Elena Bonchis Dezv Umana

10
Dezvoltarea umană, Elena Bonchiș, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000 Personalitatea – definiție Încă din primul an de viață trebuie să se acorde o importanță deosebită dezvoltării sociale, deoarece apariția zâmbetului, dorința de companie, plăcerea declanșată de jocul cu adulții repezintă diversele forme de manifestare a comportamentelor sociale. De asemenea, tot în primul an de viață, lumea copilului este limitată în cadrul familiei, și se lărgește treptat, apărând relații de colaborare și de prietenie. S-a constatat faptul că relațiile pe care le formează copiii pot reprezenta posibilități de ”măsurare” a calităților, dar și de conștientizare a unor trăsături negative. Atunci când sunt mici, copiii își manifestă sociabilitatea prin jocuri, iar mai târziu, în jurul vârstei de 5 – 6 ani, se manifestă tot mai frecvent și mai complex prin relațiile de prietenie, de respect, de colaborare, de competiție. Comportamentele în cadrul grupului, în special la școală, i-au o formă diferențiată, ceea ce duce la o mai bună organizare a activităților sociale. Faptul că se relaționează cu copiii de aceeași vârstă este foarte important în influențarea procesului de conturare a imaginii de sine și a conștiinței, în literatura de specialitate fiind evidențiat acest aspect al popularității care afectează în mod puternic autoaprecierea și autoevaluarea. Astfel, un copil care se simte apreciat

description

Elena Bonchis Dezv Umana

Transcript of Elena Bonchis Dezv Umana

Dezvoltarea uman, Elena Bonchi, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000

Personalitatea definiie

nc din primul an de via trebuie s se acorde o importan deosebit dezvoltrii sociale, deoarece apariia zmbetului, dorina de companie, plcerea declanat de jocul cu adulii repezint diversele forme de manifestare a comportamentelor sociale. De asemenea, tot n primul an de via, lumea copilului este limitat n cadrul familiei, i se lrgete treptat, aprnd relaii de colaborare i de prietenie. S-a constatat faptul c relaiile pe care le formeaz copiii pot reprezenta posibiliti de msurare a calitilor, dar i de contientizare a unor trsturi negative. Atunci cnd sunt mici, copiii i manifest sociabilitatea prin jocuri, iar mai trziu, n jurul vrstei de 5 6 ani, se manifest tot mai frecvent i mai complex prin relaiile de prietenie, de respect, de colaborare, de competiie. Comportamentele n cadrul grupului, n special la coal, i-au o form difereniat, ceea ce duce la o mai bun organizare a activitilor sociale. Faptul c se relaioneaz cu copiii de aceeai vrst este foarte important n influenarea procesului de conturare a imaginii de sine i a contiinei, n literatura de specialitate fiind evideniat acest aspect al popularitii care afecteaz n mod puternic autoaprecierea i autoevaluarea. Astfel, un copil care se simte apreciat de ctre cei din jurul lui, se va considera mai plcut, i va avea o opinie mai bun despre propriul eu. Elena Bonchi sublinia faptul c dezvoltarea socio-cultural a personalitii este dependent i de caracterisiticile temperamentale, (...) mobilitatea, fora i echilibrul proceselor nervoase superioare putnd influena nu numai numrul relaiilor cu alii dar i natura i calitatea acestora.Este cunoscut faptul c temperamentul reprezint latura dinamo-energetic a personalitii, i conform studiilor lui Gordon Allport, se refer la fenomene caracteristice firii unui individ, la nelegerea susceptibilitii sale la stimuli emoionali, la fora i rapiditatea rspunsurilor, la calitile dispoziiei intesitatea sau fluctuaia acesteia. n urma acestor observaii se poate constata cum principalul tip de manifestare a temperamentului este reprezentat prin afectivitatea cu parametrii ei de intensitate, sensibilitate, tonus afectiv i stabilitate. Pavlov este cel care a demostratat legtura dintre tipurile de activitate nervoas superioar i clasificrile temperamentale fcute de Hipocrate. Astfel, s-a ajuns la ideea conform creia tipul de activitate nervoas superioar este dat de fora, mobilitatea, i echilibrul proceselor nervoase fundamentale, excitaia i inhibiia. Aceste trei caracteristici ale sistemului nervos iau forma unor expresii specifice n comportamentul unei persoane, temperamentul reprezentnd manifestarea pe planul conduitei a tipului de activitate nervoas superioar. Aadar, tipul de sistem nervos este ereditar i automat se extinde i controlul asupra temperamentului. De-a lungul timpului, s-au realizat numeroase clasificri, n funcie de anumite criterii, pentru temperament, cum ar fi cea utilizat d ctre Heymans i Wiersma Emotivitate, Activitate, Persistena impresiilor sau viteza de reacie, sau cea a lui Le Senne, care conine opt tipuri de temperament: pasionat, sentimental, coleric, apatic, amorf, nervos, sangvinic, flegmatic. Pe de alt parte, R. Vincent are n vedere o clasificare care se bazeaz pe distingerea factorilor fundamentali care trebuie depistai la copii, astfel: emotivitatea foarte vie la nceput se atenueaz o dat cu vrsta, ea poate sta la originea energiei i entuziasmului, dar poate explica i o serie de dificulti de adaptare; activitatea concretizat nu ntr-o agitaie nejustificat ci n nevoia copilului de a aciona asigurnd vitalitatea temperamentului; viteza de reacie care mparte copiii n primari cei care reacioneaz foarte rapid, uneori instantaneu i secundari care se adapteaz mai greu, formuleaz mai lent rspunsuri la stimulrile mediului.La vrsta colar mic, formele de conduit prin care se manifest temperamentul devin tot mai complexe, putnd ntlni n rndul elevilor reprezentani aparinnd tuturor tipurilor de temperament cunoscute. n urmtorul tabel, sunt condensate cele mai importante trsturi de temperament, fiecare avnd i cte o valoare dominant.

Tablouri temperamentale (Elena Bonchi)Tipul de temperamentTrsturi

PozitiveNegative

Pasionat (emotiv, activ, secundar) Valoarea dominant opera de ndeplinit Ambiios; Tensiune extrem a ntregii personaliti; Concentrat asupra unui scop unic; Puternic, serios, metodic, voluntar; Disciplinat; Bun organizator; Echilibrat, perseverent; Serviabil, iubete societatea; Bun vorbitor; Contiincios, punctual, obiectiv, eficace. Uneori dur i excesiv; Dominator, ncpnat; Nu i place s fie deranjat; Susceptibil; Simul proprietii extrem de dezvoltat; Dramatizeaz unele nereuite; Se simte persecutat.

Coleric (emotiv, activ, primar) Valoarea dominant aciunea Concret, orientat spre dificulti practice; Generos, cordial, plin de vitalitate; Exuberant, optimist, i place activitatea, micarea; Entuziast, crede n progres; Animator de echipe, receptiv la influenele mediului; Trsturi volitive accentuate. Certre, combativ; Indisciplinat; nclinat spre improvizaii; Greu de supus, de dominat; Mndru, mprtiat, orgolios, impulsiv; Pierde controlul gesturilor; Brutal; Credul.

Sentimental (emotiv, nonactiv, secundar) Valoarea dominant intimitatea Via interioar bogat; Scrupulos, tinde spre perfeciune; Dotat cu o extraordinar intuiie; Contiincios, profund; Contiin moral i profesional puternic; Perseverent; Are un viu sentiment al naturii; Sensibil la ideea de dreptate. Pasiv, vulnerabil, idealist; Lent, timid, se adapteaz greu, nedecis n aciuni; Gelos, ironic, izolat; Susceptibil, impresionabil; Dramatizeaz insuccesele; Individualist.

Flegmatic (nonemotiv, activ, secundar) Valoarea dominant legea Echilibrat, calm, prietenos; Tolerant, rbdtor, perseverent; Tandru, afectuos, sim critic dezvoltat, contiin moral puternic; Via ordonat; Putere de munc deosebit; Obiectiv, ponderat, metodic; Fidel prieteniilor sale; Sim estetic bine dezvoltat. Cinic, comod, lent, tipicar; Iubete plcerile; Este gurmand; Monoton, pedant; Calculat pste msur; Reactivitate slab; Adaptabilitate sczut; Conciliant dac nu i se deranjeaz obiceiurile.

Nervos (emotiv, nonactiv, primar) Valoarea dominant divertismen-tul Vioi, mobil, reacioneaz foarte repede; Se adapteaz usor momentului; Vorbre, entuziast; Practic, adesea artist; i plac relaiile umane i varietatea acestora. i schimb mereu centrul ateniei; Efort fluctuant; Interese oscilante; Impulsiv, nerbdtor, inconstant n triri afective; Puin sensibil la idei generale; Repede sedus, dar i repede poate fi consolat; Mndru i indisciplinat; Tendin spre minciun; Capricios, furios; Vrea s atrag atenia asupra lui cu orice pre.

Sangvinic (nonemotiv, activ, primar) Valoarea dominant succesul social Extrovertit, foarte bun observator; Remarcabil spirit practic; Este foarte sociabil; Politicos, spiritual, optimist; Bun diplomat; Uor adaptabil, oportun; D dovad de iniiativ i suplee spiritual; Omenos, amabil, fermector, activ, energic. Uor cinic; Atitudini uuratice; Instabil n sentimente; Expresivitate exagerat, superficial; Concentrare slab a ateniei; Guraliv, iret, neponderat; Uneori lipsit de scrupule; Utilitarist; Tip aerian.

Apatic (nonemotiv, nonactiv, secundar) Valoarea dominant linitea Onest, onorabil; Iubete tradiia i continuitatea; Via interioar foarte bogat; Sever, observator imparial; Rezistent la influenele exterioare. nchis i taciturn; Solitar; Rde rar; Rigid; Neimpresionabil; Indiferent la viaa social; Sclavul propriilor obinuine.

Amorf (nonemotiv, nonactiv, primar) Valoarea dominant - plcerea Uor abordabil; Amabil; Atent; Tenace; Particip la toate cu condiia ca ambiana s nu solicite din partea lui iniiativ; Este omul prezentului. Pasiv; Nepstor; ncpnat; Susceptibil; Neglijent; Indiferen fa de trecut i viitor.

La vrsta copilriei, baza fiziologic a temperamentului, i anume tipul de activitate nervoas superioar se afl n plin proces evolutiv, face posibil intervenia cadrelor didactice pentru a estompa manifestarea trsturilor negative a acestei dimensiuni de personalitate, iar Elena Bonchi a elaborat cteva sugestii orientative cu privire la temperamentele predominant extrovertite (coleric, sangvinic, nervos, pasionat), precum manifestarea ncrederii n calitile i posibilitile lor, oferirea unor modele de stpnire de sine, s se fac apel la autocontrol i autoeducaie, s li se ofere explicaii rezonabile, s se evite favoritismele, dar i cu privire la temperamentele introvertite (sentimental, flegmatic, apatic, amorf), i anume s li se acorde atenie deosebit, mult afeciune, s li se ofere un climat familial stabil, s fie ndemnai s practice un sport, de regul colectiv, de echip, s fie cercetate cauzele cderilor afective sau a strilor prelungite de depresie.