ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ DE PRODUCȚIE CU OVINE SITUATĂ IN ZONĂ DE DEAL...

Cuprins

1. Memoriu justificativ 1

1.1. Importanța, originea și începutul creșterii ovinelor 2

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră 4

1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană 7

2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 12

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică 13

2.1.1 Programul de montă și fătări 14

2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine 15

2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine 27

2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine 31

2.5. Programarea numărului de zile furajate 32

3. Programarea producțiilor 33

3.1. Programarea producției de lână 33

3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână 35

3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine 36

3.3. Programarea producției de lapte 37

3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte 38

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional 39

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 40

4.1. Fluxul tehnologic anual de producție 40

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii 41

5. Programarea și organizarea bazei furajere 42

5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii 42

5.2. Sortimente de furaje utilizate 43

5.3. Norme și rații utilizate 44

5.4. Modul de preparare și administrare a hranei 55

6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției 57

7. Concluzii 60

8. Bibliografie 61

1

Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului

Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea

râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană.

Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare

capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de

instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţionale

până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone

agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără

surse majore de poluare.

Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu

astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile

populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte.

Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren

agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la:

- asigurarea furajelor din producţie proprie;

- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;

- extinderea culturilor duble şi succesive;

- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.

Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din

zona atât calitativ cât şi numeric.

Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse.

Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o

rentabilitate ridicată.

Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar uti lizarea în

hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură.

Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum

ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.

Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi

sporirea eficienţei economice.

2

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor,

precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și

economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai străvechi timpuri speciile de

ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție

deosebită din partea crescatorilor.

Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o

activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la

dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de

celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al

fermierilor.

Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creș terii ovinelor au suferit modificări

sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să

amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale

care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și

perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în

prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750

de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele,

blănuri ).

De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de

creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea

unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul

raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor

germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a

rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a

raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de

prolificitate de peste 200%.

Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la

țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează

diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de

3

realizări le înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și

factorii naturali de influența.

Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate

de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe

de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate,

care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale,

pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la

Merinos de Palas.

Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor

o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și

îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se,

atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în

condiâiile de eficiență economică

4

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră

Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că

ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării

acestui stat, iar numeroși istorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la

unitatea de limbă și tradiție a poporului roman.

În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al

XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și

diverse populații de Spancă și Stogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se

caracterizau prin rezistență organic deosebită, adaptabilitate ridicată și rusticitate

accentuată.

Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră

datează din anul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după

care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a

acestora cu 55,5% la sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare

de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10

milioane ovine.

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, datorită conjuncturii

internaționale favorabile, numărul de ovine aflat între granițele actuale ale României a

înregistrat o evoluție progresivă, ajungându-se practice ca, într-un interval de circa cinci

decenii, efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine,

reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră.

Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine

crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest

trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și

complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de

proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte.

În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s-au fânețe, marii

crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale, inclusive a celor de ovine.

Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor

reduse de material biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor

5

nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost

valorificate la producția de carne, fiind livrate, într-o pondere de peste 90% în viu, pe

piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu.

La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește

efectivul de oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc

important în primele țări producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea

efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu 40,38% în 1997 și cu 50,09% la finalul

anului 2000

După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se

conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la

intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a

efectivului. În continuare, începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului

total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3%

A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează

printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul

2002, în anul 2003, are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004

cca 416 mii adică cu 0,8% și respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul

total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă

însă în anul 2000.

Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present

în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin

promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale

unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele

de carne și lapte, se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de

asemenea, se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație

va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va

îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a

negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90

Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la

aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul

6

numărului de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă

națională suplimentară de ovine de cca. 3%.

Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine,

care, împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi

acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.

Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în

creștere și exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale.

Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu

personalitate juridică.

Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în

viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.

Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac

obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care

aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de

exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră

7

1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană

Din totalitatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și

cea mai veche din țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut

reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature

de specialitate, rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi: oaia

bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca.

Origine și mod de formare. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu

precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că

Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar, însă când și unde au fost domesticite, precum

și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N.,

Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele

preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone.

Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile

geoclimatice specific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea

acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul

ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul

extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul

țării, la zone cui peste 1500 m altitudine.

Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind

exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și

carne. În present, este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot

cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal.

În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă

filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc

în Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în

număr mai redus în Ungaria, Cehia și Slovacia.

Însușiri morfoproductive. După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf,

cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia

intermediară celorlalte tipuri productive.

8

Greutatea corpora lă are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de

fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin.

Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex

la masculi. Urechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate

și lungi, iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici,

uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic.

Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea

și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă.

Cornul este de culoarea varietații respective, fiind dur faci litează parcurgerea unor

terenuri accidentate sau lungi.

Constituția este robust, iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte

pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, jprecum și la

întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt

reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt

reduse cantitativ

Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite

cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna

este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă.

Fibrele groase. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14-

35cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al

șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea,

datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații.

Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm,

se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă

Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între

primele două categorii.

Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un

smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la

genunchi și pe jaret.

9

Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la

berbeci,depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine

Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70%

Producția de lapte. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr-

o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații

poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante

cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație.

Privitor la această producție, în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice,

Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de la

Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină

Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au

însușiri caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt

utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor,

gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate

de combinabilitate, Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de

Botoșani.

Indici de reproducție. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase

și tipuri locale de ovine.

Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicelel de prolificitate

înregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității

sunt superioare.

Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă,

neagră, brumărie și rațca.

Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe

extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de

răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de

lapte precum și pentru lâna lungă și albă uti lizată în gospoddăriile populației la

confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în

industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.

10

În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar fi

de pildă Țurcana sibiană, caracterizată prin omogenitatea conformației, dezvoltarea

corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari.

Simbolul varietății esteȚa

Varietaea neagră. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos

care, la naștere, este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată

apărând și fibre albe diseminate în masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine

la început roșcată, iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de

lapte și pielicele.

Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și

de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea

obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea

generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual, și

până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații

anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai

bogat, metișii obținuti cu karakul nu rezistă, iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați

pentru pielicele.

Simbolul varietății este Țn.

Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai

importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau

culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în

vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează

căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare.

Simbolul varietății ese Țb.

Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării;

are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau

neagră, iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe.

Perspective de creștere. În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în

direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a

șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și

îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea

11

creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi

utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă, îndeosebi Lincoln și

Border Laicester.

Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în

vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în

direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor.

Varietatea Rațca, fiind în efective reduse, nu prezintă importanță economică

deosebită.

12

2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine

1. Programarea efectivelor de ovine.

a) Efectivul de ovine total si pe categorii, existent la inceputul anului si cel

programat pentru sfarsitul anului.

a) Programul de monte si fatari pentru anul curent

Specificare

Luna Total

anual 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Monta

Anul

precedent

Oi 37 147 61 245

Mioare 6 27 11 44

Total 43 174 72 289

Anul

curent

Oi 49 148 49 246

Mioare 9 26 9 44

Total 58 174 58 290

Nr. crt. Categoria de ovine

Efectiv existent la

inceputul anului

(nr./greutate med. Kg)

Efectiv programat pentru

sfarsitul anului (nr./to)

1 Berbeci reproducatori 6/300 6/0,3

2 Oi adulte 245/9800 247/9,88

3 Tineret femel 0-3 luni 55/1820 0

4 Tineret femel 3-6 luni 44/500 0

5 Tineret femel 6-9 luni 80/3,545

6 Tineret femel 9-12 luni 0

7 Tineret femel 12-18

luni 44/1,008

8 Tineret mascul 0-3 luni 0

9 Tineret ovin la ingrasat 0

10 Ovine adulte la recond. 0

11 Efectiv de ovine total 350/12420 377/14,733

13

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare

a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea

cresterii oilor.

In ultimele decenii, reproductia la ovine s-a imbunătătit datorită aplicării la scară

larga a insământărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării stiintifice in

combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie.

Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea

sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat

(femela).

Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la

maturitate fiziologica, iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea

specifica categoriilor adulte.

Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 6-

8 ani.

Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii:

proestru, estru, metestru, anestru, fiecare cu o durată variabilă.

S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară,

manifestă călduri după parturitie, inca din perioada de alăptare, permitând realizarea a

2 fatari pe an fara tratamente hormonale.

In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau

clonarea, astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formati

din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic.

14

2.1.1. Programul de montă și fătări

Programul de montă şi fătări la ovine

Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009

Specificare Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total/an

I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total

An

ul

pre

ced

en

t

Ovin

e Gestanta 42 42 171 71 242 284

Negestante 1 1 3 1 6 6

Fătate

Miei fătaţi

An

ul

cu

ren

t

Mo

nte

Oi 49 49 148 49 246

Mioare 9 9 26 9 44

Total 58 58 174 58 290

Fătă

ri Oi 36 147 180 60 60 240

Mioare 6 27 33 11 11 44

Total 42 171 213 71 71 284

Pro

du

şi

ob

ţin

uţi

Masculi 22 90 112 37 37 149

Femele 22 90 112 37 37 149

Total 44 180 224 74 74 298

Mortalităţi 3 2 5 2 2 7

Iezi înţărcaţi 41 178 219 72 72 291

15

2.2.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie

Categoria de ovine Efectivul la începutul perioadei

Intrări

Efectivul iniţial +intrări

Ieşiri Efectivul

la sfârşitul perioade

i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

Naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă

Vânzări pentri îngrăşa

t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total

ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 245

245

245 7595

0

T 9.800

9.800

9.800

3 Tineret femel 0-3 nr

T

170

4 Tineret feme 3-6 nr

T

156


T

73

6 Tineret feme 9-12 nr 55

55

55 1650

T 1.820

0.024 0.024 1.844

1.844

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 44

44

44 1364

T 1.500

0.019 0.019 1.519

1.519

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr

T

170

9 Tineret la îngrăşat nr

t

156

10

Ovine la recondiţionat

nr

T

EFECTIV TOTAL nr 350

350

350 10850

t. 13.420

0.043 0.043 13.463

13.463

16

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie


Intrări


Ieşiri Efectivul la

sfârşitul perioade

i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%) naşter

i Cumpă

rări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 168

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 245

245

245 6860

t 9.800

9.800

9.800


22

22 22

2 2 20 616

t

0.060

0.052 0.112 0.112

0.006 0.006 0.106

170


t

156


t

73


55

55 1540

t 1.820

0.022 0.022 1.842

1.842

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 44

44

9

9 35 1232

t 1.520

0.017 0.017 1.537

0.270

0.270 1.267

14

8 Tineret mascul 0-3 nr

22

22 22

1 1 21 616

t

0.060

0.052 0.112 0.112

0.003 0.003 0.109

170


T

156

10


nr

t

EFECTIV TOTAL nr 350 44

44 394

9

3 12 382 11032

t 13.440 0.120

0.144 0.264 13.704

0.270

0.009 0.279 13.425

17

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri Cumpăr

ări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 245

9

9 254

254 7874

t 9.800

0.270

0.270 10.070

10.070

3 Tineret femel 0-3 nr 20 90

90 110

1 1 109 3410

t 0.106 0.270

0.343 0.613 0.719

0.003 0.003 0.716

170


t

156


t

73


55

55

55 0 1705

t 1.866

0.024 0.024 1.890

1.890

1.890 0

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 35

35

26

26 9 1085

t 1.266

0.015 0.015 1.281

0.950

0.950 0.331

14

8 Tineret mascul 0-3 nr 21 90

90 111

1 1 110 3441

t 0.109 0.270

0.348 0.618 0.727

0.003 0.003 0.724

170


t

156

10


nr

t


9 0 189 571

81

2 83 488 17701

t 13.447 0.540

0.270 0.729 1.539 14.986

2.840

0.006 2.846 12.140

18

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)


i Cumpăr

ări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 180

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 254

26

26 280

280 8400

T 10.070

0.950

0.950 11.020

11.020

3 Tineret femel 0-3 nr 109 37

37 146

1 1 145 4380

t 0.716 0.110

0.650 0.760 1.476

0.003 0.003 1.473

170


T

156


t

73


t

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 9

55

55 64

9

9 55 1920

t 0.331

0.890 0.027 0.917 1.248

0.175

0.175 1.073

14

8 Tineret mascul 0-3 nr 110 37

37 147

1 1 146 4410

t 0.724 0.110

0.655 0.765 1.489

0.003 0.003 1.486

170


t

156

10


nr

t


81 0 155 643

9

2 11 632 19290

t 12.141 0.220

1.840 1.332 3.392 15.533

0.175

0.006 0.181 15.352

19

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajate

SMZ(g)


i Cumpăr

ări

Treceri de la

alte catego

rii

Spor Total intrări

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 280

9

9 289

30

30 259 8959

10

t 2.020

0.175

0.175 2.195

0.227

0.227 1.968

3 Tineret femel 0-3 nr 145

145

20

20 125 4350

t 1.473

0.764 0.764 2.237

0.308

0.308 1.929

170


t

156


t

73


t

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 1705

t 1.073

0.024 0.024 1.097

1.097

14

8 Tineret mascul 0-3 nr 146

146

21

21 125 4526

t 1.486

0.769 0.769 2.255

0.324

0.324 1.931

170


t

156

10


nr

t


9 0 9 641

71

71 570 19871

t 6.352

0.175 1.557 1.732 8.084

0.859

0.859 7.225

20

Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)


i Cumpără

ri

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 180

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 259

259

259 7770

0

T 10.968

10.968

10.968


0 125

90

90 35 3750

T 1.929

0.638 0.638 2.567

1.848

1.848 0.719

170


20

20 20

0 20 600

T

0.308 0.094 0.402 0.402

0.000 0.402

156


T

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 1650

T 1.097

0.023 0.023 1.120

1.120

14


125

90

90 35 3750

T 1.931

0.638 0.638 2.569

1.849

1.849 0.720

170


21

21 21

21 630

T

0.324 0.098 0.422 0.422

0.422

156

10


nr

30

30 30

30 900 0

T

0.227 0.014 0.241 0.241

0.241

15


71 0 71 641

180

180 461 19230

T 16.225

0.859 1.503 2.362 18.587

3.697

3.697 14.890

21

Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%) naşte

ri Cumpărăr

i

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 259

259

259 8029

T 10.968

10.968

10.968


35

35

35 0 1085

t 0.719

0.184 0.184 0.903

0.898

0.898 0.000

170


90

90 110

110 3410

t 0.402

1.848 0.532 2.380 2.782

2.782

156


t

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 1705

T 1.120

0.024 0.024 1.144

1.144

14


0 35

35

35 0 1085

T 0.720

0.184 0.184 0.904

0.899

0.899 0.000

170

9 Tineret la îngrăşat nr 21

90

90 111

111 3441

T 0.422

1.849 0.537 2.386 2.808

2.808

156

10


nr 30

0 30

30 930

T 0.241

0.014 0.014 0.255

0.255

15


180 0 180 641

70

70 571 19871

T 14.892

3.697 1.475 5.172 20.064

1.797

1.797 18.257

22

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri Cumpăr

ări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 259

259

259 8029

0

t 10.968

10.968

10.968


t

170


35

35 145

145 4495

t 2.765

0.898 0.701 1.599 4.364

4.364

156


t

73


t

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

0 55

55 1705

t 1.143

0.024 0.024 1.167

1.167

14


t

170


35

35 146

146 4526

T 2.790

0.899 0.706 1.605 4.395

4.395

156

10


nr 30

0

0 30 30

30 0 930

T 0.255

0.000 0.014 0.014 0.269 0.269

0.269 0.000

15


70

70 641 30

30 611 19871

T 18.221

1.797 1.445 3.242 21.463 0.269

0.269 21.194

23

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri Cumpăr

ări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 180

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 259

259 23

23 236 7770

6

T 10.968

10.968 0.973

0.973 9.995


T

170


145

20

20 125 4350

T 4.342

0.679 0.679 5.021

0.692

0.692 4.329

156


T

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 1650

T 1.166

0.023 0.023 1.189

1.189

14


T

170


146

21

21 125 4380

T 4.372

0.683 0.683 5.055

0.727

0.727 4.328

156

10


nr

T

15


611 23 21 20

64 547 18330

T 21.148

1.385 1.385 22.533 0.973 0.727 0.692

2.392 20.141

24

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%) naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 236

236

236 7316

0

T 9.995

9.995

9.995


T

170


125

90

90 35 3875

T 4.329

0.605 0.605 4.934

3.538

3.538 1.396

156


20

20 20

20 620

T

0.692 0.045 0.737 0.737

0.737

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 1705

T 1.189

0.024 0.024 1.213

1.213

14


T

170


125

90

90 35 3875

T 4.328

0.605 0.605 4.933

3.537

3.537 1.396

156

10


nr

T

15


20

20 567

180

180 387 17577

T 20.141

0.692 1.278 1.970 22.111

7.075

7.075 15.036

25

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%) naşte

ri Cumpărăr

i

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 180

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 236

236

236 7080

0

T 9.995

9.995

9.995


T

170


35

35

35 0 1050

T 1.396

0.164 0.164 1.560

1.560

1.560 0.000

156


90

90 110

20

20 90 3300

t 0.737

3.538 0.241 3.779 4.516

0.821

0.821 3.695

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

11

11 44 1650

T 1.213

0.023 0.023 1.236

0.247

0.247 0.989

14


t

170


35

35

35 0 1050

t 1.396

0.164 0.164 1.560

1.560

1.560 0.000

156

10


nr

0

t

15


90 0 90 477

101

101 376 14310

t 15.037

3.538 0.592 4.130 19.167

4.188

4.188 14.979

26

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%) naşte

ri Cumpărăr

i

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 186

t 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 236

11

11 247

247 7657

t 9.995

0.247

0.247 10.242 0

10.242


t

170


T

156


35

35 125 45

45 80 3875

T 3.695

1.560 0.283 1.843 5.538 1.993

1.993 3.545

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 44

44

44 1364

T 0.989

0.019 0.019 1.008

1.008

14


T

170


T

156

10


nr

T

15


46

46 422 45

45 377 13082

t 14.979

1.807 0.302 2.109 17.088 1.993

1.993 15.095

27

2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: Ianuarie – Martie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 540

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 245

9

254

254 22329

0

T 9.800

0.270

10.070

10.070

3 Tineret femel 0-3

nr

112

112

3 3 109 4026

T

0.33

0.395

0.725

0.009 0.009 0.716

170


T

156


T

73

6 Tineret feme 9-12

nr 55

55

55

55 0 4895

T 1.820

0.07

1.89

1.890

1.890 0

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 44

44

35

35 9 3681

T 1.500

0.051

1.551

1.22

1.22 0.331

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr

112

112

2 2 110 4057

T

0.33

0.4

0.73

0.006 0.006 0.724

170


T

156

10


nr

T


9

583

90

5 95 488 39583

T 13.420 0.66

0.270 0.916

15.266

3.11

0.0153 3.125 12.140

28

Trimestrul II: Aprilie – Iunie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 546 180

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte Nr 254

35

35 289

30

30 259 25129

0

T 10.070

1.125

1.125 11.195

0.227

0.227 10.968

3 Tineret femel 0-3

nr 109 37

37 146

110

1 111 35 16860

T 0.716 0.110

2.052

0.110 2.878

2.156

0.003+

2.159 0.719

170


20

20 20

20 600

T

0.308 0.094 0.308 0.402

0.402

156


T

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

Nr 9

55

55 64

9

9 55 5305

T 0.331

0.890 0.074

0.890 1.295

0.175

0.175 1.120

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr 110 37

37 147

111

1 112 35 12686

T 0.724 0.110

2.062 0.110 2.896

2.173

0.003 2.176 0.720

170


21

21 21

21 630

T

0.324 0.098 0.324 0.422

0.422

156

10


nr

30

30 30

30 900 0

T

0.227 0.014 0.227 0.241

0.241

0


161

235 723

260

2 262 461 58391

T 12.141 0.220

2.874 4.394 3.094 19.629

4.731

0.006 4.737 14.890

29

Trimestrul III: Iulie – Septembrie


Intrări


Ieşiri Efectivul


i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 556

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 259

259 23

23 236 23888

0

T 10.968

10.968 0.973

0.973 9.995

3 Tineret femel 0-3

nr 35

35

35

35 0 1085

T 0.719

0.184

0.903

0.898

0.898 0

170

4 Tineret feme 3-6

nr 20

125

125 145

20

20 125 12255

T 0.402

2.746 1.912

2.746 5.060

0.692

0.692 4.329

156


T

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

55 5060

T 1.120

0.071

1.191

1.189

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr 35

35

35

35 0 1085

T 0.720

0.184

0.904

0.899

0.899 0

170


125

125 146

21

21 125 12347

T 0.422

2.748 1.926 2.748 5.096

0.727

0.727 4.328

156

10


nr 30

30 30

30 0 1860

T 0.241

0.028

0.269 0.269

0.269 0


150 711 53 21 90

164 547 58072

T 14.892

5.494 4.305 5.494 24.691 1.242 0.727 2.489

4.458 20.141

30

Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie


Intrări




i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

Naşteri

Cumpărări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrăr

i

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 552

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 236

11

11 247

247 22053

0

T 9.995

0.247

0.247 10.242

10.242

3 Tineret femel 0-3

nr

T

170


125

125

125 0 4925

T 4.329

0.769

5.098

5.098

5.098 0

156


145

145 145 45

20

65 80 7795

T

5.79 0.569 4.790 6.359 1.993

0.821

2.814 3.545

73


T

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 55

55

11

11 44 4719

T 1.189

0.066

1.255

0.247

0.247 1.008

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr

T

170

9 Tineret la îngrăşat Nr 125

125

125

125 0 4925

T 4.238

0.769

5.007

5.097

5.097 0

156

10


nr

T


156

156 703 45

281

326 377 44969

T 20.141

6.037 2.173 5.037 28.261 1.993

11.263

13.256 15.095

31

2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine


Intrări




i

Zile animal

e furajat

e

SMZ(g)

Reformă (%)

naşteri Cumpăr

ări

Treceri de la alte

categorii

Spor Total intrări

Vânzări

pentru prăsilă


t

Treceri la alte

categorii

Sacrificări de

necesitate

Pierderi

Total ieşiri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Berbeci

reproducători

nr 6

6

6 2194

T 0.300

0.300

0.300

2 Oi adulte nr 245

55

55 300 23

30

53 247 93399

0

T 9.800

1.642

1.642 11.442 0.973

0.227

1.2 10.242

3 Tineret femel 0-3

nr

149

149 149

145

4 149 0 21971

T

0.44

2.631

3.071 3.071

3.054

0.012

0

170


145

145 145

145

145 0 17780

T

3.054 2.775 5,829 5.829

5.790

0

156


145

145 145 45

20

65 80 7795

T

5.79 0.569 6,359 6.359 1.993

0.821

2.814 3.545

73


55 55

55

0 10200

T 1.820

0.07 1.87 1.87

1.890

0

14

7 Tineret feme 12-

18

nr 44

55

55 99

55

55 44 18765

T 1.500

0.890 0.262 1.152 2.652

1.642

1.642 1.008

14

8 Tineret mascul 0-

3

nr

149

149 149

146

3 149 0 13771

T

0.44

2.646 3.086 3.086

3.072

0.009 3.081 0

170


146

146 146 21 125

146 0 17902

T

3.072 2.793 5.865 5.865 0,727 5,097

5.824 0

156

10


nr

30

30 30 30

30 0 2760

T

0.227 0.014 0.241 0.241 0.269

0.269 0


576

1224 119 125 721

7 847 377 206537

T 13.420 0.88

14.675 11.76

40.715 3,962 5,097 21.593

0.021 25.606 15.095

32

2.5. Programarea numărului de zile furajate

Categorii cuprinse

0-3 luni

3-6 luni

6-9 luni

9-12 luni

12-18 luni

Ovine lactație Ovine partea I de

gestație Ovine partea a II a de

gestație Berbeci Total

Număr zi le

furajate 21971 17780 7795 10200 18765 63691 14396 15252 2198 172048

33

3. Programarea producțiilor

3.1. Programarea producției de lână

Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a

acestor producții. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria

textilă din tara noastră, materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de

calitate superioară.

Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.

Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară, iar cusătură de pe linia

superioară este largă.

Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara

(între 15 apri lie - 15 mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără

temperaturi scăzute.

Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei

porțiuni de 1-1,5 cm de lână nou crescută primavara și denumită ,,lâna de pai”. Are

diametrul mai redus, usucul mai puțin consistent, ceea ce usurează tunsul.

De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură,

atât cantitatea cât și calitatea lânii, câ t și de efectivul de animale din unitate.

Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest, sens

se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii, stabilirea

componentei echipei de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului

implicat.

În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile

mame si berbecii de reproducție.

Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor

accidente produse de încarcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul sa se efectueze

corespunzător se recomandã urmatoarele:

- în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se țin la

adăpost pentru a preveni umezirea lânii;

- tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10

mm de suprafața pielii;

nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâna;

nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede.

34

Programarea producției de lână

Categoria Număr de indivizi Cantitatea de lâna

pe animal (kg)

Cantitatea de lâna

totală (kg)

Berbeci

reproducători 6 3 18

Oi adulte 280 2 560

Mioare 55 1 55

Total 341 - 633

35

3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână

După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au

fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar.

Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fi

trecut pe masa de sortare. Sortarea lânii se face dupa anumite criterii, finețe,

lungime, uniformitate, rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale

și minerale din masa lânii.

Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din

punct de vedere al însușiriâor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.

Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și

favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.

Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile

variind în funcție de cerințele pieții.

Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii

prin prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieți i. După recepție în societate, lâna

se spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la

fabricarea stofelor din lână, a pături lor de lână, covoarelor și a diferitelor tricotaje. În

felul acesta lâna se valorifică la un preț superior.

36

3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine

Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns, centrul este dotat

astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea

cojoacelor și a animalelor, sortarea și balotarea, depozitarea temporară a lânii,

precum și prevenirea accidentelor de orice natură.

Înainte cu 12-14 ore de tuns, oile nu se scot la pășune și nu li se

administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.

Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic.

Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul

tehnic și de protecție al muncii.

Ca organizare centrul de tuns cuprinde:

> padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;

> culoar de trecere a oilor netunse;

> punct de tuns;

> boxe pentru oile care sunt tunse;

> cântar pentru oi;

> cântar pentru lână;

> masă pentru înregistrări;

> masă pentru sortarea lânii;

> spații pentru îmbalotare;

> spații pentru pastrarea temporară a lânii;

> punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns;

> punct sanitar veterinar.

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și

fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc, urmărindu-se menținerea

întregității cojocului de lână după tuns.

37

3.3. Programarea producției de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.

De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în

hrana omului.

În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor

începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.

La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și

seara), către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zi le înainte

de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.

Număr capete

Oi

Producția de lapte pe lactație / cap

oaie

Producția totală de lapte

pe tot efectivul

284 80 l 22720

22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte

8170:4≈2043 kg caș

8170-2043=6127:12≈511 urdă

Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia Cantitatea

(kg)

Lei/ kg TOTAL (lei)

Caş de oaie 2043 13 2559

Urdă 511 8 4088

Lâna 633 2,8 1772,4

TOTAL 32419.4

38

3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte

Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.

Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau

din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea

unui lapte igienic.

Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor, mulsul

se va efectua rapid, total, la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90

de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. Durata de mulgere a unei

oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de

secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara.

Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de

igienă, recoltare și depistare a laptelui.

Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și

valorificare a laptelui.

Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. În urma

prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt, brânza telemea, brânza de

putină, brânza de burduf și cascavalul. Se mai obține și untul din lapte de oaie. Ca

produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă

și zerul.

Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la

prețuri negociabile prin magazine specializate, corespunzătoare, unde se păstrează

la o temperaturã de 0- 8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.

39

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional

Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral.

Efectuarea mulsului manual presupune amenajarea unui culoar prevăzut cu

un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma

de muls.

Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de

staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat.

Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de

cate ori este nevoie.

40

4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor

4.1. Fluxul tehnologic anual de producție

Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune,

stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație.

Fazele fluxului tehnologic sunt:

1. Categoria berbeci de reproductie

- pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică

cantitatea și calitatea materialului seminal;

- perioada de montă;

- perioada de repaus.

2. Categoria de oi și mioare

- pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de

întreținere;

- perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie;

- gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea

atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și

apă rece;

- perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează:

instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de

ore;

pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi

gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de

vârsta de peste 30 zile.

3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile.

4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și

tineretul mascul întărcat.

41

4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii

Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită

construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece.

Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație

o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind

prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până

aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru

fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului.

Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe

pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice.

Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe

ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este

prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar

la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea

se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut

permanent.

Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde

cosit și administrat la iesle.

Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip

,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de

noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

42

5. Programarea și organizarea bazei furajere

5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii

Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă

de timp, berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.

La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină

seama de starea fiziologică — perioada de repaus, perioada de pregătire pentru

montă și de montă propriu-zisă, perioada de gestație, perioada de lactație.

Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei

propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii

noiembrie. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează oilor

pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate

(porumb, grâu, ovăz) precum și srot de soia.

În prima parte a gestației, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă

dezvoltarea fătului este mică. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc

substanțial, apărând necesitatea hrănirii stimulatoare.

Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru

dezvoltarea normală a fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte,

dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Ultima parte a gestației

corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutrețuri

conservate.

Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație

energetică și proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri și

nutrețuri concentrate.

În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează

producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri.

Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte.

Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri

concentrate, energetice și mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g

de fân, iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. De asemenea li se

administrează și nutrețuri suculente în special masă verde.

43

5.2. Sortimente de furaje utilizate

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU

Nutret KgSU UFL PDIN PDIE Ca P

UIL g g g g

Fân de

lucernă 0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03

Fân natural 0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2

Pajiște de deal

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05

Lucernă început

înflorire

0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,2

Tărâţe de grâu

0.868 0.9 114 96 1.5 12.8

Fosfat dicalcic

0.95

240 185

44

5.3. Norme și rații utilizate

Rație la berbeci în perioada de montă-iarna

Valoarea nutritive a nutreturilor g/KgSU

Norme de hrana /KgSU

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL Lei/kg Nutret Kg B

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.461 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.531 1.301 0.950 87.192 88.493 12.363 3.904 1.562 0.612

TOTAL RB 2.058 1.749 1.250 137.341 130.583 19.303 5.024 2.023 0.876

Rație la berbeci în perioada de montă-vara


Norme de hrană /KgSU

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL Lei/kg Nutreț Kg B

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

g G g g g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239

TOTAL RB 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239

45

Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

G g g g g g g g lei

1.53 1.01 83 83 4.6 3.5 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.193

TOTAL RB 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.644

Rație la berbeci în repaos sexual-iarna



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

g g G g g g g g lei

1.51 0.88 70 70 6.6 3.3 2.2

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567

TOTAL RB 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567

46

Rație la oi în prima parte de gestație –iarna



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL Lei/kg Nutreț Kg B KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

TOTAL RB 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

Rație la oi în prima parte de gestație –vara



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135

TOTAL RB 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135

47

Rație la oi în a doua parte a gestației iarna



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g G g g g g g g lei

1.1 0.83 98 98 7.9 3.9 1.6

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.537 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.854 0.726 0.530 48.644 49.370 6.897 2.178 1.082 0.342

TOTAL RB 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 13.838 3.297 1.619 0.605

DIF.NH-RB

-0.074 0.000 -0.793 6.541 -5.938 0.603 -0.019

0.95

240 185

2.5 Fosfat dicalcic 0.004 0.004

0.960 0.740

0.011

TOTAL RB+RS 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 14.798 4.037 1.619 0.605

48

Rație oi la începutul lactației

Valoarea nutritive a nutreturilor g/KgSU

Norme de hrana /KgSU

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL Lei/kg Nutret Kg B KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.8 1.58 172 172 10.3 5.6 2.5

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.492 0.418 0.280 46.806 39.284 6.478 1.045 0.501 0.246

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.450 1.233 0.900 82.603 83.836 11.712 3.699 1.837 0.580

TOTAL RB 1.942 1.651 1.180 129.409 123.119 18.190 4.743 2.338 0.826

DIF.NH-RB

0.149 0.400 42.591 48.881 -7.890 0.857 0.162

0.868 0.9 114 96 1.5 12.8

0.32 Tărâţe de grâu 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689

0.164

TOTAL RS 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689

0.164

TOTAL

RB+RS 2.454 2.095 1.580 180.075 165.786 18.857 10.432 2.338 0.990

49

Rație la oi în lactație vara



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.7 1.34 137 137 8.8 4 2.3

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256

TOTAL RB 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256

50

Rație la tineret 0-3 luni iarna



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.263 0.224 0.150 25.075 21.045 3.470 0.560 0.269 0.132

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.693 0.589 0.430 39.466 40.055 5.596 1.767 0.878 0.277

TOTAL RB 0.956 0.813 0.580 64.540 61.100 9.066 2.327 1.146 0.409

Rație la tineret 0-3 luni vara



KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.35 Lucernă început

înflorire 3.117 0.589 0.430 65.973 50.068 4.418 2.356 0.618 1.090

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 0.958 0.169 0.150 15.843 15.000 1.264 0.674 0.189 0.028

TOTAL RB 4.074 0.758 0.580 81.815 65.068 5.682 3.030 0.807 1.118

51




KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.176 0.149 0.100 16.716 14.030 2.313 0.373 0.179 0.088

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.838 0.712 0.520 47.726 48.438 6.767 2.137 1.061 0.335

TOTAL RB 1.014 0.862 0.620 64.442 62.468 9.081 2.510 1.240 0.423


Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

g G g g g g g g lei

1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.4

Lucernă

inceput

inflorire 2.247 0.425 0.310 47.562 36.096 3.185 1.699 0.446 0.899

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03

Pajiste de

deal 1.979 0.348 0.310 32.742 31.000 2.612 1.393 0.390 0.059

TOTAL

RB 4.226 0.773 0.620 80.303 67.096 5.797 3.092 0.836 0.958

52




KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445

TOTAL RB 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445




KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

TOTAL RB 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

53




KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân

natural 1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419

TOTAL

RB 1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419




KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL Lei/kg Nutret Kg B KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124

TOTAL RB 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124

54

Ratie la tineret 12-18 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P

UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

TOTAL RB 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

Rație la tineret 12-18 vara

Valoarea nutritivă a nuțreturilor g/KgSU


KgSU UFL

PDIN PDIE Ca P


PDIN PDIE Ca P UIL

Preţ

g g g g g g g g lei

1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122

TOTAL RB 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122

55

5.4. Modul de preparare și administrare a hranei

Lucerna

Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind

folosită atât verde cât și conservat (fân, siloz).

Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste

celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare,

funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de

suprafață cultivată.

La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de

îmbobocire, fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.

Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresive a

substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea digestibilității

energiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.

Pășunea

O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale

erbivore, prin pășunat.

Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si

ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să

selecteze plantele pe care le consumă. În același timp, pățunatul este mijlocul cel

mai economic de administrare a nutrețurilor. Sănă tatea animalelor este mai bun în

perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor

solare. În țara noastră, regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț

verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de

animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar

pentru oi la cca 200 zile.

Valoarea nutritivă a nutrețuri lor verzi de pe pășuni depinde de compoziția

floristică, considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20

% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă

dar în general pășunatul se face pe plante tinere, frunzoase, înainte de înspicare

sau cel mult la începutul formării spicului.

Fânul natural

Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe

pajiști permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin

uscare.

Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția

floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă etc.

56

Fânul de lucernă

Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în

alimentația tuturor speciilor de animale.

Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de

Vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.

Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât

și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe

câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența corpurilor

străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde.

Tărâțele de Grâu

Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componeța lor

intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă , embrionul și cantități diferite de

amidon

Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut

mai ridicat în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză

brută; de altfel, se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a

tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este

redusă, în special la păsări. Prin măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește.

Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin, precum și în

alți aminoacizi esențiali.

Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile,

cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Caracteristic tărâțelor este

conținutul redus în Ca, dar ridicat în P și Mg; disponibilitatea fosforului din tărâțele de

grâu este relativ ridicată (cca 50%).

57

6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției

Necesarul de nutreţuri pe categorii

Peri

oadă Categorii

Nutreţuri utilizate

Fân natural Fân de lucernă Pajiştede deal Lucernă masă verde Fosfar dicalcic Tărâţe de grâu

Kg/zi

Zile

furajer

e

Total

tone Kg/zi

Zile

furajat

e

Total

tone

Kg/zi

Zile

furajat

e

Total

tone Kg/zi

Zile

furajat

e

Total

tone Kg/zi

Zile

furajat

e

Total

tone Kg/zi

Zile

furajat

e

Total

tone

Vară

Berbeci 14,427 1104 15,92

Oi 13,088 49061 642,11

Tineret 1-3

luni 0,958 13220 12.66 3,117 13220 41.20

Tineret f. 3-6

luni 1,971 8505 16,76 2,247 8505 19,11

Tineret f. 12-

18 luni 4,086 9800 40

Iarn

ă

Berbeci 2,949 1086 3,202 0,527 1086 0,572

Oi 3,448 44278 152,67 1,019 44278 45,11 0,004 25922 103,68 0,512 44278 22,67

Tineret 6-9

luni 1,112 7795 8,66

Tineret f. 9-12

luni 1.048 2190 3.343

Tineret f. 12-

18 luni 4.048 8965 36.029

Total 203,90 45,68 727,45 60,31 0,10 22,67

58

Costul necesarului total de nutreţuri

Nutreţuri Tone Lei/tonă Total

Fân natural 203.90 250 50975

Fân de lucernă 45,68 250 11420

Pajişte de deal 727.45 20 14549

Lucernă masă verde

60.31 300 18093

Fosfat dicalcic 0.10 2500 250

Tărâţe de grâu 22.67 300 6801 Total 102088

Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare, cheltuieli le cu furaje

reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.

Venituri din vânzarea animalelor

Categorii Greutate

Corporală (kg)

Lei/kg Total (lei)

Capete Lei/cap Total (lei)

Oi adulte 5 53 400 21200

Tineret f. 6-9 luni 6 45 400 18000

Tineret mascul 5097 7 35679 35679

Tineret f. prăsilă

Tineret m. prăsilă 21 1000 21000

Total 95879

Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia Cantitatea

(kg)

Lei/ kg TOTAL (lei)

Caş de oaie 2043 13 2559

Urdă 511 8 4088

Lâna 633 2,8 1772,4

TOTAL 32419.4

59

Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009

Denumire Suma lei

Venituri totale, din care: 149184,18

- Venituri din vânzarea animalelor 95879

- Venituri din vânzarea brănzei 6647

- Venituri din vănzarea lănei 1772,4

- Subvenţii pentru diferenţe de preţ 20885,78

Cheltuieli totale 145840

- Cheltuieli cu nutreţuri 102088

- Salarii+taxe şi impozite 11667,2

- T.V.A. –(19%) 27709,6

- Alte cheltuieli 4375,2

Profit impozabil 3344,18

Impozit pe profit – (16%) 535,07

Profit net 2809,11

Rata profitului 1,93

60

Concluzii

În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia

zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele:

1. Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie

medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână, în urma valorificării acestora respectiv vânzarea

pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809,11 lei.

Un profit uşor satisfăcător, atât datorită potenţialului genetic de care dispune, cât şi

datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul

corespunzător).

2. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie

mai crescuta de lapte.

3. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte

de calitate

4. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un

preţ mai bun pe kg.

5. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din

acestea.

61

BIBLIOGRAFIE

Pascal C.(2003) - Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași;

Pascal C(2007) - Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;

Pop I.M.,Halga P., Avarvarei T.,(2006) - Nutriția și alimentația animalelor. Edituera

Tipo Moldova;

ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ DE PRODUCȚIE CU OVINE SITUATĂ IN ZONĂ DE DEAL...

Documents

Transcript of ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ DE PRODUCȚIE CU OVINE SITUATĂ IN ZONĂ DE DEAL...