STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10

SC ECOMULRIPROD SRL octombrie 2013 1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul

AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10

BENEFICIAR: SC MUFLONUL AGROSORT SRL

AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU SC ECOMULTIPROD SRL pozitia 253 in Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului ADMINISTRATOR FTP III Retegan Livia Volum unic: Aceasta documentatie, incluzand piesele scrise sau desenate, nu poate fi folosita numai in scopul pentru care a fost in mod specific elaborata. Ea nu poate fi reprodusa, intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect, in alt scop, fara aprobarea prealabila a proiectantului, acordata legal in scris. Data: octombrie 2013



CUPRINS

INTRODUCERE

I.INFORMATII PIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII ................................... 7 1.1.Informatii privind proiectul .................................................................................... 7

1.2.Localizarea geografica si administrativa ................................................. 10 1.3.Modificarile fizice ce decurg din proiect si care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a proiectului ...................................12 1.4.Resursele naturale necesare implementarii proiectului....12 1.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ...........................12 1.6.Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora .....13 1.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului ..........................................................................................................18 1.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului, respectiv

modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea arie naturale de interes comunitara ............................................................................... 18

1.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a proiectului ..................................................................... 18

1.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului .. 19 1.11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 19 1.12.Caracteristicele proiectelor existente propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitara ............................................................... 21 II.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................. 22 2.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar .......................... 22

2.2.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecintate a proiectului .................................................................................................................. 24

2.3.Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora ............................................................... 33

2.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ... 33 2.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ... 34 2.6.Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar ...................................................................... 35 2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planul de management ............................................ 36 2.8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes



comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ......................... 36 2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar .................................................................................... 38 III.IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ......................................... 38 3.1.Identificarea si evaluarea tuturor tipurilor de impact al proiectului susceptibil sa afecteze in mod semnificativ situl.... 38 3.2. Evaluarea semnificatiei impactului ...41 IV.MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................44

4.1.Identificarea si descrierea masurilor de reducere cre vor fi implementate pentru fiecare speci si/sau tip de habitat afectat de proiect si modul in care acestea vor rduce/elimina impactul negative asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.. 38

4.2.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului 44

4.3.Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar . 45 V.METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR .. 46 BIBLIOGRAFIE



INTRODUCERE

Prezentul studiu s-a intocmit in vederea derularii procedurii de emitere a

acordului de mediu necesara implementarii proiectului AMENAJARE PISCICOL

SASARM 10, situat in extravilanul localitatii Sasarm, jud. Bistrita-Nasaud.

La elaborarea studiului s-au utilizat datele furnizate de catre beneficiar, date din

literature de specialitate, datele culese din teren, date din consultarile cu specialisti in

proiectarea constructiilor si amenajarilor hidrotehnice si specialisti din cadrul SGA

Bistrita-Nasaud.

Amplasamentul proiectului include terenuri cuprinse in situl raul Somesul Mare

cod ROSCI0393, declarat conform Ordinului ministrului mediului si padurilor

nr.2387/2011 ca sit de importanta comunitara, motiv pentru care proiectul trebuie sa

treaca prin etapa sudiului de evaluare adecvata.

Obiectivele prezentului studiu de evaluare adecvata sunt:

-evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul propus pentru derularea

proiectului;

-evaluarea impactului pe care activitatile derulate prin proiectul propus le-ar

exercita asupra mediului (habitate, specii de flora si fauna de interes comunitar,

integritatea siturilor Natura 2000 in care este situat amplasamentul proiectului);

-stabilirea modului de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind

protectia mediului;

-identificarea de masuri care sa conduca la diminuarea sau anularea

potentialului impact exercitat de activitatile prevazute in proiect asupra mediului si

biodiversitatii, in special asupra speciilor de interes conservativ.

-evaluarea adecvata a activitatilor si a impactului potential, precum si a

masurilor de reducere a acestuia se vor realiza pentru etapa de pregatire si etapa de



exploatare.

Titularul si beneficiarul proiectului: SC MUFLONUL AGROSORT SRL

Adresa : Chiuza, str. Principala, nr.1, jud. Bistrita-Nasaud

CIF RO 26437417; Nr. ORC J06/28/2010.

Telefon : 0263346196.; 0731-707027

e-mail: Administrator: Ovidiu Istrate Proiectantul lucrarii: SC FIATECH SRL -firma atestata de catre MMGA Adresa : Bistrita str.Subcetate Nr. 37, jud. Bistrita-Nasaud Telefon :. 0263-238070. Administrator: Ing. Bocskai Zoltan Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata SC ECOMULTIPROD SRL Inscrisa la pozitia 253 in Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Adresa postala: Bistrita, str. Parcului, nr. 7, jud. Bistrita-Nasaud Telefon: 0263215995 Fax: 0363810550 e-mail: [email protected]



I.INFORMATII PIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII

1.1 Informatii privind proiectul

Denumirea: AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10

Descrierea proiectului

Proiectul propune amenajarea unui lac piscicol cu extractia si valorificarea

agregatelor de balastiera pe un teren neproductiv, in suprafata totala de 74.257 m2

proprietate a beneficiarului. Dupa definitivarea lucrarilor de extractie se vor executa

lucrarile specifice amenajarii piscicole cu suprafata de 58.373 m2.

Pe amplasamentul analizat au mai fost perimetre de exploatare dar extractia a

fost efectuata partial.

Perimetrul de exploatare se gaseste la nord de albia raului Somesului Mare pe

terasa inferioara.

Accesul la perimetrul de exploatare se face din localitatea Sasarm de pe DN l7

D pe un drum tehnologic bine intretinut care asigura si accesul la terenurile agricole

din zona.

Realizarea proiectului va cuprinde doua etape :

-Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera ;

-Amenajarea piscicola.

Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera

Se are in vedere realizarea unei extractii corespunzatoare corespunzatoare cu o

draglina.

In intervalul 2013-2014 se va realiza extractia pe o suprafata de 35.735 m2 iar

in intervalul 2014-2015 se va definitiva extractia pe o suprafata de 38.522 m2.



Extractia zacamantului se face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de

5-7 m si lungime intre 20-60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.

Exploatarea agregatelor minerale se va face pana la adancimea de 11,5 m de la

suprafata solului ( cota 255,50 ).

Beneficiarul a executat lucrari de prospectiuni geologice constand din excavatii.

Dupa stratul vegetal cu grosime de 0,9 m, urmeaza un strat de pietris si bolovanis

cu grosime de pana la 11,5 m. Nivelul freatic a fost pus in evidenta la adancime de

10,25 m fata de nivelul solului.

Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:

-deschiderea zacamantului;

-pregatirea zacamantului;

-exploatarea zacamantului.

Deschiderea zacamantului

Nu sunt necesare lucrari de amenajare a cailor de acces la amplasament.

Accesul se va realize din drumul existent, balastat si bine intretinut.

In vecinatatea perimetrului analizat se desfasoara activitati de exploatare a unui

zacamant de nisip si pietris si de prelucrare a acestora (sortare-spalare).

Pregatirea zacamantului

Lucrarile de pregatire constau in curatarea zonei de exploatare si decopertarea

ei cu ajutorul excavatorului. Materialul decopertat se va depozita temporar la capatul

suprafetei de exploatat. Suprafata de depozitare a copertei va creste odata cu

inaintarea lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, la finalizarea lucrarilor

suprafata va fi cca 14.000 m2.

Exploatarea zacamantului

Extractia balastrului se va face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de 5



7 m si lungime intre 20 si 60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.

Exploatarea agregatelor se va face cu excavatorul pe senile si draglina.

Materialul excavat va descarca in autobasculanta si se va transporta la statia de

spalare sortare din vecinatate pentru prelucrare sau in stare bruta la lucrari de

refacere/reparatii a drumurilor.

Amenajarea piscicola

Avand in vedere situatia existenta cu teren neproductiv, de pe care s-a extras

agregate minerale cu suprafata de 74.257 m2 existenta unui strat freatic care nu are

fluctuatii de nivel prea mari se propune ca dupa definitivarea exploatarii de agregate

minerale sa fie amenajat un lac piscicol.

Lacul piscicol va avea urmatoarele caracteristici :

Suprafata 58.373 m2..

Adancime 11,5 m de la nivelul solului

H strat de apa 5,9 m.

V 344.400 m3.

Nivelul lacului va fi asigurat din panza freatica si precipitatii.

Scopul lacului este de a organiza activitatea de pescuit sportiv la speciile caras

si crap.

Lacul nu are prevazute goliri si nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli

naturale mamaliga si boabe de porumb.

In zona nu sunt alimentari cu apa din panza freatica sau alte amenajari

piscicole. Zona nu este inundabila.

Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:

-executarea a doua taluzuri la un unghi de 45 (un taluz de la fundul lacului pana la

berma si al doilea de la berma la coronament );

-amenajare berma cu latimea de 2,5 m;



-nivelare coronament, imprastierea de pamant vegetal pe taluzul dintre berma si

coronament, coronament si berma si insamantarea cu iarba;

-popularea lacului.

La finalizarea lucrarilor suprafata ocupata definitiv de luciu de apa va fi 58.373

m2., suprafata ocupata cu spatiu verde (coronament, berma, taluz) va fi 15.884 m2.

Obiective principale ale proiectului

Preoiectul propune valorifica resursele naturale (agregate) din zona si

amenajarea terenului din zona exploatarii a unui lac piscicol.

Informatii privind productia care se va realizarea In urma evaluarii in teren a rezultat urmatoarea rezerva:

Volumul de pietris si nisip ce se va exploata este de 422.820 m3

Volumul copertei este de 66831,3 m3.

Cresterea pestelui se face fara furajare, lacul va fi folosit pentru pescuitul sportive.

Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate La realizarea lucrarilr de excavare si amenajare a lacului se vor utiliza:

-motorina 185 m3 se va asigura de la cisterna tipizata de la statia de sortare-spalare

(proprietate a beneficiarului);

-uleiuri pentru mijloacele auto si pentru utilaje 120 l se va asigura de la depozitul de

uleiuri organizat in incinta statiei de sortare-spalare.

1.2.Localizarea geografica si administrativa

Judetul Bistrita-Nasaud situat in nord-estul Transilvaniei este incadrat la nord si

est de un arc muntos alcatuit din muntii Tibles, Rodnei, Suhard, Bargau si Calimani.

Inspre sud si vest altitudinile scad treptat si in ansamblu relieful imbraca aspectul unui

amfiteatru larg alcatuit din munti, dealuri, depresiuni si lunci. Dealurile si podisurile

ocupa 2/3 din suprafata judetului si incadreaza o serie de bazinete depresionare si

depresiuni formate si drenate de cursuri de apa.



Comuna Chiuza este situata in partea central-vestica a judetului Bistrita-

Nasaud, la o distanta de 42 km de Bistrita si 12 km de Beclean, la jumatatea distantei

intre Beclean si Nasaud pe DN 17D.

Din punct de vedere geografic, comuna Chiuza este situata la contactul vaii

Somesului Mare cu dealurile piemontane ale Nasaudului, iar din punct de vedere

hidrografic in bazinul Somesului Mare.

Amenajarea piscicola SASARM 10 se va realiza pe malul drept a Somesului

Mare cod cadastral II-1 la Hm 914. Terenul are o suprafata de 74.257 m2.

Localizarea s-a materializat in fisa de perimetru avand coordonate in SISTEM

STEREO 70 dupa cum urmeaza:

Numar punct X Y 1 635286 441684 2 635002 441816 3 634933 441672 4 634912 441645 5 634886 441560 6 634864 441517 7 735011 441436 8 635033 441437 9 635051 441446 10 635063 441461 11 635155 441622 12 635154 441654 13 635172 441692 14 635267 441650 15 635278 441652



Amplasamentul se afla in extravilanul localitatii Sasarm pe malul drept la o

distanta de cca. 270 m fata de albia Somesului Mare, comuna Chiuza, jud. Bistrita-

Nasaud.

1.3.Modificarile fizice ce decurg din proiect si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

Proiectul propus, prin specificul sau si prin tehnologia adoptata, determina

modificari fizice ale mediului natural. Prin lucrari de excavare a rezervei de agregate

minerale va rezulta o cuveta care va drena apa din acvifer rezultand un luciu de apa cu

suprafata de 58.373 m2.

1.4.Resursele naturale necesare implementarii proiectului Implementarea proiectului propus se bazeaza pe existenta resurselor naturale

neregenerabile, depozite narurale de agregate minerale, care vor fi extrase din

perimetrul temporar de exploatare si comercializate.

Apa necesara lacului va fi preluata din acvifer si din precipitatii. Alimentarea cu

apa a lacului piscicol se face in mod permanent cu debitele preluate din freatic prin

circulatia acviferului subteran si din precipitatii.

1.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

proiectului

Resursa naturala ce va fi exploatata din cadrul sitului ROSCI0393 este

reprezentata de catre agregatele minerale, nisipuri si pietrisuri, apartinand

formatiunilor tortoniene, sarmatiene si cuaternare .



Cantitatea totala de extras geologic in cadrul proiectului propus este de

422.820 m3.

1.6.Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

a)Emisii generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora Aer

Proiectul propus implica in faza de deschidere si functionare folosirea unor utilaje

specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel: excavator pe sine, buldoexcavator,

incarcator frontal, draglina, autobasculanta.

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din cistern tipizata

prevazuta cu pompa de distributie aflata la statia de sortare-spalare din imediata

vecinatate a amplasamentului.

Toate aceste utilaje sunt surse mobile, care in timpul functionarii genereaza

praf, emisii de gaze, zgomot si vibratii.

Principalii poluanti pentru aer generati de proiect sunt:

-pulberi (praful) generat in timpul lucrarilor specifice de excavare, incarcare in

autocamioane si transport pana statia de spalare-sortare;

-gazele de ardere generate de arderea carburantilor in motoarele utilajelor si ale

mijloacelor de transport.

Pulberile sunt generate pe amplasament in timpul lucrarilor de excavare,

incarcare agregate in autobasculante si in timpul deplasarii pe drumurile de incinta

cand, in timpul transportului, curentii de aer antreneaza in atmosfera o parte din

particulele de praf de pe suprafata incarcaturii, precum si praful rezultat din

deplasarea mijloacelor de transport pe carosabilul drumului de acces.

Praful se propaga in jurul zonelor de lucru si de-a lungul drumurilor de acces

si se depune pe iarba si frunze in cantitate descrescatoare de la interioarul spre

exteriorul acesteia.

In timpul transportului materialelor mijloacele de transport vor circula cu



viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantitati mari de particule fine de

praf.

Gazele de ardere sunt generate de arderea carburantilor (motorina) in motoarele

utilajelor si ale mijloacelor de transport, ce degaja in atmosfera gaze de esapament,

in a caror componenta sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf

(SO2); compusi organici volatili (COV), pulberi. Cantitatile de noxe eliberate in

atmosfera depind de: puterea, regimul si timpul de functionare al motoarelor,

caracteristicile carburantului folosit etc.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce in jurul balastierei si de-a lungul

drumului de acces la statia de sortare-spalare. Prin imbunatatirea nivelului

tehnologic al motoarelor si prin aplicarea normelor Euro II V, comparativ cu

Euro I se prognozeaza scaderea emisiilor cu 30%.

Masuri de reducerea emisiilor de gaze se refera la:

-mentinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare tehnica corespunzatoare;

-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de

acces;

-controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista emisii in aer de

pe suprafata amplasamentului.

Apa In perioada implementarii proiectului In perioada de exploatare a agregatelor minerale si amenajare a cuvetei lacului

nu vor fi emisi poluanti cu efecte megative asupra apelor de suprafata si a acviferelor

subterane din zona.

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier

specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung

direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu sunt in cantitati importante

si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.



La nivelul perimetrului de exploatare pot sa apara numai poluari accidentale ale

factorului de mediu apa ca urmare a descarcarii accidentale in mediu de uleiuri

minerale si/sau hidrocarburi datorate defectarii utilajelor folosite in exploatarea

agregatelor de balastiera. In angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantitati mari ale

acestor substante care sa produca impurificari majore are factorului de mediu apa.

In perioada realizarii proiectului, in comditii normale de functionare si cu

respectarea stricta a tehnologiei de extractie, nu se va produce impact asupra

factorului de mediu apa.

In perioada functionarii proiectului

In perioada functionarii amenajarii piscicole, calitatea apei nu va fi influentata

deoarece lacul nu se furajaza, cresterea este extensiva, conditiile de crestere sunt

identice celor din lacurile naturale.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de

activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de

ecosistemul acvatic.

Literatura de specialitate, apreciaza ca o balta functioneaza ca un biofiltru

natural, iar produsele rezultate din activitatea biologica a faunei si florei lacustre

sufera un proces rapid de mineralizare care favorizeaza filtrarea apei pe verticala si

orizontala.

Amenajarea lacului va determina cresterea suprafetei luciului de apa din

zona si aparitia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele

masuri:

- in perimetru nu se vor depozita carburanti;

-alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;

-reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;

-manipularea si stocarea materialului excavat in asa mod incat sa nu fie antrenat de



ape;

-utilizarea de utilaje si mijloace de transport in stare tehnica buna;

-verificarea periodaca a starii tehnice a utilajelor;

-instruirea angajatilor care deservesc utilajelor implicate in perioada de constructie in

vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari

accidentale.

Sol sursele posibile de poluare pe perioada de constructie sunt reprezentate de

pierderi accidentale de carburanti si uleiuri in cazul unor defectiuni la rezervoarele

utilajelor si la efectuarea schimbului de ulei. Eventualele pierderi de produse

petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective vor fi decopertate si tratate

pentru neutralizarea poluantului. Materialul poluat se va colecta in butoaie metalice si

va fi neutralizat de catre agenti economici specializati.

Pentru evitarea pierderilor de produse petroliere utilajele vor fi verificate

periodic.

Schimbul de ulei la utilajele se va face la statia de sortare-spalare unde este

organizat depozit de uleiuri uzate.

Zgomotul

Zgomotul provine de la surse mobile si este generat de motoarele utilajelor si

mijloacelor de transport. Propagarea undelor sonore se face diferit, in functie de

mai multi factori, dintre care mentionam: distanta receptorului fata de sursa, gradul

de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursa, gradul de ocupare cu

obstacole care despart receptorul de sursa etc.

Nivelul de zgomot (puterea acustica standard) a celor mai importante utilaje

care vor functiona in balastiera este cuprins intre 80 115 dB(A). Zgomotul se

propaga in jurul punctelor de lucru din balastiera si de-a lungul drumului de acces.

Masuri de reducerea emisiilor de zgomot se refera la:

- pe perioada stationarii autobasculantei si in perioada de repaus motoarele



mijloacului de transport si a utilajelor vor fi oprite;

- se va urmari buna functionare a utilajelor si autocamioanelor astfel incat eventualele

defectiuni sa nu genereze zgomote cu intensitate mai mare decat valoarea prevazuta in

cartea tehnica.

In perioada de functionare amenajarea piscicola nu se va constitui intr-o sursa

de zgomote si vibratii.

Vibratii

Vibratiile sunt generate de surse mobile, provin de la functionarea utilajelor si

ale mijloacelor de transport pe parcursul desfasurarii activitatii si nu reprezinta surse

semnificative de vibratii. Posibilitatea propagarii vibratiilor in imprejurimile

balastierei, cel putin teoretic, este foarte redusa.

b) Deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

Deseuri menajere rezulta in activitatea zilnica fiind generate de personalul

deservent al punctului de lucru. Acestea nu sunt biodegradabile, de aceea se vor

colecta si inmagazina temporar in pubela tipizata si vor fi evacuate impreuna cu

deseul menajer de la statia de sortare-spalare proprietate a societatii.

Deseuri tehnologice pot rezulta din decopertarea terenului din amplasament

si in mod accidental, din cauze neprevazute in timpul implementarii proiectului

propus, sunt nebiodegradabile si pot fi elimite dupa cum urmeaza:

-Deseuri de pamant si si vegetatie provin din decopertare. Deseul de natura vegetala

este biodegradabil. Deseul de pamant din coperta se depoziteaza temporar la limita

perimetrului si se va utiliza la amenajarea lacului piscicol;

-Uleiuri uzate pot proveni de la utilaje, organe de transmisie si instalatii hidraulice

de capacitate mare. Schimbul de ulei se va face de catre personalul de la service-ul

auto proprietate a societatii din Beclean. Uleiul uzat este este ridicat la fiecare

schimb de ulei;

- Deseuri de cauciuc, anvelope uzate, curele de transmisie etc, necesar a fi



schimbate in satier. Se vor valorifica la unitati specializate.

1.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Terenul pe care se va realize proiectul este proprietate a beneficiarului

SC MUFLONUL AGROSORT SRL, in suprafata de 74.257 m2, teren neproductiv (in

unele zone ale amplasamentului au fost executate lucrari de excavare).

Prin implementarea proiectului se modifica categoria de folosinta a terenului.

1.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare

poate afecta integritatea arie naturale de interes comunitara In vederea implementarii proiectului propus nu sunt necesare servicii si lucrari

suplimentare de dezafectare/reamplasare de: conducte, linii electrice si de

telecomunicatii, constructi existente etc. De asemenea, pentru implementarea

proiectului propus nu este necesara racordarea la utilitati publice (apa, canalizare,

retele electrice si de telecomunicatii).

1.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a proiectului

Conform memoriului tehnic intocmit de beneficiar, implementarea

proiectului propus se va desfura pe o perioad de doi ani contractuali, incepand cu

data emiterii permisului de exploatare de catre A.N.R.M.

Amenajarea piscicola este cu character permanent..



1.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Importanta exploatarii si valorificarii agregatelor este data de necesitatea

crescanda de materiale de constructii in vederea dezvoltarii infrastructurii economice

si industriale a judetului. Aportul de agregate minerale va impulsiona asadar

activitatile de constructii civile si industriale din zona.

Amenajarea piscicola va fi folosita in scon recreativ, pentru pescuitul sportive.

1.11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Amenajarea piscicola va fi realizata dupa excavarea agregatelor pe o suprafata

de 74.257 m2, pana la o adancime de 11,5 m.

Lucrarile de excavare vor fi executate in regie proprie de SC MUFLONUL

AGROSORT SRL Chiuza.

Perimetrul in care se va desfasura exploatarea este amplasat in terasa malului

drept al raului Somesul Mare.

Exploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din

dotarea societatii (draglina, excavator cu cupa, incarcator si autobasculanta).

Exploatarea agregatelor se va desfasura deasupra si sub nivelul hidrostatic.

Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:

-deschiderea zacamantului;

-pregatirea zacamantului;

-exploatarea zacamantului.

Deschiderea zacamantului

Nu sunt necesare lucrari de amenajare a cailor de acces la amplasament.

Accesul se va realize din drumul existent, balastat si bine intretinut.

In vecinatatea perimetrului analizat se desfasoara activitati de exploatare a unui



zacamant de nisip si pietris si de prelucrare a acestora (sortare-spalare).

Pregatirea zacamantului

Lucrarile de pregatire constau in curatarea zonei de exploatare si decopertarea

ei cu ajutorul excavatorului.

Exploatarea zacamantului

Extractia balastrului se va face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de 5

7 m si lungime intre 20 si 60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.

Exploatarea agregatelor se va face cu excavatorul pe senile si draglina.

Exploatarea se face in trepte, cu o berma. Exploatarea agregatelor submerse se va face

cu excavator cu brat de 4 m. Materialul excavat va descarca in autobasculanta si se va

transporta la statia de spalare sortare din vecinatate pentru prelucrare sau in stare

bruta la lucrari de refacere/reparatii a drumurilor.

Solutia adoptata pentru inchiderea balastierei consta in principal in integrarea

lucrarilor de exploatare in planurile de urbanism si utilizarea ulterioara a excavatiilor

pentru amenajare piscicola.

Amenajarea piscicola

Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:

-executarea taluzurilor la un unghi de 45 ;

-amenajare berma cu latime de 2,5 m ;

-imprastierea de pamant vegetal pe taluze si in zona adiacenta malului si

insamantarea cu iarba;

-popularea lacului.

La finalizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale se vor executa

taluzurile si se vor retrage utilajele din cuveta rezultata. Se va amenaja berma cu

latime de 2,5 m , terenul se va nivela, se va compacta si inierba.



Popularea lacului

Lacul se va popula cu crap si caras.

Exploatarea lacului

Amenajarea piscicola este destinata pescuitului sportiv la speciile caras si crap,

nu cresterii intensive a pestelui.

Lacul nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli naturale mamaliga si boabe

de porumb

Lacul nu are prevazute goliri.

1.12.Caracteristicele proiectelor existente propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes

comunitara In zona se desfasoara activitati agricole si activitatea de prelucrare a a

agregatelor minerale.

In acest caz activitatile existente inainte de proiect in perimetru afectat de

implementare raman aceleasi si dupa inceperea proiectului : exploatarea agregate

minerale, prelucrarea agregatelor, transport.

Apreciem ca din punctul de vedere al impactului cumulativ al proiectrului cu

activitatile defasurate in amplasamentul studiat nu pot fi evidentiate elemente de

impact negativ, impactul cumulat al proiectului cu activitatile cumulate va fi neutru.



II.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

2.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar Situl raul Somesul Mare are codul ROSCI0393 a fost declarat conform

Ordinului ministrului mediului si padurilor nr.2387/2011 ca sit de importanta

comunitara. Intregul sit se afla in judetul Bistrita-Nasaud.

Datele referitoare la sit sunt conform Formularului Standard Natura 2000.

1.IDENTIFICAREA SITULUI 1.1Tip 1.2Cod 1.3Data

completarii 1.4Data actualizarii

1.8 Data propunerii sit SCI

1.8Data confirmarii sit SCI

B ROSCI0393 2011.01 - 2011.01 -

1.6 Responsabili : Grupul de lucru Natura 2000 1.7 Numele sitului: Somesul Mare 2.LOCALIZAREA SITULUI 2.1 Coordonatele sitului

-latitudine 470 13 17

-longitudine 240 15 33 2.2 Suprafata 557 ha din care: 2.4 Altitudine

min 254 m, max 328 m, medie 273 m

2.5 Regiunile administrative Judetul Bistrita-Nasaud 100% , Beclean (2%), Chiuza (3%), Nimigea (2%),

Salva (2%), Sitereag (1%) 2.6 Regiunea biogeografica -continentala 3.2.c Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Rezident

a Reproducere

Iernat Pasaj Sit Pop

Consevare

Izolare

Global

1355 Lutra lutra P C B C B

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



Cod Specie Rezidenta Repro ducere

Iernat Pasaj Sit Pop

Consevare

Izolare

Global

1188 Bombina bombina

P C B C B

1193 Bambina variegata

P C B C B

1220 Emiys orbicularis P C B B B

Specii de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Rezidenta Reproduc

ere Iernat Pasaj Sit

Pop Consevare

Izolare

Global

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C C

1130 Aspius aspius P C B C B

1122 Gobio uranoscopul

P C B C B

1124 Gobio albipinnatus

P C B C C

2511 Gobio kessleri P C B C B

1146 Babanejewia aurata

P C B C B

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitat N06 32 511, 512 Rauri, lacuri N07 13 411, 412 Mlastini, turbarii N12 22 211, 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N15 20 242, 243 Alte terenuri arabile N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului : Zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentand habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alaturi de doua specii de amfibienin, o reptila si sace specii de pesti de asemenea de interes conservativ. 4.2 Calitate si importanta Important pentru protejarea ihtiofaunei prezente, in special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, cat si pentru specia Aspius aspius. Carcteristicile raului permit reproducerea acestor specii cat si a altor specii care nu sunt de interes comunitar, insa sunt importasnte din punct de vedere piscicol (Esox lucius, silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus barbus, Scoalius cephalus etc.), cat si pentru



mamiferul Lutra lutra. 4.3 Vulnerabilitate Pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat al activitatilor din agricultura. Poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape menajere si industriale. Depunerea deseurilor menajere pe malul raului. Construirea micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari nepotrivite.

2.2.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in

imediata vecintate a proiectului

La aceasta data la desemnarea sitului speciile criteriu au fost considerate in baza

unor prezente probabile.

Lutra lutra (Vidra de rau) cod 1355 face parte din

familia Mustelidae, subfamilia Canoidea. Se

inrudeste cu alte animale din aceeasi familie,

precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si

viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica,

cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la

baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga

de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg.

Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata

tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de

cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de scobituri

subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor.

Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice.

La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza

cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte

activ in timpul noptii.

Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4



pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. Este un animal care se

imblanzeste usor si se ataseaza de omul care il ingrijeste.

Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru vidra, prezenta acesteia

fiind strans legata de vegetatia existaenta pe malul apelor ce ofera apapostsi locuri de

cuibarire.

In aval de amplasament, in vecinatatea malului, au fost identificate urme de a

unui drup de vidre, 3 adulti si un pui. Arealul este vizitat de un grup de vidre din

populatia existenta in Somesul Mare. La aceasta data nu exista un inventar ala

populatiei de vidre din zona analizata.

Impactul asupra populatiilor speciei in perioada de implementare a proiectului va fi neutru. Realizarea amenajarii piscicole va fi o sursa suplimentara de hrana - va avea impact pozitiv. Consideram ca vor fi conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena) cod 1193 Phylum Vertebrata Clasa Amphibia Ordinul Anura Familia Discoglossidae Buhaiulul de balta cu burta galbena are

corpul de dimensiuni mici, aplatizat, atingand in

lungime 4 - 5 cm, prezentand un cap mare.

Caracteristic acestei specii este secretia

glandulara, extrem de toxica. Deosebirea dintre

masculi si femele o constituie forma mai zvelta a corpului. Spatele acestuia este

cafeniu-pamantiu, galbui/ masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai

frecvent decat la specia Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi.

Buhaiulul de balta cu burta galbena este o specie cu activitate atat diurna cat si

nocturna, preponderent acvatica. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite

putand convietui in balti mici. Hrana acesteia consta din insecte, viermi, moluste mici,

terestre si acvatice. Traieste de preferinta in ape statatoare, aparand pe maluri



dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se

ingroapa in pamant, pentru iernare.

Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o

protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din

cadrul arealului, este populat de aceasta specie, care poate realiza aglomerari

impresionante de indivizi in baltile mici, avand o capacitate mare de adaptabilitate

inclusiv in ecosisteme foarte populate. Aceasta se deplaseaza bine pe uscat putand

coloniza rapid noile balti aparute. Aceasta specie este intalnita aproape pretutindeni,

unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.

Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru Bombina varigata, in zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau terenuri mlastinoase.

Buhaiul de balta cu burta galbena nu a fost identificat pe amplasament sau in vecinatatea acestuia. Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie) cod 1188

Corpul este indesat, turtit, de dimensiuni

mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic,

avand lungimea egala cu latimea, cu botul rotunjit.

Ochii sunt foarte proeminenti, avand pupila triunghiulara.

Este o specie diurna, predominant acvatica. Intra in apa primavara devreme, in

martie si se retrage pentru hibernare in octombrie. Ierneaza pe uscat in ascunzisuri.

Reproducerea prin aprile-mai; in conditii favorabile de mediu se poate repeta in

august.

Inoata cu usurinta. Pe sol inainteaza prin sarituri mici. Se hraneste cu insecte,

melci mici si viermi. Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Daca

este surprins pe uscat, se intoarce cu abdomenul in sus, o face pe mortul.

Specia este vulnerabila in special datorita disparitiei a numeroase habitate

prielnice. Nepretentioasa, traieste in orice ochi de apa, permanent sau tempor, in balti

de la ses si campie, urcand si in regiunea dealurilor, la altitudini intre 0-400.



In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau

terenuri mlastinoase nu sunt conditii de habitat pentru Bombina bombina.

Buhaiul de balta cu burta rosie nu a fost identificat pe amplasament sau in

vecinatatea acestuia.

Emys orbicularis (broasca testoasa de rau) cod 1220

Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada

6-9 cm, iar carapacea la femela are 14-18 cm, coada 6-8

cm. Carapacea la adulti are forma eliptica, putin mai lata

posterior decat anterior, iar la exemplarele tinere este

rotunjita, cafenie-intunecat. La adulti, carapacea are

fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii

intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare

dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape

complet negru.

Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin

cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel

mai adesea, in primavara anului urmator.

Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori;

mananca obisnuit sub apa.

Habitat: In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele

cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine.

In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau

terenuri mlastinoase.

Broasca testoasa de rau nu a fost identificata pe amplasament sau in vecinatatea acestuia, prezenta ei o putem considera cel mult probabila.



Rhodeus sericeus amarus (boarca, bortanica, chisoaga, behlita, plutica, blehnita,

anghelina, carasoaica, ochenica ) cod 1134

Ordinul: Cypriniformes

Subordinul: Cyprinoidei

Formilia: Cyprinidae

Genul: Rhodeus

Descriere : corpul este inalt si puternic

comprimat lateral, capul este comprimat

lateral, lungimea sa reprezentand 19,5-27% din cea a corpului. Lungimea botului

reprezinta 27-34% din cea a capului. Gura este mica, subterminala, semilunara;

deschiderea ei ajunge pana sub nari, iar mandibula se insereaza sub jumatatea

anterioara a ochiului. Buzele sunt subtiri si intregi.

Dimensiuni: in mod obisnuit, lungimea adultilor variaza intre 31-60 mm fara caudala;

talia maxima este de 78 mm.

Habitat: traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar in cele foarte usor salmastre.

Prefera apele statatoare sau usor curgatoare de aceea, in rauri, se intalneste mai ales in

bratele laterale, dar este destul de frecventa si in plin curent, pana aproape de zona

montana, mai ales in Transilvania, Banat si Suceava. Raspandirea sa este legata de

prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu intreprinde migratiuni.

Reproducerea are loc de la sfarsitul lui aprilie pana in august.

Se hraneste cu alge filamentoase si unicelulare, resturi de plante superioare si detritus;

intamplator ingereaza si organisme animale.

Raspandire geografica: exista in majoritatea raurilor si mai ales in bratele moarte si

baltile din lungul lor, in Tisa si Iza, la Sighet, in Somesul Mare, de la Beclean, in

Somesul Mic, din aval de Gherla; in Mures, in zona Toplita, in Tarnava Mare, din

amonte de Blaj, pana la varsare; in iazurile de la Zaul de Campie, Taga si Taureni din

Campia Transilvaniei.

Boarca nu a fost identificata in zona, prezenta ei poate fi considerata cel mult probabila.



Aspius aspius (Avat, aun, boulean, butoi, fat, hant, peste lup, vanator, vulcan, vrespe) cod 1130 Familia: Ciprinide Raspandire: in Dunare,in garlele si baltile limitrofe Dunarii, Prut,Somes, Cris, Tisa, Bega, Timis. Descriere: Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m) Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg) Aspect: trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre rosu. Mod de viata: traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la apus. Se hraneste cu: pesti de talie mica, prefera obletele Realizarea proiectului va avea impact neutru asupra ihtiofaunei.

Avatul a fost semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor speciei va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung. Gobio uranoscopul (Chetroc, Petroc, Petrosel, Morcoci. ) cod 1122

Raspandire: Subspecie caracteristica

regiunii rasaritene a bazinului dunarean,

fiind intalnit in zonele superioare ale

raurilor repezi.

Biologie: Lungimea obisnuita este de 7-8

cm dar in mod exceptional poate ajunge pana la 15 cm. Pedunculul codal este mai

lung decat inaltimea corpului, gatul si pieptul sunt acoperite de solzi, musatile lungi si

ochii mici.

Coloratia este in general cenusie-bruna, cu reflexe albastrui, burta este alb-galbuie.

Corpul este patat cu pete mari negre.

Este un peste foarte sensibil, apele in care traieste trebuie sa fie bine oxigenate.

Prefera zonele cu apa mica si curent repede. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei



si resturi vegetale.

Chetrocul nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului, prezenta lui

poate fi considerata cel mult probabila. Gobio albipinnatus (porcusorul de nisip) cod 1124

Aceasta specie se caracterizeaza printr-

o talie mica pana la mijlocie avand o lungime

totala maxima de pana la 12 cm. Spinarea si

abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai

putin comprimat lateral. Buzele subtiri,

nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi

persistenti. Fata dorsala a corpului, pana la insertia dorsalei, comple acoperita cu

solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali scurti si distantati. Dintii

faringieni dispusi pe doua randuri, incarligati la varf si nezimtati. 7 exceptional 8 radii

divizate in dorsala. Ochii mari, aproape egali cu spetiul interorbitar. Corpul relativ

inalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai inalt decat gros. 4 solzi intre linia

laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului

cenusie inchis, cu pete si dungi mai intunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pana la 12 pete

rotunde.

Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin

sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu

apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Traieste mai mult solitar, uneori in carduri

mici. Se hraneste doar cu fauna bentonica, in special diatomee, efemeroptere, etc.

Reproducerea are loc in perioada mai si iunie. Pe teritoriul national specia are un areal

sub media speciilor de pesti din Romania; arealul se afla in scadere in ultimii zeci de

ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate

scazuta/medie.

Porcusorul de nisip nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului,

prezenta lui poate fi considerata cel mult probabila.



Gobio kessleri (petroc) cod 2511 Aceasta specie se caracterizeaza prin corp scund si gros sau relativ inalt si slab

comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa an general mai

mare decat analtimea minima. Ochii de marime foarte variabila, an general apreciabil

mai mici decat spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor mai analti decat

lungi. Mustatile de lungime variabila. Pietul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt

prevazuti cu striuri epiteliale an relief. Anusul este situat mai aproape de baza

ventralelor decat de insertia analei.

Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului

pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona cleanului. Prezenta

speciei este legata de o viteza a apei de 45 - 65, rar pana la 90 cm/s; aceasta viteza este

caracteristica raurilor de campie, si anume portiunilor lor putin adanci, cu substrat

nisipos. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei.

Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului

pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona cleanului. An

portinile de rau cu o viteza a apei de 45-65 cm/s, putin adanci, cu fund nisipos,

indivizii speciei sunt numerosi, traiesc an carduri mari de pana la cateva sute de

exemplare. Puietul formeaza carduri mari, care stau an apa mai anceata. Reproducerea

are loc an luna iunie. Hrana consta mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate.

an ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu

vulnerabilitate scazuta/medie.

Petrocul este semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor speciei

va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung. Sabanejewia aurata (dunarita) cod 1146 Aceasta specie face parte din supraclasa

pestilor ososi, osteichthyes, clasa

actinopterygii, subclasa neopterygii,

infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi,



ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata,

corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti este variabila. Au cate 5-

17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile. In lungul musculaturii laterale,

septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta

tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La baza totdeauna are cate o

pata, dorsala si ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata prin 4

subspecii. Dunarita are lungimea de 5-10 cm, si in gura la mascul se gasesc 7-8 dinti

faringieni si 9-11 la femele. Corpul dunaritei, este relativ scurt, inalt si gros. Inaltimea

sa maxima se cuprinde de 5-6 ori in lungime fara coada. Are spatele arcuit. Are solzii,

mici,ce se acopera unii pe altii.

Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia,

Oltenita, Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe

funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in lunile

aprilie-iunie, n rauri mici, repezi si pietroase.

La aceasta data nu sunt harti cu arealele de distributie ale acestor specii de

ihtiofauna identificate.

Dunarita nu a fost identificata in zona din vecinatatea amplasamentului prezenta ei poate fi considerata cel mult probabila. Habitate

In formularul standard la capitolul Vulnerabilitate sunt mentionate

urmatoarele cauze :

-pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat al activitatilor din agricultura ;

-poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape menajere si industriale ;

-depunerea deseurilor menajere pe malul raului;

-construirea micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari

nepotrivite.

Prin implementarea proiectului va rezulta un luciu de apa cu suprafata de 58373



m2 ce va constitui o sursa suplimentara de hrana pentru vidre.

Terenul din jurul amenajarii piscicole va fi inierbat, se va pastra curatenia, nu se

vor depozita deseuri.

Apa raului Somesul Mare nu va fi afectata nu lacul piscicol nu este prevazut cu

goliri.

2.3.Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar invecinate si distributia acestora

Proiectului analizat va avea un impact neutru asupra habitatului, regimul de

curgere a apei nu va suferi modificari.

Perimetrul de exploatare este situat in albia majora, lucrarile nu vor afecta

habitatul vidrei si a ihtiofaunei. Zona de implementare a proiectului este ocupata de un

habitat partial antropizat (statia de sortare-spalare), cu valoare conservativa redusa si

fara prezenta unor specii de plante rare.

In vecinatatea perimetrului proiectului propus, habitatatul terestru este ocupat cu

terenuri agricole, vegetatie ordinara de lunca, pe care nu cresc plante rare de interes

comunitar sau national.

Prin activitatea de exploatare a agregatelor minerale si amenajarea lacului nu se

va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare speciile din fauna terestra nu vor fi

afectate.

2.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Speciile protejate prezente in situl ROSCI0393 sunt incadrate in formularul

standard Natura 2000 la stadiul de conservare B conservare buna.

Luand in considerare gradul de conservare al speciilor prezente in zona



analizata se poate considera ca perspective acestora este buna.

2.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In perimetrul in care urmeaza a fi implementat proiectul analizat nu au fost

identificate niciun fel de elemente (habitate/specii) criteriu ce au stat la baza

desemnarii sitului.

Impactul produs in perioada de implementare a fost evaluat la un nivel

neutru, datorandu-se lipsei elementelor (habitate/specii) criteriu de pe amplasamentul

tinta unde urmeaza a fi implementat proiectul.

In zonele limitrofe prin prezenta acestora (habitate/specii) exista un impact

indirect, neutru, limitat.

La nivelul sitului nu exista date privind marimea populatiilor speciilor

protejare. In lipsa oricaror date certe asupra atributelor asociate speciilor criteriu de la

nivelul sitului, orice fel de evaluare cu privire la dinamica ramane hazardata.

La nivelul sitului lipseste un sistem (baza de date, cuantificare numerica,

etc.) a dimensiunii elementelor criteriu Natura 2000 care sa poata sa serveasca ca

termen de comparative si unitate de masura pentru stabilirea dinamicii locale a unor

populatii.

Tinand cont de densitatile mici ale populatiei de vidre, la lipsa habitatelor

relevante pentru aceasta specie din zona amprentei proiectului, dar si in lipsa unui

impact potential indirect, putem aprecia ca proiectul propus in faza de constructie, nu

va influenta dinamica populatiei criteriu ce a stat la baza desemnarii sitului. In faza de

functionare a amenajarii piscicole impactul va fi pozitiv asupra vidrelor prin realizarea

unei surse facile de hrana.



2.6.Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate sunt legate de conditiile de adapost, reproducere si hranire precum si

de presiunea antripica a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei.

In cazul proiectului analizat amplasamentul este situat in albia majora, distanta ce

mai mica de la limita perimetrului la raul Somesul Mare este de 270 m, nu va afecta

habitatul vidrei si a ihtiofaunei. Zona de implementare a proiectului este ocupata de un

habitat partial antropizat statia de sortare-spalare, teren neproductiv pe care s-au excavat

sporadic aggregate, terenuri agricole), cu valoare conservativa redusa si fara prezenta

unor specii de plante rare.

La nivelul sitului nu a fost descries pana in prezent setul de relatii structurale si

functionale ce participa la mentinerea integritatii sitului.

Clasele de habitate prezente in situl Somesul Mare sunt:

Cod % Clase de habitat

N06 32 Rauri, lacuri N07 13 Mlastini, turbarii N12 22 Culturi (teren arabil) N14 10 Pasuni N15 20 Alte terenuri arabile N26 3 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

La nivelul acestor habitate speciile descrise gasesc conditii de hrana, odihna si

reproducere.

Suprafata de implementare a proiectului de 74257 m2 reprezinta 1,33% din

suprafata sitului. Dupa realizarea lacului piscicol acesta va deveni habitat pentru cele

doua tipuri de amfibieni si sursa suplimentara de hrana pentru vidre.

Tinad cont de secventele comportamentale ale speciilor criteriu si de cerintele

ecologice ale acestora, habitatele de interes conservativ se limiteaza in cea mai mare

parte la categoriile cuprinse in tipurile CORINE :

-rauri, lacuri ;



-mlastini, turbarii.

Dintre factorii naturali ce participa la structurarea functionala a sitului cel mai

important este factorul de mediu apa. Acest factor reprezinta elementul de legatura si

maxima relevanta pentru speciile criteriu ce au stat la baza acestui sit. Apa se poate

considera ca reprezentand elementul structural de interrelationare de la nivelul

ansamblurilor biomurilor din cadrul sitului.

Prin realizarea lacului piscicol suprafata habitatuluiN06 Rauri, lacuri va

creste cu 3,27%.

2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planul de management

La aceasta data pentru situl raul Somesul Mare, cod ROSCI0393, nu este

elaborat un Plan de management sau orice fel de alt document prin care sa fie stabilite

obiective de conservare.

Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

au in vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si

habitatelor de interes comunitar.

2.8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

In urma analizei din teren au putut fi observate modificarile produse de

activitatile antopice desfasurate in vecinatatea perimetrului propus: exploatare

agregate minerale si activitati agricole.

Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis este localizat in teresa inferioara a

raului Somesul Mare. Amplasamentul este acuperit cu vegetatie ruderala, pe cea mai

mare suprafata domina un strat ierbos in care sunt prezente Lolium perenne, Plantago



major, Sonchus arvensis, Inula helenium, Elymus repens, Pastinaca graveolens,

Galium aparine, Angelica silvestris, Festuca arundinacea etc. La partea sud-estica

(spre rau) este present arboret de Salix alba.

In structura floristica a acestor cenoze lemnoase nu sunt prezente specii rare sau

vulnerabile de plante de interes national sau comunitar.

Suprafetele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului si graului pe arii

reduse. Campurile cultivate apar mozaicat, suprafetele nefiind supuse agriculturii

intensive, de tip monocultura.

Functiile ecologice ale ecosistemului acvatic, dar si ale habitatului terestru,

functia de support pentru plante si animale, nu vor fi afectate.

Avand in vedere ca lucrarile de excavare sunt prevazute in terasa, ecosistemul

acvativ nu va avea de suferit.

In urma realizarii proiectului va rezulta o noua forma de relief, lacul piscicol,

ceea ce duce la schimbarea in totalitate a zonei analizata.

Conform formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000, in cadrul

sectiunii vulnerabilitate se mentioneaza: pierderea si distrugerea habitatului ca rezutat

al activitatilor din agricultura, poluarea habitatului cu ingrasaminte chimice, ape

menajere si industriale, depunerea deseurilor menajere pe malul raului, construirea

micilor baraje fara amplasarea scarilor de pesti, sau amplasrea unor scari nepotrivite.

In urma implementarii proiectului propus se reduce suprafata terenului

neproductiv (fara specii cu valoare de conservare) si creste suprafata habitatului

ocupat de lacuri (habitat pentru vidra si amfibieni).

Putem conchide ca prin implementarea proiectului dispare o sursa de poluare cu

pulberi, starea de conservare a zonei se va imbunatati. Popularea lacului se va face cu

caras si crap. Functionarea lacului piscicol nu genereaza poluanti pentru mediul

inconjurator.



2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia

naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar Zona de implementare a proiectului nu se suprapune cu alte arii protejate,

cuprinse in reteaua de arii protejate de interes national.

III.IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI In cadrul studiului de evaluare adecvata se analizeaza impactul asociat

proiectului de implementat asupra fiecarui element criteriu ce a stat la baza desemnarii

sitului.

Perimetrul anlizat nu constituie habitat favorabil pentru toate speciile

mentionate in formularul standard Natura 2000.

3.1.Identificarea si evaluarea tuturor tipurilor de impact al proiectului

susceptibil sa afecteze in mod semnificativ situl Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact se face luandu-se in

consideratie integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, structura si

functiile ecologice ale acesteia, vulnerabilitatea privind structura si functiile ecologice

ale acesteia la modificari, precum si fata de obiectivele de conservare ale acesteia.

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu s-a tinut cont de valorile

maxime ale parametrilor proiectati.

1.Impact direct s-a identificat asupra habitatului de interes comunitar N06 rauri pe

perioada umplerii lacului datorita drenarii acviferului.



Impactul va fi negativ nesemnificativ, local si se va manifesta pe perioada

redusa de timp nu va influenta ihtiofauna din zona.

La exploatarea agregatelor minerale nu se va manifesta impact direct asupra

habitatelor si speciilor; lucrarile se vor desfasura in zona de uscat.

2.Impactul indirect asociat implementarii proiectului se datoreaza functionarii

utilajelor.

Pulberile rezultate se propaga in jurul zonelor de lucru si de-a lungul

drumurilor de acces si se depune pe iarba si frunze in cantitate descrescatoare de la

interioarul spre exteriorul acesteia. Distanta de la limita perimetrului la malul

dreprt al Somesului Mare este de cca 270 m. Distanta de sedimentare a pulberilor

se va face in jurul punctelor de lucru la distante ce nu vor depasi 50 m, nu va

ajunge in apa raului.

In timpul transportului materialelor pe drumurile tehnologice mijloacele de

transport vor circula cu viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantitati

mari de particule fine de praf.

Zgomotul produs in perioada de exploatare este similar cu cel produs la aceasta

data, mentionam ca utilajele ce vor lucra la exploatare sunt cele ce functioneaza la

exploatarea din vecinatate. Nivelul de zgomot (puterea acustica standard) a celor mai

importante utilaje care vor functiona in cariera este cuprins intre 80 si 115 dB(A).

Zgomotul se propaga in jurul punctelor de lucru din balastiera si de-a lungul drumului

de acces. Acctivitatea nu este continua, se estimeaza a se lucre 170 zile/an, 8 ore/zi, 5

zile/saptamana. Consideram ca populatia de vidre din zona s-au acomodat cu

zgomotul produs in desfasurarea activitatii de exploatare a agregatelor, din acest

motiv consideram ca zgomotul rezultat la implementarea proiectului analizat nu va

avea impact negative suplimentar asupra acestora.

Impactul activitatii este unul pe termen scurt, perioada de exploatare a



agregatelor este de 24 luni din momentul obtinerii permisului de exploatare.

3.Impactul pe termen scurt

Impactul direct si indirect se va manifest ape o perioada de 2 ani:

-perioada de exploatare si amenajare a lacului este de 24 luni de la obtinerea

permisului de exploatare.

4.Impactul pe termen lung Impactul pe termen lung va fi pozitiv prin transformarea terenului neproductiv

in lacul piscicol habitat pentru o patre din speciile criteriu ce au stat la baza

desemnarii sitului. Amenajarea lacului va determina cresterea suprafetei luciului de

apa din zona si aparitia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

5.Impactul din faza de constructie, operare, dezafectare

Se suprapune categoriei de impact direct si indirect.

6.Impactul Rezidual

Se va manifesta un impact rezidual pozitiv. Impactul rezidual se va suprapune

categoriei de impact pe termen lung.

7.Impactul cumulativ

Este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/actiuni cu incidenta

asupra unei suprafte sau a unei regiuni, a caror relevanta (impact) asupra mediului in

manifestare singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati,

inclusive cele previzionate a se realize, poate conduce la aparitia unui impact.

In aval de amplasament, pe raul Somesul Mare, se desfasoara activitatea de

sortare-spalare agregate (proprietate a beneficiarului proiectului). Tot in aval este

barajul de alimentare cu apa a orasului Beclean, debitul zilnic mediu prelevat este



Q = 52,93 l/s. Din acumularea de apa de la baraj este prevazuta realizarea unei

microhidrocentrale cu Pinstalata = 1,092 Mw ce va uzina un debit de apa Q=29,4 m3/s.

Debitul mediu zilnic preluat din rau in perioada de umplere a lacului (situatia

cea mai nefavorabila) a fost calculat la Q = 0,024 m3/s, acest debit nu va influenta in

nici un fel functionarea obiectivelor din aval.

Acumularea de apa are un volum de 200.000 m3 de apa, debitul de apa necesar

orasului si functionarea microhidrocentralei nu vor fi influentate de realizarea si

functionarea amenajerii piscicole.

Impactul datorat activitatilor de implementare a proiectului in perimetrul

analizat nu va fi negativ asupra speciilor si habitatelor din situl Somesul Mare

identificate. In zona vor functiona exploatare amenajarea piscicola si statia de sortare-

spalare.

In perioada de exploatare a agregatelor minerale si a lacului piscicol nu sunt

emisii in apa nu va exista un impact cumulative asupra factorului de mediu apa.

Impactul asupra factorului de mediu aer datorat emisiile de poluanti in perioada

de constructie este negativ nesemnificativ In perioada functionarii lacului nu se va

manifest impact asupra factorului de mediu aer.

Procedeul tehnologic la statia de spalare-sortare este umed, nu este o sursa

de poluare cu pulberi, in aceste conditii nu vor exista zone in care sa apara impact

cumulativ.

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului Evaluarea semnificatiei impactului se realizeaza in baza unui set de criterii

stabilite prin OM 19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupa

cum urmeaza:

a)Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Prin implementarea proiectului va rezulta un luciu de apa (pe o suprafata de



teren neproductiv, antropizata) ce reprezinta habitat pentru Lutra lutra. Astfel

suprafata habitatului N06 Rauri, lacuri va creste cu 3,27%.

b) Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Implementarea proiectului nu este in masura imprima efecte de fragmentare a

habitatelor..

c)Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul.

d)Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar

Nu este cazul.

e)Schimbari in densitatea populatiei

Lacul piscicol rezultat la finalizarea lucrarilor poate constitui habitat pentru

Bombina bombina si Bombina variegata. Consideram ca este posibila aparitia de

populatie din cele doua specii si cresterea populatiei de Lutra lutra.

f)Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Nu este cazul.

g)Indicatori chimici - cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa

sau de alte resurse naturale, care pot determinamodificarea functiilor ecologice ale

unei arii naturale protejate de interes comunitar

In perioada de constructie pe amplasament se vor utiliza carburanti si uleiuri.

Alimentarea utilajelor se va realiza pe amplasamentul statie de sortare-spalare.



Evaluarea semnificatiei impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSCI0393 Somesul Mare

Parcurgand atributele associate impactului potential al proiectului discutate mai

sus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului ROSCI0393

Somesul Mare, putem concluziona:

-implementarea proiectului va conduce la cresterea suprafetei de habitatului criteriu;

-implementarea proiectului nu va afectata habitate folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere a speciilor criteriu;

-proiectul nu este in masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar

sau/cu semnificatie pentru speciile criteriu ce au sta la baza desemnarii sitului;

-implementarea proiectului nu va perturba speciile criteriu;

-implementarea proiectului creaza o sursa suplimentara de hrana pentru Lutra lutra;

-implementarea proiectului poate sa creeze habitat pentru speciile Bombina bombina

si Bombina varigata;

-nu au putut fi pusi in evidenta indicatori cheie responsabili de inducerea unor

modificari la nivelul sitului.

In aceste conditii estimam ca nivelul si semnificatia impactului datorate

proiectului raman limitate, punctiforme si lipsite de relevante asupra elementelor

criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului Somesul Mare.

In conformitate cu legislatia nationala si cu Ghidul Natura 2000 Conservare in

parteneriat, elaborate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, a fost intr-o

prima faza analizata procedura schematica de abordare a planurilor si proiectelor ce

afecteaza siturile Natura 2000.

Au fost urmariti urmatorii pasi conformi:

1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legatura directa cu conservarea naturii?

Raspuns - nu.

2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului?

Raspuns nu, datorita faptului ca lucrarile se vor desfasura pe o suprafata



afectand 1,33 % din suprafata sitului, avand astfel o influenta punctiforma raportata la

suprafata. In consecinta, conform procedurii de abordare a planurilor si proiectelor ce

afecteaza siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat.

IV.MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Din analiza proiectului propus nu a putut fi identificat un impact negative direct

cu semnificatie pentru elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului

ROSCI0393 Somesul Mare.

Prin crearea luciului de apa proiectul va avea impact pozitiv pe termen lung.

4.1.Identificarea si descrierea masurilor de reducere cre vor fi implementate pentru fiecare speci si/sau tip de habitat afectat de

proiect si modul in care acestea vor rduce/elimina impactul negative asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer


-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de

acces;

-controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol apa subterana

-verificatri periodice a starii tehnice a utilajelor pentru evitarea pierderilor de produse

petroliere;



-schimbul de ulei la utilajele din perimetru si la mijloacele de transport se va face pe

amplasamentul statiei de sortare-spalare, cu mijloace adecvate.

Masuri de reducere a zgomotului si vibratiilor


-impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

-controlul periodic al nivelului de zgomot si folosirea de utilaje si mijloace de

transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot si capotaje.

4.2.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Lucrarile de refacere a mediului vor fi executate partial in paralel cu

exploatarea zacamantului:

-rambleerea excavatiei;

-nivelarea suprafetelor;

-compactarea suprafetei terenului;

-asternere sol vegetal;

-trasport si depunere steril din exploatare.

Lucrarile de insamantare ierburi perene si intretinerea acestora se vor efectua

dupa finalizarea lucrarilor la amenajarea piscicola.

4.3.Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar

Transformarea unui teren neproductiv fara valoare de conservare in lac piscicol

ce va constitui habitat pentru trei specii criteriu (amfibieni) este un aspect pozitiv al

realizarii proiectului.



V.METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA

INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE

INTERES COMUNITAR

Elaborarea studiului de evaluare adecvata a necesitat parcurgerea a doua etape,

respectiv etapa de teren pentru culegerea datelor privind cadrul natural general si

elementele speciale privind speciile si habitatele de interes comunitar din zona

amplasamentului si zona limitrofa si etapa de birou pentru prelucrarea datelor de teren

si elaborarea studiului de evaluare adecvata.

In etapa de teren, pentru culegerea informatiilor privind speciile si habitatele de

importanta comunitara s-a facut observatii directe asupra elementelor de flora si

fauna, respectiv:

- identificarea amplasamentului, vecinatatilor si acccesului din drumuri publice;

- identificarea vizuala a arealelor sensibile si determinarea distantei fata de

amplasamentul proiectului propus;

- observatii directe privind prezenta speciilor de mamifere protejate si a ihtiofaunei in

vecinatatea amplasamentului proiectului propus.

Colectivul care a realizat prezentul studiu de evaluare:

FTP III Retegan Livia

CS Biochimist Tigauan Iacob

CP III ing Tigauan Natalia



BIBLIOGRAFIE

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea

nr. 265/2006;

-Ordinul 19/2010 Ordin al Ministrului Mediului si Padurilor privind ghidul

metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ;

Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale protejate, a florei si faunei salbatice, cu completarile

si modificarile ulterioare;

-Richard B. Prismak s.a Fundamentele conservarii diversitatii biologice Ed.AGIR

Bucuresti 2008

-Ionita Ichim s.a - Morfologia si dinamica raurilor, Ed. Tehnica Bucuresti 1989

- P. Serban s.a Hidrologie dinamica, Ed. Tehnica Bucuresti 1989 ;

-ICHIM I. s.a Morfologia si dinamica albiilor de rau. Bucuresti Ed Tehnica 1989

-Dumitru Dumitrescu - Manualul Inginerului Hidrotehnician, Ed. Tehnica Bucuresti

1969 ;

-Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/2002, ghiduri metodologice

aplicabile procedurii de evaluare a

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA AMENAJARE...