Dumitru Corina-AndreeaAntropologie - an I

Criza refugiaților din Siria

În acest eseu voi susține poziția conform căreia România ar trebui să primească refugiați

veniți din Siria. Pentru a putea susține acest lucru voi prezenta contextul despre care argumentez,

voi aduce un argument care să îmi susțină poziția, voi analiza principalele argumente împotriva

primirii refugiaților și le voi aduce contraargumente.

Posibilitatea primirii refugiaților sirieni în România a fost dezbătută intens în ultima

perioadă ca urmare a numărului mare de refugiați ajunși în Europa. De la începerea războiului

civil din Siria în 2011, peste 50% din populația siriană a părăsit teritoriul țării. Taberele de

refugiați din țările vecine au devenit supraaglomerate și au rămas fără finanțare. Acești factori au

dus la decizia multor oameni de a se refugia în Europa, în ciuda riscurilor aduse de călătorie. În

2015, mii de refugiați au murit încercând să ajungă în Europa.1

Consider că România ar trebui să fie deschisă către refugiați din multiple motive. Un

argument foarte important în susținerea acestei poziții este faptul că refugiații sunt oameni și au

aceleași drepturi fundamentale ca ale restului lumii. Conflictul din Siria le pune refugiaților

viețile în pericol, iar dreptul la viață este un drept fundamental al oricărei ființe. Acest război

face imposibil sentimentul de securitate, nevoie de bază a ființelor umane. Copiii sunt adesea

recrutați de extremiști pentru a fi învățați să lupte și sunt folosiți uneori ca scuturi umane. De

asemenea, cei ce nu sunt recrutați de forțele armate nu mai au acces la educație, lucru care le

distruge posibilitatea unui viitor împlinit. România, ca membră a Organizației Națiunilor Unite si

a Consiliului Europei, este investită în protejarea drepturilor omului, de aceea ar trebui să se

implice în criza refugiaților sirieni.

Există și multiple argumente împotriva acceptării refugiaților în România. Aceste

argumente sunt bazate pe diferite niveluri care ar putea fi afectate negativ de refugiați. Unul

dintre cele mai importante argumente contra se bazează pe impactul economic negativ pe care un

flux mare de refugiați îl are asupra țării gazdă. Creșterea bruscă si masivă a numărului de

locuitori ai țării poate destabiliza sistemul economic și duce la probleme majore. Strâns legat de

1 Vezi: Syria's refugee crisis in numbers

acesta este și argumentul conform căruia refugiații nu contribuie cu nimic la economia țării

gazdă, lucru care dezavantajează în foarte mare măsură statul.

Un alt argument împotriva implicării României în criza refugiaților sirieni utilizat frecvent

constă în faptul că primirea refugiaților din zonele afectate de război pune în pericol populația

din România. Acest argument își are bazele în teama că acceptarea refugiaților duce la creșterea

pericolului de producere a unui atac terorist.

Deși aceste obiecții sunt foarte des întâlnite, ele pot fi considerate în mare măsură

nefondate. Pentru argumentele de natură economică există atât contraexemple, cât și diferite

rezolvări. Un bun contraexemplu pentru argumentul legat de impactul economic negativ este

situația Libanului. În ciuda propriilor dificultăți politice și instituționale, Liban a primit 1.1

milioane de refugiați sirieni, cifră care reprezintă un sfert din populația țării. Deși războiul din

Siria a avut consecințe negative importante asupra Libanului si numărul de refugiați este foarte

mare, economia țării nu a avut de suferit, ci a crescut în ultimii doi ani.2 Această situație este

întâlnită și în cazurile Turciei si Iordaniei.3 Există o explicație simplă pentru această creștere

economică: refugiații au nevoie de diverse produse, iar achiziționarea acestora duce la mărirea

cererii și, implicit, a producției. Desigur, această explicație duce la apariția unor întrebări legate

de sursa veniturilor refugiaților. Exista multiple surse de venit pentru aceștia: economii

personale, fonduri trimise de familie și de organizații internaționale, dar și din bani câștigați din

slujbe în țara gazdă. Această sursă de venit, care într-adevăr nu se aplică tuturor refugiaților,

contrazice argumentul conform căruia aceștia nu aduc contribuții economiei țării. În realitate,

odată depășită bariera lingvistică, o mare parte din refugiați pot să aibă o slujbă și să contribuie la

viața economică a statului în care s-au stabilit.

Argumentul legat de riscul de atacuri teroriste este problematic din mai multe motive. În

primul rând, oamenii care cer azil politic încearcă să scape de violență și să ajungă într-un loc

sigur, nu să perpetueze terorismul. În concepția comună însă, argumentul acesta este strâns legat

de stereotipizarea oamenilor pe baza țării și religiei din care provin, făcându-l să devină

discriminatoriu. Autoritățile responsabile de verificarea refugiaților în vederea acceptării cererii

lor de azil politic pot avea această ezitare, dar există soluții pentru a se ajunge la un risc cât mai

mic al unui atac terorist. Riscul reprezentat de refugiați este supraestimat și luând ca exemplu 2 Vezi: M. Calì, S. Sekkarie, Much ado about nothing? The economic impact of refugee ‘invasions’3 Idem

cazul Statelor Unite putem observa că de la atacul din 2001 până în prezent nu a existat niciun

atac terorist produs de oameni cu statut de refugiați și doar doi irakieni au fost arestați pentru

asistarea al-Qaeda în Irak.4 Această rată foarte mică de activitate teroristă este datorată procesului

foarte meticulos de verificare a cererilor de azil politic. Primirea statutului de refugiat este cel

mai dificil mod de a intra în Statele Unite. Înăsprirea și în Europa a verificărilor impuse în

vederea aprobării cererilor de azil politic ar putea minimiza potențialul pericol reprezentat de

refugiați.

În concluzie, poziția României ar trebui să fie favorabilă acceptării refugiaților întrucât

dreptul la viață este un drept fundamental și trebuie să primeze în fața oricăror discriminări și

argumente de natură economică, iar România este investită în respectarea drepturilor omului.

Referințe

Syria's refugee crisis in numbers, Amnesty International, publicat la 4 Septembrie 2015

https://www.amnesty.org/en/latest/news/2015/09/syrias-refugee-crisis-in-numbers/, accesat la 1

Decembrie 2015

M. Calì, S. Sekkarie, Much ado about nothing? The economic impact of refugee ‘invasions’,

Brookings Institution Blog, publicat la 16 Septembrie 2015,

http://www.brookings.edu/blogs/future-development/posts/2015/09/16-economic-impact-

refugees-cali, accesat la 1 Decembrie 2015

Refugees in America, Yearning to breathe free, The Economist, publicat la 17 Octombrie 2015,

http://www.economist.com/news/united-states/21674694-america-should-reclaim-its-role-

beacon-those-fleeing-persecution-and-war-yearning, accesat la 1 Decembrie 2015.

4 Vezi: Refugees in America, Yearning to breathe free