DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

DEPARTAMENTUL TEMATIC B: POLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE

CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

COMPONENTA CULTURA A PROGRAMULUI EUROPA CREATIVĂ

2014-2020

SINTEZĂ

Rezumat Această notă oferă un comentariu analitic, conceptual și politic asupra componentei Cultura, propusă în programul Europa creativă. Nota include toate comentariile disponibile privind programul, aparținând și surselor oficiale și unei game largi de factori interesați, inclusiv rezultatele publicate ale consultărilor și ale discuțiilor ulterioare cu actorii-cheie din domeniu, desfășurate de echipa de cercetare IMO. Se pune accent atât pe plauzibilitatea, cât și pe pertinența arhitecturii generale a politicii, precum și pe punctele-cheie care reprezintă, în opinia generală, motive de preocupare.

IP/B/CULT/FWC/2010-001/LOT4/C1/SC2 Septembrie 2012 PE 495.825 RO

Acest document a fost solicitat de Comisia pentru cultură şi educaţie a Parlamentului European. AUTORI IMO - Institutul pentru Relaţii Internaţionale: Colin Mercer, Nina Obuljen, Jaka Primorac, Aleksandra Uzelac. ADMINISTRATOR RESPONSABIL Ana Maria Nogueira Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune Parlamentul European B-1047 Bruxelles E-mail: poldep-cohesion@europarl.europa.eu ASISTENŢĂ EDITORIALĂ Lyna Pärt VERSIUNI LINGVISTICE Original: EN Traduceri: DE, FR DESPRE EDITOR Pentru a contacta Departamentul tematic B sau pentru a vă abona la buletinul lunar al acestuia, vă rugăm să contactaţi: poldep-cohesion@europarl.europa.eu Manuscris finalizat în septembrie 2012. Bruxelles, © Uniunea Europeană, 2012. Acest document este disponibil pe Internet, la următoarea adresă: http://www.europarl.europa.eu/studies CLAUZĂ DE RESPONSABILITATE Opiniile exprimate în acest document sunt responsabilitatea autorului şi nu reprezintă neapărat poziţia oficială a Parlamentului European. Reproducerea şi traducerea documentului pentru scopuri necomerciale sunt permise, cu condiţia ca sursa să fie menţionată şi editorul să fie anunţat în prealabil şi să primească o copie a materialului.

Componenta Cultura a Programului Europa Creativă 2014-2020 ____________________________________________________________________________________________________________________

3

LISTA ABREVIERILOR

PCC Punct de contact cultural

SCC Sector creativ și cultural

DG Direcție generală

EACEA Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

UE Uniunea Europeană

PIB Produsul Intern Brut

IMO Institutul pentru Relații Internaționale, Zagreb, Croația

CFM Cadrul financiar multianual

SM Statul membru

MDC Metoda deschisă de coordonare

Departamentul tematic B: Politici structurale şi de coeziune ____________________________________________________________________________________________________________________

4

SINTEZĂ

Context Contextul acestei note îl constituie solicitarea Comisiei pentru cultură și educație (CULT) din cadrul Parlamentului European a unor comentarii de specialitate cu privire la caracterul și implicațiile noului program-cadru propus „Europa creativă”, aflat în prezent în examinare la Consiliu și Parlament, atât pentru componentele Cultura deja stabilite, cât și pentru cele propuse, în contextul dezbaterilor ulterioare referitoare la propunerea Comisiei Europene privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 și Strategia Europa 2020. Parlamentul a identificat o serie de preocupări în cursul deliberărilor, consultărilor și cercetărilor, inclusiv, în primul rând, fuzionarea propusă a componentelor Cultura și Media și problemele ulterioare legate de echilibrarea politicilor și a finanțării pentru operatorii culturali subvenționați și comerciali. În strânsă legătură cu aceste aspecte, se află preocupările legate de caracterul mecanismului financiar propus, tranziția de la subvenționare la o orientare asupra investițiilor, cu lipsa (sau pierderea) egalității în ceea ce privește recunoașterea și tratamentul operatorilor culturali mai mici, implicațiile pentru punctele de contact culturale (PCC) și Birourile Media din cadrul noilor Birouri „Europa creativă” și, nu în ultimul rând, implicațiile pentru politica de cooperare transnațională, într-un context reglementat de metoda deschisă de coordonare. În acest context, Comisia CULT a Parlamentului a solicitat Institutului de Relații Internaționale (IMO) să furnizeze observații și analize pentru ca Parlamentul să fie informat cu privire la implicațiile propunerii pentru componenta Cultura - avantajele, inconvenientele, perspectivele și riscurile sale - și pentru ca acesta să se poată sprijini pe comentariile, analizele și recomandările respective, în cursul deliberărilor sale. Documentul prezintă rezultatul acestor cercetări și este compus dintr-o analiză critică a propunerii la primul capitol, o analiză aprofundată a implicațiilor propunerii pentru diverși factori interesați la al doilea capitol, reflecții privind programul la al treilea capitol și, la al patrulea capitol, o serie de recomandări care ar trebui avute în vedere la adoptarea măsurilor. Acest rezumat reunește o vedere de ansamblu, analiza și recomandările, sintetizându-le pentru a facilita lectura.

Prezentare generală a propunerii de program „Europa creativă” „Europa creativă” este o propunere privind un program-cadru unic care să reunească, atât în ceea ce privește politicile, cât și resursele, componentele care au fost până acum distincte, deși înrudite, respectiv componenta „cultură” și componenta „media” din activitățile de bază ale Comisiei în domeniul cultural. Programul-cadru urmărește, de asemenea, crearea unei arhitecturi transsectoriale de politici și sprijin, propunând un nou mecanism financiar pentru întregul sector cultural și creativ (SCC), definit în documentele de referință și cele de lucru, precum și la articolul 2 („Definiții”) al propunerii de regulament a Consiliului și Parlamentului. Factorii interesați au primit propunerea ca, pe de o parte, o simplificare binevenită a măsurilor, prin furnizarea unui „ghișeu unic”, pentru a relua termenii Comisiei Europene, pentru toate activitățile culturale ale Comisiei și, pe de altă parte, ca o mișcare derutantă și, eventual, amenințătoare, deoarece nu oferă detalii privind aplicarea, gestiunea și bugetul, generând, prin urmare, preocupări și temeri legate de implicațiile sale, în special în rândul operatorilor mai mici ai SCC. Temerile sunt legate, în special, de mecanismul financiar și orientarea acestuia mai degrabă către investiții, decât spre o strategie de subvenționare.

Componenta Cultura a Programului Europa Creativă 2014-2020 ____________________________________________________________________________________________________________________

5

Aceste dispoziții au generat preocupări privind egalitatea în ceea ce privește recunoașterea, respectul și tratamentul operatorilor referitor la resurse și politici. Nota evocă aceste preocupări în primul capitol, apoi le analizează în detaliu la al doilea capitol. În ceea ce privește propunerea de a aloca un buget de 1,8 miliarde euro pentru 2014-2020 (o creștere de 37%), care a făcut senzație la nivelul Uniunii și pe plan internațional când a fost anunțată, nota invită la prudență și modestie și situează această creștere în contextul bugetului general propus pentru Uniunea Europeană. În această lumină, propunerea de program „Europa creativă” are alocată doar 0,002% din bugetul total propus. Acest buget este, de asemenea, analizat în lumina indicatorilor publicați privind sfera și caracterul SCC, a contribuției acestuia la ocuparea forței de muncă și la PIB, înainte de a examina contribuția sa la coeziune, la obiectivele strategiilor regionale și digitale, precum și la obiectivul general al Strategiei Europei 2020 de „creștere inteligentă, durabilă, incluzivă.” În analiza noastră a propunerii de program, atragem atenția asupra următorilor factori și chestiuni care sunt cruciale pentru evaluarea sa adecvată:

contextul mai larg al politicii în care trebuie situată;

arhitectura generală a politicii și fezabilitatea operațională a propunerii;

condițiile participării factorilor interesați.

Contextul mai larg al politicii Contextul mai larg al politicii în care se situează propunerea „Europa creativă” se caracterizează printr-o poziționare nouă, mai strategică și mai structurată a culturii, prin utilizarea unor termeni și concepte, precum „economie creativă”, „ecosistem creativ” etc., în contextul unei economii mondiale și digitale, bazate din ce în ce mai mult pe cunoștințe și conținut. În contextul UE, acest fapt apropie cultura și creativitatea, în politică și termeni operaționali, de strategii înrudite, mult mai largi, în domenii precum coeziunea și incluziunea, inovarea, agendele digitale și regionale.

Având în vedere aceste elemente, principalele recomandări de acțiune în această privință sunt:

acceptarea fuzionării propuse a celor trei programe actuale, monitorizând-o însă cu atenție;

asigurarea egalității în ceea ce privește recunoașterea, respectul și tratamentul operatorilor nonprofit și a operatorilor comerciali din SCC;

continuarea cercetărilor cu privire la caracterul, sfera și impacturile SCC, în contextul crizei financiare de după 2007-2008;

sprijinirea propunerii de creștere a bugetului și plasarea acesteia în contextul bugetar și economic adecvat, solicitând informații suplimentare Comisiei cu privire la alocările precise prevăzute pentru cele trei componente propuse și funcțiile acestora, în special pentru Birourile „Europa creativă” și inițiativele de cooperare culturală transnațională.

Departamentul tematic B: Politici structurale şi de coeziune ____________________________________________________________________________________________________________________

6

Arhitectura politicii şi fezabilitatea propunerii

Parlamentul ar trebui să recunoască sprijinul larg, acordat de toate comunitățile factorilor interesați, propunerii de program-cadru pentru un domeniu atât de strategic și de creator de sinergii, cum este cultura, în contextul obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, în special, al temei sale centrale privind „creșterea inteligentă, durabilă, incluzivă”.

În acest context, salutând obiectivul declarat al stabilirii unor „noi obiective și priorități refocalizate pentru a se potrivi mai bine cu realitatea sectorului cultural, precum și simplificarea instrumentelor actuale” și recunoscând îmbunătățirile făcute propunerii de regulament în cursul Președinției daneze, principalele recomandări pentru examinare și luarea unor măsuri sunt:

asigurarea unui echilibru adecvat al resurselor, având în vedere valorile economice și intrinsece ale culturii și recunoscând noile cadre conceptuale, analitice și politice care sunt disponibile în acest sens;

asigurarea continuității și a stabilității în finanțarea și sprijinul candidaților, inclusiv prin cofinanțare și rolul statelor membre (SM) în MDC;

abordarea imediată a preocupărilor cu privire la fuzionarea propusă a componentelor cultură și media, a PCC și a Birourilor Media, prin furnizarea unor informații detaliate privind proiectele și alocările bugetare;

mai multe detalii cu privire la aspectele operaționale și financiare ale mecanismului financiar propus și, în special, privind relația sa cu Fondul European de Investiții și cu băncile; precum și

comunicarea mai multor detalii privind proiectele legate de componenta transnațională din cadrul componentei transsectoriale, inclusiv cu privire la obiectivele, gestiunea programelor și bugetul.

Condiţiile participării factorilor interesaţi

Se afirmă deseori că suntem cu toți factori implicați în cultură și acest fapt apare cu cea mai mare claritate în actualul context economic și politic al UE. În acest context, propunerea „Europa creativă” și promotorul său principal în cadrul Comisiei, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA), trebuie să acorde o atenție deosebită condițiilor actuale ale participării factorilor interesați. Propunerea de program și programul în sine trebuie:

să furnizeze explicații, definiții, argumente clare pentru elementele-cheie ale propunerii subliniate în această notă ca reprezentând o preocupare imediată și urgentă pentru factorii interesați;

să stabilească un larg proces consultativ cu factorii interesați (nu doar cu operatorii culturali) cu privire la monitorizarea și evaluarea continuă, precum și cu privire la stabilirea reperelor și a indicatorilor de performanță;

să instituie sau să consolideze mecanismele și procesele care permit reunirea, la scara Uniunii și în cadrul MDC, a politicilor și a programelor privind SCC;

să inițieze o cartografiere permanentă calitativă și cantitativă a SCC, cu organismele și agențiile care au competențe de cercetare la nivelul UE și al statelor membre;

Componenta Cultura a Programului Europa Creativă 2014-2020 ____________________________________________________________________________________________________________________

7

să continue activitatea de rafinare a indicatorilor cantitativi și calitativi, de performanță, contribuție, impact etc., în colaborare cu agențiile relevante naționale și internaționale, inclusiv Consiliul Europei.

Comentarii finale

Obiectivele generale și ambițiile propunerii „Europa creativă” sunt conforme scopurilor și obiectivelor Strategiei Europa 2020 și răspund, în termeni generali, realităților unei economii creative globalizate și din ce în ce mai digitalizate. Constatăm totuși că „Europa creativă” nu menționează Strategia Europa 2020 decât o dată în descrierea sa. Strategia Europa 2020 folosește cuvântul „cultural” o singură dată, iar cuvântul „creativ” nu e menționat deloc. Nu așa se creează sinergii inteligente și durabile, nu așa se conectează și se armonizează politicile în astfel de documente-cadru la nivel înalt. Prin urmare, mai sunt multe de făcut în acest scop. Sunt necesare mai multe informații și precizări, în special în cele două domenii-cheie care sunt (i) filozofia de abordare a chestiunilor fundamentale legate de egalitatea în ceea ce privește recunoașterea, respectul și tratamentul diverșilor factori interesați și (ii) justificările, detaliile operaționale și alocările bugetare pentru măsurile-cheie propuse.

Parlamentul European ar putea să se folosească de recomandările prezentate pentru a arăta punctele slabe ale propunerii și a sugera modalități de remediere. S-ar putea, de asemenea, folosi de această ocazie pentru a iniția o dezbatere fundamentală cu privire la natura economiei creative/a ecosistemului creativ și la implicațiile sale pentru o creștere inteligentă, durabilă, incluzivă în viitor, atât pentru UE, cât și pentru statele membre, într-o lume globalizată și digitalizată, care, deși prezintă numeroase amenințări pentru identitățile și piețele europene, oferă, de asemenea, numeroase noi oportunități.