CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012al Colegiului Medicilor din RomniaEMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012

CAP. I Principiile fundamentale ale exercitrii profesiei de medic

ART. 1 Scopul i rolul profesiei medicale ntreaga activitate profesional a medicului este dedicat exclusiv aprrii vieii, sntii i integritii fizice i psihice a fiinei umane. ART. 2 Nediscriminarea Actul profesional i ntreaga activitate a medicului se va exercita, respectiv desfura, fr niciun fel de discriminare inclusiv n ceea ce privete starea de sntate sau ansele de vindecare ale pacientului. ART. 3 Respectul demnitii fiinei umane n toate situaiile actul profesional, n oricare form sau modalitate s-ar desfura, se va face cu respectarea strict a demnitii umane ca valoare fundamental a corpului profesional. ART. 4 Primordialitatea interesului i a binelui fiinei umane n toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui s se asigure c interesul i binele fiinei umane prevaleaz interesului societii ori al tiinei. ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale i a celor de conduit Medicul trebuie s depun toate diligenele i s se asigure c orice intervenie cu caracter medical pe care o execut sau decizie profesional pe care o ia respect normele i obligaiile profesionale i regulile de conduit specifice cazului respectiv. ART. 6 Independena profesional Medicul este dator s struie i s i apere independena profesional, fiind interzis orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raiuni de rentabilitate economic sau de ordin administrativ. ART. 7 Caracterul relaiei medic-pacient Relaia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesional i se va cldi pe respectul acestuia fa de demnitatea uman, pe nelegere i compasiune fa de suferin.

1

ART. 8 Obligaia diligenei de mijloace Medicul i va dedica ntreaga tiin i pricepere interesului pacientului su i va depune toat diligena pentru a se asigura c decizia luat este corect, iar pacientul beneficiaz de maximum de garanii n raport de condiiile concrete, astfel nct starea sa de sntate s nu aib de suferit. ART. 9 Principiul specializrii profesionale Cu excepia unor cazuri de urgen vital, medicul acioneaz potrivit specialitii, competenelor i practicii pe care le are. ART. 10 Respectul fa de confrai De-a lungul ntregii sale activiti, medicul i va respecta confraii, ferindu-se i abinndu-se s-i denigreze ori s aduc critici cu privire la activitatea profesional a acestora.

CAP. II Consimmntul

ART. 11 Acordarea i retragerea consimmntului (1) Nicio intervenie n domeniul sntii nu se poate efectua dect dup ce persoana vizat i-a dat consimmntul liber i n cunotin de cauz. (2) n aceleai condiii, consimmntul se poate retrage n orice moment de persoana vizat. (3) Dispoziiile privind retragerea consimmntului sunt valabile i n ceea ce privete consimmntul exprimat, n condiiile legii, de alt persoan sau instituie dect persoana respectiv. ART. 12 Consimmntul n cazul minorilor (1) Atunci cnd, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimi la o intervenie, aceasta nu se poate efectua fr acordul reprezentantului su, autorizarea unei autoriti sau a unei alte persoane ori instane desemnate prin lege. (2) Medicul, n funcie de vrsta i gradul de maturitate a minorului i numai strict n interesul acestuia, poate lua n considerare i prerea minorului. ART. 13 Consimmntul persoanelor fr capacitatea de a consimi Atunci cnd, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimi la o intervenie, aceasta nu se poate efectua fr acordul reprezentantului su ori fr autorizarea unei autoriti sau a unei persoane ori instane desemnate prin lege. ART. 14 Informarea prealabil i adecvat a persoanei (1) Medicul va solicita i va primi consimmntul numai dup ce, n prealabil, persoana respectiv sau cea ndreptit s i dea acordul cu privire la intervenia medical a primit informaii adecvate

2

n privina scopului i naturii interveniei, precum i n privina consecinelor i a riscurilor previzibile i n general acceptate de societatea medical. (2) Pe ct posibil, medicul va urmri ca informarea s fie adecvat i raportat persoana care urmeaz s i manifeste consimmntul. ART. 15 Lipsa consimmntului n situaii de urgen Atunci cnd, din cauza unei situaii de urgen, nu se poate obine consimmntul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenie indispensabil din punct de vedere medical n folosul sntii persoanei vizate. ART. 16 Consimmntul implicit n interesul pacientului sunt valabile i vor fi luate n considerare autorizrile i dorinele exprimate anterior cu privire la o intervenie medical de ctre un pacient care, n momentul noii intervenii, nu este ntr-o stare care s i permit s i exprime voina sau dac prin natura sa actul medical are o succesiune i o repetabilitate specific.

CAP. III Secretul profesional i accesul la datele referitoare la starea de sntate

ART. 17 Secretul profesional Medicul va pstra secretul profesional i va aciona n acord cu dreptul legal al fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul de vedere al informaiilor referitoare la sntatea sa. ART. 18 ntinderea obligaiei de pstrare a secretului profesional (1) Obligaia medicului de a pstra secretul profesional este opozabil inclusiv fa de membrii familiei persoanei respective. (2) Obligaia medicului s pstreze secretul profesional persist i dup ce persoana respectiv a ncetat s i fie pacient sau a decedat. ART. 19 Transmiterea datelor referitoare la sntatea persoanei Medicul, la solicitarea persoanei n cauz, o va informa pe aceasta sau pe persoana desemnat de aceasta cu privire la orice informaie pe care o deine referitoare la starea de sntate a persoanei n cauz. ART. 20 Derogri de la regula pstrrii secretului profesional Derogrile de la dreptul fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul de vedere al informaiilor referitoare la sntate sunt numai cele prevzute n mod expres de lege.

3

CAP. IV Reguli generale de comportament n activitatea medical

ART. 21 Comportamentul profesional i etic (1) Medicul trebuie s fie un model de comportament profesional i etic, fiind n permanen preocupat de creterea nivelului su profesional i moral, a autoritii i prestigiului profesiunii medicale. (2) Comportamentul profesional implic, fr a se limita la, preocuparea constant i permanent a medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educaie medical continu, a celor mai noi descoperiri, procedee i tehnici medicale asimilate i agreate de comunitatea medical. ART. 22 Fapte i acte nedeontologice Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitrii profesiei de medic, n special, urmtoarele acte: a) practicarea eutanasiei i eugeniei; b) cu excepia situaiilor prevzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordrii serviciilor medicale; c) abandonarea unui pacient fr asigurarea c acesta a fost preluat de o alt unitate medical sau de un alt medic ori c beneficiaz de condiii adecvate situaiei n care se afl i strii sale de sntate; d) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate tiinific sau neacceptate de comunitatea medical, cu risc pentru pacient; e) cu excepia urgenelor vitale, exercitarea profesiei medicale n condiii care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical; f) emiterea unui document medical de complezen sau pentru obinerea unui folos nelegal sau imoral; g) emiterea unui document medical pentru care nu exist competen profesional; h) atragerea clientelei profitnd de funcia ocupat sau prin intermediul unor promisiuni oneroase i neconforme cu normele publicitii activitilor medicale; i) folosirea, invocarea sau lsarea impresiei deinerii unor titluri profesionale, specialiti ori competene profesionale neconforme cu realitatea; j) nclcarea principiilor fundamentale ale exercitrii profesiei de medic. ART. 23 Atingeri ale independenei profesionale Constituie o atingere grav adus caracterului independent al profesiei medicale urmtoarele acte: a) cu excepia situaiilor prevzute de lege i cu anunarea prealabil a organelor profesiei, asocierea sau colaborarea, sub orice form i orice modalitate, direct ori indirect, dintre un medic i o persoan care produce sau distribuie medicamente;

4

b) reclama, n orice mod, la medicamente, aparatur medical sau alte produse de uz medical; c) implicarea, direct sau indirect, n distribuia de medicamente, dispozitive medicale, aparatur medical sau de alte produse de uz medical; d) nclcarea principiului transparenei n relaia cu productorii i distribuitorii de medicamente i produse medicale; e) primirea unor donaii sub form de cadouri n bani sau n natur ori alte avantaje, a cror valoare le face s i piard caracterul simbolic i care influeneaz actul medical, de la una dintre entitile prevzute la lit. a)-c). ART. 24 Caracterul nemediat al relaiei medic-pacient Cu excepia unor situaii obiectiv excepionale i imposibil de nlturat, orice decizie medical se va baza n primul rnd pe examinarea personal i nemediat a pacientului de ctre medicul respectiv. ART. 25 Limitele angajamentului profesional (1) n orice situaie, angajamentul profesional al medicului nu poate depi competena profesional, capacitatea tehnic i de dotare a cabinetului sau a unitii sanitare ori baza material afectat, inclusiv prin convenii sau colaborri ferme cu alte uniti sanitare. (2) Dac medicul nu are suficiente cunotine ori experiena necesar pentru a asigura o asisten medical corespunztoare, acesta va solicita un consult adecvat situaiei sau va ndruma bolnavul ctre un astfel de consult la o alt unitate medical. Aceleai dispoziii se vor aplica i n cazul n care dotarea tehnic i material a unitii n care are loc consultul sau intervenia medical nu este adecvat consultului, stabilirii diagnosticului sau interveniei medicale. ART. 26 Diligena de claritate Medicul care a rspuns unei solicitri cu caracter medical se va asigura c persoana respectiv a neles pe deplin prescripia, recomandarea sau orice alt cerin a medicului, precum i cu privire la faptul c pacientul este, dup caz, preluat de o alt unitate medical ori n supravegherea altui specialist n domeniu. ART. 27 Colaborarea cu ali specialiti n situaia n care pacientul a fost preluat sau ndrumat ctre un alt specialist, medicul va colabora cu acesta din urm, punndu-i la dispoziie orice fel de date sau informaii cu caracter medical referitoare la persoana n cauz i informndul cu privire la orice alt chestiune legat de starea de sntate a acesteia. ART. 28 Consultul n echip n situaia n care este necesar, medicul, cu consimmntul pacientului sau, dup caz, al persoanei respectiv instituiei abilitate, va solicita prerea unuia sau mai multor medici, cu care se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate msuri n interesul pacientului.

5

ART. 29 Luarea deciziei i comunicarea ei (1) n cazul unui consult organizat de ctre medicul curant n condiiile art. 27, luarea i comunicarea deciziei finale aparine medicului care l-a organizat. (2) Dac opinia majoritii medicilor participani la un consult organizat n condiiile art. 27 difer de a medicului care a organizat consultul, pacientul ori, dup caz, instituia sau persoana abilitat vor fi informai. ART. 30 Dreptul la o a doua opinie medical n toate situaiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obine o a doua opinie medical. ART. 31 Actul medical de la distan Investigaia ori intervenia medical la distan, n oricare dintre formele i modalitile existente, este permis numai n situaia n care pacientul este asistat nemijlocit de ctre medicul su, iar scopul investigaiei i procedurilor la care este supus pacientul este acela de a ajuta medicul s determine diagnosticul, s stabileasc tratamentul sau s ntreprind orice alt msur medical necesar finalizrii actului medical sau interveniei medicale n cazul operailor. Excepie fac situaiile de urgen. ART. 32 Finalizarea obligaiei asumate (1) Medicul se va asigura c pacientul a neles natura i ntinderea relaiei medic-pacient, c are o ateptare corect cu privire la rezultatele actului medical i la serviciile medicale pe care acesta urmeaz s le primeasc. (2) Odat ncheiat nelegerea medic-pacient, medicul este inut s duc la ndeplinire toate obligaiile asumate, aa cum rezult ele din nelegerea prilor sau din obiceiurile i cutumele profesiei medicale. ART. 33 Refuzul acordrii serviciilor medicale (1) Refuzul acordrii asistenei medicale poate avea loc strict n condiiile legii sau dac prin solicitarea formulat persoana n cauz i cere medicului acte de natur a-i tirbi independena profesional, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conform cu principiile fundamentale ale exercitrii profesiei de medic, cu scopul i rolul social al profesiei medicale. (2) n toate cazurile, medicul i va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului su, se va asigura c prin refuzul acordrii serviciilor medicale viaa sau sntatea persoanei n cauz nu sunt puse n pericol i, n msura n care refuzul este bazat pe nclcarea convingerilor sale morale, va ndruma persoana n cauz spre un alt coleg sau o alt unitate medical.

6

CAP. V Activitile conexe actului medical

ART. 34 Legalitatea i realitatea coninutului documentelor medicale Medicul va elibera persoanelor ndreptite numai documentele permise de lege i care atest realitatea medical aa cum rezult aceasta din datele i informaiile pe care medicul le deine n mod legal ori aa cum a rezultat ea n urma exercitrii profesiei cu privire la persoana respectiv. ART. 35 Conformitatea documentului medical cu specialitatea medical (1) Documente medicale referitoare la starea de sntate a pacientului, ntocmite de medic n urma exercitrii personale a profesiei, vor fi n limita specialitii i competenelor profesionale ale medicului respectiv. (2) Orice activitate medical se va consemna n documente adecvate nregistrrii activitii respective. ART. 36 Obligaii referitoare la sntatea public (1) Medicul are obligaia profesional i legal s se ngrijeasc de respectarea regulilor de igien i de profilaxie. n acest scop, ori de cte ori are ocazia i este cazul, el va semnala persoanelor respective responsabilitatea ce le revine acestora fa de ei nii, dar i fa de comunitate i colectivitate. (2) Medicul are obligaia moral de a aduce la cunotin organelor competente orice situaie de care afl i care reprezint un pericol pentru sntatea public. ART. 37 Semnalarea erorilor profesionale (1) Medicul care ia cunotin despre fapte care, n opinia lui, ar putea constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medical medicul autor al faptei. (2) Dac eroarea nu este corectat ori apreciaz c nu s-au ntreprins toate msurile adecvate situaiei, medicul va informa n mod ct mai detaliat organismele corpului profesional i, cu excepia situaiilor prevzute de lege, nu va face publice datele dect dup ce corpul profesional s-a pronunat. ART. 38 Primordialitatea concilierii n orice situaie litigioas ori divergen profesional, naintea oricrui demers public este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional. ART. 39 Obligaia de sprijin reciproc i de loialitate n toate situaiile i mprejurrile legate de exercitarea obligaiilor profesionale, medicii i vor acorda sprijin reciproc i vor aciona cu loialitate unul fa de cellalt. Obligaia de sprijin i loialitate subzist i fa de corpul profesional i organismele sale.

7

CAP. VI Cercetarea medical

ART. 40 Principiul legalitii i eticii cercetrii medicale Orice activitate de cercetare medical va fi efectuat cu respectarea strict a principiilor fundamentale ale exercitrii profesiei de medic, n respect deplin fa de fiina i de specia uman i cu respectarea strict a condiiilor prevzute de lege i normele profesiei. ART. 41 Cercetarea pe fiina uman Cercetarea pe fiina uman are caracter de excepie i poate fi fcut numai dac, n mod cumulativ, sunt ntrunite urmtoarele condiii: a) nu exist nicio metod alternativ la cercetarea pe fiine umane, de eficacitate comparabil; b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproporionate n comparaie cu beneficiile poteniale ale cercetrii; c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instana sau autoritatea competent dup ce a fcut obiectul unei examinri independente asupra pertinenei sale tiinifice, inclusiv al unei evaluri a importanei obiectivului cercetrii, precum i al unei examinri pluridisciplinare a acceptabilitii sale pe plan etic; d) persoana pe care se fac cercetri este informat asupra drepturilor sale i asupra garaniilor prevzute prin lege pentru protecia sa; e) consimmntul a fost dat n mod expres, specific i a fost consemnat n scris. Acest consimmnt poate fi retras n orice moment, n mod liber. ART. 42 Cercetarea pe persoana fr capacitatea de a consimi Nu poate fi desfurat activitate de cercetare tiinific medical pe o persoan care nu are capacitatea de a consimi dect dac sunt ntrunite cumulativ condiiile urmtoare: a) sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 41 lit. a)-d); b) rezultatele cercetrii au potenialul de a produce beneficii reale i directe pentru sntatea sa; c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabil pe subieci capabili s i dea consimmntul; d) autorizarea necesar prevzut la art. 41 lit. c) a fost dat specific i n scris; e) persoana n cauz nu are obiecii. ART. 43 Diligena medicului Medicul este dator s depun toat diligena i s struie pentru lmurirea tuturor mprejurrilor de fapt i de drept atunci cnd este implicat ntr-o activitate de cercetare medical. n caz de nevoie, pentru lmurirea deplin, medicul este dator s solicite sprijinul organismelor profesiei medicale.

8

ART. 44 Intervenia asupra persoanei Nicio persoan nu va putea fi supus experienelor, testelor, prelevrilor, tratamentelor sau altor intervenii n scop de cercetare dect n condiiile expres i limitativ prevzute de lege. ART. 45 Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori n via (1) Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori n via se fac exclusiv n cazurile i condiiile prevzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil i expres al acestora i numai dup ce persoana respectiv a fost informat, n prealabil, asupra riscurilor interveniei. n toate cazurile, pn n momentul prelevrii, donatorul poate reveni asupra consimmntului dat. (2) n afara cazurilor expres prevzute de lege, este interzis prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman de la minori, precum i de la persoane aflate n via, dar lipsite de discernmnt din cauza unui handicap mintal, unei tulburri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar. ART. 46 Prelevarea de organe, esuturi i celule umane de la persoane decedate Prelevarea de organe, esuturi i celule umane, n scop terapeutic sau tiinific, de la persoane decedate se efectueaz numai n condiiile prevzute de lege, cu acordul scris, exprimat n timpul vieii, al persoanei decedate sau, n lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil i expres dat, n ordine, de soul supravieuitor, de prini, de descendeni ori, n sfrit, de rudele n linie colateral pn la gradul al patrulea inclusiv. ART. 47 Limitri ale cercetrii medicale Sunt contrare scopului i rolului profesiei de medic urmtoarele activiti n domeniul cercetrii medicale: a) orice intervenie medical asupra caracterelor genetice prin care se urmrete modificarea descendenei unei persoane. Excepie fac situaiile care privesc prevenirea i tratamentul unor maladii genetice, situaie n care se vor obine toate autorizrile adecvate; b) orice intervenie prin care se urmrete crearea unei fiine umane genetic identic cu alt fiin uman vie sau moart; c) crearea de embrioni umani n scopuri de cercetare; d) orice intervenie de natur a determina sexul viitorului copil. Excepie fac situaiile n care n mod obiectiv este necesar determinarea sexului n scopul evitrii unei boli ereditare grave legate de sexul viitorului copil; e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane n alt scop dect medical i strict n condiiile i procedurile legale; f) orice intervenie prin care s-ar urmri sau s-ar determina selecia persoanelor ori s-ar aduce atingere speciei umane; g) participarea sau implicarea ntr-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale genetice altfel dect n cadrul

9

unei proceduri judiciare penale ori civile sau n scopuri strict medicale ori de cercetare tiinific, ambele efectuate strict n condiiile legii; h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepia cazurilor expres prevzute de lege.

CAP. VII Publicitatea activitilor medicale

ART. 48 Scopul publicitii (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinat s asigure publicului informaii cu privire la activitatea desfurat de acestea. (2) Publicitatea trebuie s fie veridic, neneltoare, s respecte secretul profesional i s fie realizat cu demnitate i pruden. (3) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate meniunile laudative sau comparative i toate indicaiile referitoare la identitatea pacienilor sunt interzise. (4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclam n scopul dobndirii de clientel. ART. 49 Mijloacele de publicitate (1) Formele de exercitare a profesiei de medic pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: a) plasarea unei firme; b) anunuri de publicitate, potrivit prezentului cod de deontologie medical; c) anunuri i meniuni n anuare i cri de telefon; d) invitaii, brouri i anunuri de participare la conferine, colocvii etc., profesionale i de specialitate; e) coresponden profesional i cri de vizit profesionale; f) adres de internet. (2) Nu este permis utilizarea urmtoarelor mijloace de publicitate: a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reedina unei persoane sau ntr-un loc public; b) propunerea personalizat de prestri de servicii efectuat de o form de exercitare a profesiei, fr ca aceasta s fi fost n prealabil solicitat n acest sens, indiferent dac aceasta este fcut sau nu n scopul racolrii de pacieni; c) acordarea de consultaii medicale realizate pe orice suport material, precum i prin orice alt mijloc de comunicare n mas, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepia acelora avizate de Colegiul Medicilor din Romnia sau de alte organisme acreditate de acesta n acest scop. (3) n cadrul apariiilor n mediile de informare, medicul va putea prezenta procedee de diagnostic i tratament, tehnici medicale specifice ori alte procedee i mijloace de investigare, dar nu va putea

10

folosi acest prilej pentru a-i face reclam pentru sine sau pentru orice alt firm implicat n producia de medicamente ori dispozitive medicale. ART. 50 Firma (1) Firma trebuie s aib dimensiunile maxime de 40 x 80 cm i va fi amplasat la intrarea imobilului i/sau a spaiului ocupat n care forma de exercitare a profesiei i are sediul profesional principal sau secundar ori birou de lucru. (2) Firma cuprinde urmtoarele meniuni: a) Colegiul Medicilor din Romnia; b) structura teritorial a Colegiului Medicilor din Romnia; c) denumirea formei de exercitare a profesiei; d) meniuni privind identificarea sediului (etaj, apartament); e) meniuni privind titlurile profesionale, academice, tiinifice, specialitile i competenele medicale; f) meniuni privind sediul principal i sediul secundar. ART. 51 Publicitatea prin mijloacele media (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunuri n mica sau n marea publicitate. (2) Anunurile publicate n anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele i principalele specialiti i competene n care medicii i desfoar activitatea, precum i programul de activitate. ART. 52 Corespondena (1) Corespondena formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: a) numrul de telefon, fax, adresa de internet i adresa electronic (e-mail); b) indicarea sediului principal i, dup caz, a sediului secundar i/sau a altui loc de munc; c) specialitile i competenele medicale; d) titlurile academice, tiinifice sau profesionale; e) sigla formei respective de exercitare a profesiei. (2) Crile de vizit profesionale ale medicului care i desfoar activitatea n cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde meniunile permise corespondenei, precum i calitatea medicului n forma de exercitare a profesiei. ART. 53 Pagina web (1) Medicii, precum i formele de exercitare a profesiei pot avea un website care poate cuprinde meniuni referitoare la activitatea desfurat, precum i pe cele permise corespondenei ori publicitii. (2) Coninutul i modul de prezentare a adresei de internet trebuie s respecte demnitatea i onoarea profesiei, precum i secretul profesional. (3) Pagina web nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclam sau meniune publicitar pentru un produs sau serviciu diferit de activitile pe care are dreptul s le furnizeze medicul sau respectiva form de exercitare a profesiei.

11

(4) Pagina web nu poate conine legturi ctre alte adrese al cror coninut ar fi contrar principiilor eseniale ale profesiei de medic. (5) Pentru realizarea cerinelor menionate la alin. (4), medicul sau forma de exercitare a profesiei deintoare a paginii web trebuie s asigure n mod regulat vizitarea i evaluarea paginilor proprii i a paginilor la care este permis accesul pe baza legturilor realizate prin intermediul adresei proprii i trebuie s dispun fr ntrziere eliminarea lor n cazul n care coninutul i forma acestora sunt contrare principiilor eseniale privind exercitarea profesiei de medic.

CAP. VIII Judecarea cauzelor deontologice

ART. 54 Celeritatea (1) Cercetarea i analiza oricrei sesizri privind existena unei posibile nclcri a dispoziiilor prezentului cod de deontologie medical se fac cu celeritate de ctre persoanele desemnate cu cercetarea faptei ori de ctre cei crora le-au fost solicitate date n legtur cu soluionarea sesizrii, fiind obligate s acioneze cu maxim diligen, netergiversnd sau prelungind realizarea atribuiilor, respectiv comunicarea datelor solicitate. (2) n adresa de solicitare a unor date i informaii necesare soluionrii cauzei disciplinare se va indica data pn la care urmeaz s se fac comunicarea datelor sau informaiilor solicitate. ART. 55 Prezumia de nevinovie (1) Cercetarea i analiza oricrei sesizri se vor face avnd n vedere i respectnd prezumia de nevinovie a medicului. (2) Persoanele desemnate cu cercetarea sesizrii ori membrii comisiei de disciplin vor aciona cu tact i moderaie, fr a se antepronuna sau a emite opinii personale n niciun mod i n niciun sens pe timpul soluionrii sesizrii. ART. 56 Imparialitatea (1) Persoana desemnat cu cercetarea faptei reclamate ori membrii comisiei de disciplin care are/au vreun interes personal n cauz, n orice mod, ori are/au legturi de rudenie cu medicul care face obiectul cercetrii sau cu persoana care a fcut reclamaia l va/vor informa pe preedintele comisiei de disciplin, care va decide, dup caz, meninerea sau nlocuirea persoanei n cauz. (2) Dispoziiile alin. (1) se aplic i n situaia existenei unor situaii conflictuale. (3) Nicio persoan implicat n cercetarea sau soluionarea cauzei disciplinare nu va putea face declaraii publice cu privire la cauza respectiv pn la soluionarea ei definitiv. ART. 57 Contradictorialitatea scris (1) Comisia de disciplin va strui pentru obinerea n scris a poziiei fiecrei pri implicate n cauza disciplinar. (2) Contradictorialitatea oral direct se va desfura doar n condiiile n care pentru soluionarea cauzei este strict necesar,

12

neputndu-se soluiona cauza altfel. n acest caz, preedintele edinei va aciona cu tact i nelegere, fiind interzise adresrile directe ntre persoanele implicate sau emiterea de ctre membrii comisiei de disciplin a unor aprecieri ori opinii n legtur cu cauza respectiv. ART. 58 Expertiza (1) n funcie de cauza supus cercetrii disciplinare, comisia de disciplin poate solicita o expertiz de specialitate de la medici specialiti cu reputaie n domeniu. (2) Dispoziiile art. 55 se aplic i n ceea ce privete experii. ART. 59 Desfurarea audierilor (1) n cauza supus soluionrii, membrii comisiei de disciplin se vor adresa persoanelor audiate exclusiv prin intermediul preedintelui comisiei sau solicitndu-i acestuia permisiunea i exclusiv pentru a-i pune persoanei n cauz ntrebri utile i relevante soluionrii cauzei. (2) Pe timpul audierii este interzis emiterea de ctre membrii comisiei de disciplin a unor opinii personale sau aprecieri de orice natur. n caz de nevoie, preedintele comisiei poate interveni i restabili cadrul decent al audierilor, inclusiv prin suspendarea edinei comisiei.

CAP. IX Dispoziii finale

ART. 60 Aplicarea codului de deontologie medical n timp Cu excepia situaiilor mai favorabile, faptele svrite pn la intrarea n vigoare a prezentului cod de deontologie medical vor fi supuse prevederilor vechiului cod. ART. 61 Data intrrii n vigoare Prezentul cod de deontologie medical intr n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicrii lui n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

___________

13

ETICA MEDICALA. ELEMENTE DE DEONTOLOGIE SI BIOETICA

Prof. univ. dr. George Cristian Curca

Disciplina de Medicina legala si Bioetica

NEVOIA DE MORALITATE IN PRACTICA MEDICALA. ETICA MEDICALA

Teme ale cursului: Ce este morala? Ce este etica medicala? Ce este bioetica? Importanta eticii medicale si a invatamantului de etica medicala. Dualitatea medicului: umanitate-competenta; profesionalism. Ce inseamna a fi competent? Ce inseamna a fi profesionist in medicina? Respectul drepturilor pacientului si responsabilitatea profesionala Independenta profesionala

Morala: se refera la comportamentul pe care il manifesta un om din perspectiva alegerii dintre bine si rau si in respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de comportament

Moral : despre un comportament/raionament, bun, corect, n conformitate cu valorile, factorii culturali (istorie, traditii, educatie, credinte, etc.) si normele de comportament ale societii, grupului, culturii, civilizatiei, etc.

Ce este morala?

Moralitatea are un sens descriptiv, individual, care semnifica acele valori personale, culturale, obiceiuri proprii ori ale societatii ce sunt considerate a fi bune, de dorit

Moralitatea are insa si un sens normativ punand in acord valorile de referinta ale societatii sau grupului cu actiunile si comportamentul indivizilor ceea ce presupune un standard corespunzator unui nivel de asteptare (norme, cod, recomandari) reprezentand permitand analiza nu numai a ceea ce trebuia facut dar si a ceea ce s-a facut/infaptuit

Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei (subiectul studiului este moralitatea)

Etica se refer la motivaia care st la baza gandirii, aciunilor ce au reprezentat comportamentul agentului (moralitatea aciunii) constituind motivatiile alegerii binelui (fie prospectiv fie retrospectiv).

Pt. ca ofera motivele gandirii, ofera si criterii raionale pentru deciziile/alegerile morale (judicioasa alegere a binelui). Etica inlesneste o alegere rationala a binelui.

Morala este despre ceea ce cred oamenii (societatea) c este bine, iar etica este despre ceea ce este bine.

Etica este calea argumentativa pentru a rezolva dilemele etice (raspunde la intrebarile care incep cu De ce?).

Ce este etica?

Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii:

Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului uman (binele,

raul, exista bine?, ce este binele?, etc.).

Din acest capitol se vor studia elemente ale eticii medicale.

Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, defineste si analizeaza codurile si seturile de reguli care

reglementeaza comportamentul uman in societate sau in interiorul

unui grup socio-profesional.

Din acest capitol se vor studia elemente de dentologie

Etica descriptiva studiaza, analizeaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa

cazuistica; are un caracter aplicativ (etica medicala, bioetica).

Din acest capitol se vor studia teme ale bioeticii in practica medicala moderna

Acum, ce este etica medicala?

Este aplicatia eticii (studiul filozofic al moralei) la domeniul practicii medicale

A fost initiata o data cu juramantul Hipocratic care a stabilit normele morale ale practicii medicale clinice (cca 450 iH).

Etica medicala:

genereaza un sistem de valori si principii care permit dezvoltarea corecta a relatiei medic-pacient

reglementeaza alegerile morale si profesionale in clinica si la patul bolnavului

Se centreaza in jurul eticii relatiei medic-pacient

Etica medicala este calea argumentativa pentru a rezolva dilemele etice (raspunde ca si etica in general la intrebarile care incep cu De

ce?).

Etica medicala a devansat cronologic aparitia bioeticii (1970) cu peste 2000 de ani

Dar ce este bioetica? Este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, stiintific, psihologic, social,

cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se creaza o abordare menita sa

compatibilizeze valorile umaniste, morale, ale omului si societatii cu dezvoltarea stiintei,

punand in acord actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale.

Demersul bioeticii porneste de la ideea de baza dupa care

nu tot ce este tehnic (medical) posibil este si moral.

etica bioetica

Etica Medicala Bioetica Medicala

filozofie

ecologie

religie

economic

legislativ

cultural, etc.

biologie

Moralitatea comportamentului

profesional in relatia medic-pacient

Moralitatea comportamentului profesional in

practica medicala moderna, tehnologii medicale

noi, cercetarea pe subiect uman, interactiunile

umane in domeniul medical

Importanta eticii medicale Medicina = stiinta care se ocupa cu mentinerea starii de sanatate,

preventia bolii, tratamentul, vindecarea, ameliorarea starii de boala a celui bolnav

Binele pacientului si sanatatea lui sunt mereu prima grija a medicului (Sanatatea pacientul este prima mea grija, Declaratia Geneva, 1948)

Cautand sa faca binele medicul isi implineste datoria profesionala

Cautand sa faca binele medicul isi confirma sensul alegerii profesionale, scopul pregatirii sale, motivatia sacrificiului si da masura valorii sale ca profesionist si ca om

Cautand sa faca binele medicul rezolva dilemele etice ale aflarii binelui in practica medicala

Exista 7 prezumptii eronate cu privire la etica medicala:

1. Un bun profesional esti moral

2. Competenta este mai importanta decat moralitatea

3. Moralitatea tine de cei 7 ani de acasa. Dupa aceea constiintele sunt formate nimic nu se mai poate schimba sau adauga

4. Discutiile despre bine si rau, despre dileme si rezolvarea lor sunt sterile

5. Chiar daca etica medicala poate fi importanta, curricula este prea incarcata

6. Avem legi de ce ne mai trebuie etica?

7. Bioetica moderna a inglobat etica medicala care nu mai are un obiect de studiu: de ce sa discutam in general cand putem discuta doar la concret?

Exista cel putin 7 motive pentru a invata etica medicala:

1. Etica medicala fundamenteaza relatia medic-pacient care constituie baza medicinii clinice

2. Etica medicala cauta sa afle binele pacientului si sa rezolve dilemele etice ce pot apare

3. Medicii si pacientii au deopotriva nevoie de umanitate si profesionalism

4. Etica medicala prin valorile sale indreapta practica medicala spre ingrijire medicala egala, tratament egal si non-discriminare si respectul drepturilor pacientului

5. Etica medicala prin valorile sale conecteaza constiinta medicului la constiinta corpului profesional si face demn medicul de respectul colegilor sai

6. Ofera prin valorile sale sprijin profesional si moral tinerilor medici in exercitiul practicii medicale

7. Pentru a fi mai bine informati si astfel mai critici in ce priveste functionarea sistemului medical in care medicii isi desfasoara activitatea si care le poate influenta atat exercitiul profesional cat si relatia cu pacientul

DUALISMUL UMANIST-PROFESIONAL AL MEDICULUI

Moralitatea se afla nu numai in actul medical ca actiune (prin care s-a implinit binele pacientului) cat si in calitatea vointei medicului dinainte de inceperea actului medical (prin care se intentioneaza binele pacientului): moralitatea insoteste atat gandurile cat si actiunile medicului

Moralitatea se afla deopotriva si in rezultatul actului medical ceea ce sustine competenta medicului.

Cu cat actul medical este mai tehnologizat cu atat mai mare este nevoia de moralitate in exercitiul acestuia.

Cu cat riscurile medicale sunt mai mari cu atat este mai multa nevoie de ingrijire medicala bazata pe umanitate cat si mai multa nevoie de a creste calitatea actului medical.

Mai multa stiinta impune mai multa moralitate spre beneficenta celor in nevoie.

Beneficenta diferit de beneficiu

Modelari morale comportamentale:

1. Modelarea virtutilor (caracteriala, comportamentala prin

educatie) 2. Modelarea dupa valorile profesionale si umane ale unui model

ales (modelarea dupa model profesional prin profesie) 3. Modelarea dupa valorile profesionale ale corpului profesional

(modelare dupa norme normare- prin profesie) 4. Modelarea dupa dupa nivelul de asteptare al societatii ca

valori societale (modelare dupa cerinte prin adaptare) 5. Modelarea dupa propriile valori (modelare prin constiinta si

etica). Medicul isi va realiza o proprie modelare in raport cu valorile proprii ceea ce ii confera medicului individualitate si permite manifestarea personalitatii ce ii va marca unicitatea.

Ce inseamna a fi competent? Ce inseamna a fi profesionist in medicina?

A fi competent inseamna a avea capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii revine in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute intr-un anumit domeniu in care intruneste criteriile legale necesare practicii. Compententa presupune autoperfectionare.

Un medic este un profesionist atunci cand: 1. este membru al corpului profesional 2. are expertiza (competenta) 3. are simtul datoriei (implineste datoria ce ii revine cu

diligenta punand implinirea datoriei deasupra avantajelor sale directe)

4. actioneaza moral, etic (profesional) spre beneficiul celui caruia i se adreseaza activitatea sa si respectand si onorand dreptul de libera practica ce i-a fost conferit de catre corpul profesional al carui membru este

Respectul drepturilor pacientului

Pacientul este un cetatean cu drepturi depline si egale. Mai mult, este o persoana vulnerabila datorita suferintei; poate fi dublu vulnerabila daca in plus face parte din grupuri ce pot fi supuse discriminarii.

Acest pacient spera (incredere) ca va primi din partea sistemului medical si a medicului ingrijirea medicala de care are nevoie ca pacient si la care este indreptatit ca cetatean pacient (si ca asigurat).

Respectul fata de pacient (ca om si ca bolnav), decurg din respectul pentru demnitatea umana, care la randul sau decurge din:

recunoasterea valorii fiintei umane

recunoasterea unicitatii fiintei umane

Responsabilitatea profesionala Medicul staruie sa produca bine de fiecare data desi el

nu cunoaste finalul actiunilor intreprinse. Oricand nu poti face bine, sa nu faci rau (Hipocrat,

450 iH)

Ca medic poti face rau cu mai mare usurinta decat bine pentru ca restabilirea binelui este mai dificila (sau chiar imposibila) : aceasta decurge din natura bolii vulnerabilitatea omului bolnav dificultatea de a-l convinge sa aiba incredere in vindecare si

in buna intentie a medicului limitele actului medical si ale stiintei in sine limitele profesionale ale medicului insusi

1.Responsabilitate (fata de actele si deciziile

sale) 2.Independenta profesionala (in slujba celui mai

bun interes medical al pacientului) 3.Competenta 4.Disponibilitate (de a raspunde la chemarea

pacientului, de a acorda asistenta de urgenta) 5.Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul

profesional echitabil, fara discriminare

Profilul moral al medicului dupa cum il anticipeaza pacientul (nivelul de asteptare al societatii)

Independenta profesionala este nu numai o garantie a libertatii individuale a medicului dar si o garantie a calitatii actului medical intrucat increderea pacientului care nu este dublata de increderea medicului in sine este cel mai probabil fara bune rezultate.

Dilema etica. Dilema etica medicala. Caile deciziei in dilema

etica: teoriile binelui.

George Cristian Curca MD, Ph.D. Prof. de medicina legala si etica medicala

Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

Nu toi oamenii au aceeai perspectiva asupra aciunii bune, corecte, drepte, dupa cum nu au nici asupra adevarului.

DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema EXISTA o dubla solutie

Atentie: o dilema este o alegere intre doua solutii iar nu intre o solutie si o non-solutie (ex. intre bine si rau): nimeni care se considera moral nu trebuie sa aiba o dilema in a alege intre bine si rau!

Dilemele simple sunt alegeri intre doua solutii favorabile.

Dilemele complex (dilema etica) intre doua solutii egal inaceptabile.

ntr-o dilema etic (dilema morala) fiecare solutie este pe de o parte solutie etica la dilema (prin aceea ca promoveaza valori morale ce sunt respectate de catre unii dintre oameni), dar in egala masura, nu este o solutie etica la dilema intrucat promoveaza si valori morale ce nu sunt respectate acestia dar in schimb sunt acceptate de catre altii: solutiile sunt contradictorii si divizeaza oamenii dupa valorile pe care acestia le respecta.

Desi niciuna dintre soluii nu este ntru totul morala, corect, totui, una (doar una) trebuie s fie aplicat, ntruct dilema necesit o rezolvare concret.

n acest fel, in dilema etica agentul in decizie trebuie sa faca o alegere ce ii apare a fi egal defavorabila.

Alegerea ii va produce nelinite morala si ii va crea un impas moral.

Oamenii au valori morale diferite nu pentru ca sunt rai sau doresc sa practice raul (principial ei doresc binele) dar pentru ca nu intrezaresc care este binele sau au convingeri diferite despre ceea ce este binele (in general si in particular).

Cand exista o dilema etica? O dilema etica este o dilema despre morala (despre bine/rau, corect/incorect) si in relatie

cu viata oamenilor Exista o dilema etica atunci cand oamenii sunt divizati in fata alegerilor/deciziilor morale pe

care le au de facut in alegerile lor dintre bine si rau; apar 2 posibilitati pt. cei ce se considera a fi morali: (1) fie nu recunosc care este binele si respectiv care este raul (spre a-l evita) fie (2) au pareri impartite asupra binelui/raului intrucat recunosc valori si convingeri diferite ce apar morale

pentru unii dar imorale pentru altii.

O dilema etica divizeaza intrucat imparte oamenii prin valorile lor, prin convingerile lor: nu exista o dilema etica in unanimitatea convingerilor.

Un agent aflat in decizia morala are de facut o alegere pentru toti cei implicati sau asupra carora are efect decizia respectiva. El are de armonizat convingerile tuturor argumentand solutia pentru ca sa fie acceptata de catre acestia. El se afla intr-un impas moral pentru ca (1) poate nu stie nici el care este solutia buna/corecta sau daca stie (2) se intreaba cum va argumenta astfel incat sa fie acceptata de catre toti oamenii asupra carora isi produce efectul sau altfel spus sa ii convinga pe toti ca solutia sa este cea corecta cat si (3) este preocupat ca promovand acea decizie, sa nu produca prejudicii sau injustitie.

Agentul care ia decizia se afla in decizie insa nu pentru a promova parerea sa inainte de orice ci pentru a alege binele pentru toti (ceea ce poate corespunde sau nu cu parerea lui: datoria de a fi factorul decizional de care depinde binele celorlalti inclusiv a lui- ii cere sa actioneze chiar impotriva convingererilor proprii cat timp realizeaza ca acestea nu sustin binele)

Posibile iesiri din dilema Dintr-o dilema etica cel ce se afla in decizie are 7 iesiri posibile:

(1) sa caute binele general (viziune bazata pe justitie, echitate si egalitate)

(2) sa caute binele celui mai slab (protejarea celui vulnerabilviziune bazata pe justitie, drepturi, non-discriminare, prioritarism)

(3) sa cauta binele celui mai puternic (protejarea celui puternic, a supravietuitorului viziune biologista a protejarii bagajului genetic superior ca o alta forma de prioritarism)

(4) sa caute binele propriu (abandon al aflarii unei solutii, protejarea propriilor interese: viziune prioritarista, egoista, egocentrista, potential purtatoare de rau pentru altii -maleficenta)

(5) sa se recuze si sa se retraga din postura de decizie (abandon total al deciziei lipsa de raspundere, neputinta, incalcarea datoriei de a lua o decizie, lasitate)

(6) sa se sacrifice (fie alegand o solutie ce ii este lui personal defavorabila fie alegand a oferi propria persoana drept solutie la dilema etica.

(7) sa ignore faptul de a fi in decizie fara a se retrage (lipsa de raspundere, indiferenta, lipsa de responsabilitate, lipsa de respect, egoism)

MODEL DE DECIZIE ETICA

1. Realizati observatia moralitatii vietii sociale, profesionale, etc. (observatie)

2. Identificarea prezentei unei dileme etice: valorile etice sunt in contradictie aducand oamenii in

dezbatere si in controversa asupra binelui (nu exista o dilema in unanimitate) (identificarea

dilemei etice) Ex. avort

3. Identificarea valorilor morale, principiilor, imperativelor care sunt in joc in dilema etica si

separararea lor de alte valori, principii (ex. imperative morale de imperative legale,

profesionale) (identificarea valorilor morale si sortarea lor ceea ce permite separarea

dilemelor (dilemele etice de dileme legale, profesionale, deontologice): dreptul la viata, a face

bine, non-maleficenta (fat), dreptul la libertate, autonomie, a face bine, fidelitate (mama):

dilema etica si legala

4. Constructia balantei etice si deliberarea asupra valorilor: de fiecare parte (pe fiecare taler al

balantei) se pun valorile etice/morale corespunzatoare convingerilor oamenilor.

A se evita formarea de false dileme, amestecarea valorilor de o alta natura de dilema precum

dilemele etice de dileme legale, profesionale, deontologice, etc. (false solutii). (deliberare

asupra valorilor morale): dreptul la viata (fat)/dreptul la libertate (dilema legala) si a face

bine, non-maleficenta (fat)/fidelitate, datorie

5. Atasati fiecarei valori morale actiunea corespunzatoare (deliberare asupra actiunilor): a face bine, non-maleficenta = a nu face avort

fidelitate, datorie = a face avort

5. Se cantaresc valorile si actiunile asociate sub raportul binelui. Dilema este rezolvata doar daca alegerea morala este (1) acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele (2) nu genereaza injustitie (alegerea/deliberarea alegerii bune, corecte) Dilema etica a avortului cel mai probabil nu are solutie dar a primit o solutie (in general acceptata) dilema legala a avortului

6. Argumentati decizia luata: prezentati argumentele care au stat la baza deciziei catre toti cei implicati (argumentare)

7. Se verifica validitatea solutiei gasite prin acceptul contradictorialitatii, observarea rezultelor daca in timp confirma, frecventa cazuisticii rezolvate si a conflictelor posibile generate; asumati responsabilitatea pentru decizia luata (verificarea validitatii deciziei)

8. Continuati observatia moralitatii vietii sociale, profesionale, etc. (observatie)

MEDIC

PACIENT

Tip dilema

Erori frecvente in analiza dilemelor etice, alegerea solutiilor si formularea deciziei etice

1. Falsa dilema (falsa alegere):

a) Solutii necomparabile prin folosirea in balanta etica a argumentelor necomparabile ce apartin fiecare altui tip de dileme (ex. deontologica, juridica/legala, profesional-stiintifica); amestecarea lor si folosirea nesortata genereaza o falsa solutie, problemele ramanand nesolutionate de ambele parti.

b) Solutia imorala este o falsa dilema care conduce la o solutie imposibila intrucat dilema nu trebuia sa fie intre a alege intre bine si rau ci intre doua solutii ale binelui dar neunanime ori contradictorii : ex. a face bine v. a nu respecta valoarea vietii (astfel binele unuia va avea ca pret viata altuia)

c) Solutii morale intre care nu exista contradictie si astfel nu constituie o dilema: agentul are de ales intre doua solutii etice ce respecta deopotriva valorile morale si principiile etice

2. Falsa dihotomie (neidentificarea tuturor solutiilor)

Ex. dilema lui Euthyphro: Este cel corect bun pt. ca este corect sau pentru ca respecta regulile?

Posibile erori de constructie a dilemei

Solutii ce nu se afla in contradictie

Solutii necomparabile: amestec valori legale si etice, etc.

Falsa/false solutii Falsa dihotomie

Solutia imorala: raul inaintea binelui

O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala. Nu are copii. La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazut-o de cateva zile si speriati cheama politia: este gasita cu venele taiate, comatoasa dar inca in viata. Este preluata in urgenta si internata in viata dar ramane in coma prin encefalopatie anoxica si este pusa pe ventilator pentru a i se sustine respiratia. Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui sa intrerupa ventilatia asistata pentru a da curs dorintei initiale a pacientei de a muri.

A INTRERUPE VENTILATIA Dreptul la libertate, la autodeterminare A nu face rau (non-maleficenta)* Respectul persoanei (autonomia)

A NU INTRERUPE VENTILATIA Dreptul la viata A nu face rau (non-maleficenta)** Datoria Fidelitate

Considerand ca viata in aceasta situatie este raul

** Considerand ca moartea este raul iar viata este binele

Dar daca motivul intreruperii este dispozitia managerului de a rentabiliza sectia care are costuri ce nu mai pot fi suportate de catre spital altfel decat prin reducerea programelor de preventie? Ce se schimba?

A INTRERUPE VENTILATIA Dreptul la libertate, la autodeterminare Dreptul la ingrijire medicala (al altora) A nu face rau (non-maleficenta)* Respectul persoanei (autonomia)

A NU INTRERUPE VENTILATIA Dreptul la viata Dreptul la sanatate A nu face rau (non-maleficenta)** Datoria Fidelitate

Considerand ca viata in aceasta situatie este raul

** Considerand ca moartea este raul iar viata este binele

Cum stim ce este moral?

ABORDARE NON-RATIONALA

Dorinta

Obedienta

Obisnuinta

Imitatie

Intuitie

ABORDARE RATIONALA

Teoria virtutii: grecii antici, religia: binele se afla in excelenta de caracter, in virtutile de caracter; facem bine cand suntem buni si suntem mai buni pe masura ce facem mai mult bine; putem invata sa fim buni sau si mai buni prin modelarea caracterului/virtutilor pt. a produce mai mult bine

Teoriile datoriei

Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in respectarea drepturilor

Datoria fata de exercitiul datoriei ca principiu unic al moralei, Imm. Kant, (universalitatea actiunii morale devenita lege, respectul umanitatii): binele se afla in exercitiul datoriei

Datoria maxima, prima facie, WD Ross: binele se afla in exercitiul datoriei maxime

Datoria fata de rezultatul cel mai favorabil (consecintialismul) si spre producerea celei mai mari cantitati de bine (de fericire) distribuita catre cat mai multi oameni cu costurile cele mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in rezultatul cel mai favorabil si buna utilitate a rezultatului (implinirea binelui comunitar)

Teoria principlismului

Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele regasit in reuniunea a 4 principii: beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)

Datorie (obligatie morala)

Datorie (obligatie morala)

Valori (personale, culturale)

Teorii ale virtutii (cum trebuie sa fim?)

Rezultate

Comportament, gandire, actiune

Teorii ale datoriei (ce trebuie sa facem?)

Teorii Deontologice ale datoriei : -datoria suprema catre datorie -datoria ipotetica -prima facie-

Teorii Teleologice ale datoriei : -consecintialism,

utilitarianism

Principlismul (principiile bioeticii)

Socrate Virtutea este cunoastere si astfel slabiciunea morala este o problema de

ignoranta iar nu de caracter Platon (cele 4 virtuti cardinale) Prudenta, intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau,

alegerea actiunii potrivite) Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, toleranta in raport cu

ceilalti) Curajul (fizic si moral) Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat merita, a

da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de injustitie)

Pentru Aristotel omul actioneaza numai din vointa avand la baza ratiunea. Exista 12 perechi de virtuti opuse exprimand excesul si absenta virtutii

respective (ex. lasitate-nesabuinta) dar excelenta de caracter este o alegere rationala a mediei (doctrina mediei)

Studiem pentru ca sa devenim mai buni iar nu ca sa stim ce virtuti avem, pentru ca altfel nu ar fi nici un castig din acest studiu (NE 2.2)

1. TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA ETICA VIRTUTII. Binele se afla in excelenta de caracter, in virtutea agentului

1.1 Etica virtutii in antichitate

1.1 Etica virtutii religioase. Celor 4 virtuti cardinale antice li se adauga cele 3 virtuti crestine credinta, speranta, mila/iubirea (de aproape)) intrunind cele 7 virtuti teologice crestine

2.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA RESPECTARII DREPTURILOR SI A JUSTITIEI (JUSTETEI) ACTIUNII

Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere- ori dobandite ). Apararea drepturilor unui om implica indatoriri pentru altul (corelativitate). J. Locke, sec. 17, a identificat 4 atribute esentiale pentru drepturile naturale: 1. naturale (adica date spre administrare de catre divinitate -preexistente), 2. universale (valabile oriunde) 3. egale (pentru toti egale) 4. inalienabile (nealterabile) Dreptul la viata, sanatate, libertate si proprietate. Th. Jefferson, a intemeiat constitutia SUA pe

). Din aceste trei drepturi fundamentale decurg in constitutia americana toate celelalte drepturi: dreptul la proprietate, libera deplasare, libera exprimare, intimitate, libertate religioasa, etc.

Pentru definirea imperativului categoric Kant a oferit 3 legi (maxime). Primele doua legi actioneaza ca premize, a treia drept concluzie realizand astfel un silogism . Impreuna definesc imperativul categoric, care reuseste astfel sa devina o constructie logica, rationala a principiului unic al moralei actiunilor noastre: Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii): o actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi considerata morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine astfel apta de a deveni o lege universala A doua premiza (Maxima a doua- principiul respectului umanitatii si demnitatii umane) spune ca o actiune este morala atata timp cat nu trateaza oamenii (nici pe sine, nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai mica masura spre propriul beneficiu Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei) actionand in conformitate cu primele doua premize agentul devine un legislator al legilor universale (un membru legislativ in regatul universal al scopurilor). Respectul demnitatii umane se combina cu universabilitatea legii astfel incat agentul este deopotriva creator al legii, subiect al legii universale care actioneaza asupra tuturor (inclusiv asupra sa) dar si suveran administrator al legii in deplina respectare a autonomiei si libertatii vointei sale si a celorlalti.

4. TEORIA ETICA PLURALISTA A DATORIEI (a datoriei maxime) se intemeiaza pe existenta coexistentei mai multor indatoriri/obligatii dintre care doar una devine prima facie (obligatie absoluta, datoria maxima), WD Ross (1877-1971)

Ross a considerat ca intr-adevar morala se refera la exercitiul datoriei dar dupa el nu exista numai o singura datorie (catre datoria insasi ca la Kant) ci in fiecare caz se manifesta deopotriva mai mult eindatoriri dintre care doar una (prima facie) devine o datorie spre a fi implinita (datoria maxima). Aceasta se va alege de fiecare data priin intuitionism moral.

1. Fidelitate 2. Reparatie 3. Gratitudine 4. Non-maleficenta 5. Beneficienta 6. Auto-perfectionare 7. Justitie (dreptate)

5. TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. BINELE COMUNITAR. RAPORTUL COST-BENEFICIU TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in opozitie. O fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu consecinte rele este imorala. Daca fapta poate distribui aceeasi cantitate de bine catre mai multi oameni (preferabil cu costuri minime) este mai buna decat atucni cand distribuie binele catre o singura persoana. Evaluarea moralitatii comportamentului uman pe baza unei analize cost-beneficiu a consecintelor actiunilor/inactiunilor noastre. Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand

consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile. Analiza cost/beneficiu: 1.determinarea tuturor consecintele bune si rele ale unei actiuni 2.totalul consecintelor bune > totalul consecintelor rele

Exista 3 teorii consecintialiste: Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai

mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea) Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt

mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane oricare altele decat cea care indeplineste actiunea)

Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata persoanele

Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart Mill 1806 1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi oameni.

Jeremy Bentham 1748 -1832

John Stuart Mill 1806 1873

5. TEORIA BINELUI PRIN PERSPECTIVA RESPECTARII PRINCIPIILOR MORALE (PRINCIPIILE BIOETICII)

1. Beneficenta

2. Nonmaleficenta

3. Autonomia

4. Justitia (dreptatea)

Conceptul largit de beneficenta al lui William Frankena, 1964 1. A nu face rau (non-maleficenta) 2. A preveni raul 3. A elimina raul cand se produce Conceptul ingust al lui J. Childress, 1975 4. A face bine Autonomie: capacitatea de intelegere + capacitatea de voluntariat + capacitatea de decizie Justitia: egalitate (catre toti la fel cat dai?) si echitate (catre toti egal, impartial, non-discriminare ce dai, cui dai?)

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012

al Colegiului Medicilor din Romnia

MO nr. 298 din 7 mai 2012

CAP. I Principiile fundamentale ale exercitrii profesiei de medic

1. ART. 1. Scopul i rolul profesiei medicale. ntreaga activitate profesional a medicului

este dedicat exclusiv aprrii vieii, sntii i integritii fizice i psihice a fiinei

umane.

2. ART. 2 Nediscriminarea

3. ART. 3 Respectul demnitii fiinei umane ca valoare fundamental a corpului

profesional.

4. ART. 4 Primordialitatea interesului i a binelui fiinei umane asupra societii ori tiinei

5. ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale i a celor de conduit

6. ART. 6 Independena profesional

7. ART. 7 Caracterul relaiei medic-pacient, exclusiv profesional i se va cldi pe respectul

acestuia fa de demnitatea uman, pe nelegere i compasiune fa de suferin.

8. ART. 8 Obligaia diligenei de mijloace; decizia este corect iar pacientul beneficiaz de

maximum de garanii n raport de condiiile concrete

9. ART. 9 Principiul specializrii profesionale

10. ART. 10 Respectul fa de confrai abinndu-se s-i denigreze ori s aduc critici cu

privire la activitatea profesional a acestora.

Dileme etice

Dilema cercului de prieteni

Dilema medicului de ambulanta

Dilema societala: pestera, Heinz

Dilema informatiei interesului personal/interesul organizatiei

Dilema interesului personal/interesul public (Tarasoff, coreea Huntington)

Dilema concentrationala: interes propriu/interes individ/comunitate

Dilema cercului de prieteni

A e prieten cu B si ei isi fac confidente despre viata lor (ca orice prieten). B isi doreste o prietena. Vine sa ii spuna lui A ca a gasit o fata minunata cu care spera sa se casatoreasca iar A se bucura pentru el.

A il intalneste pe B cu prietena lui care este sotia unui alt prieten al sau, C. Ce sa faca?

1. Sa ii spuna lui A (ii spune adevarul si parerea lui de prieten) pt. ca acesta sa renunte: A se va supara si f. probabil il va evita si chiar daca nu se va supara, cuplul nu il va mai recunoaste ca prieten pt. ca a dorit despartirea lor

2. Sa ii spuna lui C: si acesta ii e prieten, poate chiar mai indreptatit sa cunoasca adevarul si astfel sa se produca o decizie: A nu il va mai recunoaste ca prieten pt. ca nu i-a spus lui mai intai (alegand intre prietenii) si pt. ca i-a distrus legatura. Posibil nici C.

3. Sa nu ii spuna lui A: il inseala ca prieten lasandu-l intr-o relatie despre care el nu stie tot si nespunandu-i/ascunzandu-I adevarul la care era indpretatit fiindu-i prieten (doar prietenii isi spun adevarul)

4. Sa nu spuna la nimeni ca si cand nu ar sti: isi inseala ambii prieteni prin indecizie, lasitate, nespunerea adevarului si ii va pierde f. probabil pe amandoi prietenii B si C intrucat ei il vor considera egoist si nedemn de prietenia lor pt. ca le-a ascuns adevarul.

Dilema medicului de ambulanta

A este prietena cu B. A este medic pe salvare. B pleaca in delegatie sau asa spune. A merge la serviciu si are un caz in care il gaseste pe B intr-un grav accident, grav lovit avand nevoie urgenta de ingrijire. Alaturi de el in fata in si mai mare nevoie medicala, practic fara sansa daca nu intervine urgent, o persoana feminina, C, din masina. Ce sa faca? Sa il ajute pe A: este foarte posibil

ca C sa moara pt. ca are o urgenta mai mare

Sa o ajute pe C pt. ca are nevoia cea mai mare de ingrijire: poate va putea sa o salveze dar cresc riscurile pentru A care poate muri datorita intarzierii interventiei. Cum nu exista garantii ca va reusi sa o salveze pe C este posibil sa moara amandoi abordand aceasta ordine.

Sa ii abandoneze pe amandoi pentru a se razbuna

Dilema societala: pestera

Mai multi oameni fug sa se salveze de o inundatie urcand pe un deal. Intre ei este o gravida pe care cu totii o ajuta pe drum pentru a trece de locurile dificile. In urcusul lor recunosc o pestera cu o intrare crapata in stanca foarte ingusta, si se decid sa se strecoare inauntru pentru a se salva urgiei. Gravida se blocheaza la intrare. O imping si o ajuta sa intre inauntru. Apa creste mai mult decat credeau si incepe sa intre in pestera. Isi dau seama ca a fost o alegere gresita adapostirea acolo, pentru ca vor muri inecati. Ceea ce parea a fi salvator prin faptul de a fi impreuna acum apare a fi defavorabil, salvarea daca exista fiind legata de supravietuirea individuala. Se decid sa iasa. Din nou gravida se blocheaza la iesire atata doar ca acum nu reusesc sa o deblocheze intrucat hainele ude impiedica alunecarea. Gravida e impinsa si tipa de durere protejandu-si fatul. Apa creste iar unii din cei dinauntru tipa agitati si claustrofobi ca vor muri cu totii. Cineva are ideea sacrificarii gravidei pentru a putea iesi si apoi a incerca o salvare individuala, Apa a ajuns intre timp pana la brau si continua sa creasca in doar cateva minute. Ce ati face?

Ati sacrifica gravida eliberand intrarea? Da/NU. In interesul ei a fost ajutata pe drumul de urcus ceea ce

poate fi considerata o contributie a societatii si apare moral

In interesul societatii poate fi sacrificata ceea ce poate fi considerata o contributie individuala fata de contributia societatii si astfel sa apara moral?

Ar fi moral ca dupa sacrificarea ei si dupa potop familia ei sa beneficieze de o justitie distributiva si sa beneficieze de o reparatie pentru sacrificiul ei? Li se cuvin aceste reparatii (ca un drept)? Amandoua? Niciuna?

Dilema informatiei interesului personal/interesul organizatiei

Un operator PC al carui serviciu are ca job sa monitorizeze email-urile (dar nu sa le citeasca); el afla din email-uri (citindu-le) ca un prieten si bun coleg de serviciu A are o relatie cu un alt prieten si bun coleg de serviciu B despre care stie sigur ca e casatorit si care, asa cum rezulta din email-uri, nu i-a spus inca lui A acest adevar. Ce sa faca?

1. Sa spuna sefilor, inseamna ca recunoaste ca a incalcat confidentialitatea mesajelor si va fi dat afara

2. Sa spuna lui A despre faptul ca B este casatorit; este posibil ca A sa ii multumeasca si sa renunte la B dar de asemenea cei doi vor putea considera ca le-a zadarnicit relatia si sa continue realtia.

3. Sa ii spuna lui B sa renunte pt. ca este imoral, dar B ii va spune ca nu este treaba lui

4. Sa nu spuna la nimeni inseamna a nerespecta datoria de fidelitate fata de prietenul A care se va supara afland ca a putut sa il anunte si nu a facut-o (in plus actiunea imorala de a incalca intimitatea lor este deja petrecuta)

Dilema concentrationala: interes propriu/interes individ/comunitate Intr-un lagar de razboi se decide reducerea

cheltuielilor prin reducerea numarului de prizonieri. Medicul din lagar, prizonier si el este chemat pentru a I se oferi sansa de a salva cat mai multi dintre prizonieri si pe sine daca alege chiar el pe cei ce vor fi sacrificati dupa un ritm hotarat de catre administratorii lagarului. I se spune ca daca va colabora va crea o sansa pentru cei mai puternici sa supravietuiasca si desigur va supravietui si el pt. ca el face alegerile mereu. Iar daca nu alegem oricum reducerea va fi efectuata dar aleatoriu, probabil in final nu va supravietui nimeni, nici chiar cei mai puternici, si desigur, nici el

Ce ar trebui sa aleaga? Unde este binele? Sa colaboreze protejandu-I pe cat mai

multi si sub orice mod cu putinta (dar implicit si a decide asupra unora ce vor fi alesi spre pieirea lor)

sa nu colaboreze (chiar daca mor toti inclusiv el)

sa se sacrifice cerand eliminarea sa si salvarea celorlalti

Dilema interesului personal/interesul public (Tarasoff)

Un tanar este o persoana cu un dezechilibru psihic cu o personalitate cu tulburare afectiva care considera ca a primit suficiente dovezi de iubire din partea unei colege dar colega considera ca nu a transmis dovezi de iubire. Depresiv ca este respins solicita ajutorul medical de specialitate spunand medicului ca daca va fi inca o data respins o va omora pe colega. Medicul intelege ca ar putea sa spuna adevarul si sa o faca.

Este medicul obligat moral sa denunte pacientul astfel incat sa contribuie la salvarea unei terte persoane (tanara in cauza) sau obligatia sa morala este de fidelitate fata de pacient cu orice pret?

Bertrand

Russell

Morality? The infliction of cruelty with a good

conscience.

Ernest

Hemingway

"I only know that what is moral is what you feel good after

and what is immoral is what you feel bad after.

George

Bernard Shaw

"I never resist temptation because I have found that things

that are bad for me never tempt me.

Immanuel

Kant

Morala nu este doctrina care ne invata cum sa devenim

fericiti, ci cum sa devenim demni de fericire.

Albert Einstein Cea mai importanta activitate umana este efortul de a

aduce moralitate in actiunile noastre. Echilibrul nostru si

chiar existenta noastra depind de aceasta. Numai

moralitatea in actiunile pe care le intreprindem poate

aduce frumusete si demnitate vietilor noastre.

Apreciati care este perspectiva filozofica a teoriei binelui in cazul fiecarui aforism celebru.

Dileme etice medicale

Medicul are de rezolvat multiple dileme pe care I le prezinta pacientul precum dileme profesionale, etice, deontologice, legale.

O dilema etica medicala este o dilema etica in practica medicala, la patul bolnavului, in ingrijirea medicala si/sau cercetarea stiintifica a bolnavului.

In general o dilema etica medicala este o dilema coomplexa care asociaza aceste tipuri de dileme care uneori poate include conditionalitati precum alocarea resurselor limitate sau binele comunitar.

Caz 1 Doamna V de 29 ani este descoperita cu epilepsie. Se afla in evidenta

medicului de familie. Pacienta este singura cu fetita ei, se ocupa de fetita pe car eo duce la gradinita, are o cariera profesionala de succes, s-a inscris la un nou masterat pentru a se autodezvolta. Medicul este in admiratia acestei mame care isi creste copilul singura si in acelasi timp are succes profesional si isi exprima entuziasmul. Tanara admite ca ii este greu dar ii spune ca nu ar putea reusi sa faca atat de multe fara carnetul ei de conducere si masina pe care se bazeaza.

Medicul devine ingandurat afland ca are carnet pentru ca se gandeste ca ar putea avea o criza la volan si astfel sa moara, ea, fetita si poate alte persoane nevinovate.

Se simte dator sa anunte politiei cele aflate . Este moral sa se gandesca la binele ei sau la binele celorlalti? Resimte o datorie fata de ea si simte ca ar insela asteptarea si increderea ei daca ar denunta-o: viata ei s-ar schimba si el ar fi autorul acestei schimbari ce nu ar aduce bine in viata pacientei sale, poate chiar din punct de vedere medical legat de boala ei.

Ce sa faca? Sa anunte? Sa nu anunte?

Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani cu Alzheimer. Acesta este lipsit de autonomie. Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si mai poate controla miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea prin tub nasogastric dar acesta a smuls in repetate randuri sonda; se indica plasarea chirurgicala a unui tub de alimentare gastric fara de care persoana se va emacia si va deceda. Familia sa este alcatuita din 3 copii: unul dintre ei doreste continuarea ingrijirii (si este cel care l-a ingrijit pe acest parinte tot acest interval); al doilea care este cel ce a sustinut financiar ingrijirea medicala timp de 10 ani gandeste ca tatal lor nu si-ar fi dorit continuarea ingrijirii intr-o astfel de situatie, se gandeste si la costurile medicale dar si la lipsa demnitatii tatalui hranit prin tubul plasat intragastric. Al treilea copil, doreste sa nu se amestece spunand ca el nici nu a ingrijit si nici nu a sustinut financiar astfel incat nu are nici un drept sa spuna nimic dar ca e de acord cu orice solutie se va hotara. Ce are de facut medicul? a. Sa asculte de primul copil, cel care a ingrijit, considerand ca acesta are dreptul de a decide b. Sa asculte de al doilea copil, cel care a sustinut financiar, considerand ca acesta are

dreptul de a decide mai ales ca de la el va veni plata costului interventiei actuale Sa nu asculte de nici unul dar sa efectueze interventia protejand sanatatea si viata

pacientului So solicite rezolvarea la notar sau la tribunal a acestui diferend (pe cale juridica) si apoi se va

supune hotararii legale

Raspuns Pacientul este lipsit de autonomie. Montarea sondei este

indicata pentru supravietuire. Medicul are datoria de a proteja sanatatea pacientului si sa manifeste cel mai inalt respect fata de viata umana (Decl. de la Geneva, 1948).

Are consimtamantul unuia dintre apartinatori ceea ce legal ii este de ajuns.

Este recomandabil sa solicite familiei o decizie comuna in timpul avut la dispozitie (nu este o urgenta in acel moment); un consens familial este necesar pentru intrunirea unei vointe unice a familiei, un acelasi nivel de asteptare din partea familiei, o unitate a familiei in jurul celui bolnav astfel incat sa poata construi o alianta terapeutica cu familia (daca nu se poate cu pacientul lipsit de autonomie) dar si in jurul pacientului.

Daca decizia ramane separata, nearmonizata, atunci va proceda in sensul respectarii valorilor morale profesionale, a declaratiei de la Geneva, juramantului Hipocratic si codului deontologic national.

Caz 3

Un om fara adapost este internat de urgenta in spital, din strada. Este o persoana fara adapost. Se pune dg. de osteomielita gamba, stare toxico-septica si diabet.

La internare omul pare a nu fi in deplinata autonomie: e recalcitrant, arunca cu urina in asistente, murdareste cu fecale totul in jur, este agitat si vorbeste foarte urat. Unii ii cer medicului externarea considerand ca atitudinea lui este insuportabila. Altii ii amintesc ca datoria sa este sanatatea pacientului sau si ca daca il va externa decompensat probabil va muri cu atat mai mult cu cat nu are resurse pentru a-si procura antibioticele si insulina. Unii spun sa fie legat dar se teme ca ar putea fi vazut pacientul legat si aceasta ar putea fi gresit interpretat.

Ce sa faca?

Caz 4 Doamna V.A. de 76 ani cu diabet tip II insulino-independent este internata cu gangrena la primele 2 degete de la piciorul drept. Locuieste singura si nu i-au placut niciodata doctorii. Primeste antibioterapie i.v fiind internata in spital de o saptamana pentru asanarea infectiei de la degete dar fara raspuns. Mai mult chiar incepe sa prezinte ascensiune febrila si alterarea starii generale. Medicul infectionist se consulta cu un chirurg care recomanda amputarea degetelor afectate pentru a evita socul toxico-septic. La aflarea recomandarii medicului pacienta ii spune ca nu i-au placut niciodata medicii si ca acum cu atat mai putin, ca nu doreste interventia pentru ca nu stie exact ce se va intampla cu degetele amputate, soarta degetelor ei fiind pentru ea foarte importanta. I se spune ca vor fi probabil incinerate.

-Si apoi ce se va intampla cu ele, intreaba ea? Vor fi indepartate din spital.

-Adica aruncate la gunoi pe undeva, nu-i asa, intreaba pacienta? Probabil ca da, raspunde medicul.

-Atunci nu vreau sa ma operez: stiam eu ca nu pot avea incredere in voi medicii. Vreau sa plec acasa.

Refuza interventia si solicita externarea pentru a pleca la domiciliu unde doreste sa ramana cate zile mai are.

Ce sa faca medicul?

1. Sa tina cont de decizia pacientei si sa o externeze sub semnatura dupa cum i s-a solicitat

2. Sa nu tina cont de solicitarea pacientei, sa o declare lipsita de autonomie si sa o sedeze pentru a o opera fara consimtamant dar spre binele ei precum si spre binele medicului insusi care daca ar semna externarea pacientei ce ar putea muri acasa ar putea fi acuzat de lipsire de ingrijirea unui bolnav ce avea nevoie de ingrijire (poate chiar de urgenta) caz in care ar putea avea raspundere juridica

3. Sa nu ii amputeze degetele dar sa o pastreze in spital sub antibioterapie chiar daca pacienta solicita externarea si la nevoie chiar sa o lege

Raspuns Persoana pare sa fie lipsita de capacitatea de a intelege ce i se intampla si respectiv

ca va putea muri. Pare sa puna soarta celor 2 degete deasupra vietii sale. Nu are nici un motiv rational pentru a dori sa aleaga neefectuarea tratamentului ori moartea si pe care sa il fi prezentat justificand calitatea redusa a vietii, etc.

Pare sa fie lipsita de autonomie adica (1) lipsita de voluntariat, (2) fara capacitatea sa inteleaga ce I se intampla si ce I s-a recomandat si de ce I s-a facut aceasta recomandare dar si (3) fara capacitatea de a lua o decizie in scopul de a-si proteja cel mai bun interes al sau (care este viata cu atat mai mult cu cat interventia nu este mai riscanta decat noninterventia).

Medicul are datoria de a explica inca o data cu blandete pacientei aducand toate informatiile necesare astfel incat sa-si sustina cu calm in fata pacientei recomandarea profesionala ce are ca scop binele pacientei si va trebui sa incerce sa o faca pe pacienta sa intelaga acest fapt. In acest sens poate apela la un psiholog sau la un alt coleg, o alta persoana in care pacienta poate avea incredere.

Daca este lipsita de autonomie, medicul are atunci datoria sa obtina consimtamantul actului medical de la apartinatori (daca exista). Daca nu exista apartinatori va intruni o comisie care va sustine (1) lipsa autonomiei (daca aceasta este reala) (2) indicatia de operatie si cu acest aviz consultativ, medicul curant (care este in raspundere) va decide spre a proteja cel mai bun interes al pacientului, in cazul de fata va interveni.

Daca este o urgenta medicala medicul are obligatia sa actioneze spre binele

CURSUL 3 RELATIA MEDIC-PACIENT. MECANISMUL DECIZIEI PROFESIONALE IN MEDICINA 3.1 Valori morale ale relatiei medic-pacient. Incredere, loialitate, fidelitate, onorabilitate, respect, a trata egal. 3.2 Valori legale ale relatiei medic-pacient. Drepturile pacientului: dreptul la ingrijire medicala, dreptul la informare, dreptul la adevarul medical, dreptul la intimitate. Cele mai bune interese ale pacientului. Autonomia pacientului. 3.3 Modele ale relatiei medic-pacient: paternalism vs. autonomie. Decizia pentru pacientii incompetenti legal. 3.4 Mecanismul deciziei profesionale in medicina: tipuri de rationament, rationamentul medical, riscuri in practica medicala, calitatea vietii, evaluarea balantei riscuri-beneficii. A trata vs. a nu trata. Documentatia medicala a pacientului (dosarul medical al pacientului). Erori medicale.

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala

Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

Relatia medic-pacient

Relatia medic-pacient se regaseste in centrul eticii medicale (studiul comportamentului moral in practica medicala)

Sfere relationale: medic-pacient; medic-medic; medic-societate

Imperative: morale

Constiinta proprie Valori morale sociale (etica virtutii, drepturi,

datoria, principiile bioeticii, etc.) Valori morale profesionale (Coduri, norme)

legale

Dubla natura a medicului: umanitate si competenta

(profesionalism)

Persoana medicului. Dualitatea persoanei medicului

Umanitatea medicului se bazeaza pe:

1. Empatie

1. Benevolenta

2. Beneficenta

3. A nu face rau

2. Respectul fiintei umane

3. Respectul fata de viata umana

4. Sanatatea pacientului ca prima indatorire

Competenta se refera la capacitatea pe care o manifesta o persoana care dovedeste cunoastere, abilitati si autoperfectionare intr-un anumit domeniu in care intruneste criteriile legale necesare practicii.

Profesionalism (de 4x4): 1. membru al unui corp profesional 2. expertiza (competenta) 3. comportament profesional bazat pe

simtul datoriei (diligenta) 4. comportament profesional etic

a) respect fata de pacient ca persoana (respect fata de fiinta umana, demnitatea umana, viata umana)

b) respect fata de onoarea profesiunii si a corpului profes.

c) Binele pacientului deasupra oricaror consideratii (inclusiv propriul interes)

d) Calitatea serviciului profesional (actului medical) deasupra oricaror consideratii si devine prin exercitiul datoriei un scop in sine

Competenta, profesionalism Umanitate

Virtutile medicului

Empatie>>spirit de intrajutorare, beneficenta

Fidelitate>>loialitate

Benevolenta>>beneficenta

Moralitate>>comportament etic

Sacrificiu>>datorie (obligatie morala) Profesion

alism

Autoperfectionare>>competenta,

etc.

Pacient

Suferinta fiz./psih.

Nevoia de ingrijire

Drepturi, respect

Medic

Umanitate, competenta

Drepturi, respect

Sistem m

edical

incred

ere

etica p

rofesio

nalism

ELEMENTE ALE MORALITATII RELATIEI MEDIC-PACIENT

Lecturile recomandate:

Obligatia morala

Valori morale

Valori corective

Apelare

Suferinta Empatie, compasiune, beneficenta

Regret Compasiune Incurajare

Ne pare rau (regret, condoleante) Cred ca va doare; stiu ca e neplacut (compasiune). Fiti curajos! Stiu ca doare, va trece, suntem alaturi! (incurajare)

Greseala proprie

Reparatie, a nu face rau

Adevarul Iertare Recunoastere Reparatie

Nu mi s-a mai intamplat / este prima data cand incerc (a spune adevarul) Ne scuzati/ma scuzati (iertare) Nu va speriati/impacientati voi chema pe altcineva imediat (a repara)

Promisiune

Fidelitate Datorie Fidelitate, Neabandon Loialitate Securizarea increderii

Aveti incredere, revin imediat (Promisiunea de ingrijire/tratament si de neabandon)

Obligatia morala (datoria) este indusa de suferinta, greseala si promisiune. Acestea genereaza valori morale si apelatie corespunzatoare care exprima celui in nevoie ca suntem alaturi de el

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012

al Colegiului Medicilor din Romnia

MO nr. 298 din 7 mai 2012

CAP. I Principiile fundamentale ale exercitrii profesiei de medic

1. ART. 1. Scopul i rolul profesiei medicale. ntreaga activitate profesional a medicului

este dedicat exclusiv aprrii vieii, sntii i integritii fizice i psihice a fiinei

umane.

2. ART. 2 Nediscriminarea

3. ART. 3 Respectul demnitii fiinei umane ca valoare fundamental a corpului

profesional.

4. ART. 4 Primordialitatea interesului i a binelui fiinei umane asupra societii ori tiinei

5. ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale i a celor de conduit

6. ART. 6 Independena profesional

7. ART. 7 Caracterul relaiei medic-pacient, exclusiv profesional i se va cldi pe respectul

acestuia fa de demnitatea uman, pe nelegere i compasiune fa de suferin.

8. ART. 8 Obligaia diligenei de mijloace; decizia este corect iar pacientul beneficiaz de

maximum de garanii n raport de condiiile concrete

9. ART. 9 Principiul specializrii profesionale

10. ART. 10 Respectul fa de confrai abinndu-se s-i denigreze ori s aduc critici cu

privire la activitatea profesional a acestora.

VALORI MORALE CARE NORMEAZA MORALA PROFESIONALA IN MEDICINA

INCREDEREA

Oferta morala a pacientului: increderea

Contraoferta morala a medicului (benevolenta, beneficenta, non-maleficenta, justitie in actul medical)

Incredere>confidente>informatii>fidelitate>loialitate> confidentialitate>incredere

Securizarea relatiei medic-pacient

FIDELITATEA, LOIALITATEA Fidelitate (DEX: statornicie, devotament, credinta). Fidelitatea este o virtute. Loialitatea

este forma sa de manifestare.

Fidelitatea si simtul datoriei sunt legate. Fidelitatea determina simtul datoriei si cu aceasta ocazie fidelitatea devine loialitate. Dupa cum simtul datoriei determina loialitate.

Exista 4 niveluri ale datoriei:

1. Datorie ca obligatie morala autoasumata obligatie morala

2. Datorie ca raspuns la increderea primita (o contraoferta morala) ca reciprocitate

3. Datorie ca si element constitutiv al comportamentui profesional (deontologic) -ca norma

4. Datoria impusa (institutie, apartinatori) ca impunere

Conflicte posibile: Conflictul de interese: intersectarea intereselor

proprii cu cele ale pacientului Binele public fata de binele individual al

pacientului Beneficenta vs. maleficenta

Binele pacientului Binele unui tert

O persoana are SIDA, dezvolta o pneumonie cu pneumocystis si moare. Dar inainte sa moara ea cere medicului sa nu spuna familiei care este diagnosticul adevarat si care i-a scurtat viata. Ii psune ca daca nu ii va repecta dorinta il va bantui. Ce sa faca medicul, sa spuna sau sa nu spuna? Raspuns: da, pt. ca astfel: a) protejeaza interesul legal al unui tert care poate fi in pericol (daca le

spune>se vor testa>daca este seropozitiv>pus in program de tratament>ceea ce reprezinta un bine individual si social pt. ca se pot trata si contactii , etc.

b) cerinta imorala pt ca medicul este mijloc al implinirii interesului de a pastra secretul (legea II Kantiana incalcata)

Loialitatea decurge din fidelitate si presupune in raport cu pacientul:

A urmari interesul pacientului, a manifesta grija fata de el

A pune interesul pacientului deasupra oricarui alt interes precum cel propriu, al stiintei sau societatii

A urmari ca ingrijirea medicala sa aiba ca scop sanatatea si viata pacientului intrucat Sanatatea pacientului este prima mea consideratie, Voi manifesta respect pentru viata umana inca de la inceputul sau, DG, 1948)

A pastra confidentialitatea medicala

Fidelitatea securizeaza relatia medic-pacient (este pacientul meu; este medicul meuuitati, am sa va spun cum sa faceti ca sa fie bine; sa ma sunati cand aveti nevoie; ma puteti gasi la.voi face tot ce pot pentru a va ajuta.)

Conflictul intre datorie, loialitatea si interesul personal se rezolva

intotdeauna punand interesul pacientului in primul plan

Confidentialitatea reprezinta valoarea morala a pastrarii valorii legale a secretului profesional in medicina. Nu se constituie obligatie morala de confidentialitate atunci cand:

1) Pacientul insusi cere deschiderea confidentialitatii

2) Pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei pacientului

3) Cand exista un pericol iminent pentru o alta persoana

4) Pentru protectia sanatatii publice

5) Pentru a preveni o fapta penala sau urmarile ei

DUBLA LOIALITATE

Dubla loialitate: medicul datoreaza dubla loialitate si astfel se afla in

impas moral.

Parinti vs. copil (ex. parinti care refuza transfuzia copilului minor in pericol de moarte), gravida (mama vs. fat): primeaza copilul

cand este el pacientul ap