Esecul_scolar

2
7/21/2019 Esecul_scolar http://slidepdf.com/reader/full/eseculscolar 1/2 Eşecul şcolar-posibilităţi de prevenire şi înlăturare al acestuia Prof. Sasu Elena Carmen Eşecul şcolar reprezintă discrepanţa dintre exigentele şcolare, posibilităţile şi rezultatele elevului. Frecvenţa cu care se produce “e  şecul  şcolar,, în instituţiile de învăţământ şi, mai ales, aspectul de fenomen cronicizat pe care el poate s ă-l dobândească adeseori ne determină să-l privim cu toată responsabilitatea. Un eşec şcolar cronicizat este periculos, deoarece el determină efecte negative atât în plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine în cauză, care-şi va  pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilit ăţi şi va ajunge să dezvolte o teamă de eşec, cât şi în plan social, fiindcă un eşec şcolar permanentizat ,,stigmatizeazăʼʼ, induce o marginalizare socială a elevului în cauză. Cei mai frecvenţi indicatori utilizaţi pentru aprecierea existenţei unei situaţii stabilizate de eşecul şcolar, menţionăm: abandonarea precoce a şcolii, păăsirea şcolii f ăă o calificare, eşecul la examenele finale etc. Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul c ă  exist ă  dou ă  tipuri de eşec şcolar:  Un eşec şcolar de tip cognitiv, care se reflectă la nerealizare de către elevii în cauză a obiectivelor pedagogice sau educative.  Un eşec şcolar de tip necognitiv, care se refer ă la inadaptarea elevului la exigenţele ambianţei şcolare. Relaţiile şcolare arată că ,,eşecul şcolar” cunoaşte, de regulă, un proces evolutiv în cadrul căruia se pot distinge mai multe etape: astfel, dup ă o etapă de debut urmează, de obicei, o etapă de acumulări, care poate culmina, în anumite împrejur ări, cu o etapă de stabilizare (de cronicizare) a eşecului. Pentru prevenirea ş i înl ă turarea e ş ecului ş colar trebuie s ă  se aib ă  în vedere urm ă toarele măsuri:  Sporirea rolului învăţământului preşcolar.  Stabilirea unor relaţii strânse de parteneriat între şcoală şi familie, deoarece pentru mulţi elevi factorii eşecului şcolar se situează în familie, şi nu în cadrul contextului şcolar.  Sprijinirea şcolii, care trebuie să asigure resurse materiale şi umane corespunzătoare unui învăţământ de calitate.  Cadrul didactic reprezintă piesa de bază în acţiunea de asigurare a reuşitei şcolare  Proiectarea unor acţiuni de orientare şcolar-profesională adecvate, care să se desf ăşoare pe tot parcursul şcolarităţii, dar mai ales la sfâr şit de cicluri şi la trecerea în viaţa activă. Posibilităţile de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar sunt dependente, în mare măsur ă, de atitudinile de expectanţă ale profesorilor şi ale părintilor în raport cu elevii. Este cunoscut, astfel, faptul că expectanţele scăzute ale profesorilor şi p ărinţilor, derivate din neîncrederea manifestată în  posibilit ăţile elevului, determină nu numai o subsolicitare a capacităţilor acestuia, care va intra astfel într-o situaţie de criză informaţională, dar prezintă şi pericolul formării la elevul în cauză a unui sentiment al neputinţei, a unui sentiment de inferioritate, care-l va face să coboare tot mai mult expectanţele în raport cu sine. Ăstfel spus, aşteptările scăzute ale unui părinte sau profesor în raport cu un elev vor avea ca efect mobilizarea a foarte pu ţine resurse din partea elevului respectiv, mărind astfel posibilitatea eşecului şi fixând, totodată, sentimental insuficienţei personale. Dar şi suprasolicitarea, derivată din expectanţe exagerate în raport cu un elev, este la fel de periculoas ă. Fenomenul suprasolicitării este periculos, deoarece generează, mai devreme sau mai târziu, stări

description

Esecul_scolar

Transcript of Esecul_scolar

Page 1: Esecul_scolar

7/21/2019 Esecul_scolar

http://slidepdf.com/reader/full/eseculscolar 1/2

Eşecul şcolar-posibilităţi de prevenire şi înlăturare al acestuia

Prof. Sasu Elena Carmen

Eşecul şcolar reprezintă  discrepanţa dintre exigentele şcolare, posibilităţile şi rezultatele

elevului. Frecvenţa cu care se produce “e şecul  şcolar,, în instituţiile de învăţământ şi, mai ales,

aspectul de fenomen cronicizat pe care el poate să-l dobândească adeseori ne determină să-l privim

cu toată  responsabilitatea. Un eşec şcolar cronicizat este periculos, deoarece el determină  efectenegative atât în plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine în cauză, care-şi va

 pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilităţi şi va ajunge să  dezvolte o teamă de eşec, câtşi în plan social, fiindcă  un eşec şcolar permanentizat ,,stigmatizeazăʼʼ, induce o marginalizare

socială a elevului în cauză.

Cei mai frecvenţi indicatori utilizaţi pentru aprecierea existenţei unei situaţii stabilizate deeşecul şcolar, menţionăm: abandonarea precoce a şcolii, păr ăsirea şcolii f ăr ă o calificare, eşecul la

examenele finale etc. Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul că există două tipuri deeşec şcolar:

  Un eşec şcolar de tip cognitiv, care se reflectă  la nerealizare de către elevii în cauză  aobiectivelor pedagogice sau educative.

  Un eşec şcolar de tip necognitiv,  care se refer ă  la inadaptarea elevului la exigenţele

ambianţei şcolare.

Relaţiile şcolare arată  că  ,,eşecul şcolar” cunoaşte, de regulă, un proces evolutiv în cadrul

căruia se pot distinge mai multe etape: astfel, după o etapă de debut urmează, de obicei, o etapă de

acumulări, care poate culmina, în anumite împrejur ări, cu o etapă de stabilizare (de cronicizare) aeşecului.

Pentru prevenirea şi înlăturarea eşecului şcolar trebuie să  se aibă  în vedere următoarelemăsuri:

  Sporirea rolului învăţământului preşcolar.

  Stabilirea unor relaţii strânse de parteneriat între şcoală  şi familie, deoarece pentru mulţielevi factorii eşecului şcolar se situează în familie, şi nu în cadrul contextului şcolar.

  Sprijinirea şcolii, care trebuie să  asigure resurse materiale şi umane corespunzătoare unui

învăţământ de calitate.

  Cadrul didactic reprezintă piesa de bază în acţiunea de asigurare a reuşitei şcolare

  Proiectarea unor acţiuni de orientare şcolar-profesională adecvate, care să se desf ăşoare pe

tot parcursul şcolarităţii, dar mai ales la sfâr şit de cicluri şi la trecerea în viaţa activă.

Posibilităţile de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar sunt dependente, în mare măsur ă, deatitudinile de expectanţă ale profesorilor şi ale părintilor în raport cu elevii. Este cunoscut, astfel,

faptul că expectanţele scăzute ale profesorilor şi părinţilor, derivate din neîncrederea manifestată în

 posibilităţile elevului, determină nu numai o subsolicitare a capacităţilor acestuia, care va intra astfelîntr-o situaţie de criză  informaţională, dar prezintă  şi pericolul formării la elevul în cauză  a unui

sentiment al neputinţei, a unui sentiment de inferioritate, care-l va face să  coboare tot mai mult

expectanţele în raport cu sine. Ăstfel spus, aşteptările scăzute ale unui părinte sau profesor în raportcu un elev vor avea ca efect mobilizarea a foarte pu ţine resurse din partea elevului respectiv, mărind

astfel posibilitatea eşecului şi fixând, totodată, sentimental insuficienţei personale. Dar şisuprasolicitarea, derivată  din expectanţe exagerate în raport cu un elev, este la fel de periculoasă.Fenomenul suprasolicitării este periculos, deoarece generează, mai devreme sau mai târziu, stări

Page 2: Esecul_scolar

7/21/2019 Esecul_scolar

http://slidepdf.com/reader/full/eseculscolar 2/2

subiective penibile, specifice oboselii cornice. Pentru astfel de situaţii sunt necesare măsuri de igienă 

a muncii intelectuale şi de protecţie afectivă generală a elevului.In consecinţă, măsurile preventive şi ameliorative urmează  să vizeze simultan restructur ări

atât în cadrul solicitărilor externe, exercitate de şcoală  şi familie, cât şi modificări în tr ăsăturile

individuale, de personalitate, ale elevului.

Bibliogafie:

1.  Debesse, Maurice, 1970, Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.2.  Rudică, T., 1990, Maturizarea personalităţii, Junimea Iaşi.3.

 

Vicent, R., 1972, Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.