S.C.”ITALCOGIM” SRLapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · STUDIU DE EVALUARE...

1

C E N T R U L D E M E D I U S I S A N A T A T E

CLUJ - NAPOCA , Busuiocului 58, 400240, Romania; tel: 0264 - 432979, 0264 – 532972; fax: 0264 – 534404; e-mail: [email protected]; web: www.ehc.ro;

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul:

” Lucrãri de decolmatare, reprofilare albie minorã a râului Siret şi regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip şi

pietri ş-perimetrul Movileni Aval III com.Movileni,jud.Gala ti ” S.C.”ITALCOGIM” SRL

ELABORAT SUB CERTIFICAT DE INREGISTRARE 257/ 16.09.2010 Data elaborarii: 20.09.2011

Beneficiar: S.C.”ITALCOGIM”SRL GALATI

Proiectant de specialitate: S.C.”CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE” SRL

Administrator: Prof. Asoc. Dr. Anca Elena GURZÃU

Colectiv de elaborare:

ing. Olga POPA, MSc.

ing. Cristian POP, MSc.

ecolog Lovasz Maria-Elisabeta, MSc,Drd

Cluj-Napoca, 400166, Cetatii 23A, tel./ fax: 0264-530113; Galati, 800055, Rosiori 14, G3, ap.32, tel./ fax:0236-318971;

2

BORDEROU DE PIESE SCRISE

1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................... ............................. .....5

1.1. INFORMATII PRIVIND PP: DENUMIREA, DESCRIEREA, OBIECTIVELE ACESTUIA, INFORMATII

PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA, INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME,

SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE.............................................................................. .8

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA.................................................. ............... ...............11

1.3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PP(DIN EXCAVARE, CONSOLIDARE, DRAGARE ETC.) SI

CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PP . ............................12

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PP (PRELUARE DE APA, RESURSE

REGENERABILE, RESURSE NEREGENERABILE, ETC.)............................................................................... .....13

1.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE

DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA..............................................14

1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE PP (IN APA, IN AER, PE SUPRAFATA UNDE SUNT DEPOZITATE

DESEURILE) SI MODALITATEA DE ELIMINARE A CESTORA.................................................................... ....15

1.7. CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PP

(CATEGORIA DE FOLOSINTA A TERENULUI, SUPRAFETELE DE TEREN CE VOR FI OCUPATE

TEMPORAR/PERMANENT DE CATRE PP, DE EXEMPLU, DRUMURILE DE ACCES, TEHNOLOGICE,

AMPRIZA DRUMULUI, SANTURI SI PERETI DE SPRIJIN, EFECTE DE DRENAJ, ETC.) ............................ ..19

1.8. SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PP ..................................................20

1.9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA

PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PP ................................... .............................................................................20

1.10. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI ...................................... .................21

1.11. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT

CUMULATIV CU PP CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA

NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR .............................................................. .........................21

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE IN TERES COMUNITAR ÎN

PERIMETRUL CAREIA SE GASESTE PP ............................................................................................. .............26

2.1. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE................... ..........................................................................27

2.2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU

HABITATELE IDENTIFICATE PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000.........................................................29

2.3. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR AFECTATE......... ........49

2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR..............49

2.5. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII .......... .....................................50

3

2.6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR................. .......................................................................52

2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,

ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT ................................. ...................54

2.8. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR..................................................................................................................................... ........................55

2.9. ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR55

2.10. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII- SCHIMBERI CARE SE POT PRODUCE ÎN VIITOR.... ........................56

3.EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITAT II SI ASUPRA HABITATELOR56

3.1. IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT ..................................................................................................................56

3.2. IMPACTUL ACTUAL .........................................................................................................................................57

3.3. IMPACTUL PROGNOZAT..................................................................................................................................57

3.4. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA INTEGRITII SITULUI........................................ ................................57

3.5. IMPACTUL ASUPRA HABITATELOR SI ASUPRA POPULATIILOR...........................................................57

4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................ ................. ..................................................................65

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR .................... ................................................................ ...................70

6. SURSE DE INFORMARE..................................................................... ...............................................................46

ANEXA 1. PLAN DE SITUATIE AL BALASTIEREI........... ..... ..........................................................................50

4

INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost solicitat de A.R.P.M. Galaţi în urma parcurgerii etapei de

încadrare prin decizia nr.277/ 09.05.2011, a fost realizat in vederea derulării procedurii de

Evaluare Adecvată necesară pentru S.C.”ITALCOGIM” SRL pentru proiectul „Lucrari de

decolmatare, reprofilare albie minora a raului Sire t si regularizarea scurgerii prin

exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movilen i Aval III, comuna Movileni, judetul

Galati” , propus a fi realizat pe amplasamentul temporar din comuna Movileni, mal stâng,

albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 80 si 81, judeţul Galaţi.

Lucrarea are la bază documentaţia tehnica întocmită pe baza datelor furnizate de

către S.C. Italcogim S.R.L. şi cele culese pe teren de către specialişti.

Studiul de evaluare adecvată a fost solicitat în cadrul procedurii de emitere a

acordului de mediu derulată de către A.R.P.M. Galati, realizandu-se în conformitate cu

Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar.

Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia

mediului. Identificarea de măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea

potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi

vieţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ.

Obiectivele propuse prin Studiu de evaluare adecvata sunt următoarele:

- evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus derulării proiectului.

- evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiect l-ar exercita asupra

mediului(habitate, specii de floră şi faună de interes comunitar, integritatea sitului

Natura 2000 în care se găseşte amplasamentul proiectului).

- stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia

mediului.

- identificarea de măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea potenţialului

impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi vieţuitoarelor,

în special asupra celor de interes conservativ.

- evaluarea adecvată a activităţilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de

reducere a acestuia se vor realiza, pentru perioada de construire, funcţionare şi

dezafectare/demolare;

Studiul va identifica şi aplica pe teritoriul amplasamentului proiectului metode şi

mijloace de evaluare a stării de sanogeneză care să permită evaluarea stării actuale a

5

mediului şi a cauzelor care o generează, problemele mediului şi proiecţia lor la nivelul

stării de sanogeneză a habitatului intern şi extrem.

Proiectul analizat se refera la extragerea controlată de agregate minerale(nisip şi

pietriş) din perimetrul temporar situat în albia minoră a râului Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării şi regularizării scurgerii, pe teritoriul administrativ al comunei

Movileni, extravilanul localităţii, judeţul Galaţi.

Din punct de vedere tehnic amplasarea balastierei a fost impusă de:

- exploatarea controlată a agregatelor minerale din perimetrul Movileni care va

asigura atragerea raului Siret catre malul stang, in acest mod diminuandu-se

eroziunea accentuata care se dezvolta pe malul drept.

Perimetrul de exploatare temporar a agregatelor minerale de râu Siret, se identifica

în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071, instituită

prin HG nr.1284/ 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Se va analiza impactul pe care poate să-l genereze activitatea propusă asupra

factorilor de mediu(apă, aer, sol şi subsol), asupra speciilor de păsări de interes comunitar

care-şi au habitatul în situl Natura 2000, Lunca Siretului Inferior.

1. INFORMATII GENERALE

- Titularul proiectului propus(PP):

- numele companiei: S.C.”ITALCOGIM” SRL

- adresa poştală: mun.Galati, str.Galati nr.12, bl.R4, ap.40, judetul Galati;

- numărul de telefon: 0236- 462146/ 0749195471;

- numele persoanelor de contact:

- director/ manager/ administrator: d-nul. MARIU PETCU

- responsabil pentru protecţia mediului: d-nul/d-na _______________

- Denumirea proiectului propus(PP):

„Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea

scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - per imetrul Movileni Aval III,

comuna Movileni, judetul Galati” ;

- Proiectant de specialitate :

S.C. «Cominsat Proiect» SRL Buzau;

6

- Titularul studiului de evaluare adecvata:

S.C.«Centrul de Mediu si Sănătate» SRL Cluj-Napoca, J 12/1143/1997, Punct lucru -

Galati, mun. Galati, 800055, Roşiori 14, bl.G3, ap.30, tel./ fax: 0236–31.89.71.

Societatea este certificată de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea

de studii pentru protecţia mediului: raport de mediu(RM), raport de

amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilanţ de

mediu(BM) si evaluare adecvată(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010/ Registrul

Naţional al Elaboratorilor;

- Amplasamentul proiectului propus/ adresa :

- amplasamentul proiectului propus/ analizat: se identifica pe teritoriul comunei

Movileni, judetul Galati, in albia minora a raului Siret, intre bornele C.S.A. 80 si

81, la cca.0,48 km amonte de statia de pompare Biliesti, de pe malul drept a

raului Siret, aflata in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Teritoriala Moldova de

Sud-UA Vrancea si la cca.4,0 km aval de barajul acumularii cu rol hidroenergetic

Movileni;

Proiectul analizat se refera la extragerea controlată de agregate minerale(nisip şi

pietriş) din perimetrul Movileni Aval III situat în albia minoră a râului Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării şi regularizării scurgerii, pe teritoriul administrativ al comunei

Movileni, extravilanul localităţii, judeţul Galaţi.

Pe zona perimetrului de exploatare propus, râul Şiret este indiguit: pe malul stâng,

indiguirea Barcea- Hanu Conachi, indiguirea amonte pod CF (de la confluenta cu Bârladul

la pod CF), pe o lungimea de 4 km (pentru apărarea împotriva inundaţiilor a terenurilor

agricole) si pe malul drept indiguirea Biliesti- pod CF, cu lungimea de 4,80 km. indiguirea

Suraia- Vadu Rosea, pe o lungime de 20,50 km (pentru apărarea impotriva inundaţiilor a

terenurilor agricole si a localităţilor Biliesti, Suraia, Vadu Rosea, Calienii Vechi).

Pe tronsonul de rau din care face parte perimetrul solicitat, pentru care s-a intocmit

studiul tehnic zonal, albia raului Şiret prezintă o tendinţa naturala de meandrare. Din cauza

neuniformitatii pantei albiei minore, a regimului de exploatare a acumulărilor cu rol

hidroenergetic din amonte (Beresti, Calimanesti si Movileni) s-au produs pe cele doua

maluri ale raului Şiret eroziuni active. Pe malul drept al râului Şiret, in zona perimetrului

Movileni aval III exista o eroziune activa de mal.

Pe unele tronsoane, in albia minora a raului Şiret, pe ambele maluri, au fost

realizate lucrări de apărare de mal executate din blocuri mari de piatra lestate pe suluri de

7

fascine: amonte pod CF, mal stâng pe o lungime de 1,80 km, apărare de mal la Suraia II,

pe malul drept pe o lungime de 1,20 km.

Perimetrul noii balastiere nu intra in planul de amenajare teritoriala a comunei

Movileni. Nu exista un plan de amenajare rurala pentru zona respectiva, terenul fiind

neproductiv.

Pe sectorul analizat râul Şiret are o accentuata tendinţa de meandrare-tendinta

naturala de altfel. Apariţia acestui fenomen se explica prin apariţia unor diferente intre

panta albiei in care curge râul si panta hidraulica corespunzătoare vitezei critice de

antrenare a particolelor solide(prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-si lungi

traseul, prin meandrare pana la realizarea unui echilibru.

Toata energia suplimentara rezultata datorita pantei râului va fi consumata prin

eroziuni laterale si transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin

coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul intre lungimea măsurata a

traseului râului si lungimea in linie dreapta, acest raport este 1,90 pentru râului Şiret.

Eroziunile pot fi stopate sau influienta acestora poate fi diminuata prin lucrări de

decolmatare a albiei minore efectuate in zona plajelor existente.

Prin lucrările propuse din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat si recalibrat, fiind

atras spre zona centrala si către malul in care in prezent se manifesta tendinţa de

depunere.

Lucrările nu afectează siguranţa nici unui obiectiv hidrotehnic. In prezent, chiar si in

situaţia de "ape mici" râul Şiret erodează la baza malului drept de aceea prin executia

acestor lucrări in plaja existenta va atrage apa către malul stâng, stopând eroziunea.

Lucrările din perimetrul propus nu influienteaza regimul scurgerii, in condiţiile in

care societatea respecta adâncimea de lucru si palierii de siguranţa impuşi fata de

obiectivele hidrotehnice existente, lucrările contribuind la calibrarea cursului râului, prin

crearea spre malul stâng a unui senal pe o lungime L = 340 m si o latime de pana la l = 240 m

prin care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale râului Şiret.

Lucrările de decolmatare, reprofilare si regularizare a scurgerii pot fi asimilate cu

lucrări de decolmatare a albiei minore si de reprofilare a traseului acesteia, in acest mod

lucrările incadrandu-se in prevederile art. 33. alin. 2 din Legea apelor nr.107/ 1996,

modificata si completatata ulterior de Legea 211/2006, "dreptul de exploatare al

agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor,

bălţilor prin exploatari organizate se acorda de autoritatea de gospodărirea apelor numai in

zonele ce necesita decolmatarea reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii."

8

De asemenea, pentru protecţia malurilor râului din zona, extracţia balastului se va

realiza numai din interiorul albiei minore.

Perimetrul temporar de exploatare este lipsit de vegetaţie. Fiind situat in albia minora

a raului Siret vecinătăţile perimetrului de interes economic sunt suprafeţe ocupate de o

vegetaţie instalată pe terenuri aluvionare, pâlcuri de zăvoi şi vegetaţie de prundişuri de

râu. Atât suprafaţa destinată utilizării economice, cât şi zonele învecinate sunt lipsite de

specii si/sau habitate de interes comunitar.

1.1. Informa ţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind

producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

chimice utilizate;

Denumirea proiectul propus se refera la „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie

minora a raului Siret si regularizarea scurgerii pr in exploatare de nisip si pietris -

perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, jude tul Galati”, lucrările propuse au ca

scop decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea scurgerii prin extragerea controlată de

agregate minerale din albia minoră a râului Siret.

Din examinarea foilor de harta existente, cat si a ortofotoplanului (ambele lucrari fiind

executate inainte de anul 2005), in aceasta zona, urmare a viiturii din iulie 2005 s-au

produs schimbari importante ale raului Siret, aparand un nou traseu al albiei, care a

condus la aparitia unor eroziuni active de mal atat in amonte (la malul drept), cat si in aval

(la malul stang) de perimetru.

Exploatarea nisipurilor si pietrisurilor in aceasta zona (un cot al raului Siret, in care

pe o distanta scurta raul Siret a fost barat) va conduce la atragerea raului Siret catre malul

stang, in acest mod diminuandu-se eroziunea accentuata de mal care se dezvolta pe

malul drept.

Amplasarea punctului de extractie in albia minora a raului Siret este necesara si

oportuna pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor acumulate in aceasta zona in scopul

folosirii lor in constructii la amplasarea conductelor de apa si gaze, in industria metalurgica,

in turnatorii.

Capacităţi :

� capacitatea de extracţie(rezerve estimate) – 259.200,00 m3;

� suprafaţa perimetrului de exploatare – S = 9,4366 ha;

� adâncimi de extragere faţă de cota superioară a depozitului este de maximum

2,7 m fără a coborâ sub cota corespunzătoare talvegului actual al râului Siret.

9

Informaţiile privind producţia care se va realiza:

In conformitate cu reglementarile impuse de ANRM vor fi escavate cca.259200

mc/an, repartizata in volume trimestriale a producţiei.

Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice:

Prin specificul activitatii societatea va extrage din perimetrul de exploatare analizat

Movileni Aval III, agregate minerale(nisipuri si pietrisuri). Societatea a solicitat la ANRM

Bucuresti obtinerea permisului de exploatare pentru un volum de 259200 mc, volum care

este in concordanta cu posibilitatile finanaciare actuale ale firmei, cat si cu cele de

desfacere a productiei.

Substantele sau preparatele chimice utilizate in activiatea de extractie a agregatelor

sunt: uleiuri minerale/de motor pentru utilajele din dotare.

Mijloacele de transport utilizate in activitate se vor alimenta de la statii de distributie

autorizate. Pe amplasamentul analizat nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili

sau uleiuri minerale/motor.

S.C.«Italcogim» SRL in cadrul amplasamentului temporar din comuna Movileni,

judetul Galati, va desfasura activitatea de extragere a agregatelor minerale din albia

minora a raului Siret, care cuprinde:

o lucrari de deschidere si pregatire:

o lucrari de amenajare si in continuare de intretine a drumului de acces in zona

de exploatare;

o lucrari de decopertare cu impingerea materialului decopertat la limita albiei

majore;

o lucrari de amenajare a patului de inaintare pentru accesul draglinei la prima

fasie de exploatare;

o lucrari de exploatare – extragerea agregatelor se face mecanizat. Incarcarea

se face direct in mijloace de transport specifice.

Lucrari de pregatire

- nu sunt necesare lucrari speciale de decopertare si deschidere; in zonele in care

apare o coperta, apreciata ca avand o grosime maxima de 0,20 m, aceasta va fi

tratata ca intercalatie ce va fi indepartartata in procesul de spalare – sortare;

- se vor executa lucrari de amenajare a drumurilor de exploatare si a patului de

inaintare la frontul de exploatare; patul de inaintare, realizat din balast, va avea

continuitate cu malul stâng al râului Şiret iar cota coronamentului va asigura

protecţia utilajelor si a mijloacelor de transport fata de oscilaţiile de nivel ale

apelor râului produse de viiturile frecvente. Amenajarea patului de inaintare va

10

avea in vedere asigurarea protecţiei malului râului Şiret, fara sa constituie un

obstacol in curgerea normala a apelor.

Tehnologia de extracţie

Excavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip draglină cu cupa de

1,0 m3. Gradul de recuperare este de 90%, Balastiera Movileni aval III, va funcţiona anual

în perioada martie – decembrie, fiind dependentă de regimul climatic şi al apelor râului

Siret. În perioada de îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în fâşii

longitudinale succesive de maxim 340 m lungime, paralele cu malul, de la firul apei spre

malul stâng al râului Siret şi lăţimea fâşiilor de 5 m, in functie de raza de actiune a

excavatorului. In cadrul acestor fasii longitudinale se vor trasa felii transversale.

Excavatorul va inainta prin retragere succesiva dinspre aval spre amonte,

deplasandu – se pe mijlocul fasiilor longitudinale. Adâncimea de extracţie este de

maximum 2,60 m fara a cobori sub cota talvegului actual al raului Şiret.

Prin retragere succesiva in fasii paralele cu raul se favorizeaza depunerea de

material solid si regenerarea resursei in cazul producerii unor viituri. Operaţiile de extracţie

sunt astfel executate încât să se evite erodarea malurilor râului Siret şi să se respecte

restricţiile impuse de ANRM şi AN “Apele Române” Directia Apelor Prut.

Intre feliile transversale este recomandabil a se lasa praguri de colmatare pentru a

se diminua procesul de eroziune regresiva si a stimula procesul de depunere.

Materialul excavat se va încărca în mijloace auto.

În zona de extracţie nu sunt stocuri de balast. În vederea controlului producţiei

calitativ se execută analize granulometrice în laboratorul balastierei şi cantitativ prin

Registrul de evidenţa extracţiilor.

În procesul de exploatare se are în vedere o serie de aspecte:

− suprafaţa fâşiei care urmează a se exploata se balizează, respectându-se

întocmai limitele perimetrului de exploatare a perimetrului avizat;

− se urmăreşte exploatarea integrală a rezervelor geologice, limitându-se la

maxim pierderile rezultate de rezerva rămasă neexploatată;

− amplasarea utilajului de extracţie să fie făcută corect, asigurându – se

maxim de stabilitate, eficienţă şi randament,

− metodologia de execuţie a lucrărilor de exploatare să se facă în

conformitate cu normativele impuse lucrărilor de balastieră.

Exploatarea agregatelor minerale va fi limitata strict la conturul zonei solicitate.

11

In perioadele critice(viituri, inghet) exploatarea va fi oprita, iar utilajele vor fi retrase

din albia raului Şiret.

Pilierii de siguranta:

-fata de limita albiei minore, mal stang, se va asigura un pilier de siguranta de

minim 70 m.

Reglementări urbanistice

Din punct de vedere al gospodaririi apelor, extractia se incadreaza in Schema cadru

de amenajare a bazinului hidrografic al raului Siret.

Perimetrul noii balastiere nu intra in planul de amenajare teritoriala a comunei. Nu

exista un plan de amenajare rurala pentru zona respectiva, terenul fiind neproductiv.

Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean

Galaţi, care specifică la regimul juridic că terenul este situat în extravilanul localitatii.

Durata etapei de funcţionare

Lucrările propuse au ca scop extragerea controlată de agregate minerale din albia

majoră a râului Siret în scopul recalibrării albiei prin degajarea depunerilor rezultate din

viituri, perimetrul de exploatare Movileni fiind situat în plaja inundabilă. Din punct de

vedere tehnic amplasarea balastierei a fost impusă de necesitatea îndepărtării materialului

aluvionar cu scopul evitării viiturilor. Funcţionarea obiectivului se va derula dupa un

program sezonier(15 martie-30 decembrie, 5-6 zile/sapt, cate 8-10 ore/zi, cca.210 zile/an

cu un numãr de max. de 2 angajaţi). Progranul de functionarea va fi corelat cu cerinta de

agregate minerale a pietei de desfacere si de nivelul apelor râului Siret. În perioada de

îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Proiectul “Exploatarea temporara a agregatelor naturale de ra u(nisip si

pietris), din albia minora a raului Siret, mal stân g, intre bornele CSA 80 si 81,

perimetru Movileni aval III , judetul Galati ” va ocupa temporar o suprafata totală de teren

de cca.9,4366 ha.

1.2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Obiectivul se află amplasat în zona de extravilan a comunii Movileni, judetul

Galati. Obiectivul analizat nu va face nota discordanta fata de vecinatati.

Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul de exploatare face parte din

marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la

zona de contact cu partea sudica a Culoarului Siretului.

Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuciului, o câmpie de

terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un

12

complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri de varsta holocena, alcatuit din fragmente

detritice, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din

formatiunile de platforma si cele carpaticse, material erodat si transportat de raul Siret.

Structura depozitelor, cu grosimea de 3 – 4 m (din care exploatabil este un strat de 1 – 2,6

m), este tortentiala, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare

pana la grosiere si pietrisuri. Depozitele aluvionare sunt pe alocuri acoperite de un strat

subtire si discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Perimetrul de exploatare propus este poziţionat in zona bornelor C.S.A. 80 si 81.

Punctele care delimitează perimetrul de exploatare Movileni aval III, in sistem de proiecţie

STEREO 70, conform documentaţiei tehnice de avizare, au coordonatele următoare:

Coordonate Stereo 70

Punctul X Y

1 473427 683469 2 473421 683807 3 473143 683788 4 473145 683483 5 473254 683447

Distanta fata de zona rezidentiala a comunii este mai mare de 1000 m.

- Accesul în zonă - la zona de exploatare se va realiza:

- rutier: din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura legătura

intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe drumul

de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca. 3,0

km, pana la perimetrul de extracţie.

1.3. Modific ările fizice care decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare) şi

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de im plementare a proiectului

Se disting 3 etape de implementare a proiectului în care se vor executa:

- lucrări de construire (deschidere exploatare);

- lucrări de exploatare;

- lucrări de închidere (refacerea mediului).

Modificările fizice care decurg din proiect în etapa de construire:

In etapa de construire, modificările fizice sunt generate de următoarele activităţi:

• acces auto, din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura

legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe

drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca.

3,0 km, pana la perimetrul de extracţie;

13

• nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare şi deschidere; în zonele în care

apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi

tratată ca intercalate ce va fi îndepărtată în procesul de spălare - sortare;

• se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare şi a patului de

înaintare la frontul de exploatare. Patul de înaintare realizat din balast, va avea

continuitate cu malul stâng al râului Şiret, iar cota coronamentului va asigura

protecţia utilajelor şi a mijloacelor de transport faţă de oscilaţiile de nivel ale apelor

râului produse de viiturile frecvente. Amenajarea patului de înaintare va avea în

vedere asigurarea protecţiei malului râului Şiret şi să nu constituie un obstacol în

curgerea normală a apelor;

• drumul de acces se va amenaja cu infrastructura şi suprastructura

corespunzătoare pentru transportul agregatelor minerale de râu cu

autobasculante.

Modificările fizice în etapa de exploatare:

Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip draglină cu cupa de

1,00 m3. Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în fâşii

succesive, paralele cu malul, de la firul apei spre malul stâng. Materialul excavat se va

încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare. în zona de

exploatare nu se admit depozite; se va realiza un singur depozit intermediar (tehnologic),

în limitele capacităţii de transport pentru o zi. Exploatarea agregatelor minerale va fi

limitată strict la conturul zonei solicitate.

Modificările fizice la închidere, dezafectare, demolare:

- in perimetrul balastierei nu se va construi nici un obiectiv; lucrările ce se vor

executa sunt specifice la închiderea exploatării agregatelor minerale şi se vor realiza

conform Ordinului nr.17/ 2005 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice privind conţinutul -

cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere

a mediului. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

- nu sunt prevăzute activităţi de dezafectare a unor reţele de utilitati.

1.4. Resurse naturale necesare implement ării proiectului (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.)

In perioada de construire:

Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuţiei

lucrărilor. Nu este necesar un consum de utilitati(gaze naturale, energie electrică, sa).

In perioada de exploatare

14

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate

de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasamentul balastierei nu se vor

stocata combustibili tip motorina. Alimentarea cu combustibili se va realiza zilnic din staţiile

de distribuţie carburanţi autorizate .

1.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale pr otejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea proiectului

Resursele de nisip şi pietriş care vor fi exploatate din perimetrul temporar de

exploatare Movileni aval III sunt regenerabile, într-o continuă dinamică şi nu se vor

prelucra în amplasament; se vor valorificate în stare brută. Se remarcă predominanţa

fracţiunilor pietriş şi nisip, bolovănişul fiind mai frecvent la extremitatea dreaptă a albiei

majore.

CLASIFICAREA SI ETICHETAREA SUBSTANTELOR SAU PREPARATELOR CHIMICE DENUMIREA MATERIEI PRIME, A

SUBSTANTEI/ PREPARATULUI CHIMIC

CANTITATEA ANUALA CATEGORIE

Periculoase/ Nepericuloase(P/ N) Resurse naturale/ nisip+pietris 259200 mc -/ N

În zona perimetrului Movileni aval III nu s–au realizat studii de omologare a

resurselor; situaţia acestora a fost stabilită pe baza unor ridicări topografice şi proiectarea

lucrărilor de exploatare. Aceste date sunt prezentate în continuare şi au fundamentat

cererea de permis de exploatare, precum şi cantitatea de agregate (nisip şi pietriş) ce va fi

extrasă.

La baza calculului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70 şi cele 4

profile transversale, (P1-P4) realizate cu această ocazie.

Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi

hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare,

coroborate cu situaţia topografică reactualizata a zonei.

Pentru protectia malurilor raului din zona, extractia balastului se va realiza numai

din interiorul albiei minore, pastrandu-se un pilier de siguranta de minim 70 m fata de

malul stang.

Adancimea medie de exploatare a zacamantului va fi de 1,5 m, iar cea de maxima

excavare a zacamantului se va limita la 2,7 m fata de cota superioara a depozitului natural

de balast, fara se cobora sub talvegul actual al raului.

Pentru a desfasurarea in conditii bune a activitatii de extractie a agregatelor

minerale vor fi folosite dotari specifice:

- excavator tip Draglina DHM cu cupa de 1,0 mc 1 buc;

15

- incarcator pe pneuri tip Wolla cu cupa de 4,2 mc/ pt. incarcarea materialului extras

in autobasculante 1 buc;

In functie de cantitatile extrase/ zilnic se vor inchiria mijloace de transport

specifice/ autobasculante.

- Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibile intrate în proces:

Agregatele naturale minerale de rau(rezerve estimate): 259200 mc, pot fi încadrat

în categoria „resurse minerale posibile – cod 331”, si pot fi valorificate in vederea utilizarii

in stare brută, conform prevederilor STAS 667-90 si/ sau în stare prelucrată la prepararea

betoanelor, conform STAS 1667 – 76.

- Pierderi pe faze de fabricaţie

Din activitatea de extractie a agregatelor de rau naturale( a nisipului si pietrisului nu

rezulta deseuri amestecul de argila(părţi levigabile) si apa sunt antrenate si depuse in

vatra carierei.

Deşeurile municipale produse in cadrul organizarii de santier, sunt in cantitati relativ

mici, vor fi colectate în saci, pentru a fi periodic transportate catre puncte de colectare

organizate de firma de salubritate abilitata.

1.6. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafetele unde sunt

depozitate deseurile) si modalitati de eliminare a acestora

Prin specificul său, activitatea de exploatare a depozitelor aluvionare emerse şi

submerse de nisipuri şi pietrişuri din albia minoră are un impact redus asupra factorilor de

mediu, având totodată şi efecte pozitive.

Prin exploatarea materialului acumulat se va corecta secţiunea de scurgere a

debitelor şi se va diminua acţiunea eroziva a apelor asupra malurilor, concomitent cu

evitarea inundării şi degradării terenurilor riverane.

Exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia minoră a râului Siret se va realiza

asigurându-se corecţia şi regularizarea cursului apei. Aluviunile care alcătuiesc plaja au

modificat regimul hidrodinamic al râului prin micşorarea secţiunii iniţiale de scurgere a

debitelor, conducând la eroziuni laterale manifestate accentuat, atât asupra malului stâng,

dar mai ales asupra malului drept.

Emisii de poluanti in aer generate de PP

Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii proeictului propus sunt:

- excavatorul tip draglina.

Utilajele folosite: excavator draglina.

16

Pentru realizarea activitatii de deschidere si pregatire se folosesc utilaje terasiere.

In timpul activitatii de pregatire a perimetrului noxele rezultate din gazele de

esapament de la utilajele terasiere sunt nesemnificative si putem concluziona

urmatoarele:

− impactul activitatii de deschidere si pregatire a perimetrului de excavatie, prin

noxele din gazele de esapament este nesemnificativ;

Dupa darea in folosinta a proiectului analizat:

Sursele de poluare a aerului dupa darea in folosinta a obiectivului sunt:

− noxele de la autovehiculele care tranziteaza amplasamentul si excavatorul tip;

− circulatia autovehiculelor pe drumuri nepavate;

Autovehiculele care tranziteazã amplasamentul si excavatorul tip draglina

Conform informatiilor furnizate de catre beneficiar investitiei, zilnic vor avea loc

operatii de transport de uleasa.

Factorii de emisie pentru autovehiculele convenţionale(autovehicule) care

tranzitează amplasamentul conform metodologiei CORINAIR sunt:

POLUANT U.M. BENZINE MOTORINĂ

NOX Kg/tonă 20,4 15,9

COV Kg/tonă 56,88 4,64

CO Kg/tonă 542 17,5

CO2 Kg/tonă 3183 3183

SO2 Kg/tonă 2,0 10

Particule Kg/tonă --- 4,3

Plumb Kg/tonă 0,12 ---

Activitatea de exploatare a agregatelor in cazul perimetrului Movileni aval III – s-a

estimat si luat in calcul un volum anual de 259200 mc de agregate care vor fi excavate

si incarcate in mijloace de transport specifice. Luand o medie de 40 mc capacitatea de

transport a autobasculantelor rezulta un numar de 30 curse pe zi. Consumul mediu orar

de motorina estimat pentru utilajul de excavatie si mijloacele de transport utilizate este

de 20 litri (17 kg).

In cazul in care amplasamentul societatii este pozitionat in vecinatatea unor

drumuri de acces care deserveste si alte unitati economice din cadrul aceluiasi

platforme/perimetru, emisiile de gaze de esapament datorate functionarii

excavatorului tip draglina nu sunt decelabile de cele provenite din trafic(se poate

face si un calcul teoretic in functie de categoria drumului cu care se invecineaza,

numarul de autovehicule care tranziteaza perimetrul zilnic, sa).

17

Drumul de exploatare pe care se realizează transportul agregatelor minerale este

menţinut în permanenţă umed prin stropirea periodică şi prin pierderile de apă din

autobasculante.

Cantitatea de emisie de praf pe un segment dat de drum nepavat variază liniar cu

volumul traficului.

Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de

corecţie(viteza medie, greutatea medie şi numărul mediu de roţi a vehiculului, textura

suprafeţei drumului respectiv umiditatea acestuia).

In zona obiectivului activitatea desfasurata va fi fără un impact semnificativ pentru

aerul din zona amplasamentului si/sau a vecinatatilor.

In cadrul Perimetrului Movileni Aval III, masurile tehnice de diminuare a impactului

asupra factorului de mediu aer se refera la:

- intretinerea si udarea periodica a drumurilor de acces. Drumul de

exploatare pe care se realizează transportul agregatelor minerale este

menţinut în permanenţă umed prin stropirea periodică şi prin pierderile de

apă din autobasculante.

- folosirea de carburanti, respectiv motorina cu un continut redus de sulf;

- inspectia tehnica periodica a autovehiculelor care tranziteaza perimetrul.

Emisii de poluanti in apa generate de PP

Datorita sistematizãrii pe verticalã a amplasamentului apele pluviale colectate, nu

se constituie intr-o sursa de poluare a solului si subsolului, avându-se în vedere si dotãrile

tehnice ale amplasamentului.

Din activitatea in cadrul perimetrului de exploatare nu rezulta ape uzate.

Potenţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri

accidentale de carburanţi de la utilajele care vor acţiona pentru extracţia controlată

a agregatelor minerale de râu.

In plus titularul care desfasoara activitatea de exploatare controlata a agregatelor

minerale trebuie sa nu produca deteriorari ale malurilor raului Siret sau ale terenurilor aflate

in proprietate publica sau privata din zona de exploatare.

Exploatarea agregatelor minerale se execută în funcţie de regimul hidrologic al râului

Siret astfel:

- debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără

să fie periclitată activitatea;

- în perioada de ape mari: dacă albia râului este inundată în totalitate, excavarea

agregatelor minerale nu se poate executa;

18

- în perioadele de îngheţ : exploatarea agregatelor este oprită; în această perioadă se

efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor;

- în perioada de ape mici : activitatea balastierei se desfăşoară în condiţii normale;

debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor minerale;

Amplasamentul analizat poate fi supus pericolului inundaţiilor deoarece se afla

in albia minora a raului Siret.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa:

-in perimetru nu se vor stoca temporar carburanţi; alimentarea cu carburanţi a

utilajelor şi autovehiculelor se va face din staţii de distribuţie carburanţi

autorizate;

- reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate;

- nu se vor depozita deşeuri muicipale sau de altă natură în perimetrul de

exploatare, ci numai în locuri special amenajate.

- in cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a

poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane.

- se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5

m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării acviferului cu

produse petroliere.

- se vor respecta prevederile Legii apelor nr.107/ 1996, cu modificările şi

completările ulterioare;

Emisii de poluanti in sol si freatic generate de PP

Zona perimetrului propus pentru exploatare nu are copertă de sol vegetal. Lucrările

de exploatare care vor afecta factorul de mediu sol sunt cele care derivă din decopertarea

pe cale mecanică a stratului superficial al deponiei şi împingerea nisipului şi pietrişului în

vederea încărcării lui în utilajele de transport.

Exploatarea agregatelor naturale de râu se poate face direct de pe suprafaţa plajei

formate care in unele sectoare are o grosime de peste 3,0 m fata de nivelul raului Siret din

ziua in care s-au efectuat masuratorile topo.

Deoarece în situaţia actuală exploatarea agregatelor minerale se limitează până la

nivelul apei, adancimea maxima de fiind de 2,70 m, extracţia zăcământului se poate realiza

cu utilaje clasice – excavator tip cu cupa intoarsa din dotarea unităţii.

Influenţa exploatării balastului asupra apelor subterane nu este posibilă întrucât

exploatarea se face numai deasupra nivelului hidrostatic.

Pentru reducerea efectelor asupra factorului de mediu sol a lucrărilor se vor lua

măsuri de protecţie, astfel:

19

- se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5 m

deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării cu produse petroliere.

- pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile

tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei,

înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere

specializate autorizate.

- deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de

operatori specializaţi autorizaţi;

- se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de

refacere a mediului;

- se vor respecta panta taluzelor, adâncimea maximă de exploatare şi pilierii de

protecţie;

- se va borna planimetric perimetrul de exploatare autorizat şi nivelitic zona

excavată;

DESEURI GENERATE IN CADRUL PP:

Etapa de construire, delimitare a perimetrului de exploatare:

Lucrarile de amplasare a utilajului de extractie nu produse deseuri.

In etapa de operare a obiectivului:

Din activitatea de exploatare a balastului, a agregatelor din albia majora a

raului Siret nu rezultă deşeuri, pierderile în exploatarea balastului de 5% sunt

pierderi locale în vatra carierei.

Deseurile menajere: sunt colectate zilnic in cadrul perimetrului Movileni, pentru a fi

transportate un punct de colectare selectiva din comuna Movileni, cu mijloace proprii.

Deseurile specifice rezultate din activitatea de intretinere si reparatii a utilajelor,

precum(anvelope uzate, acumulatori, sa) vor fi preluate de firma care asigura service-ul

acestor dotari tehnice.

1.7. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia proiectului

Categoria de folosinţă a terenului

Proiectul este amplasat în extravilanul localităţii Movileni, judeţul Galaţi, pe malul

stâng al râului Siret, perimetrul Movileni aval III, în aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA 0071 -Lunca Siretului Inferior. Perimetrul temporar de exploatare care cuprinde în

limitele sale resursa de agregate minerale (nisip şi pietriş) are o suprafaţă de 9,4366 ha şi

este situat în zona cursului inferior al râului Siret, albie minoră - mal stâng intre bornele

C.S.A. 80 si 81, la cca.0,48 km amonte de statia de pompare Biliesti, de pe malul drapt a

20

raului Siret, aflata in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Teritoriala Moldova de Sud-UA

Vrancea si la cca.4,0 km aval de barajul acumularii cu rol hidroenergetic Movileni;

- vecinatati: in amonte, perimetru concesionat de S.C.”Rodlagero” SRL;

- regim juridic: terenul se identifica in extravilanul localitatii, apartine de domeniul

public de interes national si se afla in administrarea A.N. “Apele Romane”;

- regim economic:

- folosinta actuala: teren neproductiv, albia minora a raului Siret;

- destinatia propusa: lucrari de decolmatare, reprofilare albia minora a raului Siret

si regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip si pietris-Perimetrul Movileni

Aval III, com Movileni judetul Galati;

- regim tehnic: suprafata de teren=94366,00 m2;

- acces auto, din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura

legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe

drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de

cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie;

Suprafeţele de teren ocupate temporar/permanent de proiect

Suprafata de teren ocupata temporar de proiect este de 94366,00 m2.

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înalt ă tensiune etc., mijloacele de construc ţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare

poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata construc ţiei, func ţionării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a proiectului

Perioada de execuţie propusă

Lucrările de decolmatare, regularizare a albiei minore se vor desfăsura pe parcursul

unui an calendaristic; acestea vor începe în momentul obţinerii actelor de reglementare.

Există posibilitatea foarte mare ca lucrările să fie continuate şi în anul următor, în condiţiile

în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase.

Dezafectarea proiectului

In perimetrul balastierei nu se va construi nici un obiectiv; lucrările ce se vor executa

sunt specifice la închiderea exploatării agregatelor minerale şi se vor realiza conform

Ordinului nr.17/ 2005 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice privind conţinutul - cadru

21

pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a

mediului. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

Nu sunt prevăzute activităţi de dezafectare a unor reţele de utilitati.

1.10. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este aceea de decolmatare,

reprofilare albie minoră a râului Siret şi recalibrare a albiei, prin mărirea secţiunii de

scurgere, reducerea fenomenului de eroziune a malurilor, prin exploatare nisip şi pietriş,

cu utilizarea materialului rezultat (nisip şi pietriş) în construcţii.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Lucrările executate in scopul decolmatarii albiei, reprofilării si regularizării cursului

apei din perimetrul descris nu influienteaza regimul apelor de suprafaţa si subterane.

Prin aceste lucrări din plaja de pe malul stâng se urmăreşte decolmatarea si

reprofilarea albiei râului, dirijind curentul hidrodinamic al apei spre axul albiei in scopul

protejării malului drept de eroziuni.

Lucrările executate in scopul decolmatarii albiei, reprofilării si regularizării cursului

apei din aceasta zona va conduce la atragerea râului Şiret către malul stâng, in acest mod

stopandu-se eroziunea de mal care se dezvolta la malul drept.

Pe sectorul analizat râul Şiret are o accentuata tendinţa de meandrare-tendinta

naturala de altfel. Apariţia acestui fenomen se explica prin apariţia unor diferente intre

panta albiei in care curge râul si panta hidraulica corespunzătoare vitezei critice de

antrenare a particolelor solide(prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-si lungi

traseul, prin meandrare, pana la realizarea unui echilibru.

Toata energia suplimentara rezultata datorita pantei râului va fi consumata prin

eroziuni laterale si transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin

coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul intre lungimea măsurata a

traseului râului si lungimea in linie dreapta, acest raport in cazul râului Şiret fiind de 1,90.

In amonte, dar si in aval de perimetrul analizat sunt prezente mai multe zone in care

in concavitatile rezultate ca efect al tendinţei de meanrare a cursului râului Şiret au loc

fenomene de eroziune, care conduc ia modificarea liniei malurilor.

Apariţia eroziunii si viteza mare de avansare a liniei malului drept se explica prin

faptul ca depunerile de la malul stâng constituite in plaja in can se propune efectuarea

unor lucrări de decolmatare, reprofilare si regularizare a scurgerii imping curentul de apa

22

către malul stâng, micşorând secţiunea de curgere a râului, aceasta mai ales in condiţii de

ape mici sau medii.

Eroziunile pot fi stopate sau influienta acestora poate fi diminuata prin lucrări de

decolmatare a albiei minore efectuate in zona plajelor existente.

Prin lucrările propuse din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat si recalibrat, fiind

atras spre zona centrala si către malul in care in prezent se manifesta tendinţa de

depunere. Lucrările nu afectează siguranţa nici unui obiectiv hidrotehnic.

In prezent, chiar si in situaţia de "ape mici" râul Şiret erodează la baza malului drept

de aceea prin executia acestor lucrări in plaja existenta va atrage apa către malul stâng,

stopând eroziunea.

Lucrările din perimetrul propus nu influienteaza regimul scurgerii, in condiţiile in

care societatea respecta adâncimea de lucru si palierii de siguranţa impuşi fata de

obiectivele hidrotehnice existente, lucrările contribuid la calibrarea cursului râului, prin

crearea spre malul stâng a unui senal pe o lungime/L = 340 m si o latime/ l=160 m prin

care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale râului Şiret.

De asemenea pentru protecţia malurilor râului din zona, extracţia balastului se va

realiza numai din interiorul albiei minore.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia controlata de agregate minerale

se incadreaza in Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Şiret.

Fiind situat in extravilanul localităţii Movileni, Certificatul de Urbanism este eliberat

de către Consiliul judeţean Galaţi.

Lucrările de exploatare a agregatelor naturale de râu din perimetru Movileni aval III,

se execută cu ajutorul utilajului de extracţie, draglină cu capacitatea cupei de 1,0 mc.

Gradul de recuperare este de 90%, Balastiera Movileni, funcţionează anual în perioada

martie – decembrie, fiind dependentă de regimul climatic şi al apelor râului Siret. În

perioada de îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Depozitele aluvionare care constituie roca utilă sunt situate exclusiv în albia minoră a

râului Siret. Excavaţiile mecanice executate au interceptat nivelul hidrostatic local (stratul

acvifer continuu) la adâncimi de 0,5 – 2,0 m.

Agregatele naturale care constituie zăcământul de nisipuri şi pietrişuri Movileni provin

prin acumularea în holocen a materialului detritic mobil, poligen, extraformaţional, nesortat,

erodat şi transportat de râul Siret.

Roca utilă de natură detritică, psamo – psefitică este alcătuită din pietrişuri, nisipuri şi

bolovănişuri.

23

Agregatele naturale imature, mobile şi poligene sunt alcătuite din componenţi

petrografici alohtoni psamo – psefitici, cu granuloclasare discontinuă.

Fracţiunea psefitică este constituită din elemente de pietriş şi bolovăniş, reprezentate

prin fragmente subangular – subrotunjite de cuarţ, cuartite, şişturi cristaline, gnaise, gresii,

calcare, opal.

Componenţii detritici au suprafeţe netede sau rugoase, acoperite uneori de pelicule

fine argiloase.

Compoziţia mineralogica si petrografică medie a fracţiunii psefitice este următoarea:

• gresiile sunt predominante în raport cu celelalte fragmente de roci. Ele apar de

obicei sub formă rotunjită şi mai rar aplatizate, fiin bine rulate.

• cuartul apare ca granule rotunde brun cenusiu cu fete bine lustruite.

• japsul apare ca elemente aplatizate cu fete netede, bine rulate.

• marnele sunt fragmente compacte, destul de dure cu forme aplatizate uneori

lamelare.

• Calcarele se întâlnesc în fragmente bine rotunjite cu suprafeţe lustruite.

Din punct de vedere granulometric, compoziţia medie este următoarea:

- pietriş(33%);

- bolovans(14%);

- nisip(50%), levigabilul reprezintând cca.3% din volumul total.

Agregatele naturale pot fi utilizate în stare brută, conform prevederilor STAS 667-

90(agregate naturale de balastiera ptr. lucrari de drumuri), sau în stare prelucrată la

prepararea betoanelor si mortare cu lianti minerali, conform STAS 1667 – 1984.

Caracteristicile geo-miniere în care se prezintă acumularea de nisipuri şi pietrişuri

permit aplicarea eficientă a exploatării la zi în balastieră a materialului aluvionar. Lucrările

care se efectuează sunt :

o lucrări de cercetare geologică;

o lucrări de deschidere: construcţie şi întreţinere de drumuri de exploatare;

o lucrări de pregătire: construcţia paturilor de înaintare şi a digurilor;

o lucrări de exploatare a agregatelor minerale;

o lucrări de prelucrare a agregatelor minerale(spălare-sortare).

a). Lucrări de cercetare geologică

În perimetrul Movileni aval III, delimitat de bornele CSA 80 – 81, malul stâng al râului

Siret, judeţul Galaţi, pentru anul 2011-2012 nu sunt prevăzute lucrări de cercetare

geologică.

b). Lucrări de deschidere – construcţie şi întreţinere a drumurilor de exploatare

24

Accesul la balastiera se face din drumul DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean

DJ 252, ce asigura legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea

Movileni, pe drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de

cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie .

Pe toată durata exploatării drumului societatea «ITALCOGIM» trebuie să execute

lucrări de întreţinere care constau în refacerea balastării, scurgerea apelor şi nivelarea

carosabilului, etc.

c). Lucrări de pregătire

Extracţia balastului se realizează de pe plaja existentă, în câmp continuu, din aval

spre amonte, în fâşii paralele cu râul şi paturi de înaintare amenajate în albia minoră a

râului. Între fâşii se vor lăsa praguri de colmatare. Adâncimea maximă de exploatare

impusă prin Autorizaţia de gospodărire a apelor va fi de max 2,7 m de la cota superioară a

depozitului geologic util, respectiv cota plajei determinată prin măsurători topografice, fără

a se afecta cota talvegului râului. Pentru protecţia malului stâng este lăsat un palier de

siguranţă de 70 m faţă de mal.

Beneficiarul realizează refacerea periodică a paturilor de înaintare şi a digului de

protecţie. Nu sunt necesare lucrări de decopertare a solului.

Eventualele intercalaţii sterile rezultate în urma exploatării vor fi depozitate în locuri

special amenajate pe suprafaţa plajei, urmând să fie transportate şi depozitate la baza

malului stâng al râului Siret (terasa de altitudine de 1 – 3 m), în vederea consolidării

acestuia şi protecţiei faţă de eroziunea laterală.

Se vor executa lucrari de amenajarea drumurilor de exploatare si a patului de

inaintare la frontul de exploatare; patul de inaintare va fi realizat din balast va avea

continuitate cu malul stang al raului Siret, iar cota coronamentului va asigura protectia

utilajelor si a mijloacelor de transport fata de oscilatiile de nivel ale apelor raului produse

de viiturile frecvente. Amenajarea patului de inaintare va avea in vedere asigurarea

protectiei malului raului Siret si sa nu constituie un obstacol in curgerea normala a apelor.

d). Lucrări de exploatare

În prezent activitatea de extracţie controlata a agregatelor minerale (nisip şi pietriş)

din râul Siret se realizează numai în perimetrul Movileni aval III, în albia minoră, între

bornele CSA 80 -81. Terenul este neproductiv, fara vegetatie sau cu vegetatie spontana.

Extragerea agregatelor se va face mecanizat in camp continuu, folosindu-se ca utilaj de

extractie un excavator draglina tip cu cupa de 1,0 mc.

În mod practic volumele excavate se depun aproape integral pe plajele care au făcut

obiectul exploatării. Pentru extracţia raţională a rocii utile se utilizează metoda de

25

exploatare în fâşii paralele cu talvegul, fâşii împărţite la rândul lor în felii de extracţie.

Operaţiile de extracţie sunt astfel executate încât să se evite erodarea malurilor râului Siret

şi să se respecte restricţiile impuse de ANRM şi AN “Apele Române” Directia Apelor Prut.

Balastul se extrage din albia minoră a râului Siret cu un excavator tip draglină cu

cupa de 1,0 m3 . Extracţia se face in camp continuu dinspre aval spre amonte, în fâşii

succesive, paralele cu râul având lăţimea de 5 m si maxim 340 m lungime şi adâncimea

maximă de exploatare 2,7 m, fără a se afecta cota talvegului. Între fâşii se lasă praguri de

colmatare pentru stimularea regenerării pe cale naturală a rezervelor şi combaterii

eroziunilor agresive. Materialul extras este încărcat în autobasculante tip Raba de 16 tone

şi este transportat la terti in functie de comenzi, unde materialul se poate utiliza conform

STAS 1667/ 1976, iar în cazul utilizării agregatelor conform STAS 667/ 1990 este livrat ca

atare. Pierderile la exploatare reprezintă cca. 10%.

În zona de extracţie nu sunt stocuri de balast. În vederea controlului producţiei

calitativ se execută analize granulometrice în laboratorul balastierei şi cantitativ prin

Registrul de evidenţa extracţiilor.

În procesul de exploatare se are în vedere o serie de aspecte:

o suprafaţa fâşiei care urmează a se exploata se balizează, respectându-se

întocmai limitele perimetrului de exploatare a perimetrului avizat;

o se urmăreşte exploatarea integrală a rezervelor geologice, limitându-se la

maxim pierderile rezultate de rezerva rămasă neexploatată;

o amplasarea utilajului de extracţie să fie făcută corect, asigurându – se maxim de

stabilitate, eficienţă şi randament,

o metodologia de execuţie a lucrărilor de exploatare să se facă în conformitate cu

normativele impuse lucrărilor de balastieră.

În cadrul exploatării se va face o evidenţă a producţiei din punct de vedere cantitativ,

eventual calitativ, zilnic, săptămânal şi lunar, urmărindu - se:

- volumul extras;

- volumul livrat (încărcat);

- pierderile.

e). Lucrări de prelucrare

In cadrul balastierei Movileni aval III nu se realizeaza prelucrarea agreagatelor

naturale in sorturi.

Alimentarea utilajului de extracţie cu carburanţi se efectuează zilnic.

Lucrarile de exploatare a agregatelor naturale de râu din perimetrul descris nu

influienţeaza regimul apelor de suprafaţa si subterane.

26

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE IN TERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes

comunitar(siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecţie specială

avifaunistică, siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene

în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind

conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi

speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea, menţinerea şi,

acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări

şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare

sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în

România s-a realizat prin H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

In domeniul biodiversităţii se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare, regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

precum şi a prevederilor directivelor europene:

o Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată de:

Directiva 91/244/CEE, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE, Regulamentul

(CE) nr. 807/2003;

o Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de

floră şi faună sălbatice modificată de: Directiva 97/62/CE Regulamentul (CE) nr.

1882/2003 implementată de: Decizia 1997/266/CE

Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat prin:

o OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

o Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată

a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene;

27

o H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000

în România ;

o Ordinul MMDD nr. 1964/2007 a reglementat situaţia siturilor de importanţă

comunitară.

Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniului natural pe

teritoriul Uniunii Europene, este o reţea ecologică de arii naturale protejate care are ca

scop menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a unei selecţii a celor mai

importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale

Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări).

2.1. Date privind aria de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior

Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială (SPA):

Coordonatele sitului Altitudine Regiunea biogeografic ă Latitudine Longitudine

Suprafa ţa sitului (ha) Min. Max. Med. Continentală

panonică,pontică Stepică

N 450 52' 42" E 270 16' 58" 38496 0 303 33 - x

Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii

administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

• Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);

• Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărăşeşti

(16%),' Năneşti (10%),Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%),

Vânători (12%), Vulturu (6%);

• Judeţul Galaţi: Braniştea (58%), Movileni (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%),

Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (28%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%),

Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu

(59%), Umbrăreşti (15%).

Conform cu prevederile cuprinse in HG nr.1284/2007 privind declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000 in Romania, Lunca Siretului Inferior, este identificata cu codul ROSPA0071, si are

o suprafata totala de 38.496,0 ha, din care in judetul Galati 25.561,34 ha, mai exact in

comuna Movileni sunt localizati cca.28% din suprafata sitului, respectiv 7157,16 ha.

Consideraţii privind avifauna din situl Lunca Siretului Inferior

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care sunt

declarate în Formularul Standard ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (HG nr. 1284/2007

28

privind declararea Ariilor Speciale de Protecţie Avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice Natura 2000).

Cod Specie Popula ţie: Rezident ă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C A060 Aythya nyroca 20-25 p 100150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380450 i C B C C A031 Ciconia ciconia 300500 i C B C C A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C A339 Lanius minor 20-35 p C B C C A177 Larus minutus 20-35 i D B C C A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional);

Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411,412 Mlaştini, turb ă rii N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului

Zona se află în calea migraţiei speciilor de păsărilor acvatice, specii de păsări

enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Aria de de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior găzduieşte efective importante ale unor

specii de păsări protejate:

- ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea);

- anatide (Cygnus olor, Anser onser, Anas querquedulo, Anas clypeata, Ayţya

rerlno, Avtvo nyroca);

- ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

- charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limoso,Tringa totanus, Tringa ochropus);

29

- laride (Larus ridibundus),

- hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica);

- sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

2.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa şi în imediata vecin ătate a

proiectului

Păsări, specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE I

desemnate pentru Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior şi relaţia acestora cu proiectul de investiţie

Prezentam o scurtă caracterizare a speciilor care pot fi identificate in zona

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de investiţie

"Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, în perimentrul Movileni,

judeţul Galaţi.

Alcedo atthis (pescarasul albastru) - cod A 229

Larg răspândit în lungul râurilor şi canalelor încet-curgătoare, cu maluri abrupte în

care îşi sapă cuibul. Adesea întâlnit pe iazuri bogate în peşte. In România este o specie

migrator parţial. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi.

Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţia speciei

este notată cu "D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona de amplasament. Specia preferă ecosisteme acvatice, cursuri line de ape,

maluri abrupte.

Evaluare impactul: Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va

influenţa distribuţia populaţiei speciei la nivelul regiunii.

Ardea purpurea (stârc roşu) - cod A029

Răspândit în Europa, în părţile vestice, paleartice ale Asiei şi în Africa. Pe cursul

Dunării apar exemplare singuratice în partea inferioară a Slovaciei, însă în partea

austriacă se pot observa frecvent exemplare imature ce provin din partea de est a Dunării.

Este frecvent clocitoare în zona de câmpie a Ungariei, în mlaştinile acoperite cu stuf. În

România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălţile

interioare, mlaştini, bălţile cu stuf şi în Delta Dunării. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii

martie şi pleacă în septembrie (adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii.

30


este notată cu "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Habitatul preferat în zona de studiu: locurile unde îşi instalează cuiburile sunt formate

de pâlcuri de sălcii pitice, precum şi din stufărişurile vechi culcate, mai mult sau mai puţin

inundate, rămase în masa stufului crescut.

Evaluare impactul: Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va

influenţa distribuţia populaţiei speciei la nivelul regiunii, deoarece nu afectează habitatele

preferate.

Ardeola ralloides (Stârc galben) - A024

Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. Răspândit local în sud-estul

Europei în bălţi, lagune, delte, regiuni mlăştinoase. În România este oaspete de vară.

Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în

interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior -

Ardeola ralloides este o specie clocitoare.

Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţ ia speciei

este notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Habitat preferat în zona de studiu: Specia nu preferă terenuri, precum cel din zona

analizată, deoarece nu g ăseşte surse suficiente de hran ă, iar condi ţiile de cuibărire sunt

nefavorabile, existen ţa acesteia în zon ă putând fi accidental ă. Stârcul galben preferă

stuful din zonele mlăştinoase.

Evaluarea impactului: Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va


preferate. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060

Cuibăreşte în sudul şi centrul Europei pe lacuri cu stufăriş. In România cuibăreşte

de-a lungul Dunării, cât şi în deltă. Îşi construieşte cuibul în scorburile copacilor sau în

desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite seminţe şi rădăcini.


este notată cu "C", fiind estimată la 20 - 25 perechi cuibăritoare şi 100 - 150 de indivizi în

pasaj.


prezent în zona amplasamentului. Specia preferă ecosisteme acvatice, cu stufărişuri,

lacuri şi bălţi. In perimetrul de extracţie nu există stuf.

31

Evaluarea impactul: Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va


preferate.

Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb) - cod A196

Cuibăreşte în mlaştinile din sudul Europei. Specie insectivoră care preferă

ecosistemele smârcurilor şi a paji ştilor umede. În România este o specie oaspete de vară.

Numeroasă şi larg răspândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune

teritorială ş i numerică. Efectiv: 6.000 - 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-

şi cuibul pe suprafaţa apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În situl Lunca

Siretului Inferior chirighiţă cu obraz alb -Chlidonias hybridus este o specie clocitoare.

Relevan ţa sitului pentru specie :In formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată la 34 - 40 perechi cuib ăritoare în toată aria ROSPA0071, fiind notată cu „C",

ceea ce semnific ă faptul că la nivelul sitului cuibă reşte o populaţie cu o densitate bună

faţă de media la nivel national.

Habitatul preferat în zona de studiu : Specie insectivoră care preferă ecosistemele

smârcurilor şi a paji ştilor umede. Pajiştile din vecinătatea perimetrului de exploatare nu

prezintă ochiuri de apă, habitate preferate de specie.

Evaluarea impactului - Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va


preferate.

Ciconia ciconia (barza albă) - cod A031

Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a

Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia,

Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi,

berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri.

Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-

vestul ţării, în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei şi în Lunca Dunării.

Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării, în Dobrogea şi în Moldova. Lipsesc date

precise ale efectivelor sale din regiuni întinse Moldovei.

Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a

fost estimată la 300 - 500 indivizi în pasaj în toată aria de protecţie special ă avifaunistică

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate bun ă la nivel naţional.

32

Habitatul preferat în zona de studiu: Specie comună, preferă terenurile deschise de

pajişti umede, unde se hrăneşte cu broaşte şerpi, cosaşi, peşti, etc. Specia cuibăreşte în

localităţi.

Evaluarea impactul: Datorită adaptării la viaţă în zonele antropizate, exploatarea

agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va determina o modificare în distribuţia

populaţiei speciei la nivelul regiunii, deoarece nu afectează habitatele preferate.

Circus aeruginosus (eretele de stuf) - cod A081

Cuib ăreşte în principal în zone umede cu stufări şuri întinse, ocazional şi în zone

agricole din apropierea habitatelor acvatice respectiv umede. Un procent foarte

semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dun ării, respectiv în zonele umede

situate dealungul Dunării. În interiorul ţării cuib ăreşte doar localizat şi în număr redus.


fost estimată la 6 - 12 perechi cuibăritoare pe toată suprafaţa ariei de protecţie special ă

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de

2 % din populaţia la nivel naţional.


prezent în zona amplasamentului. Specia preferă pentru cuib ărit zone umede cu bălţi şi

stufărişuri întinse, pentru hrănire preferă terenuri cu vegetaţie spontană, inclusiv culturi

agricole.

Evaluarea impactul: Exploatarea agregatelor minerale poate determina o reducere

nesemnificativă a populaţiei speciei în regiune în general şi la nivelul sitului în special.

Cugnus cygnus (lebădă de iarnă) - cod A038

Specie ce cuib ăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi

mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă

mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior -Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă.


fost estimată la 4-10 indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „D", ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului iernează o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel

naţional.

Habitat preferat în zona de studiu: Specia populează zone cu vegetaţie palustră densă

şi mlăştinoase. In perioadele de migraţie specia preferă lacurile de acumulare.

Evaluarea impactului: Având în vedere faptul că este oaspete de iarnă în regiune,

perioadă în care nu se desfăşoară activităţi de exploatare agregate minerale, datorită

33

temperaturilor scăzute, activitatea propusă prin proiect în perimetrul Movileni nu va

influenţa negativ răspândirea populaţiei în zonă.

Egretta alba (egreta mare) - cod A027

Se reproduce în Austria, Ungaria, în Delta Dun ării şi în câteva zone din Ucraina şi la

est de Marea Caspica, recent fiind văzute şi în Germania, Belarusia, Franţa şi Italia. Este o

pasăre migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna octombrie; preferă

balţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din

interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.


fost estimată la 15 - 30 de perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în asaj, pe toată suprafaţa

ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată

cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate

care reprezintă mai pu ţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Habitatul preferat în zona de studiu: Preferă malurile cu mult stuf şi vegetaţie în

apropierea apei, precum şi zonele ml ăştinoase.

Evaluarea impactului: Activitatea de extracţie agregate minerale în perimetrul Movileni

nu va influenţa negativ răspândirea acestei specii.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Răspândită îndeosebi în Delta Dunarii, dar şi pe lacurile şi bălţile dunărene. In

prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririiei de către om

pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul Mării

Mediterane.


fost estimată la 20 - 45 de perechi cuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj, pe toată

suprafaţa ariei de protecţie special ă avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior,

fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o

densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Habitatul

preferat în zona de studiu: Specia prefera ecosisteme acvatice, cu bălţi şi lacuri întinse.

Evaluarea impactul: Activitatea de extracţie agregate minerale în perimetrul Movileni se

desfăşoară pe malul stâng al râului Siret şi nu va influenţa negativ răspândirea acestei

specii în general şi la nivelul sitului în special.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189

Populaţ ia global ă a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi(Wetlands

International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o

34

specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40

perechi.


fost estimată la 5 - 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „B", ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu o densitate mare faţă de

populaţia la nivel naţional.

Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera bălţile din regiunile de coastă şi

terenurile nisipoase. Vânează mai ales deasupra uscatului, băl ţilor de coastă şi a

pajiştilor.

Evaluarea impactului - În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare(Sterna nilotica)

este o specie rar întâlnită în pasaj. Activitatea de exploatare a agregatelor minerale în

perimetrul Movileni nu va influenţa răspândirea speciei în aria de protecţie specială

avifaunistică Lunca Siretului Inferior.

Glareola pratincola (ciovlica ruginie) - cod A135

Cuibăreşte în sud-estul Europei în colonii, in regiuni aride din ţinuturi întinse,

mlăştinoase. Hrana este formata numai din insecte care le vaneaza din zbor, insa adesea

aduna insecte si de pe sol.




faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% faţă de


Habitatul preferat în zona de studiu: Specia preferă regiuni aride din ţinuturi intinse,

mlăştinoase.

Evaluarea impactului: Au fost identificate numai exemplare în pasaj, deoarece zona se

află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Activitatea de exploatare a agregatelor minerale

în perimetrulMovileni nu va influenţa răspândirea speciei în aria de protecţie specială

avifaunistică Lunca Siretului Inferior, deoarece nu afectează habitatele preferate.

Ixobrychus minutus (stârcul pitic) - cod A022

Specie cu conservare nefavorabil ă a căror populaţie globală nu este concentrată în

Europa. Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 - 20.000

perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante.

De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pamant, pe sol cu

vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare

35

întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei -lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi

dese.


fost estimată la 10 - 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială


faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% faţă de



prezent în zona amplasamentului. Populează locuri cu vegetaţie densă în regiunile

mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri, unde cuibăreşte în perechi izolate.

Evaluarea impactului: Activitatea de exploatare a agregatelor minerale în perimetrul

Movileni nu va influenţa răspândirea speciei în aria de protecţie specială avifaunistică

Lunca Siretului Inferior, deoarece nu afectează habitatele preferate.

Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) - cod A338

În România este o specie oaspete de vară. Larg răspândit. Abundenţa maximă se

înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 - 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic

aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de

păduri, poieni cu mult subarboret etc.




faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de populaţia la

nivel naţional.

Habitat preferat în zona de studiu : Preferă păşunile şi terenurile agricole cu vegetaţie

densă.

Evaluarea impactului: Având în vedere faptul că habitatul preferat nu este prezent în

zona amplasamentului, exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va

influenţa distribuţia speciei în aria specială de protecţie avifaunistică Lunca Siretului

Inferior.

Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră) - cod A339

În România este o specie oaspete de vară. Specie larg răspândită şi relativ

numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 - 100.000 perechi. Observat în locuri

deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri.


fost estimată la 20 - 30 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie special ă

36


faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de

2% din populaţia la nivel naţional.

Habitat preferat în zona de studiu : Preferă regiunile deschise, cu arbori şi tufi şuri, pe

terenurile agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori.

Evaluarea impactului: Având în vedere faptul că ecosistemele adiancente perimetrului de

exploatare nu oferă condiţii de cuibărit şi hrănire, exploatarea agregatelor minerale din

perimetrul Movileni nu va influenţa distribuţia speciei în Lunca Siretului Inferior.

Larus minutus (pescăruş mic) - cod A177

Pescăruşul mic apare mai frecvent din nordul arealului, în perioadele de pasaj şi

chiar iarna. Specie migratoare de origine siberiană, prezentă în România din aprilie până

în octombrie: Delta Dunării, lacurile litorale ale Mării Negre. Preferă pentru cuibărit

mlaştinile şi bălţile cu apă puţin adâncă, unde îşi construieşte cuibul în colonii sau izolat.


fost estimată la 20 - 35 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială


faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

nivel naţional.


prezent în zona amplasamentului. Specia preferă mlaştini şi lacuri cu stufariş. Hrana

constă din diferite larve şi insecte acvatice, preferând în mod obişnuit larvele de

chironomide.

Evaluarea impactului: La nivelul sitului au fost identificate exemplare în pasaj.

Considerăm că exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va influenţa

distribuţia speciei în Lunca Siretului Inferior.

Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - cod A023

Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau

sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din

interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le

instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş.




faptul că la nivelul sitului a fost cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din


37

Habitat preferat în zona de studiu: preferă regiunile cu lacuri şi bălţi; frecvent prezent în

apropierea apelor încet curgătoare (canale, râuri).




Pelecanus onocrotalus (pelican comun) - cod A019

Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 - 11.000 în regiunea Palearctică. În

România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai

mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul

în România: 3.000-3.500 perechi. Este oaspete de vară în lunile martie-noiembrie, trăieşte

în colonii pe insulele de plaur din Delta Dunării. Este întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu

stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării.




faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din



prezent în zona amplasamentului. Specia prefera mlaştini şi lacuri cu stufăriş.




Platalea leucorodia (Lopătar) - cod A034

Specia este prezentă cu o populaţ ie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o

suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în

mici colonii impreun ă cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta

Dun ării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior

Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare.




faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din


Habitat preferat în zona de studiu: preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse.

38

Evaluarea impactului: Nu se preconizează reduceri de efective ale speciei. Exploatarea

agregatelor minerale din perimetrul Movileni nu va influenţa distribuţia speciei în Lunca

Siretului Inferior.

Recurvirostra avosetta (Ciocîntors) - cod A 132

Populatia globală a speciei este estimată la 210.000-460.000 indivizi(Wetlands

International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o

specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar

Razelm-Sinoe, Câmpia Română(Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării

(Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul

(Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.


fost estimată la 5 - 12 perechi cuibăritoare şi 25 - 30 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa


cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă

mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Habitat preferat în zona de studiu: preferă golfurile marine puţ in adânci; cuibăreşte în

colonii mari în lagune şi pe lacuri din stepe (salmastre).




Sterna hirundo (Chiră de baltă) - cod A 193

În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită

în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comun ă. Efectiv: 4.00-8.000

perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la

cuibărit şi în pasaj.


fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa


cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Habitat preferat în zona de studiu: preferă mlaştinile din regounile de coastă şi ţărmurile

continentale.




39

Importan ţa sitului pentru popula ţiile cuib ăritoare

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Aythya nyroca (raţa roşie). Oaspete de vară, se poate intalni rar si iarna. Cuibăreşte

în sudul şi centrul Europei pe lacuri cu stufăriş.

Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasamentul studiat.

Importan ţa sitului în perioada de migra ţie pentru speciile de p ăsări

Egretta alba (egreta mare). Specie semnalată în zone umede cu întinderi mari de

stufărişuri în special în Delta Dunării. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul

Mării Mediterane. Exemplare izolate observate în timpul migraţiei în zona

amplasamentului.

Platalea leucorodia(lopatar). Observat pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi

lacuri cu stufăriş. În migraţie au fost observate exemplare rare si/sau grupuri de păsări.

Vegeta ţia

Terenul pe care se vor exploata agregatele minerale este considerat neproductiv.

Vegetaţia naturală a Luncii Siretului este formată din plante higrofile şi hidrofile.

Speciile reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis, Alisma

plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.

Caracteristice luncii Siretului sunt de asemenea zăvoaiele de plop şi salcie (Populus

alba, Populus nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex cu

aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere Salix fragilis, Rubus

caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrotis pseudophragmites,

Myricaria germanica.

În stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20 - 25 m este constituit din Populus

alba, P. nigra, Fraxinus excelsior, etc, iar etajul inferior de 15 - 18 m este din Salix alba,

S.fragilis, Alnus glutinosa, A.incana, etc. Productivitatea acestor ecosisteme este medie,

dar importanta este foarte mare pentru protectia albiei minore si majore, ceea ce impune

conservarea acestora.

Suprafaţa propusă pentru amplasarea obiectivului analizat prezintă o vegetaţie

săracă, datorită stratului de sol foarte subţire şi cu conţinut scăzut de humus. Având în

vedere poziţia amplasamentului, predominanta vânturilor, vegetaţia în zonă este aproape

inexistentă, cu excepţia vegetaţiei ierboase.

In aceste condiţii, vegetaţia naturală din zonă şi cea învecinată perimetrului analizat

nu va suferi un impact negativ, deoarece prin amenajarea propusă nu se va modifica

substanţial, creşterea regimului hidric al zonei şi îmbunătăţirea calităţii aerului ducând la

revigorarea acesteia.

40

Menţionăm că pe ambele maluri ale Siretului există o lizieră de pădure cu vegetaţie

arborescentă, predominantă fiind specia Plopul alb (Populus alba).

Populus alba (Plopul alb)

Face parte din încrengătura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul:

Malpighiales, Familia: Salicaceae; Genul: Populus, Specia: Populus alba, are frunzele

palmate, cu cinci lobi, pe dos alb păroase. Creşte in grădini, parcuri, drumuri.

Pe suprafaţa amplasamentului sau în vecinatatea acestuia nu sunt prezente asociaţii

vegetale alcatuite din plante hidrofile sau higrofile.

Vegetaţia aparţine habitatului Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia

austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. (Habitatele din România/Donita,sa-2005).

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret, în perimetrul exploatarii de

agregate Movileni determină modificări ale covorului vegetal, fără a implica asociaţii

vegetale cu valoare conservativă ridicată.

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret, în perimetrul exploatarii de

agregate Movileni nu determin ă modificări ale zonelor umede şi ochiurilor de apa.

Pe amplasamentul balastierei Movileni nu sunt necesare şi nu se fac nici un fel de

defrişări.

Accesul catre exploatarea de agregate minerale din perimetrul Movileni este asigurat

pe drumuri de exploatare existente, astfel încât activitatea de transport a nisipului şi

pietrişului nu va influenţa covorul vegetal din zona. Având în vedere faptul că societatea va

stropi drumurile de transport agregate minerale pe timp secetos, prin activitatea

desfăşurată, speciile de vegetaţie nu vor fi afectate de lucrările analizate.

Conform lucrării "Habitatele din România" care prezintă principalele tipuri de habitate

întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în

special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona

perimetrului Movileni, judetul Galaţi, reprezentate prin:

R3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa

angustifolia

Răspândire: Estul Munteniei (Bărăgan), Dobrogea, sudul Moldovei. Ocup ă terenurile

plane, dar şi pantele u şor înclinate.

Suprafeţe: Reprezintă islazurile, de 500-600 ha, cu vegetaţia degradată.

Corespondente: NATURA 2000: - EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: -

PAL.HAB: 34.921 Western Pontic steppes EUNIS: E1.2D1 Western Pontic steppes;

41

Asociaţii vegetale: Artemisio austriacae -Poetum bulbosae Pop 1970, Cynodonto -Poetum

angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957.

Corespondente: NATURA 2000: EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: -

PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes EUNIS: -

Asociaţii vegetale: Astragalo ponticae - Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970)

Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Stipo (ucrainicae) - Festucetum valesiacae Dihoru 1970).

Altitudine: 100-250 m, în Subcarpaţii Buzăului (Istrita) altitudinea creşte la 500-600

m. Clima: T = 11-80C; P = 400-750 mm. Relief: teren plan, pante uşor înclinate până la

moderat înclinate, însorite şi deficitare în umiditate în timpul verii. Roci: loess, roci

calcaroase sau granitice. Soluri: castanoziomuri, cernoziomuri, faeoziomuri. În luncile

râurilor mari (Siret) aluviosoluri.

Structura: Fitocenozele de Poa bulbosa alcătuiesc o telină discontinuă, subţire şi au

dezvoltarea maximă primăvara, când solul are suficientă umiditate pentru dezvoltarea

vegetaţiei. La începutul verii, specia caracteristică intră în repaus şi apare, masiv,

Artemisia austriaca, plantă xerofilă, care se menţine până toamna. Printre aceste două

plante caracteristice şi dominante mai apar: Cynodon dactylon, Festuca pseudovaina, F.

valesiaca, Agropyron cristatum, Lolium perenne, Bromus tectorum, Medicago lupulina, M.

minima, Poa angustifolia. Plantele însoţitoare sunt numeroase şi aparţin vegetaţiei iniţiale

care a existat pe aceste terenuri.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa

bulbosa, Poa angustifolia. Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon,

Poa bulbosa, Poa angustifolia.

Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,

Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,

Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Ceratocarpus

arenarius.

In concluzie, valoarea conservativă a speciilor de vegetaţie identificate in zona de

amplasament este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel

european şi naţional. Vegetaţia va fi afectată nesemnificativ de proiectul propus.

Fauna

Pe perimetrul zonei de amplasament s-a identificat o diversitate specifică relativ

redusa a faunei (fauna de nevertebrate şi vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe

specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor a fost cea mai bine

42

reprezentată. Prezentam caracteristicile unor grupe şi specii de animale identificate în

perimetrul studiat :

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă redusă dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee,

miriapode şi insecte. Astfel, fauna sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaţie redusă are

un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu

precădere specii de insecte. Terenurile agricole invecinate sunt populate de specii de

lumbricide ş i raci izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol

dintre elateride şi melolonthidae, precum şi omizi de pământ. Elementele de faună a

plajelor de nisip din vecinatatea amplasamentului, au o structură foarte redusă a

componenţilor biotici edafici.

Fauna de vertebrate(reptile, serpi, amfibieni)

Chiar dacă în perimetrul vizat direct propiectul analizat nu s-au semnalat, nu s-au

observat exemplare de vertebrate specii comune sau de interes comunitar, ele există în

zonele învecinate. În habitatele învecinate de zăvoi, în băltile mai mult sau mai puţin

temporare de pe malurile Siretului se pot identifica populaţii de vertebrate.

Ihtiofauna

Fauna acvatică a râului Siret este formată din câteva specii de peşti: oblete, crap,

ştiucă, biban, clean, roşioară , plătică, caras, mreană.

Avifauna

Specii de păsări identificate pe amplasamentul studiat şi zonele limitrofe

Nr. Crt. Denumire ştiin ţific ă Denumire popular ă

Familia Ordinul Observa ţii

1. Egretta alba cormoran mare Ardeidae Ciconiiformes în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes în zbor 3. Ciconia ciconia barza alba Ciconiidae Ciconiiformes în zbor 4. Platalea leucorodia lopatar Threskiornithidae Ciconiiformes în zbor 5. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Chara driiformes în zbor 6. Recurvirostra avosetta ciocintors Recurvirostridae Chara driiformes în zbor 7. Falco tinnunculus vânturel roş u Falconidae Falconiformes în zbor 8. Perdix Perdix potârniche Phasianidae Galiformes In zbor 9. Galerida Cristata ciocârlan Alaudidae Passeiformes In zbor

10. Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Alaudidae Passeiformes În zbor 11. Hirundo rustica rândunic ă Hirundinidae Passeriformes în zbor 12. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes în zbor/pe sol 13. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol 14. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol 15. Corvus corone cornix cioara griv ă Corvidae Passeriformes în zbor/pe sol 16. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes în zbor/pe sol 17. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes în zbor/tufarisuri 18. Passer domesticus Vrabie de casă Passeridae Passeriformes în zbor 19. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes în zbor 20. Milaria calandra Presura sură Emberizidae Passeriformes în zbor

Caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament şi împrejurimi

Egretta alba (egreta mare)

43

În zona de studiu Egretta alba este o specie rară de pasaj. S-au observat exemplare

izolate ale speciei în vecinătatea amplasamentului.

Întâlnită frecvent în habitate acvatice cu stufărişuri, bălţi şi lacuri întinse. Nu

anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Egretta garzetta (egreta mica)

Egreta mica a fost identificată în perimetrul analizat în zbor, prin exemplare

singulare. Intâlnită frecvent în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi. Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Platalea leucorodia (lopătar)

Exemplare ale acestei specii s-au identificat în zbor în vecinătatea perimetrului

studiat. Specia prefera mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Perdix perdix Linnaeus (potârniche);

Specie sedentară prezentă în zonele de câmpie şi colinare. Preferă locurile cu

vegetaţie ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări

Anexa II-1 şi Anexa III-1 precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european

este o specie vulnerabil ă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt

concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Semnalată în vecinătatea

amplasamentului. Exemplarele observate erau doar în căutare de hrană şi/sau adăpost.

Datorită mobilităţii, specia nu este afectată de realizarea proiectului.

Galerida cristata Linnaeus (ciocârlan)

Specie sedentară, comun ă pentru zonele de câmpie şi colinară. Nu este inclusă în

Directiva Păsări, dar face parte din Anexa III Conven ţia de la Berna. Pe plan european

este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria

SPEC 3(specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

Exemplare izolate identificate la marginea drumului spre amplasament. Nu au fost

depistate cuiburi. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi

conservare.

Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp)

Specie parţial migratoare, comună pentru zonele de câmpie şi colinară din întreaga

ţară. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe

plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind

inclusă în categoria SPEC (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut

nefavorabil). Identificată în afara amplasamentului pe terenurile agricole. Specie activă,

foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

44

Hirundo rustica (rândunică)

Exemplare izolate si grupuri de pasari s-au identificat in zbor in perimetrul studiat.

Specia cuibareste in localitati. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei

speciei cauzat de realizarea proiectului.

Motacilla alba (codobatură albă)

Exemplare izolate s-au observat in vecinatatea perimetrului studiat. Specia prefera

locurile descoperite, margini de drumuri, localitati. Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Pica pica (coţofană)

S-au identificat exemplare izolate ale acestei specii in vecinatatea perimetrului

studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.

Specia cuibareste in vegetatia arboricola. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură)

Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mari in perioada rece a anului.

Specia prefera locurile descoperite, terenuri agricole, margini de drumuri, localitati. Nu

anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Corone cornix (cioară grivă)

Exemplare izolate de pasari s-au identificat in afara perimetrului studiat. Specia

prefera terenurile agricole, localitatile etc. pentru hranire, vegetatia arboricola, pentru

cuibarit. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de

realizarea proiectului.

Sturnus vulgaris (graur)

Exemplare izolate/grupuri de pasari s-au identificat in zbor in vecinatatea

amplasamentului. Specia prefera terenurile agricole pentru hranire, vegetatia arboricola,

maluri abrupte etc. pentru cuibarit. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei


Passer montanus (vrabie de câmp)

exemplare isolate/grupuri de pasari identificate in zonele invecinate

amplasamentului. Intalnita in locuri cu vegetatie arboricolă. Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea proiectului.

Passer domesticus Linnaeus (vrabie de casă)

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile

de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia

de la Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în

45

categoria SPEC 3(specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut

nefavorabil). Pe amplasamentul analizat a fost observată, prin exemplare izolate, cât şi

grupuri de păsări. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi

conservare.

Carduelis carduelis (sticlete)

Exemplare izolate de pasari s-au identificat in afara perimetrului studiat.

Specia prefera zonele impadurite, terenurile agricole, localitatile, sa, pentru hranire,

vegetatia arboricola, pentru cuibarit. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei


Miliaria calandra Linnaeus (presura sura);

Exemplare izolate semnalate în afara amplasamentului. Pasăre clocitoare destul de

comună în regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Specia nu va fi influenţată

negativ de realizarea proiectului.

In conformitate cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele

acestora asupra:

- coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari:

Nu au fost semnalate colonii de p ăsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani,

stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare agregate

minerale de râu Siret, judetul Galaţi. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de

balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

- zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni

mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii

necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul studiat. Pentru

speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o

distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate

obiectivului de investitie.

- coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici:

Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu

au fost semnalate colonii în zonă.

46

- locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni

mari

Perimetrul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând

speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

- traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni

mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari,

între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul şi în

împrejurimi.

- traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează

obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire

Pentru speciile necoloniale perimetrul statiunii şi împrejurimile pot constitui trasee de

deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă

cele mai comune sunt speciile de paseriforme(păsărele: vrabiile, graurii, sticleţii, sa).

- zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau

pentru a se hrăni

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul

Movileni. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton,

intre suprafetele din vecinatatea drumului DJ 252, localitatatea Movileni şi amplasament.

- traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între

zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau

odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.

Mamifere

Microtus arvalis (şoarece de câmp)

Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat,

prefera, in special, terenurile agricole.

Nevastuica (Mustela nivalis)

Specia a fost observata prin exemplare izolate in afara perimetrului studiat, prefera

pajistile, margini de drumuri, localitati etc.

Vulpes vulpes (vulpe)

Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat,

prefera, in special, terenurile agricole, pajistile.

Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei de mamifere identificate

cauzat de realizarea proiectului.

47

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a perimetrului Movileni,

judetul Galaţi, în majoritate, s-au identificat specii comune de faună, doar unele dintre

acestea având statut de protecţie. Astfel, nu se impun măsuri speciale de conservare a

acestora. Menţionăm că fauna de nevertebrate şi vertebrate va fi afectată nesemnificativ

de realizarea proiectului.

Ihtiofauna ecosistemului acvatic al râului Siret este reprezentată prin crap(Cyprinus

carpio), biban(Perca fluviatilis), plătică(Abramis brama). Componenţa specifică se modifica

în funcţie de indicii de calitate a apei.

Migra ţia păsărilor

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia

păsărilor. Din punct de vedere ştiinţific păsările migratoare se pot încadra în următoarele

grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj.

Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni(grupe fenologice):

specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în

pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj.

Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj

şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial

migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe

scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice(hrană, adăpost, reproducere). Din

acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Studiile efectuate de noi au arătat că speciile oaspeţi de vară au fost semnalate în

zona de amplasament şi imprejurimi ca specii cuibăritoare. Ele sosesc în zonă în cursul

lunii aprilie -mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie - octombrie părăsesc

zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat(nordul sau sudul Africii).

Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona

luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte

regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care

sosesc în ţara noastră toamna (octombrie - noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de

iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu.

Atât oaspeţii de vară în pasaj, cât şi oaspeţii de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o

anumită perioadă, dar după care prezenţa lor nu a mai fost observată, conform tabele.

Studiile cu privire la migraţia păsărilor în România, în general şi pe teritoriul judeţului

Galaţi, în special, sunt foarte puţine. Pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui

culoar de migraţie pe cursul fluviului Dunărea, a raurilor Siret si Prut , care este frecventat

de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări nu sunt informaţii.

48

Se ştie că majoritatea speciilor migratoare migrează în stoluri mari urmând anumite

repere geografice (văi, cursuri de ape) uşor de reperat şi de străbătut.

Observaţiile noastre nu au indicat prezenţa unui culoar de migraţie în zona de studiu

şi nici în zonele învecinate. Considerăm că speciile migratoare semnalate în zona de

studiu se găsesc în forma de dispersie, ele desprinzându-se din trunchiul comun de

migraţie cu mult timp înainte de a ajunge în zonă. Acelaşi lucru este valabil atât pentru

toate tipurile fenologice migratoare menţionate, atât în faza de sosire, cât şi în faza de

plecare.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului "Lucrari de

decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin

exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi", speciile

migratoare semnalate nu sunt afectate, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor in perimetrul

studiat şi zonele invecinate este una de trecere/pasaj.

Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinatae

a planului

În ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata

vecinatae a proiectului "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si

regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III,

judeţul Galaţi", mentionam următoarele:

• biodiversitatea din zona studiată, se constituie, în principal, din specii comune

pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

• flora identificată în perimetrul şi în imediata vecinatate a zonei are o valoare

conservativă redusă, nici una dintre ele nu este inclusă în listele de protecţie la

nivel naţional şi european. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de construire

(deschidere exploatare) şi nu se impun măsuri speciale de protecţie, nici în faza

de construire, nici în faza de exploatare.

• impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament si imprejurimi, urmare a

realizării obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora

a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris -

perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi" este nesemnificativ.

• speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în

majoritate păsări acvatice, nu au fost identificate pe amplasamentul studiat, doar

in vecinatatea acestuia;

• populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu au fost

întâlnite în zona de amplasament;

49

• speciile de păsări importante în perioada de migraţie, in special acvatice, s-au

observat în vecinatatea obiectivului de investiţie;

• cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în zona

de amplasament şi imprejurimi a obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare,

reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de

nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi".

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate şi rela ţia acestora cu aria naturala protejata de interes c omunitar învecinate

şi distribu ţia acestora

Mentionam, ca funcţiile ecologice ale speciilor de pasari de interes comunitar

afectate au fost prezentate în capitolul anterior. În continuare concluzionam cele relatate

mai sus. Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament

a obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si

regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III,

judeţul Galaţi", au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri

speciale de conservare, doar unele din acestea înregistrând statut de protectie.

Speciile de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnate

pentru Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, în

majoritate păsări acvatice, nu au fost identificate in perimetrul studiat, doar unele specii

fiind observate pe suprafetele invecinate.

Menţionăm că habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări nu sunt

prezente pe perimetrul cercetat, acestea intalnindu-se in biotopurile invecinate. În

majoritate aceste specii nu au fost întâlnite în zona de amplasament a obiectivului de

investitie în perioadele de reproducere şi migraţie.

Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament si

imprejurimile acesteia.

În concluzie, speciile de pasari semnalate pe perimetrul studiat si in vecinatatea

acestuia vor fi afectate nesemnificativ de realizarea obiectivului de investitie.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Informaţiile despre distribuţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar

sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului). Astfel, in situl de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior speciile de pasari de interes comunitar

înregistrează următoarele caracteristici de conservare:

50

Ciconia ciconia (barza albă)

- Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut;

- Global: C - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin

de 2 % din populaţia la nivel naţional;




-Global: C - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin


Egretta alba (egreta mare)





Platalea leucorodia (lopatar)





Recurvirostra avosetta (ciocintors)





2.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate

In conformitate cu fisa sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior prezentam date succinte legate de structura şi dinamica populaţiilor de

specii afectate:

Ciconia ciconia (barza albă)

Populaţia berzei albe in România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în

România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. In

situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia

este o specie cuibaritoare.

51

- Cuibărit - 300 - 500 indivizi în pasaj în tot SPA0071

- Populaţie: C - populaţie cu densitate bună la nivel naţional;

- Izolare: C - populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă.


Specia este prezentă în Europa, un România are statut de oaspete de vară.

Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din

interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului studiat Egretta garzetta

este o specie de pasaj.

- Pasaj: 20 - 45 perechi cuibăritoare şi 80 - 180 indivizi în pasaj în tot SPA0071;

- Populaţie: C - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai

puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

- Izolare: C: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie.

Egretta alba (egretă mare)

Intalnita in principal în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează

în ţară. Efectiv: 300 - 400 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste

prin perechi puţine, alăturate coloniilor mixte de stârci. Bălţi şi lacuri întinse, cu stufăriş

puţin adâncă. Se hrăneşte în mlaştini şi bălţi. In situl de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, Egretta alba este o specie de pasaj.

- Pasaj: 15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50 - 160 indivizi în pasaj în tot SPA0071;




Platalea leucorodia (lopătar)

Cuibăreşte în câteva nuclee izolate din estul ţării. Relativ mai numeros în Delta

Dunării. Efectiv: 500-600 perechi. În România este o specie oaspete de vară. În România

este o specie oaspete de vară. Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în apropierea unor suprafeţe

de apă liberă cu fund mocirlos. In situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie de pasaj.

- Pasaj: 5 - 20 perechi;




Recurvirostra avosetta (ciocîntors)

In România intalnit in Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe,

Câmpia Română(Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi).

52

Efectiv: 200-350 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în mici

colonii pe bancurile mlăştinoase din apele puţin adânci. Lacuri salmastre, pe întinsuri cu

apă mică şi fund noroios, lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe

litoralul mării, pe ţărmurile joase nisipoase, de asemenea pe ţărmuri de ape dulci

stagnante sau lent curgătoare. In situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior Recurvirostra avosetta este o specie cuibaritoare.

- Cuibărit: 5 - 12 perechi cuibăritoare şi 25 - 30 de indivizi în pasaj

- Populaţie: "C"- la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai

putin de 2% din populaţia la nivelul sitului


2.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei

naturale protejate de inters comunitar, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior au fost prezentate in capitolele anterioare.

In concluzie, prezentăm relatia dintre factorii de mediu (relief, apa, sol, factori

climatici), tipul de ecosistem, structura vegetatiei şi fauna zonei studiate:

Conditii de relief

Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul de exploatare face parte din

marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la

zona de contact cu partea sudica a Culoarului Siretului.

Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuciului, o câmpie de

terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un

complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri de varsta holocena, alcatuit din fragmente

detritice, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din

formatiunile de platforma si cele carpaticse, material erodat si transportat de raul Siret.

Structura depozitelor, cu grosimea de 3 – 4 m (din care exploatabil este un strat de 1 – 2,6

m), este tortentiala, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare

pana la grosiere si pietrisuri. Depozitele aluvionare sunt pe alocuri acoperite de un strat

subtire si discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Se disting se pot distinge două tipuri de topoclimat distincte: unul de câmpie -

Câmpia Siretului Inferior, şi altul de baltă, în zona luncii Siretului Inferior. In general, clima

este continentală, cu caracter excesiv, temperatura medie anuală fiind de +10,50C, iar

temperatura medie a aerului în luna iulie este în jur de 230C. Precipitaţiile medii lunare

53

sunt de circa 426 mm, respectiv 330-420 mm anual, indicele de ariditate de 17-21 şi valori

ale evapotranspiratiei potenţiale mai mari de 700 mm. Zile cu ninsoare - 41 zile/an,

grosimea stratului de zăpadă - 6 cm. Bilanţul hidroclimatic este foarte deficitar.

Zona de lunca a raului Siret se caracterizează printr-un topoclimat specific, cu ierni

mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Vânturile sunt influenţate de

relief, atât în privinţa frecvenţei, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate

indică predominarea vânturilor din Nord -Est (19,8%), urmate de cele din Nord (16,1%),

Sud - Vest (14,7%) şi Sud (10%). Din punct de vedere climatic, atât judetul Galaţi, cât şi

zona înconjurătoare din care face parte şi comuna Movileni, sunt caracterizate printr-o

amplitudine considerabilă a variaţiilor de temperatură şi prin precipitaţii reduse cantitativ.

Adâncimea maximă de îngheţ este de 1,0 m, conform STAS 6054/1977, iar frecvenţa

medie a zilelor de îngheţ cu temperaturi negative este de 98,3 zile/an.

O altă trăsătură a climei o constituie dezvoltarea locală a unor procese şi fenomene

climatice sub influenţa directă a radiaţiei solare care stimulează dezvoltarea inegală a

proceselor de încălzire a suprafeţei active, specifică regiunilor cu climat continental. În

asemenea condiţii iau naştere curenţi de convecţie cu intensitate diferită, care atingând

punctul maxim de dezvoltare, determină formarea norilor cumuliformi şi producerea

averselor de ploaie cu caracter local. Acest fenomen explică apariţia „insulelor" de

precipitaţii care sunt prezente în această regiune.

Radiaţia solară, considerată ca cel mai important factor genetic al climei pe teritoriul

Câmpiei Române de nord - este, are valori anuale, care variază în jur de 125 kcal/cmp

suprafaţă orizontală. Cea mai mare parte se produce în perioada caldă a anului (aprile -

octombrie), peste 90 kcal/cmp, iar diferenţa de 35 kcal/cmp, în perioada rece (noiembrie -

martie), cele mai mari valori lunare ale radiaţiei solare nu se înregistrează în luna iunie,

luna solstiţiului de vară, ci în luna iulie, când nebulozitatea se reduce simţ itor, variind între

17,50 şi 18,50 kcal/cm2 suprafaţă orizontală, ceea ce determină intensificarea proceselor

de evaporaţie şi evapotranspiraţie şi producerea precipitaţiilor de convecţie.

Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Galaţi s-a dezvoltat o gamă

de soluri mai puţin variată. Suprafaţa agricolă a este de 3047 ha, din care arabil - 2850 ha,

livezi - 1 ha, vii - 92 ha, păşuni 104 ha. Tipurile de sol întâlnite pe teritoriul Comunei

Movileni sunt: cernoziomuri cambice(pe versante), cernoziomuri cambice tipice,

cernoziomuri cambice vermice regradate, cernoziomuri vermice semicarbonatice,

cernoziomuri vermice slab levigate, protosoluri aluviale, protosoluri aluviale, soluri cenuşii

erodate şi erodisoluri.

Utilizarea terenului

54

Pe amplasamentul proiectului analizat nu sunt realizate construcţii şi nu se vor

realiza nici în perioada de exploatare a agregatelor.

Ecosistem stepic cu terenuri umede şi nisipoase.

Vegetaţia ierboasă spontană slab dezvoltată şi discontinuă este caracteristică

stepelor uscate. Ea se compune din specii mezoxerofite şi xerofite cum ar fi: Poa bulbosa,

Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Medicago minima s.a. Această vegetaţie

naturală este înlocuită în cea mai mare parte cu vegetaţie cultivată sau este degradată

prin suprapăşunat. Condiţiile climatice din zonă constituie factor limitativ pentru vegetaţia

forestieră. Aceasta poate fi întâlnită izolat numai în unele depresiuni şi văi cu soluri umede

şi pe terenuri cu expoziţii umbrite.

Fauna reprezentata prin efective de păsări în timpul migraţiei, şi anume: ardeide:

egreta mica -Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc galben - Ardeola ralloides;

ciconiide: barza alba Ciconia ciconia, lopatar - Platalea leucorodia; ciointors -

Recurvirostra avosetta, etc.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar

Obiectivele de conservare a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior, urmaresc îmbunatatirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al

zonei, fiind luate in calcul urmare a implementarii proiectului "Exploatare agregate

minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul Movileni, judeţul Galaţi",

amintim de cele legate de:

- respectarea legislatiei nationale si internationale referitoare la protectia si

conservarea siturilor Natura 2000 in judetul Galaţi;

- conservarea speciilor si a habitatelor ariilor natural protejate din zona;

- menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic al zonei;

- realizarea activitatilor de refacere peisagistică a zonei, de protejare şi conservare a

biodiversităţii;

- proiectul de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de

exploatare;

- modernizarea infrastructurii rutiere prin realizarea unei legături carosabile între zona

lacului şi DJ 252, pentru accesul auto din carosabil;

- colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale în punctele

de colectare special amenajate;

55

2.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar

Prezentarea starii actuale de conservare a ariei protejate ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior, conform cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentrru

protejarea a 21 de specii de păsări enumerate în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei

nr. 79/409 CEE. Dintre acestea 19 specii de păsări sunt dependente strict de habitate

acvatice şi/sau palustre. Situl este important şi pentru migrarea păsărilor acvatice, specii

listate în anexele Convenţiei de la Bonn, dar şi a speciilor periclitate la nivel global.

Situl este important pentru populaţiile cuibaritoare a unei specii precum: Rata rosie -

Aythya nyroca.

Situl este important în perioada de migratie pentru speciile:

- Branta ruficollis(Gasca cu gat rosu);

- Plegadis falcinellus(Tiganus);

- Egretta alba (Egreta mare);

- Platalea leucorodia (Lopatar);

- Phalacrocorax pygmaeus(Cormoran mic);

Situl este vulnerabil in ceea ce privesc activitatile antropice desfasurate, consecinţele

lor generale şi suprafaţa din sit afectată:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şi pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activitati in jurul sitului si consecinte:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala pr otejata de interes comunitar

Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea, menţinerea într-o

stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate

pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform

Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România, inclusiv a sitului de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior s-a realizat prin H.G. nr.1284/ 2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România.

56

Pentru situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior nu există până în prezent un plan de

management cu obiective de conservare definite precis. Dar, prin evaluările de teren

asupra teritoriului de interes economic pentru care se întocmeşte acest studiu, considerăm

ca activitatea economică, ce se va desfăşura pe o suprafaţă foarte restrânsă şi într-o

manieră deloc invazivă sau destructivă, deoarece in mare parte se va desfasura in almia

minora a raului Siret, nu poate să contravină obiectivelor de conservare ale ariei naturale

sau a viitoarelor planuri de management.

2.10. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii- schimb ări care se pot produce în viitor.

Starea sitului Natura 2000 în prezent s-a îmbunătăţit faţă de momentul desemnării

sale, graţie acţiunilor de conştientizare şi de educaţie derulate pe parcursul anilor.

Pericolele majore şi riscurile se menţin încă în ceea ce priveşte o educaţie ecologică

precară, gestionarea defectuoasă a deşeurilor, nivelul accentuat de sărăcie în localităţile

rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale de dezvoltare

durabilă. Considerăm că prin derularea activităţilor economice la scară redusă, precum

cea din balastiera propusă corelată cu o educaţie corespunzătoare a lucrătorilor, efectele

asupra mediului şi asupra sitului de importanţă comunitară, ar putea fi benefice pe termen

lung.

3. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSIT ĂŢII Şl ASUPRA

HABITATELOR

3.1. Impactul direct şi indirect

Impactul direct se manifestă asupra unei porţiuni nerelevante(0,13%) din situl Natura

2000. De asemenea nu există impact direct asupra habitatelor terestre şi un impact

nesemnificativ asupra habitatelor acvatice. Acesta din urmă, singurul demn de menţionat,

se va manifesta prin uşoara creştere a turbidităţii apei în zona litorală şi printr-o modificare

restrânsă ca suprafaţă şi intensitate a curenţilor locali de apă determinată de apariţia

temporară a unor gropi la marginea apei. Prin urmare, peştii vor evita zona litorală.

Asupra speciilor de păsări se va exercita un efect redus şi indirect. Speciile de

ornitofaună vor evita cuibăritul şi hrănirea pe o rază de câteva sute de mp în apropierea

balastierei, dar au spaţiu suficient de retragere, deoarece zăvoiul se întinde pe toată lunca

Siretului.

57

3.2. Impactul actual

Impactul actual consta in utilizarea drumului DJ 252 şi a drumului de exploatare. Nu

s-au observat fenomene de mobilizare a solului în timpul ploilor către râu şi nici încărcarea

apelor acestora cu aluviuni care să îi modifice transparenţa. De asemenea, nu s-au

observat gunoaie pe marginea râului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul

redus si local .

3.3. Impactul prognozat

Formele de impact prognozate a se produce în urma lucrarilor de deschiderii

exploatării sunt următoarele:

• crearea unor gropi la nivelul litoralului;

• uşoara creştere a nivelului de zgomot în zonă;

• creşterea temporară a turbidităţii apelor la mal;

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a

faptului că nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem că impactul asupra ariei

protejate va fi nesemnificativ.

3.4. Impactul proiectului asupra integritatii sitului

Suprafaţa afectată de proiect şi structurile asociate va fi de aproximativ 4,4366 ha

care reprezintădoar o pondere infima 0,13 % din suprafaţa totală a sitului Lunca Siretului

Inferior. Deschiderea perimetrului de exploatare Movileni, judeţul Galaţi nu va afecta

integritatea sitului Natura 2000 - Lunca Siretului Inferior ROSPA0071.

3.5. Impactul asupra habitatelor

Prin deschiderea balastierei nu vor fi influenţate direct habitatele, prin urmare nu va

avea loc o restrângere, o modificare si/ sau o fragmentare de habitate. Balastiera va opera

pe o suprafaţa de teren neproductie, acoperit cu vegetatie spontană.

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a

faptului că nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem că impactul asupra ariei

protejate va fi nesemnificativ.

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă şi hrană, creştere sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiaza punctual la fiecare

grup de faună.

- flora nu va avea de suferit de pe urma deschiderii şi operării perimetrului de exploatare;

58

- populaţiile de peşti şi de amfibieni au capacitatea de a se retrage sigure în zone cu mai

puţin zgomot şi cu o turbiditate mai redusă a apei, prin urmare nu vor fi afectate decât în

prima etapă; deoarece habitatul acvatic este foarte extins nu se va crea o creştere a

densităţii populaţiilor de peşti sau amfibieni în aşa fel încât să constituie un fenomen

concurenţial intraspecific şi negativ la nivelul populaţiilor.

Acest impact este tranzitoriu, local deoarece o dată cu încetarea activităţilor de

şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de

existenţă.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul supus

studiului putem prognoza următorul impact: în faza de deschidere, în faza de exploatare şi

în faza de închidere.

Impactul prognozat în faza de deschidere

• Nevertebrate - nu s-au semnalat populaţii de insecte în teritoriul destinat exploatării.

Populaţiile de protozoare, viermi atropode acvatice nu sunt influenţate de excavaţiile

prognozate.

• Vertebrate - pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza

următorul impact:

• Peşti - În perioada de deschidere a perimetrului de exploatare nu vor fi afectate

populaţiile de peşti.

• Amfibieni - Este posibil ca prin consolidarea drumurilor de acces din perimetrul de

exploatare să se distrugă bălţi temporare care pot adăposti amfibieni. Este necesară

observarea posibilelor ponte în aceste bălţi şi translocarea lor în bălţile din amonte de

perimetru de exploatare.

Concluzionând putem spune că impactul asupra acestor specii este nesemnificativ şi

se Va exercita doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode

de reducere a impactului.

Reptile - Impactul negativ - nu este cazul. Reptilele sunt afectate şi de poluarea

accidentală ale cărei cauze au fost descrise mai sus. Speciile de reptile sunt vulnerabile şi

la impactul generat de mortalitatea directă ale cărei cauze sunt explicate în subcapitolul

amfibieni. În special şerpii sunt ucişi de cele mai multe ori de către angajaţi (şi în cazul

reptilelor impactul negativ poate fi datorat de neaplicarea, aplicarea incorectă sau

superficială a măsurilor de reducere a impactului. Majoritatea sunt specii comune, dar

necesită acţiuni de relocare.

Prin urmare identificarea de exemplare de reptile in perimetrul exploatabil necesita

capturarea lor şi transportul într-o zona învecinată nesupusă impactului.

59

Păsări

Impactul negativ, în faza de deschidere a exploatării este datorat în special deranjării

speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Se vor aplica măsuri de reducere a impactului

care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există

specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi că habitatele din

zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la

nivel regional şi/sau naţional. În concluzie se poate prognoza că speciile de păsări din

zonele cu restrângerea de habitate se vor orienta către zonele din jur cu habitate care

oferă condiţii mai bune de viaţă numite habitate „receptori". Şi în cazul păsărilor impactul

negativ poate fi datorat neaplicării, aplicării incorecte sau superficiale a măsurilor de

reducere a impactului.

Mamifere

Impact negativ - nu este cazul.

Vegetaţie

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din perimetrul

si vecinatatea amplasamentului, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi

nesemnificativ.

În faza de operare (exploatare)

Impact negativ - in faza de operare impactul se va manifesta mai mult asupra

ecosistemului acvatic. Populaţiile de peşti, în primă fază vor părăsi zona, reducându-se

astfel densitatea lor în perimetrul de exploatare. Au loc de retragere, prin urmare,

activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi, extincţie de specii. De altfel, în

perioadele de acalmie, fără excavaţii peştii pot să circule şi în zona destinată exploatării.

De asemenea, îndată ce perimetrul de exploatare se va închide populaţiile se vor reface.

Prin excavaţii sistematice şi circulaţia utilajelor nu se vor mai forma bălţi temporare

pe marginea apei, cee ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi -

receptor. Nu se va înregistra o mortalitate semnificativă amfibienilor. De altfel, din datele

biologice prezentate mai sus asupra speciilor de amfibieni de interes comunitar se

subliniază destul de clar rezistenţa lor.

Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de

transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil.

În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe

amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor

retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă.

60

După încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul

normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile,

respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra

condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

În faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de

zgomot şi vibraţii. Se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG

nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult

datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile

dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. În plus amplasarea acestor surse de

zgomot este la suficientă depărtare de aria protejata, prin urmare impactul asupra speciilor

şi habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ.

Emisiile în aer şi în apă vor avea un efect indirect deoarece prin aplicarea măsurilor

tehnologice prezentate în prezentul studiu, legislaţia în vigoare este respectată, aşadar

impactul asupra mediului şi biodiversităţii va fi unul nesemnificativ.

În faza de închidere, nu se va semnala impact negativ, într-o perioadă foarte scurtă

râul reface depozitele aluvionare şi restabileşte topografia locului.

La momentul închiderii obiectivului de investiţie se vor urma procedurile de mediu

stabilite de legislaţie.

Impactul rezidual

Studiile realizate pe amplasament si zona invecinata au demonstrat ca investitia

propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi

fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura

2000: sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului

asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia

respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru

protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii,

consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivului de investitie

"Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul

Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi".

Pentru aprecierea impactului investiţiei asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi

efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce

sunt sau vor fi în zona amplasamentului, pe durata existentei investitiei.

61

Întrucât aria protejata din zona, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior, inclusa în Reţeaua Natura 2000, ocupa suprafeţe relative mari:

38.496 ha, ne vom limita la aprecierea acestui impact cumulativ în perimetrul Investitiei si

vecinătatea acesteia în situaţia actuală.

Menţionăm că activităţile principale identificate în perimetrul investiţiei şi în zonele

învecinate sunt legate de:

- agricultura (ex. culturi agricole de floarea soarelui), suprafeţele agricole din partea

nord-estica, estica si sudica ce limitează perimetrul;

- păşunat (ovine, caprine), pe terenurile învecinate;

- exploatarea de nisipuri şi pietrişuri din terasa râului Siret, perimetrul „Rodlagero”.

În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităţi prin

urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu

activităţile enumerate anterior.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu

impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Diminuarea impactului asupra biodiversit ăţii

În cazul biodiversităţii semnalate in perimetrul si vecinatatea amplasamentului, nu se

pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite

măsuri speciale de protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul

studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare.

Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea proiectului este nesemnificativ,

în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor

suprafeţe, zgomot etc.) pe perioada construcţiei, respectiv indirect prin emisii în aer în fază

de exploatare, dar nesemnificativ.

Dintre speciile de faună semnalate în zona de amplasament a obiectivului de

investiţie, o importanta speciala o au cele incluse în listele europene de protecţie şi

conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I, II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Păsări;

- Egretta alba (egreta mare): Anexa I, Directiva Păsări;

- Ciconia ciconia (barza alba): Anexa I, Directiva Păsări;

- Platalea leucorodia (lopatar), Anexa I, Directiva Păsări;

- Recurvirostra avosetta (ciocintors), Anexa I, Directiva Păsări;

- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa IV, Directiva Habitate;

Habitate cuprinde specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o protecţie strictă.

62

De asemenea, menţionăm şi speciile de păsări care sunt incluse în Directiva Păsări,

dar la Anexa II2:

- Larus ridibundus Linnaeus(pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări;

- Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări;

- Corvus frugilegus Linnaeus(cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva

Păsări;

- Sturnus vulgaris Linnaeus(graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări;

Menţionăm că speciile enumerate au fost identificate in vecinatatea perimetrului

amplasamentului. Pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari: egreta mica -

Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza alba Ciconia ciconia, lopatarul -

Platalea leucorodia; ciointorsul - Recurvirostra avosetta, ce au fost înregistrate în

zbor/accidental, nu se impun măsuri de dimiunuare a impactului. Pentru restul speciilor de

pasari identificate în Anexa II din Directiva Păsări), se impune respectarea următoarelor

recomandări:

- cu toate ca efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi timp,

putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi sa respectam

masurile de protecţie înaintate;

- in perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se

vedea dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;

- in cazul identificării de cuiburi de păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă a

acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea

de şantier;

- pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către o

instituţie specializata/specialist ornitolog.

Menţiunile, cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul

compartimentului de biodiversitate, ne permit sa considerăm aceste situaţii putin probabile.

Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în situatiile de urgenta.

Pentru speciile Lacerta agilis(soparla cenusie), semnalate printr-un număr mic de

exemplare în vecinătatea amplasamentului recomandăm verificarea terenului înainte de

efectuarea lucrărilor de deschidere a exploatării. Considerăm că pentru aceaste specii de

reptile nu se impun alte măsuri, având în vedere cerinţele ecologice şi mobilitatea lor

sporita.

2 Anexa II cuprinde speciile de păsări care fac obiectul vânătorii şi pentru care se impun măsuri de

supraveghere pentru ca efectivele lor să nu scadă.

63

Pe lângă măsurile generale, care vizeaza gestionarea adecvată a transporturilor,

inclusiv a carburanţilor, măsurile de diminuare a impactului vor fi tratate punctual pe tip

major de impact cu specificarea grupelor organisme. Se recomanda:

- translocarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat

(ex.amfibieni, reptile) apărute în zona de lucru în timpul operaţiunilor. Pentru că

suprafaţa nu este mare şi numarul exemplarelor nu poate fi semnificativ se

recomanda translocarea tuturor indivizilor de amfibieni, reptile intalnite in perioada

lucrarilor, indiferent de specie.

- evitarea defrişării bordurii de zăvoi ca şi culoar de trecere, de cuibărire, de adăpost

pentru speciile de faună

- evitarea excavaţiilor în perioadele de reproducere la peşti

- restricţionarea suprafeţelor săpate şi a deponiilor la minimul necesar

- păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de

management al habitatelor.

- respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier;

- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

- a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului;

- respectarea graficului lucrarilor de construire (deschidere exploatare);

- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din

fauna locală etc.

Reducerea impactului cauzat de pierderea habitatelo r pentru amfibieni şi reptile

- in cazul amfibienilor se recomandă translocarea lor înainte de începerea acţiunilor de

deschidere a excavaţiilor. Speciile(ouă, larve, adulţi) vor fi colectate şi translocate în

bălţile din zonele învecinate.

- reptilele colectate şi relocate în habitate neinflunţate de excavatie.

- evitarea apariţiei prin excavaţii foarte aproape de mal a unor gropi false de tip

capcane cu adâncime mare pe care amfibienii, peştii să nu le poată părăsi devenind

vulnerabili la prădători sau la distrugerea antropică.

Alte masuri de diminuare a impactului

În etapa de construire (deschidere exploatare) a obiectivului sunt necesare si alte

măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii:

- prevenirea deteriorarii suprafeţelor invecinate, pentru a evita pierderea şi/sau

afectarea habitatelor şi a speciilor de flora şi fauna;

- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de excavare;

64

- eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului, în

scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

- lucrări de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de

exploatare;

- utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum şi echiparea cu

sisteme performante de minimizare şi retinere a plouantilor în atmosfera;

- excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor

specializate legale;

- prevenirea şi inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua

puternic zona prin scurgeri sau arderi;

- controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaţa

amplasamentului;

- orice deversare accidentala de substante poluante(carburanti, uleiuri, etc.) va fi

imediat neutralizata şi va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;

Alte considera ţii privind impactul asupra speciilor protejate:

• Speciile de păsări protejate, în special cele acvatice(egreta mica, egreta mare,

barza albă, lopatarul, ciocintorsul) au areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot

apărea pe amplasament şi în vecinătatea acestuia accidental, tranzitând zona în

deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate.

• Barza albă a fost identificată în zbor, tranzitând zona în căutare de locuri

prielnice pentru hrănire. Specia cuibăreşte în localităţile învecinate. Nu este

afectată semnificativ de realizarea proiectului.

Menţionăm că nu s-au identificat cuiburi de păsări protejate pe amplasament si în

vecinatate. Impactul asupra acestor specii de păsări cauzat de realizarea investitiei este

nesemnificativ.

65

4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament

• Măsuri pentru protejarea păsărilor

În zona de amplasament şi în vecinatate s-au identificat specii protejate de păsări

(egreta mică, egreta mare, barza albă, lopatarul, ciointorsul), specii incluse în Anexa I a

Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în căutare de locuri de hrănire, cuibărit (bălţi,

lacuri, sa); păsările nu s-au oprit pe amplasament pentru hrănire si/ sau înnoptat.

Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:

• Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate

Măsurile se referă în principal la perioada de deschidere- exploatare şi constau în:

- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi

emisii poluante;

- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii

(zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator);

- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de păsări identificate în zona;

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;

- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

- reducerea impactului antropic(deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

puilor etc.).

• Măsuri pentru păsări migratoare

Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de operare/funcţionare a

obiectivului de investiţie şi se referă la:

- reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare).

- interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul

obiectivului de investiţie;


de păsări identificate în zona;

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;

- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

• Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentului

Aceste măsuri se referă în special la etapa de executie şi constau în:

- reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;

66

- reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii(zgomotul produs de

utilaje(ex: autovehicule, excavator);

- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul de

exploatare;

- Menţinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie

spontană în vecinătate cu culturi agricole);

- Păstrarea locurilor de cuibărit ale speciilor identificate;

- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

puilor, etc.).

• Măsuri pentru protejarea reptilelor

Pe amplasament şi în vecinatatea acestuia s-au identificat specii de reptile protejate

incluse în Anexa IV a Directivei Habitate: Lacerta agilis (şopârla cenuşie).

Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construire şi constau în:

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,

deşeuri;

- reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi

vibraţii(zgomotul provenit de la utilaje/ex: autobasculante, excavatoar);

- interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de

exploatare;


de reptile identificate în zonă;

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;

- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

- reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.

Aceste măsuri sunt detaliate în capitolul următor şi se adresează în principal speciilor

identificate pe amplasament şi cuprinse în fişa sitului, dar şi pentru celelalte categorii de

păsări.

• Detalierea măsurilor propuse

Măsurile propuse se referă în special la reducerea perturbării mediului în perioada de

construire(deschidere exploatare). Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor

protejate identificate pe amplasament şi în vecinatate. Măsurile propuse, dacă sunt

implementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor de faună de pe amplasament

şi din zona învecinată, contribuind astfel la menţinerea stării actuale a funcţiilor ecologice

67

ale zonei. Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în

perioada de deschidere a exploatării şi de operae, se recomandă:

- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot

acceptate

- evitarea exploatării în perioada de martie-aprilie când speciile de ornitofauna

cuibăresc, iar speciile de peşti sunt în perioada de reproducere;

- evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea se

va evita utilizarea ei în exces.

- evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a

insectelor nocturne şi implicit a liliecilor.

Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către

lucrători, capturarea involuntară a diferite specii în gropi, santuri, canale etc, apariţia de

false locuri de reproducere (ex gropi, şanturi, canale temporar inundate care sunt secate

în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor, sa), se recomandă organizarea de

şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict

protejate de lege;

Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la

umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului de

impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă

măsută de reducere este folosirea de utilaje si masini conforme cu standardele euro.

Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al

hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al

deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor

speciilor şi habitatelor se recomandă:

- aplicarea unei discipline în circulaţie;

- folosirea de tehnologii noi, performante;

- realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deşeurilor

prin efectuarea unui contract o firmă autorizată de salubrizare;

Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de

faună cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:

- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.

- curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele de

animale(ex. câini, păsări, sa) produse de către accidente pentru a nu atrage

eventuale specii necrofage(păsări răpitoare, vulpi, sa);

68

• Măsuri propuse pentru un anumit factor de mediu pentru reducerea impactului asupra

speciilor de flora şi fauna

- Măsuri generale de reducere a impactului pentru factorul de mediu

- Măsuri specifice propuse în diferite faze ale proiectului

În continuare sunt prezentate măsurile propuse, astfel ca la în final să se

întocmească un tabel cu m ăsurile respective pentru adoptare şi implementare, cu

evidenţierea responsabilităţilor şi a graficului de implementare.

-Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii generat de folosinta resurselor de

apă

Impactul asupra biodiversităţii generat de utilizarea resurselor de apă: Nu este cazul.

Pe amplasament nu vor fi reţele de utilităţi.

-Măsuri de management al deşeurilor pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii

Impactul pozitiv al managementul deşeurilor asupra speciilor de flora şi fauna,

depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, de deşeurile

produse de acestea, de transportul materialelor şi de deşeurile de construcţie.

-Măsuri generale de reducere a impactului generat de managementul deşeurilor

Depozitarea deşeurilor/îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament:

- transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit

ecologic autorizat;

- deşeurile menajere vor fi transportate în vederea eliminării de operatorul de

salubritate conform contractului încheiat.

Deşeurile vor fi colectate de către beneficiar şi transportate în vederea

valorificării/eliminării la agenţi economici specializaţi autorizaţi în localităţile învecinate fără

a perturba biodiversitatea zonei.

Controlul respectării normelor de colectare a deşeurilor:

- controlul respectării normelor de colectare a deşeurilor în perimetru de exploatare;

- asigurarea dotărilor necesare în vedera colectării deşeurilor (pubele, containere);

- realizarea serviciului de salubritate de către un operator privat local sau existent în

zonă.

Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii datorate zgomotului

Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de echipamente şi utilaje folosite

pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de zgomot au loc. Amenajările

69

au caracter de deschidere exploatare şi excavare, nu se realizează echipări sau dotări

speciale.

Zgomotele şi vibraţiile sunt generate de activităţile extractive şi cele de încărcare şi

transport. Conform STAS10009 / 86 valorile admise de zgomot sunt: 65 de db la limita

incintei şi 50 de db la limita receptorilor protejaţi. Evaluând nivelul de zgomot produs de un

excavator şi un buldozer (a cărui activitate nu este continuă şi simultană cu a

excavatorului) apreciem că nivelul de zgomot produs va fi sub limita admisă de lege.

Curenţii de apă, perdeaua de protecţie constituită de vegetaţie contribuie la absorbţia şi

disiparea undelor de zgomot. De altfel, aşezarea rurală Movileni se află la o distanţă de

cca 3 km faţă de perimetru de exploatare.

Măsuri generale de reducere a impactului zgomotului

- dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului

(izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria

respectivă de utilaj.

• Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii datorate transportului

Impactul datorat transportului este redat de cantitatea de material transportat şi tipul

de vehicule necesare realizării şi funcţionării proiectului.

Măsuri generale de reducere a impactului generat de transport

- activitatea de extragere agregate minerale se va desfăşura cu acceptul dat de

deţinătorul drumurilor comunale ;

- dacă pe parcursul exploatării perimetrului Cosmeşti vor apărea gropi în cadrul

drumului de acces, beneficiarul se obligă să întreţină drumul prin folosirea ca

material de umplutură a balastului şi pietrişului, aceste lucrări fiind executate în

special primăvara şi toamna. Amenajările propuse vor îmbunătăţi nu numai traficul

rutier, dar vor reduce şi emisiile de poluanţi, concomitent cu creşterea sistemelor de

depoluare la autovehicule.

• Măsuri generale de reducere a impactului asupra biodiversităţii generat de exploatarea

resurselor de agregate minerale

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice; se va analiza modul în care se

conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor. Înregistrarea volumelor

de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona

cantităţile extrase şi valorificate. Societatea va întocmi:

- măsurători topografice şi topobatimetrice cel puţin o dată pe an şi cu maxim 90 de

zile înainte de expirarea avizului de exploatare;

- inventarierea resurselor exploatate pe perioada pe care s-a solicitat avizul.

70

Personalul care utilizează draglina, buldozerul, încărcătorul şi autobasculantele vor

verifica funcţionarea din punct de vedere tehnic a utilajelor; eventualele defecţiuni vor fi

remediate în cel mai scurt timp posibil. Inspecţia tehnică a utilajelor se va face periodic în

locuri special amenajate. Se va realiza monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore prin

ridicări topografice în special la cel mult 15 zile după viiturile importante. Se va monitoriza

evoluţia suprafeţelor eliberate de sarcini tehnologice asociată cu stabilitatea terenurilor

perimetrale amplasamentului, după încheierea perioadei de exploatare, sau pe măsură ce

o anumită zonă nu se va mai exploata.

Operatorii vor fi instruiţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi depozitarea

corectă; deşeurile se vor evacua de pe amplasament ritmic conform contractului încheiat

cu operatorul de salubritate zonal.

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND

SPECIILE SI/ SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AF ECTATE

Materiale şi metode

• Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei:

- inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi;

- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

- realizarea de fotografii ale plantelor în vederea verificării ulterioare a identităţii

taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul

determinatoarelor de specialitate;

- înregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare;

- identificarea asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

- realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de

habitat;

- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante.

• Metode de cercetare a faunei

Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, păsărilor şi mamiferelor în

perioada aprilie 2010-iunie 2011.

Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai -

august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea - metodei transectelor. Vizitele

in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul carierei, cat si pe terenurile

71

limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat iarna (ianuarie-februarie), in timpul migraţiei

(martie-mai; octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) din zona exploatarii.

Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe

şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a. Speciile de mamifere s-au

identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele

limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.

Studii avifaunistice (pasari)

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei

de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren.

Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o

cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute

prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi

fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi

evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în

perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit

cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa

unei specii în zona de interes. Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi

utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj

(direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.).

Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această

metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

stabilirea dinamicilor migraţionale. În acest sens au fost alese puncte cheie care să

acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj

preferate de speciile de păsări.

Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de

vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce

traversează zona de studiu.

Recensământ din puncte fixe

Metoda folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică (ciocănitoarele, păsări

cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de observaţie

sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre 25-50 m

sau chiar mai mult, daca terenul permite.

Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise,

sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de păsări de talie mica şi mamifere.

72

Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii

Pentru prognozarea impactului produs de proiectul "Exploatarea agregatelor

minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Movileni, judeţul Galaţi", s-a avut în

vedere atât folosirea unor utilaje performante, cât şi diminuarea impactului produs asupra

mediului natural, în faza de construire, cât şi în faza de exploatare.

Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care

au stat la baza desemnarii siturilor protejate: aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior , precum şi alte specii de floră şi faună sălbatică

întâlnite pe amplasament şi în vecinătatea acestuia.

Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:

- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în

fişa sitului;

- suprafaţa habitatelor afectate;

- habitate întâlnite în perimetrul exploatarii;

- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi imediata

vecinatate;

- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat

la baza desemnarii ariei de protecţie specială avifaunistică: ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior;

- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii,

raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate;

- ecologia speciilor identificate în zona investigatae;

- activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia;

- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele

disponibile).

6. SURSELE DE INFORMARE

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată a fost întocmit pe baza observaţiilor directe

din teren, cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în:

-Formularul standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, publicat in

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 bis/7.ll.2008.

-Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro)

- memoriu tehnic de prezentare a investitiei, certificatul de urbanism, planuri, sa.

73

- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările

şi modificările ulterioare;

- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului

- Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi

Legea nr. 112/2006;

- HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificată şi completată prin HG

nr. 352/2005;

- OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr.

655/2002;

- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie

(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidul de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător;

- STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate;

- OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr.

426/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- STAS 10009/88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;

- Ordinul nr. 58/19/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind

aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul

de refacere a mediului şi proiectul tehnic, modificat prin Ordinul nr. 27/2005;

- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariiilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice

- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Actualizarea şi verificarea datelor din sursele men ţionate anterior se realizeaz ă

prin studii de teren de c ătre evaluatorii care întocmesc studiul de evaluare adecvat ă.

74

ANEXE

75

In figura de mai jos este prezentat amplasamentul perimetrului:

S.C.”ITALCOGIM” SRLapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · STUDIU DE EVALUARE...

Documents

Transcript of S.C.”ITALCOGIM” SRLapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · STUDIU DE EVALUARE...