apmtl.anpm.roapmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM Tulcea/Acorduri... · Studiu...

Studiu de evaluare adecvata - cariera “Dealul Muchia cu Pari”, Carjelari, jud.Tulcea

Este interzisa folosirea datelor din prezentul studiu fara acordul elaboratorilor si a beneficiarului!

1

A.INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII

A.1. INFORMATII GENERALE A.1.1. Denumirea proiectului

“Exploatarea in cariera a porfirelor microgranitice din perimetrul Dealul Muchia cu Pari, localitatea Carjelari, comuna Dorobantu, jud. Tulcea”.

A.1.2. Descrierea proiectului

În scopul realizarii investitiei, S.C. EXPLOTRANS S.R.L. a concesionat de la Primaria comunei Dorobantu, conform Hotararii Consiliului Local, o suprafata de teren de 100 ha, ce acopera în întregime Dealul Muchia cu Pari (anexa. nr.3).

Suprafata de teren concesionata, care include perimetrul de dezvoltare-exploatare de 46,58 ha, pentru care a fost obtinut Avizul PUZ nr. 34/07.06.2010, este incadrata in categoria de folosinta - pasune.

In partile de nord si de vest perimetrul concesionat se invecineaza cu terenuri agricole, partial cultivate, iar in partile sud-estica si sudica, cu terenuri necultivate care anterior au fost ocupate in special de culturi de vita de vie, asa cum se poate observa din aspectul terasat al versantului dealului.

Perimetrul în discutie este constituit din suprafete de pasune degradata, in care apar sporadic pilcuri de vegetatie arbustiva.

Locatia vizata se afla la limita interioara a siturilor Natura 2000 Padurea Babadag ROSPA0091 si Podisul Nord Dobrogean ROSCI0201.

Localizarea in situl Podisul Nord Dobrogean ROSCI0201

CARIERA CARJELARI



2

Localizarea in situl Padurea Babadag ROSPA0091 Exploatarea este prevazuta a functiona pe o durata de cca. 25 ani si va extrage roca utila prin

derocare cu explozivi amplasati in gauri de sonda. Materialul derocat se va utiliza sub forma de blocuri (piatra bruta) sau prin prelucrare, sub forma de agregate de cariera. Metoda de exploatare este de tip descendent, cu front lung.

Roca utila este reprezentata prin porfire, porfire cuartifere, microgranite.

A.1.2.1. Situaţia existentă In prezent pe amplasament nu exista niciun fel de construcţii. Terenul este vacant si conform

actelor cadastrale are destinatia pasune. Nu exista drumuri de exploatare in cadrul perimetrului minier. Acestea urmeaza a fi amenajate. In vecinatate exista un drum comunal partial amenajat care face legatura intre localitatile Carjelari si Gen.Praporgescu. Nu exista retele de utilitati pe amplasament.

A.1.2.2. Situaţia proiectată

Trei etape principale pot fi definite in evolutia viitoarei exploatarii in cariera a rocii utile : faza de constructie (in care sunt realizate si puse in functiune unitatile functionale specifice unei asemenea investitii- organizarea de santier, drumuri de exploatare, platformele haldelor de steril si sol vegetal, cariera propriu-zisa, platforma statiei de concasare-sortare), faza de exploatare propriu-zisa si faza de inchidere.

In cadrul primei etape se pot distinge doua tipuri de lucrari, a caror durata este diferita : lucrari de constructii si de constructii-montaj (drumuri de exploatare si lucrari in zona platformei de prelucrare si a organizarii de santier) si lucrari de deschidere-pregatire . Acestea se suprapun in mare parte si au o durata de circa 3-5 luni. In paralel se vor desfasura si lucrari de exploatare, pe baza de permis temporar de exploatare, care nu vor atinge insa volume semnificative, avand in vedere Legea minelor.

Lucrarile de constructii privesc zona organizarii de santier si se refera la constructii cu caracter nepermanent, fara fundatii, cu parter ( baraci amplasate pe platforme betonate). Lucrările de constructii montaj se refera la punerea pe amplasament a statiei de concasare–sortare si a cantarului-bascula, pe fundatii de beton, si vor fi realizate de către o companie autorizată în domeniul construcţiilor, pe baza proiectului elaborat si în urma obţinerii aprobărilor legale. Lucrarile miniere specifice constau in: - Lucrări de deschidere a zacamantului;

CARIERA CARJELARI



3

- Lucrări de pregătire;

- Lucrări de exploatare;

- Lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă.

A.1.3.Informatii privind productia care se va realiza

Conform Legii Minelor, volumele maxime de roca extrase pe perioada unui permis temporar de exploatare (12 luni) nu pot depasi 50.000 m3.

Avansul relativ lent al lucrarilor miniere de acest tip va conduce la situatia ca abia la sfarsitul primului an de la demararea lucrarilor sa fie conturate fronturile de exploatare pe semitrepte si trepte. Vor mai urma inca 2-3 ani de exploatare pe baza de permis, volumele extrase nedepasind 50.000 m3, pana se va obtine Licenta de exploatare. De abia in acest moment se poate considera ca exploatarea va functiona la parametrii maximi, fiind definitivate toate elementele necesare functionarii carierei in regim normal de exploatare.

Pe perioada de valabilitate a Licentei de exploatare volumele de roca extrase vor creste semnificativ, functie de cerinte, pana la cateva sute de mii de metri cubi anual, pentru care se vor plati redeventa si alte taxe.

Anul I-III III-V V-XXV

Productia (m3) 50,000 120,000 200,000-400,000

A.1.4. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE In perioada de lucrarilor de deschidere a exploatarii in cariera, se vor executa, dupa cum s-a mentionat, urmatoarele lucrari :

a) amenajari de drumuri de acces; b) descopertarea, transportul şi haldarea solului vegetal; c) lucrări in zona organizarii de şantier; d) lucrări de construcţii-montaj la staţia de concasare-sortare etc; e) lucrări auxiliare;

Principalele cantitati de materiale folosite sunt urmatoarele: - Platforme betonate (total) cca 700 m2 – 105 m3; - Betoane usoare si grele - 260 m3; - Armaturi metalice - 74 t; - Piatra sparta pentru platforma organizarii de santier - 140 m3; - Balast pentru drumuri interioare 1100 mc; - Piatra sparta pentru drumul de acces 8400 m3.stantei sau Aceste materiale intra in categoria substantelor nepericuloase. chlaPericulozitate Faze de risc

In faza de exploatare a carierei nu se utilizeaza materii prime, ci numai combustibili si explozivi iar din categoria utilitatilor, apa si, ulterior, curent electric.

Explozivul de bază va fi gelul exploziv tip Rovex-Extra, NITRAMON etc., avand in vedere avantajele nete ale acestora faţă de dinamită, în ceea ce priveşte uşurinţa cu care se încarcă găurile de sondă, în condiţii de siguranţă sporita.

Explozivul Dinamita DII va fi utilizat numai la împuşcarea găurilor de mină perforate la lucrările de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor, respectiv la eliminarea pintenilor şi a pragurilor.

- exploziv de iniţiere - încărcăturile unitare tip boostere FAREX, TH 400, sau TP 400; - mijloace de iniţiere - fie capse pirotehnice şi fitil Bickford, fie capse electrice cu microîntârziere .

Lucrarile de derocare cu explozivi se vor efectua de catre o firma abilitata, pe baza de contract. Pe amplasament nu se vor depozita materiale explozive.



4

A.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA, CU PRECIZAREA COORDONATELOR STEREO 70

Localizare. Perimetrul ‖Dealul Muchia cu Pari‖ acopera, in principal, culmea si versantii dealului cu acelasi nume, precum si un mic platou din extremitatea nord-vestica a acestuia.

Perimetrul este situat la cca 600 m de limita nordica a satului Carjelari. Intre perimetrul minier si Padurea Babadag, situata la est, la o distanta cuprinsa intre 500 si 1000 m, a fost lasata o zona tampon de protectie, cu suprafata de cca 43 ha.

Municipiul Tulcea se afla la cca 72 Km NE de perimetru. Activitatea de exploatare va demara dupa obtinerea acordului de mediu, pe baza unui permis de

exploatare, in cadrul unui perimetru temporar de exploatare cu suprafata de 1,4 ha. Accesul în perimetru se face pe DN22 A Tulcea – Măcin, până în localitatea Cerna, de unde se

parcurge, spre sud, pe DN222B, o distanţă de cca 14 km, până aproape de intrarea în localitatea Dorobantu. De aici se părăseşte şoseaua şi se parcurge, spre est, o distanţă de cca 7 km, pe un drum de exploatare agricola ce urmeaza a fi amenajat pentru trafic greu prin balastare cu piatra extrasa din cariera .

Alta posibilitate de acces este aceea prin localitatea Topolog, situata pe soseaua nationala DN22A Harsova-Tulcea, de unde se parcurge pe DN222B o distanta de cca 14 km pana in localitatea Dorobantu.

Perimetrul pentru care se solicita Acordul de mediu, in suprafaţă totala de 24.66 ha, este compus din suprafete avand destinatiile mentionate in tabelul urmator:

Tabel centralizator cu suprafeţele ce vor fi ocupate la finalul exploatarii (25 ani)

Nr.crt Specificaţie Suprafaţa (mp)

1 Descopertă carieră – suprafata in care se va desfasura exploatarea 215.000

2 Organizare de şantier +platforme parcare utilaje 2.100

3 Platforma halda sol vegetal 1.500

4 Platformă haldă de steril (începând cu al II-lea an de exploatare) 6.500

5 Drum de acces platforma halde 1.500

6 Staţie concasare-sortare, platforme depozite finite 20.000

Total 246.600

Coordonatele perimetrului de exploatare (excavatia la maxima ei extindere) de 21.5 ha sunt:

Nr.crt Nord Est

1 391512 763103

2 391556 763284

3 391595 763276

4 391625 763395

5 391349 763620

6 391088 763598

7 391099 763155

8 391408 763104

Coordonatele colturilor platformei statiei de prelucrare si depozitelor de sorturi sunt:

Nr.crt Nord Est

1 391762 763130

2 391786 763227

3 391558 763284

4 391533 763186



5

Coordonatele colturilor platformei haldelor sunt:

Nr.crt Nord Est

1 391924 763177

2 391975 763263

3 391906 763306

4 391853 763219

Coordonatele colturilor perimetrului organizarii de santier sunt:

Nr.crt Nord Est

1 392053 763182

2 392045 763213

3 391983 763198

4 391992 763165

Coordonatele topografice ale perimetrului de exploatare temporara corespunzator primului an de

exploatare, cu o suprafaţă de 1,4051 ha, în sistem STEREO ‘70, sunt: (vezi si Fişa de instituire a perimetrului - anexa nr.1):

Nr.crt Nord Est

1 391444.20 763294.60

2 391492.30 763408.50

3 391420.50 763470.00

4 391341.00 763342.60

Coordonatele perimetrelor sus mentionate sunt in sistem de proiectie STEREO 70. Folosinţa terenului propus pentru proiect va fi în conformitate cu Planul de Urbanism Zonal prin

care se propune scoaterea din circuitul agricol (Avizul PUZ nr. 34/07.06.2010) esalonat, functie de avansul carierei a unor suprafete de cca 1,5-2 ha anual, din categoria de folosinta – pasune.

A.3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT SI VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Realizarea proiectului are in vedere cateva etape - perioada de construire; - perioada de operare propriu zisa; - perioada de inchidere, demolare si dezafectare;

A.3.1. Modificarile fizice care decurg din proiect in perioada de construire In perioda de construire a exploatarii in cariera, modificarile fizice ale terenului sunt generate prin: - Desolificarea suprafetelor corespunzatoare platformelor organizarii de santier, statiei de prelucrare, hadei de steril si a drumului interior de acces la cariera propriu zisa pana la o adancime de cca 15 cm; - Decopertarea zacamantului prin indepartarea rocii din zona de alteratie exogena (0,4-1 m); - Realizarea santurilor de garda ale drumurilor de acces, pana la o adancime de cca 0,5 m; - Realizarea excavatiilor necesare pentru fundatiile statiei de prelucrare si a cantarului bascula; A.3.2. Modificarile fizice in perioada de exploatare In perioada de exploatare se vor inregistra urmatoarele modificari fizice ale terenului: - Strapungerea formatiunii geologice cu foraje necesare introducerii explozivilor; - Derocari prin explozii controlate; - Aparitia excavatiei, definita de trepte, subtrepte, berme si taluzuri;



6

- Aparitia depozitelor de roci concasate; - Cresterea volumului haldelor de sol vegetal si steril; In primii ani de exploatare nu se va forma halda de steril, materialul rezultat de la descopertare si de la prelucrare fiind utilizat la amenajarea si intretinerea drumurilor; Pe masura consumului de roca utila, zonele cu rezerva epuizata vor fi supuse proceselor de refacere a mediului, prin realizarea taluzelor si bermelor de lunga durata si resolificarea lor. A.3.3. Modificari fizice la inchiderea, dezafectare, demolare Durata exploatarii va fi de cca.25 ani iar lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura in paralel cu cele de exploatare, dupa cca 5-7 ani.

Lucrările ce urmeaza a se executa la terminarea activităţii de exploatare sunt următoarele: - retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor din zona de exploatare; - dezafectarea terenului de platforme betonate si fundatii; fierul beton se recicleaza iar betoanele se

concaseaza si se recicleaza; - depozitarea deşeurilor industriale în locuri special amenajate (halda orasului Macin); - dezafectarea utilităţilor şi constructiilor din cadrul organizării de şantier (acestea au caracter

provizoriu si sunt reprezentate prin construcţii nedurabile de tip camp standardizat). - refacerea unghiurilor de taluz ale exploatării, pentru evitarea alunecărilor de teren, pentru

favorizarea acumulării păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de catre apele de şiroire; - nivelarea şi finisarea bermelor si treptelor finale; - executarea lucrărilor de umplutură şi nivelare a terenului prin folosirea sterilului din halda ; - acoperirea suprafeţelor astfel obtinute cu un strat de sol vegetal; eventual se va fixa sol, cu plase geotextile, si pe taluzurile treptelor; - realizarea de lucrări de fertilizare a solului;

Lucrarile de dezafectare vor dura minim 4 luni. La sfarsitul acestei perioade se va alege una din

urmatoarele variante de reecologizare: Lucrările de refacere a mediului vor putea începe din momentul în care avansarea lucrărilor va

permite aceasta. Astfel, lucrările de ecologizare se pot realiza inca din faza de exploatare, in zonele in care rezerva a fost epuizata si taluzurile fronturilor si bermele de acces au capatat formele geometrice finale.

Modificarile fizice ale amplasamentului sunt semnificative fata de starea initiala, prin aparitia unei excavatii cu o forma de amfiteatru, avand o suprafata de cca 17-18 ha si marginita de taluze in trepte, cu o denivelare maxima de cca 30 m (vezi figura de la cap C5.3.2)

Lucrarilor de dezafectare genereaza modificari fizice in sens pozitiv in zona amplasamentului.

A.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI Implementarea proiectului nu se bazeaza pe consum semnificativ de resurse naturale.

In faza de construire se va inregistra consum de utilaje ( buldozer, excavator, incarcator, dumpere), carburanti, explozivi, in cantitati reduse, precum si betoane, in cantitatile mentionate la cap.A1.4.

Energia electrica va fi produsa de catre un generator cu motor termic. Nu sunt necesare captari de ape si nu se vor folosi alte resurse naturale.

In faza de operare va creste numarul utilajelor, energia electrica va fi asigurata prin post de transformare si racord aerian, la linia de 50 KV din partea de nord est a perimetrului minier ( cca 120 m) iar necesarul de apa tehnologica ( cca 5000 l zilnic) va fi asigurat printr-un foraj hidrogeologic amplasat in zona vaii Omurlarului.

In faza de dezafectare nu vor fi folosite resurse naturale.

A.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI.

Din cadrul ariei naturale vor fi utilizate doua categorii de resurse :

- terenul, in suprafata maxima de cca 21,5 ha, incadrat la categoria pasune;

- roca utila, reprezentata prin roci porfiroide si microgranite.



7

Caracteristicile rocii utile Riolitele de la Carjelari sunt masive, au culoare cenusie-rosiatica, structura porfirica si textura compacta. Compozitia lor mineralogica este: - Feldspati 6 – 19,4% - Cuart 3,3 – 19,5% - Minerale opace 1,5 - 2% - Matrice 72 – 91% Cateva proprietati mecanice: - densitate 2,68 g/cm3; - densitate aparenta 2,66-2,68 g/cm3; - compactitate 98,95% - porositate locala 1,05%; - absorbtie de apa la temperatura si presiune normala 0,09-0,58%; - coeficient de saturatie 0,44-0,79 - rezistenta la compresiune pe epruveta 162-224 N/mm2; - rezistenta la compresiune dupa 25 de cicluri inghet-dezghet 129-204 N/mm2; - coeficient de gelivitate 0-18%

A.6. DESEURI SI EMISII REZULTATE PRIN FUNCTIONAREA EXPLOATARII A.6.1.Deseuri

In conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de exploatare ―Dealul Muchia cu Pari‖ se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri menajere:

- deşeuri din hârtie şi carton – cod 20.01.01.

- resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri – cod 20.01.03;

- resturi mărunte de metale-conserve etc. – cod 20.01.05. Deşeuri tehnologice:

- loess + fragmente de porfire alterate (din coperta), ca steril pentru valorificare minieră – cod 01.03.01(cantitati variabile, crescand de la zero pe culmea dealului la cca 3000-4000 m3/ha, la baza, conform evaluarilor geologice); - material mărunt (split), ca deseuri de la prelucrarea rocii utile – cod 01.01.02 ; Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

- baterii de acumulatori – cod 16.06.01.

- anvelope uzate – cod 12.01.03

- deşeuri metalice (piese uzate) – cod 17.04.05 În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă) nu se produc şi nici

nu vor depozita alte tipuri de deşeuri.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor Deseurile menajere (2,3 m3/an) rezultate se vor colecta selectiv, in vederea valorificării (carton,

hartie, plastic), depozitandu-se in locuri speciale amenajate, pana la transportarea acestora la unităţi de tip REMAT.

Cele care nu se pot valorifica se depozitează in containere si vor fi preluate de o unitate de salubritate si transportate la halda de gunoi a comunei Dorobanţu sau la cea a orasului Macin.

Cariera va avea in perioada de maximă activitate un număr de 25 angajaţi iar volumul deseurilor menajere se poate stabili luand in considerare cantitatea medie produsă de un om pe zi, de cca. 0,5 Kg;

25 angajaţi x 0,5 Kg/zi x 250 zile = 3125 Kg/an 2,3 m3/an.



8

Acestea sunt formate din resturi alimentare, deseuri din hartie, recipienţi de plastic pentru lichide alimentare (PET). Depozitarea deseurilor se va face pe o platformă betonată, in cadrul organizării de santier; se vor achiziţiona recipienţi adecvaţi pentru colectarea deseurilor de tip menajer si a deseurilor metalice.

Deseurile tehnologice - provin din procesul de extracţie si prelucrare a porfirelor microgranitice. Deseurile rezultate din activitatea de descopertare si exploatare sunt reprezentate prin roci sterile

(depozite loessoide si fragmente si blocuri de porfire alterate) la care se adaugă materialul rezultat prin pierderi la exploatare (argile si fragmente mărunte de porfire) si prelucrare (split mărunt) .

Trebuie mentionat ca asa-zisul steril rezultat la prelucrare (split) isi poate gasi o eventuala utilizare si poate fi valorificat ca atare.

Deseurile din activităţi conexe - sunt reprezentate prin deseuri provenite din activitatea parcului auto si a utilajelor :

- anvelope uzate; vor fi depozitate intr-un loc special amenajat, in vederea valorificării la REMAT;

- acumulatori uzaţi; vor fi depozitaţi in magazia de materiale, in vederea valorificării la REMAT;

- uleiurile minerale uzate (ulei de motor, ulei hidraulic etc); vor fi recuperate, stocate (in bidoane de metal) si apoi valorificate la unitati de reciclare.

- deseurie metalice provenite din activitatea de reparaţii; vor fi colectate in vederea valorificării prin unităţi specializate.

Tipuri de deseuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare si depozitare si modul de valorificare a acestora sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.crt Tip deseu Cod U/M Cantitate medie/an

Modul de depozitare

Modul de valorificare

1 Deseuri menajere 20.03.01 t 3,2 Conteinere metalice Groapa de gunoi a orasului Macin

2 Anvelope uzate 12.01.03 buc 12 Platforma betonata deschisa

Unitate de profil

3 Acumulatori uzaţi 16.06.01 buc 4 Incinta magazie materiale

Unitate de profil

4 Deseuri metalice 17.04.05 t 0,5 Conteinere metalice Unitate de profil

5 Uleiuri uzate 13.02.05 l 400 Butoaie metalice Unitate de profil

6

loess + fragmente de porfir, ca deseuri de la descoperta ,

de la pierderile de exploatare si concasare-sortare (split)

01.01.02 m3 12.500

La amenjarea platformelor si drumurilor din perimetru de exploatare, intreţinere drumuri secundare Carjelari

Cantitatile sus mentionate sunt substantial mai mici in primii ani de exploatare, cand activitatea se va desfasura pe baza de permis temporar de exploatare .

Estimarile de mai sus privesc faza de operare, cand se vor folosi toate utilajele, la capacitate

maxima. In faza de construire si preproductie, personalul va fi diminuat, in medie fiind de 10-15 persoane, astfel incat cantitatea de deseuri menajere se reduce proportional. Deasemenea se reduc consumurile de utilitati si utilaje.

In ceea ce priveste sistemul de management al deseurilor se prevede păstrarea evidenţei tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate si eliminarea lor de pe amplasamente, conf. HG 856/2002.



9

Transportul deseurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de contract iar depozitarea deseurilor in rampa de deseuri a orasului Macin se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu

modificarile si completarile ulterioare. Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG nr.1057/2001 privind

regimul bateriilor si acumulatorilor care conţin substanţe periculoase. Monitorizarea gestiunii deseurilor se va face prin evidenţa deseurilor produse (in conformitate cu

HG nr. 856/2002) si raportarea semestrială a situaţiei deseurilor gestionate, către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deseurilor din cadrul APM Tulcea, in conformitate cu formularele de raportare a deseurilor.

Gestiunea ambalajelor La livrarea cantităţilor de produse de carieră (blocuri naturale, piatră spartă brută, piatră spartă

sortată, agregate de carieră) nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt incărcate direct de pe vatra carierei sau din depozitele cu sorturi de

agregate, in mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor. In cazul in care in activitatea desfăsurată in carieră vor apare cantităţi de ambalaje si/sau deseuri de

ambalaje, gestionarea si monitorizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.

A.6.2.Surse de poluanti A.6.2.1.Surse de poluanti in aer Surse de poluare a aerului in perioada de constructie In perioada de construire emisiile de poluanti in aer privesc particule in suspensie si noxe produse

ca urmare a arderii carburantilor in motoare termice Emisiile de particule in suspensie si de praf sunt produse ca urmare a deplasarii utilajelor pe drumuri neasfaltate si prin operatiile de decopertare si excavare; mai pot fi produse, in cantitati reduse, prin lucrari de constructii montaj la statia de prelucrare si la cantarul bascula . Durata fazei de construire este redusa in comparatie cu durata fazei de operare iar intensitatea poluarii este scazuta. Cantitatea de praf emisa se poate estima pe baza relatiei:

Q=

in care este factorul de emisie (dependent de continutul in praf, marimea particulelor, umezeala si viteza curentilor de are) iar T este masa dislocata. Prin urmare, avand in vedere ca in faza de construire se va decoperta o suprafata de cca 6,3 ha, la o grosime medie de 15 cm, rezulta un volum de 19.000 m3 material. Considerand un factor mediu de 0,0061 kg/tona si o densitate medie de 1,85 t/ m3, cantitatea maxima de praf care se poate emite, teoretic, este de cca 214 t intr-un interval de timp mediu de 5 luni. Dispersia pe o suprafata foarte mare va face ca aceasta cantitate sa nu duca la concentratii periculoase. Arderea carburantilor in motoare termice, ca factor de emisii a noxelor, va fi tratata mai jos. Trebuie subliniat ca in faza de constructie activitatea poluanta a utilajelor este cu cel putin 50% mai redusa decat in faza de operare. Ca sursa de poluare prin emisii de noxe poate fi considerata si activitatea de alimentare a utilajelor cu carburant. Concentratiile noxelor pot fi cuprinse, dupa normative, in urmatoarele limite admisibile: NOx: 0,03– 0,05 mg/ m3, COV: 0,15 – 0,30 mg/ m3, CO: 0,50 – 1,00 mg/ m3. Aceste valori pot fi atinse numai accidental, in situatii exceptionale. Atenuarea cu distanta fata de sursa de poluare este exponentiala si scade sub 30% la 50 m distanta .

Surse de poluare a aerului in perioada de operare Pe langa sursele mentionate la faza de construire, in faza de operare intervin suplimentar, ca surse de praf si particule, precum si ca surse de emisie a noxelor, statia de prelucrare si activitatea de derocare



10

prin explozii controlate. In cele ce urmeaza se face un calcul estimativ al poluarii produse in perioada de maxima activitate a exploatarii.

Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele termice (Diesel) ale următoarelor utilaje folosite

la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare a zăcământului (sunt mentionate consumurile

normale): - foreza hidraulica tip Tamrock (90 – 100 mm), 10 ml/h =1 buc-10 l/h - excavator tip Komatsu PC 600 cupa de 3,5 m3 =1 buc-30 l/h - autoincarcator frontal tip Caterpillar 966 G II ; =1 buc-15 l/h - buldozer Caterpillar D7 =1 buc-30 l/h - Dumper Caterpillar 25 t =2 buc-10 l/100km - Compresor XAS – 57D - 3,0 m3 /min =1 buc-7 l/h - Grup generator electric Caterpillar de 175 KVA =1 buc-10 l/h Analiza gazelor de ardere rezultate în urma unei exploatări normale a utilajelor, relevă prezenţa

următoarelor noxe şi concentraţii (raportate la cantitatea de combustibil utilizată):

CO 2,10 %

NOx 2,70 %

SOx 0,78 %

Hidrocarburi nearse 1,30 %

Aldehide 0,0 8%

La un program de lucru de 5 zile pe saptamana , 10 ore pe zi, consumul total anual al utilajelor este

estimat la cca 109.000 litri de motorina, in cazul exploatarii unei cantitati de cca 500.000 t roca. In perioada exploatarii pe baza de permise temporare, cantitatile vor fi mult diminuate (de pana la 10 ori).

Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de poluati :

Poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 % 1.98 7.92 0.99

NOx 2,70 % 2.54 10.16 1.27

SOx 0,78 % 0.73 2.92 0.36

Hidrocarburi nearse 1,30 % 1.22 4.88 0.61

Aldehide 0,0 8% 0.075 0.3 0.037

Debitul mediu de noxe emis de sursele existente in cariera va fi de cca 26,4 kg/zi sau 3,3 kg/oră. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor valori, functie de

numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat, si de regimul de utilizare. Datorită unei dispersii relativ uniforme si pe o suprafata mare, nu se vor produce concentraţii peste

limitele admise. Emisii de gaze datorate lucrarilor de impuscare In cariera se vor utiliza materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO2, N2O4)

in volum maxim de 60 l/Kg exploziv, exprimat in CO conventional. Va fi utilizat, in principal, gelul exploziv tip Rovex Extra. Emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibil vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor executa detonarile, adica de 1-2 ori pe luna.

Cantitatea de exploziv utilizata la o detonare este de cca 1.000 Kg echivalent TNT, pe treapta de impuscare, din care: 110 Kg astralita si 1216 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 935 kg exploziv tip Rovex Extra. Emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt :



11

POLUANT CANTITATE ( Kg/ detonare)

FRECVENTA DETONARILOR

CO NOx COV H2S

Particule in suspensie

50,13 35,12 0,89 19,73 261,76

1-2 / luna

Emisia de particule in suspensie apare ca efect al detonarii, pe cand celelalte noxe sunt produse de

ardere ale componentelor explozivilor. Frecventa detonarilor si cantitatea de exploziv pe treapta de impuscare vor creste, in functie de

necesitati, dupa obtinerea licentei de exploatare. Efectul acestor emisii are durata scurta si, dupa cum arata modelele de dispersie, concentratiile

gazelor emise revin la valori normale intr-un interval scurt de timp . Aria de raspandire a noxelor si a pulberilor in suspensie, generate prin detonarea incarcaturii

explozive, este in principal incinta carierei si se diminueaza logaritmic, spre zonele adiacente acesteia. Emisii de COV datorate cisternei de carburanti In incinta perimetrului organizarii de santier se va amplasa cisterna de carburanti, pe o platforma

betonata. Cisterna va stationa pe amplasamentul amenajat pana la consumarea carburantului, urmand a fi inlocuita cu alta, plina.

Sursele de poluare ale atmosferei, specifice depozitelor de carburanti, sunt reprezentate prin: - emanatiile din rezervorul de motorina; - alimentarea utilajelor; Poluantii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV). Pentru activitatea

desfasurata este estimata o cantitate de motorina de cca 377 kg/zi ( 438 l/zi). Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati in atmosfera sunt: - debit masic max. de la depozitarea motorinei D1 = 0,12 Kg/ m3/zi x 10 m3/24 h = 0,05 Kg/h - debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor: D2 = 1,4 Kg/ m3 x 10 m3/24 h = 0, 58 Kg/h Dispersia activităţilor în perimetru nu permite adoptarea soluţiilor de epurare şi de

colectare a gazelor în atmosferă, cu instalaţii fixe. Surse de poluare a aerului in perioada de dezafectare In acesta etapa emisiile de praf si noxe sunt comparabile cu cele din faza de construire. Prin

urmare, impactul va scadea semnificativ fata de faza de operare, ca urmare a incetarii derocarii cu explozivi, a activitatii de concasare-sortare si a transportului produselor finite.

A.6.2.2.1.Masuri de minimizare a impactului asupra mediului

Pentru reducerea la maximum a poluării atmosferei, în cariera se vor adopta măsuri tehnico – organizatorice vizând:

- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe majore; - evitarea răspândirii în atmosferă a prafului, la operaţiunile de forare, prin utilizarea unei foreze

hidropneumatice cu sapă, prevăzută cu un captator de praf.; - realizarea găurilor de mină cu perforatorul umed, cu butelii sub presiune; personalul va folosi măşti

antipraf. - în vederea diminuării concentraţiei de gaze toxice emise în momentul exploziei, sub limita maximă

admisă de normele în vigoare (CMA), se vor lua măsuri vizând redistribuirea încărcăturii explozive. Valorile estimate vor trebui să fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 – 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 şi 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice).

- pentru reducerea concentraţiei de praf sub CMA stabilită prin norme (de 0,6 mg/m3), vatra carierei, bermele de circulaţie precum şi materialul extras care urmează a fi încărcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor şi a unor pulverizatoare.



12

- pentru limitarea la maxim a poluării atmosferei în zona adiacentă carierei, datorată funcţionării motoarelor cu ardere internă, se vor achiziţiona utilaje cu motoare performante şi se vor lua măsuri de prevenire a uzurii avansate a acestora. Se vor executa măsurători de emanaţii de gaze nocive în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor iar utilajele cu deficienţe majore vor fi înlocuite.

In cazul cisternei de carburanţi, sursa de poluare aferentă operaţiunii de alimentare cu carburanţi este o sursă necontrolată, adică aerul impurificat nu poate fi preluat şi evacuat printr-un sistem de purificare, astfel că nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

In faza de construire si preproductie emisiile de noxe in atmosfera sunt diminuate

corespunzator cu raportul dintre volumele de roca ce vor fi extrase ( 1/8 pana la 1/10) .

A.6.2.2. Surse de poluanti in sol

Zona dealului Muchia cu Pari si partile marginale, mai coborate, sunt acoperite, in general, cu

soluri cenusii inchise si cernoziomuri argiloiluviale care trec, odata cu cresterea altitudinii, la

cernoziomuri cambice si litosoluri. La acestea se adauga, pe areale restranse, soluri argiloiluviale brune

podzolite. Sursele de poluare a solului in perioada de constructie In acesta perioada se va produce cel mai mare impact asupra solului, intrucat se va desolifica intr-

un interval de cca 5 luni o suprafata relativ mare, de cca 6,3 ha, necesara constructiei blocurilor functionale ale exploatarii.

Desolificarea priveste suprafetele mentionate mai sus, din cadrul organizarii de santier, platformelor haldelor, statiei de prelucrare si drumurilor interioare.

Sursele de poluare avand ca efect diverse categorii de impacturi sunt :

- realizarea excavatiilor si desolificarilor;

- poluarea prin depunerea prafului si particulelor in suspensie, contaminate cu noxe de ardere sau scurgeri de carburanti;

- depunerea noxelor emise in aer ca urmare a arderii combustibililor in motoare termice

- scurgeri accidentale de carburanti sau librefianti de la utilajele folosite in perimetrul minier. Depunerile de praf necontaminat nu sunt considerate surse de poluare a solului si subsolului. Intrucat estimarile privind concentratiile in aer nu intrevad aparitia unor concentratii periculoase,

nici depunerile pe sol nu pot atinge valori peste limitele admisibile. Sursele de poluare a solului in perioada de operare In plus fata de perioada de construire apar cateva noi surse de poluare sau perturbare a solului si

subsolului:

- aparitia excavatiei ca urmare a derocarilor cu ajutorul explozivilor; cresterea graduala a suprafetei exploatarii;

- forarea subsolului pe adancimi de 12-14 m, pentru introducerea incarcaturilor explozive;

- activitatea de incarcare si transport a materialului supus prelucrarii si a produselor finite; La acestea se adauga sursele mentionate in cadrul fazei de construire.

Sursele de poluare a solului in perioada de dezafectare In perioada de dezafectare dispar multe din sursele de poluare specifice fazei de operare :

concasorul, statia de sortare, derocarile cu explozivi, activitatea de foraj, activitatea de incarcare si transport.

Surse de poluare specifice in aceasta perioada sunt:

- activitatea de dezafectare a organizarii de santier;

- transportul deseurilor la gropile de gunoi sau la unitati de reciclare;

- demontarea platformelor betonate si a fundatiilor si transportul lor pentru concasarea si reciclarea materialelor rezultate (fier si agregate pentru betoane);

- transportul sterilului din halda pe vatra carierei si pe berme si nivelerea lui;

- transportul solului vegetal din halda pentru resolificarea zonelor excavatiei, organizarii de santier si a platformei statiei de prelucrare;



13

- retragerea treptata a utilajelor

A.6.2.2.1. Masuri de minimizare a impactului asupra solului In toate fazele de implementare a proiectului se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

- manipularea corecta a carburantilor utilizati pentru alimentarea utilajelor, care se va face pe platforma betonata; - amplasarea rezervorului-cisterna pe platforma betonata, prevazuta cu cuva de retentie; - efectuarea de reparatii la utilaje numai in zona organizarii de santier, pe platforma betonata; - indepartarea stratului de sol poluat accidental si transportul acestuia in conteinere la statiile de procesare;

- amenajarea unei fose ecologice pentru personalul din santier ;

- asigurarea drenarii apelor meteorice de pe platformele din cadrul exploatarii catre canale colectoare

avand la partea terminala filtre de nisip care se vor inlocui in cazul unor scurgeri de carburanti; Măsuri pentru protecţia zăcământului Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de

evitare a activării şi dezvoltării fisurilor naturale existente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri. În acest sens:

- se va evita supraîncărcarea bermei superioare; - se vor folosi scheme de împuşcare cu întârziere şi se va utiliza împuşcarea de prefisurare; - se vor limita vibraţiile produse de utilaje la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va menţine în permanenţă panta taluzurilor în limite normale de siguranţă; - se va asigura unui unghi de taluz al frontului de carieră activ (cu hmax = 10 m), de maxim 750 (în cazul

semitreptelor de 5,0 m înălţime, de 800); - se vor evita infiltraţiile de apă pluviala, prin execuţia unor drenuri pe berme şi va fi realizată o pantă a

vetrei carierei de cca. 10o/oo , pentru asigurarea scurgerii naturale. Apa va fi preluată de un canal drenor, situat pe conturul vetrei carierei si care nu are legătură directa cu emisarul.

Protecţia taluzurilor şi a bermelor de carieră La taluzurile treptei în mişcare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri: Se vor respecta cu stricteţe elementele geometrice ale carierei, stabilite în proiect şi anume:

- înălţimea maximă a treptei de exploatare;

- înălţimea maximă a treptei de haldare;

- lăţimile minime ale bermelor treptei de excavare şi haldare (de lucru, de transport şi de siguranţă);

- unghiul de taluz maxim (în masiv şi în haldă); - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei în funcţie de

proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de serviciu programată pentru taluzurile respective;

- se va urmări periodic stabilitatea taluzurilor definitive atât vizual, cât şi prin ridicări topografice (acest lucru se va face periodic şi ori de câte ori este necesar);

- în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Protecţia stabilităţii haldei constituită din sol fertil (vegetal) Pentru prevenirea pierderii stabilitătii si alunecării haldei de sol, se impune adoptarea unor măsuri

de ordin constructiv si de întretinere a acestui depozit, pe toată durata activitătilor de exploatare: - materialul haldat va fi cât mai uniform repartizat pe suprafata de depozitare; - se vor executa lucrări de drenare la piciorul haldei, prin asigurarea unei pante naturale de scurgere

a apelor de siroire sau, daca va fi cazul, prin santuri săpate în terenul de bază, cu scurgere asigurată; - se vor executa lucrări de aerare a haldei, prin montarea unor tuburi de PVC prevazute cu slituri; - se vor respecta cu strictete: înăltimea haldei, unghiul de taluz si celelalte elemente constructive,

stabilite prin proiect, după metodele de calcul ale mecanicii rocilor si pe baza parametrilor fizico-mecanici determinati in situ sau în laborator;

- halda se va compacta si nivela cu utilajele folosite la haldare; - unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 25°;



14

- înăltimea maximă a haldei nu va depăsi 5 m; - pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi înierbată si plantată cu arboret cu crestere rapidă. - prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija si îndepărta apele superficiale din depresiuni, gropi

sau alte acumulări de ape ce pot apărea, după precipitatii abundente, în cadrul haldei ; Toate lucrările din carieră vor fi conduse strict după prevederile programului de exploatare anual . După cum s-a menţionat, în primul an de functionare a exploatării, nu se va forma haldă de steril,

întrucât întregul volum de steril rezultat din activitatea de descopertare şi exploatare a rocii extrase va fi utilizat la amenajarea şi întreţinerea drumurilor de acces si a celor dintre organizarea de şantier, vatra carierei şi staţia de concasare.

În cazul realizării haldei de steril (începând cu anii 3-4 de exploatare), ca măsuri suplimentare pentru stabilitatea taluzelor acesteia, se vor intreprinde următoarele lucrări:

- se vor executa trepte de infratire de 20 – 30 cm pe suprafaţa destinată haldei, prin îndepărtarea solului vegetal;

- înainte de amenajarea patului haldei se va construi un dig de iniţiere, pe toată latura nordică (dinspre vale) a haldei, din supragabariti sau din materialul steril rezultat de la lucrările de pregătire;

- se va realiza un canal deversor la piciorul haldei, pentru evitarea acumulării apei pe taluzul exterior al digului de iniţiere, care va prelua apele de şiroire şi le va dirija către şanţul de gardă al drumului de acces;

- haldarea materialului se va realiza astfel încât să se asigure compactarea lui prin circulaţia utilajelor de nivelare şi a mijloacelor de transport;

- unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 300; - înălţimea haldei de steril va fi hmax = 10,0 m (două trepte de 5,0 m înălţime, cu berma de siguranţă

dintre trepte având lăţimea de minim 3 m; - înierbarea temporară sau plantarea de lăstăriş pe haldă.

A.6.2.3. Surse de poluanti in ape In cadrul perimetrului de exploatare si in vecinatatea acestuia nu sunt cursuri permanente de apa .

In perimetrul de exploatare nu sunt conditii hidrogeologice pentru a se constitui acvivere subterane. Prin urmare nu se pune problema poluarii apelor subterane sau de suprafata. Poluarea terenurilor inconjuratoare prin transportul apelor de siroire care se scurg de pe

platformele de lucru este exclusa, date fiind : - drenurile colectoare de pe conturul vetrei carierei; - drenurile de pe conturul platformei de prelucrare-depozitare; - drenurile de la baza haldei de steril; - asigurarea unei pante de scurgere naturala a apelor pluviale catre drenurile mentionate; - asigurarea de bazine decantoare si filtre de nisip inainte de deversarea in canalele de scurgere de la

marginea drumurilor de exploatare; Sursele posibile de poluare sunt aceleasi ca si in cazul factorului de mediu sol-subsol.

A.6.2.4. Surse de zgomot

Procesul de impuscare propriu-zis are un efect perturbator, prin zgomot si vibratii, si prin urmare trebuie sa se tina seama de :

- utilizarea unor combinatii intre schemele de puscare si intarzierile exploziilor intre gaurile de sonda adiacente; prin folosirea sistemelor NONEL si a schemelor de puscare, declansarea exploziei se face cu intarzieri calculate si in plus se elimina posibilitatea declansarii accidentale a exploziilor datorita unor sarcini electrice accidentale;

- unda elastica rezultata in momentul declansarii exploziei are o atenuare, atat in spatiu cat si in timp, functie de parametrii elastici ai mediului si de caracteristica de directivitate impusa prin schema de puscare;

- ordinea de explodare a incarcaturii se face cu intarziere, de la centrul gaurii, spre partea bazala si spre partea superioara, si de la gaura centrala a primului rand, spre extremitatile laterale si spre randurile



15

urmatoare, tehnologie care asigura reducerea semnificativa a intensitatii seismice si a zgomotului si o eficienta sporita a efectului de derocare.

Sursele de zgomot sunt legate in principal de puscari, dar si de functionarea utilajelor ; conform cartilor tehnice nivelul zgomotului produs este:

- încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la 30 m = 61 dB (A); - excavator de 3,2 m3, într-un ciclu de încărcare a unei basculante, emisie sonoră la 30 m = 75 dB (A); - dumper Caterpillar, emisie sonoră la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A); - buldozer în lucru, emisie sonoră la 30 m = 74,5 dB (A); - electrocompresor, putere acustică = 100 dB (A); - instalaţie de foraj în funcţiune =110 dB(A), la 6 m distanţă.

In cazul exploziilor se estimează puteri acustice echivalente de 165–170 dB (A). Acesta este principalul factor perturbator, cu intensitate mare, dar avand o actiune extrem de redusa in timp. Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe (grupul generator, concasorul, statia de sortare ) sau mobile (utilajele de incarcare, dumperele, basculantele).

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat (primele casele din localitatea Carjelari sau limita Padurii Babadag, situate la cca 600 m distanta) s-a calculat nivelul de zgomot pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent la distanta respectiva; legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma :

Zx=Zt -10 log 4x2

SURSA DE ZGOMOT dB

Instalaţie de foraj 110 Autobasculantă 65 Incarcator frontal 61 Buldozer 75 Excavator 75 Compresor 100

Fond natural+alte activ 45

Zgomot total 110,4 la distanta de 600 m Zgomotul echivalent 43,9

fond 50 dB Zgomot total 50,9

Nivelul zgomotelor la primii receptori din localitatea Cârjelari, situati la cel putin 600 m sud de

frontul carierei, va fi foarte mult diminuat din cauza distanţei şi a reliefului, fiind ecranate, în parte, de culmea Muchia cu Pari. La 200 m de front, puterea acustică a zgomotelor scade la <55 dB(A).

In primii ani de exploatare, pana cand se vor forma fronturile si treptele carierei, propagarea zgomotelor va fi in mare parte directa. Pe masura dezvoltarii excavatiei si a patrunderii in masiv, zgomotele vor fi ecranate de taluzele sudic si estic, astfel incat localitatea Carjelari si zona impadurita a sitului Natura 2000 Padurea Babadag vor fi ecranate.

Proprietarii caselor cele mai apropiate de zona de lucru (cca 600 m distanţă) nu vor fi deranjaţi de zgomot în timpul zilei (STAS-ul 10.009 – 88 acceptă, pentru zonele locuite, valori maxime de 50 dB putere echivalenta la 2 m de peretele constructiei); noaptea, activitatea este oprită.

A.6.2.5. Surse de vibratii

Marimile fizice avute in vedere la evaluarea vibratiilor sunt:

• la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa,

• la oameni, intensitatea oscilatiei KBF, calculata din viteza oscilatiei, ca functie de frecventa si timp Rezultatul evaluarii este dependent de :

• efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia;



16

• durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte. Sursele de vibratii sunt reprezentate, in principal, de exploziile de derocare in gauri de foreza si, in

secundar, de statia de prelucrare si celelalte utilaje din zona carierei. Plasamentul gaurilor de puscare, numarul si lungimea lor se vor modifica dupa caz la caz, tinand

cont de situatia concreta din teren, urmarindu-se si respectarea parametrilor: inaltimea treptelor, inclinarea taluzului final si avansul de atac.

Prin calitatea corespunzatoare a burajului (argilos, nisipos, umed) si functie de cantitatea de exploziv se asigura o buna distributie a energiei exploziei, rezultat care poate fi urmarit prin cantitatea mare de material rupt din taluz si prin imprastierea redusa a fragmentelor de roca, in jurul centrului de explozie.

Atunci cand aprinderea secventiala este temporizata adecvat, sunt detonate simultan numai mici cantitati de explozibil. Utilizarea secventelor de puscare controlate cu sistemul de temporizare NONEL permite producerea unor explozii mici, multiple, care actioneaza insa ca o singura incarcatura, fara generarea unei deplasari de material in afara zonei puscate mai mare decat aria de actiune a fiecarei explozii individuale.

Schemele de puscare si intarzierile exploziilor reduc efectul seimic si zgomotul cu pana la 40% fata de cazul unei detonari simple, punctuale, a aceleiasi cantitati de explozibil.

Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare (la care se utilizeaza cantitati reduse de exploziv) se poate orienta directia de impact maxim, in ceea ce priveste propagarea vibratiiilor, intrucat in acest fel se creeaza in masiv zone cu proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii initiale. Unda elastica se transmite mai repede prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult.

Din studiile geomecanice efectuate pentru determinarea efectelor derocarilor cu explozivi asupra constructiilor, s-a observat ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice rezultate din puscare) scade foarte mult cu distanta fata de centrul de explozie, in functie si de metoda de puscare.

Viteza de oscilatie fata de distanta este functie si de cantitatea de exploziv detonata pe treapta de puscare.

Felul puscarii Distanta fata de focarul exploziei

100 m 200 m 300 m 400 m 500 m

Viteza de oscilatie mm/s

Instantanee 24.8 5.1 4.7 3.0 2.2

Cu microintarziere

nt=0,140 s

17.6 6.5 3.3 2.2 1.6

Cu microintarziere

nt=0,600 s

14.6 5.4 2.8 1.7 1.3

Există standarde referitoare la vibraţii, care tratează efectele vibraţiilor generate de traficul de vehicule şi de utilaje asupra locuinţelor şi clădirilor social – culturale precum şi a ocupanţilor acestora, aceste standarde fiind: Standardul românesc SR 12025/1-94: Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Metode de măsurare: STAS 12025/- 94 stabileşte metodele de măsurare a parametrilor vibraţiilor aferenţi produse de traficul rutier, propagate prin străzi şi care afectează clădiri sau părţi de clădiri. Standardul românesc SR 12025/2-94: Acustica în construcţii: Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. (Limite admisibile): STAS-ul SR 12025-2/94 stabileşte limitele admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale precum şi pentru ocupanţii acestora, care pot fi afectate de vibraţii produse de utilaje interne/externe sau de vibraţii propagate ca urmare a traficului rutier de pe străzile din apropiere. In Romania nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana.



17

Conform normativului DIN 4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european, intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul urmator :

Tipul zonei Ziua Noaptea

KBFmax KBFbmax KBFtr KBFmax KBFmax KBFtr Zone in care se afla doar instalatii

cu activitati lucrative si locuinte pentru supraveghere sau interventie

0.4 6 0.2 0.3 0.6 0.15

Zone in care se afla in principal instalatii cu activitati lucrative

0.3 6 0.15 0.2 0.4 0.1

Zone in care nu se afla nici instalatii cu activitati lucrative si nici locuinte

0.2 5 0.1 0.15 0.3 0.07

Zone in care se afla in principal sau exclusiv locuinte

0.15 0.3 0.07 0.1 0.3 0.07

Zone cu necesar deosebit de protectie, de ex. spitale si clinici

0.1 0.3 0.05 0.1 0.15 0.05

Cu ajutorul parametrilor de exploatare şi de împuşcare au fost evaluate efectele exploziilor asupra

obiectivelor din zonă avându-se în vedere două situaţii distincte şi anume : a) propagarea undelor seismice prin sol; b) efectul seismic al undei de şoc aeriene;

Detonarea unei încărcături explozive în carieră provoacă, până la o anumită distanţă, mişcarea armonică a particulelor de rocă, cu o frecvenţă relativ mare, manifestată prin fenomenul de vibrare a terenului. Aceste vibraţii transmit asupra obiectivelor din zona de influenţă a exploziilor, eforturi de compresiune – întindere, forfecare şi încovoiere, ce pot provoca fisuri în casele aflate la o distanţă oarecare de perimetrul carierei.

Obiectivul principal de protejat, aflat in zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare este statie de concasare sortare, aflată la distanţa de cca 325 m de fronturile de împuşcare:

rs = 325 m. Detonarea unei încărcături explozive în carieră provoacă mişcarea armonică a particulelor de rocă,

cu o frecvenţă relativ mare, manifestată prin fenomenul de vibrare a terenului. Aceste vibraţii transmit asupra obiectivelor din zona de influenţă a exploziilor eforturi de compresiune – întindere, forfecare şi încovoiere, ce pot provoca fisuri în casele aflate la o distanţă oarecare de perimetrul carierei .

Deteriorările arhitecturale sunt deteriorări superficiale ce nu afectează structura de rezistenţă a construcţiilor respective. Deteriorările structurale, în schimb, se manifestă în elementele esenţiale ale obiectivelor de protejat, elemente de care depinde siguranţa .

Din aceste considerente, în cele ce urmează se evaluează numai gradul de pericol, când se va utiliza o cantitate de materie explozivă de 1000 kg echiv. TNT. Pentru o evaluare cu un grad de certitudine cât mai ridicat al riscului de deteriorare, nivelul acestuia se calculează în baza următoarelor criterii:

a) mărimea deplasării particulei, u [mm] ; b) mărimea vitezei particulei, v [cm/s] ; c) mărimea acceleraţiei mişcării particulei, g = 9,81 m/s2 ; d) energia relativă, ER ; e) factorul Zeller, Z ; f) intensitatea vibraţiilor, vibrar, S; g) valoarea mediată a spectrului pseudo-vitezelor relative,(SPVR)m, m/s.

Ţinând seama că undele Rayleigh produse de explozii sunt intense şi prezintă de regulă cel mai mare pericol pentru construcţii, se vor determina şi parametrii acestora.

La exploatarea sursei de roca utilă se va ţine seama de influenţa activităţii pentru următoarele obiective: 1.Statia de concasare-sortare situată la nord-est fata de perimetrul de exploatare, la o distanţă de cca. 325 m. 2.Primele case din Carjelari, aflate la cca 600 m sud



18

a)Evaluarea efectului seismic prin mărimea deplasării particulei Pentru calculul deplasării radiale, produsă de vibraţiile seismice provenite de la explozii, se poate

utiliza relaţia:

c

a

r

Qku

[mm], unde:

Q = QTNT = 1000 kg; r = 325 m; 600 m ka este un coeficient, ce depinde de natura rocilor în care are loc explozia şi de natura rocilor; ka= 1,15 – pentru exploziile în roci stâncoase şi pentru amplasament în roci stâncoase si argiloase

(loess); r=325 m u=0,112 mm r=600 m u=0,06 mm La stabilirea nivelului admisibil al deplasării particulelor terenului trebuie ţinut seama şi de factorul

frecvenţă, ce intervine la mişcarea seismică provocată de explozie.Pentru aceasta, în prima fază calculăm perioada de oscilaţie a undei longitudinale de rarefiere cu ajutorul relaţiei:

][0065,0 6 sQT ;

T=0,02 s

Frecvenţa va fi în acest caz:

f=50 Hz; În vederea prevenirii apariţiei fisurilor în construcţii, în tabelul nr. 3 se prezintă nivelurile admisibile

ale deplasării în funcţie de frecvenţa vibraţiilor:

Tabelul nr. 3 Niveluri admisibile ale vibraţiilor (după Buzdugan et al, 1976)

Frecvenţa vibraţiei [Hz]

5 10 20 30 40 50

Nivelul admisibil al deplasării pentru evitarea fisurilor [mm]

2,67

1,35 0,66 0,46 0,33 0,28

La frecvenţa fe=50 Hz, mărimea deplasării particulelor de rocă, evaluată la valoarea de u =0,158 mm, este mai mică decât nivelul maxim admisibil al vibraţiilor, corespunzătoare frecvenţei reper f = 50 Hz prezentată în tabelul nr.3, deci:

u = 0,112 mm <uadm=0,280 mm. b)Evaluarea efectului seismic prin mărimea vitezei particulei

Viteza particulei se poate evalua prin următoarea relaţie, în care se ţine seama de condiţiile de explozie, de amplasament şi mediu de propagare etc (relaţia lui Kuzneţov):

]/[

23

3

654321 scmr

QKKKKKKv

c

, in care:

Q = 1000 kg; rc = 325 m; K1 este coeficient, ce ia în considerare tipul rocilor în care are loc explozia şi al rocilor din

amplasamentul conductelor, precum şi anotimpul; K1 = 120 – pentru roci stâncoase mai tari decât media, în care are loc explozia şi pentru roci

stâncoase cu un strat subţire de depuneri, pentru toate anotimpurile; K2 - coeficient, ce ia în considerare modul în care este direcţionată explozia faţă de poziţia

obiectivului protejat; K2 = 0,85 – în flancul blocului de împuşcat; K3 – coeficient care ţine seama de condiţiile de împuşcare; K3 = 1,0 – cu abataj frontal obişnuit; K4 – coeficient care ţine seama de metoda de împuşcare; pentru explozivii cu microîntârziere se

aplică relaţia:



19

n

K08,1

4 , unde:

n este numărul treptelor de întârziere; n = 11;

;32563,011

08,14 K

K5 – coeficient, care ia în considerare raportul dintre distanţa rc şi lungimea Lf a blocului împuşcat; pentru raportul:

;4.395

325

f

c

L

r

K5 = 1,00; K6 - coeficient care ţine seama de creşterea relativă a vitezei particulei la amplasarea găurilor în

mai multe rânduri; K6 = 1,00 – pentru 2 rânduri de găuri, V = 0,179 cm/s . Pentru o cantitate de exploziv de 1000 kg echivalent TNT, variatia vitezei de oscilatie cu distanta

este prezentata in graficul de mai jos :

Se observa ca la distante de cca 500 m de locul exploziei viteza de oscilatie este sub 0,2 cm/s. c)Evaluarea efectului seismic prin mărimea acceleraţiei mişcării particulei

Calculul acceleraţiei se poate face cu ajutorul următoarei formule empirice (Hudson, 1981):

],/81,9[95,877 2

2

43

smgr

Qa

c

in care :

Q = 1,0 t; rc = 325 m a = 0,0083 g. După criteriul de deteriorare dat de Buzdugan et al (1976), nivelul de vibraţie seismică, calculat în

condiţiile de împuşcare cu încărcătură de 1000 kg şi cu distanţa de 325 m, este mult sub limita periculoasă . d)Evaluarea efectului seismic prin mărimea energiei relative, ER

Energia relativă, ER, se defineşte cu următoarea relaţie:

]/[ 22

2

2

smf

aER ; în care:



20

ER = 0,265 × 10-6 m2/s2. Valoarea estimată a parametrului ER încadrează efectul seismic al detonării în domeniul de

securitate totală (ER <0,27). e)Evaluarea efectului seismic prin mărimea factorului Zeller, Z

Factorul Zeller, Z, se determină prin relaţia:

]/[ 322

scmf

aZ ; unde:

a = 0,0083× 9,81 = 0,0814 m/s2; f = 50 Hz; Z = 1,326 cm2/s3. Din scara intensităţilor, definită prin factorul Zeller (tabelul nr.4) se observa că efectul estimat al

undei seimice produsa de explozia simultana a cantităţii de 1000 kg exploziv se situează intre „ imperceptibil ‖ si „ foarte uşor perceptibil ‖

1 cm2/s3 < Z = 1,326 cm2/s3 < 2 cm2/s3. Tabelul nr.4 - Scara Zeller

Factorul de intensitate Z [cm2/s3]

Descrierea sumară a seismului

1 2 10 50 250 1000 5000 20000 100000 500000 2500000 10000000

Imperceptibil Foarte uşor Uşor Măsurabil (fisuri mici) Destul de tare Tare – sub zona periculoasă Foarte tare (fisuri grave) Distructiv Devastator Nimicitor Catastrofal Extrem

f)Evaluarea efectului seismic prin intensitatea vibraţiilor, vibrar, S Intensitatea vibraţiilor, exprimată în „vibrar”, este dată prin relaţia: S = 10 × log(100 × Z), în care Z = 1,326 cm2/s3; S = 21,2 vibrar. Comparând valoarea calculată prin relaţia de mai sus cu „scara pericolelor‖ (tabelul nr.5), putem

observa cu uşurinţă că, efectul seismic al exploziilor după acest criteriu este la nivel mediu, fără pericol asupra structurilor

Tabelul nr.5 - Scara pericolelor (vibrar)

Intensitatea vibraţiilor S (vibrar)

Clasificarea vibraţiilor Efectul asupra construcţiilor

10 – 20 20 – 30 30 – 40 40 – 50 50 – 60

Uşoare Medii Puternice Severe Foarte severe

Nu există pericol Nu există pericol Deteriorări uşoare (fisurarea pereţilor) Fisurarea zidurilor de susţinere Distrugerea clădirilor



21

g)Evaluarea efectului seismic prin valoarea mediată a spectrului pseudo-vitezelor relative, (SPVR)m

Valoarea mediată a spectrului pseudo-vitezelor relative,(SPVR)m , poate fi estimată cu ajutorul relaţiei:

]/[)(3

smQ

rCSPVR c

m ,

în care: rc = 325 m; Q = 1000 kg; C este un coeficient ce depinde de condiţiile de amplasament şi de

condiţiile de explozie, C = 3 ×10-3; (SPVR)m = 97.5 mm/s. Având în vedere deteriorările probabile asociate cu diferite valori ale parametrilor (SPVR)m, în

cazul exploziilor în cariere, se poate concluziona că nivelul estimat este situat sub limita deteriorărilor la construcţii de slabă calitate.

(SPVR)m < 100 mm/s. h)Evaluarea efectului seismic produs de undele Rayleigh Deplasarea maximă verticală a particulei în undele de suprafaţă R, este dată de expresia:

],[)/(1900_

0

0 mmrfrQC

rU

p

z

în care r0 este distanţa faţă de explozie, la care undele devin cvasielastice şi care poate fi calculată cu ajutorul formulei:

][300 mQKr ;

unde: K0 = 4,5 - pentru tipul rocii;

;4510005.4 30 mr

φ(Q/r0) - funcţia ce exprimă efectul adâncimii de burare a exploziei: φ(Q/r0) ≈0,5;

rf - o funcţie de forma:

2.075,15,0 rerrf

unde:

]/[ 31

3kgm

Q

rr c ,

;/5,321000

3253

1

3kgmr

;109,145,32 3)5,32(75,15,0 2,0 erf

Cp – un factor care depinde de lungimea de-a lungul căreia este distribuită deformarea şi este

reprezentat de viteza de propagare a undelor seismice prin teren sau prin structura construcţiei în cauză; se cunoaşte că viteza de propagare a undei Rayleigh este de cca. 0,9 parte din viteza de propagare a undei transversale; viteza undei transversale fiind în porfire de cca Vt = 3880 m/s, atunci viteza de propagare a undei R va fi:

VR = 0,9 × 3880 = 3492m/s, deci: Cp = 3492;

UZ = 0,182 mm.



22

Deplasarea maximă orizontală UH în undele R se poate determina, cunoscând raportul UH/UZ, care pentru porfire este cuprinsă între valorile 0,6 ’ 1,1. Adoptând valoarea medie a intervalului,

85,0Z

H

U

U,

atunci: UH = 0,85 × UZ [mm] ; UH = 0,155 mm. Perioada de oscilaţie a undelor R poate fi estimată cu ajutorul relaţiei:

n

c

TQ

rQKT

3

6 , în care:

KT şi n sunt constante în funcţie de natura terenului în care se propagă undele R; KT = 0,0035 şi n = 0,20 - pentru porfire; Q = 1000 kg; rc = 325 m; T = 0,022s. Frecvenţa de oscilaţie a undelor R va fi:

][1

HzT

f R ;

fR = 45,45 Hz. Din tabelul nr.3 se poate deduce că la frecvenţa de oscilaţie a undelor Rayleigh de fR = 45Hz,

nivelul admisibil al deplasării pentru evitarea fisurilor este de Ua = 0,3 mm. Rezultă că, atât deplasările maxime orizontale, cât şi cele verticale nu sunt mişcări periculoase ale

particulelor de rocă, produse de acţiunea exploziei, întrucât: UZ = 0,182 mm < Ua = 0,3mm; UH = 0,155 mm < Ua = 0,3 mm; Viteza maximă a particulei în plan vertical, pentru undele R, poate fi scrisă sub forma:

]/[

)/(1019,1

6

00

4

smmrQKC

rfrQrV

n

Tp

Z

;

VZ = 5,14 mm/s. Viteza maximă în plan orizontal pentru undele R este:

]/[ smmU

UVV

Z

H

ZH ;

VH = 4,37 mm/s. Se observa că vitezele de vibrare ale rocii, datorită undelor Rayleigh produse de explozii, sunt de

cca. 4-4,5 ori mai mari decât în cazul undelor longitudinale şi transversale. Cu toate acestea, valorile reieşite, atât pentru vitezele în plan vertical, cât şi pentru cele în plan orizontal, sunt în domeniul de siguranţă. Trebuie menţionat că la calculul vitezelor undelor R nu s-a ţinut seama de factorul de reducere al efectelor seismice la exploziile cu microîntârziere (coeficientul K4), utilizat la evaluarea vitezelor longitudinale, care în cazul fracţionării încărcăturilor în 11 trepte de microîntârziere, coeficientul de corecţie este:

K4 = 0,32563. Aceste valori corectate prin factorul K4 ale vitezelor undelor R reduc mult efectul seismic al

exploziilor Analizând rezultatele obtinute, putem concluziona că atat în cazul undelor de volum, cat si al

celor Rayleigh, la încărcătura explozivă de 1000 kg echiv. TNT, parametrii: u, v, a, ER, Z, S şi (SPVR)m sunt in limitele de siguranţă seismică .



23

Se recomanda utilizarea schemelor de puscare cu intarziere, pentru reducerea efectului seismic al undei de volum.

i) Evaluarea suprapresiunii din frontul undei de soc Distanţele minime de siguranţă ale locului de impuşcare faţă de obiectivele exterioare

înconjurătoare se vor stabili după valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc, calculată după relaţia: Δ pf = 0,84 λ + 2,7 λ2 + 7 λ3 [kg/cm2]

în care λ =

R

Q3

Q - cantitatea de material exploziv (kg) , exprimată în echivalent TNT, ce va detonată simultan (prin asimilare, este vorba despre încărcătura de exploziv din găurile de sondă) si al cărei efect distrugător se extinde pe cea mai mare distanţă;

R - distanţa de la locul de împuşcare până la obiectivul considerat (m). Pentru Q = 1000 kg (echivalent TNT) si R=325 m , rezulta : Δ pf = 0,027 kg/cm2

Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de şoc asupra diferitelor obiective Extras din anexa 3b

Nr. Crt.

Obiectivelor exterioare

Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc Δ pf (kg/cm2)

Distrugeri totale Distrugeri totale Distrugeri totale Distrugeri totale Avarii neînsemnate

1 2 3 4 5 6

1 Clădiri din beton armat

0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03 - 0,05

2 Clădiri din cărămidă cu mai multe etaje 0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03 - 0,05

3 Clădiri din cărămidă cu mai puţine etaje

0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03 – 0,05

4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03 – 0,05

5 Construcţii industriale cu schelet

metalic 0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03 – 0,05

In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de statia de prelucrare este neinsemnat.

Estimarile facute pentru statia de prelucrare ( la o distanta de 325 m) sunt sub valori semnificative si cu atat mai mult ele vor fi diminuate pentru distanta de 600 m, la care se gasesc primele case din satul Carjelari.

In plus, odata cu crearea fronturilor carierei, prin formarea primelor semitrepte de exploatare, puscarea se va face in interiorul masivului, pe partea nordica a dealului, opusa fata de sat ; in acest mod unda sonora si frontul de suprapresiune a undei se va transmite mai mult spre nord, dealul ecranand localitatea. Dealtfel, masuratorile sonometrice si asupra vibratiilor produse prin puscare, la cariere din Dobrogea, situate in vecinatatea localitatilor, au confirmat cele mentionate mai sus, rezultatele aratand ca nivelele maxime sunt sub limita admisa prin norme.

Se recomanda efectuarea unor măsurători cu sonometrul integrator, respectând prevederile standardului SR ISO 1996 – 1, adică la 1-2 m de la faţa clădirilor şi la 1,2-1,5 m de la nivelul solului, în aria localităţii Cârjelari, după începerea lucrărilor de exploatare; vor fi testate: originea zgomotului, natura sursei sonore, caracterul sunetului, conotaţia acestuia; efectele condiţiilor meteorologice; va fi analizată şi influenţa zgomotului produs de traficul de pe şoseaua care traversează localitatea Cârjelari.



24

Toate datele vor fi raportate la prevederile STAS-ului 10.009 – 88 şi ale Ordinului M.S. nr. 981/94, iar în cazul – puţin probabil – în care se vor constata depăşiri ale nivelurilor admise se vor lua măsuri de diminuare.

Se estimează că nivelul zgomotelor nu va depăşi valorile maxime prevăzute de STAS-ul 10.009 – 88

pentru zonele locuite 50 dB (A), la 2 m de faţa clădirilor. Estimarile efectelor seismice facute pentru statia de prelucrare ( la o distanta de 325 m)

sunt in limitele admisibile si cu atat mai mult ele vor fi diminuate pentru distanta de 600 m, la care se gasesc primele case din satul Carjelari. A.7.CERINTE LEGALE DE UTILIZARE A TERENULUI PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

În scopul realizarii investitiei, S.C. EXPLOTRANS S.R.L. a concesionat de la Primaria comunei Dorobantu, conform Hotararii Consiliului Local, o suprafata de teren de 100 ha, ce acopera în întregime Dealul Muchia cu Pari (anexa. nr.3).

Suprafata de teren concesionata, care include perimetrul de dezvoltare-exploatare de 46,58 ha, pentru care a fost obtinut Avizul PUZ nr. 34/07.06.2010, este incadrata in categoria de folosinta - pasune.

S.C. EXPLOTRANS S.R.L. a solicitat AGENTIEI DE PROTECTIE A MEDIULUI TULCEA Acordul de Mediu pentru 24,66 ha, din suprafata perimetrului de dezvoltare-exploatare (46,58 ha) pentru care a fost obtinut Avizul PUZ. In cadrul perimetrului minier, terenul care va fi efectiv afectat de lucrarile de excavare va avea, la finalul activitatii (dupa 20-25 de ani ), o suprafata de cca 21,5 ha; suprafata reprezentand diferenta dintre perimetrul de 46,58 ha pentru care s-a obtinut Aviz PUZ si cel ocupat de exploatarea miniera la zi (24,66 ha), nu va fi direct afectata si va putea fi redata in circuitul natural in forma initiala.

Se prevede dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.

In partile de nord si de vest perimetrul concesionat se invecineaza cu terenuri agricole, partial cultivate, iar in partile sud-estica si sudica, cu terenuri necultivate care anterior au fost ocupate in special de culturi de vita de vie, asa cum se poate observa din aspectul terasat al versantului dealului.

În fapt perimetrul în discutie este constituit din suprafete de pasune degradata, in care apar sporadic pilcuri de vegetatie arbustiva.

Locatia vizata se afla la limita interioara a siturilor Natura 2000 Padurea Babadag ROSPA0091 si Podisul Nord Dobrogean ROSCI0201.

Realizarea investitiei implica urmatoarele suprafete de teren

Tabel centralizator cu suprafeţele ce vor fi ocupate la finalul exploatarii (20-25 ani)

Nr.crt Specificaţie Suprafaţa (mp)

1 Descopertă carieră – suprafata in care se va desfasura exploatarea 215.000



4 Platformă haldă de steril (începând cu al II-lea an de exploatare) 6.500

5 Drum de acces platforma halde 1.500


Total 246.600

In faza de construire si preoperare va fi afectata o suprafata maxima teren de 6,3 ha.

La finalizarea lucrarilor de construire si in primul an de exploatare terenul efectiv ocupat va fi :



25

Tabel centralizator cu suprafeţele ce vor fi ocupate in faza de constructie a exploatarii

Nr.crt. Specificaţie Suprafaţa (m2)

1 Descopertă carieră 14.000



4 Platformă haldă de steril (începând cu al II-lea an de

exploatare) 6.500

5 Drum de acces la vatra carierei 18.000

6 Drum de legătură catre platforma haldelor 1.500


Total 63.600

Notă: scoaterea din circuitul agricol a suprafeţelor menţionate se va face etapizat, pe

măsura dezvoltării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare. Platformele organizării de şantier, staţiei de concasare-sortare şi haldelor de sol vegetal şi

de steril, vor fi amenajate în cadrul unei parcele cu teren cu destinaţia păşune.

A.8. SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Prin realizarea investitiiei nu sunt afectate : - conducte de alimentare cu gaze naturale; - conducte de alimentare cu apa; - linii electrice aeriene sau subterane; Alimentarea cu energie electrica se va face in prima faza cu ajutorul unui generator electric pe baza de motor termic. Ulterior, se va realiza racordarea la linia electrica de 50 KV care trece prin partea de nord-est a dealului Muchia cu Pari. Aceasta se va face prin intermediul unei statii de transformare de 10 KW si racord aerian pe o distanta de cca 120 m. Alimentarea cu apa se va face in prima etapa cu cisterna, de la sursa de apa a comunei Dorobantu. Ulterior, va fi realizata o captare proprie, prin foraj, in zona Vaii Omurlar, in afara siturilor Natura 2000. Necesarul de apa tehnologica este relativ scazut (maximum 5 m3/zi) iar prin activitatea de prelucrare a pietrei extrase nu se genereaza ape industriale care sa necesite epurare sau prelucrare. Statia de prelucrare a agregatelor de cariera va recicla apa dintr-un bazin decantor care va fi periodic decolmatat. Prin urmare necesarul de apa va completa pierderile care survin prin umectarea rocii la prelucrare si prin evaporare. Pentru evitarea tranzitarii localitatii Carjelari de catre autovehicolele de transport se va amenaja (anexa nr.2) un drum de exploatare agricola, De 82, prin balastare si amenajarea santurilor de garda. A.9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A.9.1. Durata constructiei Faza de constructie (preoperare) va dura cca 5 luni, timp in care se vor realiza : organizarea de santier, drumurile de exploatare, platformele haldelor si ale statiei de prelucrare, lucrarile de constructii montaj. Faza de preoperare poate fi considerata pana in momentul in care se vor realiza primele derocari cu explozivi in gauri de sonda. La sfarsitul primului an de exploatare vor fi extrase maximum 50.000 m3 din zona varfului nordic al dealului, deasupra cotei +220 m.



26

In urmatorii 2-3 ani, cand exploatarea se va face pe baza de permis temporar, dezvoltarea se va face spre sud, in vederea realizarii tipului de exploatare descendenta, cu front lung. In acest fel se vor crea premisele exploatarii pe baza de Licenta, cand vor fi extrase cantitati sporite de roca, activitatile de foraj, puscare si transport sa se poate desfasura in paralel, pe trepte si zone diferite. A.9.2. Durata de functionare Durata de functionare a carierei este estimata la cca 25 ani, functie de mai multe criterii printre care si cerintele pietei. Planul de dezvoltare, cu cantitatile si esalonarea lucrarilor se va face in cadrul documentatiilor necesare obtinerii Licentei de exploatare. A.9.3. Dezafectarea constructiei Închiderea carierei presupune realizarea unui ansamblu de lucrări şi măsuri care au menirea de aduce şi menţine zona afectată de lucrările miniere la o stare corespunzătoare din punct de vedere al mediului şi de a preveni degradarea ei în timp.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului la terminarea activităţii vor fi cele legate de refacerea solului şi de asigurarea stabilităţii acestuia si a taluzelor definitive. Totodată sunt necesare lucrări menite să îndepărteze din fostul perimetru minier toate potenţialele surse de poluare. Lucrarile de dezafectare si demolare se vor face pe baza unei autorizatii obtinuta de la autoritatile competente.

Lucrările ce urmeaza a se executa la terminarea activităţii de exploatare sunt următoarele: - retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor din zona de exploatare; - dezafectarea terenului de platforme betonate si fundatii; fierul beton se recicleaza iar betoanele se

concaseaza si se recicleaza; - depozitarea deşeurilor industriale în locuri special amenajate (halda orasului Macin); - dezafectarea utilităţilor şi constructiilor din cadrul organizării de şantier (acestea au caracter

provizoriu si sunt reprezentate prin construcţii nedurabile de tip camp standardizat). - refacerea unghiurilor de taluz ale exploatării, pentru evitarea alunecărilor de teren, pentru

favorizarea acumulării păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de catre apele de şiroire; - nivelarea şi finisarea bermelor si treptelor finale; - executarea lucrărilor de umplutură şi nivelare a terenului; se va folosi sterilul din halda care va fi depus pe berme si pe vatra carierei; - acoperirea suprafeţelor astfel obtinute cu un strat de sol vegetal; eventual se va fixa sol, cu plase geotextile si pe taluzurile treptelor; - realizarea de lucrări de fertilizare a solului Durata acestor lucrari este prezentata in tabelul urmator:

Tipul lucrarii Durata Caracteristici Dezafectarea terenului de platforme betonate si fundatii

1 luna Betoanele sunt sparte si incarcate cu excavatorul in basculante si tranportate pentru reciclare Terenul se niveleaza si se resolifica cu sol din halda Betoanele si fierul beton se recicleaza

Transportul deşeurilor menajere si industriale în locuri special amenajate

Cateva zile La groapa de gunoi a orasului Macin sau la centre de reciclare

Amenajarea taluzelor de lunga durata ale fronturilor carierei

1-2 luni, in paralel cu alte lucrari

Cea mai mare parte a acestor lucrari este deja realizata; se refac numai taluzele ultimilor fronturi exploatate

Nivelarea si finisarea bermelor treptelor finale

1-3 luni, Transport de material din halda de steril pe berme, si nivelare cu buldozerul

Resolificare partiala a taluzelor carierei si fixarea cu plase geotextile

2 luni Cea mai mare parte a acestor lucrari este deja realizata; se refac numai taluzele ultimilor fronturi exploatate

Geometrizarea haldei finale de steril (in cazul in care va mai ramane material)

1 luna Daca materialul nu va fi valorificat, halda se modeleaza, se solifica , se fixeaza prin plantare de arbusti si inierbare

Nivelarea si finisarea vetrei finale a carierei

2-4 luni Transport de material din halda de steril pe vatra, si nivelare cu buldozerul



27

Redepunerea solului conservat in halda pe berme si pe vatra carierei

1 luna, Transport de material din halda de steril pe berme, si nivelare cu buldozerul

Dezafectarea utilitatilor si constructiilor din cadrul organizarii de santier

1 luna, Cablurile electrice si stalpii se recicleaza Punctul de transformare va fi mentinut Forajul de alimentare cu apa va fi mentinut si utilizat pentru eventuale irigatii

Nivelarea terenului pe care au fost amplasate haldele

10 zile, dupa finalizarea lucrarilor la excavatie

Platforma haldei de steril se resolifica

Refacerea santurilor de colectare a apelor pluviale, aflate pe conturul vetrei carierei si a filtrului decantor

1 luna, in paralel cu alte lucrari

Apele de siroire sunt colectate, trecute prin filtrul de nisip si evacuate in santurile de garda ale drumului

Refacerea santurilor de garda ale drumului de acces la vatra carierei

10 zile, in paralel cu alte lucrari

Drumul de acces, sub forma unei bretele scurte, se pastreaza pe o durata de cel putin 5 ani, in scopul accesului in faza post operationala

Lucrarile de dezafectare vor dura minim 4 luni. La sfarsitul acestei perioade se va alege una din

urmatoarele variante de reecologizare: 1. Inierbare si plantare de arbusti specifici zonei pe suprafeţa pregatita şi mentinerea acestor lucrari;

realizarea de lucrări de refertilizare şi replantări - menţinerea acestor lucrări 2. Nu se va intreprinde nimic, urmand ca revegetarea sa se faca pe cale naturala, cu specii specifice

habitatelor locale. Lucrările de refacere a mediului vor putea începe din momentul în care avansarea lucrărilor va

permite aceasta. Astfel, lucrările de ecologizare se pot realiza inca din faza de exploatare, in zonele in care rezerva a fost epuizata si taluzurile fronturilor si bermele de acces au capatat formele geometrice finale.

Pe amplasament nu vor ramane niciun fel de resturi de la constructii, deseuri sau alte substante toxice sau periculoase. Terenul va fi redat intr-o stare a habitatelor foarte apropiata de cea initiala, singura diferenta fiind o noua conformatie geomorfologica. A.10. ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PROIECTULUI Realizarea investitiei presupune o serie de activitati specifice, printre care: - de transport accesorii, echipamente, materiale de constructii; - de constructii-montaj; - de foraj; - de derocare prin intermediul explozivilor; - de colectare si transport a deseurilor; - de monitorizare a impactului asupra mediului; Aceste activitati vor fi realizate de catre firme specializate, pe baza unor contracte realizate cu investitorul. Forta de munca se va recruta in special din localitatile apropiate. In perioada de maxima activitate a exploatarii vor fi angajate in jur de 25-30 persoane. Indirect vor fi implicate activitati conexe care privesc: - transportul produselor finite; - utilizarea agregatelor de cariera in constructii industriale sau civile; - utilizarea rocilor prelucrate in scopul dezvoltarii infrastructurii ( drumuri nationale si judetene, amenajari de maluri, porturi etc); - dezvoltarea comertului la nivel local; - dezvoltarea in general a comunei Dorobantu. A.11. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI A.11.1. Lucrări de deschidere

Lucrările de deschidere vor consta din: a) amenajari de drumuri de acces; b) descopertarea, transportul şi haldarea solului vegetal; c) lucrări in zona organizarii de şantier;



28

d) lucrări de construcţii-montaj la staţia de concasare-sortare etc; e) lucrări auxiliare; a) Amenajarea drumurilor de acces Accesul în perimetru se face pe DN 22 A Tulcea – Macin, pana în localitatea Cerna, de unde se

parcurge, pe DN 222 B (Cerna - Traian – Topolog), o distanta de cca 14 km pîna aproape de comuna Dorobantu (trecand prin satul Traian). De aici, pe un drum de exploatare ce va fi amenajat (De 82), se mai parcurge, spre est, o distanta de cca 7 km, pana la exploatare (anexa nr.2).

Pentru accesul la vatra carierei, din drumul de la baza dealului va fi amenajat, spre est, în versant, un drum de acces serpuit, cu o lungime de cca 500 m. Din acesta se vor desprinde bretele scurte de acces la bermele de lucru ale semitreptelor de atac. Drumul este inclus in suprafata de 21,5 ha care constituie perimetrul destinat excavatiei propriu zise.

A doua bretea va face legatura intre drumul situat la baza vestica a dealului si platforma haldelor de sol si steril si va avea o lungime maxima de cca 150 m.

Caile de acces vor fi amenajate pentru trafic greu -autobasculante de 24 tone - si vor avea, în cea mai mare parte, un fir de 3,0 m, cu zone de acostament de 1,0 m latime, marginite de santuri de garda cu profil trapezoidal de 0,5 m adancime (în sectoarele unde profilul o impune).

b) Lucrari de descopertare, transportul si haldarea solului vegetal Zacamantul de roca utila din dealul ―Muchia cu Pari‖ este acoperit de o patura subtire (0,0- 0,1 m)

de sol cu fragmente de roci desprinse din zona de alteratie a zacamantului. Acesta sta direct peste roca utila sau peste depozitele loessoide a caror grosime ( in zona viitoarei excavatii) este cuprinsa între 0,1 si 0,5 m (grosimea solului creste spre baza versantilor, unde atinge, local, cativa metri, mai jos de cota +170 m).

În cursul primului an de exploatare urmeaza a fi descopertata o suprafata de cca 14.000 m2, pentru deschiderea panoului cu rezervele ce urmeaza a fi exploatate (anexa nr.1).

La aceasta se adauga suprafetele ce vor fi amenajate pentru: organizarea de santier (2.100 m2); statia de concasare-sortare si depozite de sorturi (20.000 m2), drumurile de acces la vatra carierei si de circulatie spre platforma haldelor (18.000 m2 +1.500 m2 ), platforma halzii de sol vegetal (1.500 m2) si a haldei de steril (6.500 m2).

Lucrarile de descoperta a zacamantului vor fi în asa fel esalonate, încat gradul de asigurare cu rezerve deschise sa fie de cel putin 3 luni.

Halda de sol vegetal (1.500 m2) va avea o forma dreptunghiulara cu L=50 m, l=30 m si hmax=5 m. Capacitatea de stocare a haldei va fi de cca 2.500 m3. Capacitatea nu va creste mult peste aceasta valoare intrucat pe masura ce exploatarea va avansa, partea exploatata a carierei va suferi lucrari de refacere a mediului, prin redepunerea depozitelor loessoide si de sol pe berme.

Halda de steril. Pe perioada de valabilitate a primelor permise de exploatare, pana la obtinerea Licentei de Exploatare, nu se va forma halda de steril, întrucat întregul volum de steril rezultat din lucrarile de descopertare, din pierderile de la exploatare (10%) si din pierderile de la prelucrare (5%), va fi utilizat la amenajarea si întretinerea drumurilor de acces, a platformelor din cadrul organizarii de santier si statiei de concasare, precum si la amenajarea unor drumuri secundare din satul Carjelari.

Ulterior, pe masura dezvoltarii exploatarii si a cresterii cantitatii de roca extrasa, o parte din sterilul rezultat, care nu îsi va gasi alta utilizare, va fi depozitat pe o platforma care se va amenaja la cca 50 m sud est de organizarea de santier. Pe masura avansarii exploatarii se va proceda la haldarea interioara, in spatiul exploatat al excavatiei ( pe bermele de lucru).

Suprafata prevazuta pentru halda de steril va fi de 6.500 m2 (65 x 100 m). c) Lucrari in zona organizarii de santier Organizarea de santier va fi amplasata pe o platforma ce va fi amenajata la baza versantului nordic al

Dealului Muchia cu Pari, în apropierea drumului de acces (anexa nr.3). Suprafata de cca. 2100 m2 aferenta organizarii de santier va cuprinde urmatoarele:

- vagon - camp standardizat avand destinatia birou si magazie de materiale, cu suprafata de 25 m2;

- o cisterna de motorina (capacitate 10.000 litri) amplasata pe platforma betonata, prevazuta cu cuva de retentie (platforma de 25 m2); aprovizionarea cu motorina se va face de la distribuitori din zona; se va amenaja un loc de depozitare special pe care vor fi amplasate recipiente pentru colectarea uleiurilor uzate;

- un pichet PSI dotat cu stingatoare cu spuma si pulbere;



29

- un rezervor de apa industriala de 5.000 litri (apa va fi asigurata de la sursa satului Carjelari) – amplasat pe o platforma cu suprafata de cca 15 m2;

- doua containere, pentru deseuri reciclabile si nereciclabile (pe platforma betonata de 15 m2);

- cantar -bascula cu fundatie de beton; suprafata totala ocupata cca 100 m2; - grup sanitar de tip fosa ecologica; - un grup electrogen tip Caterpillar de 175 KVA (pentru alimentarea cu energie electrica, la inceputul perioadei de functionare); ulterior se va realizarea racordarea aeriana la linia electrica de inalta tensiune, situata in partea de vest a perimetrului, prin intermediul unui post de transformare;

- parcari pentru autovehicole si utilaje. Nu se prevad amenajari pentru depozitarea de explozivi în cadrul carierei ―Dealul Muchia cu

Pari‖. Transportul, manipularea si încarcarea explozivilor se vor face de catre personalul tehnic de specialitate, de la societati autorizate, angajate pe baza de contract.

d) Lucrări de construcţii montaj staţie de concasare – sortare Platforma statiei de concasare-sortare va fi amenajata la sud de organizarea de santier, pe platoul de

la baza versantului nordic al dealului. Platforma statiei va avea suprafata de cca 20.000 m2 (inclusiv suprafata pe care vor fi depozitate sorturile de agregate - anexa nr.3 si 4).

Statia este destinata prelucrarii complexe a agregatelor minerale de cariera prin concasare - sortare si este organizata într-un flux alcatuit din:

- Buncar de alimentare;

- Concasor cu capacitate de min 250 t/ora;

- Ciur presortare ;

- Siloz tampon;

- Ciururi vibratoare cu patru site pentru sortarea agregatelor;

- Grup electrogen de 175 KVA ( pana la realizarea racordului la reteaua electrica) ;

- Benzi transportoare din cauciuc armat, montate pe estacade metalice fixe, pentru transportul si depozitarea finala a agregatelor.

Statia de concasare-sortare este prevazuta cu mijloace de retinere a prafului. Concasorul si benzile transportoare sunt prevazute ecrane protectoare cauciucate. De asemenea acestea sunt prevazute cu pulverizatoare de apa pentru umezirea rocii concasate, la toate treptele de prelucrare (la concasor, granulatoare, ciururi, benzi transportoare), in scopul limitarii emisiilor de praf.

Depozitele de sorturi sunt amplasate pe o platforma betonata si vor fi delimitate de pereti despartitori

e) Lucrări auxiliare Alimentarea cu energie electrică Pentru alimentarea cu energie electrică a staţiei de prelucrare şi a unitatilor de pe platforma

organizării de şantier va fi utilizat, in faza de construire, un generator Caterpillar de 175 KVA.. Pe masura dezvoltarii exploatarii se va face racordul aerian la linia de inalta tensiune din vecinatate (cca 120 m vezi anexa nr.6) , prin intermediul unui post de transformare. Vor fi traversate terenuri agricole situate in afara siturilor Natura 2000.

Alimentarea cu aer comprimat Aerul comprimat necesar în procesul de producţie, pentru perforarea găurilor de mină va fi produs

de un motocompresor tip XAS 57 D 3 m3/min, cu motor termic. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă se va realiza distinct pentru zona administrativă şi pentru fronturile lucru.

Pentru personalul din exploatare, necesarul de apă potabilă va fi asigurat prin apă îmbuteliată. Pentru necesarul de apă tehnologică, va fi instalat un rezervor metalic de 5000 l care va fi alimentat

periodic, cu cisterna, de la sursa de apa a localitatii Cârjelari. Apa tehnologica va fi reciclata in cadrul statiei de prelucrare. Pierderile sunt estimate la 20-30% si se produc prin evaporare in procesul de umezire a rocii la prelucrare sau prin stropirea drumurilor de acces.

Odată cu dezvoltarea carierei se va executa un foraj pentru apa, în apropierea văii Omurlarului.Apa captată va fi folosită atât ca apă industrială (la perforarea găurilor de mină, la umectarea cu ajutorul unor



30

pulverizatoare a rocii concasate şi sortate, la stropirea periodică a fronturilor de carieră şi a căilor de acces şi transport pentru împiedicarea ridicării prafului în atmosferă), cât şi pentru grupul social.

Evacuarea apei menajere În procesul de exploatare a rocii utile nu rezultă ape uzate care prin deversare în emisar să afecteze

apele de suprafaţă sau subterane. Roca utila nu contine compusi chimici toxici si nici compusi solubili in apa, care sa aiba efect poluator.

Canalizarea apelor menajere produse in zona organizarii de santier se va face prin ţevi P.V.C. spre fosa ecologică, amplasată in cadrul organizarii de santier, la aproximativ 25 m nord faţă de zona administrativă. Reziduul solid poate fi utilizat ca fertilizant iar apa poate fi utilizata la irigari sau reciclata ca apa tehnologica.

A.11.2. Lucrări miniere de pregătire Scopul lucrărilor de pregătire este acela de a crea platforme de lucru pentru instalaţia de foraj,

respectiv spaţii de lucru, de manevră şi de circulaţie pentru utilajele de încărcat şi mijloacele de transport, asigurând în acelaşi timp stabilitatea taluzurilor de lucru la şocurile mecanice produse de aceste utilaje.

Panoul cu rezerve ce urmează a fi extrase pe perioada de valabilitate a primului Permis de exploatare este amplasat pe culmea nordica a Dealului ‖Muchia cu Pari‖.

Având în vedere metoda de exploatare ce va fi adoptată ( trepte drepte descendente şi front lung) şi configuraţia dealului, zăcământul va fi exploatat între cotele +220,0 m şi + 235,0 m.

Pentru pregătirea treptei de exploatare (după retezarea părţii superioare a zăcământului cuprinsă între cota de +235,0 m şi vârful mamelonului + 238,3 m), treapta va fi împărţită în câte 3 subtrepte de câte 5 m înălţime. Treptele de exploatare vor avea 10 m inaltime si vor avea berme la cotele +230,+220, +210 m samd.

Pentru accesul la platformele de lucru ale semitreptelor, vor fi amenajate bretele de acces, din drumul principal de acces la vatra carierei. Acestea vor fi realizate în interiorul perimetrului minier, în zona ce va fi afectata de descopertare si exploatare, astfel încat nu vor fi ocupate terenuri suplimentare din zona adiacenta carierei.

Perforarea gaurilor de mina se va realiza cu ajutorul perforatoarelor percutante sau roto-percutante pneumatice grele, montate pe carucioare iar dupa caz, forarea gaurilor de sonda se va face cu ajutorul unei foreze roto-percutante.

Orientarea găurilor de puşcare din cadrul semitreptelor va fi, aproximativ perpendiculară pe direcţia generală de înaintare a frontului (spre sud).

Ţinând cont de duritatea rocilor taluzurile subtreptelor de exploatare pot avea inclinări ale taluzului de pana la α = 80°, iar bermele de lucru vor avea lăţimi B diferite, în funcţie de panta naturală a terenului .

A.11.3. Lucrări de exploatare Zăcământul de roci porfiroide se prezintă ca un corp masiv, având cota maximă +251,58 m,

dezvoltat deasupra nivelului terenului înconjurător. Diferenta de cota este de peste 100 m. În perimetrul de exploatare de 21.5 ha din ―Dealul Muchia cu Pari‖, în conformitate cu

instrucţiunile tehnice de aplicare a Legii Minelor 85/2003 şi având în vedere condiţiile tehnico-economice de exploatare, prelucrare şi valorificare, a fost estimată o rezervă geologica de roci porfiroide de cca 7,8 milioane metri cubi, respectiv 20.5 mil tone, cota de bază a exploatării fiind stabilită la +170 m.

Această rezervă va fi exploatata pe baza de permise temporare de exploatare in primii 3-4 ani (pe perioada de valabilitatea a Permisului temporar de exploatare va fi exploatată o cantitate maxima de 130.000 tone, adica un volum de cca.50.000 m3) urmand ca ulterior sa se obtina Licenta de exploatare ( licenta permite exploatarea unor cantitati sporite de roca). Durata de functionare a exploatarii este estimata la cca 25 ani.

Metoda de exploatare va fi cea cu trepte descendente drepte şi front lung, explozivul fiind amplasat, în principal, în găuri de sondă .

Lucrările de exploatare vor consta din: a) lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a zăcământului;



31

b) încărcarea rocii extrase în mijloacele de transport auto şi transportul acesteia la staţia de concasare sau direct la beneficiari (piatra brută, blocurile naturale);

a) Lucrări din faza de exploatare propriu-zisă a zăcământului Extragerea cu ajutorul explozivilor comportă următoarele operaţii:

- forarea găurilor de sondă/mină în care se vor amplasa încărcăturile de explozivi; - încărcarea găurilor de sondă/mină cu material exploziv, burarea şi explodarea acestor încărcături; - spargerea, la dimensiunile necesare, a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a putea fi încărcate şi

transportate fără dificultăţi; - încărcarea materialului derocat şi transportul - direct la beneficiari, în cazul blocurilor şi pietrei brute, în

vederea degajării frontului de lucru; - lichidarea prin împuşcare a eventualilor pinteni şi praguri de dimensiuni majore apărute pe bermele de

lucru, în vederea menţinerii orizontalităţii acestora; - copturirea taluzului de blocurile rămase suspendate în urma împuşcării şi îndepărtarea de pe bermă a

rămăşiţelor de material împuşcat rămase în urma împuşcărilor secundare şi copturirii, în scopul începerii unui nou ciclu de operaţii.

Lucrări de foraj Pentru operaţiunile de forare se va folosi o foreza hidropneumatica cu sapă (având un diametru de

90 -100 mm), prevăzută cu un captator de praf şi un compresor cu motor termic (foreză tip ROC 203 – ATLAS COPCO, INGERSOLL sau MONTABERT).

Berma de lucru în cazul executării lucrărilor de forare B 8m Productivitatea înregistrată a forezei este de 60 m/schimb (10 m pe oră). Parametri folosiţi la amplasarea găurilor de sondă: Avand in vedere că înălţimea treptelor de exploatare este cuprinsă între valoarea minimă, adoptată

pentru subtreapta de exploatare hmin = 5 m şi valoarea maximă hmax = 10 m şi că distanţa relativă dintre găuri va fi, pentru situaţia împuşcării în roci greu de dislocat, m = 0.8, au fost stabiliţi următorii parametri de amplasare a găurilor de sondă (fig.1):

- înclinarea găurilor - α = 750;

- înălţimea (hmin) = 5,0 m şi (hmax) = 10,0 m a treptelor de extracţie;

- diametrul găurilor de foreză – d = 90 – 100 mm;

- lungimea găurilor de sondă - Lg (inclusiv subadâncirea)= = Lgmin – 6,0 m; Lgmax – 12,0 m;

Pentru treapta cu înălţimea de 10 m:

- numărul necesar de găuri de forat pentru un ciclu de derocare ng = 23;

- numărul necesar de găuri de sondă din primul rând ng1= 12;

- numărul necesar de găuri de sondă din rândul al doilea ng2 = 11;

- lungimea maximă a frontului de lucru, ce se va împuşca în carieră la un ciclu, va fi Lfc ≈ 50 m;

Incărcarea găurilor cu explozivi Se va utiliza sistemul NONEL de iniţiere a încărcăturilor explozive.

Între găurile de pe acelaşi rând se vor folosi întârzieri de 17 - 25 ms (se vor lega câte 2 - 3 găuri pe aceaşi treaptă de întârziere) iar între rânduri întârzierea va fi de 25 ms ( fara sa depaseasca 50 ms).

Cantitatea de exploziv pentru o gaură de sondă, pe trepte şi totală, se va determina prin calcul şi va fi menţionată în monografia de puşcare pentru fiecare derocare.

Supragabariţii mai mari de 3 tone vor fi sparţi cu ajutorul explozivilor, cu încărcături fixate deasupra blocului sau cu explozivi încartuşaţi plasaţi în găuri de mină realizate cu perforatorul P 90.

Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material împuşcat, concomitent cu necesitatea protejării mediului (în general) şi a resursei (în particular) cu un impact cât mai redus posibil, se vor adapta scheme de împuşcare optimizate, la care toţi parametrii de plasare ai găurilor şi a încărcăturilor cu exploziv vor fi determinaţi după scheme de calcul riguroase.



32

Schemele de împuşcare aplicate Scopul elaborării schemelor de împuşcare aplicabile la extracţia rocilor utile este asigurarea protecţiei

antiseismice a obiectivelor civile situate în zona apropiată de cariera (satul Cârjelari, situat la cca 600 m spre sud, dar pe partea opusă a dealului Muchia cu Pari), în condiţiile menţinerii efectului de derocare la un nivel satisfăcător.



33

În acest sens se va folosi gruparea de explozii cu microîntârziere. Această metodă măreşte randamentul împuşcărilor, acţionând în sensul reducerii efectului seismic şi al creşterii efectului de derocare. Conform datelor practice, la un număr maxim de trepte de întârziere, unda seismică are valori minime.

Cea mai indicată schemă de împuşcare pentru cariera ―Dealul Muchia cu Pari‖, în condiţiile detonării încărcăturilor explozive amplasate pe 2 rânduri de găuri (în eşicher), este schema de împuşcare cu sâmbure central mic, ce oferă o serie de avantaje privind efectele derocării, dintre care se pot menţiona: trepidaţii reduse, o sfărâmare bună şi împrăştiere foarte mică a rocii.

În funcţie de condiţiile concrete apărute în timpul exploatării rezervelor de rocă utilă, se aplică şi schema de amplasare şi împuşcare a găurilor de mină pentru corectarea taluzurilor şi bermelor.

În procesul de împuşcare, vor fi respectate : Legea 126/1995 şi toate ―Normele specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive‖, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1997 (revizuit).

b) Activitatea de încărcare şi transport În frontul carierei se face o presortare a materialului puşcat, după dimensiune blocurilor şi calitate. Încărcarea pietrei derocate se face cu excavatorul tip ATLAS COPCO şi/sau cu autoîncărcătorul tip

SW – L sau CATTERPILAR, în autobasculante de 24 t, care o vor transporta la beneficiari (în cazul blocurilor naturale, pietrei brute şi pietrei sparte) sau la staţia de concasare-sortare, pentru prelucrare sub formă de agregate de carieră. Blocurile de piatră brută care nu îşi vor găsi desfacerea imediată vor fi depozitate pe vatra carierei, în afara razei de acţiune a utilajelor.

In principiu, cantităţile de rocă extrasă vor fi transportate de către beneficiari, cu mijloacele auto proprii, direct de la carieră.

Sortimentele şi cantităţile de produse de carieră se vor adapta la solicitările beneficiarilor.

A.11.4.Fluxul tehnologic de prelucrare Piatra derocată prin explozie din treapta de exploatare este încărcată cu ajutorul unui încărcător

frontal tip Wolla sau a excavatorului de tip ATLAS COPCO, în autobasculante, care o transportă la platforma de basculare – alimentare a concasorului primar, dotat cu buncăr de alimentare şi separator de steril. Piatra concasată ajunge prin intermediul unei benzi transportoare în depozitul tampon deschis nr.1, de unde prin intermediul altei benzi ajunge la a doua treapta de prelucrare. Urmează prima treaptă de sortare după care sortul mai mare de 25 mm este recirculat în primul depozit tampon.

Trecerea prin sita de 4 mm este colectată de o bandă transportoare şi depozitată pe platforma de produs finit. După sortare, materialul granulat nesortat este transportat în depozitul deschis, de unde este introdus în cea de-a treia treaptă de prelucrare iar de aici transportat şi apoi sortat cu ciurul vibrator cu site de 4, 8, 16 şi 25 mm. Granulele mai mari de 25 mm sunt recirculate în treapta a treia de prelucrare de unde se vor obţine, în funcţie de solicitări, sorturile 25 – 63 sau 31,5 – 50 mm(CF).

Sorturile sus menţionate sunt depozitate în depozite deschise, transportul lor fiind făcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici sunt încărcate pentru livrare, cu ajutorul unui încărcător frontal.

Sterilul rezultat la prelucrare (circa 5%) se foloseşte la întreţinerea drumurilor de acces, a platformelor din incinta carierei sau se depozitează în halda de steril, în vederea utilizării ulterioare. A.12. CARACTERISTICILE PROIECTULUI CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTELE EXISTENTE SI CARE POT AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA Zona in care urmeaza a fi implementat proiectul este situata la o distanta de cca 1.2 km de cariera Vararia, actualmente cu activitate sistata. La cca 2,5 km sud se va implementa un proiect de amplasare a unui parc de centrale eoliene, pe raza localitatii Mesteru. In general, exploatarea in cariera a rocilor utile produce impact prin efectele a doua tipuri de activitati: zgomotul si vibratiile produse prin detonarea explozivilor in gaurile de sonda si prin praful si particulele in suspensie generate la puscare sau in timpul activitatii de transport. Ambele categorii de efecte pot fi in mare masura diminuate prin respectarea unor masuri care privesc:



34

- Utilizarea unor scheme de puscare adecvate si a sistemului NONEL, prin care se produc detonari cu intarziere intre gaurile de puscare, astfel incat insumarea efectelor vibratiilor produse de fiecare incarcatura sa conduca la o reducere substantiala a efectului total.

- Umectarea rocii la toate nivelurile implicate in fluxul tehnologic, de la derocare, transport, concasare si pana la stropirea periodica a drumurilor de exploatare; eventual se pot lua in calcul fie utilizarea liantilor moleculari pentru stabilizarea cailor de transport, fie asfaltarea acestora.

Aspectele cumulative ale acestor investitii care pot avea un impact potential asupra siturilor protejate privesc:

- cumulul suprafetelor care afecteaza siturile de importanta comunitara; in raport cu parcul de centrale eoliene, suprafata maximum afectata de exploatarea in cariera Carjelari este mult mai mica (21,5 ha)

- cumulul zgomotelor si vibratiilor in eventualitatea functionarii concomitente a celor doua cariere; distanta suficient de mare si coordonarea timpilor de puscare duce la un efect cumulativ nul ( vezi cap.C.7.5.3.)

- cresterea cantitatii noxelor si a concentratiei particulelor in suspensie, in cadrul bilanturilor la nivel judetean si national ; nu se intrevad interactiuni semnificat

- aport suplimentar la bilantul gazelor cu efect de sera; aportul este foarte mic in comparatie cu alte tipuri de investitii;

- aport suplimentar la volumul deseurilor produse ; aportul este nesemnificativ.

B. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Perimetrul de exploatare ‖Muchia cu Pari‖ este amplasat la cca 600 m de limita nordica a satului Carjelari, comuna Dorobantu, judetul Tulcea si la limita interioara a doua arii protejate:

Situl de Importanta Comunitara, Podisul Nord Dobrogean - ROSCI0201;

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica, Padurea Babadag - ROSPA0091. Informatiile prezentate in cadrul acestui capitol sunt in mare parte prezentate si in Raportul de mediu care a stat la baza emiterii Avizului PUZ nr. 34/07.06.2010. Studiul de evaluare adecvata asupra biodiversitatii a fost intocmit in conformitate cu legislatia de

protectia naturii in vigoare, respectiv: Directivele Habitate si Pasari, OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, a habitatelor si a speciilor de flora si fauna salbatica, cu modificarile ulterioare, conventiile si acordurile la care Romania este parte semnatara (Berna, Bonn, Conventia privind Diversitatea Biologica, Acordul de la Haga privind pasarile migratoare african-eurasiatice, conventia privind protectia liliecilor etc, precum si Ordinul nr.19/2010 privind Ghidul metodologic pentru evaluarea adecvata a biodiversitatii in cazul unor programe proiecte cu posibil impact).

Deoarece evaluarea adecvată urmăreste potentialul impact negativ asupra habitatelor naturale si a speciilor de interes comunitar, vom face referire mai mult la cele doua situri Natura 2000 (situl de interes comunitar si la aria de protectie specială avifaunistică), dar pentru intocmirea acestui studiu a fost evaluat intregul capital natural existent in zona investigata.

Avand in vedere faptul ca acest studiu serveste ca baza pentru emiterea Acordului de mediu necesar implementarii proiectului ―Exploatare in cariera a porfirelor microgranitice din perimetrul Dealul Muchia cu Pari, localitatea Carjelari, comuna Dorobantu, judetul Tulcea‖ si tinand cont ca a obtinut Avizul de mediu pentrul PUZ, in prezentul raport s-a pus accent doar pe speciile de plante si animale salbatice si habitatele naturale identificate in zona studiata (amplasament proiect si imediata vecinatate), posibil a fi supuse unui impact datorat acestuia. Descrieri detaliate ale tuturor speciilor, care au stat la baza constituirii celor doua situri Natura 2000, in raport cu potentialul impact generat de acest proiect, pot fi consultate in Raportul de mediu care a stat la baza emiterii Avizului PUZ nr. 34/07.06.2010 (informatie ce se afla si la APM Tulcea).



35

B.1. INFORMATII PRIVIND SITUL DE IMPORTANTA COMUNITARA –

PODISUL NORD DOBROGEAN ROSCI 0201 B.1.1. Suprafata sitului Situl de importanta Comunitara – Podisul Nord Dobrogean are suprafata de 87.229 ha, avand ca habitate majoritare stepele ponto-sarmatice (27,9%), paduri balcano-panonice de cer si gorun (24,7%) si paduri dacice de stejar si carpen (23,6%). Conform Formularului standard Natura 2000, 71% din sit este constituita din paduri de foiase, 10% pasuni, 8% - habitate de paduri (paduri in tranzitie), 6% - pajisti naturale, stepe si 5% - culturi agricole (teren arabil). Peisajul este reprezentat prin zone intinse stepice si dealuri acoperite de paduri, vegetatie de tranzitie sau golase (doar cu specii ierboase, caracteristice in special stepei continentale). Majoritatea dealurilor sunt terasate, datorita activitatilor de viticultura din trecut si exploatate in prezent doar pentru pasunat. Intensificarea activitatilor de pasunat au marcat dealurile, lasand urme distincte de tranzitare a ovinelor, caprinelor si bovinelor. Dintre ecosistemele prezente in situl Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean se remarca cele stepice si de padure, la care se adauga si cele de tranzitie de la tufarisuri la padure. Tufarisurile apar in zone necultivate mai mult de 1-2 ani, de regula pe teren nelucrat, iar primele specii care se instaleaza sunt cele de maces – Rosa canina, la care se adauga paducelul (Crataegus sp.) si porumbarul (Prunus sp.). Aceste specii pot aparea prin seminte, de cele mai multe ori aduse de pasarile salbatice care le consuma fructele si au putere mare de regenerare, avand posibilitatea sa se instaleze si ulterior sa se dezvolte ca plante mature pe orice fel de terenuri (inclusiv cele ruderale, degradate, sau halde de steril). Ecosistemele din sit au capacitatea de a oferi suficiente resurse pe termen lung pentru mentinerea speciilor de interes comunitar, care au stat la baza declararii acestuia, exploatarea zacamantului neconstituind un pericol in distrugerea sau disparitia populatiilor acestor specii.

B.1.2. Regiunea Biogeografica Situl amintit este situat in Regiunea biogeografica stepica. Coordonate: N 44º 58' 20'' E 28º 30' 11''

Harta habitatelor la nivel national

O Carjelari



36

B.1.3. Tipurile de habitate Conform Formularului Standard Natura 2000 in situl Podisul Nord Dobrogean sunt prezente urmatoarele tipurile de habitate:

Tabelul nr.1 Tipuri de habitate - Podisul Nord Dobrogean

Cod habitat

Denumire habitat Suprafata ocupata

Elemente privind evaluarea situluui

Reprezentativitate Suprafata relativa

Starea de conservare

Evaluare globala

8230 Comunităţi pioniere din Sedo- Scleranthion sau din Sedo albi- Veronicion dilleni pe stâncării Silicioase

1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase pontosarmatice

2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră pontosarmatică cu stejar pufos

17,1 A A B A

91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

2,25 A B A A

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus Alba

0,02 C C B C

B.1.4. Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului In tabelul nr.2 sunt prezentate speciile existente in situl Podisul Nord Dobrogean, enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Tabelul nr. 2 Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl Podisul Nord Dobrogeanodul

Codul speciei

Denumirea speciei Elemente privind evaluarea sitului

Rezidenta

Populatia in sit

Stare de conservare

Izolare Evaluare globala

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1304

Rhinolophus ferrumequinum

P

C B C B

1335 Spermophilus citellus RC

A A C A

2021

Sicista subtilis P B B A B

2609

Mesocricetus newtoni R A B A B

2633 Mustela eversmannii V A B B B



37

2635 Vormela peregusna V A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina P D

1219 Testudo graeca RC A B B A

1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cerambyx cerdo P B B C B

1089 Morimus funereus P A B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

2125 Potentilla emilii-popii P

2253 Centaurea jankae P

2079 Moehringia jankae V

2236 Campanula romanica R

2327 Himantoglossum caprinum R

Nota: Semnificatia abrevierilor din coloana Rezidenta a tabelului este urmatoarea: R- specie rara; V- specie foarte rara; C- specie comuna; P- semnifica prezenta speciei.

B.1.5. Alte specii importante de flora din situl Podisul Nord Dobrogean In situl Podisul Nord Dobrogean sunt prezente si alte specii de plante enumerate in tabelul nr.3.

Denumirea speciei Date privind populatia

Denumirea speciei Date privind populatia

Achillea clypeolata R Achillea ochroleuca R Agropyron cristatum ssp. brandzae P Anacamptis pyramidalis R Asparagus verticillatus C Asphodeline lutea V Astragalus ponticus R Asyneuma anthericoides V Celtis glabrata V Cephalanthera rubra R Corydalis solida ssp.slivenensis C Crocus chrysanthus R Crocus flavus R Dianthus nardiformis R Fritillaria orientalis V Gagea bulbifera V Gagea szovitsii R Galanthus plicatus R Globularia bisnagarica V Goniolimon collinum R Gymnospermium altaicum R Himantoglossum hircinum V Lactuca viminea R Lathyrus pannonicus R Limodorum abortivum V Lunaria annua ssp. pachyrhiza V Mercurialis ovata C Muscari neglectum C Myrrhoides nodosa C Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C Neottia nidus-avis V Ononis pusilla R Orchis morio R Ornithogalum amphibolum R Paeonia peregrina C Paeonia tenuifolia V Paliurus spina-christi V Paronychia cephalotes R Pimpinella tragium ssp. lithophila C Piptatherum virescens C Rumex tuberosus R Platanthera chlorantha R Salvia aethiopis R Satureja coerulea R Scorzonera mollis R Scutellaria orientalis R Silene compacta R Spiraea hypericifolia R Stachys angustifolia R Tanacetum millefolium C Thymus zygoides C Veratrum nigrum R

B.2. INFORMATII PRIVIND ARIA DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA PADUREA BABADAG - ROSPA0091



38

B.2.1. Suprafata sitului Aria de protectie avifaunistica Padurea Babadag are suprafata de 58473,2 ha, iar ca biotopuri principale cuprinde: paduri de foioase (62,2%), terenuri arabile neirigate (20,5%), zone cu vegetatie ierboasa naturala (4,4%), pasuni (4,9%), zone de tranzitie paduri-tufarisuri (4,1%).

Intrucat Padurea Babadag – SPA se suprapune peste Podisul Nord Dobrogean – SCI, ecosistemele si structura peisajului, descrise mai sus, sunt aproximativ identice, cu mentiunea ca situl de importanta comunitara Podisul Nord Dobrogean cuprinde si zone intinse de stepe. B.2.2. Regiunea Biogeografica Aria protejata mentionata este situata in regiunea Biogeografica – Stepica Coordonate: N 44º 52' 51'' E 28º 30' 21'' B.2.3. Specii de pasari din aria protejata Speciile de pasari din aria de protectie speciala – Padurea Babadag inscrise in Formularul Standard Natura 2000 se prezinta in tabelul nr.4. Tabelul nr.4. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Pop. Rezid. Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

A402

Accipiter brevipes 40-70 p

A B C B

A255

Anthus campestris C D B C C

A090

Aquila clanga 2-5 i

B B C B

A404

Aquila heliaca 3-5 i A B C C

A089

Aquila pomarina 28-40 p

C B C B

A215

Bubo bubo 4-8 p

C B C B

A403

Buteo rufinus 40-60 p

A B C B

A243

Calandrella brachydactyla RC D B C C

A031

Ciconia ciconia 1200-1300 i D B C C

A080

Circaetus gallicus 20-30 p

B B C B

A081

Circus aeruginosus 12-20 p

D B C B

A082

Circus cyaneus 20-30 i

D B C B

A083

Circus macrourus 15-30 i

D B C B

A084

Circus pygargus 8-16 p

A B C B

A231

Coracias garrulus 400-500 p

B B C B

A238

Dendrocopos medius 500-620 p

D B C C

A236

Dryocopus martius 60-80 p

D B C C

A511

Falco cherrug 1-2 p

B B B B

A103

Falco peregrinus 2-4 i

C B C C

A097

Falco vespertinus 20-30 p

C B C B

A320

Ficedula parva 500-2500 i

D B C C



39

A075

Haliaeetus albicilla 5-10 i

C B C C

A092

Hieraaetus pennatus 20-30 p

A B C B

A246

Lullula arborea RC

D B C C

A533

Oenanthe pleschanka 30-60 p

A B C B

A234

Picus canus 200-300 p

C B C C

A307

Sylvia nisoria RC

D B C C

Nota: “A” –specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” – specia este bine reprezentata la nivelul sitului; “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, ―D”-populatie nesemnificativa La acest tabel, in Formularul standard Natura 2000 al sitului Padurea Babadag la punctul 3.3.”Alte specii importante de flora si fauna” este mentionata specia urmatoare:

Cat Specia Populatie Motiv

I Bolbelasmus unicornis C C

Nota: Facem mentiunea ca aceasta specie nu a fost observata in zona viitoarei investitii.

B.2.4. Clase de habitate din situl Padurea Babadag In sit sunt intalnite urmatoarele clase de habitate, prezentate in tabelul urmator: Tabelul nr. 5. Clase de habitate – Padurea Babadag

Clasa de habitate Cod Extindere % Pajisti naturale, stepe NO9 4 Teren arabil (culturi) N12 16 Pasuni N14 5 Paduri de foioase N16 66 Terenuri artificiale (localitati, mine) N23 2 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

N26 7

Habitatele predominante in situl Padurea Babadag sunt padurile de foioase. B.2.5. Alte specii de fauna din situl Padurea Babadag Bolbelasmus unicornis

B.3. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR/HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA VECINATATE A CARIEREI PROIECTATE

Din punct de vedere peisagistic Perimetrul de exploatare ‖Muchia cu Pari‖ este reprezentat printr-o stepa antropizata constituita din suprafete de pasune degradata si din pilcuri cu vegetatie arbustiva.

Cu toate ca in regimul cadastral suprafata este incadrata in categoria pasune, o mare parte a acesteia, cu precadere pe coama dealului (unde de altfel este concentrata rezerva de roca utila), este stancoasa iar in rest are aspect de pasune degradata. In partile de nord si de est, perimetrul se invecineaza cu terenuri agricole, partial cultivate, iar in patea sudica, cu terenuri terasate pe care s-a practicat in trecur viticultura. Tipurile de ecosisteme In zona studiata sunt prezente o serie de ecosisteme de o mare diversitate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă şi de stancarie şi sfârşind cu ecosistemele agricole si ruderale.



40

Primele au aparut relativ recent, pe fondul abandonarii terenurilor agricole si invadarii acestora de catre specii de plante caracteristice, in general, habitatelor stepice. Dupa 1990, pasunatul intensiv si lipsa lucrarilor de ameliorare a pasunilor au condus la modificarea treptata a habitatelor , in sensul ca au aparut pe amplasament o serie de plante noi, caracteristice in special habitatelor de stepa. Ecosisteme de stepa. Ecosistemele de stepa fac parte din regiunea biogeografica a stepelor pontice, în care domina speciile de negara - preponderent Stipa capillata. Printre acestea cresc plante cu flori viu colorate si perioada de vegetatie scurta (Erodium cicutarium, Viola odorata, Corydalis solida, Fragaria viridis ) cat si subarbusti xerofili (Carduus nutans, Xeranthemum anuum, Verbascum lychnitis). Ecosisteme de silvostepa. Silvostepa formează un spatiu de tranzite între vegetatia de stepă si cea forestieră. Ocupa un areal foarte restrâns, între 50 si 100 m altitudine, fiind reprezentata prin tufărisuri alcătuite din păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa) si maces (Rosa canina). Plantele ierboase sunt cele specifice pajistilor stepice: barboasa (Andropogon ischaemum), negara (Stipa capillata), pirul (Agropiron ristatum). Ecosisteme petrofite (de stancarie). Acest tip de ecosistem este răspândit în partea superioară a amplasamentului studiat. În compoziţia vegetaţiei saxicole intră o serie de specii adaptate la condiţiile ecologice specifice zonelor stâncoase, cum sunt: Xanthoria parietina, Physcia pulverulenta, Parmelia caperata, Dianthus nardiformis, Sempervivum ruthenicum, etc Ecosisteme agricole. In partile de nord si de est, perimetrul se invecineaza cu terenuri agricole, partial cultivate, iar in partea sudica, cu terenuri terasate pe care s-a practicat viticultura. Ecosisteme ruderale. Vegetatia ruderala e prezenta in localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, in islazuri si pe locurile unde stationeaza animalele domestice. In spatiul asezarii rurale din vecinatatea viitoarei cariere, cat si in stanele si islazurile din apropiere, se intalnesc frecvent plante ca: holera, ghimpele, spinul, ciumafaia, maselarita, iar de-a lungul drumurilor de acces cresc: troscotul, coada- soricelului,obsiga,volbura, traista ciobanului. PODISUL NORD DOBROGEAN - ROSCI0201 A. Speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE din situl Podisul Nord Dobrogean nu se regasesc pe amplasamentul studiat. In zona de amplasament a carierei Carjelari nu s-au identificat habitate si specii de interes comunitar desemnate pentru PODISUL NORD DOBROGEAN - ROSCI0201. Exemplarele razlete din flora spontana cum sunt: Stipa capillata, Teucrium chamaedrys, Potentilla argentea, Agropyron cristatum, Crataegus monogyna, Fragaria viridis, Rosa caninaa s.a. nu au statut de conservare la nivel de specie (in conformitate cu OUG nr.57/2007, modificata prin OUG nr.154/2008). Mentionam faptul ca pe intregul amplasament exemplarele de Crataegus monogyna, Prunus spinosa si Rosa canina sunt razlete si nu intrunesc caracter de reprezentativitate; ele sunt distribuite la limitele de est si nord ale perimetrului pentru care se solicita Acordul de mediu. In perimetrul studiat si in vecinatatea acestuia există următoarele tipuri de habitate:

habitate stepice

habitate de silvostepă

tufarisuri de mici dimensiuni in partea de est si nord est a amplasamentului

habitate de stâncărie

asociatii ruderale

terenuri agricole. Habitate stepice: Dintre speciile ierboase reprezentative pentru habitatele stepice pe amplasamentul studiat au fost identificate: ciulinul (Carduus nutans), pălămida (Cirsium arvense), holera (Xanthium spinosum), pelinita, (Artemisia austriaca), volbura (Convolvulus canthabrica), garofita (Dianthus nardiformis). Alături de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca: negara (Stipa capillata), bărboasa (Andropogon ischaemum), păiuşul (Festuca sp).



41

Dintre speciile de plante importante pentru situl Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean – SCI, pe amplasamentul proiectului au fost identificate exemplare de Stipa capillata, Dianthus nardiformis, Teucrium chamaedrys, Agropyron cristatum, Fragaria viridis, si Potentilla argentea, care nu au statut de conservare la nivel de specie (in conformitate cu OUG nr.57/2007, modificata prin OUG nr.154/2008), ci impreuna cu altele, reprezinta specii indicator pentru habitatele de interes comunitar: R3409-Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis; R3414-Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca; R3415-Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca; R3418-Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata. R3409-Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis Structura: În cadrul fitocenozelor de Stipa participã numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica,Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălţimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este realizat de speciile cu talia de 40–50 cm, dintre care menþionãm: Festuca rupicola, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii,Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys,Alyssum desertorum, A. alyssoides,Polygala major, Fragaria viridis, plante care formeazã etajul inferior al vegetaţiei Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Stipa lessingiana, S. joanis, S. pulcherrima, Cephalaria uralensis, Crambe tataria.Specii caracteristice: Stipa lessingiana, S. capillata, S. pulcherrima. Alte specii importante: Astragalus peterfii, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Centaurea trinervia, Scorzonera hispanica, Jurinea simonkaiana, Salvia nutans, Medicago falcata, Serratula radiata. Acest tip de vegetaţe, stepicã, are în componenţã elemente de silvostepã dintre care mentionãm: Prunus tenella, P. fruticosa, Rosa pimpinelifolia, Dictamus albus, Aster linosyris, A. villosus,Peucedanum cervaria, Phleum phleoides, Inula ensifolia. Asociaţii vegetale caracteristice: Stipetum lessingianae, Stipetum pulcherrimae R3414- Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca Structura: Acest tip de vegetaţie este realizat de speciile: Festuca valesiaca,Agropyron cristatum, Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Koeleria macrantha, Melica ciliata, Phleum phleoides, Medicago falcata, Astragalus onobrychis, A.ponticus, Coronilla varia, Achillea setacea,Seseli tortuosum, Asperula cynanchica, Artemisia austriaca, Poa angustifolia. Toate aceste specii, precum şi altele, mai puţin reprezentate, formeazã etajul superior înalt de 40–45 cm. Speciile scunde cum sunt:Alyssum desertorum, A. alyssoides,Potentilla arenaria, Medicago minima,Trifolium arvense, Arenaria serpyllifolia, Scleranthus annuus, Taraxacum serotinum, constituie etajul inferior al acestor pajişti. Compoziţie floristică: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Medicago minima,Poa angustifolia. Speciile caracteristice:Festuca valesiaca, Medicago minima. Alte specii importante: Stipa capillata,Botriochloa ischaemum, Teucrium polium, Bombycilaena erecta, Phlomis pungens,Centaurea arenaria, C. rutifolia ssp. Jurineifolia ,Inula ensifolia, Achillea setacea,Taraxacum serotinum Asociaţiile vegetale caracteristice acestui tip de habitat sunt: Medicagini minimae-Festucetum valesiacae, Stipetum capillatae R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca Structura: Caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alcătuiesc etajul superior de 50–65 cm şi cu acoperirea de 60–85%. Dintre aceste plante, nelipsite în cadrul fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus, Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Jurinea mollis. Plantele scunde alcătuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt: Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium arvense, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta, Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima. Compoziţie floristică: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum. Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola.



42

Alte specii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus,Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.jacquinii, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Achillea setacea, Potentilla argentea,etc. Asociaţii vegetale caracteristice: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi, Agropyretum cristatae, Festucetum valesiaco-rupicolae. R3418-Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata. Structura: Dominante sunt speciile de graminee cu: Agropyron cristatum, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Agropyron intermedium,Onobrychis gracilis, Achillea coarctata, A, leptophylla, Asperula cynanchica,Jurinea mollis, Medicago falcata, Koeleria macrantha, Linum austriacum. Toate aceste plante, de talie medie şi mare, alcătuiesc etajul superior al pajiştei, cu acoperire mare (circa 60–80%). Speciile mai scunde (până la 25 cm) sunt destul de numeroase şi au o acoperire de 10–15(20)%. Din această categorie menţionăm: Medicago minima, Ranunculus illyricus, Kochia prostrata, Ceratocarpus arenarius, Coronilla varia, Galium humifusum, Alyssum desertorum, Taraxacum serotinum, Teucrium polium, Seseli tortuosum. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Festuca valesiaca, Kochia prostrata. Specii caracteristice: Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Kochia prostrata. Alte specii importante: Achillea setacea, Salvia nemorosa ssp. tesquicola, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Melica ciliata, Poa angustifolia, Astragalus onobrychis, Medicago falcata, Coronilla varia, Asperula cynanchica, Achillea coarctata, A. leptophylla, Euphorbia nicaeensis, Echium italicum, Onopordon tauricum, Sisymbrium orientale, Medicago falcata, Teucrium polium, Artemisia austriaca. Specii endemice: Agropyron brandzae, Potentilla bornmuelleri, Ornithogalum amphibolum. Asociaţii vegetale caracteristice: Agropyro-Kochietum, prostratae, Agropyretum pectiniforme Dintre asociaţiile vegetale caracteristice acestor habitate stepice, în aria de studiu si in vecinatatea acesteia au fost identificate urmatoarele asociatii: Andropogonetum ischaemi, Agropyretum cristatae (la baza dealului ). Întrucât pe amplasament şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificate toate speciile edificatoare şi nici asociaţiile vegetale caracteristice habitatelor de interes comunitar enumerate mai sus consideram ca acestea nu se regăsesc în zona de studiu. Habitate de silvostepă: Habitatele tipice de silvostepă sunt caracterizate printr-o alternanţă de pâlcuri de pădure şi pajişti stepice sau stâncării. Cu mult înainte de apariţia frunzişului îşi fac apariţia specii ca: Crocus heuffelianus, Viola odorata,Viola concolor, Corydalis solida. Asociaţiile carateristice acestui tip de habitat sunt Achilleo (coarctatae) - Quercetum pubescentis şi Gymnospermio (altaicae) - Celtetum glabratae. Aceste asociatii nu se regasesc pe amplasamentul studiat. Tufărisuri R 3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) Fitocenozele se instaleazã, de obicei, pe locurile defrişate, chiar şi în silvostepã, în locul pădurilor de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Q. robur) şi atunci rămân cu compoziţia din pădure. Ele se pot forma şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice, în Dobrogea;sunt termofile, xerofile, mezotrofe. Prin definitie, stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa - Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Pe amplasamentul care va fi destinat exclusiv exploatarii zacamantului natural exista un numar redus de exemplare razlete de paducel si maces (concentrate mai ales in partea de est si nord) ceea ce nu poate indica prezenta acestui tip de habitat. De aceea am considerat ca nu se intrunesc conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi considerat ca habitat, in zona carierei propuse.



43

Este un habitat important care furnizeaza hrană (fructe), adapost si loc de cuibarit pentru pasari, adăpost si loc de hranire pentru unele mamifere. Cea mai importanta specie din punct de vedere al conservării si care populează acest tip de habitat este sfrânciocul rosietic (Lanius collurio). Alte specii de pasari, cum ar fi presurile, presura galbenă, presura sură, folosesc acesti arbusti ca locuri de cantat. Habitate de stâncărie Acest tip de habitat este răspândit în partea superioară a amplasamentului. Ca urmare a deficitului hidric, această vegetaţie deschisă este caracterizată de muşchi, licheni şi plante suculente (fam. Crassulaceae). Încrengătura Briophyta:Dicranum scoparium, Polytrichum commune,Thuidium abietinum. Încrengătura Lichenophyta:Xanthoria parietina, Physcia pulverulenta, Parmelia caperata Încrengătura Angyospermatophyta: Fam. Crassulaceae:Sempervivum ruthenicum (urechelniţa). Speciile de plante identificate în acest tip de habitat nu fac parte dintre speciile listate în anexele legilor nationale si in directivele europene cu obiect conservarea naturii. Dintre speciile de pasari prezente in zona Dobrogei, acest tip de habitat este preferat de pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) pentru reproducere (in special in dans nuptial), odihna si rar, de cuibarit, precum si de catre speciile de pasari rapitoare pentru odihna si facilitarea zborului. Mentionam ca pe amplasamentul studiat nu au fost identificate cuiburi sau oua (nici macar goale) apartinand speciei pietrar negru (Oenanthe pleschanka), desi au fost observate exemplare din aceasta specie in dans nuptial. Comunităţi ruderale R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa Speciile Onopordon acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. hamulosus, Cirsium lanceolatum, Verbascum thapsus, realizeazã etajul superior ce depăşeşte 1,5 m înălţime şi acoperirea de 70–80%. Densitatea mare a acestor plante face dificilă instalarea speciilor de talie mică, de aceea sunt puţine specii în stratul inferior dintre care mai reprezentative sunt: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia absinthium, Arctium lappa. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Carduus nutans, Onopordum acanthium, O. tauricum. Specii caracteristice: Onopordum acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. acanthoides. Alte specii importante: Arctium lappa, Chamomilla recutita, Stellaria media, Chenopodium album, Agropyron repens, Lolium perenne, Centaurea calcitrapa, C. solstitialis, Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus, Cirsium lanceolatum. Asociaţii vegetale caracteristice: Onopordetum acanthi, Carduetum nutantis, Carduetum hamulosi R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra Speciile nitrofile mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Cirsium lanceolatum,C. arvense, Conium maculatum, Chelidonium majus. Aceste plante de 30–40 cm înăţime realizeazã o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatarica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum. Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii importante: Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Verbena officinalis. Asociaţii vegetale caracteristice: Arctio – Ballotetum nigrae, Balloto – Malvetum sylvestris, Artemisietum annuae R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina



44

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla. Asociaţii vegetale caracteristice: Plantaginetum najoris, Sclerochloo – Polygonetum avicularis Valoarea conservativă a comunităţilor ruderale identificate este redusă. Nici una dintre speciile identificate în acest tip de habitat nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor nationale si in directivele europene cu obiect conservarea naturii. Acestea pot fi importante ca habitate de cuibarit si hranire pentru unele specii de pasari, cum ar fi: sfranciocul sau ciocarlanul motat . De asemenea acesta este si cel mai folosit habitat de către popândăii din zonele invecinate. Terenurile agricole Acest tip de habitat este considerat de multe ori si în mod eronat ca fiind unul neimportant pentru speciile de păsări si mamifere sălbatice. Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat, care cuibăresc, iernează sau se află acolo pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp, fâsa de câmp, ciocârlanul motat, potârnichea, vânturelul rosu, eretele vânat si sorecarul mare. Acestea folosesc acest tip de habitat ca loc de hrănire si ca teren de vânătoare, mai putin ca locuri de odihnă. Speciile mai putin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special toamna, iarna si la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură, graurii si ciorile grive.Acestea folosesc habitatul respectiv pentru căutarea hranei si uneori, în cazul ciorilor de semănătură, pentru odihnă. Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat este popândăul. B. Dintre speciile de animale enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE din situl Podisul Nord Dobrogean, in vecinatatea amplasamentului/pe amplasament a fost observata Spermophilus citellus – suita. Situl Padurea Babadag prezinta importanta din punct de vedere al aspectelor fenologice pentru speciile enumerate dupa cum urmeaza: Calitate şi importanţă: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus Falco cherrug Coracias garrulus Hieraaetus pennatus Accipiter brevipes Circaetus gallicus Circus pygargus Oenanthe pleschanka Picus canus Milvus migrans Dendrocopos medius



45

- Falco vespertinus – soim de seara. Oaspete de vară. Specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Poate fi întâlnită în terenurile limitrofe, ce prezintă condiţii favorabile speciei (liziere de pădure, perdele forestiere, dumbrăvi etc.). Cuiburile şoimului de seară pot fi găsite în coloniile de cioară de semănătură, localizate, de regulă, în perdele forestiere, plantaţii, inclusiv de salcâm (Munteanu, 2009). Această specie nu a fost identificată pe perimetrul studiat;

- Falco cherrug – soim dunarean. Specie, sedentar-migratoare. Populeaza mai ales tinuturi de stepa. Se hraneste in principal cu popandai dar si cu pasari. Observată ocazional în diferite puncte ale Dobrogei, unde este posibil cuibăritul a 2 – 6 perechi. Cuiburi ale şoimului dunărean s-au găsit în Munţii Măcinului (Botnariuc, Tatole, 2005, Munteanu, 2009). Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

- Coracias garrulus – dumbrăveanca. Oaspete de vară. Specie destul de rara - raspandita in S si E Europei, in regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi. Dumbrăveanca nu s-a observat în perioada cuibăritului pe amplasament;

- Hieraaetus pennatus – acvila mica. Oaspete de vară şi pasăre de pasaj. Cea mai mica acvila europeana, cat un sorecar. Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Biotopi favorabili prezenţei acestei specii exista in afara perimetrului analizat, in sectoarele silvice ale Pădurii Babadag, confirmate prin observaţii recente realizate de specialişti ornitologi. Cuibăritul actual este dovedit doar în Transilvania (Munteanu, 2009). Nu au fost inregistrate perechi cuibaritoare ale acestei specii pe perimetrul studiat;

- Accipiter brevipes – uliu cu picioare scurte. Oaspete de vară, pasăre de pasaj. Întâlnit în paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. În sezonul de cuibărit observant în diferite puncte din Dobrogea (Munteanu, 2009). Nu s-au identificat perechi cuibaritoare ale uliului cu picioare scurte in perimetrul studiat;

- Circaetus gallicus – serpar. Oaspete de vară şi specie de pasaj. Traieste in regiuni montane si depresionare. Are nevoie de spatii deschise, deoarece se hraneste cu serpi si soparle. Observat în perioada de reproducere în diferite locuri din România, inclusiv în pădurile din Dobrogea (Botnariuc, Tatole, 2005, Munteanu, 2009). Această specie nu a fost identificată la cuibarit in zona amplasamentului;

- Circus pygargus – erete sur. Specie de pasaj, rar oaspete de iarnă. Cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere. Observat în timpul verii în Dobrogea, deşi cuiburi nu s-au găsit (Botnariuc, Tatole, 2005). Nu cuibareste in perimetrul proiectului;

- Oenante pleschanka – pietrar negru. Oaspete de vară. În România este întâlnit în Dobrogea şi sud-estul Moldovei (Munteanu, 2009). Pe amplasamentul studiat s-au identificat exemplare ale pietrarului negru în perioada cuibăritului, in dans nuptial; nu s-au identificat cuiburi in zona viitoarei cariere;

- Picus canus – ghionoaie sura. Specie sedentară larg raspandita, dar mai putin comuna decat ghionoaia verde. Tinde sa traiasca la altitudini mai mari decat aceasta din urma; pe de alta parte este rar intalnita in localitati. Specia cuibareste in habitatele silvice limitrofe amplasamentului, amplasamentul proiectului neintrand in preferintele ei;

- Milvus migrans – gaie neagra. Oaspete de vară şi pasăre de pasaj. Preferinta deosebita pentru vecinatatea zonelor umede, unde prinde pesti, dar si pentru regiuni urbane, unde se hraneste cu resturi si hoituri. Adesea se strang la un loc in numar mare. Uneori cuibareste in colonii. În present este o raritate, observată uneori în perioada de cuibărit în Transilvania, pe Mures, Dunăre. Apare în pasaj şi în Dobrogea (Munteanu, 2009). Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

- Dendrocopos medius – ciocanitoare de stejar. Specie sedentară. Cuibareste in centrul si sudul Europei in padurile mature cu frunze cazatoare, in special in cele de stejar si carpen. Specia cuibareste in habitatele silvice limitrofe amplasamentului. Nu s-au identificat perechi cuibaritoare ale acestei specii in zona proiectului.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:



46

Haliaeetus albicilla Ficedula parva Ciconia ciconia - Haliaeetus albicilla – codalb. Specie parţial-migratoare, prezentă tot timpul anului. Cuibareste rar in

regiunile de coasta, lacustre si riverane bogate in peste. Cuib enorm de crengi, construit pe stanci si in copaci mari. Numeros în trecut în Delta Dunării şi lunca Dunării. Probabil cuibăreşte şi în alte zone ale României. Se impune verificarea acestor informaţii (Munteanu, 2009). În present exista cca 10-12 perechi clocitoare în Delta Dunării (Botnariuc, Tatole, 2005). Specia nu a fost identificată in timpul migratiei in zona amplasamentului;

- Ficedula parva – muscar mic. Oaspete de vară. Specie destul de comuna, dar locala, in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie bogată, umbroase, adesea usor umede. Muscarul sur poate fi întâlnit in perioada migratiei de primavara si toamna pe suprafetele impadurite din vecinatatea perimetrului. Nu a fost observata pe amplasamentul proiectului ;

- Ciconia ciconia – barza alba. Oaspete de vară. Specie comună, întâlnită la cuibărit, îndeosebi în localităţi. Cuiburile si le instalează pe diverse construcţii, arbori, stâlpi electrici s.a Au fost observat un stol in vecinatatea amplasamentului;

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus macrourus Circus cyaneus - Circus macrourus – erete alb. În România specia se observă cu regularitate în timpul migraţiei, inclusiv

în Dobrogea şi la iernat (Munteanu, 2009). Prezenţa speciei în cursul verii este incertă. Nu s-au

identificat exemplare ale acestei specii in perimetrul studiat;

- Circus cyaneus - erete vanat. Oaspete de iarnă. Apare doar în trecere prin ţara noastră; cloceşte în

nordul Europei şi al Asiei, în locuri descoperite; iernează în sudul Europei, nord-estul şi nord-vestul

Africii şi sud-vestul Asiei. Această specie nu a fost identificată pe amplasament sau in vecinatate.

B.3.1. Marimea si densitatea populatiei speciilor prezente in sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national Masura optima este rezultatul dintre populatia indivizilor speciei din sit si cea de pe teritoriul national. Pentru evaluare se foloseste modelul progresiv prezentat mai jos:

A: 100 ≥p>15% B: 15 ≥p> 20% C: 2 ≥p>0 %.

In cazurile in care populatia din specia respectiva este prezenta in situl evaluat intr-o proportie nesemnificativa, specia trebuie inclusa in a patra categorie, respectiv:

D: populatie nesemnificativa Situl Padurea Babadag SPA Populatia reprezentativa in cadrul sitului (categoria A: 100 ≥p>15 %) o au speciile:

Accipiter brevipes Aquila heliaca Buteo rufinus Circus pygargus Hieraetus pennatus Oenanthe pleschanka

Dintre speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE in situl Padurea Babadag sunt mentionate si 11 specii a caror populatie este nesemnificativa (vezi tabelul nr.4)



47

Situl Podisul Nord Dobrogean SCI Populatia speciei Dianthus nardiformis, importanta pentru situl Podisul Nord Dobrogean, (tabelul nr.3), are o densitate numerica mica pe amplasamentul studiat, cu exceptia zonelor de creasta, unde este prezenta intr-o proportie mai mare de 10% (vezi si anexa text – determinari cu rama metrica). B.4. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE Prin activitatea de monitorizare efectuata in zona a fost identificat un numar de 10 specii comune, precum si 3 specii din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, prezentate in tabelele nr.6a si 6b. Tabelul nr.6a. Lista speciilor de pasari de interes comunitar (enumerate in Anexa I a directivei consiliului 79/409/CEE) identificate in zona Carierei de piatra de la Carjelari.

Nr.crt. Specia Statut de protectie Perioada de monitorizare

Numar exemplare prezente in zona proiectului

Observatii

1. Oenanthe pleschanka* (pietrar negru)

Anexa I Directiva Pasari

Martie 2008 – 31 august 2010

Cca 10 exemplare in zona carierei (15-19 exemplare, in zbor in perioada migratiei)

-observată în zbor nupţial si odihnindu-se pe pietre -nu s-au identificat cuiburi pe amplasamentul PUZ -observata si in cariera Vararia din vecinatatea proiectului

2. Buteo rufinus (şorecarul comun)



1 exemplar - observată în zbor la 150 m

de zona proiectului

3. Sylvia nisoria (silvie porumbaca)



1 – 2 exemplare - observată în zbor si pe

terenurile agricole, la 400- 500 metri de zona proiectului

*Oenanthe pleschanka (pietrar negru). Observatiile asupra efectivelor mai mari ale speciei s-au realizat in peroada migratiei. Exemplarele identificate in zona carieirei de piatra de la Carjelari se aflau in trecere/pasaj. Specia nu a fost identificata la cuibarit pe amplasament.

Tabelul nr. 6b. Lista altor specii de pasari identificate pe amplasament si vecinatatea locatiei carierei Carjelari.

Nr.crt. Specia Statut de protectie

Perioada de monitorizare

Numar exemplare prezente in zona proiectului

Observatii

1 Sturnus vulgaris (graur)

neprotejata Martie 2008 – 31

august 2010

Stol Observate pe terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

2 Passer domesticus (vrabie)

neprotejata Martie 2008 – 31

august 2010

10-12 exemplare în stol

Observate pe terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

3 Passer montanus (vrabia de câmp)

neprotejata Martie 2008 – 31 august 2010

5-6 exemplare în stol Observate în zona terenurilor agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

4 Corvus frugilegus (cioara de semănătură)


10-15 exemplare Observate pe terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

5 Corvus corone cornix (cioara grivă)


10-15 exemplare Observate pe terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

6 Pica pica (coţofană)

protejata Martie 2008 – 31

august 2010

3-4 exemplare răzleţe Observate pe terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

7 Galerida cristata (ciocarlan)

protejata Martie 2008 – 31 august 2010

2-3 exemplare Observate pe drumuri, terenurile agricole şi în apropierea localităţii Cârjelari

8 Upupa epops (pupăza)


4 exemplare Observată în zbor



48

9 Lanius collurio (sfranciocul rosiatic)


5-7 exemplare Observată in vecinatatea amplasamentului/ pe amplasament în căutare de hrană

10 Merops apiaster (prigorie) protejata Martie 2008 – 31 august 2010

10-12exemplare observate în apropierea amplasamentului

Observata in apropierea amplasamentului. Cuib în imediata vecinătate spre localitatea Cârjelari; la 700m de locaţia carierei

Constatam ca din cele 27 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consilului 79/409/CEE (tabelul nr.4) existente in situl Natura 2000 ROSPA0091-Padurea Babadag, din activitatea de monitorizare desfasurata in zona Carjelari, au fost identificate doar 3 specii, prezentate in tabelul nr.6a.

B.5. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR B.5.1. Habitatele prezente in situl Podisul Nord Dobrogean Conform formularului standard NATURA 2000, principalele habitate caracteristice ale sitului de importanta comunitara - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean (incadrate la stadiul de conservare B – conservare buna) sunt urmatoarele: 62C0* Stepe ponto-sarmatice (27,9%). Statut de conservare. Este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica, prezenta in UE numai in sud-estul Romaniei. Podisul Dobrogean reprezinta cea mai importanta regiune pentru conservarea acestui habitat la nivel national si al Uniunii Europene, avand in vederea ca aici se pastreaza cele mai reprezentative si bine conservate suprafete din acest habitat. Pe amplasamentul studiat, cuprins intre terenurile agricole de la vest si nord, localitatea Carjelari si limita Padurii Babadag, nu s-au evidentiat asociatiile de plante care definesc habitatul corespondent Natura 2000 - 62C0* Stepe ponto-sarmatice si R3409 conform manualului “Habitatele din Romania” (Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005.). Întrucât pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate speciile edificatoare şi nici asociaţiile vegetale caracteristice habitatului corespondent Natura 2000 - 62C0* Stepe ponto-sarmatice ( respectiv R3409-Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis), consideram ca acesta nu se regăseşte în zona de studiu; de aceea am considerat ca nu se intrunesc conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi considerat ca habitat in zona de amplasament a carierei propuse. 40C0*Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (2%). Statut de conservare. Habitatul se incadreaza in tipul prioritar NATURA 2000, 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice si R 3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)/ conform manualului “Habitatele din Romania” (Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005.), acest habitat fiind protejat si pe plan national. In amplasamentul proiectului sunt exemplare razlete de Crataegus monogyna, Rosa canina si Prunus spinosa, concentrate mai ales in partea de est si nord, de aceea consideram ca nu sunt intrunite conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi considerat ca habitat in zona carierei propuse. - 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (17,1%). Statut de conservare. Este

protejat ca tip prioritar Natura 2000 si ca habitat de interes comunitar la nivel national. De asemenea este protejat prin legislatia internatională.

- 91M0 Păduri balcano-sarmatice de cer şi gorun (24,7%). Statut de conservare. Habitatul este protejat pe plan national si international.

- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen (23,6%). Statut de conservare. Habitatul este protejat de legislatia nationala si internationala.



49

Pe amplasamentul carierei NU se regasesc alte tipuri de habitate desemnate in Formularul standard pentru Podisul Nord Dobrogean RO SCI 0201: 91X0 Păduri dobrogene de fag 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

B.5.2. Specii de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl Podisul Nord Dobrogean, din punct de vedere al gradului de conservare a trasaturilor habitatului, care sunt importante pentru speciile respective si al posibilitatilor de refacere, se incadreaza in: 1 – conservare excelenta, pentru urmatoarele specii:

Mamifere: Sicista subtilis, Mesocricetus newtoni

Amfibieni si reptile: Elaphe quatuorlineata

Plante: Moehringia jankae, Campanula romanica 2 – conservare buna pentru speciile:

Mamifere: Mustela eversmanni,Vormela peregusna

Amfibieni: Bombina bombina 3 – conservare medie sau redusa

Mamifere: Rhinolophus ferrumequinum

Nevertebrate: Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar, Bolbelasmus unicornis

Plante: Himantoglossum caprinum Dintre speciile enumerate in anexa II a Directivei Habitate, ca fiind in situl Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean SCI, in vecinatatea amplasamentului/ pe amplasamentul viitoarei exploatari nu s-a regasit decat suita (Spermophilus citellus). Alte specii nu au fost observate in timpul activitatii de monitorizare, desfasurata pe parcursul celor 3 ani. B.5.3. STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIEI DE SPECII AFECTATE Specii de pasari din SPA – Padurea Babadag Tabelul nr.7a. Lista fenologică a speciilor de pasari (din anexa I a Directivei Pasari) observate in zona viitoarei cariere de la Muchia cu Pari, Carjelari

Specia Dinamica si perioada de stationare in zona Categoria de folosinta Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Oenanthe pleschanka (pietrar negru)

x x x x x x x x Insectivora

Sylvia nisoria (silvie porumbaca)

x x x x x Insectivora

Buteo rufinus (şorecarul comun)

x x x x x x x x x Pradator

Graficul evolutiei numerice a speciilor de pasari, din anexa I a Directivei Pasari, observate in zona ampasamentului



50

Evoluţia dinamicii populaţiilor speciilor de păsări din Anexa I a Directivei

Păsări observate în zona Muchia cu Pari şi vecinătate, Cârjelari

1 10

1

3

1

15

19

17

0

5

10

15

20

25

perioada de timp analizată (2008 - 2010)

Nu

mă

r to

tal d

e in

div

izi o

bs

erv

aţi

Oenanthe pleschanka 15 19 17

Buteo rufinus 1 3 1

Sylvia nisoria 1 1 0

1 2 3

Legenda: 1 – anul 2008, 2 – anul 2009 si 3 – anul 2010

Tabelul nr.7b. Lista fenologică a altor specii de pasari observate in zona viitoarei cariere de la Carjelari

Specia Dinamica si perioada de stationare in zona Categoria de folosinta

Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Sturnus vulgaris (graur)

x x x x x x x x x Mixt

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)

x x x x x x x x Insectivora

Merops apiaster (prigorie)

x x x x x x Insectivora

Upupa epops (pupăza)

x x x x x x Insectivora

Galerida cristata (ciocarlan)

x x x x x x x x x x x x x Insectivora

Pica pica (coţofană)

x x x x x x x x x x x x x Zoofaga

Corvus corone (cioara grivă)

x x x x x x x x x x x x x Mixt

Corvus frugilegus (cioara de semănătură)


Passer montanus (vrabia de câmp)


Passer domesticus (vrabie)


Dupa prelucrarea datelor culese pe teren, in urma actiunilor de monitorizare a speciilor de fauna salbatica observate pe amplasamentul proiectului si in vecinatate, se constata urmatoarele: - din cele 27 specii de pasari protejate prin Directiva Pasari (anexa I) in zona carierei de piatra de la

Carjelari au fost observate doar cateva exemplare apartinand la 3 specii, care sunt oaspeti de vara (tabelul nr.7a).



51

- dintre speciile de pasari salbatice, altele decat cele enumerate in Directiva Pasari (anexa I), au fost observate 10 specii, respectiv 4 oaspeti de vara si 6 sedentare (tabelul nr.7b).

- la toate speciile de pasari se constata o evolutie in timp relativ constanta a indivizilor observati. - nu s-au gasit oua (nici macar goale) sau cuiburi ale speciilor de pasari pe amplasamentul studiat. - exemplarele din cele trei specii protejate, prin anexa I a Directivei Pasari, nu par sa fie deranjate de

activitatile antropice din zona Muchia cu Pari (pasunat, intensificarea circulatiei rutiere pe drumul de la baza dealului, vecinatatea cu locuintele omenesti).

- printr-un studiu comparativ in alte cariere active din zona Dobrogea, s-a observat existenta acelorasi specii protejate, indivizii nefiind afectati de activitatea extractiva. De asemenea numarul perechilor observate depaseste cu mult numarul inregistrat in Formularul standard, mai ales in cazul speciei Oenanthe pleschanka .

Raportat la numarul de indivizi din Formularul standard al sitului Natura 2000 Padurea Babadag, pentru aceste doua specii protejate prin anexa I a Directivei Pasari, putem estima un impact nesemnificativ de afectare a populatiilor, datorat exploatarii zacamantului natural din zona studiata (tabelul 7c). Tabelul nr.7c. Procentul din populatia speciilor de pasari, semnalate in anexa I a Directivei Pasari, posibil a fi afectat de proiect

Cod specie Specia Numar de indivizi din SPA Padurea Babadag

Numar de indivizi din zona studiata

Procentul posibil afectat

A403 Buteo rufinus – sorecar mare

120 1 0,8 %

A307 Sylvia nisoria – silvie porumbaca

nespecificat 2 necuantificat

A533 Oenanthe pleschanka – pietrar negru

120* 10-15 8-11 %

Nota: pentru calcularea procentului s-a folosit numarul maxim de indivizi observati. In cazul speciei Sylvia nisoria, procentul nu poate fi cuantificat, datorita faptului ca nu se cunoaste populatia la nivelul intregului sit Natura 2000 Padurea Babadag. *Numarul de indivizi din formularul standard Natura 2000 pentru situl ROSPA0091 Padurea Babadag a fost evaluat pentru anul 2006. Intre timp populatia speciei a crescut semnificativ, numerosi indivizi fiind observati in zona carierelor Revarsarea, Somova, Tefic, Vararia sau in alte zone de stancarie sau cu aflorimente de roci. Podisul Nord Dobrogean – SCI Tabelul nr.7d. – Lista fenologica a speciilor protejate de fauna salbatica, observate in zona viitoarei cariere de la Muchia cu Pari, Carjelari

Specia Dinamica si perioada de stationare in zona Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Spermophilus citellus – suita

x x x x x Vegetarian/

Mixt

Podarcis taurica – soparla de stepa

x x x x x x x Insectivora

Lacerta viridis – guster

x x x x X Insectivora

Lacerta agilis – soparla

x x x x X Insectivora



52

Graficul evolutiei numerice a speciilor protejate de fauna salbatica, observate in zona amplasamentului proiectului

Evoluţia dinamicii populaţiilor speciilor de faună protejate observate în zona

Muchia cu Pari şi vecinătate, Cârjelari

4

25

12

65

43

0 0

2 2

0

-5

0

5

10

15

20

25

30

perioada de timp analizată (2008 - 2010)

nu

mă

r to

tal

de

in

div

izi

ob

se

rva

ţi

Spermophilus citellus 4 25 12

Podarcis taurica 6 5 4

Lacerta viridis 3 0 0

Lacerta agilis 2 2 0

1 2 3

Legenda: 1 – anul 2008, 2 – anul 2009 si 3 – anul 2010

In urma analizarii datelor din teren, rezultate din activitatea de monitorizare a speciilor de fauna salbatica protejate, altele decat pasarile (tabelul nr. 7d), putem observa urmatoarele: - au fost observate doar specii cu statut de protectie, dintre care doar una (Spermophilus citellus) este listata

in anexa II a Directivei Habitate. La aceasta specie s-a observat o variatie mai mare a evolutiei in aceasta zona, datorata probabil intensificarii activitatilor antropice (agricultura, pasunat, circulatie pe drumul public), a conditiilor meteorologice si a constructiei drumului comunal Carjelari-Gen. Praporgescu, prin pietruire si amenajare a santurilor si taluzelor de protectie;

- toate speciile au fost observate in perioada de vara (martie - septembrie), in numar relativ mic de exemplare.

- exista specii la care indivizii au fost observati in numar foarte mic (1-3 exemplare) si doar intr-o singura perioada, ex.: Lacerta viridis – guster, 3 exemplare observate doar in 2008;

Specii importante de plante din situl Podisul Nord Dobrogean In urma monitorizarii efectuate in perioada 2008 – 2010 am constatat urmatoarele: - Dintre speciile de plante importante pentru situl Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean – SCI, pe

amplasamentul proiectului au fost identificate exemplare de Stipa capillata, Dianthus nardiformis, Teucrium chamaedrys, Agropyron cristatum, Fragaria viridis, si Potentilla argentea,care nu au statut de conservare la nivel de specie (in conformitate cu OUG nr.57/2007, modificata prin OUG nr.154/2008, ci impreuna cu altele, reprezinta specii indicator pentru habitatul 62C0*.



53

In ceea ce priveşte pocentul estimativ posibil afectat din speciile de plante de interes comunitar identificate pe amplasamentul proiectului si in vecinatatea acestuia, cat si evolutia dinamicii acestora, nu pot fi determinate din urmatoarele considerente:

in literatura de specialitate nu exista date privind numărul exemplarelor şi evoluţia numerică a populaţiilor de specii de interes comunitar, din cadrul ariei naturale protejate S.C.I.- Podisul Nord-Dobrogean;

distributia neuniforma a speciilor de plante in perimetrul de exploatare de 25 ha din ―Dealul Muchia cu Pari‖ nu permite utilizarea formulelor de calcul matematic pentru determinarea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar la nivelul intregului amplasament, respectiv procentul estimativ posibil afectat din acestea;

evolutia dinamicii unei specii se stabileste in timp, pe o perioada de cel putin 2-3 ani, ori aceste informatii sunt solicitate conform ―Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar‖ , aprobat prin Ordinul nr. 19 din 13 ianuarie 2010 De asemenea, consideram ca aceste informatii nu sunt relevante pentru studiul in cauza deoarece

speciile de plante identificate pe amplasamentul proiectului nu au statut de conservare la nivel de specie si nu se pot constitui in habitate de interes comunitar. B.6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Situl de importanta comunitara Podisul Nord Dobrogean este cel mai întins şi reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporţie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care:

27,85 % - habitate de stepă (24807ha)

38,19% - habitate de pădure, dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods ce cuprinde tipurile:

a) 91IO - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. b) 91 MO - Paduri balcano – panonice de cer si gorun c) 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

35,6% - Habitate de tufărişuri de importanţă comunitară (1780,8 ha). În cadrul habitatelor de tufarisuri o proporţie importantă din asociaţii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999 ; Dihoru, Doniţă-1970) – asa cum sunt asociaţiile: Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subalianţa Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste asociatii endemice şi pentru unele tipuri/subtipuri de habitate în care se încadrează, situl reuneşte cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial. Situl conserva fitocenozele majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea. Habitatul „Stepe ponto-sarmatice‖ (62C0*) este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica. La nivel national, stepele ponto-sarmatice insumeaza cca. 60.000 ha, din care 40.000 ha in Dobrogea (30.000 ha

in judetul Tulcea, 10.000 ha in judetul Constanta), iar 20.000 ha in restul tarii - pe suprafeţe fragmentate şi expuse păşunatului intensiv, în special în bioregiunea stepică, suprafeţele din afara acesteia nefiind în general stepe tipice, ci rezultatul stepizării în urma defrişării pădurilor. Habitatul 62C0* este reprezentat prin asociatii din aliantele Stipetum lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyron-Kochion. În cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaţiile din alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999; Dihoru, Doniţă, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial. Această situaţie este valabilă şi pentru unele asociaţii regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaţiile Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae, Bombycilaeno – Botriochloetum ischaemi, subasociaţiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli (Dihoru, Doniţă, 1970, Horeanu,1976). Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat asociatiile de plante şi speciile edificatoare care definesc habitatul corespondent Natura 2000 - 62C0* Stepe ponto-sarmatice si R34.9 conform



54

manualului “Habitatele din Romania” (Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005.). B.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT Neexistand in prezent o structura de administrare, pentru siturile de interes comunitar mentionate, respectiv: Padurea Babadag (ROSPA0091) si Podisul Nord Dobrogean (ROSCI0201) nu au fost elaborate planurile de management si nu au fost stabilite obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate. In aceste conditii, masurile pentru protectia siturilor Natura 2000 de pe suprafetele necesare pentru implementarea proiectului, vor avea ca scop conservarea habitatelor stepic si speciilor de animale existente in zona.

Totodata prin alegerea alternativei cu cel mai mic impact asupra biodiversitatii si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului, stabilite si descrise in acest raport, consideram ca investitia nu va avea un caracter major perturbator sau distrugator asupra siturilor Natura 2000.

Pana la elaborarea planurilor de management de catre viitorii administratori sau custozi, se vor avea in vedere respectarea atat a recomandarilor sugerate de catre specialisti, cat si a celor impuse de legislatia in vigoare privind protectia naturii. B.8. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Observatiile efectuate asupra biodiversitatii au condus la o serie de concluzii importante :

- in cadrul perimetrului si in zona adiacenta nu sunt prezente locuri de cuibarire pentru pasari;

- dealul Muchia cu Pari poate fi mai repede o zona de hranire si de odihna a speciilor de pasari din zona, locurile de cuibarire fiind situate dincolo de limita padurii, la cca 1 km est de obiectiv;

- vegetatia care trebuie protejata va fi supusa unui program de conservare si refacere a populatiilor, iar in unele cazuri de stramutare, conform unui plan de management intocmit de catre specialisti;

- perimetrul nu se afla pe rutele de migrare principale ale pasarilor calatoare. In lipsa implementarii proiectului de exploatare a rocii utile, mediul va fi supus totusi unor presiuni, din cauza pozitiei perimetrului, in vecinatatea satului, si va fi afectat de activitati antropice. Trebuie amintit ca pana relativ recent, in partile de sud si sud-est ale Dealului Muchia cu Pari se cultiva vita de vie, pe terasele din versantul dealului vecin, iar la baza sudica a dealului existau culturi agricole pe o parcela ce apartine scolii din Carjelari. Pana in urma cu 20 ani suprafata perimetrului pentru care se solicita acordul de mediu era pasune comunala si suferea periodic lucrari de ameliorare si de combatere a vegetatiei considerata daunatoare. In continuare se practica intens pasunatul, cateva stane fiind mutate din loc in loc in perioada 2008-2010; locurile de tarlire si potecile lasate de animale sunt prezente frecvent pe suprafata amplasamentului. Circulatia localnicilor in zona este intensa, atat pe drumul comunal Carjelari-General Praporgescu, cat si in zona limitrofa padurii. De altfel, trebuie mentionat faptul ca primaria a demarat actiunea de pietruire a drumurilor din interiorul localitatii Carjelari si in acelasi timp a amenajat drumul de legatura cu localitatea General Praporgescu, care trece prin siturile Natura 2000. Circulatia autovehiculelor pe acest drum este destul de intensa, inregistrandu-se un trafic de cel putin 10 autovehicule pe ora; din acest punct de vedere se poate observa ca exista deja o presiune asupra vietuitoarelor care mai exista in zona vestica a dealului, atat prin zgomot cat si prin emisia de praf. La cca 1.2 km sud vest de amplasament, in versantul sudic al Dealului Sfanta, s-au desfasuarat activitati de exploatare in cariera a unor calcare industriale. Actualmente activitatea este sistata din motive administrative.



55

Deasemenea trebuie mentionat faptul ca la marginea satului, in partea sudica a perimetrului concesionat, se remarca prezenta unor depozite neamenajate, de gunoaie menajere. Prin lipsa unor masuri adecvate, depozitarea acestor gunoaie va continua si in viitor, constituind o sursa reala de poluare a zonei. Concluzionand, neimplementarea proiectului va evita stresul asupra reliefului si a biodiversitatii, dar acesta va exista insa si in cazul nerealizarii investitiei, datorita cauzelor mentionate mai sus. Amplasamentul este situat imediat la limita de nord a satului Carjelari, deci intr-o zona puternic antropizata.

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Studiul pentru evaluarea impactului activităţii de exploatare a zăcământului de porfire microgranitice din Dealul Muchia cu Pari asupra biodiversităţii din zona investigată s-a realizat pe o perioadă de trei ani (martie 2008 – august 2010), timp în care s-au făcut observaţii pentru speciile de floră şi faună existente pe amplasamentul în discuţie şi în vecinătatea acestuia. In decursul acestui interval de timp s-a realizat pe de o parte identificarea habitatelor protejate, a speciilor de flora si fauna din perimetrul proiectului si imediata vecinatate a acestuia, prin observatii periodice, directe, folosind echipamente adecvate (GPS, binoclu, teleobiectiv), dar si o monitorizare a speciilor prezente in arealul respectiv, luandu-se in calcul frecventa, perioadele posibile de aparitie si numarul de exemplare semnalate in locatia respectiva . Frecventa observatiilor de teren a fost in medie o data pe luna, dar mai des, in perioadele de migratie ale pasarilor, de aparitia speciilor de plante (exemplu: graminee), de cuibarit etc.

De altfel, din luna martie 2008 si pana in prezent, s-a desfasurat si continua sa se desfasoare, o activitate de monitorizare si de studiu, din punct de vedere al biodiversitatii, in zona perimetrului si in vecinatatea acestuia, rezultatele investigatiilor fiind prezentate si in acest raport. Mentionam ca o parte din rezultate au fost deja furnizate prin Raportul de Mediu ce a stat la baza emiterii avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al acestei investitii. Pentru caracterizarea impactului asupra speciilor / habitatelor protejate din sit, se utilizează următoarea scară a impactului (dupa Rojanski):

Notă de bonitate Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat


Impact moderat spre semnificativ


Impact semnificativ



56

Specii cuprinse în fişa sitului, identificate pe amplasament

Specie Distribuţie pe amplasament

Distribuţie pe sit % posibil afectat de proiect*

Incadrare impact

Păsări Exemplare C- cuibărit, P - pasaj

Buteo rufinus – sorecar mare 1 120 0,8 % 1

Oenanthe pleschanka – pietrar negru

2 120 8-10% 2

Sylvia nisoria – silvie porumbaca

2 nespecificat - necuantificat

Mamifere Exemplare / galerii

Spermophilus citellus (popândău, şuiţă)

- Specie comună - necuantificat

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, majoritatea speciilor protejate identificate pe amplasament sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect. C.1. IDENTIFICAREA IMPACTULUI In procesul de evaluarea a impactului s-a avut in vedere Ghidul metodologic de aplicare a evaluarii adecvate, respectandu-se insa formatul cerut de legislatia de mediu in vigoare prin etapa de incadrare, respectiv Ordinul nr.19/2010. Pentru identificarea impactului a fost necesar sa se examineze toate etapele de implementare a proiectului, incepand cu faza de proiectare, apoi faza de constructie, exploatare (operare) si, in final, de dezafectare (inchidere a carierei). Analiza impactului asupra biodiversitatii a avut in vedere potentialul impact generat de toate aceste faze de productie, precum si preocuparea asupra fazei de post inchidere a carierei, transpusa prin impunerea unor masuri de renaturare. C.1.1. Impactul generat in faza de proiectare Intrucat pe amplasamentul viitoarei exploatari si in vecinatate nu au fost identificate habitate prioritare, un criteriu de evaluare a impactului in faza de proiectare este marimea suprafetei afectate. In faza de proiectare au fost stabilite exact locatiile organizarii de santier, haldelor de steril, drumului de acces ce va fi creat etc, astfel incat suprafetele afectate sa fie minime. Din suprafata totala de 46,58 ha, pentru care s-a obtinut aviz PUZ, numai 25 ha vor fi afectate efectiv de catre exploatare, iar din acestea, excavatia propriu zisa, la finalul exploatarii, va ocupa cca 21,5 ha . Alegerea dealului Muchia cu Pari pentru realizarea unei cariere de roci utile s-a facut pe baza unor criterii precum:

- pozitia zacamantului, care nu poate fi modificata;

- energia de relief a dealului care permite extractia unor volume mari de roca prin afectarea unei suprafete minime;

- vecinatatea localitatii si implicit gradul ridicat de antropizare; prin urmare exista inca din start prezumtia ca nu exista elemente ce tin de biodiversitate si care sa necesite un grad ridicat de protectie.

A fost analizata, din punctul de vedere al biodiversitatii, alternativa zero – in care proiectul nu va avea loc. Rezultatul evaluarii arata faptul ca presiunile si amenintarile la adresa siturilor se vor mentine, cel putin la acelasi nivel ridicat, indiferent daca investitia se realizeaza sau nu. Amplasamentele organizarii de santier, a haldelor statiei de concasare sortare, cariera si drumul de exploatare au fost proiectate astfel incat zonele afectate de lucrari de construire sa se intrepatrunda cu suprafete care vor ramane neafectate si in care sa se conserve habitatul initial. In acest fel se instituie si



57

zone de trecere pentru fauna si se evita fragmentarea habitatelor. Nu vor exista zone care sa fie total izolate de restul siturilor Natura 2000 (anexele nr.3-4-5). Prin urmare consideram ca impactul asupra siturilor Natura 2000 va fi minim si acceptabil. C.1.1.2. Alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate Intrucat investitia este o exploatare de zacamant natural (porfire microgranitice) a carui pozitie in teritoriu nu se poate modifica, alternativele au fost analizate in raport de amplasarea in perimetru a viitoarelor unitati functionale ale acesteia, respectiv: locatia haldelor de steril, a organizarii de santier, a drumului de acces etc. A fost aleasa alternativa care va avea cel mai mic impact asupra biodiversitatii . Alegerea amplasamentelor pentru unitatile mentionate mai sus s-a facut pentru minimizarea impactului asupra tuturor factorilor de mediu (vezi Raportul pentru PUZ, unde sunt analizate alternativele privind amplasamentele si motivatia stabilirii pozitiei finale). C.1.2. Impactul generat in faza de constructie Activitatile desfasurate pe perioada lucrarilor de constructie pentru implementarea proiectului vor avea impact direct asupra vegetatiei si faunei terestre manifestat prin ocuparea unor suprafete de catre constructii cu caracter temporar. Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor. Pentru prognozarea efectelor implementarii proiectului asupra biodiversitatii s-au avut in vedere cateva aspecte definitorii:

- exploatarea este constituita din: organizare de santier, statie de prelucrare, zona haldelor, zona excavatiei, care functioneaza simultan, efectul lor asupra factorilor de mediu fiind cumulat.

- ponderea efectelor fiecarui bloc functional este diferita, cel mai mare impact avand excavatia propriu zisa; impactul acesteia va fi moderat la inceput, pana cand se creaza o stare de echilibru intre noua forma de presiune asupra biodiversitatii si comportamentul vietuitoarelor la stres ( faza de adaptare) ; in primii ani, cand se va lucra pe baza de permis, activitatea va fi mai putin intensa, ceea ce va permite unor specii de animale ( pasari, rozatoare, reptile) sa se adapteze la noile conditii; altele se vor regrupa in imprejurimi; acest lucru a fost observat in cazul unor cariere de piatra active, din nordul Dobrogei; pentru minimizarea impactului este necesar sa se stabileasca un grafic al executiei lucrarilor de exploatare astfel incat sa se evite derocarile masive in perioada de cuibarit iar desolificarile sa se faca in perioada rece, cand vegetatia si-a incheiat ciclul anual de evolutie;

- impactul cumulativ asupra biodiversitatii se poate cuantifica in special prin marimea suprafatei afectate; excavatia in sine nu va depasi 21,5 ha, in decursul unei perioade de cca 25 ani de functionare. Celelalte blocuri functionare afecteaza pana la 4 ha din suprafata pentru care se solicita acord de mediu; prin urmare, in cadrul perimetrului de 46.58 ha pentru care s-a obtinut aviz PUZ, vor ramane suprafete total neafectate de investitie, care vor constitui zone de conservare a habitatului initial si zone de trecere pentru animale. Lucrarile de deschidere a zacamantului vor afecta exemplare din populatia unor specii de plante caracteristice habitatelor de stepa si stancarie, situate in culmea dealului. Nu vor fi afectate specii prioritare de animale intrucat pe amplasamentul viitoarei excavatii, cel putin, nu au fost evidentiate exemplare ale acestor specii.

Impactul asupra biodiversitatii va fi minim; impactul asupra peisajului va fi moderat, mai ales daca se va respecta geometria si parametrii treptelor de exploatare.

- impactul haldelor este temporar dar de lunga durata si se poate cuantifica prin marimea suprafetelor de teren ocupate; in etapele finale de functionare a carierei, sterilul ( in special loess cu fragmente de roca din coperisul zacamantului) va fi depus pe suprafetele exploatate, va fi nivelat si va fi acoperit cu un strat de sol vegetal. Prin urmare, haldele vor disparea la finalul exploatarii. In perioada de constructie, impactul priveste numai halda de sol vegetal, intrucat halda de steril se va realiza incepand cu anii 3-4 de exploatare si numai daca sterilul rezultat de la prelucrare nu-si va gasi o alta utilizare.

- impactul organizarii de santier si a zonei statiei de prelucrare va avea o intensitate mai mare in primele 3-4 luni, cand se vor amplasa campul, se va realiza echiparea cu utilitati si se vor realiza platformele betonate. Impactul organizarii de santier va fi minim, intrucat este amplasat intr-o zona cu vegetatie



58

ruderala, la marginea drumului comunal. La inchiderea lucrarilor, suprafetele se vor elibera de constructii, se vor nivela si se vor resolifica . Impactul rezidual va fi minim.

- impactul drumurilor interioare se refera la desolificare si la pierderea unor exemplare din speciile ierboase prezente pe versantul vestic al dealului. Drumul interior de exploatare va fi consumat pe masura dezvoltarii excavatiei, astfel ca impactul sau va fi inglobat in impactul general al excavatiei. La finalul exploatarii numai drumul de acces la halde va fi desfiintat prin nivelare, depunere de material din halda de loess si depunere de strat fertil, din halda de sol.

In zona in care au fost proiectate drumurile de exploatare se gasesc putine exemplare din specii protejate si nu se regasesc habitate prioritare. Impactul va fi redus, de lunga durata dar reversibil. C.2. IMPACTUL ASUPRA ARIEI PROTEJATE Zona pentru care se solicita acordul de mediu este caracterizată prin prezenta unei vegetaţii preponderent ierboase, cu palcuri de arbusti crescuti sporadic, pe cale naturală, si numai in partile estica si nord-estica ale dealului. La momentul actual spre baza versantilor nordic si estic al dealului se gasesc exemplare razlete de maces, paducel si porumbar. Excavatia se va dezvolta pana la limita la care apar acesti arbusti.

Versantul sud estic al Dealului Muchia cu Pari

S-a propus replantarea exemplarelor care vor fi eventual in pericol, in zone invecinate, lipsite de amenintari, această operaţiune nepunand in pericol existenţa si dezvoltarea ulterioară a speciilor. Ca o masura suplimentara de protectie a acestor arbusti precum si in ideea realizarii unor perdele de protectie in jurul perimetrului organizarii de santier, se va proceda la stramutarea arbustilor din zona afectata de exploatare, in aceasta locatie. De asemenea exemplare de Prunus si Crategus se vor stramuta pe halde in scop de fixare si stabilizare a acestora. Ca urmare a lucrărilor de desolificare vor fi modificate populatiile de plante apartinand, predominant, speciilor ierboase comune, precum: Lamium amplexicaule, Taraxacum officinale, Achillea millefolium (Asteraceae), Cirsium acaule (Asteraceae), Erodium cicutarium, Lithospermum arvense, Sedum album, care apar in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare. Avand in vedere faptul că:

- pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii de plante prioritare, ci doar cateva specii indicatoare pentru habitatele care fac obiectul siturilor Natura 2000; - zona are un caracter de stepă antropizată; - proiectul va afecta, temporar, o suprafata relativ mica, din habitatele stepic si tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna) (0,062 %, respectiv 0,043 %);

- nu se produc fragmentari ale habitatelor speciilor protejate si nici nu se vor distruge ireversibil aceste habitate;

- sunt prevazute masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii;

- sunt prevazute masuri de refacere a mediului inca din primele faze de desfasurare a proiectului;

- se vor folosi utilaje performante si tehnologie adecvata de exploatare;



59

considerăm că exploatarea zăcământului natural va avea un impact redus asupra tipurilor de habitate si speciilor protejate din cele doua situri Natura 2000. Mai mult, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, intrucat incepand din faza de deschidere se vor lua masuri pentru redistribuirea presiunilor asupra mediului, urmand ca in etapele urmatoare sa fie demarate, in paralel cu dezvoltarea exploatarii, lucrari de refacere a mediului. Totodata, ulterior închiderii carierei, se vor intreprinde acţiuni de reconstrucţie ecologică (renaturare), urmând să fie refacute habitatele iniţiale.

C.2.1. Fazele lucrarilor de constructie pentru implementarea proiectului Masurile de protejare si conservare a speciilor de plante incluse in ariile de protectie instituite prin Programul Natura 2000 se vor face in urma unor studii elaborate de catre colective de specialisti care vor propune un program de management al lucrarilor de renaturare a zonei.

Trei etape principale pot fi definite in evolutia exploatarii in cariera a rocii utile : faza de constructie (in care sunt realizate si puse in functiune unitatile functionale specifice unei asemenea investitii : organizarea de santier, drumuri de exploatare, halde, cariera propriu-zisa, statia de concasare-sortare), faza de exploatare propriu-zisa si faza de inchidere.

In cadrul primei etape se pot distinge doua tipuri de lucrari, a caror durata este diferita : lucrari de constructii si de constructii-montaj (realizarea drumurilor de exploatare si lucrari in zona platformelor de prelucrare si a organizarii de santier) si lucrari de deschidere-pregatire . Acestea se suprapun in mare parte si au o durata de circa 2-4 luni. In paralel, cu un decalaj de 1-2 luni, se vor desfasura si lucrari de exploatare, care nu vor atinge insa volume semnificative, avand in vedere cerintele impuse de Legea minelor. Conform acesteia, volumele maxime de roca extrase pe perioada unui permis temporar de exploatare (12 luni) nu vor depasi 50.000 m3. Prin urmare, abia la sfarsitul primului an vor fi conturate fronturile de exploatare pe semitrepte si trepte. Vor mai urma inca 2-3 ani de exploatare pe baza de permis, intr-un regim minimal, pana se va obtine Licenta de exploatare. De abia in acest moment se poate considera ca exploatarea va functiona la parametrii maximi, fiind definitivate toate elementele necesare functionarii carierei in acest regim. C.3. IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE OPERARE

In faza de construire impacturile sunt mici si cu durata relativ scurta (3-4 luni) in ceea ce priveste aerul, apa, subsolul, populatia. Impactul asupra peisajului este mediu dar in limite acceptabile, ca urmare a desolificarii intr-o perioada scurta de timp a unei suprafete de cca 4 ha necesara pentru constructia unitatilor functionale ale exploatarii si ca urmare a aparitiei excavatiei.

In faza de operare, impactul asupra solului devine constant, moderat si de lunga durata; prin dezvoltarea excavatiei sunt desolificate periodic, suprafete mici (1-2 ha anual), in extindere. Va creste in schimb impactul asupra subsolului, biodiversitatii, populatiei, aerului si peisajului, ca urmare a lucrarilor specifice de exploatare, prin derocare cu explozivi. Amenajarea drumului de acces la cariera, prin pietruire, va reduce emisiile de praf ca urmare a circulatiei autovehiculelor localnicilor pe drumul actual, de pamant. Un impact pozitiv si de lunga durata va fi reprezentat de crearea unor locuri de munca pentru populatia locala, de aportul la bugetul localitatii si a statului si de crearea unor noi locuri de munca in ramuri industriale conexe.

In faza de operare, mare parte din fauna care se gasea initial pe amplasament va fi deja migrata in zone inconjuratoare. Dintre speciile prioritare, pietrarul negru va continua sa coabiteze in zona carierei iar rozatoarele se vor refugia in terenurile agricole de la vest, unde gasesc habitat optim si unde isi au de altfel zona de hranire.

Inca din fazele de operare, prin refacerea mediului in zonele exploatate, a caror perioada de serviciu s-a epuizat, impactul asupra biodiversitatii si a peisajului va incepe sa se diminueze.

Mijloacele financiare necesare acestor lucrari sunt reprezentate prin garantii financiare sub forma de depozite, pe termen scurt sau lung, ale caror cuantumuri se stabilesc conform legilor (actualmente, 10.000 lei, anual, sub forma de garantie de mediu). Monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai factorilor de mediu (sol, aer, apa) precum si monitorizarea biodiversitatii, pe intreaga duratade functionare a carierei, se



60

va face pe cheltuiala beneficiarului, pe baza de contract cu furnizori de servicii. Lucrarile specifice se vor stabili si in conformitate cu cerintele APM Tulcea.

Investitorul va fi responsabil si de remedierea unor eventuale evenimente de poluare, pe principiul ―poluatorul plateste‖.

In plus, investitorul isi asuma toate cheltuielile necesare pentru refacerea mediului la o stare cat mai apropiata de starea initiala si cheltuielile monitorizarii post inchidere, pe cca 4-5 ani. Prin proiect (amplasamente, proiectarea treptelor de exploatare, modul de derocare si de transport, refacerea mediului inca din momentul epuizarii rezervelor in anumite zone, paralel cu exploatarea etc) operatiunile de exploatare vor fi realizate cu un impact minim asupra mediului. C.4. IMPACTUL GENERAT DE DEZAFECTARE Dezafectarea presupune retragerea treptata a utilajelor, dezafectarea constructiilor temporare, eliminarea platformelor betonate si a fundatiilor, nivelarea terenului si resolificarea acestuia cu sol din halda. Se vor desfiinta si utilitatile (racordul la linia electrica, fosa ecologica). Impactul generat in faza de dezafectare va fi mai mic decat cel din faza de operare, atat prin disparitia detonarilor de explozivi, cat si prin retragerea majoritatii utilajelor. In consecinta impactul este redus si pozitiv, disparand treptat factorul uman de stres si o serie de factori cu impact asupra mediului, in general: zgomot, vibratii, noxe, praf etc. Platformele betonate si fundatiile concasorului vor fi indepartate (materialul se va concasa si va fi valorificat, fierul beton se va colecta si se va valorifica), terenul se va amenaja prin resolificare si prin urmare va putea fi repede readus la starea initiala. In urma lucrărilor de refacere a mediului, populatiile de plante caracteristice zonei vor regasi conditiile de habitat initiale, urmand ca revegetarea si extinderea acestor plante pe suprafetele reamenajate si resolificate, sa se faca fie pe cale naturala, fie prin interventia factorului uman. Avand in vedere puterea deosebita de regenerare a unor specii de plante, chiar si in lipsa acestei interventii, prognozam o refacere aproape totala a starii initiale in decurs de 3-4 cicluri vegetative. C.5. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI Pentru stabilirea impactului asupra biodiversitatii din perimetrul viitoarei cariere, se au in vedere urmatorii indicatori:

- Procentul din suprafata habitatelor corespunzatoare sitului Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean ce va fi pierdut;

- Procentul, care va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite de speciile protejate, pentru necesitatile de hrana, adapost, odihna si reproducere;

- Procentul afectat/pierdut din populatiile speciilor de fauna salbatica protejate. C.5.1. Procentul din suprafata habitatelor protejate care va fi pierdut

In cadrul perimetrului de exploatare pot fi conturate, pe baza studiilor efectuate, urmatoarele tipuri de habitate:

Habitat Suprafata % din sup. sitului

Stepic 14,40 0,016 Tufarisuri 6,59 0,0076 Tranzitie paduri 1,94 0,0022 Stancarie 0,40 0,000458 Ruderal 1,33 0,0015

Analizand procentul suprafetei fiecarui tip de habitat afectat temporar, dar de lunga durata, putem observa urmatoarele: - Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice nu va fi afectat de investitie, intrucat pe amplasamentul

pe care se va desfasura proiectul si in vecinatate nu s-a evidentiat prezenta acestui habitat si nici a unor subtipuri ale acestuia. Nu sunt evidentiate asociatiile de plante definitorii si nici nu se



61

intrunesc conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate ale acestora, pentru a fi considerat ca habitat de tip 62C0*. Totusi exista un tip de habitat stepic din care va fi afectata temporar, dar nu ireversibil, o suprafata de 24,6 ha, reprezentand 0,016% din suprafata sitului, pe o perioada indelungata de timp (25 ani). Prin masurile de refacere a habitatelor, care vor fi aplicate etapizat, inca din faza operationala, in paralel cu exploatarea (este o masura de reducere a impactului), acestea vor fi refacute la starea initiala si prin urmare consideram ca impactul va fi minim (nesemnificativ).

- 40C0*Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice. In amplasamentul proiectului sunt exemplare razlete de Crataegus monogyna, Rosa canina si Prunus spinosa, concentrate mai ales in partea de est si nord. Datorita faptului ca pentru exemplarele razlete nu se intrunesc conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi constituit ca habitat in zona amplasamentului, consideram ca investitia nu va avea nici un impact asupra acestuia. Nu se produc pierderi ale acestui tip de habitat. Unele exemplare, in fazele de deschidere si operare ale carierei, pot fi stramutate tot in interiorul acestui sit, in zona invecinata organizarii de santier si a haldelor.

C.5.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Activitatea ce se va desfasura in perimetrul ‗Dealul Muchia cu Pari‘ va modifica in mica masura conditiile de viata ale speciilor de animale, reducand treptat si temporar cu aproximativ 25 ha habitatul acestora, urmand ca dupa o perioada de timp (cca 25 ani) sa fie reconstruit ecologic, la starea initiala. Prin urmare vor fi afectate temporar, reversibil si pe o lunga durata, suprafete ce cresc progresiv. Tinand cont de faptul ca majoritatea speciilor protejate sunt insectivore, consideram ca nu le va fi afectat habitatul de hranire, intrucat chiar daca va avea loc o afectare temporara a vegetatiei de pe amplasament, nu inseamna ca va disparea sursa trofica. Privit din alt punct de vedere, pe amplasamentul investigat se remarca prezenta a numeroase exemplare de nevertebrate (lacuste, gargarite, coleoptere, fluturi, muste etc.), ceea ce inseamna o continuitate in timp a acestor categorii de animale si o asigurare pentru viitor a principalei surse trofice a speciilor de pasari observate in perimetrul viitoarei cariere. In cazul speciilor de pasari pradatoare, nu consideram a fi afectat habitatul de hranire sau repaus, vecinatatile amplasamentului oferind conditii similare. La finalul lucrarilor de exploatare intreaga suprafata afectata va fi ecologizata si redata sitului de conservare. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitate. Diferenta fata de starea initiala priveste noua forma de relief rezultata, avand aspectul unui amfiteatru. Habitatele initiale vor fi refacute la finalizarea lucrarilor de exploatare, lucru ce va duce la refacerea lanturilor trofice si reintrarea in normalitate. Vor aparea insa habitate de stancarie, pe portiuni din fronturile finale ale carierei, ceea ce va crea conditii optime pentru o serie de specii de plante si animale (de ex. pentru pietrarul negru).



62

Modificarea formei reliefului la finalul exploatarii ( cu linie rosie este cota de baza a exploatarii , +170 m ) C.5.3. Procentul afectat/pierdut din populatiile speciilor de fauna salbatica protejate Procentul posibil afectat din populatiile speciilor de pasari protejate de anexa I a Directivei Pasari este redat in tabelul nr.7c. Pentru specia Spermophilus citellus – suita, procentul nu poate fi cuantificat, necunoscandu-se numarul total de indivizi de la nivelul intregului sit Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean SCI. Tinand cont de faptul ca strict in locatia viitoarei excavatii nu au fost observate exemplare apartinand aceastei specii (terenul stancos nepermitand realizarea galeriilor), ci doar la baza Dealului Muchia cu Pari si spre terenurile agricole (pe cealalta parte a drumului), consideram ca nu va fi afectat un numar semnificativ de exemplare ale acestei specii. Odata cu amenajarea drumului comunal Carjelari-Gen.Praporgescu, prin pietruire, taluzare a versantului si amenajare a santului de garda, cea mai mare parte a populatiei acestei specii a migrat catre terenurile agricole din partea vestica, unde de fapt este si zona lor de hranire . La subcapitolul D.2.1.4. este prezentata o harta cu posibilitatile de migratie a acestei specii in urma implementarii proiectului. Acelasi lucru putem sa-l spunem si despre specia Podarcis taurica – sorparla de stepa, care nu va fi afectata de prin realizarea investitiei, intrucat poate gasi in zonele invecinate acelasi habitat. Pe amplasament nu exista zone de cuibarire astfel incat speciile de pasari nu vor fi afectate aproape deloc. Temporar ele vor fi indepartate din aceste locuri dar in final, habitatul va fi recreat in stare asemanatoare cu forma initiala; taluzul final estic si sudic al carierei va reprezenta pentru speciile de rapitoare ceea ce actualmente reprezinta varful dealului. C.5.4. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Datorita lucrarilor ce se vor executa, prin configuratia amplasamentelor, rezultata prin analiza alternativelor, nu se poate crea o bariera artificiala in traseele de traversare ale animalelor salbatice. Nu toata suprafata pentru care se solicita Acord de mediu va fi afectata de exploatare si de celelalte componente ale investitiei, astfel ca vor ramane zone de trecere si zone in care se vor conserva habitatele initiale. Astfel, intre unitatile functionale vor fi mentinute zone neperturbate, evitandu-se comasarea suprafetelor afectate. Amplasamentele unitatilor functionale ale investitiei au fost proiectate astfel incat nu se produc fragmentari ale habitatelor in faza de constructie a carierei (vezi planul de amplasament din anexa nr.3); acest lucru nu se va produce nici pe o lunga durata de existenta a exploatarii; chiar in fazele finale de exploatare, cand va fi afectata intreaga suprafata a zonei proiectate a excavatiei (21,5 ha) nu vor



63

aparea suprafete de teren izolate total de restul sitului. Deci nici un fel de habitat dintre cele intalnite pe amplasament nu va fi fragmentat; cu atat mai mult cele de interes comunitar, care nici nu sunt prezente in zona viitoarei exploatari. Avand in vedere faptul ca rezerva de roci utile se afla in interiorul siturilor Natura 2000 Padurea Babadag - SPA si Podisul Nord-Dobrogean - SCI, imediat la extremitatea vestica a acestora, pentru reducerea cat mai mult a impactului asupra biodiversitatiii si populatiilor speciilor de flora si fauna salbatice, suprafetele afectate de unitatile ce tin de exploatare, mentionate mai sus, au fost amplasate in partea de nord a dealului. In acest mod s-a pastrat o zona tampon (din suprafata perimetrului concesionat de 100 ha), cu latime de 500 pana la 1000 m, situata pana la liziera padurii Babadag, in cadrul careia nu se vor desfasura nici un fel de activitati. Astfel, se va conserva vegetatia specifica habitatelor initiale (care de altfel este saracacioasa in specii, mai ales in zona in care se va dezvolta exploatarea) Oricum, la nivelul sitului (87229 ha) , nu exista continuitate in ceea ce priveste extinderea habitatelor prioritare , acestea fiind localizate in principal in cateva zone cu suprafete compacte si reprezentative. Amplasamentul dealului Muchia cu Pari este excentric fata de sit si este separat de aceste tipuri de habitate prin Padurea Babadag care il margineste catre est, fie de zone agricole si ruderale neincluse in situri Natura 2000. Prezenta unor habitate de tip stepe ponto-sarmatice este remarcata mai ales in partea de nord a Padurii Babadag si in zona muchiei Cerna. Aceasta ar putea constitui un argument in favoarea ideii ca pe dealul Muchia cu Pari nu s-a dezvoltat un habitat de tip stepe ponto-sarmatice. Apropierea de satul Carjelari, prin componenta antropica si relativa izolare a zonei nu au permis dezvoltarea speciilor de plante si a asociatiilor specifice acestui habitat. C.5.5. Durata sau persistenta fragmentarii Drumul interior de acces la cariera nu va produce o fragmentare a habitatelor si va fi mentinut o perioada indelungata de timp (minim 25 ani); el va fi ―consumat‖ odata cu dezvoltarea excavatiei, astfel incat se vor produce modificari lente ale morfologiei terenului, fata de faza initiala. Pentru habitatele de pe amplasament afectate prin desolificare impactul va fi de lunga durata, reversibil si de intensitate moderata. Nu se vor produce fragmentari ale habitatelor, in general, iar ale habitatelor de interes comunitar, deloc, in intreaga perioada de derulare a investitiei. C.5.6. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar Speciile de interes comunitar intalnite in zona amplasamentului sunt foarte putine si sunt reprezentate printr-un numar foarte redus de exemplare. Presiunea reprezentata de lucrarile de exploatare va fi indelungata insa speciile respective fie se vor indeparta spre zonele invecinate unde au conditii asemanatoare fie vor coabita ( pietrarul negru a fost observat regulat in alte cariere active). Vor exista permanent, atat in faza de constructie, cat si pe durata de operare, cai de circulatie spre terenurile agricole din vest, unde este zona de hranire a unor specii de animale si pasari. Impactul se va traduce prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de animale (Spermophyllus cittelus, Podarcis taurica); altele se vor adapta la conditiile de stres si vor migra in zona haldelor si spre baza versantului nordic al dealului unde va exista o suprafata cumulata de cca 20 ha care nu va fi afectata de cariera. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona exploatarii cat si in zona terenurilor agricole. Impactul asupra speciilor de interes comunitar va fi minim, de lunga durata si reversibil. Dupa finalizarea proiectului, inchiderea carierei si reecologizarea terenului, speciile salbatice se vor intoarce, urmand sa refoloseasca locatia. C.5.7. Schimbari in densitatea populatiei Suprafetele maxim afectate prin implementarea proiectului sunt extrem de reduse fata de suprafetele siturilor Natura2000. Nu sunt afectate suprafete ale habitatelor prioritare. Prin urmare nu se pierd si nu scade densitatea niciunui habitat prioritar. Datele referitoare la speciile de interes comunitar si pasarile salbatice identificate pe amplasamentul si vecinatatea proiectului (un numar foarte mic de exemplare raportat la numarul celor estimate la nivelul sitului) au dus la concluzia ca este exclusa o schimbare in densitatea populatiilor acestora.



64

C.5.8. Scara de timp pentru refacerea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. Daca, asa cum se estimeaza, nu se vor pierde exemplare ale unor specii de animale, nu se pune problema refacerii populatiilor. Se estimeaza ca la sfarsitul perioadei operationale si mai ales dupa reecologizare, se vor crea noi conditii, mai bune, pentru Oenanthe pleschanka, datorita aparitiei unor zone stancoase in taluzurile fronturilor finale ale carierei. Alte specii de pasari nu vor fi afectate pe durata derularii proiectului. In ceea ce priveste speciile de plante ierboase, se estimeaza ca si pe cale naturala ele se vor reface la starea initiala, in maximum 3-4 ani, dupa cum s-a constatat in alte zone cu lucrari asemanatoare de exploatare a rocilor utile, in care lucrarile au fost incheiate. Chiar pe haldele de steril fara redepunere de sol vegetal, dupa numai un an se dezvolta o populatie remarcabila de plante. Prin resolificare si fertilizare, mult mai repede, in circa doua cicluri, se vor restabili cele mai multe dintre speciile de plante existente initial pe amplasament. Pentru tufarisurile de Crategus monogyna, Rosa canina si Prunus spinosa, s-a observat ca in perioada 2008-2010, pe versantul vestic al dealului Muchia cu Pari au aparut noi exemplare, prin raspandire naturala. Evolutia si implicit varsta acestor populatii de plante poate fi estimata prin comparatie cu situatia existenta pe terasele fostelor vii, din partile de sud si sud est ale dealului Muchia cu Pari, pe care exemplarele acestor specii s-au dezvoltat incepand cu anii 1993-1994, dupa desfiintarea culturilor de vita de vie.

Terasele fostelor vii din partea de sud-est di de sud a dealului Muchia cu Pari Prin urmare, in cca 15-20 ani, pe cale naturala, poate rezulta o situatie comparabila cu cea care exista actualmente in partile de nord, est si sud-est ale dealului Muchia cu Pari. Pentru a evolua spre un habitat de tip tufarisuri ponto-sarmatice, probabil va fi nevoie de mai mul timp, intrucat in prezent, dupa 15 ani de evolutie naturala, inca nu s-a atins nivelul de densitate, suprafata si populatie care sa justifice prezenta acestui tip de habitat. C.5.9. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Obiectivul exploatarii fiind o roca ce nu include componenti chimici toxici, iar tehnologia de extractie si prelucrare neimplicand utilizarea unor substante toxice, se exclude din start aparitia unor modificari chimice ale factorilor naturali, cu impact asupra biodiversitatii si, cu atat mai mult, a unor accidente ecologice. Sterilul nu este o substanta toxica; el reprezinta o fractie fina rezultata in procesul de concasare (granulometrie de la 0,2-2 mm) isi poate gasi chiar si utilizari in diverse scopuri; numai daca nu i se va gasi o valorificare rentabila din punct de vedere economic, va fi redepus pe vatra exploatata a carierei . In multe cariere, pe haldele de steril s-a dezvoltat o vegetatie ierboasa sau arborescenta, uneori intr-un mod impresionant, avand in vedere lipsa solului (vezi fotoCap E.7 ). In procesul tehnologic nu se stocheaza pe amplasament substante radioactive, explozive sau cu



65

grad sporit de toxicitate. Cantitatile de carburant utilizate sunt totusi destul de reduse si nu pot produce poluari accidentale si cu atat mai putin accidente ecologice. C.6. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI C.6.1. Reducerea suprafetelor habitatului Suprafata afectata a habitatelor de pe amplasament va ajunge, in etape, pana la 25 ha. Habitatele delimitate (anexa nr.6), speciile de plante si populatiile afectate (anexa text nr.2 unde sunt prezentate rezultatele determinarilor cu rama metrica) arata faptul ca pierderile nu privesc specii cu rang superior de protectie. Vor fi afectate specii comune, pentru care numarul de exemplare se poate estima pe baza frecventei observate si a suprafetei pe care acestea se afla. La nivelul sitului procentul afectat este cu totul nesemnificativ. Prin practicile uzuale, conform legislatiei, la finalul exploatarii este obligatorie conturarea taluzelor de lunga durata si desfiintarea haldelor, prin depunerea materialului steril in zona exploatata. Suprafata afectata va fi integral redata mediului, in scopul refacerii starii initiale. Prin urmare nu se vor reduce semnificativ suprafetele habitatelor initiale. Se vor crea insa premisele aparitiei unei suprafete sporite de habitat de stancarie. Din suprafata estimata a excavatiei la finalul exploatarii de cca 21,5 ha, in jur de 18 ha vor fi redate ca si habitat de tip stepic iar restul, de cca 3,5 ha, reprezentand suprafata cumulata a bermelor si treptelor de exploatare va redata in principal ca si habitat de stancarie. Asupra suprafetelor bermelor (2-2,5 ha) se poate interveni in scopul favorizarii unui anumit tip de habitat fata de altul . Eventual se pot planta specii de tufarisuri, care pot avea si rol de stabilizare sau se poate permite dezvoltarea unor habitate de tip stepic. Pe suprafata afectata de exploatare se regasesc in principal doua tipuri de habitate : stepic si de stancarie. Ambele se pot reface pe cale naturala intr-un interval de timp de cca 3-4 ani ( estimare bazata pe observatii in alte cariere similare din zona Dobrogei de Nord). Chiar si in lipsa unor masuri de reducere a impactului, pe zonele astfel rezultate se vor dezvolta specii de plante specifice habitatelor din zona, data fiind marea lor putere de regenerare. Intr-o perioada nu prea mare de timp habitatele se vor dezvolta la starea initiala. Astfel, impactul va fi tot minim, dar refacerea va dura ceva mai mult decat in cazul interventiei omului. C.6.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar Fara a lua in considerare masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, investitia poate avea un oarecare efect asupra speciilor de interes comunitar. Cele cateva specii prioritare de animale care sunt prezente in vecinatatea amplasamentului se vor refugia, dar vor reveni in zona dupa sistarea lucrarilor. Dintre speciile de plante cu statut de conservare mai ridicat, numai Dianthus nardiformis se intalneste pe amplasament. Ca urmare a implementarii proiectului va fi sacrificat un numar de exemplare, fara insa a fi pusa in pericol populatia speciei. Exemplare ale speciei au fost observate pe amplasament in partea superioara a dealului, in special pe creasta si pe versantul estic si sudic, pe o suprafata cumulata de cca 4 ha ( vezi determinarile cu rama metrica). O observatiie interesanta este aceea ca pe zone desolificate, pregatite pentru exploatare, in decurs de un an au reaparut o serie de specii de plante printre care si exemplare de Dianthus (foto - cariera Revarsarea).



66

Chiar si pe foste locatii ale stanelor ( zone de tarlire) cum este aceea situata la cca 100 m nord vest de amplasament, exemplare de Dianthus au aparut in anul urmator de vegetatie Prin urmare populatia se va reface relativ rapid, pe cale naturala; dar se poate interveni si prin plantari de seminte ale acestei plante, conservate in faza initiala sau recoltate pe parcurs. Investitorul va planta, ca masura de conservare, pe halda de sol, seminte ale Dianthus nardiformis si se va ingriji de evolutia acestora. Implementarea proiectului de conservare, cu toate impunerile prin prezentul raport, intra in responsabilitatea beneficiarului. Investitia nu poate crea o barieră artificială in traseele de traversare ale animalelor salbatice, intrucat prin proiect, amplasamentele componentelor functionale ale carierei nu sunt comasate astfel ca se vor pastra pe toata durata exploatarii coridoare de trecere . Deplasarile speciilor de animale spre sud, spre localitate, unde pot gasi hrana in cadrul gospodariilor nu vor fi afectate. Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta suprafete suplimentare. C.6.2.1. Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie Impactul asupra speciilor de pasari in timpul constructiei obiectivului se manifesta in principal prin zgomot si ca urmare a descopertarilor din zona organizarii de santier, a carierei a haldei de steril a staatiei de prelucrare si a drumurilor de acces. Prin desolificare, din lantul trofic vor disparea insectele de pe suprafetele afectate care constituie sursa de hrana potentiala a unor specii de pasari. In faza de constructie, care va dura in jur de 4 luni, va fi afectata in total o suprafata de cca 6 ha. In anii urmatori vor fi afectate gradual suprafete mici, de cca 1-1,5 ha. Zgomotul produs de utilaje va indeparta unele exemplare in zonele limitrofe unde gasesc acelasi habitat. Unele specii se vor adapta la noile conditii. Nu va exista un impact asupra surselor de hrana. Zonele principale de hranire se afla spre vest, in afara sitului, in terenurile agricole iar zonele de odihna si cuibarit, spre vest, in interiorul Padurii Babadag, la cel putin 2 km distanta fata de amplasament. Pentru specia Oenanthe pleschanka, dupa cum s-a observat in cariere active, activitatea de exploatare nu are un impact vizibil, ea continuand sa fie prezenta in vecinatatea zonelor de stancarie deschise in fronturile de exploatare, unde isi gaseste habitat optim. C.6.2.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar in perioada de functionare C.6.2.2.1. Impactul dat de zgomot generat In ceea ce priveste efectul insumat al zgomotelor utilajelor din perimetrul exploatarii, conform calculelor de atenuare, limita pana la care nivelul zgomotului scade la valoarea de 50dB[A] este pentru instalatia de foraj 250 m, pentru statia de prelucrare, 27 m, pentru basculanta, si grup generator 5 m, pentru compresor, incarcator si excavator, 10 m. De aici rezulta ca principala sursa curenta de zgomot este instalatia de foraj.



67

Prin urmare efectul cumulat al zgomotelor utilajelor nu poate depasi valoarea maxim admisibila in afara perimetrului de exploatare si prin urmare nu afecteaza populatiile de fauna, care oricum se va indeparta de zona excavatiei. Impactul datorat puscarilor este cel mai mare insa are o durata extrem de scurta. Puterea acustica a unui tunet, de exemplu, este in multe cazuri de catava ori mai mare decat al unei detonari de exploziv. Pentru derocarea unui volum de 50.000 m3, volumul maxim ce se va exploata anual in primii 3-4 ani, este necesar un numar de detonari cu mult mai redus decat numarul tunetelor care se produc in decursul unui an. Prin urmare, impactul zgomotului produs la detonare va fi nesemnificativ sau cel putin comparabil cu cel al efectelor naturale mentionate. Se va produce o agitatie de moment. Impactul zgomotelor produse de utilaje este comparativ cu cel produs cu cel produs de deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice. Conform datelor tehnice, pentru majoritatea acestora, la distante de 20-30 m valorile sunt sub limitele maxim admisibile. Inca din primele etape ale fazei de construire, cea mai mare parte a animalelor se vor refugia in zone apropiate unde au acelasi tip de habitat. Impactul estimat va fi in limite admisibile, mare parte din vietuitoare se vor adapta la noile conditii, asa cum s-a observat in alte cariere active. C.6.2.2.2. Impactul dat de coliziune Nu este cazul. Speciile de pasari rapitoare care vor urmari prada, zboara la o inaltime mare peste nivelul carierei, ceea ce nu va duce la impact prin coliziune. In plus, in perioada de deschidere si operare a exploatarii, o parte din speciile de fauna vor migra spre alte zone din perimetrul concesionat, sau din vecinatatea acestuia. C.6.2.2.3. Impactul asupra rutelor de migrare

Romania se afla pe un culoar mare de migratie. In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile aprilie-mai, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

La scara locala, pe langa tendinta generala de migratie pe directie nord-sud, se suprapun directii de circulatie corespunzatoare deplasarilor in scop de hranire. In zona Dobrogei de Nord acestea corespund traseului Dunarii care prin zonele umede si habitatele specifice asociate ofera conditii favorabile de hranire, odihna si reproducere. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (dupa Rudescu L.,1958 ):



68

Principalele rute de migratie pe teritoriul Romaniei

Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste V. Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Luncavita-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, de porumbei, potarnichi etc.; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Primavara De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier; - Drumul sitarilor; Alte rute de deplasare sunt mai putin frecventate si sunt legate in special de locurile de odihna. Acestea sunt reprezentate in special prin zonele inalte precum culmile Muntilor Macinului.



69

Locatia pentru care se solicita Acordul de mediu se afla situat la cca 15 km est de Bratul Macin, al Dunarii. Principalele rute de migratie ale pasarilor urmaresc traseul Dunarii care asigura conditii optime de hranire si inmultire. Zona in care se preconizeaza deschiderea unei exploatari in cariera, Dealul Muchia cu Pari, nu se afla pe traseele principale de migratie, eventual fiind folosita ca loc de odihna. Pentru speciile de pasari care nu migreaza, vecinatatea Padurii Babadag, situata la o distanta de cca 500-1000 m fata de perimetrul de exploatare-dezvoltare, le ofera loc de refugiu temporar. Oricum, acest deal nu ofera conditii de cuibarit, fiind in general folosit de catre speciile de pasari rapitoare si insectivore, pentru urmarirea prazii, facilitarea zborului sau pentru repaus.

Stolurile de pasari aflate in migratie se deplaseaza de regula la inaltimi relativ mari, la care zgomotele produse de catre utilaje nu pot fi resimtite, deoarece atenuarea lor, conform calculelor efectuate, este mare.

Zgomotele produse de detonarea explozivilor pot deranja un stol care trece prin apropiere, pana la distante mari, de pana la 1 km. Insa detonarile sunt rare si de foarte mica durata (1-2 secunde) si in plus, probabilitatea detonarii concomitent cu trecerea unui stol este extrem de redusa.

Observatiile efectuate in cazul unor cariere care activeaza de zeci de ani, situate in malul drept al Dunarii intre Galati si Tulcea si aflate pe trasee principale de migratie, nu au evidentiat vreo modificare asupra rutelor de migratie. Cu atat mai mult in zona Carjelari.

In consecinta, implementarea proiectului nu va afecta in nici un fel rutele de migrare ale pasarilor. Mentionam ca proiectul nu va avea un impact semnificativ asupra speciilor din formularul standard Natura 2000 cu importanta in perioada de migrare, respectiv: Haeliaeetus albicilla – cod alb, Ficedula parva – muscar si Ciconia ciconia – barza alba.

C.7. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI, CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI Flora din zona Dealului Muchia cu Pari va fi afectata pe o suprafata de pana la 25 ha, pe parcursul desfasurarii lucrarilor de exploatare a zacamantului (cca 25 ani). O masura de reducere a impactului este desolificarea treptata, in ritm de cca 1,5 ha anual. In acest mod impactul asupra habitatului va fi gradual. Se intentioneaza plantarea pe halda de sol a unor specii de plante precum Dianthus nardiformis si replantarea unor tufarisuri, in timpul perioadei de exploatare; acest lucru are ca scop stabilizarea haldei dar si cosmetizarea ei, in plus, conservarea unor exemplare ale acestor specii. Populatia speciei se va reduce cu un numar mai mic de exemplare si in plus se va pastra un aspect al haldei consonant cu aspectul zonei. pana la finalizarea lucrarilor. Roca exploatata nu contine compusi toxici si nu poate avea vreun efect asupra conditiilor hidrogeologice.Elementele de proiectare ale exploatarii prevad realizarea unor elemente de protectie impotriva scurgerilor accidentale de carburanti de la utilaje si de dirijare controlata a apelor de siroire (de natura pluviala) spre bazin decantor, astfel incat sa se excluda posibilitatea poluarii unor suprafete din sit. Reducerea impactului asupra biodiversitatii, in general, se face si prin utilizarea schemelor de puscare si a sistemului de intarziere NONEL, ceea ce duce la reducerea zgomotelor si a efectului seimic. C.7.1. Impactul asupra habitatelor dupa aplicarea masurilor de reducere a acestuia Este important de mentionat faptul ca biodiversitatea este factorul de mediu asupra caruia se rasfrang direct sau indirect modificarile suferite de ceilalti factori de mediu cum sunt solul, apa si aerul. Din acest motiv se impune o atentie deosebita in respectarea metodologiei de lucru si monitorizarea permanenta a calitatii tuturor factorilor de mediu. Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea zăcămantului nu vor avea loc distrugeri sau modificări de suprafete ale unor habitate prioritare, a unor specii cu statut special de conservare, sau a unor specii incluse în lista rosie, directive si convenţii internaţionale. Emisiile de noxe ca urmare a functionarii motoarelor termice sau ca urmare a puscarii produc un impact relativ mic asupra biodiversitatii din zona carierei (conform evaluarilor de la cap.A). asupra vegetatiei impactul este minim iar asupra vietuitoarelor, moderat (puscare).



70

Cel mai important efect il poate avea emisia de praf si de particule solide in suspensie, in cazul in care nu se respecta procesul tehnologic si nu se umecteaza roca, la toate treptele de prelucrare, ca si drumurile de exploatare. Prin aplicarea masurilor respective, impactul se diminueaza substantial. O alta forma de impact care va ramane constanta, periodica dar de scurta durata este aceea datorata detonarilor de explozivi. Masurile de reducere a zgomotelor si vibratiilor au in vedere in primul rand aplicarea schemelor de puscare, puscarea de prefisurare si folosirea sistemului NONEL de intarziere. Impactul rezultat dupa aplicarea acestor masuri se reduce considerabil si se manifesta pe o arie mai restransa, in special in zona excavatiei. In principal, impactul care va ramane dupa aplicarea unor masuri de reducere, se refera la : zgomot, eventual praf si perturbarea peisajului; el va avea o durata mare dar limitata si se incadreaza in limite admisibile; nu se prognozeaza pierderi de habitate, fragmentari sau disparitii ale unor specii de animale. In plus zona este puternic antropizata si presiunile vor exista oricum. Impactul asupra peisajului este totusi redus, amplasamentul fiind situat la limita localitatii. Prin luarea unor masuri de refacere, resolificare si fertilizare, impactul va fi diminuat, grabind evolutia habitatelor spre forma initiala. Se estimeaza ca durata de refacere prin luarea unor masuri de reecologizare este de cca 2-3 ani. Reecologizarea se va face fara import de sol si nu se vor aduce pe amplasament specii alohtone. Investitia nu va produce in niciun caz disparitia unor habitate dintre cele enumerate in Formularele standard. C.7.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea masurilor de reducere Proiectul nu va duce la disparitia unor specii sau la distrugerea semnificativa a populatiilor unor specii de interes comunitar de floră şi faună, semnalate pe amplasamentul carierei sau in vecinatate. Un numar rezonabil si redus de exemplare de plante fara valoare conservativa vor fi sacrificate, fara a pune in pericol existenta populatiilor speciilor din zona amplasamentului si cu atat mai putin din sit. Acest numar este legat de procentul de suprafata afectat, in cazul plantelor.. Ţinand cont ca speciile de animale din zona au un grad de adaptabilitate sporit la schimbările de habitat, si suporta si in momentul actual situaţiile de stress cauzate de activităţile antropice, impactul prognozat va fi minimal, in faza de incepere a lucrarilor de exploatare; se vor produce modificari, comparativ cu situatia actuala din teren, iar speciile de faună necesita o perioada de timp pentru adaptarea la noile conditii. Ulterior exploatarii zacamantului natural, impactul asupra speciilor se va incadra intr-un stadiu nesemnificativ, in special pentru speciile care au fost avute in vedere la instituirea celor doua situri Natura 2000. Impactul care va ramane va avea un caracter de durata, intensitate in limite admisibile si prin urmare va conduce la adaptarea unor specii de animale la noile conditii de viata. Investitia nu va produce extinctii de specii, nici macar afectarea unui numar semnificativ de exemplare din speciile de animale enumerate in Formularele standard. Prin aplicarea masurilor de refacere a mediului, lanturile trofice se vor reface intr-o perioada de timp mai scurta si prin urmare si speciile de animale vor reveni pe amplasament. Forma finala a excavatiei, dupa luarea masurilor de refacere a mediului, va avea si un efect benefic asupra unor specii de animale, precum Oenanthe pleschanka ( pentru care taluzele finale vor constitui un habitat optim) sau pasarile pradatoare care pot folosi formele de relief nou create, ca locuri de panda si popas. C.7.3. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului Din investigatiile realizate (martie 2008 - prezent) rezulta ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei celor doua situri Natura 2000 Padurea Babadag – SPA si Podisul Nord Dobrogean – SCI intrucat in zona amplasamentului nu au fost evidentiate habitate prioritare iar numarul speciilor prioritare de animale este foarte mic. In cadrul acestor specii a fost observat un numar redus de exemplare



71

in zona amplasamentului (doua ex de pietrar negru pe amplasament, doua de silvie porumbaca si un buteo rufinus, in zone invecinate) sau in vecinatate. Excavatia propriu zisa va avea un impact asupra unui numar redus de specii de plante si animale si acesta va fi nesemnificativ . In suprafata celor max 21.5 ha care vor fi afectate de excavatie, vor fi create conditii optime de dezvoltare a unui habitat de stancarie, pe taluzele fronturilor si de stepa, pe bermele treptelor de exploatare. Acesta va fi unul din impacturile reziduale, alaturi de cel peisagistic, morfologia initiala a terenului nemaiputand sa fie reconstruita. Ca impact rezidual, poate fi socotita si cresterea suprafetei habitatului de stancarie in detrimentul celei corespunzatoare habitatlui stepic, cu cca 1 ha. Aparitia unor noi zone de stancarie poate fi considerat un impact rezidual pozitiv in ceea ce priveste crearea unor habitate optime pentru o specie prioritara : Oenanthe pleschanka. Impactul peisagistic, cel mai semnificativ din punct de vedere al efectelor reziduale, poate fi redus considerabil daca treptele finale se construiesc pe inaltimi de 5 m si nu de 10 m. Formele astfel rezultate se inscriu in aspectul general al zonei, unde versantii dealurilor sunt inca marcati de prezenta unor terase pe care s-a cultivat vita de vie. Impactul rezidual ar putea fi diminuat aproape total daca se va exploata si taluzul sudic al excavatiei, care a fost proiectat pentru protectia la zgomot a satului Carjelari. Tehnologiile moderne de exploatare permit reducerea considerabila a zgomotului si vibratiilor asupra localitatilor si prin urmare s-ar putea realiza si acest lucru, cu un impact minim asupra locuitorilor. Practic dealul ar fi retezat de la cota +170 m, rezultand o suprafata plana, pe care la finalul exploatarii se niveleaza restul de steril din halda, se resolifica si se creaza conditii optime pentru readucerea habitatului stepic la starea initiala. Aceasta ar putea fi practic cea mai buna solutie de refacere a mediului si a habitatelor, impactul rezidual fiind aproape zero. Eventual se va interveni pentru favorizarea dezvoltarii habitatelor de tip stepic, care in acest mod vor castiga in suprafata fata de starea initiala. Totodata, prin prezentul raport au fost impuse cateva masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi in grija investitorului. De vreme ce beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat si a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram va mai ramane impact rezidual minim in urma exploatarii zacamantului natural si acesta priveste in principal peisajul. C.7.5. Evaluarea impactului cumulativ cu alte proiecte La prognozarea impactului exploatarii zacamantului asupra biodiversitatii a fost luat in calcul si efectul cumulat al investitiei cu celelalte activitati si/sau investitii noi ce sunt sau vor fi in vecinatatea amplasamentului Intrucat cele doua situri Natura 2000 se intind pe suprafete mari, respectiv 58473,2 ha pentru Padurea Babadag – SPA si 87229 ha pentru Podisul Nord Dobrogean – SCI, este dificila de estimat efectul cumulativ pe distante mari. Astfel, in vecinatate pot fi mentionate activitatile de pasunat si activitatile agricole care au caracter de continuitate in timp si care se desfasoara partial si in siturile protejate. In stricta vecinatate s-a produs intensificarea traficului auto pe drumurile de la baza dealului Muchia cu Pari. Si acestea au continuitate si se fac de multa vreme, deci sunt un factor de presiune constant care va actiona si in viitor, chiar in lipsa realizarii carierei. Prognozarea impactului cumulativ face referire la efectul cumulativ al exploatarii in cariera asupra factorilor de mediu, cat si la efectul pe care alte planuri si proiecte il pot avea asupra zonei adiacente, pe o distanta rezonabila. Nu putem si nici nu este sarcina noastra de a face un calcul al impactului cumulativ asupra unor proiecte implementate sau viitoare, asupra unor situri cu suprafate de ordin regional. De altfel, impactul cumulativ poate avea in vedere numai factorii cumulativi, adica aceia care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte semnificative asupra populatiei, florei, faunei si in general, asupra biodiversitatii. Fata de alte planuri, exploatarea in cariera a unor roci pentru constructii are un impact de lunga durata, cu intensitate moderata, dar reversibil. Spre deosebire, dezvoltarea unor zone rezidentiale are un au un efect permanent, ireversibil si cu intensitate mare iar parcurile de eoliene au un efect permanent, de foarte mare durata si cu intensitate moderata.



72

Efectele cumulative ale proiectelor potentiale din zona, pe care le vom trata pe o distanta rezonabila, de maxim 4-5 km in vecinatatea dealului Muchia cu Pari, privesc:

cariera Carjelari, in stadiul de acord de mediu;

cariera Vararia, din dealul Sfanta, actualmente cu lucrari sistate;

drumul de acces Carjelari-General Praporgescu, in proiect de modernizare, traversand cele doua situri Natura2000;

parcuri de turbine eoliene, la 2-3 km sud de Carjelari, la limita sudica administrativa a comunei Dorobantu;

In acest sens am avut in vedere efectele asupra:

zgomotelor

vibratiilor

biodiversitatii

noxelor emise

C.7.5.1.Efectul cumulativ asupra biodiversitatii Efectul cumulat asupra biodiversitatii, in cazul unor situri de asemenea amploare (cu suprafete foarte mari), are in vedere:

- marimea populatiilor de vietuitoare si procentul pierderilor, inerente;

- marimea suprafetelor de habitat afectate (reversibil si ireversibil) si speciile care necesita protectie;

- posibilitatile de conservare si de refacere a mediului, atat in faza operationala cat si la finalul proiectului.

In ceea ce priveste exploatarea in cariere a rocilor utile, in judetul Tulcea, suprafetele totale afectate in cele doua situri Natura 2000 nu depasesc 1% din suprafetele totale ale siturilor; in plus, majoritatea carierelor se afla amplasate in zone marginale ale siturilor, in apropierea unor localitati, deci in zone cu factor de influenta antropica puternic. Din acest punct de vedere este evident ca o exploatare de roci in cariera are un efect determinat in timp, este reversibil si implica luarea unor masuri de refacere a mediului, la sfarsitul programului de exploatare; spre deosebire, un parc de centrale eoliene, poate avea un efect mult mai extins ca durata si va fi activ atat timp cat energia eoliana va constitui un obiectiv de interes economic. Impactul acestora este de foarte lunga durata, mai ales asupra speciilor de pasari. Tipurile de impacturi comune celor doua tipuri de investitii se datoresc efectelor cauzate de desolificare, de realizarea excavatiilor si zgomotelor. Prin desolificare, suprafetele afectate in cadrul investitiilor susmentionate sunt relativ reduse in comparatia cu suprafata totala a siturilor si nu afecteaza semnificativ sursele de hrana ale vietuitoarelor. Principalele zone de hranire sunt terenurile agricole si zona localitatii Carjelari situate in afara siturilor protejate. Consideram ca un impact cumulativ asupra biodiversitatii nu se va produce, data fiind distanta mare intre obiective. Zonele cu acelasi tip de habitat care vor ramane intre aceste obiective sunt suficient de mari pentru a putea asigura conditii optime petru speciile de animale care vor fi indepartate de pe amplasamente. C.7.5.2.Efectul cumulativ al zgomotului Calculele arata ca, in cazul carierelor, zgomotele pot avea influente semnificative pana la cca 600 m de centrul de emisie, in cazul puscarilor si de cca 100 m in cazul functionarii forezei sau statiei de prelucrare. In cazul turbinelor eoliene, limita admisibila prin norme se regaseste la cca doua diametre si jumatate ale elicei, respectiv 250-280 m; efectele cumulate ale unui parc de turbine (16 unitati, in cazul celui de la Mesteru), dat fiind ca turbinele se gasesc la distanta mai mare, intre ele, nu depasesc cu mult aceasta distanta, astfel incat nu se pot cumula zgomotele turbinelor cu zgomotele produse in carierele din zona Carjelari. Efectele zgomotelor se pot cumula in zona drumului comunal Carjelari – Gen.Praporgescu, datorandu-se in special deplasarii vehiculelor pe sectorul de drum cuprins intre drumul de acces la fronturile



73

carierei si Valea Omurlarului, pe o distanta de cca 500 m. Consideram insa ca impactul asupra biodiversitatii va fi minim, intrucat in vecinatate sunt prezente putine specii de animale, cu un numar redus de exemplare iar vegetatia este ruderala. Fluxul actual de autovehicule care circula pe acest drum atinge in timpul zilei valori de cca 10 masini pe ora. Dupa realizarea proiectului, fluxul va creste semnificativ, dar numai pe o portiune de cca 300 m situata intre valea Omurlarului si breteaua de acces la platforma de prelucrare. Alte surse de zgomot sistematic, cu efect cumulativ, nu au fost identificate in zona. Zgomotele turbinelor nu se pot cumula cu cel produc in perimetrul de exploatare al carierei Carjelari intrucat atenuarea lor este mare, din cauza distantei. Chiar daca ar functiona concomitent, carierele din dealul Muchia cu Pari si din dealul Sfanta, situate la cca 1,2 km distanta, nu isi pot cumula zgomotele utilajelor in functiune, din cauza distantei. In figura de mai jos sunt figurate cele trei obiective majore care pot functiona la un moment dat, concomitent. Au fost figurate razele de influenta fata de centrele de zgomot in cazul celor mai puternice zgomote produse in cariere, respectiv la puscare. Nivelul de 55 dB[A] - limita puterii acustice acceptabila conform normelor in vigoare este figurata cu cercuri negre. Se poate observa ca efectele nu se cumuleaza. Prin urmare in acest caz impactul cumulativ este zero. C.7.5.3.Efectul cumulativ al vibratiilor Din punct de vedere al vibratiilor, efectul cumulativ intre cariera si parcul de turbine eoliene nu poate avea loc din cauza distantei mari. Intre cele doua cariere, in ipoteza ca ar functiona concomitent, vibratiile nu se cumuleaza. Calculele efectuate pentru evaluarea efectului seismic (cap A.?) prin mai multe metode, au aratat ca la distanta de 500-600 m, efectul seismic este nesemnificativ, in conditiile realizarii detonarilor conform cu parametrii mentionati ( inaltimea treptelor, lungimea frontului de puscare, scheme de puscare, etc). Prin folosirea schemelor de puscare optimizate efectul seismic poate scadea cu pana la 40%. Prin urmare, efectul cumulativ este nul.



74

Amplasamentele proiectelor din zona care pot avea efect cumulativ ( cercuri mari – raza de influenta 55dB[A] in cazul puscarilor in cariere; cercuri mici – limita de 40 dB[A] a zgomotului produs de o turbina eoliana )

C.7.5.4.Efectul cumulativ al noxelor emise In cazul turbinelor nu se emit noxe decat accidental in cazul unor incendii. In cazul carierelor, dupa cum s-a aratat in cap A. cele mai mari emisii se produc la puscare. Conform calculelor efectuate concentratiile maxime admisibile ale poluantilor, conform normelor in vigoare, nu depasesc perimetrul de exploatare si revin la valori normale in cca o ora, in conditii de calm atmosferic. Nu pot exista efecte cumulative intre cariere si parcul de turbine, in cazul noxelor, datorita distantei foarte mari dintre obiective (la centralele eoliene, in faza de constructie, cand sunt folosite utilaje cu motoare termice) In ceea ce priveste emisiile de praf si particule in suspensie, efectele se pot cumula numai in zona dealului Muchia cu Pari ca urmare a deplasarii autovehiculelor pe drumuri neasfaltate . Intre cariere si parcul de turbine nu se produc efecte cumulative datorita distantei mari. Accesul la cariera Vararia se face numai pe drumuri asfaltate deci singurele emisii de particule in suspensie cu caracter cumulativ se produce la puscare. Un singur efect cumulativ este necesar de evaluat, din acest punct de vedere, respectiv bilantul emisiilor cu efect de sera, ca un parametru regional, rezultat prin masuratori sistematice (monitorizare) in zona poluatorilor potentiali. Acesta se poate face, conform legislatiei, prin programul de monitorizare si prin centralizarea datelor la nivel judetean, national etc. Un impact mai important decat cel datorat exploatarii va fi emisia de praf pe drumul comunal dintre Carjelari si Gen.Praporgescu, pe sectorul cu drum de pamant situat la nord de valea Omurlarului .



75

Prin amenajarea prin pietruire a drumurilor de acces la cariera si a segmentului Carjelari – Valea Omurlarului, se vor reduce emisiile de praf dar va produce si intensificarea circulatiei localnicilor pe noile drumuri; in consecinta si pe drumul nemodernizat, de pamant. Efectul acestui cumul poate fi semnificativ in caz ca nu se iau masuri de reducere, prin umectarea drumurilor sau prin folosirea unor tehnologii de fixare a prafului de substrat (lianti moleculari). C.7.5.5.Evaluarea impactului cumulativ fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Daca nu se iau in considerare masurile de reducere a zgomotelor si vibratiilor exista o posibilitate, redusa insa, de cumul al efectelor functionarii concomitente a celor doua cariere din zona. Acest aspect priveste in special zgomotul, vibratiile si emisiile de praf. Folosirea unor scheme de puscare neadecvate sau a unor cantitati foarte mari de exploziv, in cazul in care puscarea s-ar face concomitent, poate conduce la depasirea unor limite admisibile. Numai in cazul unor puscari concomitente efectele au caracter cumulativ si in acest caz impactul poate fi semnificativ. Acest lucru este insa putin probabil si se poate evita prin folosirea schemelor de puscare adecvate coordonarea acestor lucrari, astfel incat sa nu se faca puscari in cursul aceleiasi zile. C.7.5.5.Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului Nu se estimeaza vreun impact cumulativ rezidual dupa luarea masurilor sus mentionate. Impactul rezidual asupra peisajului nu este semnificativ intrucat conform Directivei europene privind peisajul, apropierea fata de localitate, deci in zone puternic antropizate, nu se pune problema . D.PROGNOZAREA IMPACTULUI IN CAZUL ALTERNATIVELOR

Intrucat investiţia în sine (cariera de roci utile) nu permite prea multe variante de lucru, având în vedere că este o exploatare de zăcământ natural, cu o pozitie fixa in teren, alternativele la exploatare implicand doar alegerea cailor de acces si transport precum si amplasamentele blocurilor functionale ale exploatarii, a fost aleasa alternativa cu impactul cel mai mic asupra biodiversitatii.

D.1.ALTERNATIVA ZERO - ÎN CAZUL ÎN CARE INVESTIŢIA NU ARE LOC

S-a considerat situaţia actuală în care această investiţie nu are loc şi pentru analiza s-a folosit Metoda de evaluare rapida a eficienţei planificarii managementului în siturile Natura 2000.

Metodologia, creată in 2007 de către ecolog drd.Doina Cioacă, poate fi aplicată în orice sit Natura 2000 din România sau Europa, indiferent dacă are un administrator/structură de administrare sau nu, şi redă o imagine destul de fidelă a realităţii, bazându-se pe mai multe tipuri de date din teren. Această metodă a fost aplicată cu succes pentru evaluarea a 15 situri Natura 2000 din România şi 5 din Bulgaria.

Informaţiile utilizate pentru prognozarea eficienţei managementului în siturile Natura 2000 Pădurea Babadag SPA şi Podişul Nord Dobrogean SCI au fost de tipul:

- baza legală de înfiinţare şi tipul sitului Natura 2000,

- existenţa unui custode sau administrator legal al sitului Natura 2000 evaluat,

- existenţa unui regulamentul al sitului Natura 2000 evaluat, sau a unui plan pentru viitorul plan de management al sitului şi cum au fost acestea întocmite,

- informaţii cu privire la existenţa infrastructurii pentru asigurarea managementului (clădiri, mijloace de transport adecvate, mijloace de intervenţie, drumuri de acces către sit, căi de acces pentru vizitare – în interiorul sitului, panouri informative existente în proximitatea acestuia etc.).

- informaţii de natură ştiinţifică (colectare informaţii semnalate de către alţi cercetători ştiinţifici, observaţii în teren a florei şi faunei sălbatice, cu accent pe cele protejate),

- presiuni şi ameninţări pentru aceste zone,

- informaţii cu privire la finanţarea acestor situri sau la posibilităţi ulterioare pentru finanţare, sau atragere de fonduri destinate protecţiei şi conservării capitalului natural din aceste zone,



76

- informaţii referitoare la situaţii de reconstrucţie ecologică existentă, sau la posibilităţi de a interveni prin reconstrucţie ecologică în unele zone,

- informaţii referitoare la intervenţii antropice în siturile evaluate, precum şi cele referitoare la industrializarea şi expansiunea urbană,

- informaţii cu privire la comunicarea între factorii interesaţi de zona evaluată şi terţi, inclusiv schimburi informaţionale cu alte ţări,

- informaţii cu privire la alte arii protejate / situri Natura 2000, situate în vecinătatea celor evaluate,

- alte informaţii, inclusiv hărţi, fotografii etc. Folosind câţiva indicatori cheie pentru analiza presiunilor şi ameninţărilor într-un sit Natura 2000 si pe baza intocmirii unui chestionar (un exemplu este prezentat in cap. E), ca parte integranta din aceasta metoda, se poate identifica usor unde trebuie intervenit în scopul remedierii situaţiei din teren, rezultatele prognozei fiind utile atât viitorilor administratori ai sitului respectiv sau factorilor interesaţi de acesta, cât şi autorităţilor responsabile cu protecţia naturii. Pentru evaluarea impactului antropic, transpus în presiuni şi ameninţări, asupra siturilor Natura 2000 Pădurea Babadag SPA şi Podişul Nord Dobrogean SCI, s-au folosit trei indicatori, respectiv:

1. deşeuri, care se referă la depozitele necontrolate de deşeuri de orice tip, regăsite în special în zonele naturale,

2. păşunat, descris prin practicile tradiţionale de creştere şi nevoia de hrană a ovinelor, caprinelor şi taurinelor, precum şi prin suprapăşunat în zonele investigate.

3. antropizare, care reuneşte atât construcţiile civile, cât şi cele de tip industrial, respectiv alte cariere, centrale eoliene, drumuri de acces etc. existente sau viitoare în zona studiată.

D.1.1.REZULTATELE OBŢINUTE

Nivel general de presiune şi ameninţare

3648

36

54

0

20

40

60

80

100

120

Babadag SPA Pod N Dobrogean

SCI

situri Natura 2000 evaluate

valo

ri

nivel generalameninţare

nivel general presiune

Graficul nivelului general de presiune şi ameninţare pentru

cele două situri Natura 2000

Din graficul de mai sus se constată un nivel constant al presiunilor şi ameninţărilor pentru situl Natura 2000 Pădurea Babadag – SPA, faţă de Podişul Nord Dobrogean – SCI, unde ambele niveluri generale sunt în creştere. Desfăşurat, situaţia celor trei indicatori, se prezintă astfel:



77

Păşunat - nivel de presiune şi ameninţare

0

5

10

15

20

25

30

35

40


valo

ri

nivel ameninţare 18 18

nivel presiune 18 18

Babadag SPA Pod N Dobrogean SCI

Păşunat în situl Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean SCI



78

Antropizare - nivel de presiune şi

ameninţare

6186

18

0

10

20

30

40

Babadag SPA Pod N

Dobrogean SCI

situri Natura 2000

evaluate

valo

ri nivel ameninţare

nivel presiune

Nivelul de urgenţă al ameninţării

0

10

20

30

siturile Natura 2000 evaluate

valo

ri

Deşeuri 16 24

Păşunat 24 18

Antropizare 6 18


Nivelul de urgenţă al ameninţării în cele două situri Natura 2000 evaluate

Prognozarea eficienţei managementului în aceste situri Natura 2000 s-a realizat ţinând cont de obiectivele propuse pentru protecţia şi conservarea acestor arii naturale protejate de interes comunitar, planificarea managementului şi resursele financiare pentru realizarea acestora. Astfel, graficul eficienţei planificării managementului pentru aceste două situri se prezintă in continuare:

Situri Natura 2000 - Eficienţa planificării managementului

6 6

0 0

5 5

0

2

4

6

8

10

12



va

lori

obiective resurse actuale pt finanţare planificare management

Graficul eficienţei planificării managementului în cele două situri Natura 2000 evaluate

Din graficul de mai sus se remarcă o situaţie echilibrată pentru ambele situri Natura 2000 evaluate, atât din punct de vedere al lipsei resurselor financiare pentru derularea activităţilor de protecţie şi conservare a capitalului natural, cât şi a obiectivelor şi planificării managementului în ariile naturale protejate de acest tip. Această situaţie poate fi explicată pe de o parte datorită suprafeţelor mari ale celor două situri



79

Natura 2000 şi pe de altă parte, datorită diverselor activităţi desfăşurate în interiorul şi vecinătatea lor. Comparativ cu alte situri Natura 2000 din România se poate constata o eficienţă scăzută în planificarea managementului pentru aceste arii naturale protejate de interes european, situaţie posibil explicată şi prin lipsa unei structuri de administrare sau custode legal. Tendinţa viitoare a acestor situri Natura 2000 se prezintă în graficul următor:

Situri Natura 2000 - direcţii, tendinţe

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

20.00

axa de timp

valo

ri

Babadag SPA 1.67 12.0 12.0

Pod N Dobrogean SCI 1.33 16.0 18.0

trecut prezent următorii 2 ani

Se remarcă o stagnare a situaţiei actuale din situl Natura 2000 Pădurea Babadag – SPA, comparativ cu o creştere a presiunilor şi ameninţărilor pentru situl Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean – SCI.

D.2.ANALIZA ANTICIPĂRII EFECTELOR INVESTIŢIEI ASUPRA CAPITALULUI

NATURAL EXISTENT ÎN PERIMETRUL PROIECTULUI Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 – desemnate pe baza

Directivei Păsări, respectiv Directivei Habitate - este ca in aceste zone să se asigure pe termen lung statutul de „conservare favorabilă‖ a speciilor, pentru fiecare sit în parte.

Deşi notiunea de „statut de conservare favorabilă‖ nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic, către Comunitatea Europeană, îndeplinirea acestui obiectiv.

Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet, prin metode ştiinţifice.

În majoritatea cazurilor impactul potential poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a acestuia.

D.2.1. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FAUNA SI FLORA, CARE AU STAT LA BAZA CONSTITUIRII SITURILOR NATURA 2000, OBSERVATE IN ZONA INVESTIGATA Asa cum este mentionat in titlul acestui subcapitol, in continuare sunt prezentate efectele anticipate ale implementarii viitoarei investitii de exploatare a zacamantului natural doar asupra speciilor observate in zona studiata, respectiv perimetrul proiectului si vecinatatea de pana la 1km radiar. Am hotarat sa ne limitam la prezentarea acestei analize, intrucat anticiparea efectelor proiectului asupra tuturor speciilor de flora si fauna, care au stat la baza constituirii celor doua situri Natura 2000, se regaseste in Raportul de evaluare a impactului carierei din Muchia cu Pari, Carjelari, care a fost necesar emiterii avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati, in 2010).



80

ROSPA0091 PADUREA BABADAG

D.2.1.1. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR DE PASARI DIN ANEXA I A DIRECTIVEI PASARI

Din cele 27 de specii listate in anexa I a Directivei Pasari, in zona studiata au fost observate doar 3 specii, respectiv: Buteo rufinus - sorecar mare, Sylvia nisoria – silvie porumbaca si Oenanthe pleschanka – pietrar negru.

ANEXA I A DIRECTIVEI PASARI

Specia Buteo rufinus Denumire populara Sorecar mare Foto (sursa - internet )

Statut Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări 79/409/EEC, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II.

Date relevante despre specie Cuibăreşte în SE Europei în zone aride şi munţi stâncoşi. În România este specie de pasaj şi oaspete de vară. Stare buna de conservare.

Factori limitativi Existenţa populaţiei actuale din Dobrogea se datorează expansiunii spre nord a populaţiilor din sudul pen. Balcanice. Din contra, climatul cald care se înregistrează în ultimii ani favorizează prezenţa şi reproducerea şorecarului mare în Dobrogea.

Locatia unde a fost observata În cadrul observaţiilor efectuate s-a observat un exemplar; distanţa de observare - 150 m, în vecinătatea perimetrului analizat. Este posibil ca unele perechi ale acestei specii să cuibărească în alte zone din nordul Dobrogei. Astfel, literatura de specialitate confimă găsirea de cuiburi ale şorecarului mare în Munţii Măcinului (Munteanu, 2009). Menţionăm că habitatul de cuibărit al speciei, reprezentat prin abrupturi stancoase, nu se regăseşte in perimetrul carierei.

Efectul anticipat al investiţiei asupra populaţiei speciei

La fel, ca şi în cazul altor specii de păsări răpitoare, specia nu are o prezenţă certă sau sistematica în zonă; nu anticipăm vreun declin în populaţia speciei ca urmare a realizării investiţiei.



81


Specia Oenanthe pleschanka Denumire populara Pietrar negru Foto (sursa - internet )

Statut Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Păsări

79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II. Date relevante despre specie Este răspândită din estul Pensinsulei Balcanice şi

Dobrogea, spre răsărit, peste Ucraina, sudul Rusiei şi Kazakhstan, până în sudul Siberiei, Mongolia, China de nord, spre sud până în Munţii Pamir şi Tian-Şan. Ca biotopuri preferă stepa, în locuri unde există stânci sau pietre, râpe, faleze, carieră de piatră, terasamente, ruine, maluri înalte abrupte (stâncoase sau lutoase). Adesea stă pe un suport înalt (copaci, sârme de telegraf) de unde coboară în zbor pe sol pentru a prinde insecte. Este oaspete de vară în lunile aprilie – noiembrie. Cuibul este aşezat cu precădere în malurile înalte şi surpături de teren. Reproducerea are loc în lunile mai – iulie. Stare buna de conservare

Factori limitativi Presiunea antropică, utilizarea insecticidelor, concurenţa interspecifică cu alte specii de pietrari.

Locatia unde a fost observata Pe durata studiului stiintific a fost semnalat un număr de max 15 exemplare ale acestei specii, pe amplasament. Menţionăm, că observaţiile realizate in perioada de migraţie a speciei, au pus in evidenta un numar de 15-19 exemplare in zbor in vecinatatea locatiei. Acest fapt explică numarul realtiv mare de păsări întâlnite. În zona studiată există posibilitatea cuibăririi pietrarului negru, deşi nu au fost identificate oua sau cuiburi ale acestei specii în perimetrul analizat.


Habitatul specific speciei este prezent in zona potenţial afectată de implementarea proiectului. Aceasta specie a fost observata si in alte zone cu habitate similare din Dobrogea, inclusiv in perimetrul carierelor, fapt explicat prin toleranta speciei fata de activitatile antropice şi a adaptabilităţii sale sporite faţă de condiţiile de mediu. Luând în calcul prezenţa habitatelor prielnice speciei şi în zonele învecinate perimetrului carierei, unde păsările îşi pot procura harană suficientă, de asemenea ţinând cont şi de adaptabilitatea speciei la modificările de habitat, consideram că impactul produs asupra speciei nu va fi semnificativ urmare a realizării investiţiei, prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului.



82


Specia Sylvia nisoria Denumire populara Silvie porumbacă Statut Specie cu stare de conservare favorabilă. Inclusă în

Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II

Date relevante despre specie Cuibăreşte relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri, adesea în aceleaşi terenuri ca si sfrânciocul roşiatic. Este oaspete de vară. Stare buna de conservare.

Factori limitativi Presiunea antropică, deteriorarea habitatelor nidicole ale speciei, defrişări silvice

Locatia unde a fost observata Specia a fost observată în vecinătatea perimetrului analizat (1-2 exemplare). Nu s-au identificat cuiburi pe amplasamentul viitoarei cariere


Prezenţa în zonă a habitatelor favorabile speciei (locuri deschise cu arbori şi arbuşti ), hrană suficientă (insecte, larve, bobiţe de fructe etc.), gradul de adaptare a speciei la condiţiile de mediu etc., denotă faptul că specia nu va fi afectată negativ de dezvoltarea investiţiei. Se anticipează un impact nesemnificativ asupra acestei specii, în cazul implementării măsurilor de diminuare a impactului.

D.2.1.2. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA ALTOR SPECII DE PASARI DIN ZONA AMPLASAMENTULUI În cadrul observatiilor efectuate au fost semnalate şi alte specii de păsări, precum: cotofana (Pica pica), cioara griva (Corvus corone cornix), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), vrabia de casă (Passer domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), ciocarlan (Galerida cristata), pupaza (Upupa epops), prigoria (Merops apiaster) şi sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) ş.a. Cotofana (Pica pica). Specie sedentară. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Cuiburile şi le poate instala în pădurea din afara amplasamentului. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Cioară griva (Corvus corone cornix). Specie sedentară. Specie inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Comună de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă pădurile, iar pentru hrană terenurile agricole, păşunile, localităţi etc. Probabil cuibăreşte în pădurea învecinata perimetrului investiţiei. Specie ce nu necesită măsuri speciale de protecţie şi conservare. Cioara de semanatura (Corvus frugilegus). Specie sedentară, inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Cubăreşte colonial în fâşii forestiere, arbori de-a lungul drumurilor, plantaţii etc. Nu necesită măsuri speciale de protecţie şi conservare. Vrabia de casă (Passer domesticus). Specie sedentară. Anexa III Convenţia de la Berna. Comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. S-a adaptat foarte bine la condiţiile antropice, cuibărind în toate localităţile. Pe amplasament apare în cautare de hrană. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Graurul (Sturnus vulgaris). Specie parţial migratoare. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pasăre comună în toate regiunile ţării. Se întâlneşte în păduri, livezi, parcuri, grădini, aşezări umane, terenuri agricole. Cuibăreşte în scorburi, crăpături de ziduri, poduri etc.



83

Întâlnită în zona studiată în timpul hrănirii. Nu necesită măsuri speciale de protecţie şi conservare. Ciocarlan (Galerida cristata). Specie sedentară. Inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Comună în zonele aride, culturi agricole, pajişti, de-a lungul drumurilor, spaţii deschise a aşezărilor umane. Specia este prezentă pe amplasament doar pentru hrană. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Pupăza (Upupa epops). Specie oaspete de vară. Specie inclusă în Anexa II din Convenţia de la Berna. Comună în centrul şi sudul Europei. Preferă zonele deschise, cu pâlcuri de copaci şi terenuri cultivate. Cuibăreşte în scorburi de copaci, în sol, crăpături din ziduri. Locurile probabile de cuibărit din zonă: liziera pădurii, copaci mari scorburoşi, gradini, livezi din localităţile învecinate etc. Pe amplasament întâlnită în cautare de hrană. Specia nu este afectată direct de dezvoltarea investiţiei. Nu se impun măsuri speciale de conservare. Prigoria (Merops apiaster). Specie destul de comuna in sudul Europei in regiuni deschise. Specie inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II. Cuibareste in mici colonii sau in perechi izolate in galeriile pe care le sapa in maluri abrupte si rape. Apariţiile ocazionale ale acestei specii pe amplasament sunt cauzate de căutarea hranei. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio). Specie oaspete de vară. Specie inclusă în Anexa II din Convenţia de la Berna. Preferă locurile deschise, luminişuri, cu multe tufişuri şi subarboret, parcuri, grădini. Poate fi întâlnită şi în arborii de pe marginea drumurilor sau în copacii din terenurile agricole. Posibil cuibăritor în zona amplasamentului în tufişuri, pâlcuri de arbori. Observat pe amplasament în căutare de hrană. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Nu se preconizeaza perturbari majore in ceea ce privesc habitatele de hranire ale acestor specii, acestea urmand sa-si gaseasca hrana in zonele limitrofe viitoarei cariere de piatra. Spre exemplu, sfranciocul rosiatic se hraneste cu insecte, care oricum vor migra pe terenurile neafectate de cariera si isi poate asigura hrana din alta locatie. Mai precis, chiar daca va disparea momentan vegetatia dintr-o zona, asta nu inseamna ca vor disparea si insectele ce constituie principala prada a acestei specii. Dupa inchiderea carierei si refacerea habitatelor initiale, vor reveni si speciile la vechile locatii. Totodata, in conformitate cu legislaţia privind protecţia naturii, pentru toate speciile de păsări protejate, sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi migraţie;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.

ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA

ALTOR SPECII DE PASARI DIN ANEXA I A DIRECTIVEI PASARI, CARE NU AU FOST

OBSERVATE IN ZONA INVESTIGATA Accipiter brevipes (Uliul cu picioare scurte) Caracteristici morfologice. Lungime 32-39 cm, anvergura 63-76 cm. Totusi, masculul are varfurile aripilor intunecate, contrastand cu culoarea alba a restului aripii (dedesubt); supraalarele de un gri-albastru mai deschis; la fel obrajii (nu ruginii ca la pasarar). Femela este si ea deschisa la culoare dedesubt, cu varfurile aripilor cenusii; nu are spranceana alba. Ambele sexe (ad.) au ochi rosu-brun. Juv. identificat prin petele mari in siruri longitudinale de pe piept; iris maro. Silueta apare cu o coada usor mai scurta. Aripi mai lungi si mai ascutite, prin urmare evident mai asemanator cu soimii. Distributie. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. Biologie. Se hraneste in principal cu soparle (are degete scurte si groase), lacuste etc. Migreaza in stoluri



84

(10-30 pasari, uneori mai multi). Foarte asemanator cu uliul pasarar. Efective. La nivel european populaţia cuibăritoare este în jur de 3200 perechi. În România au fost semnalate 60-100 perechi la nivelul anilor 1999-2000. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului specia este foarte bine reprezentata, aflata intr-o stare de conservare buna.

Aquila clanga (Acvila tipatoare mare) Caracteristici morfologice. Specie de pasari rapitoare cu dimensiuni ale corpului intre 66—74 cm. Penajul la adulţi este cenuşiu-negricios, la tineri brun cu pete albicioase. Distributie. Are areal restrâns de răspândire, aproape exclusiv european: în sud-estul continentului, Ucraina, Rusia, NV Kazakhstanului, Turcia şi Iran. Specie migratoare, oaspete de vară (aprilie – septembrie) şi pasaj (Dobrogea). Foarte asemănător cu uliul păsărar. Reproducere în lunile V-VI. Cuibăreşte în estul Europei şi în Asia, pînă la Marea Japoniei. În prezent apare îndeosebi ca specie de pasaj, în trecut fiind clocitoare în sud-estul ţării. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Aquila heliaca (Acvila de câmp) Caracteristici morfologice. Are o lungine de 80 cm de la cioc până la vârful cozii şi 2 metri evergadura aripilor. Masculul cântăreşte puţin peste 2,5 kg , iar femelele, sunt mai mari, pot ajunge la 4,5 kg. Între femelă şi mascul nu există diferenţe semnificative cu excepţia marimii. Penajul este maro închis pe tot corpul cu excepţia umerilor şi a cozii. Au picioarele acoperite de fulgi pe toată suprafaţa excepţie pe gheare, pielea este solzoasă iar ghearle sunt puternice. Distributie. Este o pasăre răpitoare distribuită prin Europa de est şi mare parte din Asia. Există mici populaţii izolate în Alpii austrieci şi italieni, deasemenea în Cipru. Biologie. Vânează alte rozătoare, vulpi şi diverse păsări. acvila imperială trăieşte în zone de câmp care au puţini arbori, niciodată nu vânează in zone împadurite. Femela pune în mod obişnuit două ouă , excepţional trei sau patru. Perioada de incubaţie dureaza 43 zile, după care apar puii de culoare albă. Puiul zboară pentru prima dată dupa două luni şi iarna emigrează singur, căutand pereche în vara următoare. Starea de conservare. Acvila imperială este o specie vulnerabilă în toată aria de răspândire şi este în pericol de dispariţie în Europa, unde deja a dispărut în multe zone. Motivele declinului sunt persecuţia directă a agricultorilor care vad acvila imperială ca pe un pericol pentru turmele lor, şi distrugerea zonelor naturale convertite în pamânturi cultivate. Situaţia s-a îmbinătăţit de când este declarată specie protejată. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Bubo bubo (Buha)

Caracteristici morfologice. Ciocul in carlig, prevazut cu un invelis ceros, picioarele puternice, musculoase, cu gheare lungi. Penajul moale al bufnitelor pe langa faptul ca le permite un zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv de ascultare. Una dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta, astfel incat pasarea poate colecta informatii atat pe orizontala cat si pe verticala. sursa - internet Biologie. Hrana, de natura exclusiv animala (mamifere: soareci, chitorani, pasari, insecte) este capturata noaptea sau pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor

de a detecta cele mai slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada. Hrana este ingerata in bucati mari, cu blana si oase. Sucurile lor digestive nu pot prelucra, insa, decat partile moi nutritive. Astfel ca bufnitele regurgiteaza oasele, ciocurile, ghearele, blana etc. animalelor sau insectelor inghitite, sub forma unor cocoloase. Ouale rotunde, albe sunt depuse in vizuini, scorburi dar si liber pe sol sau in nise stancoase sau in cuiburile altor pasari. Puii se nasc cu ochii si cu urechile inchise si sunt acoperiti cu un puf de culoare deschisa, din care se formeaza un penaj intermediar. Acestia sunt hraniti cu insecte, soareci, broaste si cu pasari mici. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.

Ciconia ciconia (Barza alba) Caracteristici morfologice. Pasare cu picioare lungi şi un cioc roşu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Puii au la început ciocul şi picioarele negre. Mai târziu, picioarele devin roşii-maronii, iar de la vârsta de nouă săptămâni şi culoarea ciocului se pigmenteză treptat în roşu. Pentru o perioadă de timp, însă, se va mai păstra la vârful ciocului culoarea neagră. Barza albă poate fi recunoscută uşor şi în zbor: are gâtul şi picioarele întinse, spre deosebire de stârci, la care în zbor gâtul este întotdeauna strâns în formă de „S‖. Distributie. Aria de răspândire a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cipru



85

berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. In Romania, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Biologie. Barza albă se hrăneşte exclusiv cu animale. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc. Hrana puiilor mici constă din râme, insecte mai mari (lăcuste, cosaşi, gândaci). Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. În timpul clocitului, pe coaja ouălor pot să apară pete maronii. Masculul şi femela clocesc alternativ. Puii ies din ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea ouălelor nu are loc în acelaşi timp, ci se petrece în mod separat, în general la intervale de două zile. Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu a fost observata la hranire in amplasamentul viitoarei cariere, sau in vecinatate, inclusiv la terenurile agricole din vecinatatea drumului de acces. Chiar daca aceasta specie poate apare in migratie (in zbor) deasupra localitatii Carjelari, estimam ca nu va avea de suferit in niciun fel datorita proiectului, aceasta zburand la o distanta si inaltime mare fata de locatia proiectului. Fiind obisnuita sa-si faca cuibul pe stalpii inalti de electricitate, in apropierea locuintelor oamenilor, nu va fi afectata de activitatea extractiva.

Circaetus gallicus (Şerpar)

Distributie. Este o pasăre răpitoare care vânează în special şerpi şi alte reptile. Este foarte răspândit în Europa, petrece iarna în Africa subsahariană. În India este prezent tot timpul anului. In Romania Cuibareste în special în Dobrogea si sudul Banatului. Pe baza celor mai recente evaluări populaţia din România este situate 300-500 de perechi cuibăritoare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna.

Circus aeruginosus (Erete de stuf) Caracteristici morfologice. Traieste prin preajma baltilor, mai comun fiind in Delta Dunarii. Masculul are penele brun roscate, cu aripile si coada cenusii; femela este cafenie cu capul si bordurile aripilor bej. Biologie. Cuibareste in stuf. Depunerea pontei are loc spre sfarsitul lunii aprilie. Cele 4-5 oua albicioase –albastrui sunt clocite timp de 32-33 de zile, mai mult de catre femela. Distributie. Iarna, migreaza in Africa Centrala si de nord-vest, precum si in sud-vestul Asiei. In iernile blande se intalnesc la noi si unele exemplare nordice. Efective. În România populaţia era estimată la 1700-2500 perechi în 2004, aceste figuri sunt posibil puţin subapreciate. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

Circus cyaneus (Erete vanat) Carcteristici morfologice. Dimensiuni - 45-60 cm. Coloritul penajului este cenusiu, cu varfurile aripilor negre si cafeniu la femela. Distributie. Apare doar in trecere prin tara noastra, cloceste in nordul Europe si al Asiei; ierneaza in sudul Europei, nord-estul si nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei. Uneori se intalneste la noi si iarna. Efective. Nu există informaţii bine fundamentate cu privire la efectivele care iernează în România. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

Circus macrourus (Erete alb)

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eerpi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reptile

http://ro.wikipedia.org/wiki/India



86

Caracteristici morfologice. Este o pasăre migratoare, răpitoare care aparţine de Familia Accipitridae, din Ordinul Falconiformes. Eretele alb este o pasăre de talie mijlocie cu o lungime de 40 - 50 cm şi cu aripile deschise atinge o lăţime de 1,2 m. Masculul este cenuşiu cu vârful aripilor negre, iar femela este de culoarea cafenie brună. Distributie. Eretele cuibăreşte rar în România, arealul lui de răspândire fiind ţinuturile de stepă, smârcuri din sud-estul Europei, ca şi regiunile din Dobrogea. Toamna păsările migrează spre Europa de Sud, Africa de Est la sud de Sahara şi Asia de Sud Vest, India, Birmania. Biologie. Pasărea are cuibul pe sol, în apropierea apelor, în care femela depune în luna mai 3 - 5 ouă albe, punctate cu brun, care vor fi clocite numai de femelă ca. timp de 30 de zile. Eretele alb alb se hrăneşte cu rozătoare mici şi păsărele, uneori consumă şi şopârle sau insecte. Pasărea vânează în timpul unui zbor planat la înălţime mică, revirul ei de vânătoare fiind relativ mic. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.

Coracias garrulus (Dumbraveanca) Caracteristici morfologice. Este o pasăre migratoare din Familia Coraciidae. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca şi piepteul şi abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puţin încovoiat.

sursa - internet Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretulului este în general brună. Distributie. Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneţele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită şi în parcurile mai mari. Biologie. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniţe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migraţiei consumă şi vegetale (în special fructe). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” –ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)

Caracteristici morfologice. Specie cu dimensiuni de 21 cm. Are acelaşi colorit ca şi ciocănitoarea pestriţă mare, dar cu roşu şi pe creştet. Este sedentară. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.Apare în majoritatea pădurilor cu frunziş; este o specie mai rară. Urcă şi pe văile râurilor. Biologie. În lunile mai—iunie femela depune 5—6 ouă albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14—15 zile, este asigurată de ambii soţi. Efective. Populaţia actuală în România este apreciată la 20.000 – 24.000 perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

sursa – internet

Dryocopus martius (Ciocanitoare neagra)

Caracteristici morfologice. Dimensiuni - 48 cm. Este cea mai mare ciocănitoare de la noi, având talia unei ciori. Are coloritul complet negru, având doar o pată roşie pe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_migratoare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Step%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2rc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Est

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/India

http://ro.wikipedia.org/wiki/Birmania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Roz%C4%83toare

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eop%C3%A2rl%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_migratoare

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Argil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gresie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Loess



87

creştet. Distributie. La munte trăieşte în zona pădurilor de conifere şi de amestec; este mai rar întâlnită în pădurile de la şes, dar se găseşte şi în Munţii Macinului, în pădurile de foioase. Cuibul şi-l sapă în trunchiuri, la 3—20 m de la sol; intrarea are forma ovală. Ponta este depusă prin aprilie-mai fiind alcătuită din 3—5 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe, timp de 13—14 zile. Iarna se întâlneşte şi în ţinuturile joase. Este o specie sedentară. Spre deosebire de celelalte ciocănitori, are un zbor fără întreruperi. Efective. Populaţia din România este apreciata a fi între 40.000 – 60.000 de perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

Falco peregrinus (Soim calator)

Caracteristici morfologice. Este o specie de şoim de talie mare, aproximativ de mărimea unui şorecar. Femela este considerabil mai mare decât masculul. Silueta este caracterizată prin corp robust, baza cozii late, coadă relativ scurtă, aripi late şi cap mare. În zbor planat şi activ, vârful aripii pare mai ascuţit, iar în timpul rotirii puţin mai rotunjit. Partea inferioară a aripilor este uniform dungată. Partea dorsală a adulţilor este de culoarea gri închis, cea mai proeminentă fiind zona mai deschisă a târtiţei şi baza cozii, care este în contrast cu restul corpului. Caracteristic speciei este şi capul, respectiv mustaţă neagră, fiind în contrast cu obrazul alb.

sursa - internet Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia

speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare. Falco vespertinus (Vanturel de seara)

Distributie. Este o specie cu o răspândire largă în Europa de Est, care reprezintă mai mult din jumătatea arealului său global. Populaţia europeană este relativ mică (< 3,900 perechi) şi a suferit un declin puternic în perioada 1970-1990. Deşi specia a devenit stabilă sau chiar a sporit în unele ţări în perioada 1990-2000, aceasta a continuat să scadă în cadrul unor populaţii semnificative precum cea din Rusia sau din Europa de Est, contribuind la un declin total de aproximativ 30%, fapt ce a determinat încadrarea acestei specii în categoria SPEC 3 (V) – specie vulnerabilă, cu un statut de conservare nefavorabil în Europa. Caracteristici morfologice. Lungime 28-33 cm, anvergura 67-76 cm. Specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Biologie. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa

coada mai putin lunga decat acesta din urma. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici. Masculul este gri cu remigele mai deschise. Femela este dungata cu gri pe spate, dedesubt este crem cu striatiuni fine ruginii. La adulti, baza ciocului si picioarele sunt rosii-portocalii. Juv. au spate maro inchis si partea inferioara a corpului vargata (ca soimul de iarna), dar pe cap au acelasi tipar ca femela adult. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.

Ficedula parva (Muscar mic)

Caracteristici morfologice. Lungime 11 cm. Este o prezenta discreta, se observa destul de greu. Isi ridica coada (nota caracteristica). Pete albe la baza cozii. Masculul ad. are piept portocaliu-ruginiu de intensitate variabila (depinde de varsta). Femela are usor crem pe barbie si piept. Masculii de un an (canta si clocesc) au un penaj asemanator cu cel al femelei. Cantecul, de slaba intensitate, incepe ritmic si se termina cu o serie caracteristica de note descendente. Strigat sec,



88

continuu, mai slab decat al ochiuboului. Adesea poate fi auzit un ―tiu‖ clar (in caz de alarma, cand este agitat).

sursa - internet Distributie. Muscarul mic este o specie destul de comuna, dar locala, in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie luxurianta, umbroase, adesea usor umede. Efective. Populaţia din România este estimată între 360.000 - 512.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Haliaeetus albicilla (Codalb)

Caracteristici morfologice. Adultul are coada alba, cioc masiv si galben, cap, gat si piept maro deschis. De la distanta apare complet inchis la culoare cu o banda mai deschisa (maro - ruginie) pe supraalarele mijlocii si cu baza ciocului de culoare deschisa (de fapt o pata de lorum). Juv. de un an are piept maro-ruginiu cu pete negre, iar la cei de 2-3 ani partea inferioara a corpului este maro cu pete albe neregulate putand prezenta un spate evident deschis in partea anterioara. Adesea planeaza cu aripile usor arcuite in sus sau in jos.

sursa - internet Identificat cu usurinta prin talia foarte mare, aripile mari, dreptunghiulare si inchise la culoare, gatul destul de inchis si lung, ciocul foarte mare si coada

scurta cu varf rotunjit. Mult mai asemanator vulturilor de restului acvilelor. Zbor activ cu serii lung (tipic) de batai incete de aripi, intrerupte de scurte alunecari cu aripile intinse sau usor arcuite. Biologie. Codalbul cuibareste rar in regiunile de coasta, lacustre si riverane bogate in peste. Cuib enorm de crengi, construit pe stanci si in copaci mari. Putin activ, isi petrece mult timp stand in copaci si privind imprejur. Pe vreme buna zboara la mari inaltimi. Se hraneste cu peste si pasari acvatice, adesea si hoituri. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.

Picus canus (Ghionoaie sura) Caracteristici morfologice. Dimensiuni - 33 cm. Seamănă cu ciocănitoarea verde, dar capul, gâtul şi partea inferioară sînt cenuşiu-deschise. Masculul are roşu pe frunte. Este o specie sedentară. Distributie. Este întâlnită mai frecvent decât cea verde, fiind comună în pădurile de foioase, dar se urca şi pe văile râurilor. Biologie. Femela depune ponta prin mai-iunie, constând din 5—6 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 17—18 zile de către ambii parteneri. Efective. Populaţia din România este apreciat a fi între 45.000 – 60.000 de perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.

Anthus campestris (Fasa de camp) Carcteristici biomorfologice. Lungime 16 cm. Spranceana pala, in general bine conturata, tectrice alare de culoare inchisa, cu varfuri deschise in penaj proaspat. Juv. este dungat deasupra si patat pe piept ca fasa asiatica, dar se deosebeste prin ciocul mai fin, lorum mai inchis, picioare si gheara din spate mai scurte si in primul rand prin strigat. Distributie. Fasa de camp cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu vegetatie joasa.



89

Colorit pal, slab dungat atat deasupra cat si dedesubt, de dimensiuni mari, care o deosebesc de celelalte fase din Europa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

Hieraaetus pennatus (Acvila mica) Caracteristici morfologice. Sta nemiscata in aer pe durate lungi, fara sa bata din aripi, apoi plonjeaza spre sol cu aripile stranse, cu o viteza incredibila (cu picioarele intinse inainte). Exista doua faze de culoare, una obisnuita deschisa si una mai rara inchisa. Rar, se intalnesc si tipuri intermediare. Faza deschisa este uneori confundata cu variantele extrem de deschise de sorecar si viespar, dar se deosebeste de acestia si de toate celelalte rapitoare (cu exceptia hoitarului) prin faptul ca partea inferioara a aripii are remigele intunecate si subalarele deschise sau albicioase. Distributie. Cea mai mica acvila europeana, cat un sorecar. Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. sursa - internet Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei

este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Lullula arborea (Ciocarlie de padure)

Habitat: zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfirate, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief characteristic, respectiv cu microclimat cald. Distribuţie: În special în zone colinare şi depresiuni dar prezent şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândit în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării. Efective. Populaţia din România este apreciată a fi între 65.000 – 87.000 de perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

Falco cherrug (Soim dunarean)

Caracteristici morfologice. Lungime 47-55 cm, anvergura 105-125 cm. Adultul poate fi, de obicei, identificat prin culoarea partii superioare a corpului aproape ca cea a vanturelului rosu femela, capul/crestetul de culoare deschisa, ―mustata‖ slab marcata, rectricele mediane nedungate. Totusi, unele exemplare sunt ca soimul sudic (Falco biarmicus), gri-maronii si dungate deasupra, inclusiv pe mijlocul cozii. Penele de pe flancurile corpului sunt striate longitudinal. Juv. cu spate maro mai inchis, ventral cu pete mari; este foarte asemanator cu soimul sudic juv. (ambii au centrul cozii nedungat). In zbor activ pare

considerabil mai mare si mai greu decat soimul calator, dar nu se lanseaza in picaje ca acesta. Vocea aspra, ragusita: ―cheec-cheec-cheec‖, ―giac-giac‖ si ―i-iac‖. Pasarile la cuib au si alte glasuri. Distributie. Populeaza mai ales tinuturi de stepa. Biologie. Se hraneste in principal cu popandai, dar si cu pasari. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna.

Circus pygargus (Erete sur) Caracteristici morfologice. Lungime 41-47 cm, anvergura 110- 116 cm. Aripi lungi, ascutite (remigele primare 2-4 formeaza varful aripii) creand o silueta care aminteste de vanturelul rosu. Masculul gri mai inchis decat eretele alb si cel vanat, in plus are o dunga neagra in lungul aripii (doua pe dedesubtul aripii). De asemenea, striatiuni castanii pe piept. Femela (dungata dedesubt, pata alba mai ingusta pe tartita) este foarte asemanatoare cu eretele alb, insa ―gulerul‖ este sters sau absent si are mai mult alb in spatele ochiului.

http://out4awalk.com/category/pasari/sorecarul-comun-buteo-buteo/

http://out4awalk.com/category/pasari/sorecarul-comun-buteo-buteo/

http://out4awalk.com/tag/pasari/

http://out4awalk.com/category/pasari/eretele-alb-circus-macrourus/




90

Masculul de un an are ―guler‖ de culoare deschisa, ca la eretele alb, dar poate fi recunoscut prin pieptul si obrajii gri. Femela ad. are o dunga intunecata estompata de-a lungul fetei superioare a aripii. Dedesubt, o dunga pala, relativ lata in lungul marginii posterioare a aripii. Eretele sur are un zbor vioi, elegant, asemenea cu cel al chirighitei (in special, masculul). Biologie. Cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Calandrella brachydactyla (Ciocarlie de stol)

Distributie. Ciocarlia de stol este oaspete de varã si cuibãreste mai ales în Dobrogea. Biologie. Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă şi îşi fac pe sol cuibul care conţine ca. 6 ouă pestriţe. La păsările din această familie nu există un dimorfism sexual accentuat; din acest motiv se deosebeşte greu femela de mascul. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie seminţele de vegetale. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica) Caracteristici morfologice. Lungime 57-64 cm, anvergura 145-170 cm. Adultul maro-inchis, cu supraalarele mici si mijlocii de o nuanta evident mai deschisa, chiar maro-galben-sura, cap maro deschis, o pata deschisa deasupra bazei remigelor primare interioare (aripa deschisa) si o culoare deschisa pe supracodale. Juv. putin mai inchis, in special pe cap, dar prezinta un contrast asemanator intre supraalare si restul aripii. Mai putin patat decat specia anterioara juv., are o dunga foarte ingusta de-a lungul varfurilor supraalarelor. O pata mica deschisa pe ceafa (vizibila doar de aproape). Silueta si zbor asemanatoare cu ale acvilei tipatoare mari. Subalare de o culoare ciocolatie, in mod normal mai deschise si niciodata mai inchise decat remigele (cf. acvila tipatoare mare). Penajul gambei mai putin abundent. Strigate

nu atat de sonore ca cele ale acvilei tipatoare mari. Distributie. Cuibareste in Estul Europei in paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Efective. Populaţia globală este apreciată la 13.000 – 16.600 de perechi, fiind poate puţin subapreciat. În prezent efectivul speciei în România este apreciat la 2.800 - 3.000 de perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Pentru populatiile acestor specii (majoritatea aflate intr-o stare de conservare buna, in conformitate cu Formularul standard Natura 2000) dezvoltarea viitoarei investitii nu va avea niciun impact negativ, tinand cont ca ele nu frecventeaza zona, nefiind observate de-alungul intregii perioade de studiu pe amplasamentul proiectului.

ROSCI0201 PODISUL NORD DOBROGEAN

D.2.1.3. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA HABITATELOR NATURALE

S.C.I.- Podisul Nord-Dobrogean se intinde pe o suprafata de 87,227 ha pe teritoriul judetului Tulcea, avand ca habitate majoritare stepele ponto-sarmatice (27,9%), paduri balcano-sarmatice de cer si gorun (24,7%) si paduri dacice de stejar si carpen (23,6%). Conform clasificării CORINE, în perimetrul studiat există următoarele tipuri majore de habitate:


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Familie

http://out4awalk.com/category/pasari/acvila-tipatoare-mare-aquila-clanga/





91

Habitate de stâncărie: Acest tip de habitat este răspândit în partea superioară a amplasamentului. Ca urmare a deficitului hidric, această vegetaţie deschisă este caracterizată de muşchi, licheni şi plante suculente (fam. Crassulaceae). Încrengătura Briophyta:Dicranum scoparium, Polytrichum commune,Thuidium abietinum. Încrengătura Lichenophyta:Xanthoria parietina, Physcia pulverulenta, Parmelia caperata Încrengătura Angyospermatophyta: Fam. Crassulaceae:Sempervivum ruthenicum (urechelniţa). Speciile de plante identificate în acest tip de habitat nu fac parte dintre speciile listate în anexele legilor nationale si in directivele europene cu obiect conservarea naturii. Habitate stepice: Dintre speciile de plante importante pentru situl Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean – SCI, pe amplasamentul proiectului au fost identificate exemplare de Stipa capillata, Dianthus nardiformis, Teucrium chamaedrys, Agropyron cristatum, Fragaria viridis, si Potentilla argentea, care nu au statut de conservare la nivel de specie (in conformitate cu OUG nr.57/2007, modificata prin OUG nr.154/2008), ci impreuna cu altele, reprezinta specii indicator pentru habitatele de interes comunitar: R3409-Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis; R3414-Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca; R3415-Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca; R3418-Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata. Întrucât pe amplasament şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificate toate speciile edificatoare şi nici asociaţiile vegetale caracteristice habitatelor de interes comunitar, enumerate mai sus consideram ca acestea nu se regăsesc în zona de studiu. Habitate de silvostepă: Habitatele tipice de silvostepă sunt caracterizate printr-o alternanţă de pâlcuri de pădure şi pajişti stepice sau stâncării. Cu mult înainte de apariţia frunzişului, îşi fac apariţia specii ca: Crocus heuffelianus, Viola odorata, Viola concolor, Corydalis solida. Asociaţiile carateristice acestui tip de habitat sunt Achilleo (coarctatae) - Quercetum pubescentis şi Gymnospermio (altaicae) - Celtetum glabratae. Tufărisurile R 3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) Fitocenozele se instaleazã, de obicei, pe locurile defrişate, chiar şi în silvostepã, în locul pădurilor de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Q. robur) şi atunci rămân cu compoziţia din pădure. Ele se pot forma şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice, în Dobrogea;sunt termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa - Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Pe amplasamentul care va fi destinat exclusiv exploatarii zacamantului natural, exista doar cateva exemplare razlete de paducel si maces,(concentrate mai ales in partea de est si sud – est) ceea ce nu se poate incadra in acest tip de habitat. De aceea am considerat ca nu se intrunesc conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi considerat ca habitat in zona carierei propuse. 1.Habitate de stepa -corespondent Natura 2000 - 62C0* Stepe ponto-sarmatice (respectiv R3409-Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis ) conform manualului “Habitatele din Romania”-Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005.) Valoarea de conservare a acestui habitat este ―moderata‖, ceea ce inseamna ca necesita conservarea unor esantioane reprezentative la nivel regional (Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform



92

amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005). Concluzii referitoare la habitatul 62C0* pe amplasamentul Proiectului: -Pe amplasamentul proiectului au fost identificate doar cateva din speciile indicator ale acestui tip de habitat, dar nu si asociatiile vegetale definitorii. - Întrucât pe amplasament şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificate speciile edificatoare şi nici asociaţiile vegetale caracteristice habitatului de interes comunitar- 62C0*, consideram ca acesta nu se regăseşte în zona de studiu. -Intrucat prezenta unui habitat se analizeaza si in functie de reprezentativitatea si intinderea acestuia in zona respectiva, consideram ca in cazul de fata nu se poate constitui acest tip de habitat pe amplasamentul viitoarei cariere. -Putem mai degraba sa identificam un habitat de stepa continentala, prezent si in alte zone din Dobrogea. -Totodata, tinand cont ca doar un procent de 0,016% din suprafata habitatelor stepice la nivelul sitului va fi afectat temporar de investitie si ca exista o capacitate relativ mare de regenerare naturala a speciilor, consideram ca impactul exploatarii zacamantului natural asupra acestui tip de habitat va fi nesemnificativ. 2.Habitate de tufarisuri –corespondent Natura 2000 – 40A0*( respectiv R 3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna)conform manualului “Habitatele din Romania” (Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş I.-A., Habitatele din România si Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 2005).

Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice, termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este

dominat de speciile caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa - Crataegus monogyna),

deosebit de dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%.

Pe amplasamentul care va fi destinat exclusiv exploatarii zacamantului natural, exista doar

cateva exemplare razlete de paducel si maces,(concentrate mai ales in partea de est si sud – est) ceea

ce nu se poate incadra in acest tip de habitat. De aceea am considerat ca nu se intrunesc

conditiile de suprafata, densitate si reprezentativitate pentru a fi considerat ca habitat in zona

carierei propuse. Concluzii referitoare la habitatul 40A0* pe amplasamentul Proiectului: -Pe amplasamentul care va fi destinat exclusiv exploatarii zacamantului natural, nu exista tipul de habitat 40A0*; sunt prezente exemplare razlete de paducel si maces, care nu pot constitui acest tip de habitat. -Totusi, vor fi impuse masuri de mutare prin replantarea unor exemplare ale acestor specii posibil afectate de investitie, in alta zona a sitului Podisul Nord Dobrogean, situate tot in perimetrul concesionat (vecinatatea haldelor sau organizarii de santier). -Aplicand corect masurile de diminuare a impactului, consideram ca investitia nu va inregistra in timp un impact negativ asupra acestui tip de habitat. - habitate de tranzitie intre tufarisuri si paduri de gorun (Quercus petraea) – nu se afla in raza perimetrului strict de exploatare a zacamantului natural, dar se regasesc pe suprafata de 100 ha concesionata, la est de perimetrul pentru care se solicita acord de mediu, nefiind afectate in vreun fel de investitia in sine.

- habitatele ruderale si cele specifice culturilor agricole – vor fi posibil afectate datorita construirii drumului de acces la viitoarea cariera, a organizarii de santier, a depozitului de material extras, a haldei de steril, insa in limite admisibile.

- habitate de stâncărie: Acest tip de habitat este răspândit strict in partea superioară a dealului, pe suprafete cumulate foarte mici, sub un hectar; vor disparea ca extindere actuala dar vor fi recreate in faza de reconstructie ecologica; prin amenajarea bermelor si a taluzelor treptelor vor fi expusi versanti stancosi, partial revegetati care vor constitui habitat corespunzator atat pentru speciile vegetale caracteristice, cat si pentru pietrarul negru (Oenanthe pleschanka).



93

Ca urmare a implementarii planului, se vor pierde temporar, dar nu ireversibil, suprafete relativ restranse de habitat stepic si un numar redus de exemplare de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna). Nu se va produce o fragmentare a habitatelor existente in siturile Natura2000. În concluzie, avand in vedere faptul că:

- pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii de plante prioritare, ci doar cateva specii indicatoare pentru habitatele care fac obiectul siturilor Natura 2000;

- zona are un caracter de stepă antropizată; - proiectul va afecta, temporar, o suprafata relativ mica, din habitatul stepic si o zona cu exemplare

razlete de tufarisuri de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna) (0,016 %, respectiv 0,0076 %),%), care vor fi replantate tot in interiorul sitului Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean SCI; nu se produc fragmentari ale habitatelor speciilor protejate si nici nu se vor distruge ireversibil aceste habitate;

- sunt prevazute masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii;

- sunt prevazute masuri de refacere a mediului inca din primele faze de desfasurare a proiectului;

- se vor folosi utilaje performante si tehnologie adecvata de exploatare; considerăm că exploatarea zăcământului natural nu va avea un impact negativ semnificativ asupra tipurilor de habitate si speciilor protejate din cele doua situri Natura 2000, iar ecosistemele din sit au capacitatea de a oferi suficiente resurse pe termen lung pentru mentinerea speciilor de interes comunitar, care au stat la baza declararii acestuia, exploatarea zacamantului neconstituind un pericol in distrugerea sau disparitia populatiilor acestor specii. Mai mult, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, intrucat incepand din faza de deschidere se vor lua masuri pentru redistribuirea presiunilor asupra mediului, urmand ca in etapele urmatoare sa fie demarate, in paralel cu dezvoltarea exploatarii, lucrari de refacere a mediului. Totodata, ulterior închiderii carierei, se vor intreprinde acţiuni de reconstrucţie ecologică (renaturare), urmând să fie refacute habitatele iniţiale.

D.2.1.4. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR FAUNA PREZENTE IN ANEXA II A DIRECTIVEI HABITATE

Dintre speciile listate in Anexa II a Directivei Habitate, ar putea fi posibil afectata de proiect, suita - Spermophylus citellus. Specia formeaza galerii la baza dealului, pe o distanta de maxim 20 m de la drumul existent, spre culmea dealului, fara sa ajunga in zona ce va fi afectata de excavatie. Foloseste culturile agricole din vecinatatea vestica a dealului pentru hranire. Activităţile de exploatare a zăcământului de porfire microgranitice din Dealul Muchia cu Pari, datorita amplasamentelor alese pentru unitatile functionale, nu vor fragmenta habitatul speciei.

ANEXA II A DIRECTIVEI HABITATE

Specia Spermophilus citellus Denumire populara Şuiţa, popândău



94

Foto (sursa – Doina Cioaca, 2008)

Statut Specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Habitate

92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Date relevante despre specie Este răspândita în Europa şi o parte din vestul Asiei. La

noi este o specie caracteristică de stepă şi antestepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. nedepăşind altitudinea de 300 m. Îşi sapă galerii lungi de 30-40 (uneori 150) m, adânci de la 80 cm până la 4-6 m, unde îşi adună provizii pentru iarnă. Hrana variază în raport cu anotimpul şi regiunea respectivă; vara tot felul de seminţe, rădăcini, boabe de cereale, fiind direct dăunător culturilor agricole şi indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare şi orezării, datorită galeriilor sale; rar consumă şi hrană animală. Înmulţirea are loc primăvara (martie-aprilie); gestaţia 27-29 zile. Femela naşte o dată sau de două ori pe an, câte 3-8 pui. Intră în hibernare în lunile septembrie - octombrie. Stare buna de conservare.

Factori limitativi Specia este amenintata pe tot arealul din cauza destelenirii pasunilor stepice pentru culturi agricole. In plus, in Romania populatiile de popandau sunt afectate de invadarea pasunilor cu vegetatia ierboasa inalta, improprie pentru aceasta specie, (Botnariuc, Tatole, 2005).

Locatia unde a fost observata In timpul studiului specia a fost observată în vecinătatea perimetrului , la poalele dealului si la aproximativ 100 m de locul in care drumul de legatura dintre localitatatile Cârjelari si Gen.Praporgescu traverseaza Valea Omurlarului. Nu este deranjata de vibratiile produse prin circulatia intensa pe acest drum; valorifica sursa de hrana din vecinatate-terenurile agricole; eventual, va migra catre vestul amplasamentului, unde are aceleasi conditii.


Considerăm că populaţia acestei specii nu va fi semnificativ afectată de investiţie, atâta timp cât se va folosi alternativa cu minim de impact asupra biodiversitatii si vor fi aplicate masurile de diminuare a impactului propuse in acest raport.



95

Aria de raspandire si posibilitati de migratie pentru Spermophilus citellus

ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA

SPECIILOR FAUNA SI FLORA DIN ANEXA II A DIRECTIVEI HABITATE, CARE NU AU FOST

OBSERVATE IN ZONA VIITOAREI INVESTITII Liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum)

Habitat. În peşteri formează colonii mari de hibernare, de sute de exemplare, iar coloniile de reproducere se formează cel mai adesea în poduri. Specie care originar avea adaposturi in pesteri (Europa de Sud), s-a adaptat destul de bine constructiilor omenesti. In Europa Centrala coloniile de maternitate se pot gasi aproape in exclusivitate in poduri de cladiri. In adaposturi indivizii intotdeuna atarna liber. Folosesc de obicei poduri mari, incaperi spatioase, fara curenti de aer, chiar daca acestea sunt putin luminoase. În ţara noastră are populaţii relativ mari. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Soarecele săritor de stepă (Sicista subtilis)

Habitat. Traieste prin fanete si culturi de lucerna. Biologie. Este o specie de dimensiuni mici, ajungând pânã la 75 mm. Sapa galerii, dar nu formeaza colonii. Se hraneste atat cu plante, cat si cu omizi, larve, insecte, etc. Are activitate crepusculara si nocturna. Distributie. Semnalat in Transilvania si Dobrogea. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. sursa - internet



96

Grivanul mic (Mesocricetus newtoni)

Habitat. Este animal exclusiv de stepã, care isi face galerii în terenurile întelenite, cu vegetatie spontanã bogatã si nesupuse lucrãrilor agricole, atât la dealuri cât si la câmpie. Biologie. Specie de pânã la 15 cm lungime. Este mai activ în primele ore ale serii si dimineata înainte de rãsãritul soarelui. Trãieste izolat, în galerii de pânã la 150 m adâncime. Poate avea pânã la 3 generatii pe an. Trãieste circa 2-3 ani, si este exclusiv erbivor, nedãunãtor. Distributie. Este rãspândit doar în Dobrogea si o micã parte din estul Bulgariei. La noi este rãspândit insular, cea mai mare parte a populatiei gãsindu-se în judetul Tulcea. sursa - internet Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este

notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Dihorul de stepã (Mustela eversmannii)

Habitat. Asemãnãtor celorlalte mustelide, însã este o specie care trãieste în zone de stepã. Biologie. Are aspect caracteristic mustelidelor, având o lungime de 35- 38 cm, si o coadã de 12-16 cm. Este asemãnãtoare cu dihorul de casã dar are blana mai deschisã la culoare, spatele fiind cafeniu-gãlbui, iar pieptul, picioarele si vârful cozii sunt negricioase. Sub ochi prezintã o patã mai întunecatã. Distributie. In Romania este semnalat doar rar în Dobrogea. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dihorul patat (Vormela peregusna) Habitat. Este un animal de stepã, ocolind terenurile arate. Se hrãneste cu rozãtoare, pãsãri si sopârle. Biologie. Are o lungime de 32-38 cm, coada de 15-28 cm, stufoasã, cenusie, si poate avea o greutate de 0,5-1,2 kg. Distributie. La noi a fost semnalat în Dobrogea, fiind rar întâlnit pe vãile râurilor, pe lângã asezãri omenesti, grãdini sau hambare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina)

Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.

sursa - internet

Testoasa dobrogeanã (Testudo graeca) Habitat. Reptilã aproape exclusiv erbivorã (consumã uneori râme, melci sau bucãti de calcar) care preferã zonele stepice sau împãdurite. Biologie. Este o specie ale cãrei dimensiuni maxime sunt de pânã la 30 cm, cu carapacea bombatã, de culoare galbenã, pe marginile si pe unele sectoare ale plãcilor cu pete brun închise. Se reproduce în mai, depune ouã în iunie, juvenilii eclozeazã la sfârsitul lui august. Hiberneazã în pãmânt, la 30-40 cm adâncime. Distributie. Rãspânditã numai în zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai în anumite arii restrânse ale acestei regiuni. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.



97

Balaur (Elaphe quatorlineata) Habitat. Trãieste numai în zonele stepice, cu tufe rare, în special în apropierea abrupturilor unde existã colonii de pãsãri (lãstuni de mal, prigorii). Biologie. Sarpe de dimensiuni mari (poate atinge lungimi de peste 2 m), cu aspect greoi. Pe spate are pete mari, extinse brun-negricioase, pe fond gãlbui. Burta este galbenã pãtatã cu brun. Între ochi si coltul gurii existã o dungã de culoare închisã. Trãiesc izolat, se ascund în galerii si ies numai sã caute hrana reprezentatã de rozãtoare, pãsãri, ouã. Evitã soarele puternic, se catãrã bine printre ramuri. În general sugrumã prada si dupã aceea o înghite. Ponta o depune în iulie, în septembrie urmând sã iasã puii. Hiberneazã în gãuri din pãmânt. Distributie: Specia este extrem de rarã, care mai trãieste în câteva puncte ale Dobrogei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional. Croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo)

Habitat. Specie cu dimensiuni de 23-55 mm. Populeaza padurile batrane cu esente foioase, preferandu-le in special pe cele de cvercinee; uneori poate fi intalnita si in parcuri. Produce daune fiziologice si tehnice, atacând arborii în partea de jos, expusã razelor soarelui, precum si arbori izolati mai în vârstã. Biologie. Specia se dezvolta in lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela depune ouale cate 2-3 in crapaturile sau ranile scoartei. Dupa circa 14 zile apare larva, care initial se hraneste cu scoarta, iar mai apoi patrunde in lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult)

dureaza de regula 3 ani, insa uneori se poate prelungi pana la 5 ani. Adultii sunt nocturni si crepusculari. Ziua se ascund in coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc in lunile mai-august. Distributie. Europa (Italia, Franta, Grecia, Romania, Spania, Belorusia, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord. Masuri de conservare. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% fata de media la nivel naţional. Croitorul cenusiu (Morimus funereus)

Habitat. Lungimea corpului - 18-38 mm.Traieste in padurile cu esente foioase, preferand in special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii ocazionale ale speciei au fost semnalate si in padurile de conifere. Biologie. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Se dezvolta in fag si stejar. Adultii pot fi observati in decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Initial larvele se dezvolta sub scoarta copacilor putreziti, iar ulterior in lemnul acestora. Stadiul larvar dureaza nu mai putin de 2 ani. Larvele se impupeaza primavara sau la inceputul verii. Distributie. Specia este raspandita in Spania, Franta, Italia, sudul Austriei, Croatia, Bulgaria, Romania, Peninsula Balcanica, Ucraina, etc. Masuri de conservare. Protejarea arborilor batrani

din padurile de foioase; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Lycaena dispar (Fam. Lycaenidae)

Habitat. Se întâlneste în turbãrii, pajisti umede, omida consumând specii de plante din genul Rumex. Biologie. Zborul are loc în mai-iunie si în august-septembrie, când are douã generatii pe an. Frecvent, în cele mai multe locuri unde poate fi întâlnitã, prezintã douã generatii pe an, însã la munte si în zonele nordice nu poate avea decât o generatie pe an. Distributie. Specia a fost frecvent localizatã între 500-700 m altitudine în zona Brasov-Racos-Râsnov. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional. Bolbelasmus unicornis (Fam. Scarabaeidae)



98

Habitat. Specia este caracteristica padurilor de foioase, preferand in special lizierele acestora. Biologie. Lungimea corpului variaza in limita 12-15 mm. Zboara seara si noaptea la lizierele padurilor. Atat larvele, cat si adultii se hranesc cu ciuperci subterane. Adultii uneori pot fi gasiti pe cadavrele diferitor animale. sursa - internet Specia poate fi colectata in zbor, sau prin intermediul gropilor-capcane la liziera

padurilor. Distributie. A fost semnalata in Anglia, Austria, insula Creta, Grecia, Germania, Romania, Ucraina, Ungaria. Masuri de conservare. Cercetarea raspandirii, biologiei si ecologiei speciei; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere si in special in padurile cu esente foioase. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional.

SPECII DE FLORA DE INTERES COMUNITAR CARE NU AU FOST OBSERVATE PE

AMPLASAMENTUL PROIECTULUI Scanteiuţe (Moehringia jankae)

Habitat. Se întâlneste pe stânci calcaroase. Specie intalnita numai in crapaturile stancilor mari, niciodata in locuri deschise, expuse. Biologie. Plantã verde, de obicei glabrã sau puberulã la internodii si la baza frunzelor. Formeazã pâlcuri. Are tulpini numeroase, subþiri, moi. Frunze bazale lung peþiolate, ovate sau ovat-oblongi, acutiuscule, cele tulpinale spatulat liniare, submembranoase, acutiuscule. Flori pentamere dispuse în cime laxe. Seminþe nelucioase, reniforme, îndesuit rugoase. Distributie. Este o specie rarã citatã în judetul Tulcea (Muntii Mãcinului), judetul Constanta (Hârsova pe malul Dunãrii, Cheia). Relevanţa

sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Clopotelul dobrogean (Campanula romanica)

Habitat. În crãpãturile stâncãriilor calcaroase sau granitice. Biologie. Rizom ingrosat multicapitat. Tulpini numeroase i dese înalte de 10-40 cm, erecte sau uneori culcate la bazã si apoi ascendente, muchiate, verzi, în partea inferioarã de jur împrejur mãrunt pubescente, în partea superioarã glabre si ramificate, uneori nude sau foliate pânã la inflorescenţã. Inflorescenţã multiflorã sau pauciflorã, rareori uniflorã, lax sau contractat paniculatã, cu paniculul difuz. Distributie. Este o specie endemicã citatã în urmãtoarele locuri: judetul Tulcea: Filimon Sârbu pe dealul Consul, Tulcea la monument, Niculiţel pe Piciorul Fãrcasului, Muntii Mãcinului pe Muntele Tutuiatu, între Greci si Nifon, Piscul

Înalt, dealul Pricopan, muntele Suluc si Piatra Rea, Muntele Vraja, Cerna pe dealul Tachi-Bair, Nicolae Bãlcescu pe dealul Sepelgin, Enisala la Cetatea Heraclea; judetul Constanţa: Cheia, Gura Dobrogei, Ovidiu pe dealul Cheia, Hagieni, Bãltãgesti pe dealul Alah-Bair, Hârsova printre stânci, Adamclisi; judeţul Brãila: Popina din Balta Brãilei. Masuri de conservare. Cercetarea raspandirii, biologiei si ecologiei speciei; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere si in special in padurile cu esente foioase. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Ouale popii (Himantoglossum caprinum)



99

Habitat. Terenurile uscate, calcaroase. Biologie. O planta foarte robusta cu mai mult de 50 cm in inaltime, uneori cand planta este in floare frunzele sunt moarte. In floare pe la sfarsitul lui iunie - august. inflorescentele sunt cu flori numeroase (40) cu buze foarte lungi (100 mm). Polenizarea este facuta de diferite specii de insecte atrase se un misros pestilential. Distributie. Intalnita in Peninsula Balcanica, Asia Mica. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Tinand cont de faptul ca s-a ales alternativa cu impact minim asupra biodiversitatii si datorita faptului ca in intervalul de studiu (martie 2008 - prezent) nu au fost observate in zona exemplare apartinand acestor specii, consideram ca investitia nu va avea niciun impact negativ asupra populatiilor lor. D.2.1.5. ANALIZA EFECTELOR ANTICIPATE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI ASUPRA ALTOR SPECII DE FAUNA PROTEJATE

Dintre speciile potential afectate, putem aminti: Podarcis taurica – habitatul se situeaza la limita vestica a viitoarei excavatii, spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi.

SPECII IMPORTANTE DE FAUNA

Specia Podarcis taurica Denumire populara Soparla de stepa Foto (sursa – Doina Cioaca, 2008)

Statut Specie aproape ameninţată. Inclusă în Directiva Habitate

92/43/EEC, Convenţia de la Berna. Date relevante despre specie Răspândită în Dobrogea, sudul Munteniei şi al Olteniei,

sudul Banatului, Câmpia de Vest. Preferă terenuri înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liziere, păduri rare. Stare buna de conservare.

Factori limitativi Deteriorarea şi distrugerea habitatelor prin despăduriri, extinderea suprafeţelor agricole, suprapăşunatul (Botnariuc, Tatole, 2005).

Locatia unde a fost observata Exemplare ale acestei specii au fost observate pe amplasamentul analizat. Habitatul şopârlei de stepa - Podarcis taurica se situeaza la limita vestica a viitoarei excavatii, spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi.


Dezvoltarea investiţiei nu va afecta semnificativ specia în ceea ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta in alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica.



100

Aria de raspandire si posibilitati de migratie pentru Podarcis taurica

E. METODOLOGIA DE INVESTIGARE A CAPITALULUI NATURAL EXISTENT IN ZONA PROIECTULUI

Pentru evaluarea speciilor si habitatelor din zona pentru care s-a solicitat realizarea proiectului s-au folosit mai multe metode de cercetare stiintifica, printre care: E.1. METODA DE OBSERVAŢIE ANALITICA A presupus observatii calitative si cantitative, cu accent mai ales pe speciile şi habitatele naturale care au statut legal de protecţie. Aceasta metodologie se bazeaza pe observatii simple in teren si se realizeaza vizual cu ochiul liber si/sau cu ajutorul echipamentelor specifice (binoclu, luneta). Se noteaza speciile/habitatele observate intr-un caiet, numarul de exemplare din speciile observate si se incadreaza in listele de specii/habitate protejate. E.2. METODE PENTRU INVESTIGAREA HABITATELOR, A SPECIILOR DE PLANTE SI ANIMALE SALBATICE DE TIPUL NEVERTEBRATE, AMFIBIENI SI REPTILE E.2.1.Metoda transectelor Presupune amplasarea statiilor pe anumite directii (transecte), corespunzator unor factori abiotici (exemplu: directia vanturilor dominante) sau in biocenoze diferite, pentru compararea structurii lor. Amplasarea transectelor tine cont de conditiile diferite din cadrul biotopului si de necesitatea de a observa influenta acestuia asupra populatiilor componente ale biocenozelor. In fiecare transect se iau probe prin metoda sistematica. Pentru acoperirea amplasamentului cercetat au fost amplasate transecte la o distanta de 20-25 m (anexa nr.6) .



101

E.2.2.Metoda sistematica Presupune ca doar prima statie sa fie instalata la intamplare, celelalte fiind dispuse la distante egale. Statiile de investigare pentru zona perimetrului au fost amplasate din 5 m in 5 m, tocmai pentru a putea fi integral investigata. E.2.3.Metoda randomizata Presupune amplasarea la intamplare a statiilor de colectare a probelor si se foloseste in special pentru speciile de nevertebrate si/sau plante. E.3.METODE DE CERCETARE A FLOREI SI HABITATELOR NATURALE Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de laborator. În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice. În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului. Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura Florei României. Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la bioforma la care aparţine specia respectivă. E.3.1.Metode de cercetare a florei Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se referă la particularităţiile morfo-anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite, geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.

(C. Raunkiaer, 1918, J. Braun-Blanquet 1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite, hidrofite.

E.3.2.Metoda pentru studierea asociaţiilor vegetale Am utilizat metoda releveului fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Aprecierea acoperirii nu se poate face decât pe suprafete delimitate, a căror mărime constituie baza de referintă (100%). Astfel am folosit metoda ramei metrice, o ramă pătrată cu latura de 1m si , respectiv, suprafata de 1m. Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de proba au fost trecute în fisa de teren care cuprinde:

data efectuarii observatiilor;

datele referitoare la asezare si toponimie;

marimea suprafeţei de proba;

date biometrice: înalţimea si/sau diametrul;

gradul de acoperire cu vegetaţie a terenului;

frecventa speciilor reprezentative;

indicele de abundenţa-dominanţa al fiecărei specii prezente. Observaţiile si datele culese în deplasarile pe teren constituie baza tuturor prelucrarilor si interpretarilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective si de valoare stiinţifica. Pentru determinarea speciilor de plante existente în cadrul parcelelor experimentale s-a utilizat literatura de specialitate, românească şi străină (Beldie, 1977; Rameau et al., 1994; Ciocârlan, 2000; Danciu et al., 2002). Analiza structurii calitative a vegetaţiei s-a făcut pe baza compoziţiei floristice şi prin calcularea unor indici ecologici analitici: frecventa, densitatea numerica, abundenţa, dominanţa (Varvara et al., 2001). Ca urmare a valorificării rezultatelor releveelor de vegetaţie, vor fi analizate tendinţele succesionale în perimetrul afectat de activităţile de exploatare.



102

E.3.3 Metode de cartografiere a habitatelor Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit 3 metode mentionate, separate sau asociate. Datele au fost asociate unor puncte a caror coordonate s-au obtinut cu un GPS navigator cu precizie de pozitionare in plan de 5-8 m. S-a utiliza t programul OCAD10 de reprezentare cartografica. E.4.METODE PENTRU INVESTIGAREA SPECIILOR DE ANIMALE SALBATICE DE TIPUL MAMIFERE SI PASARI E.4.1.Evaluare directă din puncte de observare elevate -Este folosită pentru evaluarea populaţiilor de păsări de talie mare, cu zbor planat (răpitoare, berze etc). Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru a se înălţa, după care se deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament tipic sunt uşor de observat şi de identificat de la o distanţă semnificativă. Din mişcarea lor în perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numărul perechilor, teritoriile şi terenurile de hrănit. -Observatorii stau pe o înălţime (culme de deal) de unde au o vedere bună asupra ariei cercetate. Fiindcă aceste păsări pot fi observate şi identificate de la distanţe mari, este ideal dacă de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanţă de 2-3 kilometri. Observatorii veghează cu binocluri şi telescoape păsările cu zbor planat, notează speciile observate, timpul observaţiei şi mişcarea păsărilor pe hartă. -Observaţiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite, astfel ca se pot observa toate păsările de pe terenul respectiv. -Beneficiul acestei metode constă în faptul că cu efort relativ mic se poate stabili eficient populaţia de păsări cu zbor planat de pe o arie relativ mare. E.4.2.Recensământ din puncte fixe -Este folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică (ciocănitoare, păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată atât în pădure cât şi pe teren deschis. -Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre 25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite. -Acest traseu alcătuit din puncte trebuie parcurs primăvara, între orele 5 şi 10 dimineaţa, când păsările si/sau mamiferele sunt active (şi activitatea nu se schimbă semnificativ). În fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuală şi ascultarea vocalizării sau ciocănitului păsărilor. -Astfel se vor cunoaşte speciile prezente, locaţia şi numărul teritoriilor lor (in cazul a perechilor cuibaritoare). E.4.3.Evaluare pe trasee lineare (transecte) -Folosita in diferite tipuri de terenuri deschise, sau cu vizibilitate mai mare, in special pentru speciile de pasari de talie mica si mamifere. E.5.METODOLOGIA DE CALCUL UTILIZATĂ PENTRU ESTIMAREA EFICIENTEI PLANIFICARII MANAGEMENTULUI IN SITURILE NATURA 2000 PADUREA BABADAG SPA SI PODISUL NORD DOBROGEAN SCI ―Metodologia de evaluare rapida si estimare a planificarii managementului in siturile Natura 2000‖ apartine ecolog drd..Doina Cioaca si a fost creata la nivelul anului 2007 pentru proiectul WWF Germania „Lower Danube – Green Corridor: Freshwater protected area management and freshwater restoration in Bulgaria, Romania and transboundary conservation along the Lower Danube”. Aceasta metodologie este o inovatie din metoda deja consacrata pentru evaluarea rapida a managementului ariilor naturale protejate, apartinand domnului Jamison Ervin (Rapid Assessment and Prioritization of Protected Area Management (RAPPAM) Methodology, WWF International, 2002). Totodata, metoda initiala pentru ariile naturale protejate a fost acceptata de catre autoritati si aplicata cu succes la nivelul Romaniei in anul 2006 de catre WWF – DCP Romania.

Metodologia de calcul utilizată pentru prognoză:

s-a folosit un chestionar cu diverse întrebări adaptate la situaţia siturilor Natura 2000 evaluate;



103

fiecărui indicator de tipul resurse financiare, obiectivele siturilor şi planificare management, i s-a atribuit un punctaj de la 0 – 5;

presiunile şi ameninţările au fost tratate diferit de ceilalţi indicatori şi li s-au atribuit alt punctaj, de la 0 – 4, în funcţie de existenţă, posibilitate, durată şi impact;

pentru graficul cu direcţiile şi tendinţele siturilor Natura 2000 evaluate s-a calculat nivelul general de presiune asupra acestor situri, s-a folosit media activităţilor care au generat aceste presiuni şi s-a apreciat tendinţa din trecut, prezent şi viitor, punctajul acordat fiind între 0 – 2.

Ca exemplu, prezentam chestionarul privind importanta biologica a siturilor, ceilalti indicatori avand o structura similara:

4.Situri Natura 2000 - importanta biologica Babadag

SPA

Podisul N Dobrogean

SCI

Situl contine un numar relativ mare de specii rare, amenintate sau periclitate 5 3

Situl prezinta un numar semnificativ de specii de flora si fauna protejate la nivel national / international

3 1

Situl prezinta un nivel relativ ridicat de diversitate biologica 3 3

Situl contribuie in mod semnificativ la reprezentativitatea sistemului de arii protejate

5 5

Diversitatea structurala a sitului corespunde normelor istorice 5 5

Situl include ecosisteme a caror raspandire istorica a fost diminuata in mod semnificativ

1 1

Situl mentine intreaga gama de procese si modificari naturale 3 3

Situl include ecosisteme seminaturale (amenajari piscicole, orezarii, ecosisteme rurale etc.) sau antropice

3 3

Total 28 24

E.6.METODOLOGIE PENTRU ANTICIPAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII DIN ZONA PROIECTULUI Pentru prognozarea impactului în cazul activităţii de exploatare a zăcământului s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante pentru extracţia resursei naturale de roca utila, cât şi diminuarea impactului produs asupra capitalului natural, în fazele de construcţie, operare şi închidere a carierei. Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care au stat la baza instituirii regimului de protectie la nivelul celor două situri Natura 2000: Pădurea Babadag - ROSPA0091 şi Podişul Nord Dobrogean - ROSCI0201, precum şi alte specii de floră şi faună sălbatică întâlnite pe amplasamentul proiectului şi în vecinătatea acestuia. Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii:

numarul de specii indicator pentru habitatele protejate prezente in perimetrul investigat,

suprafata habitatelor afectate si perioada de timp preconizata pentru desfasurarea lucrarilor de exploatare a zacamantului natural,

biocenoze intalnite in perimetrul de studiu,

calitatea ecosistemelor prezente pe amplasament si imediata vecinatate,

numarul de specii protejate identificate in arealul studiat, inclusiv cele care au stat la baza constituirii siturilor Natura 2000 Padurea Babadag SPA si Podisul Nord Dobrogean SCI,

marimea populatiilor speciilor protejate identificate in perimetrul investitiei, raportata la populatiile inventariate in cele doua situri Natura 2000,

etologia speciilor identificate in zona investigata,

distanta fata de localitati,



104

activitati antropice desfasurate in perimetrul proiectului si vecinatatea acestuia (exemplu – suprapasunat),

tehnologia preconizata a fi utilizata in viitoarea exploatare miniera,

alternativele pentru dezvoltarea acestei investitii,

impactul cumulat al acestei investitii fata de cele existente si viitoare (din datele disponibile),

rezultatele unor studii comparative realizate in alte cariere, aflate in exploatare sau inchise, cu referire in special la existenta speciilor protejate in carierele active si capacitatea de refacere a mediului natural.

Totodata, aprecierea impactului a avut in vedere si disponibilitatea beneficiarului de a aplica toate masurile de diminuare a impactului impuse prin acest studiu si a acoperi integral cheltuielile privind mentinerea si refacerea biodiversitatii din zona afectata de exploatarea zacamantului natural. Indicatori de impact:

- pentru specii protejate - mărimea populaţiei, respectiv schimbarea mărimii populaţiilor.

- pentru habitate protejate - suprafetele pierdute din acesta sau deranjate temporar, cu posibilitati de refacere ulterioara si fragmentarea habitatelor.

E.7.METODA COMPARATIVA

Pentru a avea o imagine mai clara a impactului viitoarei exploatari a zacamantului natural asupra biodiversitatii s-a folosit si metoda comparativa cu alte cariere similare. Odata cu studiul asupra biodiversitatii pentru perimetrul viitoarei cariere, incepand cu stadiul de Plan Urbanistic Zonal, s-a demarat un studiu similar in alte cariere, active si cu activitate incheiata, din Romania. Astfel, aceasta comparatie poate sa redea atat aspecte referitoare la existenta speciilor similare de plante si animale salbatice protejate, cat si capacitatea de refacere pe cale naturala a vegetatiei si, in general, a habitatelor.

Spre exemplu, in zona carierei de calcar din vecinatatea perimetrului (Dealul Sfanta), care functiona in anii 2008 si 2009 au fost identificate aceleasi specii de pasari ca si in Dealul Muchia cu Pari, acestea neparand deranjate de activitatile de exploatare desfasurate acolo.

In imaginea urmatoare (realizata intr-o cariera activa din Dobrogea, care exploateaza acelasi tip de roci porfirice) se prezinta cum in intervalul unui an s-a regenerat natural o halda de steril (stanga), fara sa se fi adaugat strat de sol. In dreapta se afla halda curenta.

Halda de steril la cariera Piatra Rosie (Doina Cioaca, 2009)

Refacerea vegetatiei, pe o suprafata desolificata si mentinuta in acesta stare un an, poate fi observata in imaginea de mai jos (cariera Revarsarea, jud Tulcea).



105

F.MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Beneficiarul obiectivului S.C. EXPLOTRANS S.R.L., are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop vor continua studii si observatiile de specialitate asupra evolutiei biodiversităţii si se vor monitoriza schimbarile produse de activitatea de exploatare asupra habitatelor naturale si speciilor salbatice, precum si a habitatelor lor.

Nu se prognozează existenţa unui impact negativ semnificativ asupra vegetaţiei si faunei din

zonă. Mentionam ca impactul asupra habitatelor si a speciilor de flora si fauna, enumerate in Directivele

Pasari si Habitate, va fi nesemnificativ. Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile de exploatare, efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar cu cel original. Totusi, pentru mentinerea si conservarea speciilor pe amplasamentul proiectului si in vecinatate, in toate fazele de lucru (deschidere, operare, inchidere) se vor lua urmatoarelor masuri:

Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiţiei.

Se interzice perturbarea intentionata în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie a faunei salbatice.

Se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-zisă a carierei si doar dacă este necesar acest lucru. Arbustii vor fi stramutati tot in interiorul sitului Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean, pentru a mentine coerenta habitatelor din acest sit.

Se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase de pe restul suprafaţei detinute in proprietate si in vecinătatea acesteia.

Este interzisă arderea vegetaţiei de pe amplasament si zonele limitrofe

Este interzis importul de sol alohton sau plantarea unor specii de plante alohtone

F.1. Masuri de reducere a impactului stabilite din faza de proiectare

Avand in vedere faptul ca rezerva de roci utile se afla in interiorul siturilor Natura 2000 Padurea

Babadag - SPA si Podisul Nord-Dobrogean - SCI, imediat la extremitatea vestica a acestora, pentru

reducerea cat mai mult a impactului asupra biodiversitatiii si populatiilor speciilor de flora si fauna

salbatice, suprafetele afectate de unitatile ce tin de exploatare, mentionate mai sus, au fost amplasate in

partea de nord a dealului.



106

Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de proiectare:

Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale; organizarea de santier va fi amplasata in marginea drumului comunal, pe aria de dezvoltare a vegetatiei ruderale;

Se va evita comasarea suprafetelor pentru a nu se produce fragmentarea habitatului;

Platformele haldelor si a statiei de prelucrare au fost amplasate intr-o zona de habitat stepic, pe acele amplasamente a fost evidentiata prezenta unor specii de plante comune, fara valoare conservativa deosebita;

Se va institui o zona tampon (in partea de est a suprafatei perimetrului concesionat, spre Padurea Babadag), cu latime de cca 500 pana la 1000 m fata de liziera padurii, in cadrul careia nu se vor desfasura nici un fel de activitati. In acest fel se vor conserva habitatele initiale si se permite migrarea animalelor de pe amplasamentul exploatarii.

F.2. Masuri de reducere a impactului asupra habitatului si speciilor de interes comunitar pentru perioada de constructie

suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi reduse la strictul necesar;

organizarea de şantier va fi amplasata numai pe suprafaţa stabilita în prezentul studiu;

accesul utilajelor pe amplasment se va face exclusiv pe drumurile de acces proiectate; Pe termen lung, apariţia unei suprafeţe de cca 17-18 ha (suprafaţa estimată a fi ocupată de excavatie la sfarsitul exploatării) pe care va fi reconstituit habitatul initial, va conduce la atenuarea impactului asupra factorilor de mediu . si la revenirea speciilor de animale pe amplasament.

F.3. Masuri pentru reducerea impactului in perioada de operare

Se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfasurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;

Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie şi a deşeurilor iar depozitarea temporara a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate au fost impermeabilizate.

Este recomandabil să se stabilească un sistem de lucru numai in timpul zilei;

Recomandam sa se intensifice lucrarile de derocare in perioada de toamna-iarna-primavara (septembrie – sfarsitul lunii februarie/inceput martie), comparativ cu cea de vara, pentru ca impactul asupra speciilor de pasari din anexa I, observate in zona amplasamentului proiectului, sa fie cat mai redus.

Se recomanda ca desolificarile sa fie facute in perioada de toamna dupa incheierea ciclului vegetative si mai putin primavara, la inceputul perioadei de vegetare

Pentru diminuarea impactului produs de praful, emisiile de noxe si zgomotul rezultat in urma activitatii desfasurate de extractie, prelucrare si transport, se vor folosi : o tehnici de exploatare minieră eficiente; o materiale explozive eficiente, mijloace de initiere performante (sistem NONEL); o scheme de amplasare a găurilor de sondă si scheme de impuscare optimizate; o instalatii moderne de prelucrare, dotate cu dispozitive de ecranare a zgomotului si diminuare

a emisiilor de praf, prin pulverizarea rocii prelucrate cu apă; o utilaje si autovehicule dotate cu motoare conforme cu normele europene de poluare.

F.4. Masuri pentru reducerea impactului la dezafectare 1.Dupa incetarea activitatii de exploatare propriu-zisa a zacamantului de porfire microgranitice se impune luarea de măsuri si demararea unor proceduri de redresare/refacere ecologica:

deoarece se va diminua, intr-o oarecare masura, calitatea ecosistemului initial din perimetrul organizarii de santier si in special din perimetrul carierei, va fi necesara corelarea lucrarilor de reconstructie ecologica in zona vetrei carierei, cu lucrari de reabilitare ecologica a ecosistemului in forma sa originala, in zonele unde acest lucru este posibil, in functie de nivelul de degradare.



107

in cadrul lucrarilor de redresare ecologica se va folosi strict solul decopertat si depozitat in haldele special amenajate, nefiind permise aporturi de sol strain si introducerea de specii alohtone. In acest fel se pastreaza in proportii considerabile particularitatile ecosistemelor ce caracterizeaza zona studiata sau cele invecinate. Orice lucrare de redresare ecologica trebuie sa fie coordonata de persoane specializate.

La terminarea lucrărilor si inchiderea carierei se vor planta specii de plante specifice zonei. Se interzice plantarea coniferelor sau a altor specii ornamentale, pentru a nu perturba ecosistemul.

2.Pentru speciile de plante protejate sau cele indicator al habitatelor protejate din situl Natura 2000 Podisul Nord Dobrogean SCI si pentru recrearea habitatului initial, inca din etapa de deschidere a carierei, vor fi colectate seminte si depozitate intr-un spatiu special amenajat in acest sens de catre beneficiarul investitiei; halda de sol vegetal va fi inierbata cu aceste tipuri de plante. 3.Dupa inchiderea carierei, sub stricta indrumare a specialistilor, natura va fi „ajutata‖ (prin resolificarea terenului si insamantari) sa isi refaca habitatele. Aceasta poate constitui o masura de reducere a impactului, ca si cea de stramutare a unor exemplare din speciile de tufarisuri de pe versantul estic, in zona haldelor si a organizarii de santier. 4.In urma lucrărilor de reconstructie ecologica a suprafeţelor afectate de exploatare, vor rezulta suprafeţe plane pe care se va reasterne stratul de sol care a fost recuperat, in faza de deschidere a zăcămantului si depus in halda de sol vegetal. Aceste suprafeţe vor fi inierbate si plantate cu vegetatie din specii specifice biotopului. Toate recomandările si interdicţiile din acest studiu vor fi obligatoriu introduse in regulamentul de construcţie aferent proiectului. G.MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Programul de monitorizare a mediului va fi menţinut si actualizat pe toată durata exploatării si cuprinde trei etape:

- monitorizarea in faza de preproducţie - monitorizarea in faza operaţională - monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere. Intrucat exploatarea porfirelor microgranitice din perimetrul ―Dealul Muchia cu Pari‖, va continua

in baza unor Permise si a Licentei de exploatare, pana la epuizarea rezervelor de rocă utilă, nu se poate vorbi de o activitate de monitorizare de inchidere si post-inchidere, la sfarsitul intervalului aferent primelor Permise temporare de exploatare.

G.1.PLANUL DE MONITORIZARE AL BIODIVERSITATII Monitorizarea activităţilor in faza premergătoare exploatării a inclus studii si observatii asupra biodiversitatii, colectare si analizare a datelor aferente acestei faze. Au fost definite condiţiile iniţiale, in special din punct de vedere al biodiversitatii, prin elaborarea unui plan de monitorizare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatice cu regim de protectie legala. Planul de monitorizare a biodiversitatii a fost realizat pentru o perioada mai mare de timp, incepand cu jumatatea lunii martie 2008, atunci cand s-a si demarat studiul necesar emiterii avizului de mediu pentru PUZ si au fost luate in calcul perioadele de timp pana la obtinerea acordului de mediu si autorizatiei de constructie. Acest plan cuprinde indicatii pentru monitorizarea biodiversitatii in toate fazele investitiei, inclusiv la stadiul de reconstructie ecologica care va incepe inainte de inchiderea exploatarii, pe masura ce in anumite sectoare rezerva de roca utila a fost epuizata. Intrucat ne aflam in faza de obtinere a acordului de mediu pentru investitie, planul a fost absolut necesar sa fie revizuit in cazul demersurilor pentru obtinerea acestuia pentru exploatarea zacamantului natural, precum si in functie de stadiul la care se va afla investitia la un moment dat (faza de operare a carierei, faza de postinchidere, faza de reconstructie ecologica).

Astfel, pentru perioada premergatoare inceperii investitiei, sunt prevazute urmatoarele:



108

Componenta de biodiversitate

Perioada de timp pentru monitorizare*

Indicatori Observatii

Habitate protejate Toata perioada investitiei (de la stadiul PUZ pana la post inchidere si reconstructie ecologica) Optim: ianuarie – decembrie

-starea habitatelor existente pe amplasamentul PUZ -starea de conservare a habitatelor protejate existente pe amplasamentul PUZ

1.Trebuie luat in calcul si si presiunile antropice existente pe amplasamentul PUZ-ului (suprapasunat, depozitare necontrolata de deseuri, intensificarea traficului rutier din imediata vecinatate a perimetrului PUZ) 2.Studii de teren cu frecventa de o data sau de doua ori pe luna 3.Studiile vor fi efectuate de catre: biologi, ecologi

Specii flora salbatica Toata perioada investitiei (de la stadiul PUZ pana la post inchidere si reconstructie ecologica) Perioada optima pentru monitorizare: ianuarie - decembrie

-numar specii protejate identificate pe amplasamentul PUZ -numar exemplare din speciile protejate identificate pe amplasamentul PUZ

Idem

Specii de pasari salbatice, inclusiv cele protejate

Toata perioada investitiei (de la stadiul PUZ pana la post inchidere si reconstructie ecologica) Perioada optima pentru monitorizare: specii sedentare: ianuarie – decembrie specii pasaj: martie – octombrie specii care ierneaza: ianuarie, februarie, octombrie, noiembrie si decembrie specii cuibaritoare: martie - septembrie

-numar specii protejate identificate pe amplasamentul PUZ si in vecinatatea acestuia -numar exemplare din speciile protejate identificate pe amplasamentul PUZ si in vecinatatea acestuia -frecventa aparitiei

1.Monitorizarea dinamicii migratiei în perimetrul PUZ si zonele adiacente 2.Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe toata durata implementarii proiectului si postinchidere 3.Studii de teren cu frecventa de o data sau de doua ori pe luna 4.Studiile vor fi efectuate de catre: biologi, ecologi si alte persoane cu experienta in studiul pasarilor salbatice

Specii de animale protejate, altele decat pasarile salbatice

Toata perioada investitiei (de la stadiul PUZ pana la post inchidere si reconstructie ecologica) Perioada optima pentru monitorizare: mamifere: ianuarie – decembrie nevertebrate terestre, reptile, amfibieni: martie - septembrie

-numar specii protejate identificate pe amplasamentul PUZ si in vecinatatea acestuia -numar exemplare din speciile protejate identificate pe amplasamentul PUZ si in vecinatatea acestuia -frecventa aparitiei

1.Monitorizarea dinamicii migratiei în perimetrul PUZ si zonele adiacente 2.Monitorizarea comportamentului speciilor care tranziteaza perimetrul pe toata durata implementarii proiectului si postinchidere



109

3.Studii de teren cu frecventa de o data sau de doua ori pe luna 4.Studiile vor fi efectuate de catre: biologi, ecologi si alte persoane cu experienta in studiul speciilor salbatice

Responsabilitatea dezvoltarii, coordonarii si implementarii planului de monitorizare revine

investitorului, care are obligatia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calitatii elementelor de biodiversitate ce se impune a fi monitorizate.

Modalitatile de colectare a probelor din teren si calendarul exact de prelucrare a datelor va fi stabilit ulterior cu echipa care va fi contracta pentru implementarea sistemului de monitorizare, acestea fiind incluse in primul raport de cercetare, care va fi inaintat Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea de catre investitor, in primul trimestru dupa demararea lucrarilor investitiei si pe fiecare an de monitorizare ulterioara in parte. Primul raport se va inainta autoritatii competente care a emis avizul si acordul de mediu, respectiv APM Tulcea, si va contine: analiza evolutiei elementelor monitorizate, analiza indicatorilor masurati si propuneri privind masurile de conservare concrete care se impun a fi luate in anumite situatii. Totodata in cazul in care in timpul colectarii datelor din teren se constata afectarea semnificativa a biodiversitatii, specialistul constatator va intocmi un raport care va contine: descrierea situatiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia si masurile ce se impun a fi luate imediat. In acest caz investitorul va inainta un raport forurilor competente cu descrierea situatiei existente si a masurilor luate.

Planul de monitorizare al elementelor faunistice si floristice va cuprinde metodele de lucru utilizate deja in cadrul programului de monitorizare a perimetrului concesionat, pentru a putea asigura o continuitate a colectarii datelor, precum si posibilitatea corelarii acestora cu cele deja obtinute pana acum (martie 2008 - prezent). Astfel se vor putea evidentia toate particularitatile zonei si detaliile referitoare la evolutia populatiilor de animale prezente pe amplasament si vecinatatea acestuia, in functie de grupul taxonomic de care apartin si de perioada in care acestea sunt prezente. Mentionam ca observatiile si studiile sistematice efectuate in zona Dealului Muchia cu Pari, din martie 2008 si pana in prezent, constituie, in sine, o actiune de monitorizare. Aceasta va continua pe toate perioadele de timp ale investitiei (ex.obtinerea Acordului de mediu, autorizatiei de construire, lucrarile de deschidere a carierei, exploatarea zacamantului natural, lucrarile de inchidere a exploatarii si activitatile de post inchidere si reconstructie ecologica. Monitorizarea biodiversitatii poate fi facuta in continuare de catre SC Geomathics One, prin colaborare cu specialisti in domeniu (biologi, ecologi etc.) sau se vor desemna, cu acordul beneficiarului, institutii abilitate sa desfasoare aceasta activitate.

G.2.METODE DE MONITORIZARE Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şi calitativ al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelor investiţiei. Inventarul pentru speciile cheie, va fi comparat cu datele existente referitoare la perimetrul în cauză pre- si post proiect. Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şi evaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice. In cazul speciilor de animale, recomandam sa fie folosite la monitorizare, metodele stiintifice, care sunt detaliate in acest raport. Pentru monitorizarea comunitaţilor de plante în zonele în care nu există un gradient de vegetaţie evident, cauzat de factorii ambientali (factorii ecologici si/sau antropo-zoogeni) propunem utilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative.



110

Acolo unde gradienţii de vegetaţie sunt evidenţi, recomandăm metoda transectelor de vegetaţie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring (recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om si Biosferă - MAB). Protocolul de monitorizare al fitodiversitaţii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizarea suprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţie de tipul de vegetaţie analizat. Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcţiile ecosistemului, precum periodicitatea înfloririi, potenţialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere, data înfloririi, cantitatea de seminţe, viabilitatea seminţelor, densitatea anuală a puieţilor, respectiv a plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie. În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarelor suprafeţe de probă în zonele ripariene:

Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive

Suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole

Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăţime

Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime G.3.PLANUL DE MONITORIZARE Planurile de monitorizare sunt concepute şi implementate în vederea colectării de date privind calitatea aerului şi a apei, precum şi descărcările de poluanţi semnificativi din surse importante. Elementele unui plan de monitorizare includ de regulă, următoarele: • selectarea parametrilor semnificativi, • metoda de prelevare şi transport a probelor, adică specificarea punctului de eşantionare, frecvenţa, tipul şi cantitatea de probe, precum şi echipamentul de încercare, • analiza probelor, sau, ca soluţie alternativă, monitorizarea continuă; formatul de raportare a rezultatelor. Nivelele de fond ale poluanţilor cum ar fi metalele sunt măsurate în aer, apă şi sol, alături de alţi parametri, în puncte şi cu frecvenţe prestabilite, utilizând echipamente şi metode specificate. Obiectivul este acela de a colecta şi analiza probe reprezentative capabile să indice date utilizabile în cadrul sistemului de management de mediu. Pentru a asigura nivele de fond acceptabile, se efectuează predicţii ale concentraţiilor de poluanţi, utilizând modele şi date privind emisiile din câteva surse majore de poluare, acestea fiind verificate ulterior prin observaţii directe.

SCHEMA DE MONITORIZARE

TIPURI DE MONITORIZARE

Monitorizare curenta Monitorizarea actiunilor de reabilitare

Monitorizare de mediu periodica – imisii si emisii

in afara de actiunile de remediere

Investigare pentru identificarea solutiilor de reabilitare

Monitorizarea impactului actiunilor

CAI DE MONITORIZARE

AER APA SOL Stabilitate structuri

BIODIVERSITATE

Concentratii in aer

Debite evacuate Compozitie

chimica in apele subterane

Transfer de contaminanti in

sol Parametri calitativi si cantitativi

Halde Taluzuri finale

Colmatarea santurilor de

garda Erozine datorita

precipitatiilor

Vegetatie Fauna

Dinamica populatiilor



111

ANALIZA IMPACTULUI

Efecte asupra populatiei Efecte asupra mediului

MONITORIZARE POST-INCHIDERE/REMEDIERE

MONITORIZARE PE TERMEN LUNG Monitorizarea apei Concentraţiile de poluanţi din apele subterane şi de suprafaţă pot înregistra variaţii în timp ca urmare a: • variaţiilor meteorologice sezoniere; • fenomenelor de eroziune a depozitelor de deşeuri miniere; • activităţilor umane, incluzând măsurile de remediere aplicate. Pentru a evita pătrunderea necontrolată a apei uzate în sistemele acvifere şi/sau în emisarii de suprafaţă, se va asigura implementarea de măsuri, ţinând cont de condiţiile locale: Parametrii de monitorizare ai apei

Amplasamente si mijloace de monitorizare Parametru

Realizarea unor piezometre in zona celui mai apropiat acvifer subteran

Nivelul hidrostatic; pH, substante organice, particule in suspensie

Surse de suprafata cu descarcare de apa (apa pluviala, apa tehnologica)

Debite, indicatori calitativi si cantitativi de poluanti

Emisari naturali (v.Omurlarului) sau artificiali ( santuri si canale colectoare, bazin decantare)

Debite, indicatori calitativi si cantitativi de poluanti

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate din cariera trebuie să se incadreze in limitele maxime

admise stabilite in conformitate cu prevederile NTPA 002/2002 (Normativului privind stabilirea limitelor de incărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale si orăsenesti la evacuarea in receptorii naturali).

Se propune pentru analiza probelor de apa prelevate să se urmărească: - pH; - materii in suspensie; - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), - consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr); - continutul in cationi: Cu+2, Pb+2, Zn+2, Mn+2, Fe+2, - continutul in anioni: S04

-2, Cl -; - reziduu fix;

Rezultatele monitorizării vor sta la baza stabilirii unor măsuri tehnice şi organizatorice pentru protejarea emisarilor şi a apelor subterane. Monitorizarea aerului Supravegherea calităţii aerului este semnificativă mai ales în perioada de operare. În mod normal ar trebui monitorizaţi toţi poluanţii. În practică însă, numai poluanţii semnificativi vor face obiectul monitorizării. Managementul calităţii analizează, de regulă, sursele probabile de emisie şi receptorii ambientali din zona studiată, selectând apoi poluanţii care vor fi monitorizaţi. Amplasamentele punctelor de monitorizare sunt determinate în funcţie de receptorii locali cei mai sensibili. Monitorizarea va fi realizată la diferite intervale, determinându-se valorile maxime şi medii pentru perioada de măsurare analizată. Periodicitatea determinărilor va fi trimestrială, cu excepţia cazurilor apariţiei unor riscuri suplimentare, situaţii în care ritmicitatea controlului va fi intensificată. Monitorizarea haldelor de roci sterile



112

Unul dintre obiectivele activităţii de refacere a mediului este acela de a asigura stabilitatea pe termen lung a haldelor . Acest obiectiv se poate îndeplini ţinând cont de rezultatele investigaţiilor geotehnice şi a calculele de stabilitate, precum şi prin implementarea unor măsuri de stabilizare corespunzătoare. Stabilitatea haldelor de roci sterile si de sol depinde de factori cum ar fi: • unghiul de frecare, gradul de saturaţie, nivelul pânzei freatice, presiunea apei din pori; • geometria secţiunilor transversale; • parametrii de rezistenţă mecanică ai materialelor (rezistenţa la forfecare) şi fundaţilor, precum şi coeficientul de siguranţă determinat.

Stabilitatea fizica

Stabilitatea suprafeţei Vizual - Se caută zone fisurate cu potential de prabusire

Vizual - Inspectare sanţuri/berme/împrejmuiri/semne de avertizare

Drenuri (deversoare) Măsurări ale gradului de descărcare Instrumente de măsurare a debitelor

Stabilitatea chimica

Generare de ape poluate si eventuala solubilizare a metalelor din sterilele de procesare

Prelevare şi analiză probe • Stratul acoperitor, sterile de procesare • Ape de şiroire • Exfiltraţii • Drenajul apei • Ape de suprafaţă/subterane în aval

Vegetatia

Stabilizarea vegetaţiei Secţiuni, densitate, acoperire, diversitateregenerare

Frecvenţa monitorizării şi analizei/reevaluării paramentrilor relevanţi din punct de vedere al stabilităţii haldelor de roci sterilel în fazele de închidere şi post-închidere

Parametru Frecventa Nivelul hidrostatic al apei subterane din zona terenurilor agricole din vestul amplasamentului trimestrial

Presiunea apei in pori trimestrial

Nivelul zgomotelor in apropierea primei case din Carjelari semestrial

Nivelul zgomotelor la limita Padurii Babadag semestrial

Efectul seimic al detonarilor, in apropierea primei case din Carjelari functie de eveniment

Geometria treptelor si taluzurilor trimestrial

Auditare independenta la 5-10 ani

Analiza geotehnica a haldelor la 2 ani

Inspectii vizuale la doua saptamani

În faza de post închidere, frecvenţa anumitor activităţi de monitorizare ar putea fi redusă, în urma unei evaluări riguroase a situaţiei geotehnice şi a analizei de către experţi independenţi a stabilităţii obiectivului. Prin urmare, activităţile de monitorizare vor include: • Inspecţii vizuale regulate, cel puţin o dată la şase luni, ale taluzelor definitive ale carierei, incluzând toate componentele fizice importante. Aceste inspecţii vor include o documentare fotografică regulată la fiecare şase luni şi după fiecare eveniment seismic sau meteorologic deosebit. • Instalarea unor puncte de referinţă pe taluzurile treptelor finale în vederea efectuării de măsurători geodezice regulate, de exemplu, o dată pe semestru. • instalarea si mentinerea unor piezometre în vederea efectuării de măsurători regulate (lunare sau trimestriale) ale nivelului hidrostatic Datele obţinute vor fi înregistrate, stocate în formă electronică şi păstrate într-o bază de date .



113

Managementul calităţii Managementul calităţii include procesele necesare pentru a se asigura că un proiect va îndeplini obiectivele pentru care a fost pus în practică. Managementul calităţii implică următoarele: • Planificarea calităţii, prin care se identifică standardele de calitate relevante pentru proiect şi se determină modul în care acestea pot fi satisfăcute, • Asigurarea calităţii, prin care se evaluează regulat performanţele generale ale proiectului, asigurându-se că acesta va îndeplini standardele relevante de calitate, • Controlul calităţii, prin intermediul căruia sunt monitorizate rezultatele specifice ale proiectului, măsura în care acestea sunt conforme cu standardele relevante de calitate şi prin care sunt identificate căile de eliminare a cauzelor care stau la baza unor performanţe necorespunzătoare. Abordarea de bază a managementului calităţii este conformă, în general, cu cea prevăzută de Organizaţia Internaţională pentru Standarde (ISO), prin standardele ISO 9000 şi cele din seria ISO 10000. Evaluarea datelor de monitorizare urmăreşte câteva etape consecutive care trebuie să fie urmate în conformitate fie cu anumite standarde generale, fie cu instrucţiuni specifice metodei folosite, pentru a asigura o bună calitate a rezultatelor şi o bună concordanţă între diverse laboratoare sau entităţi care efectuează măsurătorile. Etapele urmărite, conform BREF-urilor Uniunii Europene, sunt: 1. Măsurări / determinări directe de debite (în cazul în care sunt relevante) 2. Eşantionare 3. Depozitarea, transportul şi păstrarea probei 4. Tratarea probei 5. Analiza probei 6. Procesarea datelor 7. Raportarea datelor Documentul BREF privind monitorizarea enumeră următoarele metode practice de asigurare şi control al calităţii: • Obiective de calitate şi verificări – sunt stabilite obiectivele de calitate pentru standardul tehnic respectiv, precum şi necesarul de raportare; sunt efectuate verificări pentru a vedea modul în care aceste criterii sunt îndeplinite. Acestea pot fi efectuate de specialişti interni sau externi sau pot face obiectul unei proceduri de certificare în cadrul unui sistem de management al calităţii; • Competenţa – rapoartele sunt elaborate de echipe competente şi cu experienţă care îşi menţin abilităţile prin participare în cadrul a diverse grupuri tehnice şi iniţiative privind calitatea; • Rezolvarea situaţiilor deosebite –trebuie stabilite proceduri clare în vederea unei raportări rapide a unor evenimente anormale sau perturbări, incluzând condiţii care depăşesc parametrii nominali şi defecţiuni ale echipamentului de monitorizare; • Sisteme de evidenţă şi raportare –o persoană este numită drept responsabilă pentru autenticitatea şi calitatea datelor din fiecare raport, utilizând un sistem de evidenţă manual sau electronic; • Păstrarea datelor – operatorul păstreaza datele de bază şi rapoartele de monitorizare pe o perioadă stabilită de comun acord cu autorităţile şi la cererea acestora, le pune la dispoziţie; • Falsificarea datelor – organele de reglementare stabileasc procedurile de rezolvare a cazurilor de falsificare a rezultatelor monitorizării. Acestea pot include auditări neanunţate şi sancţiuni legale; În conformitate cu documentele BREF se consideră bune practici în direcţia evaluării gradului de conformare, următoarele: • aplicarea unor metode standard de măsurare, acolo unde acest lucru este posibil; • folosirea de instrumentar certificat; • folosirea de personal certificat; • folosirea de laboratoare acreditate. Prin utilizarea unui concept referitor la întregul ciclu de viaţă, se pot lua în considerare toate costurile implicate de proiect, de la faza de planificare iniţială la cele de dezafectare şi supraveghere. Pentru a nu se ajunge în situaţia de a avea un plan de postdezafectare slab definit, este necesar să se ia în calcul,



114

costurile neprevăzute, costurile ascunse, costurile de imagine şi cele aferente relaţiilor publice, costurile legale şi sociale.

PROGRAMUL DE MONITORIZARE LA CARIERA CARJELARI Managementul deseurilor

Etapa Modul de monitorizare

Indicatori Perioada Masuri de remediere

Responsabilitate

Faza de constructie

Evidenta gestiunii deseurilor

generate

Cantitati de deseuri generate, valorificate si eliminate pe fiecare tip de deseu în parte:

permanent SC EXPLOTRANS SRL

-Deseuri neminiere (deseuri menajere, din functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, hartie, metalice, sticla, plastic, metalice, ambalaje etc)

-Deseuri miniere: Sol din descoperta

permanent Unele dintre acestea sunt deseuri periculoase (uleiuri uzate, baterii)

Deseurile miniere sunt nepericuloase (solul se utilizeaza la inchidere, pentru ecologizare)

Faza de exploatare

Evidenta gestiunii deseurilor

generate

Cantitatile de deseuri generate, valorificate si eliminate pentru fiecare tip de deseu în parte

permanent SC EXPLOTRANS SRL

-Deseuri neminiere (deseuri menajere, din functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, hartie, metalice, sticla, plastic, metalice, ambalaje etc)

Unele dintre acestea sunt deseuri periculoase (uleiuri uzate, baterii)

-Deseuri miniere: Sol din descoperta Steril de la prelucrare

-nepericuloase (se depoziteaza in halde)

Rocile sterile rezultate din descoperta sunt analizate inainte de depunerea pe halde

Se determina prin analize chimice compozitia si potentialul de generare de ape acide

Cand este cazul

Sterilele de la prelucrare vor fi periodic analizate

Se determina compozitia chimica prin analize de laborator (metale grele, sulfuri, sulfati, pH etc.) si teste de levigabilitate

Semestrial (permis), trimestrial (licenta)

Faza de inchidere

Determinarea compozitiei apelor de siroire colectate in santurile de garda

Indicatori prevazuti de NTPA001 (pH, metale grele, sulfati etc.)

trimestrial Daca eventual se depasesc limitele prevazute de NTPA001, se iau masuri de corectie

SC EXPLOTRANS SRL

Calitatea apei

Etapa Modul de Indicatori Perioad Masuri de Responsabilitat



115

monitorizare a remediere e Faza

initiala Sursa de apa a localitatii Carjelari

Valuarea starii ecologice se face prin analiza indicatori biologici (Plancton, Alge bentonice, Macrozoobentos) iar starea chimica prin analiza urmatorilor indicatori: Indicatori fizici, regim termic si acidifiere, Regimul oxigenului, Nutrienti, Salinitate, Poluanti toxici specifici de origine naturala, Alti indicatori chimici relevanti Indicatori analizati: pH, CCOMn, reziduu filtrabil uscat la 1050C, azot total, amoniu, azotati, azotiti, ortofosfati solubili, cloruri, sulfati, Fe, Cd, Cr, Pb, Ca, Mg, Cu, Mn, Ni, Zn

Se vor utilizate datele de monitorizare a calitatii apelor din reteaua comunala

Conform datelor de

monitorizare a calitatii apelor

de suprafata calitatea apei este buna

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de constructi

e

Se verifica periodic calitatea apelor de suprafata situate aval de cariera

Se determina periodic prin analize de laborator compozitia chimica a apelor din emisari, cand nu sunt secate

trimestrial sau cand este cazul

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de exploatar

e

Se va tine evidenta calitatii si cantitatilor de ape limpezite,

colectate si recirculate din bazinul decantor

-Se masoara permanent debitul acestor ape

- Se determina periodic prin analize de laborator compozitia chimica a apelor limpezite recirculate : pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati;

trimestrial Reglarea parametrilor de operare in procesele

tehnologice in care aceste ape sunt recirculate si utilizate

SC EXPLOTRANS SRL

Se va tine evidenta cantitatilor si

calitatii apelor uzate evacuate în

emisar

Se masoara debitul acestor ape evacuate

- Se determina periodic prin analize de laborator compozitia chimica a apelor

uzate evacuate în emisar si se verifica încadrarea

în NTPA 001

trimestrial sau cand este cazul

In cazul in care se constata depasirea limitelor maxim

admise se remediaza cauzele

Se va tine evidenta cantitatii si calitatii apei industriale prelevata din forajul de captare

Se contorizeaza cantitatile de ape prelevate din surse naturale, se analizeaza parametrii fizico-chimici

de 6 ori pe an

In caz de depasire a valorilor critice se identifica sursa poluarii si se iau masuri

Se verifica periodic calitatea

apelor de suprafata situate aval de cariera

Se determina periodic prin analize de laborator compozitia chimica a apelor din emisari si se analizeaza evolutia în timp

trimestrial In cazul in care se constata depasirea limitelor maxim

admise se remediaza cauzele

Faza de inchidere

Se va masura calitatea apelor

pluviale de siroire la evacuarea de pe amplasament

Se masoara debitul acestor ape si de determina periodic prin analize de laborator compozitia lor. Se verifica

dupa precipitii abundente

In cazul in care se constata depasirea limitelor maxim

admise se iau masuri de diminuare

SC EXPLOTRANS SRL



116

încadrarea în NTPA 00

Se verifica periodic calitatea

apelor de suprafata situate aval de cariera

Se determina periodic prin analize de laborator compozitia chimica a apelor din emisari si se analizeaza evolutia în timp

La 2 luni

Calitatea solului

Etapa

Modul de monitorizare


Responsabilitate

Faza initiala

Delimitarea terenurilor aferente viitorului proiectul minier

Determinarea si localizarea suprafetelor de teren pe amplasamentul pentru care s-a obtinut acord de mediu

Conform Acordului de mediu

Suprafata -25 ha SC EXPLOTRANS SRL

Faza de constructie

Delimitarea terenurilor afectate direct de proiectul minier

Masuratori topografice pentru determinarea suprafetelor de teren ocupate de statia de procesare, drumuri industriale si alte facilitati

Periodic, pana la finalizarea lucrarilor de constructie si amenajari

Conform Proiectului de constructie

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de exploatare

Delimitarea terenurilor afectate direct de proiectul minier

Masuratori topografice pentru determinarea sup. de teren ocupate de cariera, halde de steril si de sol, drumuri industriale

Periodic, pana la finalizarea lucrarilor de exploatare

Conform Proiectului tehnic de exploatare

SC EXPLOTRANS SRL

Determinarea nivelului de poluare a solului din zonele adiacente obiectivelor miniere (cariera, halde de sterile, statia de procesare)

Prin analize fizico-chimice ale probelor de sol prelevate; se determina pH-ul si continutul de metale grele

trimestrial

Faza de inchidere

Delimitarea spatiala a suprafetelor de teren ecologizate si redate sitului

Masuratori topografice pentru determinarea suprafetelor de teren reabilitate si ecologizate

Periodic, pana la finalizarea lucrarilor

SC EXPLOTRANS SRL

Urmarirea evolutiei calitatii solului pe suprafetele de teren ecologizate

Stabilirea caracteristicilor pedologice (pH, humus etc) si a continutului de metale grele

Semestrial, dupa Finalizarea lucrarilor de inchidere

SC EXPLOTRANS SRL

Calitatea aerului



Responsabilitate



117

Faza initiala

Masuratori in vecinatatea loc. Carjelari si pe drumul comunal, in zona vaii Omurlar

Masuratori pentru determinarea conc. în aer: pulberi, SO2, NOx, CO, COV si analiza încadrarii în VLA

Inainte de inceperea lucrarilor

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de constructie

Masuratori in vecinatatea loc.Carjelari si pe drumul comunal, in zona vaii Omurlar

Masuratori pentru determinarea conc. în aer : pulberi, SO2, NOx, CO, COV si analiza încadrarii în VLA

la 2 luni SC EXPLOTRANS SRL

Faza de exploatare

Controlul emisiilor datorate

functionarii mijloacelor de

transport si utilajelor

Verificari tehnice periodice ale autovehiculelor utilizate

- Consumuri specifice si evidenta consumului de carburanti

-conform cartii tehnice -lunar

SC EXPLOTRANS SRL

Se efectueaza inspectia

permanenta a starii drumurilor

miniere si a suprafetei haldelor de steril

Se asigura o umiditate suficienta a suprafetelor pentru a reduce la minim cantitatea de praf generata de trafic si antrenata de vânt

trimestrial in perioadele calde si uscate ale anului se asigura stropirea drumurilor si a vetrei carierei

Se vor efectua masuratori

continue si periodice a imisiilor

la limita zonelor rezidentiale

cele mai apropiate

Masuratori pentru determinarea conc. în aer: pulberi, metale grele, SO2, NOx, CO, HCN si analiza încadrarii în VLA

Trimestrial, permanent

In caz de depasire a VLA se iau masuri de remediere

Faza de inchidere

Se vor efectua masuratori

continue si periodice a imisiilor la limita zonelor rezidentiale cele mai apropiate

Masuratori pentru determinarea conc. în aer : pulberi, metale grele, SO2, NOx, CO si analiza încadrarii în VLA

semestrial SC EXPLOTRANS SRL

Biodiversitatea



Responsabilitate



118

Faza initiala

Observatii si studii calitative si cantitative pe amplasamentul PUZ si in vecinatate

Suprafata habitatelor , specii de plante , asociatii vegetale, specii de animale, populatii

perioada martie 2008- sept 2010

Evidentierea tipurilor si suprafetei habitatelor afectate de proiect. Analiza alternativei zero. Identificarea impacturilor potentiale si a masurilor de reducere a impactului.

SC EXPLOTRANS SRL SC GEOMATHICS ONE

SRL

Faza de constructie

Monitorizarea florei prin metoda pietelor de proba amplasate Randomizat/ stratificat în toate

habitatele din zona de impact a proiectului.

Dinamica asociatilor vegetale din zona de impact. Numarul de exemplare pentru unele specii de plante

Lunile (III) IV V(VI) Anual

Evidentierea dinamicii asociatiilor vegetale afectate de proiect. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului si decompensare

SC EXPLOTRANS SRL SI CONTRACTORI

Monitorizarea reptilelor din zona de influenta a proiectului si în

imediata apropiere

Dinamica specifica si cantitativa a reptilelor potential afectate.

4 perioade Anual (III-IV, V, VIII, IX)

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale reptilelor din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea pasarilor cuibaritoare (în special a

celor din paduri) prin metoda punctelor fixe pe transect.

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor potential afectate.

2 perioade Anual (III-IV, V-VI)

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea pasarilor rapitoare care cuibaresc si/sau migreaza în zona proiectului. Metoda punctelor fixe. Cartarea teritoriilor de cuibarit

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor rapitoare din zona proiectului. Succesul cuibariri. Dinamica migratiei

5 perioade Anual (IV, V, VI, VIII, IX)

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor de prada din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea mamiferelor de talie mica. Metoda transectelor. Numaratoare directa si a urmelor si semnelor lasate.

Dinamica specifica si cantitativa a speciilor potential afectate de proiect (suita).

4 perioade Anual (primavara, vara, toamna, iarna)

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale suitei din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului inclusiv a masurilor de relocare.

Faza de exploatare

Monitorizarea habitatelor prin analiza imaginilor satelitare si a ortofotoplanurilor

Suprafata habitatelor în special a celor listate în Directiva Habitate

Lunile III-VI Odata la 3 ani

Evidentierea dinamicii suprafetei habitatelor afectate de proiect. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

SC EXPLOTRANS SRL



119

Monitorizarea florei prin metoda pietelor de proba amplasate randomizat/ stratificat în toate habitatele din zona de impact a proiectului.

Dinamica asociatilor vegetale din zona de impact. Numarul de exemplare pentru unele specii de plante

Lunile (III)IV,V(VI) Anual

Evidentierea dinamicii asociatiilor vegetale afectate de proiect. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea reptilelor din zona de influenta a proiectului si în imediata apropiere




Monitorizarea pasarilor cuibaritoare (în special a celor din paduri) prin metoda punctelor fixe pe transect.

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor potential afectate

2 perioade Anual (III-IV,

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului, inclusiv a masurilor de relocare

Monitorizarea pasarilor rapitoare care cuibaresc si/sau migreaza în zona proiectului. Metoda punctelor fixe. Cartarea teritoriilor de cuibarit.

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor rapitoare din zona proiectului. Succesul cuibariri. Dinamica migratiei.


Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor de prada din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului , inclusiv a masurilor de relocare.

Monitorizarea mamiferelor de talie mica Metoda transectelor. Numaratoare directa si a urmelor si semnelor lasate.

Dinamica specifica si cantitativa a suitei, in special


Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale suitei din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Faza de inchidere

Monitorizarea habitatelor prin analiza imaginilor satelitare si a ortofotoplanurilor

Suprafata habitatelor în special a celor listate în Directiva Habitate

Lunile III-VI Odata la 3 ani

Evidentierea dinamicii suprafetei habitatelor afectate de proiect. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

SC EXPLOTRANS SRL

Monitorizarea reptilelor din zona de influenta a proiectului si în imediata apropiere




Monitorizarea pasarilor cuibaritoare (în special a celor din paduri) prin metoda punctelor fixe pe transect.

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor potential afectate

2 perioade Anual (III-IV,

Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor din zona de impact. Evidentierea



120

succesului masurilor de reducere a impactului inclusiv a masurilor de relocare

Monitorizarea pasarilor rapitoare care cuibaresc si/sau migreaza în zona proiectului. Metoda punctelor fixe. Cartarea teritoriilor de cuibarit.

Dinamica specifica si cantitativa a pasarilor rapitoare din zona proiectului. Succesul cuibariri. Dinamica migratiei.


Evidentierea dinamicii specifice si cantitative ale pasarilor de prada din zona de impact. Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea mamiferelor din zona amplasamentului. Metoda transectelor. Numaratoare directa si a urmelor si semnelor lasate.

Dinamica specifica si cantitativa a speciilor


Evidentierea dinamicii specifice si cantitative Evidentierea succesului masurilor de reducere a impactului , inclusiv a masurilor de relocare.

Zgomot-vibratii



Responsabilitate

Faza initiala

Masuratori cu sonometrul in vecinatatea loc. Carjelari, pe DN 222 C, in loc Dorobantu si pe drumul comunal Carjelari- Gen.Praporgescu

Masuratori de referinta pentru determinarea indicatorilor specifici in relatie cu eventualele efecte ale implementarii proiectului

Inainte de demararea lucrarilor de constructie

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de constructie

Determinarea nivelului de zgomot si vibrati

Masuratori periodice la limita zonelor locuite

trimestrial -optimizarea activitatiilor

SC EXPLOTRANS SRL

Faza de exploatare

Se vor face investigatii medicale atât pentru angajati cât si pentru populatia considerata vulnerabila din zonele locuite

Evaluarea starii de sanatate se va face prin analiza unor indicatori specifici

anual SC EXPLOTRANS SRL

Determinarea nivelului de zgomot si vibratii

Masuratori periodice (în timpul puscarilor) la limita zonelor locuite din loc. Carjelari

trimestrial -optimizarea activitatii -bariere fizice suplimentare

Faza de inchidere

Vor fi investigate: - Accidente de munca - Imbolnaviri profesionale

Conform legislatiei specifice

De cate ori este cazul

Conform legislatiei specifice

SC EXPLOTRANS SRL



121

Lista specialistilor implicati in furnizarea informatiilor privind speciile si habitatele afectate de implementarea proiectului si in elaborarea studiului de evaluare adecvata. 1.Biolog Marieta Gheţe -Licenţiat în biologie din 1990, în prezent profesor de biologie la Şcoala nr. 309, Sector 6 Bucureşti. Coordonator al Societăţii Ornitologice Române - sucursala Ilfov (SOR) din anul 2004. -Masterand in anul II la Universitatea Ecologica Bucuresti – Facultatea de Ecologie si Protectia Mediului / Managementul Resurselor Naturale, avand ca tema “Impactul carierelor asupra capitalului natural si posibilitati de reconstructie ecologica” A efectuat observatii si determinari asupra vegetatiei si faunei din zona amplasamentului. 2.Dr.Biolog.Teodor Glavan – Persoana Fizica Autorizata Certificat de atestare EIM - 05 - 57/25.06.2008, cu sediul în Galaţi pe str. Garii nr. 59-61, bloc 1A, scara 2, etaj 4, ap. 97, e-mail: [email protected], telefon mobil: 0755.073.761. Aflat în lista solicitărilor pentru înscrierea în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, la poziţia 100, cu documentaţia nr. 51268/10.06.2010. Conform adresei MMP, nr. 15106/CIM/05.07.2010 referitor la situaţia persoanelor aflate în curs de înscriere în Registrul Naţionalal al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, acesta are dreptul de a elabora Studiu de Evaluare Adecvată. A efectuat observatii asupra faunei si vegetatiei din zona amplasamentului. A furnizat informatii despre speciile de pasari salbatice din zona proiectului (integrate in Raportul de evaluare a impactului necesar obtinerii avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al acestei investitii). 3.Ecolog drd. Doina Cioaca – autor al ―Metodologiei de evaluare rapida si estimare a planificarii managementului in siturile Natura 2000‖ (publicatie a WWF Germania, 2007). Folosind aceasta metodologie, a evaluat eficienta planificarii managementului pentru siturile Natura 2000 Padurea Babadag – SPA si Podisul Nord Dobrogean – SCI si a intocmit alternativa zero pentru acest proiect (integrata in Raportul de evaluare a impactului necesar obtinerii avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al acestei investitii).

mailto:[email protected]

apmtl.anpm.roapmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM Tulcea/Acorduri... · Studiu...

Documents

Transcript of apmtl.anpm.roapmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM Tulcea/Acorduri... · Studiu...