solution as supernatant, International Conference “Agriculture and

45



[email protected]

Food Industries whitin the context of european integration”. Sibiu, 2007, p.37-48. ISSN 1843 - 06945. L. Mihaly Cozmuta, C. Varga, M. Marian, A. Mihaly Cozmuta, 2007 - Physical and chemical stability assessment of tailings ponds, CAPACITY BUILDING ON THE ECOMINING PRINCIPLE, International Seminar Ecomining –Europe in 21th Century – the 2nd edition, 24-26 Octombrie, Sovata &Praid, 2007, p. 153-163, ISSN 978-973-741-071-9, pag. 152-1616.Marian Monica, Camelia Varga, Mihaly Cozmuta Leonard, Mihaly Cozmuta Anca, Tradition and modernity in the biochemistry of vegetal resources in Maramures, IX Congreso “Cutura Europea” 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire.7. Oana Danci, Monica Marian, Natural heritage in Maramures county, IX Congreso “Cutura Europea” 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire.8. Mare, Rosca, Oana, Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar River, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 223-227. ISBN 978-973-1729-39-8.9. Marian, Monica, Varga, Camelia, Mihaly Cozmuta, Leonard, Mihaly Cozmuta, Anca, The Biochemistry of tinctorial vegetal resources and their utilization in the traditions from Maramures, , International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 347-352. ISBN 978-973-1729-39-8.10. Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Rosca Mare, Oana, Nitrogen and phosphorus nutrition dynamics of corn plants in different illumination conditions, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8.11. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Managementul şi utilizarea resurselor de sol, protecţia mediului şi dezvoltarea rurală din centrul şi nord vestul României (Maramures, Satu Mare), Ghidul celei de-a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru ştiinţele solului, Cluj Napoca, vol I, p. 123, p.183, 2006.12. Marian, Monica, Saudan (Mihalescu), Lucia, Aspecte ale vegetatiei de pe Valea Izei, Sesiunea de Comunicari Stiintifice a Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 11-13 mai, 2005. 13. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Plant species preserved in the Maramures landscape, Phytosociology at lanscape ecology service, International Symposium, Cluj-Napoca, Arcalia 20-25 mai 2003.14.Marian Monica, Coman, Mirela, Mihaly–Cozmuta, L., Varga, Camelia, Mihaly Cosmuta Anca, Research regarding the alien plants species in the surrounding of Satu Mare town (Satu Mare county) in North-West of Romania), 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 15. Marian, Monica, Mihaly–Cozmuta, L., Varga, Camelia, Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, The installation of primary vegetation on tailing ponds from non ferrous ores mining area in N-W Carpathians, 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 16. Varga, Camelia, Marian, Monica, Mihaly–Cozmuta, L., Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, Mare Rosca Oana, The mining activities impact on the vegetal associations in surrounding of Baia Mare town (Maramures county) 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008

46



[email protected]

17. Mare Rosca Oana, Mihalescu Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar river, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 18. Monica Marian, Camelia Varga, L. Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Growth particularities of vegetal species in a heavy metal-bearing soil, 2008 IAG Regional Conference, Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braşov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timişoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov.19. Camelia Varga, Monica Marian, L. Mihaly Cozmuta and Anca Mihaly cozmuta, Bio-accumulation of heavy metals in tailings dam vegetal species, , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braşov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timişoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov.20. E. Nour, L. Mihaly Cozmuta, Camelia Varga and Monica Marian, Some considerations on protection against hazards. , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braşov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timişoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov.21. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 3 3rdrd

INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ISEM3, 8-15ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. octombrie, 2008. 22. 22. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology – overview of the last 20 years in Romania, 33rdrd INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ECOLOGISTS OF MONTENEGRO ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. ISEM3, 8-15 octombrie, 2008. 23. 23. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 33rdrd INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF INTERNATIONAL SYMPOSIUM OF ECOLOGISTS OF MONTENEGRO MONTENEGRO ISEM3, 8-15 octombrie, 2008.ISEM3, 8-15 octombrie, 2008.25. Monica Marian, coordonator stiintific al lucrarilor: 25. Monica Marian, coordonator stiintific al lucrarilor: Marian, Monica coordonator stiintific al volumului Arii protejate patrimoniu universal, 2008, Editura Eurotip, Baia Mare, ISBN 978-973-1852-15-7.179 DE PAGINI. ” Padurea Bavna cod 2575”, 2008, Eurotip, ISBN 978-973-1852-22-5, ”Taul lui Dumitru cod 2572” , 2008, EdituraEurotip, ISBN 978-973-1852-26-3, ”Cheile Tatarului cod 2578”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-17-1”, ”Padurea de larice de la Costui cod 2576”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-120-1”, ”Mlastina Poiana Brazilor cod 2570”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-21-8”, ”Padurea Ronisoara cod 2573”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-25-6”, ”Arcer - Tibles cod 2585”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-16-4”, ”Rezervatia fosilifera Chiuzbaia cod 2565”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-18-8”, ”Mlastina Taul Negru cod 2594”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-27-0”, ” Padurea Craiasca cod 2574”, 2008, Editura Eurotip,

47



[email protected]

ISBN 978-973-1852-24-9”, ”Padurea de pini Comja cod 2584”, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-23-2”, ”Lacul albastru cod 25764, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-19-5”.26. Leonard Mihaly-Cozmuta*, Anca Peter, Anca Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Delia Boltea, ADSORPTION OF DIFFERENT METAL IONS BY A NATURAL ZEOLITIC TUFF, CECE‘2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 32124 / 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP)27. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009.. (SIMP)28. OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium “Mineral Resources and Environment Engineering”, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substanțelor Minerale Utile, Metalurgie Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 (SIMP)

29. OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9 (SIMP)30. Camelia Varga*, Anca Peter , Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, ACTIVITY OF PROTEASE AND CELLULASE IN THE BOZANTA MARE TAILING POND FROM MARAMURES COUNTY(North – West Romania), CECE‘2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 52144/ 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP31. Anca Mihaly Cozmuta*, Laura Bretan, Delia Boltea, Leonard Mihaly Cozmuta, Monica Marian, Camelia Varga, Anca Peter, Traceability of heavy metals along of soil-plant-bee products chain, CECE‘2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009 (SIMP)32. Monica Marian*, Camelia Varga, Anca Peter, Leonard Mihaly Cozmuta, Silviu Birauas**, Anca Mihaly Cozmuta Pollution of mushrooms and plant species used in soil mycoremediation, CECE‘2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009. 33. Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter, Mihaly-Cozmuta Anca, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.34. Mihaly-Cozmuta Anca, Bretan, L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta L. Camelia Nicula, Anca Peter, Boltea D., Study regarding the heavy metalstraceability in soil –

48



[email protected]

mellifer plant chain, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.35. Mihaly-Cozmuta L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta A., Camelia Nicula, Anca Peter, Study regarding the metal bioaccumulation in different vegetal species, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.36. Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter,Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta A., Growth dynamics and bioaccumulation potential of Quercus petraea on polluted land enhanced with ionic exchangers, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.37. Camelia Nicula, Monica, Marian, Anca Peter, Mihaly-Cozmuta L.,Mihaly-Cozmuta A., Adaptative mechanisms of plants grown in agrocenoses prone to pollution with heavy metals, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.38. Peter, Anca, Mihaly-Cozmuta L., Camelia Nicula, Marian, Mo., Ladiu I., Mihaly-Cozmuta A., Role of bentonite&microbiota mix to restore vegetation on polluted sites, 2010, 19 th International Workshop of European Vegetation Survey, ”Flora, vegetation, environment and land-use at large scale”, 29april – 2 may, University of Pecs, Hungary.

1). Citări: în articolul: Maxim, A., Şandor, Mignon, Jidavu, M., Sima, Rodica, Lucian, Cristina, Opincariu, Adriana, Maxim, O., Lucaci, A., Bolboaca, Veronica, Research on the Conservation of Genetic Diversity of Parsley (Petroselinum crispum MILL.), Bulletin UASVM, nr. 66 (1-2) / 2009 Print ISSN 1843–5246, Electronic ISSN 1843-5386 (revista B+ si indexata BDI); în această lucrare sunt citate două dintre articolele mele: Marian, M. și Mihalescu, L., (2006). Systematic botany. Edition Risoprint, Cluj Napoca; Marian, M., Mihalescu,L., Rosca, O., M., (2006). Study the structure, flora composition and grasslands biodiversity in the OAS-GUTÂI mountains, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV

G. PROIECTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE CÂŞTIGATE PE BAZĂ DE COMPETIŢIE

G.I. PROIECTE NAŢIONALE

49



[email protected]

1. Colectivul de cercetare: Monica Marian – coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu.Anul 2007-2010Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNIINumele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea

2. Colectivul de cercetare: Lucia Mihalescu coordonator de colectiv pentru Universitatea de Nord Baia Mare, Membra: Monica Marian Anul 2004-2006Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNIITitlul: Efectul anomaliilor magnetice terestre asupra biodiversităţii şi a prezervării formelor extincte de viaţă”, proiect PNCDI derulat de Universitatea Babeş Bolyai în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare

3. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer – membri.Anul: 2007-2008Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru MediuTitlul: Ariile naturale- patrimoniu universal

4. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer – membri.Anul: 2008-2009Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru MediuTitlul: „Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri?” Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului

5. Titlul proiectului: Reabilitarea iazurilor de decantare prin aplicare de amendamente si cultivarea unor specii vegetale cu adaptabilitate ridicata la continutul de metale grele - RIVAMColectivul de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuta – director de proiect, Mihaly Cozmuţa Anca, Camelia Varga, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mărieş, Nour Eugen, Rodica Apan... Anul: 2008-20011Buget: Total 1.900.000 RONSursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 - parteneriate

6. Titlul proiectului: Bioacumularea metalelor grele in lantul sol-planta-om - BIOMEGColectivul de cercetare: Camelia Varga – director de proiect, Leonard Mihaly Cozmuta, Mihaly Cozmuţa Anca, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mărieş, Anca Dumut, Claudia Marian...

50



[email protected]

Anul: 2008-20011Buget: Total 1.900.000 RONSursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 – parteneriate7. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Magdalena Payer – membri.Anul: 2008-2009Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru MediuTitlul:Conservarea biodiversităţii şi reconstrucţie ecologică al bazinului inferior al râului Tur – heleşteul Adrian (arie protejată - 400ha) finantat de AFM”

G.II. PROIECTE INTERNAŢIONALE

1. Proiectul WWF for Nature International - Danube – Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081.2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1.3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP –IKEA.4.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuţa – director de proiect, Mihaly Cozmuţa Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Uniunea Europeană în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL – 0401-2007-2008 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection)

Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia MareTitlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics

in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology – Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs – Hungary, Agricultural University Wrodaw – Poland, Medical University of Gdansk – Poland, Comenius University of Bratislava – Slovakia, University of Ljubliana – Slovenia, University of Sofia – Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University – Torun, Poland 5.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuţa – director de proiect, Mihaly Cozmuţa Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Uniunea Europeană în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL – 0401-2008-2009 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection)

Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia MareTitlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics

in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology – Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs – Hungary, Agricultural University Wrodaw – Poland, Medical University of Gdansk – Poland, Comenius University of Bratislava – Slovakia, University of

51



[email protected]

Ljubliana – Slovenia, University of Sofia – Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University – Torun, Poland

6. Titlul proiectului: Dezvoltarea unui sistem biofizic bazat pe zeoliti-microorganisme -specii vegetale pentru eco-remedierea iazurilor de decantare provenite din industria de preparare a minereurilor auro- argentifere

Colectiv de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuţa – director de proiect, Mihaly Cozmuţa Anca, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Cristian Blidar, Nour Eugen, Spatar Cornel

Anul: 2008-2011 Sursa de finantare: CNCSIS in cadrul PNCDI 2 – proiecte bilaterale7. CII-HU-0010-03-0809 - Teaching and Learning Bioanalysis-CEEPUS Program,

coordonator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta8. ARGO training placement under the lifelong learning programme – Leonardo da

Vinci Program, coordinator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta9. Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului: Director de proiect prof univ dr.

Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian.

Anul: 2005-2008Sursa de finantare: Phare Ro 2005/017-536.01.01.0124

F. ALTE ACTIVITATI

F.1. BURSE DIDACTICE SI DE CERCETARE

1. Sursa de finanţare: Uniunea Europeană prin programul CEEPUS C II-PL-0004-01-2007- 2008-M-418Perioada: 15.03.-15.04.2008 Locul: Universitatea Tehnica din Graz, Austria; Activitatea: Profesor invitat si activitate de cercetare

F.2. ACTIVITĂŢI DE EVALUARE

Coordonare lucrări gradul I: 17 Coordonare lucrări de licenţă: 30 Membra în comisiile de ocupare a posturilor: membra in Comisia de ocupare a

postului de biolog biochimist la Spitalul judetean Maramures 2006. Membra in Consiliul Consultativ al Parcului Natural Muntii Maramuresului

F.3. ACTIVITĂŢI DE EDITARE

Editor al volumului de lucrări al Revistei Muzeului Satmarean

F.4. ALTE ACTIVITATI

52



[email protected]

Presedinte Comisie Bacalaureat – sesiunea iulie 2003 – Cluj NapocaParticipant la scoala de vara: Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 31 Julie- 09. August 2006, Baia MareParticipare la work-shop-ul : Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 21 Mai - 24. Mai 2008, Bucuresti

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in

fitosociologie la “Universitatea Mazaryk” din Brno.

53

Catre:apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord... · Web viewSTUDIU DE EVALUARE...

Documents

Transcript of Catre:apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord... · Web viewSTUDIU DE EVALUARE...