CUPRINS

................. 83

.................. 85

',,,'....'........94.................. 95

'...,,..'...''.... 97....,............. 99

78

79

82

89

9t

93

Pliniu cel Tinir (Gaius Plinius Caecilius Secundus) ....'...... 154

Plutarh ...................... 157

Quintilian (Marcus Fabius Quintilianus) .................. ..'........ 161

Rufus, Quintus Curtius ...'...'........ 163

Tacit (Gaius Cornelius Tacitus)....... ..........'..'...' 164

SECOLUL AL II_LEA ................... 170

Apuleius (Lucius Apuleius Platonicus).. ...'-..---- l7lLucian Din Samosata................... ..'..'.............'..' 172

Marc Aureliu (Marcus Aurelius Antonius Augustus) ........... L73

SECOLUL AL IV-LEA. .................. 176

Fericitul Augustin --..177

Grigorie de Nazianz sau ,,teologufi.........'..'.... "..............--...'.179Ioan Guri de Aur ..... 180

vasile cel Mare"""""" """""""""' 182

SECOLUL AL V-LEA """""""""" 184

Iustinian I (cel Mare). ............'..'..'. 185

Vishachadatta ................ ................ 186

SECOLELE VII-UII ..................... 187

Ioan Damaschinul ..' 188

SECOLUL AL IX-LEA .................. r92Rudaki (Abu Abdullah )afar ibn Mohammad ibn HakimIbn Abdurrahman Ibn Adam Rudaki Samarghandi ..'...................'...... 193

Vasile I Macedoneanul ................ ...................... 196

SECOLUL AL X-LEA .................... 198

Al-Ma'arri (Abu Al-Ala Ahmad ibn Abd Allah ibn Sulaiman

Al-Tanukhi A1-Ma'arri)..... ...........'. 199

Avicenna (Abu Ali Al-Husayn ibn Abd Allah ibn Sina)........'...........-....... 201

Firdoilsi (Hakim Abu L-Qasim Firdawsi Tusi) ........... ........' 203

Murasaki Shikibu ..'..204

SECOLELE XI-KI......... ................206

Ab6lard, Pierre.......... .."'..............'. 207

Monomah, Vladimir Vsevolodovici.................. ..'.'............'... 208

96

97

101

t02105

107

t12116

tt7t22I29130

131

140

140

r43LML46I47148

r49150

t32

CUPRINS

Omar Haiam (Ghias Od-Din Abul-Fatah Omaribn Ibrahim Haiam Nigaburi)..... .......................209

SECOLELE XrI-XIII...... ................212Al-Samarqandi (Shams Al-Din Muhammad ibn AshrafAl-Husayni Al-Samarqandi) ............ .................2t3Anwari (Auhad-Uddin Ali Anwarr) ............... .......................2t5Bacon, Roger ............ 2lgBar-Hebraeus(numele arab la na$tere, Abrl'l-Faraj bin Harun Al-Malati) .....................2lgDaniil intemnifatu1................... .....22INezami Ganjavi (Ni2am ad-Din Abu MuhammadIlyas Ibn-Yusuf ibn-Zaki ibn-Mu'a1yad)................. ..........,....222Rustaveli, Shota........... ...................222

SECOLUL AL XIII-LEA ...............22sAlighieri, Dante .......226Rumi (Mawlana ]alal ad-Din Muhammad Rumi).......... .......227Saadi (Abu Muslih bin Abdallah Shirazi) ........228

SECOLUL AL XIV-LEA ...............23rBoccaccio, Giovanni..... ...........,.....232Chaucer, Geoffrey ....233Hafez (Khwnja Samsu D-Din Muhammad Hafez-E Sirazi).......................235Petrarca, Francesco .......,.,,...,.,..,...237

SECOLELE XV-XVr...... ................24rAli $ir Nevai (Nizam al-Din Ali Shir Herawi)....... ................242Ariosto, Ludovico ....243Bruno, Giordano..... ............,,.........243Da Vinci, Leonardo ......................245Erasmus Din Rotterdam............... ......................247Ficino, Marsilio....... ....................... 250Guicciardini, Francesco.. ...............252Ivan cel Groaznic (Ivan Vasilievici al IV-lea)................... ......253|ami (Nur ad-Din Abd ar-Ahman fami) ..........254Luthet Martin ..........256Machiaveli, Nicollo........ ...............257Margareta de Navarra .............,....259

209

,,.,.,'..'.'..' 2|3............... 2ts............... 218

212

CUPRINS

Michelangelo Buonarroti ....'............. ....'.....""" 261

Montaigne, Michel de..........'...... ..,..............""" 263

More, Thomas................. .'........."" 265

Ronsard, Pierre de................. .'......266

Sebastian Brant .......... ..."........""" 269

Sachs, Hans ........... ....".......,""""" 271

Silvester, pirintele (nume de mirean Medvedev).' .......""""' 273

Torquato Tasso .......... '.'.'......'."""'275

SECOLELE XVI-XVII... .'........"....277

Cervantes Saavedra, Miguel De................ """"' 278

Comenius (fan Amos Komenskf). ........."""""' 279

De Vega, Lope (F6lix Lope De Vega Y Carpio)'...... """"""" 281

Descartes, Ren6............ ."""""""" 288

Galileo Galilei """""289fonson, 8en.............. ..."""""""""' 291

Shakespeare, William """""""""' 292

SECOLELE XVII_XUII ,..,,..".....295

Addison, foseph """'296Ashley-Cooper, Anthony conte de Shaftesbury. """""""""" 300

Baltasar Graci6n y Morales.... """' 303

Bruydre, |ean de la .......'...'.... """" 313

Dimitrie Cantemir """""""""""' 316

Calder6n De La Barca, Pedro """ 319

Corneille, Pierre....'..... """"'""""" 321

Defoe, Daniel """""' 325

La Fontaine, Iean De """"""""""327Leibniz, Wilhelm Gottfried Milton, |ohn....'.....'.. """"""""'327Locke, John............. """""""""""' 330

Milton, John............ """"""""""" 333

Molidre (|ean Baptiste Poquelin) """"""""""" 333

Montesquieu (Charles Louis De Secondat, Baron)'........ """ 336

Newton, Isaac........... """"""""""' 338

Pascal, Blaise.......... """""""""""' 339

Penn, William.............." """""""'342Petru I al Rusiei (cel Mare).... """' 342

Pope, Alexander..........'... """""""344Racine,Iean............. .........""""""' 346

2t922r

...............222

...............222

225

226

............... 227

............... 228

23r232

............... 233

...............235

...............237

241242

243

243

............... 245................ 247

............... 250

................252,............... 253............... 254................256

257

259

591;i.......d.... 594i..,r..-..-.. 600.*-.-.....602;:........... 606,-............. 6l I*..-......".613--........... 6ts

618621

x:--........622.*.-...."....624*.*....,"":626.-;-.....'..... 628

-.r-."...".... 630i.-t-.....-. 635

-.....-...... 639*-.......641

-............644*.-.........646-*..........647';*;.......652

,--........... 654,i-....-:.... 657

-::........".. 659

-"-.........66163666

--.r--.:..... 671,-----........674it-..........676*-.-....-.679J,r-........683

",L:::-....... 685*;*;...686*iL-......689;--*.....691*.-;.;::.692,

643

CUPRINS

SECOLELE XII-VII i. Hr.

Bias din Priene(642-577 i.Hr.)

Este prima figurd, cea mai bizar|gi misterioasl dintre cei gapte in{elepfi ai Greciei.Nu i se cunoagte biografia, s-au plstrat doar fragmente cu informa{ii modestedespre viala sa. Se crede cd Bias a fost contemporan cu celebrul rege cresus Eimartor al cuceririi de citre pergi a oragelor din Asia Mici.in vremea aceea, intre Samos gi Priene se purta un rdzboi de durat[. in bitilia de laDrius' locuitorii din Priene au fost infrAnfi de milesieni. Bias s-a deplasat la Samosgi a reugit si rezolve conflictul in condilii satisticltoare pentru toate p[r1ile. in acestfel, acfiunile militare au incetat. in timpul celui de-al doilea rizboi mesenian, Biasa riscumplrat cdteva feti{e dintre prizonierii lua{i de spartani, le-a crescut ca pepropriile fiice gi apoi le-a trimis acasi la pirin{i, dandu-le chiar gi zestre. La pufintimp dupl aceasta, pescarii atenieni au scos la mal un tripod din bronz cu inscrip(ia,,in1eleptul". Tatil uneia dintre fetife a luat cuvdntul la adunarea poporului, apovestit despre fapta bun[ a filozofului gi a declarat ci inleleptul nu poate decdtacesta, gi anume Bias. Adunarea poporului a fost de acord cu aceasti declarafie qitripodul i-a fost trimis. Bias, dupi ce a citit inscrip{ia de pe tripod, a declarat ciin{eleptul este zeul Apollo gi nu a primit cadoul. Dup[ o vreme, in timpul asediuluiregelui lidian Alyattes, Bias gi-a salvat oraqul natal printr-un viclegug, in urmaciruia Alyattes a incheiat cu Priene o infelegere de pace.Fiind sfdtuit de inleleptul Bias, regele lidian cresus a oprit pregitirile pentruconstruirea unei flote qi a inceput si sus{ini relalii de prietenie cu locuitoriiinsulelor ionice.CAnd Priene a fost cucerit de pergi, mulli dintre locuitori au inceput s[ pir[seasciin fugi oragul, strdduindu-se si-gi ia cu ei toate averile. Doar Bias era foarte linigtit.Locuitorii oragului au fost uimi{i de purtarea calmi a filozofului qi l-au intrebat dece nu ia nimic cu sine, la care inleleptul a rlspuns cu fraza lui celebrl: ,,Tot ce am,eu port cu mine".

r Nu incuraja nesibuinla, iubegte chibzuinla.r Cucere$te prin convingere, nu prin for{[.r Majoritatea e rea.. CAnd egti s1rac, ceartl-i pe bogali doar daci nu te-ai indatorat prea tare.o Tot ce am. eu port cu mine.r Nu te grlbi cdnd vorbegti, graba e semnul nebuniei.r imparte-fi via{a astfel ca gi cum ai mai avea de trlit gi pulin gi mult.I La tinere{e fi-}i provizii de inlelepciune pentru bitrAnele, fiindcd nu existd avu}ie mai de pre{

SECOLELEXII-VII i. Hr.

r CAnd se desfate omul? Cind are un c6qtig.

r Cind mai mulli se apuci de-o treabi, nu-i a bine.r Autoritatea asupra poporului e mai mare atunci cind legea sperie la fel ca un tiran.r Care este cel mai bun sfetnic? Timpul.r E mai bine si ldLrnuregti o ceartl intre doi dugmani decdt intre doi prieteni, fiindcd se

gtie ci dupi aceasta unul dintre prieteni ili va deveni dugman, iar unul dintre dugmani

- prieten.r Cea mai bunl casi e aceea in care stlpAnul se poarti la fel de liber, dupl cum o face

gi in afara ei - dupl voia legii. Iubegte discernlmdntul.r La intrebarea: ,,Ce ocupalie indrigegte omul?", Bias a rispuns: ,,Cigtigul uqor". La

intrebarea:,,Ce este greu?", Bias a r[spuns: ,,Si supor{i cu noblele trecerea la mai riu".La intrebarea: ,Ce este omului plicut?'l Bias a rlspuns ,,Speran!d'.r Trebuie si te privegti in oglindl, qi dac[ ar[]i foarte bine, fb fapte foarte bune, iar

dacl ari{i rlu, indreaptl-}i defectul de la naturl printr-o purtare cuviincioasi.r Nu fii nici prost, nici riu.r Nu te grlbi si te apuci de treabi, dar odati ce te-ai apucat, fii statornic.r Pe cel nevrednic nu-l lluda cd e bogat.I Doar un suflet bolnav se poate simli atras de cele imposibile gi poate fi surd la

nenorocirea altuia.r Nefericit e acela care nu poate suporta nefericirea.r De pe urma conducltorului lipsit de minte |ara nu are niciun folos.

r Despre zei s[ spui c[ existl.r Cel care inoati pe puntea corabiei, nu se afli nici printre cei vii, nici printre cei

morfi.c Catza oricirui succes caut-o la zei, 9i nu in tine insuti'o Puterea omului se trage de la naturl, gtiinfa de a vorbi spre binele {irii vine din

suflet qi din discernimdnt, iar bogalia e pentru mul1i rezultatul purei intAmpllri.o Asculti mai mult gi vorbegte cAnd se cuvine.r Gindegte-te bine ce faci.r Cei rli sunt peste tot in majoritate.I Regele sau tiranul dobAndegte slavl cdnd dl primul exemplu de supunere in fafa

legii.

Esop(cca 640-cca 560 i.Hr.)

inlelept antic grec, autor de fabule.S-a niscut in Frigia. Cea mai mare parte a vie{ii gi-a petrecut-o ca sclav. Fiindeliberat, a fost trimis de Cresus la Del , unde a fost acuzat de blasfemie gi aruncat

ra sperie la fel ca un tiran.

Ltre doi prieteni, fiindci se

r. iar unul dintre dugmani

de liber, dupi cum o face

;puns: ,,Cigtigul ugor'i La

'blele trecerea la mai r[u".ran!a'1

:, fi fapte foarte bune, iarrtare cuviincioasi.

:, fii statornic.

rsibile gi poate fi surd la

:iun folos.

re cei vii, nici printre cei

spre binele lirii vine dinrtul purei intdmpldri.

mplu de supunere in fala

etrecut-o ca sclav. Fiindt de blasfemie Ei aruncat

de pe stdnci. r* u multi vremetransmise prin viu grai ca exemple de inlelepciune ad6,nc6. in Evul Mediu au fostrlspdndite transpuneri in proz[ ale compozi]iilor lui Esop.

o Recuno$tinta - semnul sufletului nobil.e in fata greutililor vielii trebuie sd te inarmezi cu ri.bdare gi cumpitare. in lumedomneqte riul.r Este de dou[ ori mai greu si suporfi jignirea veniti din partea acelor oameni de lacare te aqteptai cel mai pulin cd te vor jigni.r Mare sau mic, riul nu trebuie sivArgit.o Se spune ci Hilon l-ar fi intrebat pe Esop: ,,Cu ce se ocupd Zeus?',Esop a rdspuns: ,,Le lnal1l pe cele mici gi le coboari pe cele mari".o Pentru oamenii fericifi, moartea nu e nici pe departe o povari, ci o binecuvdntare.o Pentru oameni, munca e o desfbtare.o Omul riu va face r[u, indiferent de orice.r Este greu ca omul rlu si se fac[ bun, gi e ugor ca cel bun s[ devini riu.o Daci banii sunt mulli - nu te bucura, daci: sunt pulini - nu te intrista.o Daci cineva are noroc, nu-l invidia, ci bucuri-te cu el, fiindcd astfel norocul luidevine qi al tiu; invidia mai mult rlu i{i face.r Dacd un om se apuca de doul lucruri opuse unul altuia, atunci unul din ele n-o s6-ireugeagcS".

I Dacd un lucru poate fi demonstrat prin fapte, atunci nu are rost si faci risipd decuvinte.o Daci nu poli evita moartea, cel pulin mori cu demnitate.r Trdiegte cu ceea ce ai, iar prisosul de ast[zi pistreaz[-l pentru miine: mai bine s6diruiegti duqmanilor, decAt si cergegti de la prieteni.o De omul rlu trebuie sl te temi qi sd te fereqti.r Este imposibil s[-l indrep]i pe omul riu; el se poate schimba la exterior, dar nu gi inpurtiri.r Adevirata comoarl a oamenilor - puterea de munci.r Prietenul adevirat la nevoie se cunoagte.e Fiecare om cu treaba lui gi fiecare treabi la vremea ei.r Cdnd nenorocirea se abate asupra ta, privegte in jur: sunt oameni a ciror soartd e gimai grea decAt a ta.r Cine se laudl fa][ de cei care il cunosc, se face de rds pe buni dreptate.r Cu bldndele obfli aproape intotdeauna mai mult, decdt prin forld brut1.I inleleplii nu gtiu si vorbeasci. cu regii: regilor trebuie si le vorbegtifie cAt se poatede pufin,fie cAt se poate de plicut.I ingAmfatul gi incipilinatul se comporti dupi cum vrea, nu asculti de sfaturile

niminui Ur O."r*r Nu tot timpul anului e vari.r Nu te imprieteni cu cei care preferl noii prieteni celor vechi. Si qtii: cumne-au ingelat pe noi din pricina noilor ivi{i, la fel ii vor ingela gi pe cei noi.r Nu trebuie s[ cauli nimic din ceea ce nu-{i este dat de la naturl.I Sd nu-li fie rugine si lnve{i la o vdrsti inaintata: mai bine si invefi mai tArziu, decitniciodatd.r un cdrmuitor l-a lntrebat pe Esop de ce nu merg bogalii la in{elepfi, ci invers. Esopi-a rispuns: ,,Pentru c[ inleleplii gtiu ce le trebuie in via{i, iar bogafii nu - altfel, nus-ar fi ingrijit de strangerea avuliilor, ci de acumularea de infelepciune'iI Ambitia neobosit[ intunecl mintea omului gi el nu mai vede pericolele care ilameninj[.r De regi fie nu te apropii deloc, fie le spui doar ce le e pe plac.r Trei calamitili existS: focul, femeia gi marea.r Cu o floare nu se face primivari.r Este vai g-amar de oameni c6.nd fiecare incepe si cear[ ce i se cuvine.r Relalia cu statul trebuie s[ fie ca gi cu focul: nici prea aproape, ca sa nu te arzi, niciprea departe, ca si nu inghefi.r Fii bun cu nevasta ca si nu-gi doreascd si cunoasci. gi alt birbat.o cea mai nefasti dintre pasiuni este ldcomia, fiindci il face pe om nechibzuit,obligandu-l si lase deoparte pe cele sigure qi s[ se repeada dupi cele nesigure.r Nu privi la cum ardt, ci la cum gandesc. Nu intotdeauna cel slut e gi prost.r Strlduiegte-te si fii cu minte, gi nu bogat, fiindcl bogllia o po]i pierde, darchibzuin{a va fi mereu cu tine.r Striduili-vi si adiugali frumuselii calitili care dureazd..r Pasiunile sunt vitimdtoare, fiindci ele il orbesc pe om.o Frica il face pe om si cadl din lac in pu!.r Soarta e schimbS.toare gi adesea se schimbi in mai rdu.r Aceia pe care tebazezi pot muri, iar aceia de care te feregti te pot salva.r Uciga$i nu sunt cei care fac pumnale, ci cei care se folosesc de tliqurile lor; la fel, pemine nu clevetitorii mi vorbesc de riu, ci tu, daci te folosegte de clevetirea lor.r un catar lidian igi vizu imaginea in apa raului Ei se bucuri de cdt e de mare gifrumos; porni in galop, scuturdndu-gi coama, asemenea unui cal. Dar imediat igiaminti ci se trage dintr-un migar 9i se opri pentru o clipd din goani gi-gi potoli trufiaqi infumurarea.o Lupul avizut cum pistorii mancau o oaie, s-a apropiat qi a zis: ,,Daci ag fi fb.cut euaga ceva, cAti gildgie afi fi flcut!"r Trebuie si inveli atdt din gregelile proprii, cAt gi din ale celorlalli.r Stipanul il trimise pe Esop la moari. Esop a intrebat: ,,De ce mi trimi{i acolo?"

sncomtE xI-vII t. m

Acela a rispuns: ,,ca si ai un rost pe lume". ,,Atunci de ce, aintrebat Esop, nu-fi trimifiacolo copiii?"o Convingerea e deseori mai eficace decAt forla.e Esop a spus unui om frumos, dar desfranat: ,,poate cite imbraci tu frumos, dar tedezbracifird gust'lr Esop a fost intrebat ce anume este cel mai tare in om. ,,Ra!iunea", a rdspuns el.

Hesiod(intre sec. al VIII-lea qi at VII-lea i.Hr.)

Poet Ei gdnditor antic grec.S-au pistrat in totalitate poemele sale didactice Munci Si zile Ei Teogonia (Panteonuldiviniti{ilor elene), in care se reflectd concepfia despre lume a grecilor din epocaformirii societi{ii impirfite pe clase. in primuipoem-, infiliqeazi atmosfera socialdin care triiau fdranii aflafi sub dominafia aristocrafiei. Astfel, introduce ideea dedreptate ca principiu etic suprem qi glorifici munca drept temelie a viefii. Mai multdecdt atit, aici sunt confinute proverbe qi parabole. Teogonia reprezinti o anticiparea filozofiei grecegti antice, prima incercare de sistematizare nu numai a genealogieizcrlo4 dar gi a istoriei genezei lumii. Poemul se incheie cu genealogia eroilor greci,ini{iind direcfia genealogici in literaturi antici greceasci.

o Nevastd si-fi aduci in casd

CAnd anii !i s-au implinit.Sub treizeci nu te gribi,Dar nici prea-n vdrstl sd nu fii...

r S5. nu te-nsori spre hazul vecinilor.r Nevasta vrednici e mai prefioasi decdt orice pe lume...o Fii conqtient de timp.e cu adevirat e vrednic acela care a reugit si-gi foloseascd vremea cu folos!o cel care tiriryineazd se va lupta neincetat cu nenorocirile, toati viala.o Vorba repetati de popor nu dispare cu totul.

chi. Se qfii: cumla gi pe cei noi.naturd.si inveti mai tArziu, decAt

la inplepfl, ci invers. Esopiar bogafii nu - altfel, nur{elepciundilai vede pericolele care il

'lac.

: i se cuvine.oape, ca si nu te arzi, nici

birbat.I face pe om nechibzuit,lup[ cele nesigure.:el slut e gi prost.o poti pierde, dar

li te pot salva.;c de tdigurile lor; la fel, pe

;te de clevetirea lor.rcuri de cdt e de mare gi

unui cal. Dar imediat igiin goani gi-gi potoli trufia

a zis: ,,Dacd ag fi ficut eu

torla$i.,De ce mi trimili acolo?"

SECOLELEXII-VII i. Hr.

Hilon din Sparta(s96-s28 i.Hr.)

Unul dintre cei gapte infelepfi greci.A fost primul efor ales in Colegiul celor cinci

"foti - organul cel mai important al

statului. Diogene Laertios spunea ci Hilon a conferit Colegiului o putere egali cucea a regelui.Previziunea lui Hilon i-a adus o glorie postum[ insemnati. Hilon spunea despreinsula K1'thira, care se afl[ lAngl malurile Laconiei, ci ar fi mai bine pentru spartanidaci aceasta s-ar scufunda in mare. Hilon presimfea o ameninfare permanent[ laadresa Spartei din partea acestei insule. Viitorul a demonstrat ci temerile lui nu erau

neintemeiate. Mai intdi, exilatul spartan Demarat l-a sfituit pe Xerxes s[ stabileasclaici un punct de oprire pentru cor[bii, dar regele i-arefuzat sfatul Mai tdrziu, intimpul r[zboiului peloponeziac, Nikos a cucerit aceast[ insull qi a instalat aici ogarnizoan[ atenianl. De pe aceasti insul[, atenienii au pricinuit spartanilor multepierderi. Se povestegte c[, odatl, Solon a intrebat in ce condilii poate dobdndi regele

sau tiranul mai mult[ glorie. Pittakos a rlspuns: ,,Atunci cAnd supugii ajung s[ se

teami nu de el, ci pentru el". Iar Hilon a rispuns astfel la aceast[ intrebare: ,,Treaba

cirmuitorului nu e si se gindeasci la cele muritoare, ci la cele nemuritoare".

r Serbeazl-li nunta flrd fast.

r intrebare: ,,Care cas[ e cea mai importanti?"Hilon: ,,Casa care seamb:n[ cu oragul cArmuit de rege."

r intrebare: ,Ce ii deosebeqte pe oamenii educali de cei needucali?"

Hilon:,,Speranfele promiliLtoare'lr intrebare: ,Ce e cel mai greu?"

Hilon: ,,Si plstrezi un secret. S[-1i intrebuinlezi cum se cuvine timpul liber. Si suporlio jignire'io Sa nu crezi in ghicit.r Preluiegte timpul.r Virtutea constl in faptul c[ po1i, cu ajutorul discern5,mdntului, si preveziviitorul.r Dupi faptl gi rlsplatd.o Supune-te legilor.r La prietenii nefericili grdbegte-te mai tare decdt la cei fericifi.r CAnd fratele lui Hilon s-a suplrat pe el pentru ci a devenit efor, acesta i-a rdspuns:

,,Aceasta e fiindci eu pot indura nedreptatea, iar tu nu".

r CAnd vorbeEti, nu da din miini - acesta este un semn de nebunie.r Cine e puternic si fie gi bun, ca si fie respectat gi nu temut.

l\\\_\s-

-)

rnul cel mai important allegiului o putere egall cu

rta. Hilon spunea despremai bine pentru spartanineninlare permanenti larat ci temerile lui nu erauit pe Xerxes s[ stabileascirzat sfatul. Mai tdrziu, ininsuli. gi a instalat aici o'icinuit spartanilor multelifii poate dobindi regelecdnd supuEii ajung si se

.ceastd intrebare:,,Treabacele nemuritoare".

rduca{i?"

ne timpul liber. Si suporli

tului, sd pr evezi viitorul.

ci!i.it efor, acesta i-a rispuns:

nebunie..t.

r Mai bine sd rr ri o dat6, de peurma celei de-a doua - pentru totdeauna.r E mai bun statul in care mai mul! ascultb. de legi gi mai pulini de oratori.r Nu-i huli pe cei morfi. Respecti bitrAnelea. Ai singur griji de tine.o Nu-li dori ceva peste puteri.r Aurul se incearci pe piatri - nu exist[ verificare mai buni. Cu ajutorui aurului sei'ede diferen{a dintre cei vrednici gi cei nevrednici.r Nu-li vorbi aproapele de riu, si n-auzi ceva ce nu te-ar bucura.r Nu te gribi la drum.r Bucurd-te de linigte.r Fii cumpitat la vorbl, mai ales la biuturl.. in propria casi inveli cel mai bine sd fii stipin.r Sd nu rizi de nenorocirea altuia.r Nu vorbi inainte s[ gdndegti.

Homer(intre sec. al XII-lea gi al VII-lea i.Hr.)

Poet antic grec legendar, autor al Iliadei qi al Odiseii. Rapsod cdlitor orb. Cu privirela datele vie{ii lui Homer, cercetitorii au inaintat opinii diferite: incepdnd cu secolulal XII-lea i.Hr. (dupn rizboiul troian) gi terminand cu secolul al vll-lea i.Hr.,,$apte orage igi disputi statutul de patrie a lui Homer: Smirna, Chios, Colofon,Pilos, Argos, Itacca gi Atenal se spune intr-o epigrami greceasci. in realitate, listaacestor ora$e e mult mai lungi. A circulat o legendd extrem de rispinditi despreo intrecere poetici intre Homer qi Hesiod. Dupi cum presupune majoritateacercetitorilor, poemele homerice au fost create in Asia Mici, in Ionia in secolulal vIII-lea i.Hr. pe baza legendelor mitologice despre rizboiul troian. Lui Homeri-au fost atribuite in antichitate gi alte opere, precum 33 de imnuri, poemele comiceMargites, Rlzboiul dintre goareci gi broaEte gi altele. poemele lui Homer suntconsiderate un tezaur de cunoagtere, inclusiv din perspectiv[ istoric[ qi geografici.

. ZeuI il afll pe cel vinovat.r E o vreme pentru orice: o vreme potriviti pentru discufii, o vremepotrivitl pentru linigte.r Limba omului e mlidioasi; ea poarti stiluri din abunden$.r Prostul afl6 doar ce este terminat.. Aerul de acasl e dulce.r Pe femeie tlcerea o infrumuse{eaz[.

SECOLELE XII-VII i. Hr.

r Dup[ cum vorbegti, aga vei primi gi rispuns.o Nu incerca sl fii de ajutor daci nu egti dorit.r Nu e nimic mai riu decAt si riticeqti pe meleaguri str[ine.r Despre unele se cuvine s[ vorbegti, despre altele s[ taci.r Ce e pldcut e trecdtor.r Munca incheiati trezegte pllcere.o Ce e terminat qi prostul infelege.

Periandru din Corint(666-586 i.Hr.)

Unul dintre cei gapte infelepfi antici greci. A condus Corintul vreme de 40 de ani. Acontinuat politica tatllui s[u, Cripselles, indreptati impotriva aristocraliei ereditare.A introdus baterea monedei sub autoritatea statului, taxele vamale, a desfiguratun program vast de construcfii, a ridicat edificii arhitectonice impresionante. invremea lui, au fost lichidate rlmigifele gentilice, au fost create tribunale teritorialegi o armati de mercenari. A introdus controlul asupra veniturilor populafiei,interdicfia adunirilor in grupuri in pie{e, organizareade cantine sociale qi sirbitorifastuoase; a introdus o lege impotriva luxului.

o Fii gata s[ mori pentru tar[.r Fii misurat in fericire qi chibzuit in nefericire.r AEteaptl vremea favorabill.o Daci ai ftcut o gregeall, indreapt-o.r Fii statornic cu prietenii, chiar qi in nefericire.r Cine vrea sd cirmuiasca in liniqte, sd se apere nu cu cai, ci cu dragostea tuturor'r L5.comia de bani e dezgustitoare.r Fiind intrebat de ce continui sd rdmAni conducetor, Periandru rispuns: ,,Pentru ciabdicarea e la fel de periculoasi ca detronarea".r Si pedepsegti nu doar fapta, ci gi intenlia.r CArmuirea cu ajutorul poporului e mai bunl decAt tirania.r Desfbtarea e trec[toare - cinstea nemuritoare.o Ascunde-fi nefericirea ca s[ nu-!i bucuri dugmanii.r Nu trebuie s[ faci nimic de dragul banilor.o Chibzuie$te totul din vreme.r Nechibzuinla e dlunltoare.r Linigtea e minunatd.

SECOLELE XII-VI i. Hr.

rtulYreme de 40 de ani. Aiva aristocraf iei ereditare.rele vamale, a desfigurattonice impresionante. inreate tribunale teritorialea veniturilor populafiei,antine sociale gi sdrbitori

i cu dragostea tuturor.

rndru rdspuns: ,,Pentru ci

a-

r Nu dezvdlui ce-i secret.r in exerciliu std totul.. Care este temeiul tuturor? Timpul.r Ce este cel mai de pre!? Bunul sim{.r Ce este libertatea? O congtiinfi curatl.r indeplineqte ce-ai promis.

Solon din Atena(cca 638-558 i.Hr.)

Filozof antic, poet grec. unul dintre cei gapte in{elepfi. I-a mobilizat pe atenieniin rizboiul cu megaricii pentru insula Salamina gi a condus nemijlocit armatele.Rizboiul s-a terminat cu victoria atenienilor. in toiul revoltelor populare cares-au desfbgurat in Atena, stirnite de domina{ia latifundiarilor eupatrizi, a fost alesmediator gi arhonte'-qi inzestrat cu autoritatea de a introduce reformele necesare.A anulat toate datoriile, indiferent de statutul persoanei. Atit introducerea de citreSolon a unei noi forme statale, democratice, cit gi a altor legi (impnrfirea cetlfenilorin patru clase) au servit drept bazi a evolufiei ulterioare a democrafiei ateniene.

$i-a petrecut cea mai mare parte a viefii in cilitorii.

e in chestiunile importante nu poli fi pe placul tuturor.o Legile sunt ca p?nza de piianjen: pe cel slab il incurc5., iar cel puternictrece prin ele.r Cine este temut de cei mul1i, de mulli are sd se teami:r Mai mult decAt orice imi place si trdiesc in democralie.o Ticerea di forln cuvAntului, iar oportunitatea hrinegte ticerea.o Superiorul prins beat trebuie condamnat la moarte.r Nu exagera niciodatl.e Bog[fia duce la imbuibare, iar imbuibarea duce la obriznicie.o inainte de a porunci, invaf[ si te supui.r Nu da sfaturi plicute tuturor, ci utile tuturor.r Vorba este imaginea faptei.o CAnd ceri altora rispuns, si dai gi tu socoteald. Rege e acela care e mai puternicdecAt to1i.

SECOLELEXII-VII i. Hr.

Tales din Milet(62s-s47 i.Hr.)

Unul dintre cei gapte in{elep{i greci. $tia sd prezicl eclipsele de soare, a mdsuratinilfmea piramidelor grecegti pe baza umbrelor lor. Potrivit lui Aristotel, Tales

este primul filozof grec i ionian. in cimpul lui de interese s-au aflat problemelenaturii. A identificat apa ca fiind elementul material primar al tuturor fenomenelorqi lucrurilor. A frcut primul pas pe calea formirii in filozofia antici a ideii de

,,archd' - ca'uza materiali a tuturor celor existente, pundnd astfel bazele trecerii dela gdndirea mitologicd la gdndirea gtiinfificl. Potrivit lui Tales, din api s-a niscutgi continui si se nasci tot ceea ce existi, totul se transformi in api, qi, in definitiv,totul este ap5'. Zeul, potrivit lui Tales, este rafiunea Cosmosului, iar Universul este

insufle{it gi plin de zei. Lui Thles i se atribuie gi panpsihismul, care ii completeaziconcepfia despre lume in traditia reprezent[rilor antice egiptene despre crearea

discului plmdntesc din oceanul primordial impreuni cu ,,suflarea viefif'. Viafa,potrivit lui Tales, presupune hrani gi suflare: aceste funcfii le indeplinesc apa gi

impulsul divin ini{ial ,,psychd'. Lucr[rile sale Despre rotafia soarelui qi Despre

echinocfiu nu s-au pdstrat.

e Cum poli indura cel mai ufor nenorocirile? Daci ilivezi dugmanii intr-o situalie

mai rea ca a ta.r Cine e fericit? Acela care e sinltos la trup, inzestrat cu liniqte in suflet gi care-Ei

des[vArqeqte talentul.r Nu la suprafafi trebuie sb: te infrumuselezi, ci in addncul sufletul.o Afirmalia c[ timpul e mai bltrd,n decAt toli nu e adevlratl. C[ci timpul este gi trecut,

Ei prezent qi viitor, iar acel timp care pentru noi este viitor, fdr[ indoial[, este mai tdnirdecAt oamenii gi lucrurile de astizi.r Ignoranfa e o povar[ grea.

r Pov[luieqte gi invaf[ doar binele.r Aceia care picd,tuiesc nu se pot ascunde de privirea Zeu\ui gi nici mdcar gdndurile

nu qi le pot ascunde de el.

r Ce e mai mare ca toate?

Spa{iul care ii cuprinde pe to{i.r Ce e mai rapid ca toate?

Mai rapidi decdt toate e raliunea, ea pe toate le intrece.r Ce e mai intelept decd't toate?

Timpul, fiindc[ el singur ii cuprinde pe toli.r Ce e uqor? Si dai altora sfaturi.