Europa de la Republica Crestina la Renastere · PDF fileEuropa de la Republica Crestina la...
3
Europa de la Republica Crestina la Renastere Acest seminar prezinta Europa de la Republica Crestina la Renastere. In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini din documentul original. Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 5 pagini. Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc. Extras Dupa marile rasturnari provocate de invaziile barbare din secolele IV si V si reunificarea imperiala efectuata de Iustinian, Europa si-a regasit partial stabilitatea doar la sfarsitul secolului VIII. Echilibrul continentului s-a refacut datorita consolidarii diverselor stapaniri : regatul francizilor, in zona central- vestica : regatul longobarzilor, stabiliti in zona central-nordica a Peninsulei Italice; Imperiul Roman de Rasarit, care guverna sudul Italiei. Pe planul raporturilor politice, caracterul unificator era dat de cultura romano-germana. Unitatea culturala si civila a fost mentinuta prin intermediul bisericii, actiunea de evanghelizare inceputa de biserica si continuata de diferiti monarhi, stand la baza formarii si consolidarii unei identitati europene comune. Fuziunea intre istoria germanica si inca viile traditii romane a fost favorizata de succesul stapanirii francilor, cea mai solida formatiune statala formata in Europa dupa prabusirea Imperiului Roman de Apus. Regele Clovis a fost cel care a imprimat o coeziune politica francilor: cuceririle militare ale fondatorului dinastiei merovingiene au folosit fie sa unifice Franta , fie sa extinda teritoriile regatului spre Germania. La moartea sa(551) , stapanirea a fost impartita intre fii, in patru zone : Austrasia, Neustrasia, Burgundia si Aquitania. Fragmentarea regatului in state autonome si rivale a fost urmarea asprelor contraste interne, care au dus la un vid de putere si la slabirea dinastiei merovingiene. Ca urmare, au capatat o tot mai mare importanta aristocratia militara care a jucat rolul de conducator al ,,maestrilor palatului”, chiar si in conditiile izbucnirii unui razboi. Uneia dintre aceste familii din aristocratia militara , aceia a pepinizilor (carolingieni) , i s-a atribuit titlul de rege al francilor in 751 , anul incoronarii lui Pepin cel Scurt. Pepin si-a intarit prestigiul aliindu-se cu Biserica de la Roma si trimitand la Curte o vasta retea de clientele armate , care s-a format de ceva timp in Franta prin raporturi de fidelitate personala si asistenta reciproca a Coroanei (vasalitate) Victoriile asupra arabilor , xaxonilor si longobarzilor au reprezentat incununarea unor astfel de alegeri si premiza acelei unificari a Europei franco-germano- romane , pe care fiul Carol cel Mare , rege al francilor intre 771-814, a dus-o la implinire. Nasterea unui imperiu crestin La inceputul secolului IX, regatul francilor care se intindea de la Elba si Dunare pana la Marca Hispanica si sudul Italiei , s-a transformat intr-un vast imperiu crestin. Un eveniment precis a confirmat aceasta tranzitie: in noaptea de Craciun din anul 800, in timp ce in bazilica din San Pietro , in prezenta regelui carolingian, se tinea slujba , papa Leon al III-lea la incoronat pe Carol cel Mare. Din acel moment, regele francilor devine imparatul romanilor , titlu care nu a fost niciodata acordat vreunui suveran dupa sfarsitul Imperiului Roman de Apus si pe care doar imparatul Bizantului avea dreptul sa-l propuna. Carol cel Mare vroia sa armonizeze multiplele traditii si structuri politice care se intalneau in imperiu : aceasta propunere explica, de exemplu , alegerea unei curti itinerante care sa urmeze deplasarile imparatului si care sa nu privilegieze rolul unui singur oras : capitala. Aceasta nu impiedica ca Aachen , loc preferat a lui Carol , sa devina principalul centru al culturii carolingiene si al renasterii intelectuale a Europei Aici s-a fondat asa numita Scoala Palatina , care a adunat studenti din toata Europa: monarhul si marele erudit Alcuin de York, director al scolii din 781 , istoricul Paul Diaconul si cronicarul, biograful lui Carol , Eginhard. Pentru a intelege intrarea Italiei in sistemul imperial carolingian este indispensabil sa tinem cont de rolul
Transcript of Europa de la Republica Crestina la Renastere · PDF fileEuropa de la Republica Crestina la...
Europa de la Republica Crestina la RenastereAcest seminar prezinta Europa de la Republica Crestina la Renastere.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 5 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.
ExtrasDupa marile rasturnari provocate de invaziile barbare din secolele IV si V si reunificarea imperialaefectuata de Iustinian, Europa si-a regasit partial stabilitatea doar la sfarsitul secolului VIII. Echilibrulcontinentului s-a refacut datorita consolidarii diverselor stapaniri : regatul francizilor, in zona central-vestica : regatul longobarzilor, stabiliti in zona central-nordica a Peninsulei Italice; Imperiul Roman deRasarit, care guverna sudul Italiei. Pe planul raporturilor politice, caracterul unificator era dat de culturaromano-germana. Unitatea culturala si civila a fost mentinuta prin intermediul bisericii, actiunea deevanghelizare inceputa de biserica si continuata de diferiti monarhi, stand la baza formarii si consolidariiunei identitati europene comune. Fuziunea intre istoria germanica si inca viile traditii romane a fostfavorizata de succesul stapanirii francilor, cea mai solida formatiune statala formata in Europa dupaprabusirea Imperiului Roman de Apus. Regele Clovis a fost cel care a imprimat o coeziune politica francilor:cuceririle militare ale fondatorului dinastiei merovingiene au folosit fie sa unifice Franta , fie sa extindateritoriile regatului spre Germania. La moartea sa(551) , stapanirea a fost impartita intre fii, in patru zone :Austrasia, Neustrasia, Burgundia si Aquitania. Fragmentarea regatului in state autonome si rivale a fosturmarea asprelor contraste interne, care au dus la un vid de putere si la slabirea dinastiei merovingiene.Ca urmare, au capatat o tot mai mare importanta aristocratia militara care a jucat rolul de conducator al,,maestrilor palatului”, chiar si in conditiile izbucnirii unui razboi. Uneia dintre aceste familii din aristocratiamilitara , aceia a pepinizilor (carolingieni) , i s-a atribuit titlul de rege al francilor in 751 , anul incoronarii luiPepin cel Scurt. Pepin si-a intarit prestigiul aliindu-se cu Biserica de la Roma si trimitand la Curte o vastaretea de clientele armate , care s-a format de ceva timp in Franta prin raporturi de fidelitate personala siasistenta reciproca a Coroanei (vasalitate) Victoriile asupra arabilor , xaxonilor si longobarzilor aureprezentat incununarea unor astfel de alegeri si premiza acelei unificari a Europei franco-germano-romane , pe care fiul Carol cel Mare , rege al francilor intre 771-814, a dus-o la implinire.
Nasterea unui imperiu crestin
La inceputul secolului IX, regatul francilor care se intindea de la Elba si Dunare pana la Marca Hispanica sisudul Italiei , s-a transformat intr-un vast imperiu crestin. Un eveniment precis a confirmat aceastatranzitie: in noaptea de Craciun din anul 800, in timp ce in bazilica din San Pietro , in prezenta regeluicarolingian, se tinea slujba , papa Leon al III-lea la incoronat pe Carol cel Mare. Din acel moment, regelefrancilor devine imparatul romanilor , titlu care nu a fost niciodata acordat vreunui suveran dupa sfarsitulImperiului Roman de Apus si pe care doar imparatul Bizantului avea dreptul sa-l propuna.
Carol cel Mare vroia sa armonizeze multiplele traditii si structuri politice care se intalneau in imperiu :aceasta propunere explica, de exemplu , alegerea unei curti itinerante care sa urmeze deplasarileimparatului si care sa nu privilegieze rolul unui singur oras : capitala.
Aceasta nu impiedica ca Aachen , loc preferat a lui Carol , sa devina principalul centru al culturiicarolingiene si al renasterii intelectuale a Europei Aici s-a fondat asa numita Scoala Palatina , care aadunat studenti din toata Europa: monarhul si marele erudit Alcuin de York, director al scolii din 781 ,istoricul Paul Diaconul si cronicarul, biograful lui Carol , Eginhard.
Pentru a intelege intrarea Italiei in sistemul imperial carolingian este indispensabil sa tinem cont de rolul
asumat de biserica in randuielile politice si sociale ale peninsulei. Pontiful Grigore cel Mare (592-604) atransformat biserica intr-o putere politica. Resursele economice le-au permis sa restaureze un oras in ruine, cum era Roma la sfarsitul secolului VI , si sa acorde ajutor populatiilor care in rasturnarile acelei perioadetraiau in conditii de o mare precaritate. Papa reprezenta acum o forta politica capabila sa modificeechilibrele intre state diferite. Diplomatia pontifa a fost defapt capabila sa gestioneze raporturile culongobarzii , pe de o parte si pe de alta sa creeze legaturi puternice cu regii francilor.
In 751 , Papa Stefan al II-lea ( sau al III-lea, conform faptului ca omonimul predecesor a murit inainte de a ficonsacrat papa), temandu-se ca longobarzii ar fi putut sa cucereasca toata Italia si sa ameninte astfelautonomia bisericii , s-a decis sa ceara ajutor francilor. Condusi de regele Pepin si de fiul Carol cel Mare ,francii au descins in Italia, alungandu-i pe longobarzii din Ravena si din imprejurimi. Acel teritoriu a fostincredintat papei ca patrimoniul de la San Pietro, devenind nucleul originar al statului bisericii.
Cu infrangerea definitiva a longobarzilor (774), o zona ampla a Italiei a intrat in Imperiul Carolingian. Auramas pe dinafara Ducatul Benevento , care si-a pastrat independenta , transformandu-se in principat ,aria bizantina (Calabria, o parte a Pugliei, Sicilia, Sardinia si Venetia) si Patrimoniul de la San Pietro.
Unitatea marelui imperiu carolingian si organizarea sa administrativa bazata pe divizarea in marci(provincii limitrofe) si comitate a fost compromisa de actiunea a doua forte centrifuge interne: putereaaristocratiei militare , cu achizitionarea unor functii civile de tip nobil (exercitiul justitiei si controlulterenurilor agricole) , si procesul de ,,inmugurire” a regatelor minore , nascute din conflictul de succesiuneintre Ludovic cel Pios , fiul lui Carol cel Mare. Tratatul de la Verdun (843) a stabilit formarea de regatedinstincte : Franta, Bourgogne, Italia, Germania.
La apusul primului mileniu d.Hr. , Sfantul Imperiu Roman de natiune germana unea la olalta teritoriiitaliene si germane asupra carora stapanea puterea lui Otto I de Saxonia.
Europa crestina
Caderea Imperiului Roman de Apus si numeroasele invazii ale barbarilor reamintesc de problemele cu carese confrunta Europa intre secolele IV-V , probleme pe care istoriografia traditionala le-a interpretat caelemente de discriminare intre perioada antica si evul mediu In schimb , cine a inteles dincolo de istoriapolitica si militara , sau mai bine, a inceput sa simta pulsul profund al unei faze de tranzitie , atat deprofund marcata de rupturi radicale, a observat in procesul de consolidare institutionala si de iradieresociala cheia transformarii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Documentul complet de 5 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro
Imagini din documentul complet:
Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro
