Studiu de Evaluare Adecvata Intocmit pentru planul «CREARE ... · calitatii arhitecturale unei...

Tulcea, str. Garii , nr. 1 , Bl.G1, sc.C , apt.3

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

EVALUARE ADECVATA – PUZ “CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL” Pg.1/206

Studiu de Evaluare Adecvata

Intocmit pentru planul «CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL»

Extravilan comuna Murighiol, Judet Tulcea

Colectiv de Elaborare: SC ECO GREEN CONSULTING SRL BADEA GHEORGHE CONSULTANTA PFA BADEA D. GABRIELA PFA Beneficiar: Consiliul Local al comunei Maliuc

Iulie 2018

Proprietate intelectuală Acest material un poate fi reprodus fara acordul scris al elaboratorului

mailto:[email protected]

mailto:gabrielabadea2010@





PREZENTA LUCRARE S-A INTOCMIT PE BAZA INFORMATIILOR PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A MONITORIZARII

EFECTUATE DE COLECTIVUL DE ELABORARE. RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE

REVINE BENEFICIARULUI.







CUPRINS:

A. Informatii privind planul supus aprobarii.......................................................................5 A.1. Informatii privind planul............................................................................................5 A.2. Localizarea geografica si administrativa ...............................................................10 A.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect.................................................................12 A.4.Resursele naturale necesare implementarii planului...............................................13 A.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului............................... ………………….13 A.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a

acestora....................................................................................................................................13 A.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului ……….16 A.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului...................................20 A.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului..............................................23 A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului........................23 A.11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului .....................................................23 A.12.Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar ..................................................................................................23

A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea de mediu.........................................24 B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de

implementarea planului ............................................................................................................24 B.1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului......................................................................................................................................24

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar........................................................................................... ......................................52

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora....................................................................................................................81

B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar....................129 B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ..........................136 B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ................................................................................................138







B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management............................................................................141

B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor..........................................145

B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar................................................................................................................................148

C. Identificarea si evaluarea impactului ........................................................................150 D. Masuri de reducere a impactului ..............................................................................176 D.1. Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt.........................................176 D.2. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt .....................................177 D.3. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si

lung.........................................................................................................................................177 D.4. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung ........................178 D.5. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului................................................................................................................................178 D.6. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului ….179 D.7. Monitorizarea .......................................................................................................180 E. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de

interes comunitar ....................................................................................................................183 Concluzii ......................................................................................................................190

Anexe .....................................................................................................................................191







A. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII:

A.1. INFORMATII PRIVIND PLANUL - Denumirea: CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL - JUDETUL TULCEA - Descrierea: PUZ “CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL” analizeaza posibilitatea introducerii de reglementari in vederea amplasarii pe viitor a unor constructii, amenajari de incinta, accese pietonale si auto, parcari, imprejmuiri, introducerea in intravilan, care sa raspunda cerintelor, atat din punct de vedere tehnic cat si al calitatii arhitecturale unei asemenea functiuni – servicii mixte turism, precum si dezvoltarea echiparii edilitare la nivel de zona pe viitor.

Planul se refera la urmatoarele investitii:

1. Amenajare infrastructura de acostare canal de legatura la Dunare Se propune amenajarea digului prin montarea de piese prefabricate din beton cu armaturi

metalice care vor avea rolul de stopare a eroziunii malului. De-a lungul digului se vor instala pontoane de acostare. Puntea principala a pontonului

va fi montata pe plutitoare de beton pentru stabilitate si siguranta sporita. Puntile secundare vor fi montate pe plutitoare de plastic.

Piesele prefabricate vor fi legate printr-o placa de beton, constructia devenind astfel mult mai rezistenta. La partea superioara se va amenaja o balustrada transformand locul intr-o zona de promenada. In zona de promenada vor fi amplasate banci si fantani publice de baut apa (cismea), iar iluminatul zonei va fi asigurat prin stalpi ornamentali.

2. Amenajare infrastructura de acostare Lac Murighiol Se propune amenajarea digului prin montarea de piese prefabricate din beton cu armaturi

metalice si palplanse metalice, partial cu folii de geotextil si geogrila care vor avea rolul de stopare a eroziunii malului.

De-a lungul digului se vor instala pontoane de acostare. Puntea principala a pontonului va fi montata pe plutitoare de beton pentru stabilitate si siguranta sporita. Puntile secundare vor fi montate pe plutitoare de plastic.

Piesele prefabricate vor fi legate printr-o placa de beton, constructia devenind astfel mult mai rezistenta.

3. Amenajare platforma - Pe partea dinspre Lacul Murighiol se va amenaja o platforma. Platforma se va ridica la nivelul digului dupa curatarea de vegetatie si mal prin adaugarea de







piatra de diferite granulatii si pamant. Partea superioara va fi amenajata astfel incat apele pluviale sa fie preluate si dirijate catre lacul Murighiol. Pe platforma se vor amenaja:

a) Spatiu administrativ Spatiul administrativ va fi o cladire cu pereti din caramida sau BCA pe structura de beton

armat cu suprafata de aproximativ 180 mp si va cuprinde: birou administratie si informare, cabinet de prim-ajutor, oficiu de paza, vestiare si grupuri sanitare care vor deservi terenului de sport multifunctional si depozit de materiale de intretinere spatii verzi.

b) Amfiteatru in aer liber cu o scena adaptabila la diverse activitati. Amfiteatrul, cu o suprafata construita de aproximativ 450 mp va fi o constructie de beton

cu gradene dispuse in arc de cerc. Este pozitionat pe directia NV-SE astfel incat sa se evite efectele incomode ale luminii solare in timpul spectacolelor. Scena va avea o suprafata de aproximativ 80 mp. In spatele scenei vor fi prevazute vestiare si grup sanitar pentru artisti cu pereti din bca pe o structura de beton armat.

Sub gradene sunt prevazute grupuri sanitare, vestiare si spatii de depozitare. Grupurile sanitare vor fi diferentiate pe sexe si vor fi dotate corespunzator, amenajandu-se inclusiv spatii pentru persoanele cu dizabilitati. Vestiarele vor fi dotate cu cabine de dus si vor deservi terenul de sport multifunctional. Spatiul de depozitare va fi folosit atat pentru depozitarea echipamentelor si materialelor de intretinere precum si pentru depozitarea decorurilor de scena.

La distanta de aproximativ 12 metri se va amplasa o statie de preluare a apelor uzate si de pompare catre reteaua de canalizare propusa in zona.

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din reteua de apa potabila propusa in zona.

Alimentarea cu energie electrica se va face din postul de transformare existent in zona. Pentru realizarea lucrarilor va fi necesara devierea unei linii electrice aerinene de medie

tensiune existente pe amplasament (LEA20KV cu lungimea de aproximativ 200 metri).

c) Teren de sport adaptabil pentru mai multe sporturi: fotbal, baschet, volei, tenis, etc.

Prin proiect se doreste amenajarea unui teren de sport multifunctional cu suprafata de 684 mp. Terenul va fi acoperit cu gazon sintetic ce poate fi folosit in orice conditii meteo. Acesta se va imprejmui cu plasa metalica impletita si iluminat pe timp de noapte.

d) Locuri de joaca pentru copii, accesibile unei categorii cat mai ample de varsta

Suprafata va fi de aproximativ 350 mp si va fi acopetita cu nisip. Va fi dotat cu un ansamblu de joaca pentru copii cu varsata cuprinsa intre 3-12 ani, carusel (18 luni-12 ani), leagan (1-12 ani), 2 balansoare pe arc (1-3 ani), set masinuta si broscuta (2-6 ani).







e) Centru de activitati pentru stimularea mobilitatii persoanelor varstnice sau cu dizabilitati

Suprafata acestuia va fi de 100 mp si va fi echipat cu diverse aparate de fitness ce vor oferi posibilitatea efectuarii de exercitii tip bicileta sau stepper, pentru picioare, solduri si talie.

f) Gradina senzoriala

Aceste gradini sunt deosebite pentru ca se paseste pe alei cu: conuri de brad, pietris de diferite granulatii, nisip, fan, pietre de rau sau lemn. Vor exista jardiniere unde prin miros se vor descoperi plante cu arome deosebite precum menta, rozmarin, cimbru, scortisoara, etc, bancile atent pozitionate va invita la momente de relaxare in care simturile sunt profund activitate si rasfatate. Suprafata amenajata a gradinii senzoriale va fi de 100 mp.

g) Turn de observatie

Punct de belvedere care sa evidentieze unicitatea peisajului natural vizibil de pe teren. Turnul de observatie va fi dotat cu binocluri panoramice.

Turnul va fi o constructie de cadre de beton cu inaltimea de aproximativ 19 m, cu scara pentru acces pietonal. La baza va avea un acoperis de stuf sub care se va amenaja un spatiu expozitional cu tematica pescareasca.

h) Spatii de recreere, respectiv zone de repaus (foisoare) intrepatrunse cu zonele

functionale. Se propune construirea a cel putin 5 foisoare dintre care 2 pe luciul apei cu o arhitectura

traditionala dotate cu banci si scaune, putand fi folosite astfel la diverse activitati (jocuri de societate, servit masa, repaus si relaxare pe malul apei)

i) Alei pietonale si piste de biciclisti

Planul va asigura implicit conditiile primare pentru realizarea unor noi investitii, ceea ce poate conduce la crearea de noi locuri de munca, cu impact asupra cresterii veniturilor la bugetul local si implicit cresterea nivelului de dezvoltare a comunei si a prosperitatii locuitorilor sai.

Amplasamentul este situat de o parte si de alta a strazii Lagunei. Pe partea dreapta a strazii, spre canal, se doreste amenajarea malului pentru a se facilita acostarea ambarcatiunilor.

Se va realiza o extindere a retelei de energie electrica astfel incat, in viitor, concesionarii loturilor sa poata avea acces la reteaua de energie electrica.

Se va realiza o parcare pe partea stanga a strazii. Locurile de parcare vor fi minim 2,50 x 5,00 m fiecare. Se va avea in vedere posibilitatea de a asigura si parcarea peridocurilor.







Accesul se va realiza printr-un singur loc care va fi prevazut cu bariera. Intre parcare si strada Lagunei se va monta o bordura care va delimita zona. Parcarea va avea o declivitate de 2,5% spre lac.

Strada Lagunei urmeaza a se moderniza printr-un alt proiect care a fost depus la AFIR in vederea obtinerii finantarii. Strada va avea partea carosabila cu latimea de 5,00 m, cu panta unica de 2,5% spre canal, incadrata de acostamente de 0,50 m cu panta de 4%. Planul propus pentru apararea de mal si parcare se va corela cu cel existent pentru strada.

In zona de acces pentru parcare se va face o cabina poarta si un grup sanitar pentru turisti. Pentru grupul sanitar se va realiza o extindere a retelei de alimentare cu apa si a celei de canalizare menajera. Apa canalizata se va trimite in reteaua localitatii (propusa in zona) prin intermediul unei statii de pompare ape uzate (SPAU).

Se va realiza si extinderea retelei de iluminat stradal.

Detalierile tehnice cu privire la capacitatile dezvoltate vor fi detaliate in faza de proiect.

- Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G., a concluziilor studiilor

de fundamentare si a opiniilor initiatorilor, in continutul PUZ se trateaza urmatoarele categorii de probleme dupa caz :

- Stabilirea cailor de acces ; - Zonificarea functionala a terenului ; - Organizarea urbanistic-arhitecturala ; - Indici si indicatori urbanistici (regim de inaltime, regim de aliniere, P.O.T., C.U.T.) ; - Dezvoltarea infrastructurii edilitare ; - Statutul juridic si circulatia terenurilor – dupa caz ; - Masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice ; - Mentionarea obiectivelor de utilitate publica ; - Masuri de protectia mediului ; - Reglementari specifice detaliate-permisiuni si restrictii-incluse in regulamentul local

de urbanism aferent PUZ ; Planul trateaza posibilitatea de dezvoltare in ansamblu a amplasamentului Prezenta documentatie apare in urma dorintei de solutionare zonala a tuturor acestor

probleme enumerate in tema generala de proiectare, pe problematici distincte, urmarind sa ofere solutii specifice de principiu pentru: organizarea urbanistica, stabilirea accesului in incinta si redimensionarea echiparii tehnico-edilitara necesare. Prezenta documentatie este intocmita in acord cu strategia de dezvoltare locala (comuna MURIGHIOL si a beneficiarului), conform P.U.G. si strategie de dezvoltarea a initiatorului de plan.







Prin dezvoltarea zonei se va dezvolta potentialul turistic al comunei si al localitatilor limitrofe prin atragerea de turisti interesati de valorificarea si promovarea potentialului zonei si a peisajului zonei.

Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltarii economiei nationale.

Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice;

Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna si recreere.

Atragerea de noi investitori in zona; Crearea de noi locuri de munca;

Toate aceste avantaje vor permite dezvoltarea durabila atat a localitatii Murighiol, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

- Informaţii privind producţia care se va realiza: nu este cazul, Planul Urbanistic Zonal

nu are drept scop procese de productie.

- Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate : Pentru realizarea obiectivelor propuse prin Planului Urbanistic Zonal NU se utilizeaza

substante si preparate chimice periculoase.







A.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Localitatea Murighiol este situata la 4 km de Uzlina si 38 km de Tulcea, in judetul Tulcea, intre tarmul de Est al Lacului Razim si malul drept al bratului Sfantu Gheorghe.

Acces in localitate: Acces terestru, 38 km de Tulcea prin drumul judetean DJ222C si acces pe apa, 40 km de

Tulcea. Comuna Murighiol are in componenta satele: Colina, Dunavatu de Jos, Dunavatu de

Sus, Murighiol (resedinta), Plopul, Sarinasuf și Uzlina.

Fig. 1 – pozitionarea comunei Murighiol pe harta administrativa a judetului Tulcea

Amplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Murighiol, in zona de acostare existenta, la capatul strazii Laguna langa garla Prorva, avand urmatoarele vecinatati:

- Nord – proprietate UAT – nu sunt locuinte ; - Sud – proprietate UAT – nu sunt locuinte; - Est – garla Prorva – nu sunt locuinte; - Vest – proprietate UAT – nu sunt locuinte ;



https://ro.wikipedia.org/wiki/Plopul,_Tulcea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarinasuf,_Tulcea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Uzlina,_Tulcea





Fig. 2 – situatie existent

Coordonatele Stereo ale amplasamentului studiat sunt ( tabel nr. 1 ):

NR. CRT X (long) Y (Lat) 1 829732.985 402023.807 2 829725.091 402017.036 3 829564.606 401834.468 4 829559.189 401839.229 5 829720.371 402021.366 6 829728.494 402026.964 7 829682.104 402024.447 8 829684.035 402022.799 9 829701.240 402041.212

10 829720.578 402022.609 11 829720.371 402021.366 12 829610.859 401897.617 13 829609.921 401898.603 14 829604.337 401901.939 15 829589.408 401906.119 16 829576.358 401914.038 17 829567.027 401904.268







18 829576.358 401914.038 19 829589.408 401906.119 20 829604.337 401901.939 21 829609.921 401898.603 22 829610.859 401897.617 23 829586.039 401869.570

A.3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PLAN (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului care se va derula prin Planul Urbanistic Zonal constau in pregătirea amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier. Excavarea solului se va realiza prin decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor ce vor sta la baza investiţiilor realizate. Pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenurilor, amenajarea spaţiului verde, etc. Totodată în interiorul perimetrului se vor realiza/moderniza drumuri de acces, drumuri ce vor face legătura cu investitiile propuse. În cadrul organizării de şantier şi în cadrul lucrărilor aferente investiţiilor analizate vor fi angrenati un număr semnificativ de lucrători. Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului, în măsura în care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă aceste potenţiale efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele benefice generate de implementarea PUZ.

Modificari fizice în etapa de exploatare-funcționare: In general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar (organizarea de șantier, săpătură fundatii etc.), precum și o urbanizare a terenurilor , acolo unde se dorește a se realiza noi amenajări urbanistice. Planul Urbanistic Zonal va asigura un cadru unitar privind posibilitătile de dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei. Reglementările configurativ-spatiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protectia mediului. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivel de PUZ;

Directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare Lipsa/neimplementarea PUZ poate duce la pierderea unei oportunităti importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.







Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUZ “ Creare infrastructura de agreement in zona turistica Murighiol “ crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra optiunilor privind dezvoltarea zonei.

A.4.RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PLANULUI

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare resurse

naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare. A.5.RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI

NATURALE ROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PLANULUI

Pentru implementarea planului NU sunt necesare a se exploata resurse naturale din

cadrul ariilor naturale protejate ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Reazim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii.

A.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE PLAN ( în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA Luând în considerare specificul lucrărilor, zona implementării proiectelor din cadrul Planului

Urbanistic Zonall fiind situată în extravilanul comunei Murighiol, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale mijloacelor de transport, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile existente, în perioadele de lucrări.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la

organizarea de şantier unde sunt depozitate şi dirijate spre/ la locul de asamblare/construcţie.







Activitatea organizării de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi locală. Sursele se

încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

Perioada de funcţionare/exploatare În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUZ nu vor constitui

surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative în vigoare. Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zona va fi localizat doar în arealul necesar

realizării planului. Recomandăm in cazul unor lucrări în vecinătatea/aproprierea luciurilor de apă, constructorul

să se doteze cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu produse petroliere şi evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafaţă.

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere, etc. O altă sursă de posibili poluanţi poate fi reprezentată de către utilajele care vor deservi punctele de lucru analizate/implicate în implementarea obiectivelor din PUZ, care pot fi generatoare de scurgeri accidentale de produse petroliere. Pentru a elimina aceste cauze se va monitoriza şi verifica periodic instalaţiile/utilajele/calitatea materialelor de construcţie ale sistemului de colectare, respectiv stocare a carburanţilor şi dotarea amplasamentului cu produse absorbante pentru a preveni eventualele scurgeri accidentale cu produse petroliere.

Factorul de mediu apa poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere de la rezervoarele de combustibil si apele uzate rezultate.

Deseurile generate la nivelul investitiilor care se doresc a fi realizate etapizat prin prezentul PUZ,

pot fi clasificate, dupa cum urmeaza (tabel nr.2): Cod deseu conform HG nr.856/2002

Denumire deseu Mod de depozitare Mod de gestionare deseu

In perioda de constructie a investitiilor etapizate conform PUZ 17 05 04 Pamant rezultat din

excavatii In cadrul organizarii de santier

Se utilizeaza la sistematizarea terenului

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje

Spatii special amenajate

Valorificare prin societati specializate , autorizate

17 04 05 17 04 07

Deseuri metalice

Spatii special amenajate

Valorificare prin societati specializate , autorizate

20 03 01 Deseuri menajere amestecate

pubele Valorificate prin societatea de salubritate , conform contract

In perioada de functionare







20 03 01 Deseuri menajere amestecate

pubele Valorificate prin societatea de salubritate , conform contract

20 01 01 Hartie si carton Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 02 Sticla Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 39 Materiale plastice Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 40 Deseuri metalice Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie Deseurile inerte rezultate pe perioada constructiei si functionarii, vor fi limitate în timp.

Aceste deseuri vor fi utilizate la sistematizarea terenului . Eventualele deseuri metalice/ambalaje care pot rezulta pe perioada de constructie a investitiei preconizate a se realiza prin PUZ vor fi recuperate si predate catre societati autorizate, in vederea reciclarii.

Deşeurile generate în perioada de funcţionare/operare se vor colecta selectiv, se vor depozita în spaţii special amenajate, pe platforme betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii. Se vor respecta prevederile Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar pe o platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la depozitul de deşeuri menajere, în baza contractului încheiat cu firma de salubritate.

Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri. Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; Legea nr.211/2011 privind regimul deseurilor.

Managementul deseurilor se va realiza conform Sistemului de management Integrat al Deseurilor din judetul Tulcea.

Deseurile colectate vor fi depozitate temporar intr-o zona special amenajata , dupa care , conform contractelor incheiate cu firme specializate si autorizate acestea vor fi valorificate .







A.7.CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PLANULUI (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Conform Certificatului de Urbanism nr. 2/672 din 28.01.2019 si a Certificatului de

urbanism nr. 78/3949/18.05.2018 la care s-a renuntat , folosinta actuala a terenului este teren cu destinatie agricola cu incadrare cadastrala de neproductiv-stufaris , mal ape si

intravilan – strada Lagunei ( 2613 mp ) conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului Urbanistic General este zona mal apa .

Terenul care a generat PUZ in prezent este in circuitul civil si este identificat ca apartinand domeniului public de interes local, conform actelor detinute.

- Suprafata 17.225mp T 52 Nb 373, NC/CF 30044, extravilan conform PUG si acte detinute ; - Suprafata 933mp, T 51 Hs 376, NC/CF 32252/N, extravilan conform PUG si acte detinute ; - Suprafata 1.714mp, T 20 Cc 129/4, NC/CF 30134, constructie dig, extravilan conform PUG si acte detinute ; - Suprafata 2.974.987 mp T21 Hs133 ; Hc133/1, Hs 133/2, Hc 134, Hs 135, Hs 136, 137, Hs 137/1, Hs 138 NC/CF 30630, ghiol Murighiol, extravilan PUG si acte detinute; - Suprafata de 20 mp/lot T52 Hs374/2, canal Pravda, extravilan PUG si acte detinute. Suprafata analizata este de 5,50 ha (zona studiata prin PUZ) din care destinata

implementarii PUZ 45.369,00 mp. Se propune introducerea in intravilan a suprafetei de 24.110 mp.

Terenul se afla amplasat in in extravilanul comunei Murighiol, in zona de acostare existenta, la capatul strazii Laguna, langa garla Prorva.

Conform adresei nr. 3086/03.04.2019 transmisa Sistemului de Gospodarire a Apelor de catre Comuna Murighiol rezulta ca suprafata de 26191 mp (suprafata ce se va dezmembra din Ghiolul Murighiol – este incadrat cadastral ca domeniu de interes local CF 30630 -teren cu ape ce se va amenaja ca platforma prin ridicarea cotei terenului pana la nivelul digului .

Suprafata de 17225 mp – domeniu public de interes local , CF 30044 , situat in T52 ,

Nb373 neproductiv si suprafata de 933 mp -domeniu public de interes local , CF 32252, situate in T51, Hs 376 -ape statatoare .

Digul , in suprafata de 1714 mp , CF 30134 -C1 reprezinta domeniu public de interes local. Conform PUG aceste suprafete NU se afla in zona inundabila .







Suprafete afectate de constructii :

1. Amenajare infrastructura de acostare canal de legatura la Dunare: suprafata amenajata = 1020,00 mp.

2. Amenajare infrastructura de acostare Lac Murighiol - amenajare mal: suprafata amenajata = 3775,00 mp - amenajare canal: suprafata amenajata = 7200,00 mp 3. Amenajare platforma: - Suparafata construita = 1551,52 mp 3.a) Spatiu administrativ - va fi o cladire cu pereti din caramida sau BCA pe structura de beton armat cu suprafata de aproximativ 180 mp. 3.b) Amfiteatru in aer liber - cu o suprafata construita de aproximativ 450 mp va fi o constructie de beton cu gradene dispuse in arc de cerc. Scena va avea o suprafata de aproximativ 80 mp. In spatele scenei vor fi prevazute vestiare si grup sanitar pentru artisti cu pereti din bca pe o structura de beton armat. Sub gradene sunt prevazute grupuri sanitare, vestiare si spatii de depozitare. 3.c) Teren de sport multifunctional - cu suprafata de 684 mp. Terenul va fi acoperit cu gazon sintetic ce poate fi folosit in orice conditii meteo. Acesta se va imprejmui cu plasa metalica impletita si iluminat pe timp de noapte. 3.d) Locuri de joaca pentru copii – cu suprafata de aproximativ 350 mp si va fi acopetit cu nisip. 3.e) Centru de activitati pentru stimularea mobilitatii persoanelor varstnice sau cu dizabilitati – cu suprafata de 100 mp si va fi echipat cu diverse aparate de fitness 3.f) Gradina senzoriala – cu suprafata amenajata de 100 mp. Aceste gradini sunt deosebite pentru ca se paseste pe alei cu: conuri de brad, pietris de diferite granulatii, nisip, fan, pietre de rau sau lemn. 3.g) Turn de observatie - va fi o constructie de cadre de beton cu inaltimea de aproximativ 19 m, cu scara pentru acces pietonal. La baza va avea un acoperis de stuf sub care se va amenaja un spatiu expozitional cu tematica pescareasca. Suprafata construita a turnului va fi de 31,68 mp . 3.h) Spatii de recreere, respectiv zone de repaus (foisoare) - se propune construirea a cel putin 5 foisoare dintre care 2 pe luciul apei cu o arhitectura traditionala dotate cu banci si scaune,







putand fi folosite astfel la diverse activitati (jocuri de societate, servit masa, repaus si relaxare pe malul apei).

Spatii de recreere: suprafata construita totala = 243,00 mp - Spatiu de recreere tip 1 - 2x49,5,00 mp - Spatiu de recreere tip 2 - 2x50,00 mp - Spatiu de recreere tip 3 - 1x44,00 mp 3.i )Alei pietonale si piste de biciclisti . Suprafata amenajata totala = 5140,00 mp - Alei pietonale carosabile = 970,00 mp - Pista de biciclisti = 970,00 mp - Alei de circulatie pietonala = 3200,00 mp Spatii verzi: suprafata amenajata = 10455,08 mp Spatii pentru utilitati: suprafata amenajata = 36,00 mp Spatii cu alta destinatie: suprafata amenajata = 62,40 mp In cadrul acestor suprafete se vor realiza 12 pergole din lemn cu suprafata totala de 300,00 mp. Se va realiza o parcare pe partea stanga a strazii. Locurile de parcare vor fi minim 2,50 x 5,00 m fiecare. Se va avea in vedere posibilitatea de a asigura si parcarea peridocurilor. Accesul se va realiza printr-un singur loc care va fi prevazut cu bariera. Intre parcare si strada Lagunei se va monta o bordura care va delimita zona. In zona de acces pentru parcare se va face o cabina poarta si un grup sanitar pentru turisti.

Tabel nr. 3 – suprafete afectatate de PUZ

Nr. crt. Nr. cadastral Suprafata totala Suprafata obiectiv investitie

1

34115, 34120, 34108, 34112, 34116, 34121, 34113, 34122, 34109, 34117, 34138, 34133, 34130, 34124, 34139, 34136, 34131, 34125, 34140, 34137, 34132, 34142, 34126, 34141, 34134, 34157, 34153, 34170, 34163, 34158, 34171, 34164, 34159, 34154, 34165, 34160, 34155, 34172, 34166, 34156, 34173, 34168, 34184, 34191, 34174, 34169, 34185, 34192, 34175, 34167, 34186

1020,00 mp

(51 loturi x 20 mp/lot)

Amenajare infrastructura de acostare canal de legatura la Dunare = 1020,00 mp

2 30044 17225,00 mp Parcare =1441,00 mp Amenajare platforma = 14404,00 mp







Luciu apa = 1380,00 mp

3 32252 933,00 mp Parcare = 227,00 mp Amenajare platforma = 706,00 mp

4 30134 1714,00 mp Drum acces = 1714,00 mp

5 30630 2974987,00 mp

Amenajare platforma = 6460,00 mp Luciu apa = 5820,00 mp Pe suprafata de 2962707,00 mp nu se intervine

Total 2995879,00 mp 29790,00 mp

Organizarea de santier se face pe perioada constructiei obiectivului va avea o suprafata de 500 mp si va fi pozitionata in zona utilizata actualmente ca loc de parcare ( neamenajat ) .

Dupa terminarea lucrarilor, organizarea de santier se va desfinta si terenurile vor fi aduse la starea initiala

Zona se constituie dintr-o subzona de circulatii avand urmatoarele caracteristici :

BILANT TERITORIAL PE PARCELA ( tabel nr. 4 ) :

SUPRAFATA STUDIATA - 5,50 ha EXISTENT PROPUS

Mp % Mp %

SUPRAFATA TEREN 45369 mp, din care: 45369 40 0 0

ZONA TERENURI NEPRODUCTIVE 18158 40 0 0

ZONA CAI DE COMUNICATII RUTIERE 1714 3,80 1714 3,80

ZONA CAI DE COMUNICATII NAVALE 25497 56,20 13800 30,40

ZONA SERVICII MIXTE TURISM 0 0 29855 65,80

Subzona acostare/parcare ambarcatiuni 0 0 5672 15

Subzona transfer/parcare 0 0 2583 25

Subzona facilitati de agrement 0 0 21600 60

Suprafata zonei studiate este de 5,50 ha. Suprafele de teren analizate ce face obiectul prezentului plan sunt de 45.369,00mp. Se propune introducerea in intravilan a suprafetei de 24.110mp.







INDICI DE OCUPARE Pentru terenuri de peste 1.000mp : POT max. = 15,00% CUT max. = 0,5 REGIM DE INALTIME max = P+1 INALTIME MAXIMA (masurata de la cota terenului sistematizat) = 5m

A.8.SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

A.8.1. Alimentarea cu energie electrica:

In zona exista retele publice de energie electrica care pot asigura necesarul de energie electrica. Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza din reteua de distributie cu energie electrica a localitatii prin intermediul unui bransament si a unui bloc de masura si protectie trifaziva de 100 A (BMPT 100A). Din BMPT se va alimenta tabloul general al obiectivului de investitie propus. Tabloul general va fi amplasat pe peretele exterior al cladirii administrative. Din tabloul general se vor realiza urmatoarele circuite de alimentare cu energie electrica: - circuit de alimentare a cladirii administrative; - circuit de alimentare a amfiteatrului; - circuit de alimentare a turnului de observatie; - circuit de alimentare a statiei de pompare ape uzate; - circuit de alimentare a foisoarelor si pergolelor; - circuit de alimentare a iluminatului exterior; - circuit de alimentare a sistemului de supraveghere video.

Iluminatul exterior se va realiza cu stalpi de iluminat de 6 metri de 3 metri si de 1 metru. Asigurarea protectiei impotriva trasnetului se va realiza prin intermediul unui paratarasnet

cu dispozitiv de amorsare tip prevectron, care se va amplasa in turnul de observatie. Toate obiectivele vor avea priza de pamant cu electrozi din otel zincat cu rezistenta de dispersie de maxim 1 ohm.

Se are in vederea posibilitatea asigurarii necesarului de energie electrica prin solutii locale din surse regenerabile cum ar fi panourile fotovoltaice, panouri solare, pentru consumuri mici, etc. dupa caz.







A.8.2. Alimentarea cu apa:

In acest moment nu exista retele de alimentare cu apa la nivel de zona – reteaua de alimentare cu apa a localitatii se propune a se extinde.

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza pe strada Lagunei, din reteaua de distributie cu apa potabila a localitatii. Racordul de alimentare cu apa potabila se va realiza cu teava din PEHD, PE100, SDR17, PN 10, DN 110, si va avea lungimea de 300 metri.

In incinta zonei studiate pentru crearea infrastructura de agrement se va amplasa un camin de contorizare a consumului de apa. Din acest camin reteaua proiectata va asigura necesarul de apa la cladirea administrativa si la amfiteatru. Pentru stingerea incendiilor au fost prevazuti 4 hidranti de incendiu Dn 80 mm. Pe platforma construita se vor amplasa 3 cismele de baut apa. Alimentarea cu apa a cismelelor se va face dintr-un camin subteran din beton, astfel incat in lunile de iarna instalatia sa poata fi oprita si golita. Pentru intretinerea spatiilor verzi a fost prevazuta o instalatie de irigat cu 10 hidranti de gradina de 3/4". Instalatia de irigare se va racorda in caminul de contorizare, astfel incat in lunile de iarna conductele sa fie golite.

Reteua de distributie a apei in incinta se va realiza cu teava Dn 110 mm. Reteaua de alimentare a cismelelor se va realiza cu teava Dn 25-32 mm. Instalatia de irigatii se va realiza cu teava cu diametrul cuprins inre 25 si 50 mm. Toate retelele de apa se vor executa cu teava din PEHD, PE 100, SDR 17, Pn 10 bari.

Racordul pentru cladirea administrativa va avea diametrul de 50 mm (63 PEHD) si a fost calculat pentru a asigura un debit maxim de 1,35 l/s.

Racordul pentru amfiteatru va avea diametrul de 50 mm (63 PEHD) si a fost calculat pentru a asigura un debit maxim de 1,29 l/s.

Conform Normativului P1118 / 1 / 2013 sectiunea III, articolul 4.4.4 debitul de calcul pentru incendiu exterior va fi de 5 l/s si o durata de asigurare de minim 60 de minute. A.8.3. Apele uzate:

In acest moment nu exista retele de canalizare in zona, se propune extinderea acestor retele si in zona PUZ .

A.8.3. Apele uzate: In acest moment nu exista retele de canalizare in zona, se propune extinderea acestor

retele si in zona PUZ . Preluarea apelor menajere de la consumatori de apa se va face prin intermediul unei

retele de canalizare cu circulatie gravitationala. Reteua de canalizare cu circulatie gravitationala se va realiza cu conducte din PVC-KG SN4 cu diametrul de 160/200 mm si camine prebabricate din beton.

Conform gradului de echipare al obiectivelor cu obiecte sanitare, reteaua de canalizare se va dimensiona la un debit de calcul de 4,19 l/s pentru preluarea apelor menajere de la cladirea administrativa si de 4,27 l/s pentru preluarea apelor menajere de la amfiteatru.







Colectarea apelor uzate menajer se va realiza intr-un camin de colectare (statie de pompare) cu diametrul de 2 metri si adancimea de minim 3 metri. Statia de pompare va fi echipata cu 2 electropompe submersibile cu tocator si senzori de nivel minim si de nivel maxim. Din statia de pompare apele uzate menajer vor fi trimise prin circulatie fortata in reteua de canalizare a localitatii, de unde vor fi conduse prin reteua existenta catre statia de epurare a comunei Murighiol. Reteaua de canalizare in presiune se va realiza cu teava din PEHD, PE100, PN10, SDR 17, Dn 90 mm si va avea o lungime de 380 metri (300 metri pe strada Lagunei si 80 metri in incinta amenajata). Caminele de canalizare menajera se vor realiza din beton armant si vor fi prevazute cu capac din fonta necarosabil cand acestea sunt situate in spatiile verzi si cu capac din fonta carosabil cand acestea sunt aplasate in carosabil. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajer vor fi preluate intr-o statie de pompare compacta echipata cu 1+1electropompe de ape uzate menajer cu tocator. Pompele de apa uzate vor avea fiecare debitul Q=15 mc/h si inaltimea de pompare H=15mcA. Statia va fi echipata cu senzori de nivel si tablou electric de automatizare, comanda si protectie.

A.8.4. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Comunicarea se va rezolva prin telefonie mobila.

A.8.5. Circulatia

Amplasamentul studiat are amenajat acces la caile de comunicatie existente – strada Laguna. Strada necesita amenajari.

Modernizarea circulatiilor

Organizarea circulatiei in zona se va realiza la nivel de parcela (prin planul de autorizatie de construire), in interiorul acesteia cat si in relatia cu strada Lagunei pentru asigurarea accesului in interiorul incintei.

Se propun lucrari pentru modernizarea circulatie in zona – reconfigurare strada Lagunei, amenajare parcare si zona acostare. Strada va avea partea carosabila cu latimea de 5,00 m, cu panta unica de 2,5% spre canal, incadrata de acostamente de 0,50 m cu panta de 4%.







A.9.DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PLANULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic Zonal este 3

ani. Astfel, se estimeaza ca lucrarile propuse se vor realiza in aceasta perioada de timp, daca vor exista fondurile necesare implementarii lor.

A.10. ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PLANULUI

Comuna Murighiol are ca obiectiv principal de dezvoltare turismul. Initiativa acestui plan

vine in intampinarea acestei strategii de dezvoltare.

Activitatile generate de realizarea acestui PUZ sunt : turism , transport naval de marfuri si persoane , comert .

Implementarea planului va crea cadrul favorabil demarării și altor investiții în UAT Comuna Murighiol, care vor genera noi locuri de muncă.

A.11.DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTELOR PROPUSE PRIN PLANUL URBANISTIC GENERAL - Nu este cazul.

A.12.CARACTERISTICILE PLANURILOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE

POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PLANUL CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

Activitatile principale identificate în zona de amplasare a planului care genereaza un

impact cumulativ în special asupra biodiversitatii locale sunt legate de: - turism , - transport naval de marfuri si persoane - Comert .

Pentru acest amplasament s-a emis Certificat de Urtranism nr. 126161011 26.07,2017, pentru investitia ,,Amenajare mal pentru acostare ambarcatiuni si parcare autovehicule, cu dotari complementare in loc. Murighiol, jud. Tulcea la care s-a renuntat. Si certificat de urbanism nr.78 /3949 din 18.05.2018 cu care s-a demarat Planul Urbanistic Zonal .

Pe o parte din acest amplasament a fost avizat si aprobat un Plan Urbanistic Zonal ,, MINIPORT TURISTIC'cu termen de valabilitate pana la data de 31.03.2018 conform HCL 36/ 15.04.2013, care nu s-a finalizat cu autorizatie de construire.







A.13. ALTE INFORMATII SOLICITATE DE CATRE AUTORITATEA DE MEDIU Nu s-au solicitat alte informatii de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

B.1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

Planul Urbanistic Zonal „Creare infrastructura de agrement in zona turistica

Murighiol” se va implementa in extravilanul comunei Murighiol, judetul Tulcea, amplasamentul este inclus in siturile Natura 2000 ROSCI0065 – Delta Dunarii si ROSPA0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, zona economica.

Fig.3 – amplasamentul PUZ fata de siturile Natura 2000







ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie se intinde pe o suprafata de 508.302 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 5 : Caracteristici generale ale sitului ROSPA 0031

Cod Clase habitate Acoperire (%) N02 Estuare, lagune 13.21

N03 Mlaştini sărăturate 1.07

N04 Plaje de nisip 1.20

N06 Râuri, lacuri 11.49

N07 Mlaştini, turbării 43.94

N09 Pajişti naturale, stepe 3.97

N12 Culturi (teren arabil) 18.02 N14 Păşuni 0.79 N15 Alte terenuri arabile 0.18 N16 Păduri de foioase 4.23 N21 Vii şi livezi 0.13 N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) 0.80 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 0.90

Total acoperire 99.93 Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.

Conform Formularului standard Natura 2000 situl ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe a fost declarat pentru urmatoarele specii de pasari (tabel nr. 6 ):

Specie Populatie Sit

Grup Cod Denumire stiintifica S NP Tip Marime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC

Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global

B A402 Accipiter brevipes R 3 5 p C B C B

B A402 Accipiter brevipes C 40 80 i C B C B

B A086 Accipiter nisus(Uliu păsărar)

C C D

B A086 Accipiter nisus(Uliu păsărar)

W C D







B A298 Acrocephalus R C B B C B

arundinaceus(Lăcar mare)

B A298 Acrocephalus C C B B C B

arundinaceus(Lăcar mare)

B A293 Acrocephalus melanopogon R 400 1000 p R A A C B

B A296 Acrocephalus palustris(Lăcar R P C B C B

de mlastină)

B A296 Acrocephalus palustris(Lăcar C C C B C B

de mlastină)


schoenobaenus(Lăcar mic)


schoenobaenus(Lăcar mic)


scirpaceus(Lăscar de stuf)


scirpaceus(Lăscar de stuf)

B A168 Actitis hypoleucos(Fluierar C 400 700 i P C B C C

de munte)

B A247 Alauda arvensis(Ciocârlie de R C D

câmp)

B A229 Alcedo atthis R 1500 1700 p C A B C B

B A054 Anas acuta(Raţă suliţar) C 1200 7000 i C B B C C

B A056 Anas clypeata(Raţă lingurar) C 9000 10000 i C A B C B

B A052 Anas crecca(Raţă pitică) C 9000 20000 i P B B C C

B A050 Anas penelope(Raţă C 8000 10000 i C A B C C

fluierătoare)

B A053 Anas platyrhynchos(Raţă W 20000 40000 i C A B C B

mare)

B A055 Anas querquedula(Raţă C 4500 8000 i P B B C C

cârâitoare)

B A051 Anas streperaRaţă pestriţă) W 1300 3000 i C A B C A

B A043 Anser anser(Gâscăde vară) W 6500 15000 i R A B C A







B A042 Anser erythropus W 10 30 i C A B C A

B A039 Anser fabalis(Gâscă de C 20 120 i R C B C C

semănătuă)

B A255 Anthus campestris R C C B C C

B A258 Anthus cervinus(Fâsă C R B B C C

roşiatică)

B A259 Anthus spinoletta(Fâsă de C P D

munte)

B A256 Anthus trivialis(Fâsă de C P D

pădure)

B A226 Apus apus(Drepnea neagră) C R D

B A228 Apus melba(Drepnea mare) C V D

B A090 Aquila clanga W 8 14 i C A B A B

B A404 Aquila heliaca C 1 3 i C B B C C

B A089 Aquila pomarina C 200 300 i C C B C C

B A208 Ardea cinerea (Stârc P 600 800 p V C B C C

cenuşiu)

B A209 Ardea purpurea R 230 450 p C A B C A

B A024 Ardeola ralloides R 3000 4000 p A B C A

B A169 Arenaria interpres (Pietruş) C 80 120 i C A B C C

B A222 Asio flammeus W 8 12 i R C B C B

B A221 Asio otus (Ciuf de pădure) P C D

B A059 Aythya ferina (Raţă cu cap W 24000 38000 i P B B C B

castaniu)

B A061 Aythya fuligula (Raţă moţată) W 18000 20000 i C A B C B

B A060 Aythya nyroca R 3800 4200 p R A B C A

B A263 Bombycilla W R D

garrulus (Mătăsar)

B A021 Botaurus stellaris R 800 1000 p A B C A

B A396 Branta ruficollis C 7000 24000 i C A B C A

B A396 Branta ruficollis W 1000 3000 i C A B C A

B A025 Bubulcus ibis (Stârc de R 2 8 p V A B B

cireadă)

B A067 Bucephala clangula (Raţă R 30 50 p C A B C B

sunătoare)







B A067 Bucephala clangula (Raţă W 1000 1200 i C A B C B

sunătoare)

B A133 Burhinus oedicnemus R 44 60 p R B B C C

B A087 Buteo buteo (Şorecar comun) P R D

B A087 Buteo buteo (Şorecar comun) C P D

B A088 Buteo lagopus (Şorecar W R D

încălţat)

B A403 Buteo rufinus R 4 5 p R C B C C

B A144 Calidris alba(Nisipar) C 300 800 i R B B C C

B A149 Calidris alpina (Fungaci de C 10000 17000 i P B B C B

ţărm)

B A143 Calidris canutus C 1 5 i P A B A A

B A147 Calidris ferruginea(Fungaci C 8000 9000 i P B B C B

roşcat)

B A145 Calidris minuta(Fungaci mic) C 2800 3200 i P B B C B

B A146 Calidris temminckii(Fungaci C 120 400 i P B B C C

pitic)

B A366 Carduelis R R D

cannabina(Cânepar)

B A366 Carduelis C C D

cannabina(Cânepar)

B A364 Carduelis carduelis(Sticlete) R P D

B A364 Carduelis carduelis(Sticlete) C C D

B A363 Carduelis chloris(Florinte) R P D

B A363 Carduelis chloris(Florinte) C C D

B A368 Carduelis flammea(Inăriţă) C R D

B A365 Carduelis spinus(Scatiu) C C D

B A371 Carpodacus C V D

erythrinus(Mugurar roşu)

B A335 Certhia P R D

brachydactyla(Cojoaică cu

degete scurte)

B A138 Charadrius alexandrinus R 90 120 p C A B C B







B A138 Charadrius alexandrinus C 450 520 i C A B C B

B A139 Charadrius morinellus C R C B C C

B A196 Chlidonias hybridus R 5000 6000 p A B C B

B A196 Chlidonias hybridus C 30000 50000 i A B C B

B A197 Chlidonias niger R 200 300 p R B B C C

B A031 Ciconia ciconia R 100 120 p B B C C

B A031 Ciconia ciconia C 45000 60000 i B B C C

B A030 Ciconia nigra R 2 5 i C B C B

B A030 Ciconia nigra C 500 1000 i C B C B

B A080 Circaetus gallicus C R D

B A081 Circus aeruginosus R 300 400 p R A B C B

B A082 Circus cyaneus W 150 200 i B B C B

B A083 Circus macrourus C 50 60 i B B C C

B A084 Circus pygargus R 3 6 i C B B C C

B A084 Circus pygargus C 500 800 i C B B C C

B A207 Columba oenas(Porumbel R R D

de scorbură)

B A207 Columba oenas(Porumbel C R D

de scorbură)

B A231 Coracias garrulus R 500 600 p B B C B

B A037 Cygnus columbianus W 10 40 i A B C B

bewickii

B A038 Cygnus cygnus W 340 1270 i C B B C A

B A036 Cygnus olor(Lebădă W 3600 5300 i V A B C A

cucuiată, Lebădă de vară,

Lebădă mută)

B A253 Delichon urbica (Lăstun de R C D

casă)

B A238 Dendrocopos medius P R D

B A429 Dendrocopos syriacus P C D

B A236 Dryocopus martius P C D

B A027 Egretta alba R 320 360 p A B C A

B A027 Egretta alba W 1000 1200 i A B C A

B A026 Egretta garzetta R 1700 2500 p R A B C A

B A379 Emberiza hortulana R R D

B A511 Falco cherrug R 2 4 i B B C B







B A511 Falco cherrug W 5 10 i B B C B

B A098 Falco columbarius W 20 60 i R B B C B

B A095 Falco naumanni R 1 3 p P A B A C

B A103 Falco peregrinus R 2 4 i B B C C

B A103 Falco peregrinus W 10 20 i B B C C

B A099 Falco subbuteo (Şoimul R C C B C B

rândunelelor)

B A097 Falco vespertinus R 300 350 p A B C A

B A097 Falco vespertinus C 2000 3000 i A B C A

B A321 Ficedula albicollis C C D

B A322 Ficedula hypoleuca(Muscar C C D

negru)

B A320 Ficedula parva C C D

B A359 Fringilla coelebs(Cinteză de R C D

pădure)

B A359 Fringilla coelebs(Cinteză de C P D

pădure)

B A360 Fringilla W C D

montifringilla(Cinteză de

iarnă)

B A125 Fulica atra(Lişiţă) R C B C C B

B A125 Fulica atra(Lişiţă) C 80000 100000 i C B C C B

B A125 Fulica atra(Lişiţă) W 40000 50000 i C B C C B

B A153 Gallinago gallinago (Becaţină comună)

C 5000 10000 i C B B C B

B A154 Gallinago media C 20 80 i C A B B B

B A123 Gallinula chloropus(Găinuşă P C C B C C

de baltă)

B A002 Gavia arctica W 50 80 i A B C C

B A001 Gavia stellata W 40 50 i A B C C

B A189 Gelochelidon nilotica R 8 12 p R A B C B

B A189 Gelochelidon nilotica C 320 350 i R A B C B

B A515 Glareola nordmanni R 1 5 i C A B A C

B A135 Glareola pratincola R 420 540 p C A B C B

B A127 Grus grus C R C B C C

B A130 Haematopus R 15 20 p C A B C C







ostralegus(Scoicar)

B A075 Haliaeetus albicilla R 26 28 p R A B C A

B A092 Hieraaetus pennatus C 50 80 i D

B A131 Himantopus himantopus R 220 370 p C A A C B

B A131 Himantopus himantopus C 1400 2200 i C A A C B

B A299 Hippolais icterina(Frunzăriţă R C C B C C

galbenă

B A299 Hippolais icterina(Frunzăriţă C C C B C C

galbenă

B A438 Hippolais pallida(Frunzăriţă R R A B A C

cdnuşie)

B A252 Hirundo daurica(Rândunică C R D

roşcată)

B A251 Hirundo rustica(Rândunică) R P D

B A251 Hirundo rustica(Rândunică) C P D

B A022 Ixobrychus minutus R 3000 3500 p C A B C A

B A338 Lanius collurio R C D

B A338 Lanius collurio C C D

B A340 Lanius excubitor(Sfrâncioc W R D

mare)

B A339 Lanius minor R R D

B A339 Lanius minor C C D

B A341 Lanius senator(Sfrâncioc cu C R D

cap roşu)

B A459 Larus cachinnans(Pescăruş R 1500 2000 p C A B C C

pontic)

B A459 Larus cachinnans(Pescăruş C 15000 20000 i C A B C C

pontic)

B A182 Larus canus Pescăruş sur) C 4000 10000 i C C B C C

B A183 Larus fuscus(Pescăruş C 200 400 i V C B C C

negricios)

B A180 Larus genei C 20 70 i C C B C B

B A176 Larus melanocephalus R 160 200 p A B B A







B A177 Larus minutus C 10000 12000 i C A B C B

B A179 Larus ridibundus( Pescăruş R 2000 3000 p R B B C C

râzător)

B A179 Larus ridibundus( Pescăruş C 20000 50000 i R B B C C

râzător)

B A150 Limicola C 700 950 i R B B C C

falcinellus(Prundăraş de

nămol)

B A157 Limosa lapponica C 1 5 i C D

B A153 Limosa limosa(Sitar de mal) C 10000 15000 I V B B C B

B A292 Locustella luscinioides R P A B C C

(Greluşel de stuf)

B A290 Locustella naevia(Greluşel C R D

pătat)

B A246 Lullula arborea R R D

B A246 Lullula arborea C R D

B A270 Luscinia luscinia R P D

(Privighetoare de zăvoi)

B A270 Luscinia luscinia C C D

(Privighetoare de zăvoi)

B A271 Luscinia megarhynchos R P D

(Privighetoare roşcată)

B A271 Luscinia megarhynchos C C D

(Privighetoare roşcată)

B A272 Luscinia svecica R 300 700 p R A B C B

B A152 Lymnocryptes C 500 1000 i C B B C B

minimus(Becaţină mică)

B A242 Melanocorypha calandra R C D

B A068 Mergus albellus R R A B C A

B A068 Mergus albellus W 4000 5000 i R A B C A

B A070 Mergus W 120 180 i R B B C B

merganser(Ferestraş mare)

B A069 Mergus serrator(Ferestraş C 230 340 i R C B C C

moţat)

B A230 Merops apiaster(Prigorie) R P D







B A230 Merops apiaster(Prigorie) C C D

B A383 Miliaria calandra(Presură R C D

sură)

B A383 Miliaria calandra(Presură W P D

sură)

B A073 Milvus migrans R 6 7 i R C B C C

B A073 Milvus migrans C 20 30 i R C B C C

B A262 Motacilla alba(Codobatură R C C B C B

albă)

B A262 Motacilla alba(Codobatură C C C B C B

albă)

B A261 Motacilla cinerea C P D

(Codobatură de munte)

B A261 Motacilla cinerea W P D

(Codobatură de munte)

B A260 Motacilla flava((Codobatură R C C B C B

galbenă)

B A260 Motacilla flava((Codobatură C C C B C B

galbenă)

B A319 Muscicapa striata(Muscar R P D

sur)

B A319 Muscicapa striata(Muscar C C D

sur)

B A058 Netta rufina(Raţă cu ciuf) C P A B C A

B A058 Netta rufina(Raţă cu ciuf) W 540 2470 i P A B C A

B A160 Numenius arquata(Culic C 4500 6000 i C A B C B

mare)

B A158 Numenius phaeopus(Culic C 200 500 i C C B C B

mic)

B A159 Numenius tenuirostris C 1 3 i R A B C B

B A023 Nycticorax nycticorax R 3500 4000 p R A B C A

B A278 Oenanthe hispanica(Pietrar C R C B C C

mediteranean)







B A435 Oenanthe isabellina(Pietrar C R D

răsăritean)

B A277 Oenanthe oenanthe(Pietrar R P D

sur)

B A277 Oenanthe oenanthe(Pietrar C C D

sur)

B A533 Oenanthe pleschanka R 12 24 p R B B B B

B A337 Oriolus oriolus(Grangur) R C D

B A214 Otus scops(Ciuş) C R D

B A071 Oxyura leucocephala W 1 4 i R C B C C

B A094 Pandion haliaetus C C C B C C

B A020 Pelecanus crispus R 320 410 p C A B B A

B A019 Pelecanus onocrotalus R 3560 4160 p C A A A A

B A017 Phalacrocorax R 8000 12000 p C A B C B

carbo(Cormoran mare)

B A017 Phalacrocorax C 40000 50000 i C A B C B


B A017 Phalacrocorax W 3000 7000 i C A B C B


B A393 Phalacrocorax pygmeus R 8700 9500 p C A B C A

B A393 Phalacrocorax pygmeus C 4000 6500 i C A B C A

B A393 Phalacrocorax pygmeus W 4000 6500 i C A B C A

B A170 Phalaropus lobatus C 700 1200 i C C B C C

B A151 Philomachus pugnax C 13000 18000 i C B B C B

B A273 Phoenicurus C P D

ochruros(Codroş de munte)

B A274 Phoenicurus phoenicurus R C C B C B

(Codroş de pădure)

B A274 Phoenicurus phoenicurus C C C B C B

(Codroş de pădure)

B A315 Phylloscopus R R D

collybita(Pitulice mică)

B A315 Phylloscopus C P D

collybita(Pitulice mică)

B A314 Phylloscopus sibilatrix C P D







(Pitulice sfârâitoare)

B A316 Phylloscopus trochilus C P D

(Pitulice fluierătoare)

B A234 Picus canus P C D

B A034 Platalea leucorodia R 360 440 p R A B C A

B A375 Plectrophenax W V D

nivalis(Pasărea omătului)

B A032 Plegadis falcinellus R 2000 3200 p P A B C A

B A140 Pluvialis apricaria C 300 500 i C B B C C

B A141 Pluvialis squatarola(Ploier C 2500 3000 i C B B C B

argintiu)

B A005 Podiceps P C C B C C

cristatus(Corocodel mare)

B A006 Podiceps grisegena R 400 800 p C A B C B

(Corocodel cu gât roşu)

B A006 Podiceps grisegena C 5000 10000 i C A B C B

(Corocodel cu gât roşu)

B A008 Podiceps nigricollis R C B B C B

(Corocodel cu gât negru)

B A008 Podiceps nigricollis C C B B C B


B A008 Podiceps nigricollis W C B B C B


B A120 Porzana parva R 2000 3000 p C A B C A

B A119 Porzana porzana R 300 400 p C B B C B

B A121 Porzana pusilla C V C B C C

B A266 Prunella modularis C P D

(Brumăriţă de pădure)

B A464 Puffinus yelkouan C 20 100 i C B B B B

B A118 Rallus aquaticus(Cârstel de P C A B C C

baltă)

B A132 Recurvirostra avosetta R 220 280 p V A A C B

B A132 Recurvirostra avosetta C 800 1200 i V A A C B

B A317 Regulus regulus(Auşel cu C P D

cap galben)







B A336 Remiz pendulinus(Boicuş) P C D

B A249 Riparia riparia(Lăstun de R 5000 7000 p C B B C B

mal)

B A249 Riparia riparia(Lăstun de C C B B C B

mal)

B A275 Saxicola rubetra(Mărăcinar C C D

mare)

B A276 Saxicola torquata(Mărăcinar C C D

negru)

B A155 Scolopax rusticola(Sitar de C R B B C C

pădure)

B A155 Scolopax rusticola(Sitar de W C B B C C

pădure)

B A361 Serinus serinus(Cănăraş) R C D

B A174 Stercorarius longicaudus C V D

(Lup de mare codat)

B A173 Stercorarius parasiticus(Lup C R B A C B

de mare mic)

B A195 Sterna albifrons R 40 100 p C A B C B

B A190 Sterna caspia C 500 1000 i C A B C B

B A193 Sterna hirundo R 1800 2300 p C A B C B

B A191 Sterna sandvicensis R 250 300 p C A B C B

B A191 Sterna sandvicensis C 3000 5000 i C A B C B

B A210 Streptopelia turtur(Turturică) C C D

B A353 Sturnus roseus(Lăcustar) R P B B C C

B A353 Sturnus roseus(Lăcustar) C C B B C C

B A351 Sturnus vulgaris(Graur) R P D

B A351 Sturnus vulgaris(Graur) C P D

B A311 Sylvia atricapilla(Silvie cu C P D

cap negru)

B A310 Sylvia borin(Silvie de C P D

grădină)

B A309 Sylvia communis(Silvie de C P D







câmp)

B A308 Sylvia curruca(Silvie mică) C P D

B A307 Sylvia nisoria R R C B C C

B A307 Sylvia nisoria C C C B C C

B A004 Tachybaptus P C B B C C

ruficollis(Corcodel mic)

B A048 Tadorna tadorna(Călifar alb) W 800 1200 i C B B C A

B A161 Tringa erythropus(Fluierar C 3000 4000 i C A B C B

negru)

B A164 Tringa nebularia(Fluierar cu C 1300 2600 i V B B C C

picioare verzi)

B A165 Tringa ochropus(Fluierar de C 4000 5000 i V B B C C

de zăvoi)

B A163 Tringa stagnatilis(Fluierar de C 600 700 i C B B C B

lac)

B A162 Tringa totanus(Fluierar cu C 3500 12000 i C B B C B

picioare roşii)

B A286 Turdus iliacus(Sturz de vii) C R D

B A285 Turdus philomelos(Sturz C P D

cântător)

B A284 Turdus pilaris(Coco�ar) C C D

B A287 Turdus viscivorus(Sturz de C R D

vâsc)

B A232 Upupa epops(Pupăză) R C D

B A142 Vanellus vanellus(Nagâţ) R 500 600 p C B B C C

B A142 Vanellus vanellus(Nagâţ) C 10000 12000 i C B B C C

B A167 Xenus cinereus C 1 3 i C A B C C







- ROSCI0065 Delta Dunarii :

Perimetrul PUZ propus se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI0065 DELTA DUNARII. Suprafata sitului (ha) 453.645 Altitudine (m) Min. 0 Max. 229 Med. 1 Regiunea biogeografica Pontica si Stepica Tipuri de habitate prezente in sit: 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1150 * Lagune costiere 1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunale 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 Lacuri distrofice si iazuri 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 6120 * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase pe nisip

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos







91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte ( tabel nr. 7 )

Tipuri de habitate Evaluare

Cod PF NP Acoperire Pesteri Calit. date

AIBICID AIBIC

(Ha) (nr.) Rep. Supr. rel. Status conserv.

Eval. Globala

1110 Buna B C B B 1150 Buna B A B B 1210 Buna A A B B 1310 Buna B A B B 1410 Buna A A A A 1530 Buna B C B B 2110 Buna B A B B 2130 Buna A A A A 2160 Buna A A A A 2190 Buna A A A A 3130 Buna A A A A 3140 Buna B A B B 3150 Buna A B A A 3160 Buna B B B B 3260 Buna A A A A 3270 Buna A A A A 40C0 Buna C C B C 6120 Buna A C A A 62C0 Buna A C A A 6410 Buna B C B B 6420 Buna A A B B 6430 Buna A A A A 6440 Buna B C B B 6510 Buna B B B B 7210 Buna B A B B 91AA Buna C C B C 91F0 Buna A B A A







92A0 Buna A A A A 92D0 Buna B A B B

Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte ( tabel nr. 8 ) :

Specie Populatie Sit

Grup Cod Denumire stiintifica S NP Tip Marime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC

Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global

M 1337 Castor fiber(Castorul) P 10 15 i P G C B B B

M 1355 Lutra lutra P R A B C B

M 2609 Mesocricetus newtoni (Hamsterul-românesc)

P M C C C B

M 2633 Mustela eversmanii() P V B B B B

M 1356* Mustela lutreola() P R A B B B

M 1335 Spermophilus citellus P P C B C B

M 2635 Vormela peregusna P V C B B B

A 1188 Bombina bombina P C A A C A

A 1220 Emys orbicularis

P C A B C A

A 1219 Testudo graeca

P R C B B B

A 1993 Triturus dobrogicus P C A B B A

A 1298 Vipera ursinii P R A A A A

F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P A B C B

de Dunare)

F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R C A B C B

de Dunare)

F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P A B C B

F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) R C A B C B

F 1130 Aspius aspius(Aun) P C A A C A

F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C A B C B

F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuşor P C B A C A

de nisip)

F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P V D

F 2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) P C A A B A

F 1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)

P C A B B B







F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, Tipar)

P C A A C A

F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P C A B C B

F 1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)

P P B A C A

F 1146 Sabanejewia aurata (Dunăriţă)

P C A B C B

F 2011 Umbra krameri(Ţigănuş) P R A B B B

F 1160 Zingel streber(Fusar) P P B B C B

F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, Pietrar)

P P B B C B

I 4056 Anisus vorticulus P R B B C B

I 4027 Arytrura musculus P R A B C B

I 4028 Catopta thrips P R B B C B

I 4045 Coenagrion ornatum P P? DD D

I 1082 Graphoderus bilineatus P P B B C B

I 4036 Leptidea morsei P P A B C B

I 1060 Lycaena dispar P C B B C B

I 1089 Morimus funereus P R D

I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A B C B

P 1516 Aldrovanda vesiculosa P R A B C B

P 2253 Centaurea jankae P R A B A B

P 2255 Centaurea pontica P V A B A B

P 4067 Echium russicum P R C A C A

P 1428 Marsilea quadrifolia P R A B C B

Alte specii importante de flora și fauna menționate în Formularul Standard Natua 2000 :

Alte specii importante de flora şi faună ( tabel nr. 9 )

Specie Populatie Motivatie

Grup Cod Denumire stiintifica S NP Marime Unit. Categ. Anexa Alte categorii

Min. Max. masura CIRIVIP IV V A B C D

Corispermum marschallianum R X

Petunia parviflora V X

Zannichellia prodani P X M 1353 Canis aureus(Şacal) P X X

M Erinaceus concolor concolor R X

M Lepus europaeus(Iepure) R X

M Micromys minutus(Soarecele-pitic) R X

M Mus spicilegus R X







M Mustela erminea aestiva R X

M 2634 Mustela nivalis(Nevăstuică) R X

M 2595 Neomys anomalus P X

M 2599 Sorex araneus R X

A 2361 Bufo bufo C X

A 1283 Coronella austriaca R X X

A 2390 Eremias arguta P X A 1203 Hyla arborea P X X

A 1261 Lacerta agilis P X X

A 1197 Pelobates fuscus P X X

A 1200 Pelobates syriacus P X X

A 1248 Podarcis taurica P X X

A 1212 Podarcis taurica C X X

A 2357 Triturus vulgaris() P X F Carassius auratus auratus(Caras

rosu) P X

F Carassius carassius(Caracuda) V X

F Chalcalburnus chalcoides mento P? X

F Esox reichertii P X

F Leuciscus borysthenicus R X

F Leuciscus idus(Lugojanel) R X

F Neogobius syrman P? X F Perca fluviatilis(Biban) P X

F Sander lucioperca(Alâar) P X

F Sander volgensis(Salaul vargat) P X F Silurus soldatovi P X

F 2011 Umbra krameri(Ţigănuş) R X

F Vimba vimba(Lostie) P X

I Bagrada stolata R X

I Crypsinus angustatus R X

I Geotomus elongatus R X

I Geotomus punctulatus R X I Leprosoma inconspicuum R X

I Melanocoryphus tristrami R X

I Menaccarus arenicola R X

I Ochetostethus nanus R X

I Odontoscelis fuliginosa R X

I Odontoscelis hispidula R X

I Pachybrachius fracticollis R X I Paramysis intermedia V X

I Paramysis kessleri V X

I Pterocuma pectinatum V X

I 1050 Saga pedo R X X

I Sciocoris homalonotus R X

I Stagonomus bipunctatus R X

I Stibaropus henkei R X I Tholagmus flavolineatus R X

P 2102 Alyssum borzaeanum R X

P Anacamptis pyramidalis V X

P Artemisia arenaria R X







P Asperula setulosa R X

P Astrodaucus littoralis V X

P Cakile maritima ssp. euxina R X

P Camphorosma monspeliaca V X

P Carex secalina V X

P Centaurium spicatum R X

P Ceratophyllum demersum C X P Convolvulus lineatus R X

P Convolvulus persicus R X

P Crambe maritima R X

P Eryngium maritimum R X

P Euphorbia paralias P X

P Frankenia hirsuta R X

P Groenlandia densa P X P Heliotropium curassavicum V X

P Hottonia palustris R X

P Limonium meyeri R X

P 1725 Lindernia procumbens P X X

P Medicago marina V X

P Melilotus arenaria R X

P Merendera sobolifera V X P Myriophyllum spicatum C X

P Nuphar lutea P X

P Nymphaea alba P X

P Onosma arenaria R X

P Orchis coriophora ssp. fragrans R X

P Orchis laxiflora ssp. elegans R X

P Orchis morio V X P Phragmites australis C X

P Plantago cornuti R X

P Polygonum amphibium P X

P Polypogon monspeliensis R X

P Potentilla pedata R X

P Ranunculus aquatilis P X

P Ruppia cirrhosa V X P Ruppia maritima V X

P Saccharum strictum V X

P 2059 Salvinia natans C X

P Scolymus hispanicus R X

P Silene thymifolia V X

P Stachys maritima V X

P Syrenia montana R X P 2165 Trapa natans C X

P Zygophyllum fabago V X







Caracteristici generale ale sitului ( tabel nr. 10 )

Cod Clase habitate Acoperire (%) N01 Zone marine, insule maritime 0.12

N02 Estuare, lagune 14.81

N03 Mlaştini sărăturate 1.20

N04 Plaje de nisip 1.37

N06 Râuri, lacuri 12.77

N07 Mlaştini, turbării 48.68

N09 Pajişti naturale, stepe 4.35 N12 Culturi (teren arabil) 9.85 N14 Păşuni 0.55 N15 Alte terenuri arabile .010 N16 Păduri de foioase 4.45 N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) 0.86 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 0.87

Total acoperire 99.98 Alte caracteristici ale sitului:

Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 450 N (deci la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între delta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influenţe uşor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziţie a Dunării, cu drenarea prin afluenţii săi, a două formaţiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii şi Carpaţii, are influenţe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platform continental extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenţi, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evoluţie, în timp, a teritoriului deltaic.Faţă de condiţiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel puţin patru condiţii şi anume: existenţa golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (şelful) care are adâncimi de câţiva metri la ţărm şi se adânceşte treptat spre povârnişul continental până la 180 – 200 m pe o distanţă de 180 km; amplitudinea mica a mareelor, între 9 – 11 cm; curenţi litorali care aduc material aluvionar din ţărmul nord-vestic şi îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transporate de Dunăre.







Aceste condiţii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul iniţial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenţă din cele mediteraneene şi estice.

Calitate si importanta

Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial. Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16







specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).

Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).

Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol. Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunării a fost declarată de către Guvernul României în 1990, rezervaţie a biosferei, hotărâre confirmată, apoi de Parlamentul României, prin Legea nr. 82/1993. Valoarea universală a rezervaţiei a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “Omul şi Biosfera” (MAB), lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta Dunării îndeplineşte principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei:

a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone de tampon pentru a reduce impactul activităţilor umane;







b) este un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o component integrală şi care este administrată pentru obiective mergând de la protecţia completă până la producţia intensivă dar durabilă;

c) este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate;

d) este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă şi populaţia locală

cooperează pentru rezolvarea necesităţilor umane împreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice.

Rezervaţia biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de circa 5800 km2 poziţia sa geografică fiind delimitată de următoarele coordonate:

- 280 42’ 45” longitudine estică (Sulina);

- 450 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43) şi

- 440 20’40”, latitudine sudică (Capul Midia).

Aşa cum reiese din coordonatele geografice menţionate, prin rezervaţie trece paralela 450 care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Această poziţie cu semnificaţii climatice, asociată şi cu caracterul preponderent amfibiu al zonei a avut o mare influenţă, în decursul timpului, asupra traseelor păsărilor migratoare.

Teritoriul rezervaţiei cuprinde câteva unităţi fizico-geografice deosebite atât din punct de vedere morfologic cât şi genetic:

- Delta Dunării propriu-zisă,

- complexul lagunar Razim Sinoe,

- litoralul Mării Negre până la izobata de 20m,

- dunărea maritimă până la Cotul Pisicii şi cu zona inundabilă Isaccea Tulcea precum şi

- sărăturile Murighiol Plopu.

Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul podişului dobrogean cu zonele umede şi palustre.

Delta Dunării propriu zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de cca 4178 km2 din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României







adică 3446km2, reprezentând cca 82% restul de cca 732 km2 fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina.

Păstrând caracteristica deltelor, Delta Dunării este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006 0/00) din care apar mai pronunţate câmpul Chiliei – un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului, grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman.

În raport cu nivelul “0” al Mării Negre, 20,5% din teritoriul deltei se găseşte sub acest reper iar 79,5% deasupra acesteia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1m (54,5%), după care urmează cele între 1 şi 2m (18%). Cele mai ridicate cote se întâlnesc pe grindurile marine (Letea 12,4m, Caraorman 7m) iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39m pe Chilia, -34m pe Tulcea, -26m pe Sf. Gheorghe, -18m pe Sulina). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3m, cu excepţia lacului Belciug care are 7m. Altitudinea medie a deltei este de 0,52m.

Complexul lagunar Razim – Sinoe, a doua componentă a rezervaţiei este situat în sudul Deltei Dunării şi ocupă o suprafaţă totală de cca 1015 km2 din care suprafaţa lacurilor este de 863km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri.

La formarea complexului au contribuit prezenţa Dunării cu cantităţile însemnate de aluviuni şi deplasarea treptată spre est a traseului curenţilor litorali, pe măsura avansării deltei. Aceste procese au scos de sub acţiunea directă a mării, ţărmul vechiului golf Halmyris şi au creat condiţii favorabile formării unor noi ţărmuri ce au închis marele complex lacustru Razim Sinoe. Formarea propriu-zisă a lacurilor a început cu izolarea parţială a lacurilor Zmeica şi Goloviţa de Grindul Lupilor şi totală a lacurilor Tuzla, Nunţaşi de Gridul Saele. Înntr-o etapă următoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudică a lacului Sinoe. În etapa a treia s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc şi grindul Perişor.

În perimetrul complexului se găsesc şi câteva insule, dintre care cea mai importantă este insula Popina cu o suprafaţă de 102,5ha şi o înălţime de 47m.

În ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acţiunii umane. După lucrările hidrotehnice realizate după 1970 complexul lagunar a fost transformat în două unităţi:

1. Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi Babadag cu cele două lacuri componente Tăuc şi Topraichioi care a fost izolată de influenţa mării şi transformată în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţie amenajate în jurul complexului;







2. Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntaşi şi Tuzla care îşi păstrează legătura cu

Marea Neagră printr-un stăvilar, păstrându-şi caracterul uşor salmastru.

In perioada 1960-1978 zonele vestice din lacurile Razim şi Goloviţa au fost îndulcite şi amenjate ca bazine piscicole.

Dunărea maritimă este o altă componentă a rezervaţiei dispusă între Ceatalul Ismail şi limita vestică a rezervaţiei Cotul Pisicii, între milele Mm 43 - Mm 74, reprezentând de fapt un tronson al Dunării maritime ce se întinde între gura braţului Sulina şi Brăila.

Din punct de vedere geografic Dunărea maritimă are aici o singură matcă care împreună cu lunca inundabilă este situată între horstul dobrogean şi podişul Moldovei. Lăţimea fluviului este mare în această zonă ajungând până la 1000m în dreptul localităţii Isaccea iar pantele sunt mult mai reduse atingând 0,005 – 0,006 0/00.

Zona inundabilă Isaccea –Tulcea este situată în amonte de municipiul Tulcea delimtată de braţul Tulcea, fluviul Dunărea şi dealurile horstului dobrogean. Zona are aspectul unei depresiuni and cotele conturului superioare celor din interior. Suprafaţa totală a complexului este 91,7km2 şi are o formă alungită cu dimensiunea maximă pe direcţia fluviului Dunărea cca 22 km. Lăţimea zonei este cuprinsă între 2 şi 5,8km.

Zona Sărături-Murighiol este zona situată între localităţile Murighiol şi Plopu fiind delşimitată la est de localitatea Murighiol la sud de şoseaua Plopu Murighiol şi la vest şi nord de dealurile Murighiolului. Lacul Sărături este situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2km şi o lăţime maximă de 500m. Apele lacurlui sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic caracterizate prin marea bogătie de zooplancton şi fitoplancton. Lacul atrage o avifaună caracteristică, incluzând singura colonie de pescăruşi mediteraneeni Larus melanocephalus din zonă.

Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.

Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante component







a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare.

Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri.

•30 tipuri de ecosisteme,

•5 429 specii, din care

•1 839 specii de floră

•alge planctonice (678 specii)

•licheni (107 specii)

•macromicete (38 specii)

•plante vasculare (1016 specii)

•3 590 specii de faună

•moluşte (91 specii)

•insecte (2 244 specii)

•peşti (135 specii)

•amfibieni (10 specii)

•reptile (11 specii)

•păsări (331 specii)

•mamifere (42 specii)

Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.







B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la

nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.

De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilitătii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogătie şi diversitate, datorată în principal varietătii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularitătilor climatice precum şi a particularitătilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

Cercetările asupra florei au avut ca scop stabilirea impactului asupra diversităţii vegetale pe care l-ar putea avea extinderea intravilanului localitatii Murighiol prin implementarea Planului Urbanistic Zonal: “CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL“ asupra siturilor Natura 2000 şi elaborarea unor măsuri pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de plante Natura 2000 în zonele vizate.

Astfel, pe parcursul colectării datelor obiectivele urmărite au fost: – Inventarierea completă a florei din suprafeţele vizate; – Identificarea tipurilor de habitate / comunităţi vegetale din suprafeţele vizate; – Apreciarea posibilului impact semnificativ asupra tipurilor de habitate și plante de interes

comunitar și național. S-a realizat o evaluare a speciilor de plante superioare (cormofite), determinand

asociatiile vegetale si habitatele existente.

Pentru studiul florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe în care s-a determinat compoziţia floristică notându-se pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet.

Pe lângă relevee a mai fost utilizată metoda transectelor, în special pentru identificarea speciilor de importanţă conservativă sau protejate de legislaţia în vigoare.

Evidenţierea completă a compoziţiei nu se poate face decât cercetând o anumită suprafaţă dintr-o fitocenoză. Prin cercetări comparative s-a putut stabili că, pentru fiecare categorie mare de fitocenoze, există o suprafaţă minimă în care se pot identifica toate speciile fitocenozei. Această suprafaţă minimă se numeşte areal minim.







Determinarea arealului minim s-a facut prin înregistrarea speciilor pe un şir de suprafeţe de dimensiuni diferite. S-a început pe o suprafaţă mică ( de ex. 0,25 mp ), apoi înregistrările s-au facut pe o suprafaţă de două ori mai mare, de 4 ori mai mare, de 8 ori mai mare ş.a.m.d. Arealul minim este acea suprafaţă de la care curba numărului speciilor nu mai creşte ci devine aproape paralelă cu abscisa.

S-au făcut liste cu speciile identificate pe suprafeţele analizate, având în vedere valoarea abundenţei –dominanţei (după scara Braun-Blanquet), ecologia speciilor şi valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care îl ocupă. În funcţie de aceste valori s-a apreciat gradul de „antropizare” a zonei supusă studiului.

Cunoscând ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri asupra gradului de conservare în care se află un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau seminatural, în cazul de faţă apreciind potenţialul impact asupra covorului vegetal, în zona.

Evaluarea abundenţei s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet. Indicii scării Braun-Blanquet: 1= exemplare foarte puţine 2= exemplare puţine 3= exemplare puţin numeroase 4= exemplare numeroase 5= exemplare foarte numeroase Scara ce se bazează pe indicii de mai sus se sprijină pe distanţa medie între exemplarele

fitopopulaţiei. La populaţiile speciilor de plante de talie mijlocie (circa 30 cm) care intră în compoziţia pajiştilor, se pot folosi următoarele date ( Tabel nr. 11 ):

Distanţa medie între plante(în cm)

Peste 4000

400-4000

40-400

10-40

Sub 10 Nr. Aproximativ de plante

1-2

20

50

1500

60 000 Indicii scării Braun-Blanquet

1

Acoperire

10% din suprafaţă

2

Acoperire 10-25%

Din suprafaţă

3

Acoperire 25-50% din suprafaţă

4

Acoperire 50-75 % din suprafaţă

5

Acoperire 75-100% din suprafaţă







Datele se referă la plante cu distribuţie uniformă pe suprafaţa investigată. Cele mai multe specii nu au însă o asemenea distribuţie, ci apar grupat, astfel că, pe o suprafaţă, numărul de exemplare poate fi mai mare, iar pe alta mai mic, sau, poate lipsi complet.

Evaluarea efectivelor s-a realizat prin numărarea în suprafeţele de probă a exemplarelor fiecărei specii prezente.

În cazul zonelor propuse a se introduce in intravilan s-a folosit metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele dintre fitocenoze marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din cadrul unei populaţii din două relevee apropiate.

Pentru derularea corespunzătoare a monitorizării s-au folosit:

- Fişă de observaţii - G.P.S. - Pungi de plastic pentru eşantionare - Presă plante - Lupă 3X – 20X - Aparat foto

Numărul de relevee a fost ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. În cazul habitatelor, s-a monitorizat dimensiunea respectivului habitat şi eventualele efecte pe care le are managementul zonei asupra acestuia.

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că flora este reprezentată de specii caracteristice Deltei Dunării și silvostepei.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări







de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Raportând planul propus la distribuţia habitatelor de interes conservativ la nivel european pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI 0065 Delta Dunarii au rezultat următoarele concluzii pe fiecare tip de habitat în parte (tabel nr.12 ):

Cod Denumire habitat Concluzii

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

1150* Lagune costiere Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului


1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase


1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)


1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice


2110 Dune mobile embrionare (in formare)


2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)


2160 Dune cu Hippophae rhamnoides Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

2190 Depresiuni umede intradunale Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea








3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara


3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition


3160 Lacuri distrofice si iazuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention


40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

6120* Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice ; pajisti xerofile calcaroase pe nisip


62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin


6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)








7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus


91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)


92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat planul.

92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)


Dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca făcând parte din SCI „Delta Dunării nici unul nu a fost identificat pe amplasamentul propus.

Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona planului propus este activitatea antropică intensă care există în zonă.

Fig.4 – lucrari de reabilitare si extindere drum existent







Raportând planul propus la distribuţia speciilor de interes conservativ la nivel european pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 Delta Dunarii au rezultat următoarele concluzii pe fiecare specie în parte:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr. 13)

Cod Specie Concluzii

2633 Mustela eversmannii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Nu există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

2635 Vormela peregusna


1335 Spermophilus citellus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.Nu există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola


1337 Castor fiber


2609 Mesocricetus newtoni








Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

(tabel nr.14)


1188 Bombina bombina

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Exista probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere ca în vecinătate există habitatele caracteristice speciei.

1219 Testudo graeca

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1220 Emys orbicularis

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este mare având în vedere ca în vecinătate există habitatele caracteristice speciei.

1298 Vipera ursinii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1993 Triturus dobrogicus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este mare având în vedere ca în vecinătate există habitatele caracteristice speciei.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.15)


1060 Lycaena dispar


1084 Osmoderma eremita


4064 Theodoxus transversalis

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Nu există probabilitatea ca







această să fie prezentă în zonă având în vedere că în zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

1037 Ophiogomphus cecilia


1089 Morimus funereus


4027 Arytrura musculus


4028 Catopta thrips


4030 Colias myrmidone


4045 Coenagrion ornatum


Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.16)


1428 Marsilea quadrifolia

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1516 Aldrovanda vesiculosa


2253 Centaurea jankae În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.







2255 Centaurea pontica În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

4067 Echium russicum În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.17)


4125 Alosa immaculata În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

4127 Alosa tanaica În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1130 Aspius aspius În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1149 Cobitis taenia În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1124 Gobio albinnatus În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2511 Gobio kessleri În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2555 Gymonocephalus baloni


1157 Gymonocephalus schraetzer


1145 Misgumus fossilis În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2522 Pelecus cultratus În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1134 Rhodeus sericeus amarus


1146 Sabajenewia aurata








2011 Umbra krameri În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1160 Zingel streber În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1159 Zingel zingel În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului planului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

Pe amplasamentul propus au fost identificate următoarele specii de plante:

Boraginaceae 1. Symphytum officinale L.

Caryophyllaceae

2. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn.

Lamiaceae 3. Lamium amplexicaule L. 4. Leonurus marrubiastrum L. 5. Marrubium vulgare L. 6. Mentha aquatica L.

Lythraceae 7. Lythrum salicaria L.

Polygonaceae 8. Polygonum hydropiper L. 9. Rumex crispus L.

Ranunculaceae 10. Ranunculus aquatilis L. 11. Ranunculus lingua L. 12. Ranunculus repens L.

Rubiaceae 13. Galium palustre L.

Solanaceae 14. Datura stramonium L. 15. Solanum nigrum L.







Umbelliferae 16. Cicuta virosa L. 17. Conium maculatum L. 18. Oenanthe aquatica (L.) Poir.

Urticaceae 19. Urtica dioica L. 20. Urtica urens L.

Alismataceae

21. Alisma plantago-aquatica L. 22. Sagittaria sagittifolia L.

Cyperaceae

23. Carex distans L. 24. Carex riparia, 25. Carex acutiformis, 26. Carex gracilis, 27. Carex elata, 28. Carex rostrata, 29. Carex paniculata 30. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult.

Phragmites

31. Phragmites australis ( stuf) Typha

32. Typha latifolia (Papura lata ) 33. Typha angustifolia ( Papura ingusta ) 34. Oenanthe aquatic

Fig.5 – imagini Phragmites australis







Fig. 6-9 specii de flora identificate pe amplasament

Habitate. Pe amplasament au fost identificate habitate seminaturale dar care nu se încadrează ca fiind habitate de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000.

Pentru habitatul R5309 Comunitati danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus lacustris ( intalnit de-a lungul Dunarii ) corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea : - NATURA 2000 : - - EMERALD : 22.31 Euro-Siberian perennial amphibious communities - CORINE : 53.11 Common reed ( Phragmites australis ) bed - PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds - EUNIS : C3.21 Phragmites australis beds







Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înaltime de pâna la 3 m, au ca specii însotitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis. În fitocenozele din stufarisuri se intercaleaza: Cladium mariscus, Acorus calamus.

Fig. 10 – Comunitati danubiene cu Phragmites australis

Pentru habitatul R 5310 Pajiste secundară – Comunități daco-danubiene cu Carex sp. corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea :

Corespondențe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 53.21 Large Carex beds PAL.HAB: 53.21 Large Carex beds

EUNIS: – Asociații vegetale: Caricetum elatae Koch 1926, Caricetum rostratae Rübel 1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933, Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962.

Rãspândire: Zona de câmpie și de deal din Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova, Delta Dunãrii.







Stațiuni: Altitudine: 10–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–750 mm. Relief: teren plan, pante usor înclinate, depresiuni cu exces de umiditate.

Substrat: depozite aluviale, nisipuri, argile. Soluri: gleiosoluri, cu reactie slab acidã, soluri gleice cu exces de umiditate.

Structura: Rogozurile înalte realizeazã fitocenoze dense, acoperirea poate atinge 95–100%, iar înãțimea vegetației depãșește 100 cm. Speciile care realizeazã acest tip de vegetaþie sunt: Carex riparia, C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata. Acestea sunt principalele componente ale etajului superior dar, uneori, alãturi de aceste specii se mai gãsesc și: Ranunculus lingua, Senecio paludosa, Peucedanum palustre, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum. Etajul inferior este alcãtuit din numeroase specii de talie mijlocie 20–40 cm, dintre care mai reprezentative sunt: Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa sylvestris, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Lathyrus palustris, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Mentha aquatica, Alisma lanceolatum.

Valoare conservativã: moderatã. Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Carex elata, C. rostrata, C. riparia, C. acutiformis, C. gracilis. Specii caracteristice: Carex elata, C. riparia, C. acutiformis. Alte specii importante: Phalaris arundinacea, Oenanthe silaifolia, Equisetum palustre, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Scutellaria galericulata, Senecio paludosus, Stachys palustris, Poa palustris, Lathyrus palustris, Peucedanum palustre, Phragmites australis, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Ranunculus lingua, Cicuta virosa.

Fig.11 - Imagine Carex riparia







Pentru habitatul R 5301Pajiste secundară – Comunități palustre cu Glyceria sp.

Corespondențe: NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 53.16 Reed canary grass (Phalaris arundinacea) beds PAL.HAB: 53.16 Reed canary grass beds EUNIS: C3.26 Phalaris arundinacea beds

Asociații vegetale: Glycerietum fluitantis Eggler 1933, Catabrosetum aquaticae Rübel 1912, Phalaridetum arundinaceae (W. Koch) Libbert 1931.

Rãspândire: Zona de câmpie și colinarã din Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova, Dobrogea și Delta Dunãrii.

Suprafețe: Ocupã suprafeþe restrânse (100-500 m2) în microdepresiuni, crovuri, malul apelor, acolo unde apa este în exces tot timpul anului.

Stațiuni: Altitudine: 100–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–700. Relief: terenuri plane și locuri foarte slab înclinate, însorite. Substrat: depozite aluviale, nisipuri, pietrisuri. Soluri: aluviosoluri, gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante, înalte de 80–110 cm, realizeazã o acoperire de 70–85%. La realizarea etajului superior participã speciile: Glyceria fluitans, G. plicata, Leersia oryzoides, Phragmites australis, Iris pseudacorus, Schoenoplectus lacustris, Oenanthe aquatica, Carex acutiformis, C. riparia, Phalaris arundinacea, Stachys palustris, Lythrum salicaria, Typha latifolia, T. angustifolia, Juncus effusus, Rumex crispus.Etajul mijlociu este, de asemenea, bine reprezentat de speciile: Catabrosa aquatica, Berula erecta, Sparganium neglectum, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Veronica anagalisaquatica, Eleocharis palustris, Agrostis stolonifera, Bidens tripartipa. Prezenþa unor specii de talie micã duce la constituirea unui etaj inferior, uneori bine reprezentat de speciile: Galium palustre, Ranunculus repens, Potentilla reptans, Lysimachia nummularia, Trifolium repens, Lemna minor, L. trisulca etc.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Glyceria fluitans, Phalaris arundinacea, Catabrosa aquatica, Leersia oryzoides. Specii caracteristice: Glyceria fluitans, G. plicata, Leersia oryzoides, Catabrosa aquatica, Phalaris arundinacea. Alte specii importante: Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis, Mentha aquatica, Veronica beccabunga, Lycopus europaeus, Eleocharis palustris, Schoenoplectus tabernaemontani, Poa palustris, Stachys palustris, Sparganium erectum ssp.neglectum, Leersia oryzoides, Berula erecta, Lycopus







europaeus, Juncus articulatus, Galium palustre, Ranunculus flammula, Carex vulpina, Ranunculus repens.

Fig.12 - imagine Glyceria fluitans , Glyceria plicata , Phragmites australis

Avifauna: Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile

floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului.

Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop:

Evaluarea diversității speciilor de păsări (compoziția specifică) Evaluarea populațiilor de păsări în raport cu aglomerările/fluctuațiile sezoniere (dinamica

sezonieră) Distribuția speciilor de păsări în zona de studiu în raport cu folosirea spațiului aerian şi a

habitatelor Evaluarea posibilului impact în raport cu dezvoltarea intravilanului comunei Murighiol și

propunerea unor măsuri de diminuare a impactului sau măsuri compensatorii: - Evaluarea posibilului impact asupra păsărilor prin schimbările produse în structura

habitatului (pierderea directă a habitatului/eliminarea din habitat). - Evaluarea gradului de deranj (evitarea habitatelor de hrănire, reproducere și

odihnă, scăderea numărului de indivizi etc.) asupra păsărilor prin implementarea PUZ.







Migratia pasarilor, in conditii meteo normale se desfasoara la inaltimi (altitudini) cuprinse intre 400-1500 m. Aceasta inaltime poate fi diminuata in conditii meteo nefavorabile: ceata, nori, ploaie, vant etc. Din studiile de specialitate intocmite si monitorizarea efectuata s-a constatat ca pasarile migratoare evita sa zboare printre nori (de obicei se deplaseaza sub plafonul norilor). Cand este ceata migratia se realizeaza la altitudini mai mari. Altimetrele instalate pe pasari au inregistrat o inaltime maxima de zbor de 2300 -2400 m - cand deplasarile se desfasurau pe cer senin, fiind putine pasarile care depaseau aceste cifre, ajungand la 3600 m. Pe vreme nefavorabila (ploaie, ceata, nori etc.) altitudinea de zbor variaza intr-o gama mult mai mare 50 – 1700 m, cele mai multe pasari deplasandu-se la inaltimi de aproximativ 700 m.

Viteza de zbor in migratie variaza de la o specie la alta si sunt influentate de conditiile meteo. Passeriformele urmarite prin radar au inregistrat o viteza medie de 9,2 m/s in conditii meteo optime si 6 ,8 m/s cand vizibilitatea era redusa. Atunci cand vantul bate in aceeasi directie cu directia de deplasare a pasarilor, viteza creste exponential (de ex. Nagatii pot atinge si 150 km/h, din care 70 km/h o reprezinta viteza proprie si diferenta (80 km/h o reprezinta viteza vantului), acesta fiind si motivul pentru care majoritatea pasarilor asteapta vantul prielnic pentru a se deplasa in migratie. De asemenea s-a constatat ca viteza de deplasare in migratia de primavara este mai mare decat cea inregistrata toamna.

Pasarile migreaza in grup sau solitar, ziua sau noaptea, pe specii, sexe sau varste (tabelul nr.18).

Specia Formatia de zbor Deplasare diurna/nocturna

Privighetoarea , pupaza , limicole

Migreaza singure Deplasare diurna

Lisita , becatinele, ratele, prepelitele, randunicile, carsteii,

ciocarliile, sitarul de padure

Migreaza in grupuri mici Deplasare nocturna

Gastele , pelicanii , cocorii Migreaza in grupuri mari asezate perfect din punct de

vedere aerodinamic

Deplasare diurna

Berzele Migreaza in grupuri mari , nu in formatii perfecte

Deplasare diurna

Graurii , pescarusii Migreaza in grupuri masive, neregulate, schimbandu-si

mereu forma

Deplasare diurna







Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele:

• Ruta Scandinaviei de Sud

• Ruta Baltică

• Ruta Trans Iberică

• Ruta Central Mediterană

• Via Pontica (partea vestică a Mării Negre)

• Ruta Trans Caucaziană

Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile tipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.







Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu L.,1958 ):







Fig. 13 – Caile de migratie dupa Radulescu, 1958

Toamna

Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani;

Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.







Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala.

Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume: drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocorii zboara usor peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita.

Fig.14 – rute de migratie in Dobrogea (stanga – migratia de toamna, dreapta migratia de primavara)

Primavara

Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbare a infatisarii pasajului, primavara.







Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie in fiecare localitate componenta a comunei –cu precadere in zonele care se introduce in intravilan , care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că amplasamentul PUZ este situat între principalele rute de migraţie (linii roşii), fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 100 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele







principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare şi care demonstrează că zona de sudiu nu are importanţă din punct de vedere al migraţiei .

Fig.15 – Dinamica migraţiei în Dobrogea

Ca urmare a monitorizării efectuate s-au identificat 54 specii de păsări în zona de studiu – tabel nr. 19 .

Nr. crt .

Denumirea speciei in romana

Denumirea speciei in Latina

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

2 Stârc galben Ardeola ralloides x z SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe

3 Egreta mica Egretta garzetta x z SPA Delta Dunarii si


4 Egreta mare Egretta alba x z SPA Delta Dunarii si








5 Stirc cenusiu Ardea cinerea x z SPA Delta Dunarii si


6 Stirc de noapte Nycticorax nycticorax x z SPA Delta Dunarii si


7 Gisca de vara Anser anser xx z SPA Delta Dunarii si


8 Rata mica Anas crecca x z SPA Delta Dunarii si


9 Rata mare Anas platyrhyncos x z SPA Delta Dunarii si


10 Rata motata Aythya fuligula x z SPA Delta Dunarii si


11 Rata rosie Aythya nyroca x z

SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

12 Lebada de vara Cygnus olor x z SPA Delta Dunarii si


13 Pupaza Upupa epops x z SPA Delta Dunarii si


14 Pescarus pontic Larus cachinnans

x sz SPA Delta Dunarii si


15 Pescarus razator Larus ridibundus

x sz SPA Delta Dunarii si


16 Rindunica Hirundo rustica

x z SPA Delta Dunarii si


17 Macaleandru Erithacus rubecula

x szc

18 Lacar mic A. shoenobaenus

x z ,c

19 Lacar de stuf

Acrociphalus scirpaceus

x z ,c

20 Lacar mare A. arundinaceus

x z ,c

21 Pitulice mica Phylloscopus collybita

x sz

22 Chira de balta Sterna hirundo

x sz

23 Pitigoi albastru Parus cauruleus

x sz

24 Pitigoi de stuf Parus biarmicus

x sz







25 Pitigoi pungar Remiz pendulinus

x szc

26 Cotofana Pica pica 9 sz

27 Stancuta Corvus frugilegus xx sz

28 Cioara neagra Corvus corone cornix xx sz

29 Graur european Sturnus vulgaris 8 sz

30 Vrabia Passer domesticus xx sz

31 Vrabie negricioasa Passer montanus xx sz

32 Piciorongul Himantopus himantopus xx sz

33 Canaras Serinus serinus x sz

34 Sticlete Carduelis carduelis x sz

35 Scatiu Carduelis spinus x sz

36 Nagat Vanellus vanellus x sz

37 Porumbel gulerat Columba palumbus xx -1 sz

38 Corcodel mic Tachybaptus ruficollis

x SPA Delta Dunarii si


39 Pelican comun Pelecanus onocrotalus x z SPA Delta Dunarii si


40 Pelicanul cret Pelecanus crispus x z SPA Delta Dunarii si


41 Cormoran mare Phalacrocorax carbo xx s , z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

42 Cormoran mic Phalacrocorax pygmeus xx s , z


43 Buhai de balta Botaurus stellaris x c


44 Erete de stuf Circus aeruginosus x c SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

45 Carstel de balta Rallus aquaticus x c SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe







46 Starc purpuriu Ardea purpurea x SPA Delta Dunarii si


47 Gainusa de balta Gallinula chloropus x SPA Delta Dunarii si


48 Lisita Fulica atra x c SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

49 Chirighita de balta Chlidonias hybrida

x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

50 Cuc cuculus canorus x

51 Pescarel albastru Alcedo athis x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

52 Ghionoaie sura Picus canus x c

53 Grelusel de balta Locustella luscinioides

x c SPA Delta Dunarii si


54 Presura de stuf Emberiza schoeniclus

x c

Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi z- specii identificate in zbor sz – specii migratoare

Din cele 54 specii de pasari identificate in urma monitorizarii , 30 specii se regasesc pe formularul standard Natura 2000 pentru situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .







Pasari cuibaritoare in zona monitorizata : perioada de cuibarit variaza in functie de specie ( de la 10 zile – turturica pana la 28 zile vanturelul rosu ) . Pentru identificarea speciilor cuibaritoare s-a utilizat metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix.

Au fost identificate 12 specii de pasari cuibaritoare ( tabelul nr. 20) , dintre care trei sunt nominalizate in Anexa nr.3 a OUG nr. 57/2007 si Anexa nr. 4B a OUG nr. 57/2007 .

Nr. crt.

Specia Numar perechi

cuibaritoare

Populatia cuibaritoare estimata in Romania ( perechi )

1 Fulica atra 10 80.000-100.000

2 Picus canus 1 30.000-60.000

3 Erithacus rubecula 2

4 Acrocephalus schoenobaenus

15

5 Acrocephalus scirpceus 15

7 Locustella luscinioides 14

8 Panurus biarmicus 20

9 Remiz pendulinus 3 80.000-100000

10 Cyanistes caeruleus 7 500000-700000

11 Emberiza schoeniclus 15

12 Ixobrychus minutus 2 8500-10000

Concluzie : analiza spectrului avifaunistic a condus la urmatoarele date cantitative : 54 specii din care 12 specii cuibaritoare .







ALTE SPECII DE FAUNA OBSERVATE IN ZONA DE STUDIU Amfibieni - in zona luciurilor de apa si a zonelor mlastinoase s-au identificat urmatoarele

specii : broasca raioasa verde ( Bufo viridis ) – 21 exemplare ,brotacel ( Hyla arborea ) -35 exemplare , broasca mica de lac ( Rana esculenta ) – 18 exemplare si broasca mare de lac ( Rana ridibunda ) -27 exemplare .

Reptile – s-au identificat sarpele de apa ( Natrix tesselata ) – 5 exemplare si sarpe de casa ( Natrix natrix ) - 3 exemplare .

Mamifere – Nu s-au identificat pe amplasamentul PUZ .

Chiroptere – utilizeaza ocazional habitatele existente in zona PUZ .

In urma monitorizarii activitatii chiropterelor în zona se constata o slaba prezenta a speciilor.

Culoare de zbor, traversare specifice liliecilor sunt prezente in zona cu zavoaie si siruri de arbori de pe malul Dunarii .

Zona studiata în general poate fi caracterizata cu o activitate redusa a liliecilor – liliacul de amurg ( Nyctalus noctula ) – 5 exemplare , liliacul pitic ( Pipistrellus pipistrellus ) – 11 exemplare,liliacul pitic al lui Kuhl ( Pipistrellus kuhlii )-5 exemplare, liliacul cu aripi late ( Eptesicus serotinus ) – 7 exemplare datorita lipsei adaposturilor ( adaposturilor naturale) .

Nevertebratele

Insectele – identificate in zona de intravilan apartin urmatoarelor ordine de insecte terestre: Lepidoptera ( fluturi), Hymenoptera ( albine, bondari, viespi, bondari, furnici ) , Diptera ( muste si tantari ) , Odonata ( libelule ), Orthoptera ( lacuste, cosasi ) , Caleoptera ( gandaci ) , Heteroptera ( plosnite ) .

Din monitorizarea efectuata in zona de implementare PUZ nu s-au identificat specii de insecte care sa fie incluse pe anexele Directivei 92/43/CEE .

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogata în special datorita caracteristicilor habitatului cu ierburi semiînalte (30-40 cm), unde domina populatiile de orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarous, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în vegetatia ierboasa înaltă, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca si Anisoplia lata (cărăbuşei ai







cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptere : dintre fluturii de zi s-au identificat speciile Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Pontia daplidice(albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Plantele segetale si cele care cresc la marginea drumurilor atrag speciile de himenoptere ( albine domestice , albine solitare – Halictidae , viespi – Scolia hirta , Vespa germanica ) .

Gasteropodele ( melci ) – au fost identificati melci cu cochilie ( Cernuella virgata, Helicella obvia, Helix lucorum ) sau fara cochilie ( Limax cinereus , Limax flavus ) . Toate aceste specii au o larga raspandire in Dobrogea continentala si sunt tolerante la impactul antropic .







B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Flora:

Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii , descrierea functiilor ecologice si relatia cu amplasamentul PUZ :

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform fromularului standard NATURA 2000 sunt: 3160 - Lacuri distrofice si iazuri

Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.

Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

6120 - Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice , pajisti xerofile calcaroase pe nisip Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanul

Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri

nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.







Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de

plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de







specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza







bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier

adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare). Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .







1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae. Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient. Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi. Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.

acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice,

care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.







Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza dunelor inalte. Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.

Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.







Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice. Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.







bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion). Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie

pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .







62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si

bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.







Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion







nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 1150 *- Lagune costiere

Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp.







(Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat .

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe







colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat acest tip de habitat . Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) 1428 Marsilea quadrifolia -Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat aceasta specie . 1516 Aldrovanda vesiculosa -Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni). Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat aceasta specie . 2253 Centaurea jankae -Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat aceasta specie . 2255 Centaurea pontica - Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat aceasta specie . 4067 Echium russicum - Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. Pe terenul aferent PUZ nu a fost identificat aceasta specie .







Speciile de flora identificate in urma monitorizarii terenurilor care se propun a se introduce in intravilan , sunt prezentate in tabelul nr.21 :

La limita PUZ s-au mai identificat :

-plantatii de Salix sp. Populus sp. Fraxinus sp .;

Nr. crt.

Taxon Denumirea populara Familia

1 Symphytum officinale L.

Tataneasa Boraginaceae

2 Cerastium dubium (Bast.) Guepîn.

Lana caprelor

Caryophyllaceae

3 Lamium amplexicaule L Sugel Lamiaceae

4 Leonurus marrubiastrum L

Stanarel Lamiaceae

5 Marrubium vulgare L Valatuc Lamiaceae 6 Mentha aquatica L Menta de apa / Isma

broastei Lamiaceae

7 Lythrum salicaria L Luceafar de balta Lythraceae

8 Polygonum hydropiper L.

Ardeiul broastei Polygonaceae

9 Rumex crispus L.

Macris salbatic Polygonaceae

10 Ranunculus aquatilis L.

Piciorul cocosului de apa

Ranunculaceae

11 Ranunculus lingua L Iarba broastelor Ranunculaceae

12 Ranunculus repens L Boglav Ranunculaceae 13 Galium palustre L. Rubiaceae 14 Datura stramonium L. Solanaceae 15 Solanum nigrum L. Pomusoara Solanaceae 16 Cicuta virosa L. Veninata Umbelliferae 17 Conium maculatum L. Barba calugarului Umbelliferae

18 Oenanthe aquatica (L.)

Poir. Umbelliferae

19 Urtica dioica L. Urzica aspra Urticaceae 20 Urtica urens L. Urzica piscatoare Urticaceae 21 Alisma plantago-

aquatica L. Alismataceae

22 Sagittaria sagittifolia L. Buruiana de fapt Alismataceae 23 Carex distans L Rogoz de saratura Cyperaceae 24 Carex riparia Rogoz de balta Cyperaceae







- paduri naturale

inundabile : Salicetum albae-fragilis , Saliceto-Populetum , Fraxinus sp. Salicetum cinerae ; -pajisti pe diguri inalte : Cynodonetum dactyloni , Cynodonto –Plantaginetum coronopi , Hordetum murine , Bassietum sedoidis , Elytrigetum repentis ;

Speciile vegetale acoperă solul în proporţie de 50% - 65%. S-au identificat speciile higrofile (Salix triandra , Alopecurus arundinaceus, Lycopus europaeus, Equisetum fluviatile, Euphorbia palustris, Iris pseudacorus şi Phragmites australis) şi speciile xeromezohalofite (Bassia hirsuta, Bassia sedoides). În total au fost identificate 60 specii anuale, bianuale si perene care sunt cuprinse în 20 de familii. Din punct de vedere al raportului cu apa domină speciile mezohigrofite şi xeromezofite urmate de speciile xerofite şi mezofite.

Asociaţiile vegetale identificate în zona monitorizata : Pentru habitatul R5309 Comunitati danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus lacustris s-au identificat urmatoarele asociatii vegetale :

Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926 Specii de recunoaştere: Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris Ecologie: Asociaţie larg răspândită în majoritatea fostelor bazine acvatice, imprimând aspectul caracteristic al acestora. Preferă staţiuni cu ape stătătoare sau ape temporare, dar se dezvoltă şi în condiţii cu ape freatice aproape de suprafaţă, adâncimea optimă fiind de 0,8-1m. Asociaţia intră în regres evident acolo unde apa dispare, compoziţia floristică prezentând exemplare de dimensiuni mici diseminate în teren. Solurile pe care se dezvoltă asociaţia în general sunt aluviale, aflate în diferite stadii de evoluţie, formate pe depozite nisipoase sau argile, peste care s-au depus sedimente aluvionare recente. Pentru habitatul R5301 – Comunitati palustre cu Glyceria fluitans , Catabrosa aquatic si Leersia oryzoides s-au identificat urmatoarele asociatii vegetale :

Glycerietum fluitantis , Eggler 1933 Speciile dominante, înalte de 80–110 cm, realizeazã o acoperire de 70–85%. La realizarea etajului superior participã speciile: Glyceria fluitans, G. plicata, Leersia oryzoides, Phragmites australis, Iris pseudacorus, Schoenoplectus lacustris, Oenanthe aquatica, Carex acutiformis, C.

25 Carex acutiformis Rogoz mare Cyperaceae 26 Carex gracilis Cyperaceae 27 Carex elata Popandici Cyperaceae 28 Carex rostrata Rogoz besicos Cyperaceae 29 Carex paniculata Cyperaceae 30 Eleocharis palustris (L.) Pipirig Cyperaceae 31 Phragmites australis Stuf Poaceae 32 Typha latifolia Papura lata Typha 33 Typha angustifolia Papura ingusta Typha 34 Oenanthe aquatica Mararasul de apa Apiaceae







riparia, Phalaris arundinacea, Stachys palustris, Lythrum salicaria, Typha latifolia, T. angustifolia, Juncus effusus, Rumex crispus.

Catabrosetum aquaticae Rübel 1912, Etajul mijlociu este, de asemenea, bine reprezentat de speciile: Catabrosa aquatica, Berula erecta, Sparganium neglectum, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Veronica anagalisaquatica, Eleocharis palustris, Agrostis stolonifera, Bidens tripartipa.

Phalaridetum arundinaceae (W. Koch) Libbert 1931. Prezenta unor specii de talie micã duce la constituirea unui etaj inferior, uneori bine reprezentat de speciile: Galium palustre, Ranunculus repens, Potentilla reptans, Lysimachia nummularia, Trifolium repens, Lemna minor, L. trisulca etc. Pentru habitatul R5310 Comunitãti daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia si C. acutiformis s-au identificat urmatoarele asociatii vegetale

Caricetum elatae Koch 1926, Speciile care realizeazã acest tip de vegetatie sunt: Carex riparia,C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata.

Caricetum rostratae Rübel 1912, Speciile care realizeazã acest tip de vegetatie sunt: Ranunculus lingua, Senecio paludosa, Peucedanum palustre, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum.

Caricetum acutiformis Eggler 1933 si Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962. Etajul inferior este alcãtuit din numeroase specii de talie mijlocie 20–40 cm, dintre care mai reprezentative sunt: Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa sylvestris, Galium palustre, Lysimachia vulgaris,Lathyrus palustris, Eleocharis palustris,Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica,Mentha aquatica, Alisma lanceolatum.

Avifauna: Ca urmare a identificării tuturor speciilor de păsări în cadrul zonei de studiu, specii descrise în capitolul B.2., precum şi a efectivelor acestora se pot face urmatoarele







precizari referitoare la descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar caracteristice ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ( tabelul nr. 22 ) :

Nr. crt .

Denumirea speciei in romana

Denumirea speciei in Latina Functiile ecologice ale speciilor identificate

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus

Stârcul pitic este o specie caracteristică zonelor umede cu maluri acoperite de stuf şi răchită. Adulţii au o lungime a corpului de 33-58 cm, fiind ceva mai mici decât găinuşa de baltă, şi au o greutate de 140-150 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 49-58 cm. Adulţii au înfăţişare diferită. Femela are pe spate o culoare maronie cu striaţii negre, comparativ cu masculul care este negru pe spate. Se hrăneşte cu peştişori, broaşte, insecte acvatice şi larvele acestora, uneori şi cu puişori ai altor specii de păsări ce trăiesc în stuf.

Soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe trestie căzută la pământ din anul precedent sau pe ramuri de răchită aflate la joasă înălţime (sub 50 cm). La construirea cuibului, ce are forma unei farfurii puţin adânci şi este alcătuit din trestie, papură şi alte resturi vegetale, participă de obicei cei doi părinţi. Femela depune în a doua parte a lunii mai, dar în funcţie de caracteristicile fiecărui an şi în luna iunie, un număr de 5-7 ouă cu o dimensiune medie de 37,3 x 26,6 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 16-19 zile puii eclozează şi rămân în cuib pe o perioadă de 7-9 zile fiind hrăniţi cu larve de insecte, insecte, mormoloci şi chiar lipitori. După circa o lună de la eclozare devin zburători şi îşi pot asigura singuri hrana.

2 Stârc galben Ardeola ralloides

Stârcul galben, cunoscut şi sub denumirea de stârcul blond, este o specie caracteristică zonelor umede ce au suprafeţe cu stuf, tufărişuri şi copaci. Are o lungime a corpului de 40-49 cm şi o greutate de 350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 71-86 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Culoarea caracteristică galben-maronie a penajului este vizibilă atunci când sunt aşezaţi. În zbor apar complet albi. În partea posterioară a capului au în perioada cuibăritului câteva pene lungi. Se hrănesc cu peştişori, broaşte, viermi, insecte acvatice şi melci. Soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestii bătrâne. La construirea cuibului, alcătuit din rămurele şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 4-6 ouă în a doua parte a lunii mai, cu o dimensiune medie de 36,68 x 28,12 mm. Culoarea ouălor este mată, albăstrui-verzuie. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După 22-24 de zile puii eclozează şi rămân în cuib în jur de 32 de zile, dar continuă să fie hrăniţi de părinţi până la 40-45 de zile când devin independenţi.

3 Egreta mica Egretta garzetta

este o specie caracteristică zonelor umede ce au pâlcuri copaci. Este zveltă şi elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65 cm şi o greutate de 350-550 g, fiind asemănătoare ca dimensiuni cu stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele şi ciocul negre, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a capului are 2-3 pene ornamentale lungi şi înguste care în secolul XIX erau vândute caselor de modă pentru împodobirea pălăriilor. Se hrăneşte cu peştişori, broaşte şi alte mici animale acvatice.

4 Egreta mare Egretta alba

este o specie caracteristică zonelor umede cu pâlcuri de sălcii. Lungimea corpului este de 85-100 cm şi greutatea de 950 g, fiind ca dimensiuni asemănătoare cu stârcul cenuşiu ( Ardea cinerea ). Anvergura aripilor este cuprinsă între 145-170 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este complet alb. Pe spate, peste coadă, sunt prezente 30-40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecate şi denumite „egrete„, care în secolul XIX erau recoltate prin distrugerea coloniilor şi







împuşcarea păsărilor pentru a fi vândute caselor de modă. Se hrăneşte cu peşti de talie mică, broaşte, şerpi şi insecte.

5 Stirc cenusiu Ardea cinerea

O pasare caracteristica zonelor cu apa dulce, inclusiv lacuri, rauri, iazuri si mlastini. Este si un vizitator comun al iazurilor de gradina din zonele urbane. Cel mai mare starc din Europa masoara 84-102 cm in lungime corporala, cu gatul intins. Are o anvergura de 155-175 cm si o masa corporala medie de 1,5 kilograme. Masculul si femela seamana foarte bine, cu gatul lung, cioc puternic si picioare lungi si galbene. Capul si gatul albe contrasteaza puternic cu aripile gri. Adultii au o pana neagra pe ceafa. Se hranesc cu pesti, amfibieni, mamifere mici si pasari. Vaneaza in apa mica, asteapta nemiscat si isi urmareste prada pe care o strapunge cu ciocul ascutit. In salbaticie, durata medie de viata este de cinci ani.

Depun patru sau cinci oua la finalul lunii martie. Marimea medie a unui ou este de 61x43 mm. Clocitul dureaza intre 25 si 26 de zile, iar ambii parinti clocesc ouale. Cei doi hranesc puii cu peste regurgitat, iar cei mici vor zbura din cuib la 42-55 de zile de la eclozare. Depun oua o singura data pe an, dar daca ponta este distrusa, deseori depun si al doilea rand de oua.

6 Starc de noapte

Nycticorax nycticorax

Starcul de noapte este o specie specifica zonelor umede cu apa dulce sau chiar sarata. Are o lungime a corpului de 58 – 65 cm si o greutate de circa 800 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 90 – 100 cm. Adultii au o infatisare similara. In partea posterioara a capului au 3 - 4 pene albe, inguste, cu o lungime de 18 – 20 cm. Tinerii au in prima iarna un penaj maroniu cu striuri albe. Tinerii in iarna a doua au spatele maroniu, comparativ cu cel negru al adultilor. Se hraneste mai ales cu pesti la care se adauga larve de insecte, mormoloci, lipitori si chiar soareci.

Soseste la sfarsitul lunii martie sau inceput de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe salcii si numai uneori pe trestie batrana. La construirea cuibului, ce are forma unei farfurii putin adanci, alcatuit din crengute si stuf, participa cei doi parinti. Femela depune in perioada cuprinsa intre sfarsitul lui aprilie si pana in iunie in functie de caracteristicile climatice ale anului, un numar de 4 - 5 oua cu o dimensiune medie de 51,05 x 35,1 mm. Culoarea oualor este verde – albastruie. Incubatia este asigurata de ambii parinti. Dupa 21 - 22 de zile, puii eclozeaza si raman in cuib 21 – 28 de zile, dar continua sa fie hraniti de parinti pana la 50 – 56 zile, cand devin independenti.

7 Gisca de vara Anser anser

Poate fi gasita in mai multe zone umede, de la mlastini, lacuri si pana la terenuri agricole, pajisti si zone de coasta. Este o gasca de dimensiuni mari, cu o lungime a corpului de 74-84 cm, o anvergura a aripilor de 149-168 cm si o masa corporala de 3,6 kg in cazul masculului, respectiv 3 kg la femela. Penajul este gri-maroniu, cu partile superioare definite prin marginile albe ale penelor de zbor, respectiv dungi albe pe gat si piept. Are capul de culoare intunecata si este alba pe burta si la tartita. Sub aripi are culoarea gri spre alb, cu pene de zbor intunecate la culoare. Picioarele si labele sunt roz iar ciocul este roz sau portocaliu. Masculul si femela seamana foarrte bine. Se hraneste cu vegetatie. Durata maxima de viata in salbaticie este de opt ani. Cuibaritul incepe in perioada martie-aprilie. Femela cloceste patru-opt oua cu marimea de 86x58 mm, pentru 27-28 de zile, in timp ce masculul ramane in apropiere. Ambii parinti au grija de pui, care parasesc cuibul dupa 50-60 de zile. Ei vor ramane cu parintii pana in primavara anului urmator. Parintii scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

8 Rata mica Anas crecca

Rata mica este o specie cu o raspandire foarte larga, arealul ei cuprinde toata Europa, America de Nord si Asia. Cuibareste in partea nordica si temperata a arealului. In Romania, poate fi intalnita in special in pasaj si perioada de iarna, intr-o varietate de habitate acvatice: ape costiere de mica adancime, lacuri naturale si artificiale, iazuri, estuare, delte, lagune si mlastini. In perioada de cuibarit exista







populatii de mici dimensiuni in Transilvania si nordul Moldovei, in zonele acvatice montane, depresionare si de coasta. Habitatele preferate de aceasta specie pentru cuibarit sunt apele de mica adancime, permanente, cu vegetatie densa, ierboasa in special cele aflate in vecinatatea padurilor si lizierelor. Vegetatia adiacenta trebuie sa formeze un fel de strat vegetal dens. Prefera apele de mici dimensiuni, singure sau parti ale unei zone acvatice mai intinse, cum ar fi balti, lacuri si iazuri, rauri incet-curgatoare. In perioada de iarna poate fi intalnita si pe ape deschise, lacuri, delte, campii inundate.

Specie predominant migratoare, in special populatiile nordice. In partea de sud a arealului exista cu mici populatii sedentare. Migratia de tomana incepe din iulie pentru exemplarele care nu au reusit sa se reproduca dar culmineaza in octombrie-noiembrie. Se intorc din cartierele de iernare in martie-aprilie. Rata mica este o specie omnivora. In perioada de cuibarit hrana este predominat formata din mici nevertebrate, moluste, crustacee, larve. In perioada de iarna se hraneste si cu seminte de plante acvatice, resturi de plante, seminte de pe terenurile agricole. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

9 Rata mare Anas platyrhyncos

Specie cu un areal foarte intins, prezenta in aproape toata emisfera nordica, din zonele subarctice pana in zonele tropicale, in Europa, Asia, Partea de est a Africii, America de Nord si Centrala. In Romania poate fi intalnita in majoritatea zonele acvatice care corespund cu tipul de habitat preferat, cu precadere cele de joasa si medie altitudine. Rata mare este o specie care se adapteaza cu usurinta la o multitudine de habitate, din zonele de tundra pana in cele subtropicale, habitate care cuprind ape incet curgatoare sau statatoare, relativ adapostite, estuare si delte, lagune, coaste maritime unde apa este de mica adancime, lacuri, rauri incet curgatoare, iazuri si balti. Prefera apele de mica adancime, cu vegetatie adicaenta, submersa sau flotanta. Evita in general apele adanci, expuse.Specie predominant migratoare dar unele populatii sunt sedentare. Teritoriile de iernat si cuibarit se suprapun pentru diferite populatii. Gregara, se aduna in grupuri mari in afara perioadei de cuibarit. Migreaza in stoluri, la migratia de primavara stolurile fiind predominant formate din perechi. Stolurile se separa in luna februarie, cand perechile incep sa cauze locuri pentru cuibarit. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

10 Rata motata Aythya fuligula

Specia are un areal foarte mare: cuibareste in Europa de nord si centrala si in Asia (pana la Pacific). Populatia de nord si cea asiatica sunt migratoare si ierneaya in sudul Europei, nordul Africii, Asia mica, Orientul Apropiat si sudul Asiei. Populatia din vestul si centrul Europei este rezidenta sau dispersiva in afara sezonului de cuibarit. In Romania este o specie rar cuibaritoare, cuibaritul fiind dovedit in mai multe zone (acumularea Avrig de pe Oltul mijlociu, acumularea Lilieci de pe Siret, Ciuperceni Dunare, Delta Dunarii etc.). Specie frecventa in perioadele de pasaj si iarna. Specie cu valenta ecologica mai larga decat alte specii de Aythya, in special datorita capacitatii de a se scufunda la adancimi mai mari (3-14 m) pentru procurarea hranei. Pentru cuibarit, prefera o gama larga de lacuri, de la lacuri eutrofice cu adancimi mai mici pana la lacuri mai adanci cu un procent mic de vegetatie palustra. Poate cuibari in zonele optime ale lacurilor de acumulare, in lacurile ornamentale din parcurile oraselor etc. De asemenea, in afara sezonului de cuibarit, poate fi intalnita intr-o gama larga de zone umede. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

11 Rata rosie Aythya nyroca

Este o specie de rață de talie medie. Ca și la toate speciile de rațe, există dimorfism sexual, însă este mai puțin accentuat. Ambele sexe au colorit general maroniu, cu spatele contrastant mai închis la culoare decât flancurile sau abdomenul. Masculul are coloritul capului mai deschis și maroniul cu nuanțe roșcate, iar irisul deschis la culoare. Lungimea corpului este de 38-42 cm şi are o







greutate medie de 460-730 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 60-67 cm.A fost identificata in zbor.

12 Lebada de vara Cygnus olor

Traieste in zone cu apa dulce sau sarata: lacuri, iazuri, rauri, ape de coasta, lagune, estuare, mlastini. Deseori poate fi gasita si in zonele urbane. Are un corp foarte mare, cu lungimea de 140-160 cm, anvergura de 200-240 cm, o masa corporala medie de 11.500 g (mascul) si 9.000 g (femela). Are un penaj alb uniform, cu cioc portocaliu. Picioarele si laba piciorului sunt negre. Gatul lung este tinut intr-o curba in forma de S. Masculii sunt putin mai mari decat femelele, cu o proeminenta neagra vizibila pe cioc. Juvenilii sunt gri-maronii cu cioc cenusiu. Se hranesc cu vegetatie acvatica, grane, insecte si melci. In salbaticie, traiesc in medie 10 ani. Depun ouale pe la mijlocul lunii aprilie. Patru-noua oua, cu marimea de 113x74 mm, sunt clocite o perioada de 35-41 de zile de catre femela in special, dar masculul o ajuta. Ambii parinti au grija de pui, care pot parasi cuibul dupa 120-150 de zile. Puii raman cu parintii in prima iarna din viata lor. Scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

13 Pupaza Upupa epops

Este o specie adesea întâlnită în habitate deschise cu iarbă mică sau brazde pentru hrănire, precum și în zone de cuibărit în apropiere sub formă de scorburi în copaci, stânci sau pereți. Este o specie relativ ușor de observat, de mărimea unui sturz de vâsc, cu aripi dungate cu negru și alb, un corp roz-maroniu și creastă ascuțită neagră. Ciocul este lung, subțire și încovoiat în jos. Lungimea corpului este de 25-29 cm, anvergura aripilor de 44-48 cm și greutatea corpului este de 68 g. sexele sunt asemănătoare. Se hrănește în special cu insecte, dar și cu reptile mici, amfibieni, semințe și fructe de pădure. Se hrănește prin săpare și sondarea pământului cu ciocul lung.

Cuibăritul se desfășoară în perioada ianuarie-mai. 6-9 ouă de 26x18 mm în dimensiune sunt depuse în scorbura cuibului. Clocirea se face numai de către femelă și durează 15-18 zile. În acest timp masculul hrănește femela. Puii sunt hrăniți apoi de ambii părinți și dezvoltă penaj la 26-29 de zile de la eclozare. De obicei crește o singură generație cu toate că ocazional poate depune și o a doua pontă.

Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

14 Pescarus pontic

Larus cachinnans

este un pescarus mare, 59-67 cm si 680-1330 g. Picioarele, aripile si gatul sunt mai lungi decat cele ale pescarusului argintiu. Spatele si aripile sunt de un gri (argintiu) usor mai inchis decat ale pescarusului argintiu, dar mai palide decat ale pescarusului cu picioare galbene, varfurile aripilor sunt negre, iar restul corpului este alb. Ciocul este galben, cu o pata rosie aproape de varf. Culoarea picioarelor variaza de la roz pal la o culoare galben pal.

15 Pescarus razator

Larus ridibundus

In general, poate fi gasit langa ape calme, mici, cuibareste langa mlastini, iazuri, lacuri si zone uscate din apropierea apelor. Iarna poate fi gasit intr-o varietate de habitate, inclusiv in apropiere de ferme, parcuri si locuri de joaca. Este un pescarus mic, lungimea corpului de 35-39 cm, cu o gluga ciocolatie vara, pe care o pierde in timpul iernii. Partile superioare sunt gri, cele inferioare sunt albe, cioc si picioare rosii. Anvergura aripilor este de 86-99 de centimetri, iar masa corporala atinge, in medie, 200-400 de grame. Este un oportunist cand vine vorba despre hrana, de la insecte la viermi, pesti, hoituri si gunoaie menajere. In salbaticie, durata medie de viata este de 11 ani.

16 Rindunica Hirundo rustica

Aceasta familie cuprinde specii de pasari raspandite aproape pe tot pamantul, excelente zburatoare, avand corpul turtit si alungit, aerodinamic, cu aripile inguste si ascutite. Randunelele au ciocul mic, dar gura prezinta o deschidere larga pentru a putea captura din zbor insectele, singura lor hrana. Picioarele, mici, sunt folosite mai ales la cataratul pe ziduri, mai rar pentru a sta pe ramuri. Aceste pasarele beau apa planand razant la suprafata ei. Majoritatea speciilor isi construiesc cuibul







din pamant, lipit de peretii zidurilor sau ai pesterilor, dar pot cuibari si in galerii sapate in maluri sau in scorburile arborilor. Multe specii de randunele s-au adaptat la viata in localitati, traind in apropierea omului. Isi fac cuiburi sub stresinile constructiilor ( case , grajduri etc. )

17 Macaleandru Erithacus rubecula

Traieste in paduri, parcuri si gradini si este deseori intalnit in zone urbane. Usor de recunoscut dupa fata si pieptul portocalii, cu linii de demarcatie gri. Acestea contrasteaza cu abdomenul alb si cu partile superioare de culoare oliv-maronii, ca si aripile si coada. Masculul si femela seamana foarte bine, dar juvenilii nu au pieptul rosu si prezinta multe pete mici. Lungimea corpului este de 12.5-14 cm, anvergura de 20-23 cm, masa corporala medie de 18 g. Vara se hraneste cu nevertebrate, isi suplimenteaza hrana cu seminte si fructe de arbusti iarna, fiind vizitator frecvent la hranitorile de gradina. In salbaticie, durata medie a vietii este de doi ani. Patru-ase oua sunt depuse din luna martie si sunt clocite de femela pentru 13-15 zile. Marimea medie a unui ou este de 20x15 mm. Femela hraneste puii cu mancarea adusa la cuib de catre mascul. Puii parasesc cuibul la 11-17 zile dupa eclozare si sunt total independenti o saptamana mai tarziu. Fiecare pereche scoate doua sau trei randuri de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

18 Lacar mic A. shoenobaenus

este o pasăre migratoare și cântătoare din ordinul paseriformelor (Passeriformes), familia acrocefalidelor (Acrocephalidae), răspândită în regiunile mlăștinoase, cu lacuri și bălți, bogate în vegetație (stuf, tufișuri sau ierburi înalte) din Palearctica, India și Australia. Iernează în Africa și Asia de sud-est. Are o mărimea de 16–21 cm (între vrabie și mierla neagră), cu un colorit brun-roșcat, mai deschis pe partea inferioară, ciocul este destul de puternic, turtit ușor și la bază lățit, picioarele sunt cenușii. Se hrănește cu insecte, iar toamna cu diferite boabe mici. Cuibărește în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor, cuibul este situat la 60–120 cm deasupra apei, între 3-4 sau mai multe tulpini de stuf; el este țesut dens din iarbă, frunze, pedunculi florali, puf și fibre vegetale, pânză de păianjen și este căptușit cu frunze mici, rădăcini, păr, câteodată și cu pene; cuibul este construit de femelă. Femela depune o pontă din 4-6 ouă, care sunt depuse la mijlocul lunii mai; ouăle sunt fusiforme, netede, cu luciu slab, verde deschis, verde-albăstrui, albastre, mai rar albe, cu pete de nuanțe diferite de maro și verde, uneori cu stropi printre ele. Incubația durează 14-15 zile. Clocesc ambele sexe, o dată pe an. Puii sunt nidicoli, golași, au gâtlejul galben-portocaliu, cu două puncte întunecate la baza limbii și o umflătura marginală a ciocului de culoare galben-albicioasă; sunt hrăniți de ambii părinți timp de 14 zile. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

19 Lacar de stuf Acrociphalus scirpaceus

Păsările din această familie au corpul alungit, ciocul subțire, relativ lat la bază, înconjurat de vibrize.Traiesc în arbori, tufișuri sau în stufării, strecurându-se cu abilitate prin desișuri, pentru a-și culege hrana de pe frunze și mlădițe. Se hrănesc exclusiv cu insecte, consumând rar fructe mai moi. Păsările coboară rar pe sol. Cuibăresc în țările calde de mai multe ori pe an. Cuiburile sunt țesute cu multă măiestrie din fire vegetale. Puii au un colorit pestriț uniform. Cântecul silviilor este plăcut, unele specii fiind chiar renumite prin glasul lor melodios. Speciile nordice sunt migratoare. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

20 Lacar mare A. arundinaceus

Traieste in zone cu vegetatie acvatica, in special in zonele cu stuf si trestie, la ape mici. Cel mai mare lacar din Europa are o lungime a corpului de 19-20 de centimetri, o anvergura a aripilor de 25-29 de centimetri si o greutate de 22-31 de grame. Prezinta culori maronii deschise pe partile superioare, albe pe partile inferioare, cu laterale alburii si o dunga intunecata la nivelul ochilor. Ciocul este lung si greu, iar coada este si ea lunga. Nu exista deosebiri mari intre mascul si femela. Dieta consta cu preponderenta din insecte si alte nevertebrate, ocazional din vertebrate mici, iar toamna mananca si fructe. Cea mai longeviva pasare din salbaticie ajunge la varsta de 10 ani. Se imperecheaza in perioada martie-iulie, in



https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeriformes

https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeriformes

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acrocephalidae&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palearctica

https://ro.wikipedia.org/wiki/India

https://ro.wikipedia.org/wiki/Australia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia





functie de zona in care se afla. Femela depune intre trei si sase oua pe care le incubeaza pentru o perioada de doua saptamani. Ambii parinti hranesc puii, care ajung as paraseasca cuibul la 12-14 zile de la eclozare. Rar, femelele scot si un al doilea rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

21 Pitulice mica Phylloscopus collybita

Poate fi intalnita in paduri mature, in zone deschise, parcuri si gradini unde exista arboret pe care il foloseste la cuibarit. Este mica, are o lungime a corpului 10-12 cm, anvergura de 18-21 cm, o masa corporala medie de 9 g. Partile superioare sunt de culoare verzui-maronii, galben pal pe cele inferioare, cu abdomen albicios. Cioc inchis la culoare, spranceana scurta si palida. Masculul si femela seamana foarte bine. Seamana foarte bine cu pitulicea fluieratoare, dar are coloritul mai putin stringent si este identificata dupa cantecul caracteristic. Se hraneste cu insecte. Media de vata in libertate este de doi ani. Se imperecheaza in perioada aprilie-iunie, in functie de areal. Cinci – sase oua, de 15x12 mm ca marime, sunt clocite de femela pentru 13-15 zile. Femela hraneste puii, iar masculul ajuta la hranire, dar rareori. Puii parasesc cuibul dupa 14-16 zile de la eclozare, dar continua sa fie hraniti de parinti pentru inca patru saptamani. In unele parti ale arealului, scot si doua randuri de pui pe an.

22 Chira de balta Sterna hirundo

Chira de baltă este caracteristică zonelor umede costiere dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Lungimea corpului este de 31-37 cm şi are o greutate de 110-145 g. Anvergura aripilor este de circa 75-80 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri, ciocul este roşu aprins cu vârful negru iar picioarele roşii. Partea superioară a capului este neagră. Se hrăneşte cu peşte (5-15 cm lungime), insecte şi melci. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

23 Pitigoi albastru

Parus cauruleus

Gasit deseori acolo unde sunt si copaci, inclusiv in paduri, parcuri, gradini si livezi. Este usor de identificat dupa penajul cu parti inferioare galbene, spate albastru cu verde, aripi si coada albastre. Fata este alba, crestetul albastru si o dunga de ochi abastru-verzuie care ii inconjoara obrajii. Are o dunga albastra pe abdomen si una alba pe aripi. Masculul seamana foarte bine cu femela, desi ea pare mai plinuta. Lungimea corpului este de 10.5-12 cm, anvergura de 18-21 cm, masa corporala medie de 11 g. Se hraneste predominant cu insecte in timpul sezonului de imperechere, cu fructe, seminte si nuci in timpul toamnei si al iernii. Durata medie de viata in salbaticie este de trei ani. In luna mai, femela depune 7-12 oua si le cloceste timp de 12-16 zile. Marimea medie a unui ou este de 16x12 mm. Ambii parinti hranesc puii, care parasesc cuibul la 15-23 de zile dupa ce au eclozat. Ar mai putea depinde de parinti inca o luna.

24 Pitigoi de stuf Parus biarmicus

Penajul galben lutos, capul cenusiu , la masculi cu e eleganta mustacioara, ciocul mis, conic. Traieste in familii in stuf, deosebit de activi in special dimineata si seara, fac o larma deosebita cand se plimba in grupuri in cautarea hranei.

25 Pitigoi pungar Remiz pendulinus

Cel mai des este intalnit in jurul stufarisurilor de langa lacuri, rauri, estuare si mlastini. Aproape la fel de mare ca un pitigoi albastru, lungimea corpului de 10-12 cm, anvergura de 16-18 cm, masa corporala medie de 10 g. Adultii au capete gri-maronii, cu o masca oculara neagra si penaj castaniu. Coada si aripile sunt maronii-gri, gatul este gri-albicios, iar abdomenul este galben inchis. Masculul si femela seamana foarte bine, dar la femela masca de la ochi este mai lipsita de culoare. Ciocul este ascutit, iar coada este crestata. Se hraneste predominant cu insecte si paianjeni, uneori cu nectar, fructe si seminte. In libertate, longevitatea este si de trei ani.

26 Cotofana Pica pica

Coțofana este o specie de corvidă a cărei răspândire se întinde pe tot continentul european, precum și pe regiunea centrală, estică și vestică a Asiei. Există mai multe subspecii ale coțofanei pe cele două continente, în Europa fiind prezentă cu precădere ssp. pica, arealul ei de distribuție întinzându-se pe toată suprafața







continentului, exceptând Pen. Iberică și regiunea nordică. Coțofana nu este o specie preferențială, adaptându-se cu ușurință oricărui tip de habitat, ajungând și la altitudini de 1.500 m. Specia poate fi observată cu ușurință în habitate antropice de toate tipurile, fiind întâlnită atât în aglomerările urbane, cât și în zonele rurale, ocupând de asemenea teritorii și în habitatele agricole. Masculul și femela nu se diferențiază, capul, spatele, partea inferioară a târtiței și pieptul fiind negre, abdomenul și partea superioară a aripii de culoare albă, iar aripile și coada cu pene de culoare albastru-verzui metalizat. Penele cozii sunt foarte lungi, având aproape aceeași lungime ca și restul corpului, partea de deasupra a târtiței fiind de culoare maronie. În zbor, penele din vârfurile aripilor sunt de culoare albă. Lungimea corpului este de 45-60 cm, iar anvergura aripilor este de 56-61 cm, cu o masă corporală de 145-210 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 15-16 ani, iar în captivitate poate ajunge și la 20 de ani. Femelele depun 5-6 ouă în luna aprilie, incubația fiind de 21-22 zile, fiind efectuată numai de femelă, în timp ce masculul asigură hrana. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 5-10 zile, aceștia deschizând ochii la 7-8 zile de la eclozare. Dezvoltă penajul de juvenili după alte 10 zile, părăsind cuibul la 27-28 de zile de la eclozare, dar fiind hrăniți de părinți pentru încă 2-3 săptămâni. Perechile au o singură pontă pe an.

27 Stancuta Corvus frugilegus

Poate fi intalnita in zone impadurite, in special in padurile de stejar, dar si in padurile de conifere. De asemenea, in parcurile impadurite si in gradini. Un membru de dimensiuni mici al familiei corvidelor, are o lungime a corpului de 32-35 cm, o anvergura de 54-58 cm si o masa corporala medie de 170 g. Culoare maronie, cu crestet negru, aripi negre, tartita alba, coada neagra si o “mustata” neagra. Masculul si femela seamana foarte mult. Se hranesc cu ghinde, seminte, fructe, nevertebrate, oua, pui de pasare si mamifere mici. In salbaticie, durata medie de viata este de patru ani. Depun cinci-sapte oua in perioada aprilie-iunie, iar ambii parinti clocesc timp de 16-18 zile. Marimea medie a oualor este de 31x23 mm. Cei doi parinti hranesc impreuna puii timp de 21-22 de zile, pana cand pot zbura, dar si pe toata durata primei toamne din viata puilor. Scot un singur rand de pui pe an.

28 Cioara griva Corvus corone cornix

Cioara grivă este o rudă apropiată a ciorii negre, cele două subspecii având teritorii separate în Europa, prima ocupând jumătatea estică a Europei, inclusiv vestul Rusiei, pe când cioara neagră ocupă jumătatea de vest a Europei. În România, cioara grivă este prezentă în toate tipurile de habitate, dar preferă zonele din afara regiunilor urbane, cu precădere cele aglomerate, însă poate fi observată în zonele rurale. Cel mai adesea poate fi observată în apropierea zonelor umede, cum sunt bălțile, râurile, lacurile, mărginite sau apropiate de terenuri agricole. Spre deosebire de cioara neagră, subspecia de cioară grivă are spatele, abdomenul, părțile laterale și baza cozii de culoare gri, restul penajului, picioarele, ciocul și coada fiind negre. Lungimea corpului este de 48-52 cm, iar anvergura aripilor este de 84-100 cm, cu masa corporală de 410-675 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 16-17 ani. Femelele depun 4-6 ouă în lunile martie-aprilie, incubația fiind de 17-19 zile, fiind efectuată numai de femelă, care este hrănită de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 32-36 zile, părăsind cuibul după această perioadă. Perechile au o singură pontă pe an.

29 Graur european Sturnus vulgaris

Graurii, reprezentanti ai familiei Sturnidae, pot fi caracterizati dupa aspectul lor ca fiind reproduceri in miniatura ale corvidelor. Desi au o conformatie zvelta, dau impresia de pasari viguroase. Zborul lor grabit si zgomotos este sustinut de bataile rapide ale aripilor. Pe sol se deplaseaza cu un pas clatinat, dar sigur si vioi. Toate speciile de graurii sunt agitate, preocupate si foarte galagioase. Corpul lor dolofan este acoperit de un penaj intunecat. Sunt pasari gregare, extrem de raspandite in Eurasia. Primavara penajul masculului este negru, cu nuante de verde si purpuriu. Penele partii anterioare a corpului au varful galben deschis, iar aripile sunt negre-cenusii, cu o margine maro-roscata. Femela, care poate atinge cca. 20 cm. in lungime, nu este la fel de sclipitoare si lucioasa ca masculul. Dupa naparlire, toate







penele au varfurile de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este acoperit de varfuri albicioase, astfel incat pasarea are un aspect punctat.

30 Vrabia Passer domesticus

este o pasăre mică (14–16 cm) sedentară sinantropă din familia paseride (Passeridae) cu penele de culoare cafenie împestrițate cu negru pe spate, cu fruntea, creștetul și pieptul cenușii, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată, răspândită în Africa de Nord și Eurasia (inclusiv în România și Republica Moldova) și introdusă în America de Nord, America de Sud, Australia și sudul Africii. Are o lungime de 14–16 cm și o greutate de 20–40 g.

Masculul are penajul cafeniu-pătat pe spate; fruntea, creștetul și pieptul sunt cenușii, iar bărbia neagră; femela este cafeniu-striată.

Are ciocul conic, dur, ascuțit la vârf, de culoare cenușie. Picioarele sunt subțiri, cenușiu-maronii.

31 Vrabie negricioasa

Passer montanus

cuibăreşte doar în colonii formate din maxim câteva zeci de cuiburi; cea mai mare aglomerare de vrăbii spaniole din România se află în Rezervaţia Pădurea Hagieni, din apropiere de Mangalia. Spre deosebire de vrabia comună (Passer domesticus), care s-a transformat deja într-o specie care a ales oraşele în locul mediului său originar, vrabia spaniolă preferă zonele umede sau crângurile sălbatice, cu toate că a fost observată accidental şi în oraşe. Dieta sa este asemănătoare cu cea a vrăbiilor comune, fiind alcătuită din insecte şi larvele acestora, seminţe şi resturi menajere comestibile.Colonii mai mici se mai gasesc in cuiburile de barza din satul Sarinasuf-Tulcea, la Histria si mai recent la Vadu.

32 Piciorongul Himantopus himantopus

Piciorongul este o specie caracteristica zonelor cu ape putin adanci, apelor interioare si coastelor marine. Lungimea corpului este de 33 – 36 cm si o greutate medie de 180 g. Anvergura aripilor este de circa 75 cm. Proportional cu talia, este specia cu cele mai lungi picioare dintre pasarile prezente la noi. Adultii au infatisare similara, masculul avand mai mult negru pe cap. Este o pasare eleganta, cu picioarele lungi si rosii, iar penanjul este alb cu negru. Se hraneste cu insecte, moluste, crustacei, paianjeni, pesti mici si seminte. Sosesc din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 – 4 oua in luna mai si inceputul lunii iunie, avand dimensiunea de 43,3 x 29,4 mm. Incubatia dureaza 25 – 26 de zile si este asigurata de ambii parteneri. La scurt timp dupa eclozare, puii parasesc cuibul, insa continua sa fie hraniti de parinti. Devin zburatori la 28 – 32 de zile.

33 Canaras Serinus serinus

Coloritul general al penajului este galben-cenusiu. Masculul are nuantele de galben mult mai pronuntate decat la femela. Canarasul este cea mai mica pasare din familia ei. Lungimea corpului este de 12 cm, anvergura aripilor de 20 cm si greutatea de 12-15g.

Cuibul este construit in tufisuri sau in copaci iar femela de pune cate 4 oua in 2-3 serii pe an. Perioada de incubatie este de 13-14 zile.

Hrana este alcatuita in principal din seminte pe care le cauta pe sol. Canarasul este considerat la noi o pasare migratoare si cu o prezenta in continua crestere pe tot teritoriul tarii. Nu prezinta interes vanatoresc.

34 Sticlete Carduelis carduelis

este o pasăre cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România. Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. Sticletele este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-Vest. În Australia, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania a fost dusă de om. Penajul viu colorat în regiunea ciocului este roșu, iar ceafa, coada și aripile sunt colorate negru cu galben, pe când restul corpului este cafeniu. Această caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și la



https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinantrop_(specie)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeridae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeridae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_c%C3%A2nt%C4%83toare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_c%C3%A2nt%C4%83toare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Occidental%C4%83


https://ro.wikipedia.org/wiki/Siberia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Nord

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud-Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Australia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceania

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comportament_teritorial





asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își alege o ramură uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului.

În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime mijlocie, cel mai frecvent pe salcâmi. După circa 13 - 14 zile eclozează, femela scoțând pe vară 2 -3 rânduri de pui. Sticletele este sedentar, iernează în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.

Hrana sticleților sunt semințe de pe tufișuri, scaieți sau de pe pajiști. Este o pasăre nepretențioasă, fiind în trecut simbolul primăverii, al fecundității și al răbdării.

35 Scatiu Carduelis spinus

este o pasăre de talie mică (12 cm) din familia sticleților (Fringillidae). Scatiul prezintă un dimorfism sexual, masculul având penajul de culoare verde, creștetul capului negru, iar aripile și partea inferioară a corpului galbene. Femela este de culoare spălăcită având pântecul alb. De regulă cuibul este amplasat spre vârful crengilor și este mascat cu licheni. Femela depune prin luna mai 4 - 5 ouă mici de culoare alb-albăstruie, punctate roșcat. Puii eclozează la circa 12 - 13 zile, fiind depuse ouă de 2 - 3 ori pe sezon. Toamna scatiii din munți sau cei sosiți din regiunile nordice din Scandinavia coboară în căutare de hrană în regiunile mai joase. Păsările iernează în Europa Occidentală și Europa de Sud. Scatiii se hrănesc cu semințe și uneori cu insecte.

36 Nagat Vanellus vanellus

Specia cuibărește în habitate deschise cu vegetație mică inclusiv pe terenuri agricole, turbării, lunci și zone umede. Iarna formează stoluri pe pășuni și terenuri arate. Are o creastă evidentă neagră și lungă pe cap și penaj negru și alb cu spatele verde irizat. Aripile rotunde sunt vizibile în zbor. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 67-72 cm, anvergura aripilor de 67-72 cm și greutatea medie a corpului de 140-320 g. Se hrănește cu viermi și insecte. Longevitatea medie în sălbăticie este de 4-5 ani. 3-4 ouă sunt depuse în perioada martie-iulie, având 47x33 mm în dimensiune și clocite de ambii părinți pentru 26-28 de zile. Puii dezvoltă penajul la 35-40 de zile de la eclozare. Perechile sunt în general monogame pe timpul sezonului de cuibărit, ocazional fiind și poligame. Masculii păstrează în general același loc pentru cuib de la an la an. Au o singură generație pe an.

37 Porumbel gulerat

Columba palumbus

Poate fi gasit in zone cu arbori, parcuri si gradini, ba chiar si in centrul oraselor. Se hraneste pe pajisti si pe suprafete agricole. Este mai mare decat porumbelul domestic salbaticit si mult mai usor de identificat dupa petele albe, verzi si purpurii de pe gat. Masculul si femela seamana foarte bine, au pieptul rozaliu, spatele gri, cioc si picioare roz. Ochii sunt de culoare galben deschis. Lungimea corpului ajunge la 38-43 cm, anvergura de 68-77 cm, o masa corporaala medie de 450 g. Se hraneste cu seminte, grane, nevertebrate si resturi menajere. In salbaticie, durata de viata este de trei ani. Cuibareste in toata Europa. Populatiile din nordul extrem si din partile estice migreaza spre sud si sud-vest, pentru iarna, ca sa evite gerul. Este o specie sedentara in sudul si in vestul Europei. Gregar, se gaseste deseori in stoluri foarte mari, dar nu in timpul sezonului de imperechere. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. In ritualul nuptial, masculul merge tantos, isi umfla gatul, tine aripile jos si tine coada in forma de evantai. Dupa acestea, urmeaza un zbor in care produce sunete asemanatoare aplauzelor cu aripile, zboara cat poate de sus, apoi planeaza spre pamant. Masculul strange materialul de constructie pentru cuib, iar femela il construieste un cuib murdar, din crengute, ierburi si frunze. Specie monogama. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

38 Pelican comun

Pelecanus onocrotalus

este o specie acvatică masivă, ce pare complet albă atunci când e aşezată pe sol. În zbor se distinge uşor culoarea neagră de pe partea inferioară a aripilor. Are un cioc larg şi lung de care atârnă „o guşă galbenă strabătută de vine roşii„. Adulţii



https://ro.wikipedia.org/wiki/Ou

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salc%C3%A2m

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Nord

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud-Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticlete

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimorfism_sexual

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinavia


https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud





au o lungime a corpului cuprinsă între 160-180 cm şi o greutate de 8000-10000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 270-320 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrănesc cu peşte în ape cu adâncime redusă (1,5-2,5 m) deoarece nu se pot scufunda într-un mod asemănător cormoranilor. Haina „completă adultă„ este vizibilă din al patrulea an, când devine matur, iar penajul se colorează încă din luna aprilie într-un „roz somon frumos„. Din luna iulie începe să năpârlească şi culoarea roz-roşiatică se pierde. Este considerată specia naţională a României fără a exista însă un act normativ. Apare în sud-estul Europei şi cuibăreşte în colonii, uneori împreună cu ruda sa, pelicanul creţ. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, într-o zonă izolată şi inaccesibilă din partea de nord a acesteia (Lacul Hrecisca) se află cea mai mare colonie de pelican comun (Marele Pelican Alb) din Europa. Pelicanii comuni sunt păsări care trăiesc în grupuri mari. Se hrănesc împreună şi organizează „adevărate goane în cerc„ în care pelicanii aşezaţi roată împing peştele în centrul cercului prin bătăi repetate ale aripilor, asemeni unei plase vii şi mişcătoare, după care îl pescuiesc. De asemenea organizează şi „goane cu flancuri larg desfăcute„, iar peştii sunt împinşi în apropierea unui mal de unde sunt pescuiţi în apa mică. Adesea, în special în ape mai adânci, se asociază cu cormoranii pentru a dirija şi prinde peştele. Este remacabilă uşurinţa cu care această pasăre mare pluteşte în aer în cercuri largi, folosind curenţii ascensionali. Cartierele de iernare sunt localizate în Israel şi pe coastele Africii. E o specie longevivă, putând trăi până la 30 de ani.Nu cuibareste pe terenurile introduse in intravilan .

39 Pelicanul cret Pelecanus crispus

Pelicanul creţ este ruda apropiată a Marelui Pelican Alb (pelicanul comun). Este doar cu puţin mai mare decât ruda sa şi atinge o greutate de 10000-12000 g. Penajul este alb suriu. În haina de nuntă, pe cap apare un moţ de pene buclate şi moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm, iar guşa care atârnă de cioc se colorează intens în roşu coral. Se hrăneşte în mod similar cu pelicanul comun. Năpârleşte în iulie-octombrie, similar cu Marele Pelican Alb. Populaţia sa este distribuită în sud-estul Europei, în special în Grecia, România şi Rusia. În România cuibăreşte în Delta Dunării alături de Marele Pelican Alb, dar şi izolat, în colonii mici de câteva zeci de perechi, în zona sudică a Deltei Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe. Cel puţin o parte din exemplarele acestei specii iernează pe culoarul inferior al Dunării, însă Grecia şi Turcia reprezintă cartierele de iernare cele mai importante. E mai prudent şi mai sperios decât ruda sa. Nu cuibareste pe terenurile introduse in intravilan .

40 Cormoranul mare

Phalacrocorax carbo

Cormoranul mare este o specie cu răspândire largă pe toate continentele. Preferă habitatele umede cu întindere mare de apă de unde își procură hrana ce constă din pește de toate dimensiunile, specia fiind complet ihtiofagă. Cuibărește în sălcete și plopi albi sau negri cu coronament bogat unde îți pot amplasa cuiburile de dimensiuni mari. Penajul este complet negru, excepție face ciocul ascuțit asemănător păsărilor de pradă de culoare galbenă și pata albă de la baza ciocului, care se întinde pe obraz. Ochii sunt de culoare galbenă cu pupila neagră evidentă. Forma corpului este alungită pentru a ajuta pasărea la înotul subacvatic. Peștele îl capturează exclusiv prin scufundare. Lungimea corpului este de 84-90 cm, iar anvergura aripilor este de 130-160 cm, cu o masă corporală de 2,6-3,7 kg. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 22 ani

41 Cormoranul mic

Phalacrocorax pygmeus

Apare în sud-estul Europei unde cuibăreşte în colonii (singur sau cu alte specii cum sunt cormoranul mare şi stârcii) în lungul Dunării şi pe lacurile şi râurile interioare. Iernează în sudul ariei de cuibărit în sudul Europei, cu efective mari în Grecia, Azerbaijan şi Bulgaria. Sunt excelenţi scufundători, deplasându-se uşor sub apă asemeni unei „torpile„. Trăiesc în „cârduri„ şi pescuiesc adesea împreună cu pelicanii. Pentru că au un penaj ce se udă uşor, pot fi observaţi frecvent pe arbori, stânci, grinduri, în poziţii caracteristice (cu aripile desfăcute şi „proptiţi„ în







coadă) uscându-şi penajul la soare. În caz de pericol, cormoranii regurgitează hrana înghiţită.

42 Corcodel mic Tachybaptus ruficollis

Specia este parțial-migratoare în centrul și estul Europei, precum și în centrul și estul Asiei, fiind sedentară în restul Europei, sudul Asiei și jumătatea sudică a continentului african. Efectivele migratoare se deplasează spre sud în lunile septembrie-octombrie, revenind pentru cuibărit în luna martie. Specia cuibărește în perechi solitare, perioada de cuibărit fiind variată din punct de vedere geografic și în funcție de dezvoltarea vegetației emergente și nivelul apei. Ulterior cuibăritului, păsările se adună în stoluri de până la 700 de indivizi în zone cu hrană abundentă până în perioada de toamnă, când încep migrația, iar în cazul efectivelor care nu migrează, rămân în grupuri chiar până la următorul sezon de cuibărit. În timpul iernii, indivizii sedentari, sunt în general solitari, dar se pot aduna în stoluri mici de 5-30 indivizi. La fel ca și rudele sale din familia corcodeilor și cel mic își amenajează cuibul în vegetația emergentă de pe marginea lacurilor, cât mai aproape de apă, deoarece picioarele sunt scurte neajutându-l la deplasare pe uscat. Când adultul părăsește cuibul îl acoperă cu frunze pentru a nu fi descoperit de prădători în absența sa. Puii sunt adesea cărați de femelă pe spate până când dezvoltă penajul de juvenili și sunt hrăniți cu pești mici, crustacei și moluște. Femelele depun 4-6 ouă în lunile aprilie-mai, incubația fiind de 19-28 zile. Puii dezvoltă penajul de juvenili la aproximativ 29-40 de zile de la eclozare, find capabili de a se hrăni singuri după această perioadă. Ambii părinți se îngrijesc de pui în perioada de cuibărit. Perechile au o singură pontă pe sezon.

43 Buhai de balta Botaurus stellaris

Buhaiul de baltă, cunoscut şi sub numele de bou de baltă, este o specie caracteristică zonelor umede. Adulţii au o lungime a corpului de 69-81 cm, fiind ceva mai mari decât o găină domestică, şi o greutate de circa 1350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 100-130 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Coloritul general este galben cărămiziu cu striaţii negre. Se hrăneşte cu peşti, insecte acvatice, broaşte, lipitori şi chiar şoareci.

Soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este construit de femelă şi este alcătuit din stuf şi alte resturi vegetale. Femela depune la sfârşitul lui aprilie 3-5 ouă cu o dimensiune de 53 x 39 mm şi o greutate de 42 g, pe care le incubează singură timp de 24-26 de zile, masculul fiind poligam. Femela îngrijeşte singură puii pe o perioadă cuprinsă între 12-30 de zile.

44 Erete de stuf Circus aeruginosus

Eretele de stuf este o specie caracteristică zonelor umede în care abundă stuful. Lungimea corpului este de 43-55 cm şi greutatea de 500-700 g, femelele fiind mai mari. Anvergura aripilor este cuprinsă între 115-140 cm, fiind cel mai mare dintre ereţi. Masculul are vârful aripilor negre, aripile şi coada gri-argintii, iar abdomenul ruginiu. Femela este maro-ciocolatiu închis, cu capul şi gâtul albe-gălbui. Se hrăneşte cu păsări şi ouă, pui de iepure, rozătoare mici, broaşte, insecte mai mari şi uneori peşti.

Cuibul, ce poate atinge dimensiunea de 80 cm în diametru, este alcătuit de către femelă din crengi, stuf şi este căptuşit la interior cu iarbă. Femela depune 3-8 ouă în a doua parte a lunii aprilie, cu o dimensiune medie de circa 48,6 x 37,7 mm. Incubaţia durează 31-38 de zile şi este asigurată de ambii părinţi. Puii devin zburători la 35-40 de zile. Rămân însă în apropierea părinţilor încă 25-30 de zile, după care devin independenţi.

45 Carstel de balta

Rallus aquaticus

Ocupă zone umede cu ape dulci sau salmastre, stătătoare sau ușor curgătoare cu vegetație densă. Partea de sus a corpului este stacojie cu dungi negre, fața și partea de jos a corpului este gri-albăstruie cu bare albe și negre pe flancuri și subcodalele sunt albe și dungate. Ciocul lung și ochii sunt roșiatici, iar picioarele sunt roz. Sexele sunt similare cu toate că femela este mai mică. Lungimea corpului este de 23-26 cm, anvergura aripilor de 40-43 cm, greutatea medie a corpului de







140 g (mascul) și 110 g (femelă). Se hrănește cu nevertebrate terestre și acvatice, amfibieni mici, pești, păsări și mamifere și uneori material vegetal. Longevitatea maximă cunoscută în libertate este de 8 ani.Ouăle sunt depuse în lunile martie-iunie în funcție de răspândire. Ambii părinți clocesc 6-11 ouă pentru 19-22 zile cu toate că majoritatea clocirii este efectuată de femelă. Dimensiunea medie a oului este de 36x26 mm. Ambele sexe hrănesc puii, care devin independenți până la dezvoltarea penajului, respectiv la 20-30 zile de la eclozare. Perechile adeseori cresc două generații într-un sezon.

46 Starc purpuriu Ardea purpurea

Stârcul roşu, denumit şi stârc purpuriu şi bâtlan scorţişoriu este o specie caracteristică bălţilor cu stufării mari, iar la jumătatea secolului XX era cea mai răspândită şi numeroasă specie dintre stârcii din România. Lungimea corpului este de 70-90 cm măsurat cu gâtul întins şi are o greutate de 500-1350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 120-138 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj ce îmbină roşul maroniu cu tonuri de gri. În partea posterioară a capului are două pene ornamentale lungi şi înguste, de culoare neagră. Se hrăneşte cu peşti, insecte acvatice, broaşte, pui ai altor specii de păsări, şoareci şi chiar pui de popândău.

Soseşte la sfârşitul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul poate fi amplasat pe sol, în stuf, în tufe de răchită sau chiar în sălcii înalte. La construirea cuibului, alcătuit din crengi şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-5 ouă de culoare albastru-verzui, în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui iunie în funcţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an. Dimensiunea medie a ouălor este de 58,31 x 41,2 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 24-28 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi până la 60 de zile, când devin independenţi.

47 Gainusa de balta

Gallinula chloropus

Poate fi intalnita intr-o varietate de zone cu ape linistite in care exista vegetatie abundenta. Prefera raurile, iazurile, lacurile, canalele si mlastinile adiacente padurilor sau care au vegetatie inalta in apropiere. Penajul este negru-maroniu, cu tartita alba si o linie alba de-a lungul corpului. Usor de recunoscut dupa ciocul rosu cu varf galben si scut facial rosu. Ochii sunt negri, iar picioarele si laba piciorului sunt de culoare galben-verzuie. Masculul si femela seamana foarte bine. Lungimea corpului este de 30-38 de centimetri, anvergura de 50-55 cm, iar masa corporala medie de 320 de grame. Se hraneste cu vegetatie acvatica, nevertebrate, pesti mici si oua de pasare. In libertate, longevitatea medie este de trei ani.

Ouale sunt depuse la mijlocul lunii martie. Cei doi parinti clocesc pe rand cele cinci-noua oua, cu marimea de 43x31 mm, timp de 21-22 de zile. Ambii parinti hranesc puii, pana cand acestia devin independenti, la 40-50 de zile de la eclozare. Au doua ponte pe an.

48 Lisita Fulica atra

Traieste in zone cu ape mici, linistite, lacuri, iazuri, canale de irigatii, baraje de acumulare, mlastini si balastiere. Deseori poate fi intalnita, pe timp de iarna, si in estuare. Masculul si femala au cap negru, corp negru cu nunate gri, cioc alb cu un mic scut facial alb. Ochii sunt rosii, picioarele de culoare verde-galbui, iar laba piciorului este partial palmata si de culoare gri. Lungimea corpului este de 36-39 cm, anvergura de 65-75 cm, masa corporala medie de 800 g. Masculul si femela seamana foarte bine, desi femela este putin mai mica. Se hraneste, preponderent, cu plante acvatice, dar nu refuza nevertebratele, oua de pasare, amfibieni, pesti sau mamifere mici. In salbaticie, traiesc, in medie, cinci ani.

Ouale sunt depuse la mijlocul lunii martie. Ambii parinti clocesc intre sase si 10 oua, cu marimea de 53x36 mm, timp de 21-24 de zile. Cei doi au grija de pui pana cand acestia sunt independenti, la 55-60 de zile de la eclozare. Au cate doua sau trei ponte pe an.







49

Chirighita de balta /cu obraz alb

Chlidonias hybrida

Chirighiţa cu obraz alb este caracteristică zonelor umede de apă dulce bogate în vegetaţie. Lungimea corpului este de 24-28 cm şi are o greutate de 65-100 g. Anvergura aripilor este de circa 57-70 cm. Femela este mai mică ca dimensiuni decât masculul. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri închis, obrazul alb şi partea superioară a capului este neagră. Ciocul este roşu spre deosebire de celelalte specii înrudite de chirighiţe. Se hrăneşte cu peşti, insecte şi larvele acestora, melci şi broaşte.

Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi începutul lunii mai. Femela depune în mod obişnuit 2-3 ouă în a doua parte a lunii mai şi în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune medie de 37,7 x 28,6 mm. Incubaţia durează în jur de 18-20 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. Puii părăsesc cuibul la câteva zile după eclozare şi sunt îngrijiţi de adulţi. Devin zburători la 21-25 de zile.

50 Cuc Cuculus canorus

Poate fi intalnit in paduri sau in zonele cu arbori, pajisti si stufarisuri. O pasare de marimea porumbeilor, seamana cu uliul pasarar la forma si culoare. Lungimea corpului este de 32-36 cm, anvergura de 54-60 cm si are o masa corporala de 130 g la mascul si 110 g la femela. Partile superioare sunt gri-albastrui, pieptul este alb cu dungi orizontale de culoare inchisa. Aripile sunt ascutite, coada este lunga si irisul galben. Femela de obicei prezinta acelasi colorit, dar poate fi si de culoare ruginie. Se hraneste cu insecte, omizi in special, iar uneori cu ouale si puii altor pasari mici. In salbaticie, durata medie de viata este de sase ani.

Sunt depuse intre unul si 25 de oua in perioada aprilie-mai. Femela selecteaza cateva cuiburi care apartin speciilor agreate de ea, asteapta pana cand ouale sunt in stadiul protrivit, scoate unul din ouale speciei gazda si il inlocuieste cu al ei. Marimea medie a unui ou de cuc este de 22x17 mm. Pasarea gazda va cloci si oul de cuc, pentru 11-12 zile si va hrani puiul care va parasi cuibul dupa alte 17 zile.

51 Pescarel albastru Alcedo atthis

Pescarasul albastru este caracteristic zonelor umede, reprezentate de rauri, canale, lacuri cu apa dulce si zonelor de coasta cu apa salmastra. Lungimea corpului este de 17 – 19,5 cm si o greutate de 34 – 46 g. Anvergura aripilor este de circa 24 – 28 cm. Adultii au infatisare similara, cu o singura exceptie, femela avand o pata rosie la baza mandibulei. Penajul de pe spate, apare in functie de directia razelor de lumina, albastru sau verde stralucitor, fiind o aparitie ce impresioneaza. Pe piept si abdomen este portocaliu – rosiatic. Se hraneste cu peste si nevertebrate. Longevitatea maxima cunoscuta in salbaticie este de 21 de ani, insa doar un sfert dintre adulti, traiesc mai mult de un sezon.

Soseste din cartierele de iernare, in a doua parte a lunii martie. Femela depune in mod obisnuit 6 – 7 oua, in lunile aprilie si mai, cu o dimensiune medie de 22 x 19 mm si o greutate medie de 4,3 g. Incubatia dureaza in jur de 19 – 21 de zile si este asigurata de ambii parteneri in timpul zilei si de catre femela in timpul noptii. Puii raman in cuib 24 – 27 de zile si pe masura ce cresc, vin la marginea tunelului pentru a fi hraniti. Pot depune 2 sau chiar 3 ponte intr-un sezon.

52 Ghionoaie sura Picus canus

Este o specie de ciocănitoare de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul gri cu ”mustață” neagră îngustă, abdomenul gri deschis, pal, iar spatele verde. Masculul are o pată roșie pe frunte (lipsește la femelă). Lungimea corpului este de 27-30 cm şi are o greutate medie de 125-165 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 38-40 cm.

Perioada de reproducere poate începe devreme, în luna martie, iar depunerea ouălor are loc începând cu luna aprilie. Femela depune de obicei 4-10 ouă, pe care le clocesc ambele sexe (masculul noaptea). Incubarea durează 14-17 de zile. Puii devin zburători la 23-27 de zile. Păsările cuibăresc izolat, teritoriul unei perechi poate varia în funcție de calitatea habitatului (în special disponibilitatea de hrană). Cuiburile sunt amplasate în scorburi excavate în trunchiul arborilor înalți morți (sau cu lemn moale).







53 Grelusel de balta /de stuf

Locustella luscinioides

cuibareste in stufarisuri dese. Colorit dorsal uniform, maro-cenusiu rosiatic; penaj ventral albicios, cu piept, flancuri si subcodale umbrite cu cafeniu. Subcodalele sunt maro-roscat deschis, la unele exemplare cu varfuri de culoare deschisa nu foarte pronuntate. Spranceana slab conturata. Coada lunga, lata si rotunjita. Picioare de culoare inchisa, maro-rosiatice. Are un strigat asemanator cu cel al pitigoiului mare: “cing-cing”. Cantecul este destul de asemanator cu cel al greluselului patat, dar are o tonalitate mai joasa (mai putin metalic) si un ritm mai rapid; este mai degraba un fel de bazait puternic si monoton: “sirrr”, ca de greier, mici variatii de intensitate si ritm. Cantecul incepe destul de lin, putandu-se accelera spre final. Canta adesea din locuri expuse, in stufaris sau tufisuri, mai ales in amurg si in zori, dar destul de des in timpul zilei.

54 Presura de stuf

Emberiza schoeniclus

Presura de grădină este caracteristică zonelor deschise uscate cu vegetaţie puţină şi pâlcuri de copaci sau tufe. Apare până la o altitudine de 2000 m în spaţiul mediteranean. Ca mărime este similară ciocârliei de câmp, cu o lungime a corpului de 15-16,5 cm şi o greutate de 18-30 g. Anvergura aripilor este de 23-29 cm. Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului şi abdomenul cărămiziu. Ciocul şi picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic şi robust pentru a sparge învelişul seminţelor cu care se hrăneşte. O parte a hranei este formată şi din nevertebratele pe care le prinde pe sol.Este o specie larg răspândită pe continentul european. Migrează în stoluri mici formate din 5-50 de exemplare. Specia are tendinţa de a cuibări oarecum grupat şi de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanţe de 20-50 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. În habitatele caracteristice, densitatea estimată variază între 2-20 de perechi/km 2 . Cuibul este construit de obicei pe sol la adăpostul tufişurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile şi este alcătuit din iarbă şi frunze. La interior este căptuşit cu rădăcini fine, păr şi pene. Uneori îşi construieşte cuibul şi în tufişuri sau arbori scunzi. Iernează în Africa, în Guinea, Nigeria, Coasta de Fildeş şi Etiopia. Longevitatea cunoscută este de cinci ani şi opt luni. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr. 23)

denumire limba romana

Denumire Latina Functiile ecologice ale speciilor identificate

dihor de stepa

Mustela eversmannii

este un carnivor de mici dimensiuni aparținând familiei Mustelidelor, răspândit în majoritatea Europei, nordul Africii și Asia occidentală. Dihorul are un corp subțire și flexibil, cu picioare scurte adaptate mișcării rapide în pădure printre copaci, tufișuri și în vizuinele rozătoarelor și iepurilor cu care se hrănește. Capul este mic, lat și turtit cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30–50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10–20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor mascul ajunge la maturitate în jurul greutății de un kilogram în schimb o femelă cântărește la maturitate 650-850 g. Femele au opt glande mamare din



https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnivor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mustelide

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Coad%C4%83





care se hrănesc puii pe timpul perioadei de alăptare. Dihorii nu prezintă dimorfism sexual.

Culoarea blănii variază între cenușiu, maro sau bej pe spate cu lăbuțele și burta de culoare neagră. În jurul botului și în vârful urechilor prezintă niște dungi albe în dosul ochilor. Maxilarul prezintă 34 de dinți.

Are auzul și vederea bine dezvoltate, dar mirosul este simțul său cel mai dezvoltat. Dihorul trăiește în sălbăticie între 8 și 10 ani, iar domesticit poate trăi până la 15 ani.

dihor patat Vormela peregusna

Dihorul are un corp subțire și flexibil, cu picioare scurte adaptate mișcării rapide în pădure printre copaci, tufișuri și în vizuinele rozătoarelor și iepurilor cu care se hrănește. Capul este mic, lat și turtit cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30–50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10–20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor mascul ajunge la maturitate în jurul greutății de un kilogram în schimb o femelă cântărește la maturitate 650-850 g. Femele au opt glande mamare din care se hrănesc puii pe timpul perioadei de alăptare. Dihorii nu prezintă dimorfism sexual.

Culoarea blănii variază între cenușiu, maro sau bej pe spate cu lăbuțele și burta de culoare neagră. În jurul botului și în vârful urechilor prezintă niște dungi albe în dosul ochilor. Maxilarul prezintă 34 de dinți.

Are auzul și vederea bine dezvoltate, dar mirosul este simțul său cel mai dezvoltat. Dihorul trăiește în sălbăticie între 8 și 10 ani, iar domesticit poate trăi până la 15 ani.

popandau , suita

Spermophilus citellus

Popândăul este o specie endemică a continentului, și un element stepic al faunei europene de mamifere. Trăiește în Palearctica de Vest, fiind singura specie din cele 13 al acestui gen care populează regiuni aflate la vest de Marea Neagră. În secolul 20. limitele arealului popândăului erau: la vest Boemia, la est Marea Neagră, la nord estul Germaniei și sudul Poloniei iar la sud Salonic și Grecia. Specia prezintă o distribuție disjunctă, separată de către Carpați și Canionul Djerdap al Dunării. În România, ca și în majoritatea țărilor din arealul său, popândăul beneficiază de statut legal de protecție favorabil. În Directiva Habitate a Uniunii Europene figurează în anexa II și IV. Este totodată protejat conform Convenției de la Berna, unde figurează în anexa II., dar este prezent și pe Lista roșie a IUCN, unde este încadrat în categoria „vulnerabil”. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este inclus ca specie vulnerabilă. Pe când până în anii 1980 era considerat un dăunător al agriculturii,



https://ro.wikipedia.org/wiki/Al%C4%83ptare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Coad%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Al%C4%83ptare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palearctica

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ro%C8%99ie_a_IUCN





în prezent este unul dintre cele mai periclitate specii de mamifere din România. Cei mai importanți factori periclitanți sunt dispariția pășunilor cu vegetație scurtă respectiv fragmentarea accentuată a populațiilor. Schimbările în modul de utilizare a terenurilor, precum și diminuarea continuă a numărului animalelor de fermă nu face posibilă perpetuarea pajiștilor cu vegetație ierboasă scurtă, contribuind semnificativ la dispariția speciei. Din aceste cauze, în România popândăul a dispărut din multe locuri unde odinioară era prezent. Așadar, conservarea pajiștilor cu populații de popândău trebuie considerată una dintre prioritățile principale pentru conservarea valorilor naturale ale țării. În regiunea panonică popândăul este într-o stare de conservare extrem de nefavorabilă, fapt datorat gradului ridicat de izolare a coloniilor și a distrugerii habitatelor de către diverse investiții infrastructurale.

vidra Lutra lutra

Toate speciile din subfamilia Canoidea au corpul lung și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă musculoasă și capul mic cu botul scurt. Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 și 45 kg. Reprezentanții cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare și vidra uriașă. Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele. Animalele au o blană lucioasă cu părul scurt și des (peste 1000 de fire/mm²) de culoare cenușie-brună cu un guler de culoare mai deschisă pe gât sau abdomen. Blana are un rol important de protecție fiind acoperit de un strat de aer termoizolant în apă. Vidrele pot să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-și în acest timp orificiile nărilor și urechilor.

nurca europeana

Mustela lutreola

Nurca europeană este o specie de mustelid de talie medie, cu un corp suplu, alungit, cap mic și aplatizat. Blana este de culoare maroniu închis (cu variabilitate individuală), lucioasă, cu alb în jurul gurii. Urechile sunt mici și rotunde; coada reprezintă circa 40% din lungimea corpului (cap + trunchi), iar membrele sunt relativ scurte. Dimensiuni: lungimea capului și a trunchiului, 349-430 mm pentru masculi și 320-400 mm pentru femele. Greutatea medie, 739 g la masculi și 440 g la femele (Murariu și Munteanu, 2005); în urma studiilor noastre media greutății la masculi a fost de 900 de grame, iar la femele de 474 de grame (Marinov M., 2011).

biberul sau castorul european

Castor fiber Biberul are corpul greoi si robust, cu lungimea de 83-100 cm, greutatea de 23-35 kg si coada lunga de 30-38 cm. Corpul sau este acoperit de blana deasa, de culoare gri-maronie, neagra sau cenusie-inchisa, stratul exterior al blanii



https://ro.wikipedia.org/wiki/Canoidea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lungime

https://ro.wikipedia.org/wiki/Kilogram

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vidra_de_mare

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vidra_uria%C8%99%C4%83&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mustelide



https://ro.wikipedia.org/wiki/Mascul

https://ro.wikipedia.org/wiki/Femel%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blan%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2t

https://ro.wikipedia.org/wiki/Abdomen

https://ro.wikipedia.org/wiki/Minut





fiind alcatuit din fire de par lungi cu rol de protectie, iar stratul interior are fire scurte si dese cu rol de pastrare a caldurii corpului in apele reci ca gheata. Coada este plata si solzoasa, iar la baza ei sunt niste glande care produc o secretie uleioasa ce este intinsa pe toata suprafata blanii in timpul ingrijirii corporale, astfel blana devine impermeabila. Are labele palmate adaptate pentru inot, iar ochii sunt prevazuti si cu a treia pleoapa sub forma unei membrane transparente ce permite biberului sa tina ochii deschisi sub suprafata apei.

hamster Mesocricetus newtoni

Capul + trunchiul 100-150 (340) mm; coada 10–15 mm bontă la capăt, puțin păroasă. Capul mic și îndesat. Pe spate cenușiu-galben-cafeniu; pe piept negru ca un guler. Abdomenul galben-cenușiu. Pe laturile gâtului și pieptului 3 pete albe-gălbui.

Răspândirea sa în Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi.

Prima reproducere prin aprilie-mai, apoi alte 2-3 generații de pui (2-10), orbi (ochii se deschid după 15 zile), nuzi, cu dinți. Puii din generația a treia iernează cu părinții. Trăiește 2-3 ani. Este exclusiv erbivor, nedăunător. Poate fi folosit ca animal de experiență în laboratoare.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.24)

Denumire limba romana

Denumire Latina

Functiile ecologice ale speciilor identificate

buhai de balta cu

burta rosie

Bombina

bombina

numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride (Bombinatoridae) răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe







malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie.

Are o lungimea de 5 cm. Corpul este îndesat, bufoniform. Pupila ochiului rotundă sau în formă de inimă (cordiformă), limba discoidală și concrescută cu planșeul bucal. Capul este turtit, botul rotunjit. Ochii relativ mici, foarte proeminenți, situați dorso-lateral. Timpanul lipsește. Degetele picioarelor anterioare sunt scurte, rotunjite. Picioarele posterioare mari cu degete scurte, rotunde, turtite și cu membrane interdigitale înotătoare ce ajung până în vârful degetelor. Spatele foarte verucos, acoperită cu numeroși negi, rotunzi sau ovali, proeminenți, de cele mai multe ori cu un punct negru central. Acești negi se pot grupa în formații liniare, de obicei formând 2 umflături scurte între umeri, care converg posterior și câte o umflătură cu aspect parotoid după ochi. Abdomenul mai neted, cu granule prevăzute cu un punct negru central.

Coloritul spatelui este cenușiu, cenușiu-bej, negru-cenușiu sau brun-cenușiu (mai rar cu porțiuni colorate în verde-deschis), cu pete negre sau măslinii. Membrele anterioare și cele posterioare ca și degetele, vărgate închis transversal, vârfurile degetelor negre. Abdomenul negru-albăstrui cu galben-portocaliu până la roșu, cu pete mari, neregulate, portocalii sau roșii și cu puncte albe. De obicei predomină pigmentul închis. Exemplarele românești se caracterizează prin raritatea indivizilor pătați ventral cu roșu, predominând culoarea galbenă-portocalie.

Masculii se deosebesc de femele prin corpul puțin mai scurt, capul mai lat, membre anterioare mai puternice și prin prezența a 2 saci vocali interni, care se văd de ambele laturi ale capului în perioada de reproducere, când acești saci sunt umflați, ei devin globulari și mai mari decât capul. În perioada de reproducere, la masculi apar pe partea internă a antebrațului și a degetelor 1 și 2 ale piciorului anterior calozități nupțiale negre. Masculul emite sunete "hunk, hunk" sau "uu, uu" destul de puternice tot timpul verii, mai ales după apusul soarelui; adesea masculii își răspund unul altuia, formând un fel de cor.

Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere etc.). Are puțini dușmani, datorită glandelor veninoase din negii pielii care secretă un lichid alb, vâscos, cu miros acid, iritant. Cu toate acestea șerpii de apă îl mănâncă. În caz de pericol se ascund în mâlul de pe fundul apei. Dacă este surprins pe uscat, ia o poziție de apărare aposematică cu abdomenul viu colorat răsturnat în sus, corpul rigid, îndoit convex, picioarele anterioare acoperindu-i ochii; sensul acestui reflex (numit unkenreflex) este să simuleze moartea, fiind totodată și un semnal pentru eventualul predator că este o specie necomestibilă, veninoasă.







Perioada de reproducere începe în aprilie. Împerecherea se face prin amplex lombar, masculul îmbrățișând femela în regiunea șoldurilor. Ponta este depusă, de obicei, la finele lui aprilie și în mai și chiar de 2-3 ori pe an; ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici pe fundul apei sau lipite de plante acvatice sau de ramuri submerse. O pontă cuprinde 80-100 ouă. Larvele se metamorfozează toamna prin septembrie.

broasca testoasa

dobrogeana

Testudo

graeca

Lungimea 15-27 cm. Masculii se disting de femele prin coada mai lunga si mai tare, prin marimea scobiturii posterioare a plastronului, prin solzul supracodal foarte bombat. Carapacea galbuie-intunecat, cafenie uniform sau maslinie, fiecare placa fiind marginita de pete negre, neregulate; vertebrele si supracodala, in partea lor anterioara, negre-cafenii sau complet negre. Tinerii, maslinii sters sau galbui cu pete negre pe marginea fiecarei placi. Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile. Hrana: Se hraneste cu vegetale, radacini, rame. Habitat: Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de caldura.

testoasa de apa Emys orbicularis

la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada 6-9 cm, iar carapacea la femela are 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la adulti are forma eliptica, putin mai lata posterior decat anterior, iar la exemplarele tinere este rotunjita, cafenie-intunecat. La adulti, carapacea are fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape complet negru. Coada cu solzi in verticil mai mult sau mai putin proeminenti. Capul la mascul colorat deasupra in cafeniu cu spirale negre,iar la femela este patat cu galben. Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, in primavara anului urmator. Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori; mananca obisnuit sub apa.In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine.

vipera cu corn Vipera ursinii

O viperă mică, de 30-58cm, cu cap îngust. Spatele este gri, gălbui sau maroniu, cu un desen închis la culoare în formă de romburi cu marginile rotunjite , legate între ele. Pupila este verticală. Specie timidă, înzestrată cu un venin mai slab decât al rudelor sale. Habitat :Trăiește in habitate deschise cu tufe precum pajiști stepice și dune de nisip.







tritonul cu creasta

dobrogean Triturus dobrogicus

Tritonul cu creastă dobrogean este închis la culoare dorsal, cu abdomenul de culoare portocalie cu pete negre mari ce pot fuziona uneori formând dungi. Creasta este prezentă doar la masculi. Lungimea adulților este de 11-17 cm. Habitat :Trăiește predominant în lacuri și bălți sau cursuri lin curgătoare din lunca Dunării. Este mai legat de apă decât specia înrudită Triturus cristatus, cu care se poate încrucișa acolo unde arelale de răspandire se suprapun. Răspândire:Populează zonele de câmpie din sudul, sud-estul și vestul țării.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.25)



fluturele rosu de mlastina , fluturasul purpuriu

Lycaena dispar

Fluturele roșu de mlaștină (Lycaena dispar) este o licanidă (Lycaenidae) din clasa insectelor (Insecta), ordinul lepidopterelor (Lepidoptera). Culoarea de bază a aripilor este roșu aprins sau portocaliu, cu margine neagră. Partea dorsală a aripilor este gri-albăstrui deschis. Femela este mai închisă la culoare, cu pete negre pe aripa superioară, și câte un câmp închis pe aripa posterioară. Aripa anterioară are o lungime de 1,8-2,4 cm. Omida este verde, cu o linie mediană închisă, consumă diferite specii de măcriș, în principal măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum). Anual dezvoltă două generații, una în mai-iune (cu exemplare mai mari), una în iulie-august, în anumiți ani ajungând și la o a treia generație, în septembrie. Masculii din prima generație își păstrează teritoriul, celelalte generații tind să hoinărească. Preferă luncile umede, mlăștinoase. Consumă în primul rând nectarul umbeliferelor. Este prezent în Europa din zona atlantică până în Asia în zona Amurui, unde locul lui este preluat de Lycaena amurensis. Are două subspecii: Lycaena dispar rutilus caracterizat prin masculi de roșu aprins și Lycaena dispar batava, cu câte un punct pe aripile anterioare. Seamănă cu Lycaena virgauraeae, a cărui aripă posterioară este aurie-maronie pe partea dorsală, cu pete albe în zona mediană, totodată cu Lycaena ottomana, care are o margine neagră în colțul de sus al aripii anterioare care se lărgește, iar aripa inferioară, pe partea dorsală, este gălbui cu o bandă roșiatică atât la mascul cât și la femelă.







gandacul sihastru , pustnicul

Osmoderma eremita

Corpul brun inchis sau negru-cafeniu, cu luciu bronzat, este punctat si glabru dorsal. Capul este impresionat dorsal la masculi, putin convex, cu punctuatie foarte deasa si rugoasa la femele. Pronotul cu doua carene longitudinale, mediane, fine si cu cate o tuberozitate laterala, alungita; discul pronotului cu un sant longitudinal, median. Elitrele punctate des, cu rugozitati la masculi si cu punctuatie si rugozitati mult mai fine la femele. Pigidiul convex, cu punctuatie rara. Picioarele potrivite ca lungime au tibiile anterioare cu cate 3 dinti la marginea exterioara, iar cele posterioare cu cate 2 dinti la partea interioara. Antenele scurte si groase. Lungimea corpului - 22-26 mm.

HABITAT. Specia se intalneste in padurile de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci batrani si scorburosi. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult) dureaza 3 ani. Femela depune ouale sub scoarta arborilor batrani sau in scorburile acestora. Larva traieste in lemnul putrezit al scorburilor diferitelor esente cu frunze cazatoare (mar, par, stejar, plop). Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-septembrie, cand pot fi observati zburand pe diferite flori.

melcul acvatic dungat

Theodoxus transversalis

prefera sa habiteze in fluvii si rauri mari. Este o specie ce traieste pe fundul apelor, pe substraturi dure.

Este un melc cu o lungime a cochiliei cuprinsa intre 7 si 8 mm si cu o inaltime a acesteia de 5 mm.

Specia are indivizi cu sexe separate. O femela depune intre 50-200 de oua protejate de capsule. Ouale sunt depuse pe cochilia altor indivizi . De obicei, femelele aleg sa depuna pe partea inferioara a cochiliei pentru a proteja ouale.

Hrana preferata este alcatuita din alge bentonice. Pentru faramitarea acestora foloseste o membrana chitinoasa, numita radula.

Specia este amenintata atat de fenomenul de eutrofizare si de poluarea cu fertilizanti cat si de activitatile umane de la marginea apelor.

libelula cu coada de sarpe

Ophiogomphus cecilia

Libelulele pot fi găsite în toate regiunile temperate și tropicale ale lumii, în apropierea lacurilor, bălților și râurilor.

Dimensiunea este de 5 mm . Nimfa de libelula nu este colorata, ea capata culoare la cateva zile dup ace aiesit din apa .

gandacul croitor al stejarului

Morimus funereus are mărimea de 20-35 mm, are culoare neagră, elitrele cenușii cu două pete mari negre, transversale, aspect catifelat. Larvele



https://ro.wikipedia.org/wiki/Lac

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83lt%C4%83&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2u





se dezvoltă în lemnul de fag și stejar, adulții fiind întâlniți în lunile mai-iulie pe trunchiurile copacilor.

fluture buha Arytrura musculus

O specie termo-higrofila cu raspandire locala in Europa. Prefera habitate umede,malstini,cursuri de apa.Categoria IUCN=EN.Plante gazda- salix sp. In perimetrul propus pentru realizarea investitiei nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere pentru aceasta specie.

future de stepa Catopta thrips

O molie specifica zonei ponto-caspice,cu stare buna de conservare in România si Bulgaria. Este o specie de stepa. In Europa, aceasta este intalnita exclusive in vegetatie de stepa , pajisti pe substraturi alcaline. Desi aria de răspandire si marimea populatiei sunt stabile acestea nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. Populatiile sunt relativ mici si izolate, sunt strict determinate vegetatia de stepa ,care de cele mai multe ori are character insular si este inconjurata de teren arabil pe care se practica agricultura.

paiusul portocaliu-roscat

Colias myrmidone

Fluturele se confundă uşor cu păiuşul portocaliu, de care se deosebeşte prin nuanța mai roşcată, la exemplarele proaspete, cu reflexe purpurii şi prin marginea neagră a aripilor, nebrăzdată de nervuri galbene. Pata discoidală a aripilor posterioare este roşie. Femelele sunt galbene-portocalii, rareori albe-verzui. Fluturii zboară în 2-3 generații din mai până la sfărşitul lunii septembrie. Fluturii din generația de toamnă sunt mai numeroşi decât cei de vară sau primăvară. Fluturele preferă pajişti relative uscate, cu vegetație joasă, bogate în drob (Cytisus vindobonensis), plantă pe care sunt depuse ouăle şi cu care se hrănesc şi larvele. Larvele ultimei generații se hrănesc până toamna târziu, iar după iernare până în luna mai. Stadiul pupal este scurt, sub 20 de zile. Fiind o specie protejată prin Directiva UE şi prin legislația României, se impun măsuri urgent şi concrete de protecție şi conservare. Colias myrmdione (Esper, 1781) este una din cele mai periclitate specii de fluture diurn din Europa. In ultimele decenii aceasta specie a ajuns la pragul extinctiei in Europa-Centrală, cele mai viabile populatii fiind intalnite in România. Specia este protejată prin Directiva Habitate. Specie raspandita local si sporadic in Europa Centrala si de Rasarit.Inclusa în- OUG 57/2007 - Anexa 3: Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie specială







avifaunistica; Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta.

libelula tarancuta Coenagrion ornatum

Specie care are ca principal areal de raspandire Europa de Sud Est. Specie de libelula este prudenta ,o gasim bine ascunsa in vegetatie.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.26)



trifoias de balta Marsilea quadrifolia

Trifoi cu patru foi, plantă perenă, hemicriptofită, cu înaltimea de 5-20 cm ce sporifică în lunile august-octombrie. Este sporadică, întalnită la câmpie, în jurul apelor stagnante. Traiește în medii acvatice, semiacvatice și terestre. La suprafața nămolului are un rizom repent fixat de substrat prin rădăcini adventive, de pe care se ridică la suprafață apei frunze tinere răsucite în spirală (circinate) și mature, lung pețiolate ce poartă în vârf 4 foliole dispuse palmat, asemănător unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati și contin numeroși sori induziați.

Otratel Aldrovanda vesiculosa

Este plantă acvatică, fără rădăcini, plutind aproape de suprafaţa apei şi făcând impresia unui ament mai mare de salcie.Tulpina cu numeroase articulaţii, simplă sau uneori puţin ramificată, este de culoare verde sau brună, de 10 cm, rar până la 30 cm lungime. Frunzele în cele mai multe cazuri 8 în verticil, lacunos umflate, cuneate, spre bază îngustate în formă de peţiol, care la vârf se termină prin 4-6 (rar 1-3) segmente laciniiforme, subulate, de 6-8 mm lungime. În parenchimul acestor pseudopeţioli, ca şi în tulpină, se află spaţii mari cu aer, care înlesnesc meţinerea plantelor deasupra apei. Fiecare pseudopeţiol este acoperit cu 700-900 glande mici, cu 2 braţe. Lamina renifrom orbiculată, în partea centrală îngroşată, pe linia mediană articulat îndoită, de 5-7 mm lungime şi lată de 8-10 mm. Lamina frunzei se închide îndoindu-se de-a lungul nervurii mediane, formând două valve, între care sunt prinse animalicule de apă.Flori axilare, solitare, se găsesc în vârful unui pedicel robust, mai lung decât frunzele. Caliciu cu 5 sepale persistente, ovale sau alungit ovale, spre partea superioară uneori ciliate, lungi de 3-4 mm şi de cca. 2.5 mm lăţime are 5 stamine, cu filamente subulate. Ovarul globulos, cu 5 stile filiforme se termină prin stigmate peniciliform ramificate. Capsula globuloasă, uniloculară, cu 5 valve, conţine de regulă







10 seminţe lungi de 1.5 mm şi late de 1 mm.Preferă apele stagnante de la marginea lacurilor, cu un substart de turbă, în care hibernaculele se pot păstra mai bine peste iarnă decât în nisip..

Vinetele , dioc , zglavoc

Centaurea jankae

Centaurea jankae este o specie subendemică pentru România cu un areal restrâns fiind una dintre cele mai frumoase şi distincte specii ale genului Centaurea care contribuie la unicitatea peisajului Dobrogean. Este plantă perenă, variind în înălţime de la 30-120 cm. Tulpina este ramificată de la mijloc. Frunzele sunt penat-sectate într-un mod neregulat având o culoare verde şi un aspect de la arachnoideu- pubescent la aproape glabru. Infloresecenţele sunt relativ mari de aspect globulos cu flori de culoare purpuriu-mov.Înfloreste de la aproximativ jumatatea lunii iunie pâna în iulie Distribuţie şi habitat:Centaurea jankae a fost considerată pâna de curând o specie endemică pentru România, dar date relativ recente (2007, Petrova A. S.) o indică ca fiind prezentă şi in nord-estul Bulgariei. Este o plantă adaptată la locuri stepice aride cu substrat pietros calcaros. Pe teritoriul României specia este prezentă doar în câteva locaţii din Dobrogea într-un areal foarte restrâns: zona localităţii Jurilovca (Capul Doloşman).

Vinetele , dioc , zglavoc

Centaurea pontica Crește numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.Specia nu a fost identificată în zona. În aceste zone sau în imediata apropiere nu sunt conditii specifice acestei specii.

capul sarpelui Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.27)

Cod Natura 2000

Denumirea speciei in Latina

Denumirea speciei in romana Functiile ecologice ale speciilor identificate

4125 Alosa immaculata

scrumbie de Dunare

Scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata) este un pește marin din familia clupeide (Clupeidae), din Marea Azov și Marea Neagră, care pătrunde în fluvii. Este o specie endemică relictă în Marea Neagră, de unde primăvara migrează în Dunăre, Nistru, Nipru, Bug și Don, pentru a-și depune icrele.

Are o lungime de 30–45 cm și o greutate obișnuită de 300-600 g, maximă de 1 kg. Corpul este alungit, comprimat lateral, acoperit cu solzi caduci. Abdomenul în muchie de cuțit (carenă) și acoperit cu solzi cu vârfurile teșite. Gura este mare, dispusă



https://ro.wikipedia.org/wiki/Clupeidae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Azov




https://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nipru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugul_de_Sud

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Don_(Rusia)





terminal și prevăzută cu numeroși dinți. Ochii au pleoape groase adipoase. Înotătoarea dorsală este scurtă și dispusă aproximativ la mijlocul spatelui. Înotătoarele perechi sunt scurte și ascuțite, iar înotătoarea anală alungită. Coloritul corpului este verde-albăstrui pe spate, iar laturile alb-argintii cu luciu metalic. O pată mică neagră sus pe opercul.

Primăvara la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai pătrunde în cârduri mari din Marea Neagră în fluvii (Dunăre, Nistru, Nipru, Bug și Don) pentru a-și depune icrele pelagice în fluvii, iar după reproducere se retrage din nou în mare. Hrana scrumbiei de Dunăre constă din diferite specii de pești mici (guvizi, stavrizi, hamsii, aterine) și crustacei.

Carnea scrumbiei de Dunăre are relativ multe oase, dar pentru grăsimea și gustul ei fin, este foarte mult apreciată și se consumă sărată sau afumată. Având carnea foarte gustoasă și găsindu-se în cantități mari, ea are o importanță economică considerabilă.

4127 Alosa tanaica

rizeafca

Rizeafca (Alosa tanaica), sau rizafca, este un pește teleostean răpitor marin anadrom din Marea Neagră și Marea Azov care pătrunde pentru reproducere în lacurile litorale sau în cursurile inferioare ale fluviilor (Dunăre, Nistru, Prut, Nipru, Don , Kuban) din familia clupeidelor (Clupeidae)înrudit cu scrumbia. Este un relict ponto-caspic.

Are o lungimea obișnuită 20 cm, excepțională 25 cm și o greutatea obișnuită 50 g, excepțională 130 g. Corpul este alungit, comprimat lateral, abdomenul cu o carenă în muchie de cuțit acoperită cu 30-35 solzi înguști. Corpul mai înalt și mai comprimat lateral decât la celelalte scrumbii. Capul comprimat lateral are gura mare, așezată terminal și prevăzută cu dinți mărunți. Coloritul corpului este cenușiu-verzui sau albăstrui închis pe spate, iar pe laturi și abdomen alb-argintiu. Capul este aproape negru. Mai rar, se observă în urma marginii supero-posterioare a operculului până la 4-5 pete negre, rotunde, dispuse în linie, de fiecare latură a corpului.

Se hrănește cu larve de insecte, crustacei, pești mici (gingirică, hamsii), și cu alevinii altor pești. Depune icre pelagice în fluvii sau în lacurile litorale învecinate, în mai-iunie.

Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Carnea de rizeafcă este mai puțin gustoasă, cu grăsimi între 3-4%, și se consumă sărată.

1130 Aspius aspius avat

Avatul este un pește de apă dulce, care trăiește în apele curgătoare din Europa Centrală și Europa de Est ajungând până la Volga. Limita de sud arealului de răspândire fiind Dunărea, limita de vest Rinul, spre nord ajunge până în







https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugul_de_Sud


https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99te

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teleostei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anadrom



https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Azov



https://ro.wikipedia.org/wiki/Prut



https://ro.wikipedia.org/wiki/Kuban

https://ro.wikipedia.org/wiki/Clupeidae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrumbie_de_Dun%C4%83re

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Est

https://ro.wikipedia.org/wiki/Volga

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rin





sudul Suediei și Finlandei iar limita de est fiind Volga. Prin construirea canalului Main-Dunăre a început să se răspândească și în Europa de Vest. Avatul este un pește care vânează în apropiere de suprafață, preferă apele repezi. In Germania care este limita de vest a arealului său de răspândire este considerat ca un pește periclitat pe cale de dispariție.

1149 Cobitis taenia

zvarluga

Cobitis sau zvârlugile este un gen de pești dulcicoli, bentonici de talie mică din familia cobitidele(Cobitidae), din apele stătătoare sau lent curgătoare din Europa și Asia [1].

Au corpul alungit, comprimat lateral sau aproximativ cilindric, acoperit cu solzi foarte mici, imbricați sau neimbricați. Capul, de asemenea puternic comprimat, este golaș (lipsit de solzi). Sub ochi, pe osul prefrontal (etmoidul lateral) se află un țep bifid ascuțit suborbital, mobil, uneori ascuns sub piele. Gura inferioară (subterminală), mică, este înconjurată de buze cărnoase și înzestrată cu 6 mustăți, dintre care patru pe maxila superioară, iar două în colțurile gurii. Înotătoarele au marginea rotunjită. Gura (fălcile și palatul cavității bucale) este lipsita de dinți. Dinții faringieni sunt mici, și așezați într-un singur rând. Coloritul corpului este cenușiu deschis, cu pete închise. Vezica înotătoare este inclusă într-o capsulă osoasă, ca și la restul cobitidelor. Au valoare economică mică. Se folosesc ca nadă și ca hrană naturală pentru peștii cu valoare economică.

1124 Gobio albinnatusporcusor de ses

porcusor de ses ,porcanel,,botog, peste pistris ,

vacar

Porcuşorul de şes este un ciprinid de talie mică (până la 12 cm), cu corp fusiform, comprimat lateral, aspect care induce un profil dorsal convex. Toate cele trei regiuni corporale (regiunea capului, regiunea trunchiului, respectiv regiunea cozii) sunt relativ înalte. Botul este scurt şi obtuz, gura mică şi subterminală (inferioară) este prevăzută cu o pereche de mustăţi lungi (prelungiri tegumentare). Pedunculul caudal mai înalt decât gros, se continuă cu înotătoarea caudală furcată (adânc scobită). Orificiul anal este dispus mai aproape de înotătoarele ventrale a căror poziţie este abdominală. Solzii din regiunea dorsală prezintă 5-9 striuri/carene epiteliale evidente care sunt dispuse longitudinal. Partea dorsală a capului expune o culoare cenuşie, iar partea dorsală de la nivelul trunchiului, respectiv a cozii expune o culoare gălbuie-cenuşie. Flancurile/laturile corpului expun 7-8, rar 6 sau până la 12 pete rotunde (mai mici ca la celelalte specii ale genului). Pete de culoare închisă şi puţin evidente sunt expuse şi partea dorsală a corpului, iar partea ventrală a corpului este albă. Radiile înotătoarei dorsale, respectiv caudale expun 2 şiruri de pete negre lipsite de contrast.



https://ro.wikipedia.org/wiki/Volga

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Main-Dun%C4%83re

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cobitide

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cobitis#cite_note-1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cobitide





2511 Gobio kessleri

porcusor de nisip

Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45–60 m/sec, rar până la 90 cm/s.

Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului.

Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducând o viață sedentară. În epoca reproducerii face migrații scurte. Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului Romanogobio, este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei.


ghibort de rau

Corpul comprimat lateral și înalt, cu un contur oval și alungit, fusiform este acoperit cu solzi ctenoizi, care se întind, rareori, și pe înotătoare. De obicei au două înotătoare dorsale. Înotătoarea dorsală constă din două regiuni: una țepoasă și alta formată din raze moi. Înotătoarea anală cu 1-2 spini. Înotătoarele ventrale cu poziție toracică au câte 1-2 spini și câte 5 raze articulate ramificate. Înotătoarea caudală excavată. Operculele au pe marginea lor posterioară dinți sau spini. Orificiul opercular este mare. Au 4 branhii și 6-8 raze branhiostegale. Linia laterală, de cele mai multe ori, prezentă și bine dezvoltată, se continuă până pe coadă. Mustățile lipsesc. Fălcile, vomerul și palatinele sunt prevăzute cu dinți, uneori foarte puternici; unii dintre dinți au aspectul de canini. Oasele faringiene sunt separate. Au 30-48 vertebre. Stomacul are un cec, iar intestinul 3-6 apendice pilorice.

Se hrănesc mai ales cu pești, dar și cu viermi și cu artropode. Au o importanță economică mare. Carnea lor este gustoasă și multe specii sunt pescuite în cantități enorme, dar sunt greu de crescut.


raspar

Are corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru[3]. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal[4]. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2–3 ani și 12–16 cm (lungimea standard). Se reproduce în perioada aprilie–mai întreprinzând migrații în susul râurilor pe distanțe mici în grupuri foarte numeroase spre locurile de depunere. Fiecare



https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83sp%C4%83r#cite_note-3

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83sp%C4%83r#cite_note-4





femelă depune icrele în prezența mai multor masculi, pe substrat tare, în curent, sub formă de benzi.

În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai degrabă pașnic, hrănindu-se cu râme, viermișori și, din când în când, cu câte un peștișor. Odată depășită această fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.

1145 Misgumus fossilis

tipar

este un pește dulcicol, bentonic, din familia cobitide (Cobitidae) ordinul cipriniformelor (Cypriniformes), din apele stătătoare sau lent curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit în Europa și Asia: Europa centrală și sud-estică; iar spre răsărit, până la Volga. În România, este frecvent întâlnit începând din delta Dunării până în munți: Bistrița, afluenții Siretului; în toate bălțile, eleșteiele, canalele și în cursul mai liniștit al râurilor: Crișul Negru, Olt, Mureș, Moldova, Bârlad, Cerna, Bega, etc. Uneori, se întâlnește și în limanurile deschise ale Mării Negre.

Are o talia obișnuită de 20–25 cm, rareori atinge 32 cm. Corpul este alungit, mai mult sau mai puțin cilindric, ușor comprimat lateral spre coadă și acoperit cu solzi foarte mici, fără a prezenta o linie laterală evidentă. Corpul este învelit într-un mucus foarte lunecos. Capul este mic, cu botul scurt. Gura mică, inferioară, este prevăzută cu 10 mustăți, dintre care 4 pe vârful botului (pe maxila superioară), 2 mai lungi la colțurile gurii și 4 pe mandibulă. Ochiul este mic. Sub ochi și ascuns sub piele, se află un țep mic. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul bate în galben portocaliu sau este roșcat. Pe spate, se află numeroase pete mici verzui-negricioase și dungi închise, dispuse longitudinal. Pe laturi este cafeniu deschis, cu o dungă neagră lată longitudinală, sub această dungă și deasupra ei, sunt numeroase puncte și pete, unele dintre ele contopindu-se și formând alte 2 dungi longitudinale, mai înguste și incomplete. Toate înotătoarele sunt gălbui.

Trăind în ape puțin oxigenate, iese din când în când la suprafața apei și înghite aer, pe care-l elimină imediat prin



https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2m%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vierme

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pr%C4%83d%C4%83tor

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hait%C4%83&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghibor%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nevertebrate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Insecte

https://ro.wikipedia.org/wiki/Larve

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rac

https://ro.wikipedia.org/wiki/Melc

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scoic%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Icre

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98al%C4%83u

https://ro.wikipedia.org/wiki/Crap





orificiul anal. În timpul cât aerul parcurge tubul digestiv, pereții intestinului posterior rețin oxigenul: este așa numita respirație "intestinală". Dacă este scos brusc din apă, peștele elimină aerul din intestin prin anus, producând un țipăt slab: de aici i s-e trage numele de "țipar". Este foarte sensibil la schimbările de presiune atmosferică, ridicându-se la suprafața apei înaintea furtunilor; din această cauză, deseori este ținut în borcane cu apă pentru anunțarea timpului rău. Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte, înghite și mâl. Depune icrele pe plante din martie până în iunie. Importanță economică este foarte redusă. Carnea este mediocră, mai ales că uneori miroase a baltă. Se folosește ca nadă la pescuitul sportiv.

2522 Pelecus cultratus

sabita

este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25–35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept, iar abdomenul este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Capul este scurt, cu gura mică dispusă superior. Buzele sunt înguste și subțiri, cărnoase numai la capete. Dinții faringieni sunt dispuși pe două rânduri. Falca inferioară este puternic proeminentă și se urcă în sus, aproape vertical. Botul scurt, ochiul mijlociu. Înotătoarea dorsală mică și scurtă este deplasată mult înapoi, înotătoarea anală este alungită, iar înotătoarea caudală bifurcată cu lobii neegali. Înotătoarele pectorale foarte lungi și ascuțite, ajungând până la baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru ca oțelul călit sau cenușiu-verzui, cu reflexe metalice; iar laturile și abdomenul albe-argintii, bătând câteodată foarte ușor în roșu-trandafiriu. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii, celelalte înotătoare cenușii-gălbui cu reflexe roșcate. Irisul este argintiu sau cu luciri aurii. Se hrănește mai ales cu viermi, crustacei și plancton; prinde, însă, și peștișori și deseori sare din apă, spre a prinde insectele. Depune icre care se lipesc de plante acvatice, în aprilie-iunie. O femelă depune cam 100.000 de icre. Valoarea economică este mare. Are o carne cu multe oase, aceasta este, însă, foarte fină și dulce, mai ales primăvara, când este și destul de grasă. Se pregătește și sărată, dar atunci își pierde mult din calitate.


boarta , belghita, beltita, beschie, burta

este un pește dulcicol bentopelagic mic cu o lungime de 5–6 cm (maximal 10 cm) din familia ciprinidelor, din apele stătătoare (bălți, iazuri și eleștee) sau lin curgătoare (râuri), cu



https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprinide

https://ro.wikipedia.org/wiki/Din%C8%9Bii_faringieni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprinide





vedre , halan , latita

fund nisipos, din Europa și Asia (în afară de Siberia): fluviile Mării Baltice, Mării Nordului, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice, Mării Egee, Mării Mediterane (doar în nordul Ronului) și Mării Adriatice (bazinul Drinului). Poate trăi 6 ani. Are corpul scurt, înalt, comprimat lateral, cu spatele și abdomenul curbat și este acoperit cu solzi mari, persistenți. Capul mijlociu. Gura este subinferioară, mică, arcuită și puțin oblică, și este lipsită de mustăți. Botul obtuz. Ochii mari. Linia laterală incompletă, scurtă. Înotătoarea dorsală este așezată aproximativ la mijlocul corpului, puțin în urma inserției înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală inserată sub mijlocul înotătoarei dorsalei. Înotătoarea caudală bifurcată cu vârfurile ascuțite. Spatele este brun sau cenușiu-verzui, flancurile și abdomenul albe-argintate, cu o dungă, îngustă, verde-albastră sau negricioasă, ce se întinde longitudinal pe jumătatea posterioară a corpului. Înotătoarea dorsală și caudală cenușiu-închise, restul înotătoarelor sunt roșcate. Dimorfismul sexual este pronunțat în timpul reproducerii. Femela în epoca reproducerii posedă o papilă genitală foarte alungită, în formă de tub, care poate întrece, ca lungime, extremitatea înotătoarei caudale. Acest tub este elastic, se umple cu ouă și devine roșu sau portocaliu. Se hrănește în principal cu alge filamentoase, diatomee, crustacee mici, viermi, larve de insecte, etc. Depune icrele în aprilie-mai, între valvele moluștelor lamelibranhiate din apele dulci (Unio și Anodonta). Are importanța economică locală. Carnea este amară. Este folosit mai mult în acvarii, în care se poate reproduce și crește.


câre

Au o talia mică. Corpul este alungit, gros, moderat sau puternic comprimat lateral. Capul este comprimat lateral, mai ales în partea superioară. Ochii mici, apropiați. Pedunculul caudal poartă o creastă adipoasă dorsală sau ventrală. Gura inferioară, mai mult sau mai puțin semilunară. Buzele cărnoase. Buza inferioară lobată, cu doi lobi rotunjiți, netezi sau lobați, fără lob mental asemănător unei perechi suplimentare de mustăți ventrale. În jurul gurii au totdeauna 3 perechi de mustăți: una la vârful botului, a doua pe falca superioară, a treia la colțurile gurii (aceasta este cea mai lungă). Extremitatea posterioară a etmoidului e transformată într-un spin suborbitar, situat sub ochi, care este ascuțit, mobil, bifid (rar simplu). Porțiunea anterioară a capului mobilă față de restul capului. Dorsala scurtă, situată la mijlocul corpului deasupra sau puțin înaintea ventralelor. Anala scurtă. Caudala trunchiată, ușor emarginată sau ușor scobită, cu 14 radii lungi, excepțional 13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia



https://ro.wikipedia.org/wiki/Unio

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anodonta&action=edit&redlink=1





laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi, de formă variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui o serie de pete dorsale metamerice. Pe laturile corpului pete laterale mărunte cu o dispoziție foarte variabilă: fie sunt dispuse neregulat (Sabanejewia caucasica) sau în serii longitudinale regulate (Sabanejewia caspia, Sabanejewia larvata), fie sunt pete regulate, dispuse metameric și separate de petele dorsale printr-o zonă unică de pete mărunte și punctuații (Sabanejewia aurata, Sabanejewia romanica); niciodată pigmentația laterală nu constă ca la Cobitis din 4 zone longitudinale distincte. Între petele dorsale și cele laterale există o singură zonă pigmentară. La baza caudalei se află 2 pete brune, una superioară, alta inferioară, de formă variabilă; niciodată o pată neagră intens (genul Cobitis are o pată verticală neagră la baza caudalei). Dimorfismul sexual pronunțat. Masculii sunt doar puțin mai mici decât femelele, fără solz Canestrini (la genul Cobitis masculii au un solz Canestrini (lamina circularis) pe a doua radie îngroșată a pectoralei); corpul masculului are două îngroșări puternice laterale înaintea dorsalei, separate de o sugrumătură; aceste umflături apar doar la atingerea maturității sexuale și sunt mai evidente în epoca de reproducere. Dinții faringieni puțin numeroși, dispuși pe un rând. Orificiul branhial îngust, membranele branhiale atașându-se de istm, care e lat. Vezica cu aer divizată în două camere : una anterioară simplă sau bilobată, închisă într-o capsulă osoasă, și o cameră posterioară liberă, care este redusă

2011 Umbra krameri

tiganus

este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul Esociformes, din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului.

Are o talia până la 10–11 cm. Corpul este ovalar, ușor comprimat lateral, cu spatele gros și este acoperit cu solzi mari. Capul comprimat lateral cu gura mică dispusă terminal care este prevăzută cu dinți mărunți. Ochii sunt apropiați de profilul frunții. Înotătoarea dorsală se află în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe înotătoarele dorsală și codală câte o dungă închisă.







Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu.

1160 Zingel streber

zingel

este un pește bentonic, dulcicol, mic, de 12–17 cm din ordinul perciformelor, care trăiește în apele limpezi, pe funduri nisipoase, cu pietriș sau argilă din bazinul Dunării (Dunăre, Tisa, Vișeu, Someș, Criș, Târnava, Prut) și al Vardarului. Are corpul în formă de fus, capul este comprimat dorso-ventral, cu contur triunghiular. Pedunculul caudal este subțire. Gura subterminală, mică. Cele două înotătoare dorsale sunt situate departe una de alta, iar înotătoarele ventralele sunt deplasate mult înainte. Înotătoarea anală este lungă. Coloritul corpului este galben-cafenie cu 4-5 dungi late, oblice, negre, iar abdomenul alb-gălbui. Se hrănește cu viermi, larve de insecte, icre și pui de pește. Depune icrele pe pietre sau plante în martie-mai. Fiind rar și de dimensiuni mici, are importanță economică redusă.

1159 Zingel zingel

pietrar

Corpul comprimat lateral și înalt, cu un contur oval și alungit, fusiform este acoperit cu solzi ctenoizi, care se întind, rareori, și pe înotătoare. De obicei au două înotătoare dorsale. Înotătoarea dorsală constă din două regiuni: una țepoasă și alta formată din raze moi. Înotătoarea anală cu 1-2 spini. Înotătoarele ventrale cu poziție toracică au câte 1-2 spini și câte 5 raze articulate ramificate. Înotătoarea caudală excavată. Operculele au pe marginea lor posterioară dinți sau spini. Orificiul opercular este mare. Au 4 branhii și 6-8 raze branhiostegale. Linia laterală, de cele mai multe ori, prezentă și bine dezvoltată, se continuă până pe coadă. Mustățile lipsesc. Fălcile, vomerul și palatinele sunt prevăzute cu dinți, uneori foarte puternici; unii dintre dinți au aspectul de canini. Oasele faringiene sunt separate. Au 30-48 vertebre. Stomacul are un cec, iar intestinul 3-6 apendice pilorice.

Se hrănesc mai ales cu pești, dar și cu viermi și cu artropode. Au o importanță economică mare. Carnea lor este gustoasă și multe specii sunt pescuite în cantități enorme, dar sunt greu de crescut.







B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Flora: : În zona monitorizata nu au fost identificate speciile si/sau habitatele de interes

conservativ specifice ROSCI 0065 Delta Dunarii , protejate prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 .

Statutul de conservare al speciilor de plante caracteristice sitului ROSCI0065 Delta Dunarii este prezentat in tabelul nr. 28 .

Cod Nume Populatie Evaluarea Sitului

populatie conservare izolare evaluare globala 2253 Centaurea

jankae R A A B B

4067 Echium russicum

R C C A A

1516 Aldrovanda vesiculosa

R A C B B

1428 Marsilea quadrifolia

R A C B B

2255 Centaurea pontica

V A A B B

In ceea ce privește marimea populației, de plante, dacă marimea populației este știută

dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă specia este prezentă.

(C) – specie comună; (R)- specie rară;(V)- foarte rară;· (P) - Daca datele despre o populație lipsesc complet, se indică numai prezența speciei.

Referitor la pasarile enumerate in Anexa I a Directivei pasari situatia se prezinta astfel

( tabel nr.29 ):

Tabel nr.35 : Lista pasarilor din Anexa I Directiva Pasari – identificate in zona monitorizata

Denumire ştiinţifică Anexa I – Directiva

Păsări

Cod Euring Statut de conservare

Ixobrychus minutus √ IXOMIN SPEC 3

Ardeola ralloides √ ARDRAL SPEC 3

Egretta garzetta √ EGRGAR SPEC 3







Egretta alba √ EGRALB SPEC 3

Ardea cinerea √ ARDCIN SPEC 3

Nycticorax nycticorax √ NYCNYC SPEC2

Anser anser √ ANSANS SPEC 3

Anas crecca √ ANACRE SPEC 3

Anas platyrhyncos √ ANAPLA NON-SPEC

Aythya fuligula √ AYTFUL SPEC 3

Aythya nyroca √ AYTNYR SPEC 3

Cygnus olor √ CYGOLO SPEC 3

Upupa epops √ UPUEPO SPEC 2

Larus ridibundus √ LARRID SPEC 3

Hirundo rustica √ HIRRUS NON-SPEC

Pelecanus onocrotalus √ PELONO SPEC 3

Pelecanus crispus √ PELCRI SPEC 3

Phalacrocorax carbo √ PHACAR SPEC 3

Phalacrocorax pygmeus √ PHAPYG SPEC 2

Tachybaptus ruficollis √ TACRUF NON-SPEC

Botaurus stellaris √ BOTSTE NON-SPEC

Circus aeruginosus √ CIRAER NON – SPEC

Rallus aquaticus √ RALAQU SPEC 3

Ardea purpurea √ ARDPUR SPEC 3

Gallinula chloropus √ GALCHL SPEC3

Fulica atra √ FULATR SPEC 2

Chlidonias hybrida √ CHLHYB SPEC 2

Alcedo athis √ ALCATH SPEC 2

Locustella luscinioides √ LOCLUS SPEC 3

Emberiza hortulana √ EMBHOR SPEC 2







Statutul European de Periclitare:

E – Periclitată V – Vulnerabilă R – Rară D – În declin L – Localizată Ins – Date insuficiente S – Stabilă

O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării SPEC.

Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări ( tabel nr.30 ):

Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaţiei europene < 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000

perechi

Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ

Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN

Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ

În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine.

Notă:







Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare

Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae

Clasificarea Statutului European de Periclitare ( tabel nr. 31 )

Toate limitele populaţiilor se referă la estimările minime ale acestora. Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar şi provizoriu. Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea crescătoare a gradului de periclitare. Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un Statut Favorabil de Conservare. Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă Avifaunistică). În declin Populaţie cu un declin moderat şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna. Rară Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau, populaţia europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor mici, sunt în pericol de:

distrugerea structurii socială; pierderea diversităţii genetice; fluctuaţii masive ale populaţiilor; persecuţie, deranj şi interferenţe antropice.

Vulnerabilă Fiecare din următoarele: Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna; Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană; Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană. Periclitată Fiecare din următoarele: Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna; Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări; Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi.







Referitor la statutul de conservare al speciilor de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ( tabel nr. 32 ) :

cod specie Statut de conservare

IUCN OUG 57/2007

FS ROSCI0065

Delta Dunarii

1335 Spermophillus citellus

VU A3 B

1337 Castor fiber EX A3 B 1355 Lutra lutra VU A3 B 1356 Mustela

lutreola EN A3 B

2609 Mesocricetus

newtoni VU A3 B

2633 Mustela eversmannii

VU A3 B

2635 Vormela peregusna

EN A3 B

Legenda : Lista roșie a IUCN, creată în 1963, reprezintă inventarul cel mai complet al stării de

conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale.

EX (extinct) – Dispărută, Extinctă EW (extinct in the wild) – Dispărută din sălbăticie, Extinctă în sălbăticie, Dispărută din natură CR (critically endangered) – În pericol critic de dispariție, În pericol mare de dispariție, Critic

amenințată cu dispariția EN (endangered) – În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția VU (vulnerable) – Vulnerabilă NT (near threatened) – Aproape amenințată cu dispariția, Potențial amenințată cu dispariția LC (least concern) – Neamenințată cu dispariția , Cu probabilitate mică de dispariție DD (data deficient) – Date insuficiente NE (not evaluated) – Neevaluată, Starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN



https://ro.wikipedia.org/wiki/IUCN





Statutul de conservare al speciilor de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.33)

Cod

Specii nevertebrate mentionate in Formularul standard ROSCI0065 Delta Dunarii

Statutul de conservare

IUCN OUG nr. 57/2007 FS ROSCI0065

1060 Lycaena dispar EN A3 B

1084 Osmoderma eremita

EN A3 B

4064 Theodoxus transversalis

EN A3 B

1037 Ophiogomphus cecilia

EN A3 B

1089 Morimus funereus EN A3 B

4027 Arytrura musculus - A3 B

4028 Catopta thrips - A3 B

4030 Colias myrmidone - A3 B

4045 Coenagrion ornatum

EN A3 B

Starea de conservare a speciilor de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.34)

Cod Denumire Populatie Evaluarea sitului

Populatie Conservare izolare Evaluare globala

4125 Alosa immaculata

P A B C B

4127 Alosa tanaica P A B C B

1130 Aspius aspius P A A C A







1149 Cobitis taenia RC A B B B

1124 Gobio albinnatus C B A C A

2511 Gobio kessleri V D


RC A A B A


C A B B B

1145 Misgumus fossilis

C A A C A

2522 Pelecus cultratus RC A B C B


P B A C


RC A B C B

2011 Umbra krameri R A B B B

1160 Zingel streber P B B C B

1159 Zingel zingel P A B C B

Legenda :

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă

Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă







B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Asa cum am mentionat anterior prin aplicarea Planului Urbanistic Zonal „CREARE

INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL” terenul analizat are suprafata de 4,5369 ha , din care se va introduce in intravilan suprafata de 2,411 ha . Toata suprafata studiata prin PUZ este inclusa in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , ROSCI0065 Delta Dunarii .

Efectele generate de lucrarile propuse in cadrul planului NU afecteaza structura si

dinamica populatiilor speciilor de fauna, singurele efecte avand caracter temporar si nesemnificativ. Pentru diminuarea acestor efecte s-au propus masuri de diminuare a impactului in capitolul D din prezentul Studiu de Evaluare Adecvata.

Clasa Insecta – au fost identificate urmatoarele ordine de insect terestre: Lepidoptera,

Hymenoptera, Diptera, Odonata, Orthoptera, Caleoptera, Heteroptera. Nici una din speciile identificate NU se regasesc in OUG nr.57/2007 modificata si completata de Ordinul 154/2008 si Legea 49/2011.

Speciile de ortoptere sunt puternic influențate de factorii fizici şi chimici ai mediului atât in ceea ce priveşte structura taxonomică, dimensiunile populațiilor, cât şi activitatea lor fiziologică. In acest fel diversitatea taxonomică, morfologică, fiziologică şi genetică a populațiilor apar ca răspuns la variații ale factorilor de mediu.

Conform capacității lor de inmulțire rapidă, pot destabiliza biocenozele din care fac parte, determinând invazii constante, boli cu urmări grave şi chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac parte.

Există o serie de factori care contribuie la menținerea populațiilor de orthoptere in limita capacității de suport a habitatului, precum micozele şi păsările (ciocârlia, ciorile, graurii, etc). Unele reptile şi mamifere consumă de asemenea lăcuste.

Nişa trofică a adulților de lepidoptere cuprinde un număr mare de plante cu flori utilizate ca sursă de nectar, cele mai multe specii de plante melifere prezente in zonă, aparținând familiilor: Asteraceae, Fabaceae, Labiatae. Plantele gazdă preferate de acestea sunt Cirsium spp., Carduus spp., Euphorbia sp., Malva spp., Urtica spp, Achillea spp., Trifolium repens, de asemenea prezente in terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei Murighiol .

Perioadele şi înălțimea de zbor depind de particularitățile biologice ale fiecărei specii,fiind condiționate şi de ciclul de dezvoltare al plantelor-gazdă. Speciile de lepidoptere identificate, sunt specii cosmopolite pentru Europa şi implicit România. Prezența acestora poate fi observată atât in grădini, lunci, pajişti, câmpuri cu vegetație bogată, cât şi margini şi luminişuri de păduri, pe marginea apelor, pe pietrele insorite.

Impactul asupra nevertebratelor este temporar, se manifestă numai in perioada de realizare a lucrărilor propuse prin plan, ca urmare a decopertării unor suprafețe de sol fertil, a nivelului zgomotelor şi vibrațiilor, a prezenței utilajelor şi a muncitorilor in cadrul fronturilor de







lucru. Deoarece aceste organisme au capacitate mare de înmulțire şi există in număr mare in vecinătatea zonelor in care se lucrează, impactul realizării planului asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.

Nu vor exista modificări semnificative in structura şi dinamica populațiilor de nevertebrate existente in amplasament.

Clasa Amphibia si Reptilia -In zonele in care va fi realizată lucrarea au fost identificate

specii de reptile şi amfibieni. Impactul realizării lucrărilor propuse prin plan asupra speciilor de amfibieni şi de reptile identificate in zona analizată se poate manifesta prin moartea accidentală a indivizilor prezenți la nivelul fronturilor de lucru, dar acest posibil impact va fi redus considerabil, deoarece aceste specii se vor deplasa in zone in care nu se lucrează din vecinătatea amplasamentului, fiind deranjate de zgomotul produs de utilajele de construcție, astfel incât eventualele pierderi de indivizi să fie minime.

Lucrarile care se vor realiza la amenajarea infrastructurii de acostare canal de legatura la Dunare si Lac Murighiol vor asigura o adancime corespunzatoare a apei si va imbunatati conditiile de habitat a acestor specii.

Clasa Pisces – NU va exista un impact asupra speciilor de pesti mentionate in

Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSCI0065 Delta Dunarii , deoarece lucrarile care se vor realiza la amenajarea infrastructurii de acostare canal de legatura la Dunare si Lac Murighiol vor asigura o adancime corespunzatoare a apei si va imbunatati conditiile de habitat .

Clasa Mammalia – speciile de mamifere caracteristice ROSCI0065 DELTA Dunarii nu

vor fi afectate de plan , deoarece pe amplasamentul PUZ nu s-a identificat nici o specie . Clasa Aves – din monitorizarea efectuata s-a constatat ca lucrarile propuse prin PUZ nu

sunt de natura sa influenteze dinamica sau starea de conservare a speciilor de pasari identificate .

Deranjarea speciilor se poate produce ca urmare a zgomotelor si vibratiilor , intensificarii traficului , insa NUMAI pe perioada de realizare a lucrarilor . Dupa finalizarea lucrarilor se prognozeaza ca nivelul zgomotului va fi similar cu cel existent .







B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând

celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv, dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Existenta liniilor electrice ofera loc de odihna si panda atat pentru pasarile rapitoare, cat si pentru ciori, porumbei, sfrancioci etc.

Pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii s-a elaborat Planul de Management. S-au efectuat demersuri pentru planul : “ Planul de management integrat pentru Delta Dunarii “ , care sa introduca masuri de conservare a speciilor si habitatelor mentionate in Fisele standard Natura 2000 pentru ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .Pana in acest moment acest proiect nu s-a definitivat .

In aceasta situatie, singurele informatii disponibile referitoare la aceste situri provin din Formularele Standard Natura 2000 si din monitorizarile efectuate de colectivul de elaborare a prezentei lucrari. Aceste date insa nu se pot raporta la toata suprafata ariilor protejate, astfel incat ele descriu relatiile structurale si functionale numai din zona monitorizata.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor naturale sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer) şi factori chimici (compoziţia aerului, a apei, a solului) şi biocenoză (ce reprezintă întreaga diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relaţiile acestora intra şi interspecifice).

Integritatea unei arii naturale protejate de interes comunitar se poate asigura, in principal printr-un management eficient care reprezinta elementul cheie pentru atingerea scopului







pentru care s-au desemnat ariile protejate, indiferent de sistemul de administrare si chiar de cel de decizie.

Ariile protejate, trebuie gospodarite în asa fel încât sa se mentina valorile naturale si chiar cele culturale care exista pe teritoriul lor si, în multe cazurilor, chiar sa contribuie la o dezvoltare durabila, armonioasa a zonei, în beneficiul comunitatilor locale de pe teritoriul lor si din imediata lor vecinatate.

Un management efectiv si eficient al ariei protejate permite prevenirea si chiar stoparea eventualelor efecte negative ce pot aparea ca urmare a numeroaselor presiuni si amenintari posibile.

Managementul unei arii protejate este un proces extrem de complex, întrucât administratorii trebuie sa asigure în cele mai multe cazuri: - mentinerea în stare naturala sau chiar refacerea uneori a habitatelor si speciilor, ceea ce include activitati de cercetare stiintifica si de monitorizarea a habitatelor si speciilor cheie si indicatoare si masuri de management speciale daca acest lucru le impune, - coordonarea tuturor activitatilor de utilizare a resurselor natural atunci când aceste resurse sunt importante pentru conservare, - prevenirea si stoparea activitatilor cu potentiale efecte negative asupra valorilor naturale si culturale din aria protejata, - informarea si constientizarea factorilor interesati si a publicului larg cu privire la importanta conservarii biodiversitatii, - promovarea unor modele de dezvoltare durabila, armonioasa, bazata pe utilizarea durabila a resurselor naturale si prin implicarea – coordonarea tuturor factorilor interesati, - implicarea comunitatilor locale în managementul ariilor protejate si asigurarea, pe cat posibil a unor beneficii din prezenta ariei protejate, - dezvoltarea unui turism durabil, promovarea ecoturismului, si, nu în ultimul rând - informarea si constientizarea factorilor de decizie locali, regionali si nationali cu privire la importanta asigurarii resurselor necesare pentru managementul ariilor protejate si la preluarea modelelor promovate de ariile protejate în planurile de dezvoltare locala si regionala. Un management eficient presupune utilizarea resurselor – umane, financiare, fizice si informationale – în modul cel mai eficient cu putinta pentru realizarea scopului pentru care s-a constituit aria protejata. Un management eficient implica urmatoarele functii de management: a. planificare - adica elaborarea planurilor strategice, tactice si operationale si identificarea modalitatii de implementare a acestora. b. organizare - presupune structurarea si coordonarea resurselor pentru atingerea obiectivelor organizatiei. c. conducere - presupune coordonarea oamenilor din organizatie astfel încât acestia sa munceasca efectiv si eficient pentru a realiza telul organizatiei. d. control - stabilirea de standarde de performanta, monitorizarea si compararea lor si luarea masurilor de corectie.







Parteneriatele, colaborarea cu diverse institutii si organizatii neguvernamentale devine esentiala în masura în care acestea pot oferi un sprijin real administratiilor de arii protejate. Mai mult decât atât, managementul participativ devine o necesitate

Administratia ariei protejate trebuie sa faca tot posibilul pentru a afla care sunt punctele de vedere, opiniile, problemele factorilor interesati, care sunt cunostintele si experientele lor cu care pot contribui la managementul ariei protejate.

Echipele administratiilor de arii protejate trebuie de asemenea sa adopte un management adaptativ, abordare care devine esentiala având în vedere faptul ca ariile protejate se confrunta cu conditii în permanenta schimbare, informatii mereu insuficiente, ecosisteme extrem de complexe si dinamice si de un mediu politic, social si economic, (respectiv „sisteme umane”) în continua schimbare.

Un factor esential pentru realizarea unui management efectiv si eficient al ariilor protejate îl constituie finantarea activitatilor.

În ultimii ani la nivel mondial s-au elaborat numeroase studii si chiar planuri adaptate la diverse sisteme de arii protejate la nivel national sau regional, precum si pentru arii protejate individuale pentru a se asigura un sistem de finantare durabila a ariilor protejate. Este foarte important sa se tina cont de faptul ca în multe cazuri bunurile si serviciile dintr-o arie protejata trebuie sa serveasca si ca sursa de venit durabil pentru comunitatile locale, ceea ce arata înca o data ca un plan de finantare durabila trebuie sa fie foarte bine fundamentat.

Managementul ariilor protejate se face în baza planurilor de management. Respectarea prevederilor planurilor de management este obligatorie pentru toti proprietarii si administratorii de terenuri din ariile protejate.

Managementul eficient al ariilor protejate presupune alocarea de resurse financiare, umane si de alta natura suficiente pentru a permite implementarea planurilor de management si realizarea obiectivelor pentru care s-a constituit aria protejata.







B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru siturile Natura 2000, precizate in prezentul studiu – in zona PUZ analizata - exista

pana în prezent un plan de management aprobat – Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - ce stabileste obiective de conservare si masurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate.

Masurile pentru protectia ariilor naturale de interes comunitar si protectie special avifaunistica care sunt avute în vedere pentru implementarea Planului Urbanistic Zonal vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna prioritare de interes comunitar a caror masuri de conservare au dus la instituirea ariilor naturale protejate. În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecarei specii si fiecarui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes avifaunistic posibil afectata de implementarea planului propus, astfel încât sa se asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea retelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a facut tinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafata relativa, populatia, statutul de conservare etc.).

Daca biodiversitatea este „totul”, respectiv tot ceea ce o compune asigura serviciile de mediu si resursele fara de care omenirea nu poate exista, conservarea biodiversitatii devine conditia de baza pentru mentinerea vietii pe Pâmânt.

Conservare se poate face în principal pe doua cai: „in-situ” si „ex-situ”.

Conservarea „in-situ” presupune: - Conservarea ecosistemelor prin stabilirea unui sistem de arii protejate sau zone ce necesita masuri special de conservare în paralel cu crearea unui sistem adecvat de management pentru ariile protejate, - conservarea speciilor în cadrul habitatelor sau ecosistemelor natural sau semi-naturale. Conservarea „ex-situ” se face prin: - mentinerea si propagarea organismelor vii în gradini zoologice si botanice - mentinerea semintelor, embrionilor, microorganismelor, etc. prin congelare







Tabel nr. 35: Modalitati de gestionare a biodiversitatii (Managementul Capitalului Natural)

In Situ Ex-Situ

Conservarea ecosistemelor

Conservarea speciilor Colectii de organisme vii

Banci de gene

arii protejate sanctuare marine

sanctuare pentru specii protejate si arii aprotejate

banci de gene in –situ

rezervatii de vanatoare

rezervatii de seminte

- gradini zoologice - gradini botanice - program de

reproducere in captivitate

- banci de seminte si polen

- banci de ovule si embrioni

- culturi - microbiene - culture de tesuturi

Pentru ca ariile protejate sa-si îndeplineasca rolul, interventiile umane trebuie astfel

planificate încât sa permita si mentinerea proceselor naturale. Mentinerea biodiversitatii ex-situ reprezinta pentru unele specii singura sansa de

supravietuire, deoarece, având efectivul foarte scazut, nu se pot mentine în habitatele lor prin mecanisme naturale sau habitatul lor a fost redus atât de mult încât nu le mai ofera cadrul natural necesar pentru a supravietui.

Scopul principal al conservarii ex-situ este asigurarea reproducerii în captivitate a indivizilor apartinând speciilor pericliatate în vederea repopularii habitatelor naturale si refacerea populatiilor în arealul speciei.

Metodele de conservare in-situ reprezinta cea mai eficienta modalitatea de a conserva maximum de diversitate pe termen lung constând în conservarea habitatelor naturale a diferitelor specii. Conservarea in-situ vizeaza specii/populatii sau sisteme ecologice (ecosisteme, complexe locale sau regionale de ecosisteme) în ansamblul lor.

Tehnicile de mentinere a biodiveritatii in-situ presupun constituirea de arii protejate terestre si marine, refugii pentru speciile periclitate, banci de gene in-situ.

Înfiintarea de arii protejate si managementul eficient al acestora reprezinta o necesitate deoarece: • reprezinta cel mai eficient mod de conservare in-situ, întrucît fiind desemnate adesea pe suprafete relative mari, pot include ecosisteme naturale si seminaturale reprezentative si permit conservarea si monitorizarea lor, • sunt zone model, unde actiunile eficiente de conservare a ecosistemelor naturale si seminaturale, inclusiv prin utilizare durabila, pot demonstra ca, mentinerea într-o stare corespunzatoare a componentelor capitalului dezvoltarii socio-economice durabile, • sunt adevarate „laboratoare”, în care actiunile de protectie strict sau management activ cu scop de conservare a biodiversitatii permit acumularea de cunostinte valoroase fie cu privire la







procesele naturale, fie pentru gasirea „formulelor” eficiente pentru asigurarea tranzitiei de la o dezvoltare economica concentrata pe profit la un model de dezvoltare durabila.

Conceptul de conservare a evoluat foarte mult în ultimii 100 de ani, „conservationistii” întelegând treptat ca ariile protejate si masurile de conservare înseamna nu neaparat protejarea stricta a unor specii si habitate.

Unele specii si habitate au nevoie de management activ pentru a fi mentinute, alteori poate fi necesara conservarea peisajului, protectia valorilor culturale.

Aceasta „evolutie” a conceptului de conservare se reflecta si în modul în care sunt întelese în prezent ariile protejate si rolul lor: în timp ce suprafete reduse sunt mentinute pentru a proteja strict specii si habitate aproape disparute sau rare, se recunoaste faptul ca majoritatea ariilor protejate contin valori care, printr-un management adecvat pot aduce în mod direct sau indirect beneficii comunitatilor si omenirii în general.

În ultimii ani s-au realizat numeroase studii pentru determinarea valorilor si beneficiilor asociate ariilor protejate.

Tabelul de mai jos (nr. 36) reda una din clasificarile pentru valorile ariilor protejate, clasificare realizata de M. Lockwood.

Tabel nr.24: Clasificarea valorilor ariilor protejate

Categorie de valori Exemple

Valoare intrinseca Fauna

Flora

Ecosisteme

Peisaje terestre si acvatice

Bunuri si servicii locale Produse din plante

Produse animaliere

Recreere si turism

Prezentari media ( de ex. Filme )

Locuri istorice si artefacte

Cunostinte si cercetari stiintifice

Educatie

Bunuri si servicii generale Support de viata pentru om

Support de viata pentru alte vietuitoare







Calitatea si cantitatea apelor

Calitatea aerului

Protectia resurselor piscicole

Protective pentru agricultura

Protectia asezarilor umane

Valori ale comunitatilor

( nonmateriale )

Cultura

Identitate

Spiritualitate

Bunastare sociala

Mostenirea generatiilor viitoare

Valori individuale ( non-materiale) Satisfactie existentiala

Satisfactie experimentala

Sanatate fizica

Bunastare spiritual

Termenul de beneficiu este folosit pentru a indica faptul ca, prin mentinerea si uneori

utilizarea corespunzatoare a valorilor unei arii protejate se poate câstiga un venit sau se poate beneficia de o serie de avantaje care ar fi serios diminuate daca zona nu ar fi protejata în mod corespunzator.

Beneficiile economice pot rezulta atât prin utilizarea valorilor intrinseci cât si a celor extrinseci. Prin reglementarile precizate in RLU, se va urmari - prioritar, protectia si conservarea integritatii ariilor naturale protejate, existente pe zona de implementare a PUZ .







B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

În cazul ariilor naturale protejate starea de conservare a acestora este data de totalitatea

factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care îi poate afecta pe termen lung raspândirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt îndeplinite conditiile: · arealul natural al habitatului si suprafetele pe care le acopera în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere; · habitatul are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora în viitorul previzibil este mare; · speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila.

Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca obiectivele

planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. Habitatele identificate in zona de implementare a planului urbanistic general nu sunt

caracteristice sitului ROSCI, ROSPA, iar speciile de flora si fauna din zona dezvoltarii obiectivelor PUZ nu sunt prioritare si nu sunt incluse pe Lista speciilor protejate sau pe Lista rosie a speciilor amenintate.

Tabel nr. 37-starea de conservare a habitatelor identificate Habitate Starea de conservare

in zona de studiu Amenintari Tendinte

R5309 Favorabila -procese naturale de degradare

-incendieri ale vegetatiei

Eroziuni de mal

Degradare

R5301 Favorabila Procese naturale de degradare

Degradare

Colonizarea cu specii invazive

R5310 Favorabila Procese naturale de degradare

Degradare

Colonizarea cu specii invazive







Pentru mentinerea, refacerea sau îmbunatatirea starii de conservare favorabila, se vor lua cele mai potrivite masuri respectând însa realitatile economice, sociale si culturale specifice zonei.

În urma monitorizarii arealului implicat în implementarea planului propus si a habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de conservare favorabila a speciilor de interes conservativ pe fondul factorilor ce actioneaza asupra integritatii ariei naturale protejate si care pot influenta pe termen lung raspândirea si abundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabila” deoarece sunt îndeplinite conditiile: · datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural; · arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca în viitorul apropiat; · exista un areal suficient de vast pentru ca populatiile speciilor caracteristice sa se mentina pe termen lung.

Putem concluziona astfel ca implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si speciilor protejate din compozitia ariilor natural protejate. De asemenea amplasarea perimetrului PUZ analizat nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât si în imediata vecinatate sunt cu risc redus si preocupare de conservare minima. Suprafetele efectiv afectate de implementarea planului nu reprezinta habitate de interes comunitar, au o valoare de conservare redusa si o capacitate de regenerare mare datorita prolificitatii speciilor si suprafetei mari de întindere.

Pentru mentinerea si asigurarea unei stari corespunzatoare de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, prin PUZ si RLU sunt prevazute reglementari care sa favorizeze acest lucru si care sa reduca presiunile si amenintarile asupra ariei naturale protejate, asa dupa cum au fost descrise in capitolele anterioare.

Managementul ariilor protejate trebuie sa asigure masuri de prevenire a amenintarilor care le pot distruge în viitor si daca pot sa reduca efectele numeroaselor presiuni existente în prezent. Presiunile si amenintarile la care sunt supuse ariile protejate au fost clasificate si sistematizate, conform celor precizate mai jos: - “modernizarea” (pierderea) traditiilor - sistem de colectare deseuri ineficient - specii invazive - schimbari climatice - turism de masa (turism) - dezvoltarea centralelor eoliene - pasunatul - pescuitul industrial - braconaj arheologic - schimbarea categoriei de folosinta - exploatare resurse nelemnoase, neregenerabile







- sisteme de epurare ineficiente - organismele modificate genetic (OMG) - gripa aviara - câinii vagabonzi (animale domestice) - hranirea artificiala a speciilor cinegetice - agricultura intensiva si arderea resturilor vegetale

- exploatarea resurselor

- braconaj – piscicol si cinegetic - dezvoltarea infrastructurii turistice - constructii legale si ilegale - taieri legale si ilegale - proiecte industriale - deseuri - vânatoare - infrastructura rutiera

Starea reala de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, se poate stabili numai pe baza unor studii complexe sau estimari.

Aceste studii sunt propuse a se realiza concret pe fiecare zona pentru care vor fi eventuale solicitari de interventie.

În cazul ariilor protejate este important sa se încerce estimarea valorilor luând în calcul valoarea economica direct masurabila cât si valoarea non-economica.

Dupa cum am precizat in capitolele anterioare, cu ocazia prezentei evaluari de mediu, se concluzioneaza faptul ca ariile naturale protejate, sunt supuse presiunilor antropice (pasunatul excesiv; extinderea terenurilor arabile; a zonelor premise constructiilor, etc).

Pasunatul excesiv poate afecta baza lanturilor trofice, dezechilibrand diverse verigi ale acestora.

Schimbarea categoriei de folosinta a terenului, in cadrul ariilor respective, poate duce la fragmentarea habitatelor initiale, natural.







B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Vulnerabilitatile siturilor Natura 2000 asa cum au fost ele descrise in Fisele Standard:

a) pentru Situl ROSCI0065 Delta Dunarii : Cele mai mari ameninţări în ceea ce priveşte speciile şi habitate sitului sunt reprezentate în ordine descrescătoare :

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare,asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic. Datorita cresterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare. În consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora în sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit în cea mai mare parte aceste zone (stiuca, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita). În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafata decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,instalatii. O sursa de poluare o prezinta si parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dunarii, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:Km107 de pe bratul Sfântu Gheorghe si de pe Dunare la mila 45. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val,precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna, în special, în perioada de cuibarire si hranire.

Lucrările silvice în cazul în care se desfăşoară în habitate protejate, cum este Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , în special în arboretele nederivate sau parţial derivate, pot fi considerate ca având o influenţă negativă medie deoarece sunt urmate în cea mai mare parte a cazurilor de o scădere relativă a biodiversităţii şi a caracterului reprezentativ al habitatelor, întrucât favorizează înlocuirea speciilor din genul Quercus de către alte specii de amestec. Este de subliniat însă că , în afară de pierderea speciilor de stejar, restul speciilor din compoziţia tipică







a habitatului nu sunt eliminate în mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar şi arboretele total derivate provenite integral din regenerare naturală sunt mai reprezentative pentru un habitat protejat, în raport cu arboretele în care s-a intervenit parţial cu plantaţii, chiar dacă sunt efectuate cu specii locale. O altă ameninţare importantă o constituie extinderea construcţiilor legale sau ilegale în afara intravilanului localităţilor existent în prezent în cuprinsul unor habitate protejate din sit. În prezent suprafeţele sunt reduse dar există perspective de extindere a acestora.

b) pentru situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe vulnerabilitatea este data de:

- braconajul - turismul in masa - industrializarea si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice) - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini - schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul - arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - înmultirea necontrolata a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de generatoare eoliene - înmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânete etc.)







C. Identificarea si evaluarea impactului

Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si

extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv. Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii:

distrugerea habitatului; fragmentarea habitatului; simplificarea habitatului; degradarea habitatului.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor, uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana.

Pot fi factori stresanti si urmatoarele procese: o decopertarea; o deshidratare si inundare; o acidificare; o salinizare; o incalzire termica; o contaminare cu toxine; o disturbare fonica; o introducerea de specii.

Acesti factori stresanti /procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor:

- mortalitatea directa asupra speciilor native; - stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive; - intreruperea comportamentului si activitatilor normale; - modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone.

Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti, este important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe care activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat.

DISTRUGEREA - Este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri salbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau







silvice, pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar, totusi nu identic cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce au avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodata integritatea naturala sau valorile naturale a habitatului.

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori, arbusti, specii ierboase) este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa.

Pentru planul supus avizarii activitatile de constructie-montaj nu vor genera distrugerea habitatelor prioritare (comunitare) protejate , deoarece alegerea terenului pe care se va realiza investitia s-a facut in asa fel incat acestea sa nu fie afectate.

FRAGMENTAREA - Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea

habitatului per ansamblu, fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte.

In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, multe cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat. Aceasta fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme, ce depind exclusiv de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitatii biologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte: - amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor; - extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire; - disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte; - diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare; - cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.

Implementarea Planului “CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA

TURISTICA MURIGHIOL“ nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare /prioritare, amplasamentul fiind situat intr-o zona antropizata, fiind folosita ca zona de acostare ambarcatiuni.

SIMPLIFICAREA habitatelor include disparitia din acestea a componentelor

ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii.







In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului, cat si o forma de fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba. Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturale. Impactul imediat asupra speciilor rezidente este uscarea speciilor ierboase forestiere, a ciupercilor (Norse, 1990).

DEGRADAREA habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii

habitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuarea integritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimice rezultate din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor. De exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune si compactare, fenomene deseori intalnite ca urmare a practicilor agricole abuzive (suprapasunat). Raurile si vaile pot fi degradate ca urmare a imbogatirii cu nutrienti, a cresterii turbiditatii si in consecinta, a depunerilor.

Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritatii ecosistemelor si pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvifere (compactarea unor versanti).

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prin modificarea interactiunilor din cadrul sistemelor.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica, ce conduce la cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare a habitatelor la toate nivelurile sale.

VULNERABILITATE LA IMPACT - Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra

habitatelor depinde de vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Sensibilitatea habitatelor este determinata de rezistenta acestora la schimbari (capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate (capacitatea de a restabili conditiile originale).

Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu miscari moderate ale apei si regimuri climatice moderate, lanturi trofice functionale si diverse, continand indivizi si/sau specii adaptati la stres.

Habitatele ce opun cea mai mare rezistenta sunt cele situate din punct de vedere topografic la altitudini mici sau cele situate in proximitatea unor habitate din care lipsesc componentele de stres si presiunea antropica, ce contin specii cu mobilitate si capacitate de colonizare mare.

Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand ele se regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale







extinse, specializare inalta (stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti, dimensiuni crescute, rata reproductiva redusa, etc.

Caracteristicile vulnerabilitatii habitatelor (a agentului de stres fata de care acestea sunt vulnerabile) sunt:

- inconsecventa managementului; - oligotrofie (alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organica); - sub-saturare (invazia unor specii); - izolarea; - scaderea suprafetelor (cresterea efecturlui de margine); - proximitatea fata de zone de locuire.

Zona Planului Urbanistic Zonal reprezinta un ansamblu clasic de interactiune a factorilor enumerati. Variabilitatea habitatelor si ecosistemelor locale a fost fie redusa, fie amplificata prin implicarea unor forme diverse de folosinta a terenurilor. Deoarece aceste interactiuni s-au produs pe parcursul mai multor secole, luand forme dintre cele mai diverse este adesea imposibil sa se mai separe natura influentelor asupra biostratelor.

Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi

anume: a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi lung

(mai mult de 5 ani); b) Aria de aplicare: impact singular al planului şi impact cumulativ al planului împreună

cu alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate; c) Efect exercitat: impact direct şi indirect.

Evaluarea impactului asupra mediului

Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul: Impact = Consecinţă x Probabilitate Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate

conform următoarei matrice:







Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Descrierea consecinţelor ( Se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecinţa riscului asupra sitului Natura 2000

5 Dezastruos Dispariţia a 81 – 100% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

4 Foarte serios Dispariţia a 61 – 80% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

3 Serios Dispariţia a 41 – 60% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

2 Moderat Dispariţia a 21 – 40% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

1 Nesemnificativ Dispariţia a 0 – 20% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent







Matricea de impact

Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a consecinţelor maxim previzibile se prezintă astfel:

PROBABILITATE

INEVITABILĂ 5 5 10 15 20 25

FOARTE PROBABILĂ 4 4 8 12 16 20

PROBABILĂ 3 3 6 9 12 15

IMPROBABILĂ 2 2 4 6 8 10

FOARTE IMPROBABILĂ 1 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

CONSECINŢE

NE

SE

MN

IFICATIVE

MO

DE

RATE

SE

RIO

AS

E

FOA

RTE

SE

RIO

SE

DE

ZASTR

UO

ASE

Analiza nivelului impactului este făcută în funcţie de consecinţele şi probabilitatea fiecărui efect identificat ţinând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:

NIVEL IMPACT

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)

MODERAT (de la 5 la 12)

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)







Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi populaţiilor locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului iniţial chiar şi pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a populaţiilor locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea stării iniţiale a mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv a speciilor şi populaţiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea stării iniţiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de timp, fără eforturi suplimentare.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de specii afectate pe de o parte şi de numărul de indivizi ai populaţiilor locale afectaţi pe de al tă parte, aceştia permiţând cuantificarea consecinţelor aşa cum au fost descrise mai sus. Alături de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor din zona localităţii Murighiol. Astfel, în punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuţiei şi densităţii speciilor de plante, păsări, mamifere, amfibieni, reptile a căror rezultate au fost mentionate în capitolul anterior şi care au fost utilizate pentru evaluarea activităţilor şi a efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra biodiversităţii.

Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii PUZ ‘‘CREARE

INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL “, s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj.

S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2, dupa cum urmeaza:

+2: efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus

+1: efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus

0: nici un impact

-1: impact negativ al impactului in cadrul planului propus

-2: impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

?: impactul nu poate fi determinat







Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator (tab. nr.38)

TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si impactul pe termen

CATEGORIA DE EFECTE

POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT

scurt

mediu

lung

A. Secundare - Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in limitele stabilite de normele legislativ -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

--implementarea planului nu va genera cantitati de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului ambiental , decat in perioada de implementare a proiectelor prevazute prin PUZ cand sursele mobile se vor intensifica in zona (impact negativ direct) -promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv direct ,de durata .

0 +1

+1 +2

+2 +2

B. Cumulative -limitarea poluarii punctiforme si difuze a apelor -limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului de eroziunea vantului -conservarea diversitatii naturale a florei , faunei , habitatelor din zonele protejate si din siturile Natura 2000 -protejarea si imbunatatirea conditiilor fonice din asezarile umane -cresterea protectiei populatiei fata de riscul de accidentare la locul de munca -exploatarea limitata a resurselor naturale epuizabile

- implementarea proiectelor prevazute prin PUZ nu produc o poluare a apelor de suprafata sau subterane (efect pozitiv direct ) - introducerea in intravilan a unei suprafete de 24110 mp teren va conduce la schimbarea destinatiei terenului din arabil, in teren curti-constructie (efect negativ direct) - Va exista un impact negativ direct asupra solului in perioada de constructie - terenurile care se introduc in intravilan sunt amplasate in situri Natura 2000, insa nu au valoare conservativa deoarece sunt terenuri antropizate - activitatile propuse prin PUZ NU sunt de natura sa provoace poluari fonice decat pe perioada lucrarilor de realizare a investitiilor -riscul de accidentare la locul de munca va creste pe perioada de implementare a proiectelor prevazute prin PUZ. Impactul negativ direct este minor Proiectele prevazute prin PUZ nu prevad exploatarea resurselor naturale epuizabile

+2 -1 -1 0 -1 -1 +2

+2 +1 +1 +1 +1 0 +2

+2 +1 +1 +1 +1 0 +2







-reducerea producerii de deseuri , intensificarea valorificarii deseurilor si facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu -protejarea peisajelor naturale si culturale -cresterea eficientei energetice si a folosirii resurselor energetice

-in fazele de constructie va exista un impact negativ privind aparitia deseurilor in zona proiectelor prevazute prin PUZ -datorita specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate -starea peisajelor naturale si culturale NU vor fi afectate negativ de implementarea planului , dimpotriva se reglementeaza zonele de protectie prin acest PUZ . -utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul energiilor alternative vor avea un impact pozitiv si va permite cresterea eficientei energetice

-1 +1 +2 +2

+1 +1 +2 +2

-1 +1 +2 +2

C. Sinergice -reducerea impactului asupra calitatii aerului -reducerea emisiilor care cauzeaza schimbari climatice -impact socio-economic asupra populatiei -sanatatea umana

Implementarea proiectelor prevazute prin PUZ vor avea un efect pozitiv asupra calitatii aerului prin faptul ca se va imbunatati infrastructura zonei de implementare PUZ si se va limita poluarea acest factor de mediu -folosirea energiilor alternative ( panouri fotovoltaice ) nu produc direct emisii care sa cauzeze schimbari climatice , in consecinta aceste surse nu contribuie la efectul de sera. - PUZ-ul propus a se implementa va avea diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : -fortei de munca, -calitatii vietii, - economiei locale, - infrastructurii

- Proiectele propuse prin PUZ vor avea un impact pozitiv indirect asupra sanatatii umane

+2 +2 +2 +2 +1 +1 +1

+2 +2 +2 +2 +2 +2 +2

+2 +2 +2 +2 +2 +2 +2







C.1. Impactul existent

Perimetrul destinat implementarii planului urbanistic zonal este localizat în unitatea administrativa a comunei Murighiol.

Impactul actual consta în surse de poluarea specifice activitatilor turistice desfasurate în zona . De asemenea o contributie semnificativa la poluarea factorilor de mediu o are si inexistenta unui sistem centralizat de gestionare a apelor uzate menajere, a deseurilor generate precum si inexistenta unor zone de protectie asupra ariilor naturale, monumentelor istorice si arheologice etc. C.2. Impactul prognozat prin implementarea PUZ asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate in urma implementarii planului analizat sunt urmatoarele: · Impactul asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului; · Impactul asupra calitatii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot; · Impactul asupra biodiversitatii locale; · Impactul asupra mediului social si economic.

Obiectivele propuse în cadrul PUZ ce pot prognoza un impact asupra factorilor de mediu analizati sunt caracterizati prin: *Extinderea intravilanului comunei Murighiol *Stabilirea zonei de interdictie de construire in zone de protectie monumente istorice si arheologice; zone cu ravene, alunecari de teren, mlastini, etc * Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa , canalizare , energie electrica .

C.3. Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung

Ca urmare a analizei activităţilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obţine valorile impacturilor individuale, aşa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind următoarele:

Impact Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 6 4 5 3 4 3







Se poate observa astfel, că pentru activităţile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activităţi, deşi au un uşor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie. Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.

Impactul organizarii de santier (aferente lucrarilor mentionate prin PUZ) va fi nesemnificativ asupra Siturilor Natura 2000 din zona de studiu, deoarece amplasamentele acestora vor fi pozitionate pe teren care este utilizat momentan ca si parcare neamenajata -zone antropizate .

Impactul direct al PUZ ‘‘CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL” la nivelul întregii retele Natura 2000, considerăm că este nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituite ariile protejate de interes comunitar - ROSPA00031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si/sau ROSCI0065 Delta Dunarii.

Impactul direct asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului consta în îndepartarea stratului de sol vegetal, impact care datorita limitarii ca suprafata si perioada nu conduce la modificari ale echilibrului existent al solului si o eventuala limitare a accesului în zona. Chiar daca aceste consecinte asupra topografiei si fiziologiei reliefului sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin masurile luate în cadrul fiecarui obiectiv propus.

C.4. Impactul din faza de constructie, de functionare si de dezafectare

Pentru identificarea impactului produs de PUZ ‘‘CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL” trebuie sa tinem cont de fazele de realizare a investitiilor, dupa cum urmeaza:

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE:

Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare, prin alegerea amplasamentelor pe care se vor realiza investitiile, a organizarilor de santier, astfel incat impactul generat sa fie minim.

Pentru alegerea amplasamentelor investitiilor s-au folosit urmatoarele criterii:

Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare; Terenul care se introduce in intravilan sa fie liber de constructii si limitrofe zonelor

locuite existente pentru a se racorda usor la utilitati; Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii

electrice;







Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, catre drumurile judetene si comunale existente si sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri);

Extinderea retelei electrice va fi pozitionata de-a lungul drumurilor de acces si a strazilor existente;

Organizarea de santier va fi amplasate pe terenul utilizat actualmente ca si parcare , in imediata vecinatate a zonelor de implementare a investitiilor (in zone in care nu s-au identificat habitate prioritare din ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii).

Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual (pana la dezafectarea lucrarilor), in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus.

b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE:

Fazele tehnologice pentru realizarea lucrarilor de constructie a obiectivelor mentionate in PUZ sunt in sinteza urmatoarele:

Reabilitare drumuri existente si amenajare drumuri de acces; Amenajare organizare de santier pentru fiecare investitie in parte; Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice; Realizare fundatii; Lucrari de constructie obiective Lucrari de ecologizare a zonelor de implementare a proiectelor.

Impactul planului asupra speciilor de mamifere si nevertebrate se va manifesta in perioada de constructie a obiectivelor. Acest impact se va manifesta pe termen scurt, este reversibil si dupa finalizarea constructiilor (care nu se vor desfasura simultan) se preconizeaza ca va fi nesemnificativ si speciile de mamifere si nevertebrate identificate vor reveni.

In aceasta faza , impactul este direct, pe termen scurt , limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ .

c) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE:

Planul Urbanistic Zonal ‘‘CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL“ are ca principale obiective de investitii dezvoltarea economica a zonei, care dispune de un potential touristic insemnat, o mai buna organizare teritoriala, îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor prin amenajarea spațiilor publice locale (de ex. parcuri, alei, spații de joacă pentru copii), dezvoltarea armonioasa a localitatii, cu respectarea







tuturor normelor prevazute de legislatia in vigoare. Astfel, prin implementarea PUZ si realizarea investitiilor mentionate se va obtine:

optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean; valorificarea potenţialului uman, natural, economic şi funcţional-urbanistic; dezvoltarea infrastructurii pentru căi de comunicaţii, organizarea transporturilor; delimitarea teritoriului intravilan şi stabilirea zonelor funcţionale (zonificare funcţională); stabilirea zonelor cu potenţial construibil; stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire; stabilirea si delimitarea zonelor protejate; stabilirea distanţelor şi razelor minime de protectie sanitară sau de siguranţă faţă şi dinspre

anumite incinte ce aparţin echipării tehnico-edilitare, gospodăriei comunale etc.; reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare; evidenţierea situaţiei juridice a terenurilor din intravilan şi circulaţia acestora; stabilirea obiectivelor de utilitate publică; stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a

construcţiilor prin reglementări generale şi prescripţii specifice Se preconizeaza ca prin realizarea investitiilor mentionate in Planul Urbanistic Zonal,

impactul existent la data intocmirii prezentului studiu, asupra factorilor de mediu se va diminua, iar dezvoltarea comunei se va realiza in concordanta cu Strategia de dezvoltare a comunei.

d) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE

Desi lucrarile de investitii mentionate prin PUZ nu sunt de natura a fi dezafectate, in cazul

in care se va lua o astfel de hotarare se vor realiza pentru fiecare lucrare in parte proiecte de dezafectare care vor fi supuse avizarii, conform prevederilor legale.

Impactul preconizat in aceasta faza este direct, pe termen scurt, nu este rezidual si nici cumulativ.

Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul este pozitiv, refacerea habitatului este rapida, dupa un an biologic (maxim doi).

În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente in zona amplasamentelor investitiilor care vor fi dezafectate.

Zonele respective vor fi supuse unui proces de renaturare, avand in vedere capacitatea de regenerare foarte mare a vegetatiei si pentru care apreciem ca se poate reface in maxim 2 ani.







C.5. Impactul rezidual Un potential impact rezidual negativ va fi generat de cresterea efectelor produse de

precipitatii, viituri si miscari de terasamente pe zonele potential afectate. Avand în vedere faptul ca modificarea topografica nu este o permanenta consecinta a lucrarilor prevazute in cadrul obiectivelor PUZ, prin masurile luate se va limita efectul final asupra fiziologiei reliefului local al localitatii .

Urmare a implementarii unor masuri specifice de reducere a impactului planului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar consideram ca nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect il poate genera. Se apreciaza ca nu se va inregistra un impact permanent, care sa influenteze speciile din zona. In acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrangerea la minim a suprafetei ocupate de organizarea de santier, prin interzicerea sub orice forma a depozitarii pe amplasament a oricaror substante care au potential de a polua solul sau apa, precum si ca urmare a folosirii de utilaje cat mai silentioase si performante in vederea diminuarii disturbarii fonice, se va asigura minimalizarea degradarii temporare a suprafetelor de habitate.

C.6. Impactul cumulativ Locuitorii comunei Murighiol sunt implicaţi în activităţi precum: turism , pescuit, culturi

agricole, creşterea animalelor, comerţ, prestări servicii, liber profesionişti etc.

În comuna Murighiol există câteva areale de mică extindere în care se practică piscicultura, agricultura si silvicultura. In prezent, în comună există si câteva parcele experimentale de activități din aceste sectoare, pentru aplicarea unor metode în amenajările cu scop productiv. Pentru firmele agricole mici, de familie, agroturismul este o soluție de viitor, prin educarea si îndreptarea interesului turistilor români si străini pentru modurile tradiționale de practicare a agriculturii în satele românesti.

Creșterea animalelor se realizează individual, principalele categorii de animale fiind : ovine, porcine, caprine, bovine.

Alături de pescuit, turismul si comerțul reprezintă principalele sectoare care pot asigura dezvoltarea economică durabilă a comunității Murighiol . Ca si în cazul celorlalte localități din Delta Dunării, autoritățile locale promovează resursele naturale legate de peisaj si pescuit/piscicultură, care pot duce la dezvoltarea turismului/agroturismului.

Datorită resurselor naturale cu potențial turistic mare din zonă, comuna Murighiol are oportunități de dezvoltare prin prisma activităților turistice.







Totodată, terenul agricol disponibil poate asigura necesarul de hrană pentru populația locală și pemtru activitățile de creștere a animalelor, precum și crearea unor produse sub incidența brand-ului local ce pot fi trimise spre comercializare. Această variantă crează premizele de înfiinţare, dezvoltare şi extindere a unor unităţi de colectare şi valorificare a acestor produse, a unor unităţi comerciale, de alimentaţie publică şi de prestări servicii.

O altă perspectivă în dezvoltarea comunei Murighiol este întărirea rolului în rețeaua de localități a județului Tulcea, fiind un centru cu potențial turistic important. Acest lucru se leagă în mod direct de modernizarea infrastructurii existente precum și creșterea calității vieții în localitate prin asigurarea unor infrastructuri de bază cum sunt: canalizarea, alimentarea cu apă etc.

Dezvoltarea localităţii trebuie realizată într-un mod sustenabil astfel încât resursele naturale de vegetație, fauna și peisaj să nu fie degradate, ele stând la baza atractivității și prograsului economic al comunei. Pe de altă parte, trebuie conservat specificul traditional al zonei prin proiecte sociale și prin dezvoltarea evenimentelor ce vizează promovarea obiceiurilor tradiționale. Se pot crea circumstanţe de dezvoltare a pisciculturii, precum şi a amenajărilor pentru turism sezonier şi de weekend, asociat cu manifestări culturale, artistice, campare şi pescuit sportiv.

Un aspect important ce face parte din dezvoltarea durabilă a comunei Murighiol este educația și infrastructura aferentă acesteia. Educația ecologică este necesară la toate nivelele de instruire deoarece comuna Murighiol se localizează într-o zonă tampon pentru o rezervație naturală de interes mondial.

Prin demararea unor proiecte de fezabilitate în investiţi pentru obiective şi amenajări pentru sport, turism şi sănătate, prin crearea de centre de interes în acest sens, se pot adduce îmbunătățiri în calitatea vieții locuitorilor.

Profilul localităţii este predominant rezidenţial, retras faţă de artere majore de circulaţie dar şi cu interes ocupaţional agricol, cu preocupări în activităţi nepoluante. O altă oportunitate ar pute-o constitui atractivitatea cadrului natural deosebit specific zonelor dunărene, în special dezvoltării de obiective turistice, de sănătate, agrement, sport şi loisir, dar şi dezvoltării locuirii prin case de vacanţă într-o ambianţă plăcută.

Prioritătile de intervenţie constau în realizarea investiţiei în infrastructura drumurilor şi tehnico-edilitară atât în intravilan cât şi în extravilan, inclusiv a amenajărilor adicente, lucrări specifice de eliminare a riscurilor naturale de prăbuşire în urma eroziunii şi a inundaţiilor, dar şi a amenajărilor şi lucrărilor de prevenţie pentru situaţii de dezastre natural.







Politica dezvoltării economice poate avea următoarele orientări:

stimularea investiţiilor şi valorificarea resurselor locale. În acest sens, se poate avea în vedere înfiinţarea de unităţi pentru exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos existent în teritoriu, concomitent cu protejarea şi regenerarea fondului forestier;

stimularea creării unităţilor de prestări servicii (reparaţii, întreţinere, prelucrare etc.), în sectorul agricol, cel al construcţiilor şi al activităţilor ce pot folosi forţa de muncă feminină;

crearea unor centre de interes (afaceri, sănătate, sport, turism, agrement), eventual cu înfiinţarea de sedii administrative, agenţii, sedii firme etc.;

colaborarea cu instituţii de învăţământ la nivel local/judeţean/regional pentru pregătirea profesională a forţei de muncă disponibilă în domenii cerute de piaţă;

încurajarea activităţilor cu specific local tradiţional prin diferite forme (scutiri de taxe, pieţe libere de desfacere etc.) şi diversificarea acestora pe principiul liberalizării meseriilor;

Comuna Murighiol deţine potenţial pentru iniţierea, respectiv derularea mai multor proiecte de dezvoltare locală care vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (apă, canalizare, gaze, căi pentru transport etc.), dezvoltarea mediului pentru turism, afaceri, cultură tradiţională etc., crearea unei alternative viabile privind creşterea economică, prin dezvoltarea turismului şi serviciilor, atragerea activilor tineri cu domiciliul în localitate.

Limitele in interiorul carora s-a efectuat analiza efectelor cumulative sunt reprezentate de teritoriul administrativ al comunei Murighiol .

Activitatile care sunt propuse a se realiza prin prezentul PUZ nu sunt de natura sa depaseasca capacitatea de suport a zonei si sa influenteze negativ ariile protejate existente.







C.7. Evaluarea semnificatiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:

C.7.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Asa cum am mentionat si in capitolul B terenul pe care se va realiza investitia este inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000 : ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-SInoe .

Prin implementarea planului suprafatele de teren care vor fi incluse in intravilan au folosinta actuala teren neproductiv- stufaris , mal ape , conform incadrarii cadastrale , acestea neconstituind habitate de interes comunitar, astfel implementarea planului nu va genera un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar, asupra necesitatilor de hrana si cuibarit ale acestora.

C.7.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

In timp ce activitatile legate de realizarea obiectivelor pot avea ca rezultat distrugerea locala a habitatelor naturale pe suprafetele ocupate de fundatii, respectiv constructii , alei pietonale, piste de biciclisti, in faza de functionare degradarea habitatelor inceteaza, impactul devenind neglijabil.

Pentru planul supus avizarii, procesul de fragmentare se poate manifesta doar in faza de constructie, avand relevanta doar pentru speciile cu capacitate locomotorie redusa sau a celor care depind de suprafete strict delimitate de habitate. La nivelul suprafetelor din zona studiata a fost realizata o schema a valorii nivelurilor de fragmentare a habitatelor. S-a pornit astfel de la unitatea cartografica de baza, prin evaluarea starii actuale a habitatelor din zona, dimensiunile cailor de acces si identificarea principalelor perimtere a habitatelor continue de la nivelul locatiei. In faza urmatoare s-a realizat harta conflictelor pentru a putea aprecia nivelul impactului indus reflectat la nivelul habitatelor naturale de planul propus. In vederea evaluarii pe verticala a acestor structuri s-a realizat o schema a zonelor de influenta, in baza retelei amplasamentelor propuse. Pentru fiecare obiectiv a fost stabilita o zona de influenta cu diametrul egal cu de 4 ori lungimea suprafetelor investitiilor. In urma acestei analize a fost evidentiat faptul ca amplasamentele nu creaza zone de influenta inchise care sa reprezinte bariere continue in masura de a crea o bariera de fragmentare.

De asemenea, caile de acces preconizate a se realiza nu vor avea structuri care sa impiedice traversarea acestora, iar traficul redus nu va fi in masura a periclita populatiile locale







prin impactul direct cauzat de incidente. S-a propus realizarea unei retele optimizate, in masura a deservi fiecare investitie in parte, urmand un traseu minim si urmand traseul drumurilor existente.

C.7.3. Schimbari in densitatea populatiilor

Având în vedere faptul că în urma investigaţiilor în teren, pe suprafaţa de 45.369 mp destinata implementarii planului, nu au fost identificate specii şi/sau habitate de interes conservativ comunitar, nu se poate vorbi de schimbări in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) acestora.

La mecanismul de conservare si refacere a asociatiilor vegetale in zonele in care acestea au fost afectate la instalare au contribuit factorii limitativi stationali (profunzime, textura, structura, umiditate, ph-ul, sol) si faptul ca in imediata vecinatate au existat asociatii naturale cu populatii autohtone bine reprezentate care au asigurat refacerea ecosistemelor afectate.

Pana la data prezentului studiu nu s-a observat regresii in dinamica asociatiilor naturale sau din locuri ruderalizate care sa arate efecte negative provocate de amenajarea obiectivelor.

C.7.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului

Prin coroborarea rezultatelor evaluarii stării initiale a speciilor si habitatelor naturale afectate de implementarea planului, cu cele de monitorizare a implementării si functionării investitiilor mentionate prin PUZ se va putea stabili scara de timp necesară înlocuirii acestora. Astfel, se va putea evalua corect scara de timp necesară înlocuirii speciilor si habitatelor naturale afectate de implementarea planului după încheierea procedurii de dezafectare a investitiilor.

Avand in vedere ca nu avem specii si habitate de interes conservativ afectate de implementarea planului, rezulta ca nu este nevoie de inlocuirea acestora.







C.8.Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Avand in vedere ca prin implementarea investitiei nu se vor genera poluanti care sa afecteze factorii de mediu (pe latura de Est a amplasamentui exista un curs de apa permanent (Garla Prorva) – insa , la pozitionarea obiectivelor s-a tinut cont de existenta acestora , astfel incat sa nu le afecteze, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate evacuate sunt cei prevazuti de NTPA 001(HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005) prezentati in tabelul nr. 39:







C.9. Evaluarea impactului planului propus

C.9.1.Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Impactul asupra calitatii aerului: Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Printre sursele principale emitente de poluanţi sunt: circulaţia auto si cea navala,

şantierele de construcţie şi implicit utilajele. Poluarea atmosferei in perioada de realizare a obiectivelor va fi determinata in principal

de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Realizarea lucrărilor de construcţie consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. De aceea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

Poluarea atmosferei specifică organizării de şantier este redusă şi locală. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUZ nu vor constitui surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative în vigoare

Impactul asupra poluarii aerului în faza de implementare a obiectivelor PUZ: - direct negativ - emisii specifice obiectivelor ce presupun activitati de constructie – extindere sistem de canalizare, extindere sistem alimentare cu apa, realizare obiective propuse, reabilitare si amenajare drumuri si alei, activitati caracterizate prin emisii de pulberi si noxe care pot afecta speciile de flora si fauna a ariilor natural protejate aflate în arealul de implementare a PUZ. - indirect negativ – posibile efecte negative asupra sanatatii umane. Aceste efecte pot fi evitate/atenuate prin: masuri operatorii elaborate în cadrul activitatilor specifice fiecarui obiectiv.







Impactul asupra calitatii solului: Structura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi

realizate cu material de umplutură, piatră, pavaje, mixturi asfaltice, spatii verzi, etc.

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. De asemenea, in perioada de executie pot aparea pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului;

Impactul fizic asupra solului se va manifesta în perioade scurte. În calitatea si în structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile (dar

recuperabile în timp): - modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afanare tasarea, coeziunea si frecarea interna; - modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice a solului;

Prin implementarea obiectivelor PUZ se va genera un potential impact asupra factorului de mediu sol de tip: · Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzand modificarea echilibrului existent al solului si impactul datorat lucrarilor specifice ce caracterizeaza fiecare obiectiv al PUZ, impact ce este reversibil în timp; · Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii si alterarii subsolului în urma implementarii obiectivelor PUZ. · Direct pozitiv – stabilirea zonelor de constructie cu interdictie definitiva, stabilirea zonelor de protectia a ariilor naturale protejate, monumente istorice, vestigii arheologice etc.

Impactul asupra calitatii apei subterane si de suprafata

Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilor necesare realizarii planului.

In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .

Obiectivele legate de implementarea planului propus nu vor presupune crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafata si/sau subterane.







Obiectivele ce propun dezvoltarea retelei hidro-edilitare pot prognoza un impact asupra factorilor de apa astfel: · Direct negativ – rezultat ca urmare a implementarii obiectivelor planului ce propun lucrari de reabilitare drumuri, etc – efecte ce sunt reversibile în timp fiind manifestate în perioade scurte <1 an; · Direct pozitiv – realizarea sistemului de canalizare si tratare/epurare a apelor uzate menajere la nivelul comunei Murighiol cu scopul reducerii poluarii directe a solului, a apelor de suprafata si subterane.

Impactul planului asupra ariilor protejate: Impactul generat prin implementarea planului în zona poate fi caracterizat printr-o serie de efecte potentiale: · modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament; · restrangerea suprafetelor habitatelor existente fara afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; · modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;

Caracterizarea Planului Urbanistic Zonal din punct de vedere al impactului produs asupra ariilor naturale de importanta comunitara ROSCI si de interes conservativ ROSPA prin implementarea obiectivelor ce pot prognoza efecte potentaile asupra biodiversitatii locale: Introducerea in intravilan a unor suprafete de teren, suprafete care se caracterizeaza prin:

Terenurile propuse a fi introduce in intravilan chiar daca se suprapun peste ariile de importanta comunitara au fost judicious alese , astfel incat sa nu afecteze în nici un fel structura habitatelor naturale si de interes comunitar si populatiile speciilor de flora si fauna, inclusiv speciile cu statut de conservare.

Pe suprafata de 2,411 ha propusa ca si teren intravilan prin prezentul PUZ NU se vor afecta habitatele si speciile de plante caracteristice ROSCI0065 Delta Dunarii .

Zone de interdictie stabilite prin PUZ : · Zonele de protectie in lungul cursurilor de apa Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51 Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20 Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m · Zonele de protectie in jurul lacurilor naturale - indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu legislatia in vigoare (protectie cu latimea de 50 m stabilita pe perimetrului lacului) · La diguri 10,00 m spre cursul de apa ; 4,00 m spre interior







NOTA: Zonele de protectie se masoara astfel: a) la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore; b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

Impactul generat prin implementarea planului în zona poate fi caracterizat printr-o serie

de efecte potentiale: - modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament; - restrangerea suprafetelor habitatelor existente ( terenuri agricole - schimbare destinatie) fara afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; - modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila. Tabel 40 : impactul proiectului asupra speciilorsi habitatelor identificate

Impactul proiectului mentionat prin PUZ asupra speciilor si habitatelor identificate ( inclusiv vecinatate )

Evaluarea si diminuarea impactului Indice de

impact

Concluzie

Afectarea siturilor Natura 2000 care se suprapun cu suprafata PUZ ( ROSCI000065 Delta Dunarii si , ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe )

Planul care se propune a se realiza prin PUZ se vor desfasura numai pe terenurile proprietate a Comunei Murighiol . Terenurile NU contin habitate/specii de importanta comunitara.

0 Impactul asupra biodiversitatii este nesemnificativ

Fragmentarea habitatelor Proiectul stabilit prin PUZ NU sunt de natura sa fragmenteze habitatele identificate, deoarece dupa cum am mentionat anterior in zonele respective exista activitati antropice .

0 Nu vor fi fragmentate habitatele identificate . Se recomanda monitorizarea zonelor incluse in SCI/SPA pe perioada derularii lucrarilor .

Pierderea habitatelor de hranire pentru speciile de fauna

Impactul se manifesta strict asupra fiecarei zone de lucru in parte . Nu exista un impact care sa se manifeste la nivelul intregii suprafete a PUZ .

Terenurile afectate temporar de lucrari vor fi ecologizate la finalizare .

0 Speciile de fauna si avifauna avand in vedere mobilitatea lor , chiar daca vor parasi zonele afectate pe perioada desfasurarii lucrarilor prevazute prin







PUZ , vor reveni la finalizarea lor .

Afectarea zonelor de cuibarire , odihna si migratie

Realizarea lucrarilor prevazute prin PUZ nu vor afecta zonele de cuibarire , odihna sau migratie

0 Nu vor fi afectate zonele de cuibarire , odihna sau migratie , deoarece lucrarile prevazute prin PUZ nu se vor desfasura in extravilanul localitatii , iar zonele de teren propuse a se introduce in intravilan sunt antropizate.

Schimbari in densitatea populatiilor ( nr. Indivizi/suprafata )

Realizarea proiectelor mentionate in PUZ nu va conduce la modificarea densitatii populatiilor decat in fronturile de lucru , deoarece indivizii se vor deplasa in habitate similar invecinate , iar la finalizarea lucrarilor vor reveni in arealul initial ;

Implementarea planului nu va genera modificarea efectivului populational al speciilor identificate pe amplasamentul analizat .

0 Datorita mobilitatii speciilor de fauna si avifauna nu se vor inregistra modificari in densitatea populatiilor.

Zgomotul produs la realizarea lucrarilor prevazute prin PUZ

In perioada de constructie a lucrarilor propuse prin PUZ zgomotul produs de masini/utilaje/angajati pot determina indepartarea temporara a speciilor de fauna care utilizeaza zona . Datorita etapizarii lucrarilor se poate prognoza ca nivelul zgomotului nu se va manifesta la intregul amplasamentul PUZ .

-1 Zgomotul produs nu reprezinta un factor perturbator semnificativ.







Evaluarea impactului asupra biodiversitatii, generat de implementarea lucrarilor mentionate in PUZ-ul comunei Murighiol sunt prezentate in tabelul nr.41.

Aspecte de

mediu posibil a fi

afectate

Efecte asupra biodiversitatii

directe indirecte permanente temporare Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung

Cumulative sinergice

Afectarea unor

habitate de

importanta

comunitara

Fragmentarea

habitatelor

Pierderea sau

degradarea

habitatului de

hranire/odihna

pentru speciile

de fauna si

avifauna

Afectarea

zonelor de

cuibarire odihna,

migratie

Afectarea

indirecta a

speciilor de

fauna si

avifauna

identificate

Schimbari in

densitatea

populatiilor

Efecte datorate

zgomotului







produs de

lucrarile

mentionate in

PUZ

Efect de bariera

sau deviere a

rutelor de

migratie

In zona in care se va derula proiectul mentionat prin PUZ NU s-au identificat habitate de importanta comunitara/prioritara. Realizarea lucrarilor nu va influenta starea de conservare a speciilor care sunt nominalizate in formularele standard Natura 2000, ceea ce va asigura mentinerea integritatii ariilor natural protejate.

C.9.2.Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

Metodele de reducere a impactului prezentate in capitolul D sunt de natura sa reduca la minim impactul identificat.







D. Masuri de reducere a impactului Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie

de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat.

Pentru activităţile de construcţie şi amenajare se va elabora un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

D.1. Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de amenajare si

constructie sa se efectueze intr-un mod controlat si planificat tinand cont de urmatoarele aspecte:

1. perioada in care se efectueaza, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona din vecinatatea amplasamentului , respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si a utilajelor, dotate cu materiale absorbante in cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei - numai in perimetrul suprafetelor destinate organizarilor de santier (pentru fiecare lucrare definita prin proiect in parte);

4. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate in procesul de constructie sa poata fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectarii constructiilor (daca titularul va decide dezafectarea constructiilor), cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda achizitionarea de produse superior calitativ, care au o durata de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile;







5. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa aiba ca rezultat incadrarea obiectivelor in peisajul inconjurator, in conformitate cu regulile de urbanism impuse, dar nu se vor restrange neaparat doar la acestea. De asemenea, lucrarile trebuie sa fie de o calitate minima impusa astfel incat sa garanteze prevenirea unor reparatii sau interventii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deseuri, zgomot al lucrarilor etc.;

6. planificarea lucrarilor: pentru activitatile de constructie si amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului daca nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea - este putin probabil a se realiza: tinand cont de specificul lucrarilor pentru dezafectare, similar cu cele de constructie, se va tine cont de aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

D.2. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile necesare

pe perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integranta din planul HSEQ elaborat. In acest sens, se recomanda ca materialele, echipamentele si utilajele necesare sa fie astfel combinate incat sa se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

D.3. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung Deoarece impactul pe termen mediu si lung este dat de acelasi tip de activitati, masurile

de reducere vizeaza ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţile de pe amplasament.

O masura foarte importanta este evitarea degradarii habitatelor seminaturale din vecinatate in faza de executie prin decopertari si poluarii vegetatiei naturale cu materiale utilizate sau rezutate in urma procesului de constructie.

Pentru o refacere cat mai rapida a habitatelor afectate in faza de constructie se recomanda ca in cazul executarii sapaturilor, materialul rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmand ca reconstructia habitatului afectat sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului in functie de orizoturile pedologice initiale.

Pamantul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea gropilor in depozite protejate, in asa fel incat sa nu se permita dispersarea pamantului pe teren.







Terenul afectat de sapaturi va fi refacut prin nivelarea si inlaturarea surplusului de pamant. Pamantul vegetal se va decoperta pe orizonturi pedologice si se va conserva in vederea refacerii stratului vegetal in zona in care se vor efectua lucrarile.

D.4. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung Ca si in cazul impactului direct pe termen mediu si lung, impactul indirect pe termen

mediu si lung este determinat de aceleasi categorii de activitati. In perioada de cuibarit a pasarilor, care este reprezentata in mare de perioada 15 mai – 15 iulie, nu este recomandabil sa se tranziteze zonele traditionale de cuibarit si coloniile pasarilor, pentru a proteja cuibaritul acestora.

Toate aceste masuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung, fiind necesara implementarea lor pe toata durata de activitate.

Responsabil pentru aplicarea acestor masuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie sa asigure resursele necesare implementarii lor corespunzatoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a planului, cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.

D.5. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona;

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii zonei de agrement:

- activitatea prestata nu este generatoare de zgomote si vibratii .







D.6. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar (tabelul nr.

42). Responsabil pentru implementarea acestor masuri este titularul, care va aloca fondurile necesare realizarii lor. Pe langa fondurile necesare implementarii acestor masuri se vor aloca fonduri si pentru monitorizarea pe perioada constructiei si postconstructie a investitiilor.

Nr.

crt. Masura Perioada Responsabil Observatii

1.

-lucrarile se vor efectua in afara perioadelor de cuibarit si crestere a puilor pentru pasarile identificate in vecinatatea amplasamentului ,

-perioada din zi optima pentru desfasurarea lucrarilor

-exclus perioada 15 mai – 15

iulie,

-nu trebuie sa depaseasca

intervalul orar 0800 – 1800

titular

-se va evita suprapunerea cu perioadele foarte

active din zi pentru speciile de pasari identificate

2.

- se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de constructie, in interiorul loturilor, pentru a se evita antrenarea lor pe sol

- pe perioada de constructie titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni

- pe perioada de constructie titular

-va contribui la incadrarea

constructiilor in zona si va crea

noi locuri de hranire si cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru

inlaturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa

-pe perioada de constructie si functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv,

intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate


titular

5 Umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase din an


titular







6 Restrictii de viteza in zonele in care se vor

realiza investitii pentru limitarea emisiilor de praf


titular

D.7. Monitorizarea

În plus, faţă de măsurile prezentate anterior , se recomandă implementarea unui

program de monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi în primul an de activitate, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului proiect . Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul nr.43 :

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii







Legenda : Perioada optimă

Perioada favorabilă

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 8 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul nr.44, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ GRUPARE

TAXONOMICĂ OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de deschidere a popasului turistic prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare 1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului ;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe







2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare; 3. Planificarea etapelor de pregătire şi exploatare a ansamblului turistic astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul ansamblului turistic cât şi zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii ansamblului turistic, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului zonei PUZ, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate ( pe o raza de 0,5 km, in jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de popasului turistic . În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul popasului turistic o dată cu punerea în funcţiune a acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 19% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor raporta către Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii .







E. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar

Metodologie

Un pas important în obţinerea unui set corect de date este alegea unei metode adecvate de prelevare care să asigure o estimare corectă a populaţiilor analizate. Aceasta poate fi diferită în funcţie de comunitatea analizată (nevertebrate, păsări, etc) şi depinde de mărimea şi localizarea în spaţiu a populaţiilor.

Cele mai frecvente metode de prelevare utilizate sunt: o prelevarea randomică (întâmplătoare)

Prelevarea se poate realiza pe transecte sau pătrate selectate întâmplător astfel încât toate să aibă o probabilitate diferită de zero de a fi selectate. O metodă eficientă de a selecta randomic staţiile de prelevare este suprapunerea unei grile.

o prelevarea sistematică În cazul acestei metode staţiile sunt selectate la intervale egale în spaţiu sau timp plecând dintr-un punct ales la întâmplare.

o prelevarea stratificată Presupune optimizarea efortului de prelevare prin împărţirea suprafeţei de prelevat în

starturi omogene care nu se suprapun. În fiecare din straturile astfel selectate prelevarea se va face proporţional cu mărimea şi variabilitatea din interiorul stratului şi invers roporţional cu costurile de prelevare. Această metodă va asigura un minim de variabilitate în setul de date la un cost redus

Mărimea populaţiei se calculează după formula:

N = C x M / R,

unde :

o N este mărimea populaţiei investigate, o M - numărul de indivizi marcaţi, o C –numărul total de indivizi capturaţi în cea de-a doua probă, o R – numărul de indivizi marcaţi recapturaţi în cea de-a doua probă.

metoda pătratelor (sau a pătratelor de probă), una din cele mai des aplicate metode,presupune numărarea indivizilor de pe o suprafaţă cu formă şi dimensiuni cunoscute. În acest caz alegerea dimensiunilor optime depinde de natura studiului, de modelul de distribuţie al populaţiei (întâmplătoare, grupată, uniformă), tipologia substratului.

metoda transectelor hărţi spaţiale, ce utilizează diferite metode de estimare a distanţelor (exp. metoda







celui mai apropiat vecin)

indici de dispersie (raportul varianţă-medie etc.) metode speciale de estimare a abundenţei populaţiilor exploatate

Metode de monitoring al biodiversitatii

În cazul monitoringului vegetaţiei parametrii principali care se măsoară în afara realizării conspectului floristic sunt: densitatea (numărul de plante pe unitatea de suprafaţă), acoperirea (proporţia suprafeţei acoperite cu plante) şi biomasa (greutatea totală pe unitate de suprafaţă). În teren se stabilesc suprafeţe de probă de dimensiuni cunoscute în care se numără plantele existente. Cele mai utilizate sunt releveele de formă pătrată sau dreptunghiulară. Amplasarea suprafeţelor de probă pe teritoriul fitocenozei se face după caracterele florei care trebuie să concretizeze în mod cât mai fidel compoziţia în specii a asociaţiei vegetale. La fiecare specie din fiecare releveu al asociaţiei se notează abundenţa şi dominanţa utilizând scara Braun-Blanquet:

1 – exemplare foarte puţine

2 – exemplare puţine

3 – exemplare puţin numeroase

4 – exemplare numeroase

5 – exemplare foarte numeroase

Studiul vegetaţiei presupune şi întocmirea unei hărţi în care sunt delimitate asociaţiile vegetale. În acest sens cele mai cunoscute metode sunt:

- cartarea vizuală pe itinerar

- cartarea instrumentală

- cartarea aerofotografică

O tehnică modernă de investigare a vegetaţiei (terestră şi acvatică) este utilizarea imaginilor satelitare şi a aerofotogramelor urmată de analize în teren pentru confirmarea datelor (,,remote sensing,, - control la distanţă).

Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de

fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite: etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru







studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren.

etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente.

etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate de interes conservativ.

Perioada analizata. Metode de studiu. Observatiile asupra speciilor si habitatelor din

perimetrul investitiei au fost efectuate in perioada aprilie 2018-iunie 2019. Perioadele deplasarilor au fost alese astfel incat sa fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv sa fie parcurse toate sezoanele de vegetatie si stadiile de dezvoltare a speciilor de fauna. In cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea in care tipul de vegetatie studiat inregistreaza cel mai mare numar de specii, complet dezvoltate, adica in acest caz observatiile s-au facut cu preponderenta in intervalul martie – septembrie. Pentru studiul florei si vegetatiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice in piete de proba fixa cu suprafata de 60 mp, in care s-a determinat compozitia floristica notandu-se pentru fiecare specie abundenta – dominanta dupa scara Braun – Balanquet. Utilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative. Plantele au fost determinate fie la fata locului, fie au fost recoltate si determinate in laborator. Pentru realizarea conspectului floristic, au fost luati in considerare toti taxonii vasculari identificati. La efectuarea studiilor si cercetarilor pentru caracterizarea starii florei si vegetatiei din zona unde se doreste implementarea planului nu au fost intampinate dificultati mari, iar incertitudinile in acest caz au fost putine deoarece exista studii privind mediul si biodiversitatea din zona. Suprafata monitorizata a fost incadrata intr-un poligon de studiu de aproximativ 5 ha , care a permis o evaluare obiectiva a impactului activitatilor de implementare a planului asupra biodiversitatii din zona.







Monitoringul păsărilor

Păsările pot fi monitorizate prin:

numărare directă (în special păsările din colonii sau locuri deschise). De asemenea pot fi numărate cuiburile, dar deoarece numărul păsărilor în colonii variază sezonier, este necesar să se stabilească clar ce trebuie numărat: indivizi, perechi cuibăritoare sau numărul cuiburilor. Dacă păsările formează grupuri compacte este mai uşor de numărat grupurile mici care vin şi pleacă. În cazul stolurilor mari se numără un grup de indivizi, de exemplu 20 şi apoi se numără grupurile care au aproximativ aceeaşi mărime. Există o tendinţă generală de supraestimare a numărului de indivizi din stolurile mari.

numărare pe transecte, acestea pot fi parcurse cu piciorul sau în maşină. numărare pe suprafeţe cunoscute (de exemplu un cerc cu o rază de 25 m în

pădure şi 50 m în locuri deschise; se numără păsările pe o durată de 3-10 minute). In cazul monitorizarii avifaunei pentru a identifica existenta speciilor caracteristice

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe s-au utilizat ca metode de lucru : metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix.

Perioada monitorizata : aprilie 2018-iunie 2019 . Numarul transectelor si a punctelor fixe s-au stabilit in functie de: investitiile care se vor realiza, suprafata totala ocupata de acestea si rutele de transport

rutier, particularitatile zonei (topografia, vegetatie, etc.), in asa fel incat transectele din toata

zona de studiu sa surprinda toate habitatele specifice zonei pentru a putea analiza relatia habitat - specie.

Transectele s-au stabilit la inceputul monitorizarii si sunt folosite pe tot parcursul studiului. Distanta dintre punctele fixe este data de pozitia lucrarilor de investitie. In timpul parcurgerii unui transect se noteaza:

speciile de pasari observate; numarul acestora; activitatea desfasurata de specie; habitatul unde a fost observata specia.

In fiecare punct fix de pe traseul transectului se sta cel mult 10 minute si se noteaza: punctul fix din care se face observatia, speciile de pasari observate, numarul indivizilor din fiecare specie, tipul de activitate desfasurat de catre pasare, habitatul unde a fost observata specia.

Transectele si punctele de monitorizare au asigurat o colectare a datelor referitoare la specii, dinamica populatiilor de pasari pe tot teritoriul zonei de studiu, astfel incat sa poata fi inregistrate







toate categoriile de specii: migratia de primavara si toamna, specii cuibaritoare si pasari oaspeti de iarna. Transectul ales a strabatut de asemenea toate categoriile de habitate prezente in zona de studiu, relevand importanta acestora. Prin utilizarea transectului s-a efectuat monitorizarea speciilor de pasari timp de cate 6 ore / zi, incepand cu ora 08:00 si terminandu-se la ora 14:00, iar frecventa monitorizarilor a fost aleasa conform perioadei de studiu mentionata in tabelul nr. 4. In vederea colectarii eficiente a datelor a fost utilizat un set de echipamente spciale, dupa cum urmeaza:

Binoclu Olympus 8x42 EXWPI; Luneta Swarovski 65mm; GPS portabil; Termomentru; Anemometru portabil; Determinator pasari; Aparat foto Canon + Obiectiv 420mm.

Metodele de lucru stabilite au fost particularizate pentru speciile de pasari tinta, speciile indicatoare au fost desemnate speciile de pasari mentionate in formularul standard Natura 2000 (inclusiv specii din Anexa I a Directivei Pasari - conform formularului standard Natura 2000 din HG 1284/2007, cu modificarile si completarile date de HG nr. 971/2011) si anume ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Monitoringul nevertebratelor

Comunitatea nevertebratelor prezintă o accentuată dinamică sezonieră şi de asemenea o mare variabilitate de la un an la altul. De aceea uneori este dificil de precizat dacă aceste variaţii sunt fluctuaţii naturale, variaţii determinate de tehnica de prelevare sau modificări pe termen lung.

Pentru prelevarea nevertebratelor se utilizează tehnici diverse:

observarea directă (aplicabilă în cazul speciilor uşor de găsit şi identificat) filee entomologice această metodă presupune trecerea succesivă a fileului prin stratul

ierbos sau vegetaţia acvatică). Fileele pot avea dimensiuni şi forme diferite, iar ochiurile reţelei sunt stabilite în funcţie de dimensiunile grupelor ce trebuie investigate. De asemenea efortul de prelevare se stabileşte în funcţie de scopul investigaţiei. În general, prelevarea cu fileul entomologic presupune trecerea fileului pe o lungime de 1 m prin stratul ierbos la fiecare pas. În cazul fileului limnologic trecerea prin vegetaţia acvatică se face într-o perioadă de timp precisă, în medie fiind de cel puţin 2 minute.







Monitorizarea faunei de nevertebrate s-a realizat in perioada aprilie - septembrie 2018, prin urmatoarele metode :

1. Monitorizarea prin intermediul ratei de intalnire - Această metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi de evaluare a abundenţei unei specii. Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metodă prezintă relevanţă pentru grupe restrânse de specii ( fluturi de zi ,insecte terestre edafice ) 2. Realizarea inventarelor de specii in unitati de timp - Această metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că se apropie de acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însă timpul dedicat acestei metode rămâne cu mult mai redus. Metoda se bazează pe faptul că speciile comune sunt cele care sunt primele observate într-un habitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de monitorizare. Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute, în 6 etape de câte 10 minute. Pentru fiecare etapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată, aceasta nu va mai fi luată în considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecare etapă, speciile identificate sunt bonitate pe o scară de la 6 la 0. Cele observate în primul interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile observate în următorul interval sunt notate cu 5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0. În acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv cea mai rară în habitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.

Monitorizarea herpetofaunei s-a realizat in perioada aprilie - septembrie 2018,

utilizand ca metode transectele vizuale si auditive (pentru masculii de broaşte), cautarea activa, fotografierea speciilor si utilizarea resurselor bibliografice. Inventarierea amfibienilor în mediul acvatic s-a facut prin utilizarea ciorpacului (pentru adulti şi larve) şi prin observarea şi numărarea pontelor. Căutare activă atat pentru amfibieni, cat si pentru reptile s-a efectuat pe diferite tipuri de habitate pe unităti de suprafată (pătrate cu latura de 10 sau 20 m). Amfibienii se monitorizează cu precădere în zonele de reproducere. Multe specii însă devin active după lăsarea serii de aceea estimarea efectivelor este o activitate complexă. Reptilele sunt adesea dificil de observat şi o atenţie deosebită trebuie acordată în cazul speciilor periculoase. Metodele frecvent utilizate sunt:

observaţiile directe pe transecte Se aleg suprafeţe de 250 m2 pe care se parcurg un număr de 8 transecte paralele cu una din laturile pătratului şi se numără organismele întâlnite (Török, 1996). Monitoringul mamiferelor

Unele specii de mamifere sunt uşor de numărat dar cea mai mare parte sunt dificil de observat. Metodele utilizate sunt:







numărare directă (atunci când este posibil) investigaţii pe transecte

Se alege o zonă în care se efectuează observaţii pe un număr de transecte bine stabilite. numărarea excrementelor

Monitorizarea mamiferelor s-a realizat in perioada aprilie 2018-iunie 2019, prin

inventarierea directa a speciilor, precum si prin observarea urmelor, potecilor, galeriilor si musuroaielor facute de acestea. Bune rezultate asupra identificarii speciilor de mamifere mici a fost colectarea si prelucrarea ingluviilor pasarilor rapitoare de zi si de noapte (o metoda foarte buna pentru identificarea mamiferelor din ariile protejate unde nu sunt permise activitati de „colectare „ a componentelor biodiversitatii). Exceptie a facut activitatea de monitorizare a chiropterelor, care s-a realizat in perioada martie - august 2018.

Monitorizarea pestilor : Conform SR EN149662, metodele de prelevare se împart în

metode de prelevare prin capturare şi metode de colectare de date fără capturare a ihtiofaunei. Prelevarea/Capturarea ihtiofaunei se face prin mecanisme active prelevare/ capturare sau prin mecanisme pasive de prelevare/capturare. Mecanismele active prelevare/capturare sunt caracterizate printr-o perioadă relativ scurtă de utilizare, în timp ce mecanismele pasive de prelevare/capturare sunt utilizate în mod normal pe o perioadă mai lungă de timp. Utilizarea mecanismelor de prelevare/capturare a ihtiofaunei se face în funcţie de categoriile diferite de apă şi de habitatele existente cât şi de speciile investigate/ interogate ştiinţific. Monitorizarea speciilor de pesti s-a realizat in perioada aprilie 2018-iunie 2019.







Concluzii:

Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementarea PUZ,

amplasamentul si natura activitatilor desfasurate în vecinatatea ariilor protejate de pe teritoriul comunei Murighiol implementarea obiectivelor nu vor avea un impact negativ asupra acestor zone. Obiectivele evidentiate nu vor restrânge/fragmenta/distruge speciile de flora si fauna protejate. Datorita suprapunerii planului cu zona protejata s-a realizat un program de monitorizare a activitatii avifaunistice in perimetrului de implementare a obiectivelor. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilita astfel incât sa cuprinda întreaga suprafata pe care se vor implementa obiectivele propuse, precum si zonele adiacente în functie de speciile de pasari monitorizate.

În urma procesarii datelor de monitorizare atat pentru habitate, specii de flora cât si pentru fauna s-au ales variantele optime din punct de vedere a protectiei biodiversitatii fara afectarea habitatelor prioritare identificate si a speciilor de interes comunitar identificate si s-au propus masuri de reducere a impactului.

Elaboratorul prezentului Studiu de Evaluare Adecvata propune continuarea procedurii de avizare a Planului Urbanistic Zonal ‘‘CREARE INFRASTRUCTURA DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA MURIGHIOL“.







ANEXE







01.10.2012.

Biolog Bogdan Băjenaru



Studiu de Evaluare Adecvata Intocmit pentru planul «CREARE ... · calitatii arhitecturale unei...

Documents

Transcript of Studiu de Evaluare Adecvata Intocmit pentru planul «CREARE ... · calitatii arhitecturale unei...