Proiect Ovine Turcana

8/17/2019 Proiect Ovine Turcana

1/55

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICINĂ VETERINARĂȘ Ț Ș“ION IONESCU DE LA BRAD”FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LADISCIPLINA

CREŞTEREA OVINELOR

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN PASCAL DRAGO CIORNEIȘ

IA IȘ201


2/55

TEMA PROIECTULUI:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă e pro uc ie! ț "ituată #n $ona e eal! cu o capacitate e %%& oi !ra"a urcană ' Ț

2


3/55

CUPRINS:1. Memoriu justificativ................................................................................................41.1. Importan a, oportunitatea i eficien a investi iei...............................................4ț ș ț ț2. Programarea structurii si evolu iei efectivelor de ovine..........................................6ț

2.1. Programarea reproduc iei si fundamentarea ei tehnico-economică..................6ț2.1.1. Programul de montă i fătări..............................................................................ș2.1.2. !rgani"area, dotarea i flu#ul tehnologic la punctul de montă...........................$ș2.2. Programarea evolu iei lunare a efectivului de ovine.......................................1%ț2.& Programarea evolu iei trimestriale a efectivului de ovine...............................22ț2.4. Programarea numărului de "ile furajate...........................................................2&. Programarea produc iilor.........................................................................................2'ț&.1. Programarea produc iei de l(nă.......................................................................2'ț&.2. )ecoltarea i valorificarea produc iei de l(nă.................................................2$ș ț

&.2.1. !rgani"area, dotarea i func ionalul la centrul de tuns ovine............................&%ș ț&.&. Programarea produc iei de lapte.......................................................................&1ț&.4. )ecoltarea i valorificarea produc iei de lapte ..............................................&2ș ț&.4.1. *istemul de muls, st(na i strungă- organi"are, dotare i func ional................&2ș ș ț4. Programarea tehnologiei de cre tere i e#ploatare a ovinelor.................................&&ș ș4.1. +lu#ul tehnologic de productie anual.................................................................&&

. ispunerea construc iilor n amplasament i proiectarea func ională ț ș țadăposturilor...........................................................................................................&4

.1. imensionarea adăposturilor .............................................................................&4

.2. Planul adăposturilor...........................................................................................&.2.1. /menajarea interioară a adăpostului.................................................................&6

.&. 0alculul necesarului de apă.................................................................................&66. Programarea i organi"area a"ei furajere.............................................................&ș6.1. )a ii de hrană....................................................................................................&ț6.2. ehnica de alimenta ie......................................................................................4ț6.&. *ta ilirea necesarului de furaje........................................................................ 1

. 3ficien a economică................................................................................................ 2ț

.1 enituri din v(n"area animalelor........................................................................ 2

.2 enituri din v(n"area produc iilor...................................................................... 2ț

.& enituri,cheltuieli si re"ultate financiare............................................................ &'. 0onclu"ii.................................................................................................................. 45i liografie..................................................................................................................

&


4/55

1. M!"#$%& '&()%*%+,)%-

1.1. I" #$),/ , # #$)&/%),)!, % !*%+%!/ș , %/-!()% %!%

+erma este amplasată n comuna +ocuri,jude ul Iasi. +erma are un sector de cre tere a ovițde rasă urcană, cu un efectiv de 11& capete.Ț

0re terea ovinelor sau 7!vicultura8, repre"intă o ramură principală a "ootehniei i a avutcontri u9ie deose ită la de"voltarea economică a statelor crescătoare, particip(nd n mod dire

m unătă9irea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice creanimalelor. :in(nd cont de o iectivele care au stat la a"a cre terii ovinelor de-a lungul timpul

crescătorul a căutat mereu să selec9ione"e i să perfec9ione"e pentru cre tere n interesul săuacele animale care corespundeau scopului urmărit. ;n scopul ridicării poten9ialului iologic pentru toate produc9iile ce fac o iectul cre tee#ploatării ovinelor, o aten9ie sporită tre uie acordată selec9iei i ameliorării precum i moduvalorificare a fondului genetic e#istent, 9in(ndu-se totodată cont de diversitatea structurii raseautohtone i importate. ;n acest scop se impune ela orarea unui program clar, precis i eficienameliorare genetică, pentru fiecare tip morfo-productiv, tiindu-se faptul că prin aplicarea tiameliorării re"ultatele o 9inute sunt remarca ile la celelalte speciile de interes "ootehnic cu intescurt ntre genera9ii, n timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au rămas cele tradi9ion pre"ent fiind foarte pu9in schim ate fa9ă de trecut. ;nfiin area unei astfel de ferme contri uie la refacerea efectivelor de ovine din "ona at(t calitațcat i numeric.3ficien a investi iei presupune investi ii mici,cheltuieli de ntre inere reduseș ț ț ț ț pretea"ă la m inarea ra ională cu alte ramuri "ootehnice sau vegetale cu oț renta ilitate ridicată. ! modalitate de cre tere a produc9iilor re"ultate prin cre terea i e#ploatarea ovineloconstituie ridicarea performan9elor reproductive la efectivele e#istente i m unătă9irea tehnol

de cre tere aplicate n ca"ul tineretului ovin, merg(ndu-se atunci i acolo unde condi9iile con permit, p(nă la intensivi"area totală, nsă n condi9ii de eficien9ă economică. intre rasele locale, urcana este cea mai răsp(ndită i cea mai veche din ara noastră. !ilȚ ș ț

urcană mpreună cu cele *togo e, n trecut repre"entau peste 6% < din efectivul total crescuȚ șmeleagurile ării noastre. ;n literatura de specialitate rasa urcană mai este cunoscută i su ț Ț ș

4


5/55

denumiri cum ar fi=oaia bârsană după denumirea inutului 5(rsei> n literatura rusă este numitțu caț ș iș oaia valahă, iar n unele sate din ransilvania i se mai spune iș ra caț . 3ste o rasă foarte ine adaptată la consi iile geoclimatice din ara noastră. ;n ultimele decenț țconcomitent cu declan area ac iunilor de cre tere numerică a oilor cu l(nă fină i semifină, efectiș ț ș șrasei i arealul ocupat s-a redus. i n condi iile date, ca areal de cre tere această rasă ocupă ocș Ș ț șunul e#trem de larg i cu relief variat, fiind nt(lnită de la c(mpiile joase din sudul i vestul ăriiș ș ț"onele alpine cu peste 1 %% m altitudine. 3ste o rasă rustică i re"intentă, face parte din șmorfoproductiv mi#t, fiind e#ploatată n func ie de varietate pentru produc iile de l(nă grosiț țlapte, pielicele i carne.ș ;nsu irile morfoproductive ale rasei sunt= conforma ie corporală alungită ? tipică ovinelorș ț produc ie mi#tă, constitu ie ro ustă i o pronun ată mo ilitate. @reutatea corporală are următoț ț ș ț

evolu ie = 2, ? & Ag la na tere> 1 -1 Ag la & luni> 2& ? 26 Ag la 6 luni> 2'-&2 Ag la 1 lunț ș1' luni i &' ? 42 Ag la adulte.ș!aia urcană are cojocul de l(nii alcătuit din uvi e ascu ite formate din fi re mi#te neomogene, Ț ș ț țaspect e#terior de suli e i tir u on. B(na este rară, iar cusătura largă.ț ș ș

Fibrele groase au o lungime a solută cuprinsă ntre 14 - & cm i constituie scheleșuvi elor. /cest aspect imprimă uvi elor ș ț ș ț

componente ale cojocului o formă conică cu v(rful ascu it, favori"(nd astfel scurgerea rapidă a aț

din precipita ii.ț

Fibrele sub iriț iș scurte au fine ea su &% C, lungimea cuprinsă ntre - 1 cm, se găsesț a"a uvi ei i constituie m răcămintea piloasă propriu-"isă.ș ț ș

Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric i pre"intă valori medii ntre primele doușcategorii. 3#tinderea l(nii pe e#tremită i este satisfăcătoare. +runtea este acoperită cu un smocțfi re scurte, fa a cu jar, iar pe mem er e#tinderea l(nii se opre te la genunchi i jaret. 0antitaț ș șmedie de l(nă este de 1, - 2,2 Ag la oi i 2, - &, Ag la er eci, depă ind Ag n unele "oneș șse cresc efective valoroase de ovine urcană varietatea al ă.Ț Randamentul l(nii la spălare este de6 - %


6/55

geoclimatice, urcana poate produce cu peste 2% < mai mult lapte comparativ cu igaia. BaptelȚ Țla urcană are < grăsime i ,$ < proteină.Ț ș Indicii de reproduc ie sunt e#prima i n general prin valori superioare altor rase i tipuri localț ț șovine. /stfel, fecunditatea specifică rasei este de $ - $'


7/55

2.1.1. P$# $,"&3 4! "#/)7 (% *7)7$%

%( Programarea efecti)elor e o)ine

aE 3fectivul de ovine total i pe categorii,e#istent la nceputul anului i cel programat peș șsf(r itul anului.ș

N$.C$).

C,)! #$%, 4! #-%/! E*!+)%- !8%()!/) 3, 9/+! &)&3,/&3&%

E*!+)%- $# $,",)!/)$& (* $ %)&3 ,/&3&ș

1 5er eci reproducători & &2 !i adulte '% '&; ineret femel %-& luni< ineret femel &-6 luni

ineret femel 6-$ luni= ineret femel $-12 luni 1 4> ineret femel 12-1' luni 1 1? ineret mascul %-& luni@ ineret ovin la ngră atș10 !vine adulte la

recondi ionatț

11 T#),3 !*!+)%- 4! #-%/! 11; 10 E Programul de monte i fătări pentru anul curentș

S !+%*%+,$! L&/, T#),3,/&,31 2 ; < = > ? @ 10 11 12

M#/)7

A/&3$!+!!/)

O% ' 6 16 '%M%#,$! ' 1T#),3 ? =; 1< @

A/&3+&$!/) O%$ 1 '&

M%#,$! ' 1T#),3 @?


8/55


9/55

;n condi iile ării noaste n majoritatea situa iilor monta ovinelor are loc cu predilecț ț ț țtoamna. 0a sisteme de fecundare utili"ate la această specie nt(lnimmonta naturală iș însămân areț artificială.

Monta naturală liberă repre"intă sistemul cel mai simplu i cel mai ,,ș primitiv 8. ;n trecutacest sistem era e#trem de aplicat, fiind utli"at n turmele n care nu se făcea o cre tere ra ionș țoilor. Monta li eră constă n introducerea er ecilor n turmele de oi i inerea acestora p(ș țmomentul n care se consideră că toate femelele au fost fecundate. /cest sistem de montă pre"iavantajul că asigură o inerea unui procent mare de fecunditate, iar ncărcătura pe un er ec utțla reproduc ie este de 2 - &% oi. intre de"avantajele aplicării acestei metode de montă amițnumărul prea mare de er eci utili"a i la reproduc ie, nu permite cunoa terea originii descendenț ț ș țdupă tată, epui"area er ecilor, permite transmiterea olilor, procesul de ameliorare se derule

lent. Monta pe clase are loc tot n condi ii de li ertate i se a"ea"ă pe gruparea oilor n func ieț ș ț

anumite criterii. +iecărei grupe de oi mame constituite i se reparti"ea"ă reproducători masculi aceea i clasă sau dintr-o clasă superioară, permi (nd astfel o mperecherea omogenă a efectivș țdestinate reproduc iei i o anumită intensitate a selec iei n procesul de ameliorare.ț ș ț

Monta în harem se desfă oară fie n li ertate fie la o#e i se a"ea"ă pe desemnarea unș ș er ec, pe durata campaniei respective, pentru &% - % femele utili"ate la reproduc ie. /pliț

acestei metode permite cunoa terea originii produ ilor.ș ș

Monta naturală diri ată, constă n efectuarea controlată a mperecherilor. ;n aceste condițse poate ela ora, organi"a i derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiecșrase. e asemenea, aplicarea acestui sistem elimină toate neajunsurile nt(lnite n ca"ul celor procedee de montă naturală. ;n func ie de modul de aplicare a acestui sistem se disting două variaț

i anume=ș monta la boxă iș monta în conten ie.ț ;n ca"ul am elor variante este necesar ca depistareaoilor n călduri să se facă cu ajutorul er ecilor ncercători, iar monta fecundă va fi efectuaajutorul er ecilor pepinieri sta ili i cu prilejul definitivării listei de mperecheri.ț ;nsăm(n area artificială repre"intă procedeul cel mai eficace de reproduc ie i ameliorareț ț șefectivelor de oi. Pro lemele de ordin tehnic privind nsăm(n area artificiale s-au acumulaț șre"olvat treptat n decursul timpului. /ctualmente, opera iile tehnice ale recoltării materialuțseminal, evaluarea acestuia, conservarea i inocularea spermei sunt ntr-un stadiu avansaș șinfluen ea"ă favora il procesul dețselec ie i ameliorare.ț ș

$


10/55


11/55

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE 9/ !$%#,4, 1 2? *! $&,$%!

tegoria de ovine3fectiv

lainceputul perioadei

Intrări

3fectivulini9ial Gintrări

Ie iri

3fectivla sf.

perioadeiHileanimfuraj

*m"DgE

3f.Mediu

)efoD


12/55

9/ !$%#,4, 1 6 ;1 ",$)%!

0ategoria de ovine3fectiv

lainceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


13/55

9/ !$%#,4, 1 6 ;0 , $%3%!

0ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu )efoD


14/55

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE 9/ !$%#,4, 1 6 ;1 ",%

0ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)ef D


15/55

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE 9/ !$%#,4, 1 6 ;0 %&/%!

ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu )efoD


16/55

9/ !$%#,4, 1 6 ;1 %&3%!

0ategoria deovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


17/55

0ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


18/55

0ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei

Intrări


Ie iri

3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


19/55

0ategoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei


3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


20/55

0ategoria de ovine 3fectivla

a terireceride laalte

categorii*por

otalintrăr

i 3fectivulini9ial G

v(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificăride

necesitateotal

ie iri la sf. perioadei

Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


21/55



categorii*por

otalintrăr


v(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificări pt

pieliceleotal

ie iri 3fectivla sf.

Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


22/55


a teri 0umpărărireceride laalte

categorii*por

otalintrăr


(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificăride

necesitatePierderi otalie iri 3fectiv

la sf.Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


23/55



categorii*por

otalintrăr


v(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificăride

necesitateotal


Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


24/55



categorii*por

otalintrăr


v(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificăride

necesitateotal


Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


25/55



categorii*por

otalintrăr


v(n"ări pt

prasilă

v(n"ări ptngră at

trecerila alte

categorii

*acrificăride

necesitateotal


Hileanim

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


26/55

egoria de ovine

3fectivla

inceputul perioadei


3fectivla sf.

perioadei

Hileanimfuraj

*m"DgE

3f.mediu

)efoD


27/55

2.


28/55

;. P$# $,",$!, $#4&+ %%3#$

;.1. P$# $,",$!, $#4&+ %!% 4! 3 /7ț

;nsu irile fi"ice i tehnologice ale fi relor de l(nă determină valori ridicate a acestș ș

produc ii. B(na constituie pentru industria te#tilă din ara noastră, materia de a"ă pentru o ineț ț țunor confec ii de calitate superioară.ț Programarea productiei de l(nă n cadrul acestei ferme se face prirmavara Dintre 1 aprilimaiE c(nd timpul este suficient de călduros, fără v(nt rece i fără temperaturi scă"ute.ș Produc iile piloase recoltate de la diverse specii de animale, mpreună cu fi rele de orițvegetală i artificială repre"intă importante materii prime pentru industria te#tilă.ș B(na, prin

proprietă ile te#tile valoroase, unice prin natura i comple#itatea lor, repre"intă o materie priț șdeose it de importantă pentru industria prelucrătoare.

!pera iunea ca atare se desfă oară n mod ciclic n fiecare an i apro#imativ n aceea i periț ș ș șcalendaristică. ;n func ie de situa iile concrete din fiecare sector de cre tere a ovinelor i n condi iț ț ș ș țclimatice din ara noastră, tunsul oilor se desfă oară n perioada martie - aprilie n unită ile cu caț ș țmajoritar de stat i n intervalul iunie - iulie n sectorul particular.ș Programarea produc iei de l(nă n cadrul acestei ferme se face primăvaraD ntre 1 aprilițmaiE c(nd timpul este suficient de călduros, fără v(nt rece i fără temperaturi scă"ute.ș undereatimpurie a oilor atrage după sine o inerea unor țcantită i de l(nă mai curată, nsă n ca"ul n care se optea"ă pentru tunsul oilor la de utul primțo condi ie esen ială o repre"intă e#isten a adăposturi călduroase i asigurarea prin ra ia administrț ț ț ș ța unui aport caloric suplimentar. Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere i este repre"entat de foarfece de tunșagregat de tuns, piese de schim , solu ii de"infectante, c(ntar, saci sau saltele de am alare a l(nii.ț unsul electromecanic se desfă oară n spa ii special amenajate denumiteș ț centre de tuns , care

pot fi fi#e sau mo ile. 0a regulă generală, n scopul o inerii unui cojoc compact i fără defecte aț șl(nii este ca tunsul să fie efectuat c(t mai aproape de suprafa a pielii i să se evite trecerea cu maț ș șde tuns de două ori prin aceea i "onă.ș ;n ca"ul tunsului mecani"at, ac iunea de tuns se desfă oară n spa ii special amenajate iț ș ț șregulă generală acestea tre uie să fie curate, fără umiditate n e#ces, ine ventilate i să pș permite c(ntărirea i sortarea primară a l(niiș

2'


29/55

;.2. R!+#3),$!, (% -,3#$%*%+,$!, $#4&+ %!% 4! 3 /7ț

;n scopul sortării, cojocul de l(nă se ntinde pe o masă din grătar de s(rmă sau de lemn, findepărtată l(na su tunsă i cea provenită de la e#tremită i.ș ț 0ojocul se c(ntăre te i se nregistrea"ăș ș

greutatea acestuia, după care va fi trecut pe masa de sortare. *ortarea l(nii se face după anumcriterii, fine e, lungime, uniformitate, re"isten ă, nuan ă de culoare, cantitatea de impurită i vegeț ț ț ți minerale din masa l(nii. *copul acestei sortări este ca l(na re"ultată să fie c(t mai omogenă dș

punct de vedere al nsu iri1or calitative, cea cu defecte fiind depo"itată separat.ș B(na astfel sortată este mpachetată prin ndoirea păr ilor laterale spre "ona mediană i ruț școncomitent de la cap i coadă spre mijloc după care se leagă i se introduce n saci sau saltele, ș șrăm(ne p(nă la livrare. Pe durata depo"itării, maga"iile nu tre uie să ai ă umiditate n e#ces i sș ine ventilate, iar alotul de l(nă va avea ata ată o plăcu ă pe care vor fi nscrise cantitatea i cș ț șde calitate.

B(na recoltată se poate valorifica prin societă ile de prelucrare a l(nii prin pre uri negociaț țn func ie de cerin e1e pie ii. upa recep ie n societate, l(na se spală, se usucă, se toarce iar ț ț ț ț

re"ultată după aceste opera ii se folose te la fa ricarea stofelor din l(nă, a paturilor de l(nț școvoarelor i a diferitelor tricotaje. ;n felul acesta l(na se valorifică la un pre superior. 0a urmarș țtunsului oile devin mai u oare, suportă căldura cu u urin L i favori"ea"ă de"voltarea corporală ș ș ț ș șstării generale.

0ategoria umar de indivi"i 0antitatea de l(nă pe

animalDAgE0antitatea de l(nă

totalăDAgE5er eci reproducători & & $

!i adulte '% 2,2 1 6Mioare 1 1,' 2! /B $' - 212

2$


30/55

;.2.1. O$ ,/% ,$!, 4#),$!, (% *&/+ %#/,3&3 3, &/ +!/)$& 4! )&/( #-%/!:ț

!pera iunea ca atare se desfă oară n mod ciclic n fiecare an i apro#imativ n aceț ș ș ș perioadă calendaristică. ;n func ie de situa iile concrete din fiecare sector de cre tere a ovinelor ț ț ș ș

condi iile climatice din ara noastră, tunsul oilor se desfă oară n perioada martie - aprilie n uniț ț ș țcu capital majoritar de stat i n intervalul iunie - iulie n sectorul particular.ș depo"itarea l(nii p(nă la predare.

Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere i este repre"entat de foarfece dștuns, agregat de tuns, piese de schim , solu ii de"infectante, c(ntar, saci sau saltele de am alarțl(nii.

Metoda de tundere. ;n condi iile ării noastre tunderea oilor se poate face manual sauț ț

electromecanic, iar n ări cu efective mari de oi cum ar fi /ustralia i oua Heelandă, n ultiț știmp s-a generali"at i tunsul chimic. Metoda de tuns electromecanic este utili"ată ndeoseșsectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de proprietate. 3ste o metodă rapidș permite at(t reducerea efortului fi"ic c(t i cre terea productivită ii muncii i a cantită ii de l(nă ș ș ț ș țcca. 2%% g de la fiecare individ tuns. /gregatul de tuns este ac ionat electric sau mecanic prin cțsau a# fle#i il i este prevă"ut cu c(te 12 ma ini de tuns. unsul electromecanic se desfă oarăș ș șspa ii special amenajate denumiteț centre de tuns, care pot fi fi#e sau mo ile. underea se efectuea"ănumai atunci c(nd l(na oilor este uscată i numai după ce efectivul care urmea"ă la tuns a fost sușunei diete de cca. 12 ore.

Bocul de tundere. ;n ca"ul tunsului mecani"at, ac iunea de tuns se desfă oară n spa ii speciț ș țamenajate i ca regulă generală acestea tre uie să fie curate, fără umiditate n e#ces, ine ventilș șsă poată permite c(ntărirea i sortarea primară a l(nii. unsul manual al oilor se poate e#ecuta fieșadăpost i padoc, fie direct pe pă une.ș ș

!rdinea efectivelor la tuns. Ba centrul de tuns sau locul n care se desfă oară această ac iuș țoile sunt aduse n următoarea ordine= oile sterpe i atalii, apoi mioarele, miorii, oile mame iș ș

er ecii de reproduc ie. ;n ca"ul n care n efectivul respectiv au fost depistate oi cu diferitețDr(ieE acestea vor fi tunse la urmă, iar l(na re"ultată va fi depo"itată separat.

*ortarea i depo"itarea l(nii.ș B(na recoltată se va sorta n func ie de culoare, rasă i clasă dț șcalitate. *copul acestei sortări este ca l(na re"ultată să fie c(t mai omogenă din punct de vedere

nsu irilor calitative, cea cu defecte va fi am alată i depo"itată separat.ș ș

&%


31/55

;.;. P$# $,",$!, $#4&+ %!% 4! 3, )!ț

Baptele de oaie s-a ucurat din cele mai vechi rimpuri de un mare interes. e asemeneai derivatele sale sunt considerate alimente de a"ă utili"ate n hrana omului. ;n fermă mulsul oș

are loc după un program ine sta ilit. Mulsul oilor ncepe imediat după n ărcarea mieilor sauțsacrificarea acestora.

Importan a laptelui de oaie derivă din următoarele aspecte= valoarea iologică ridicțaliment de a"ă al mielului n primele săptăm(ni de via ă> materie primă pentru o inerea diverț ț preparate de apreciate pe pia a internă i interna ională. Produc ia sporită de lapte a oilor mameț ș ț ț primele 2 luni după na tere contri uie n mod hotăr(tor la evitarea pierderilor prin inani ie a miș țsugari i ulterior la cre terea produc iei de carne i l(nă. Instalarea stărilor de agalactie la oile maș ș ț ș

n această perioadă influen ea"ă direct de"voltarea corporală ulterioară a mieilor i indirect viitoaț ș produc ii o inute de la ace tia.ț ț ș ;n afară de laptele utili"at n cre terea mieilor, din e#ploatarea oiloșre"ultă i o anumită cantitate de lapte marfă. /cesta poate fi utili"ată n hrana omului su forș proaspătă sau su cele mai variate cum ar fi= ca proaspăt, ca caval, diferite sortimenteș ș r(n"eturi, iaurt, urdă, etc.

Privitor la aptitudinile pentru produc ia de lapte a raselor crescute n ara noastră treț țfăcută preci"area că n cadrul acestora e#istă plus variante care pot furni"a peste 1 % l lapte lacta ie. /ceste aptitudini tre uiesc nu numai men inute ci i de"voltate prin selec ie, concomitent ț ț ș ț

m unătă irea condi iilor de alimenta ie i ntre inere a oilor.ț ț ț ș ț

KM/) 0/P3 3

!IP)! K0 I/ 3 B/P 3 P3 B/0 / I3 JȚ Ț

0/P !/I3P)! K0 I/ ! /B 3Ț

B/P 3 P3 ! 3+30 I KB

'& $% l 4 %

4 % = 4 N 1'6 , Ag caș4 % ? 1'6 , N 6%2, = 12 N 466,' Ag urdă

&1


32/55

enituri din v(n"area produc iilor ț =

P$#4&+ %,ț C,/)%),)!, LEI T#),3 LEI0a de oaieș 1'6 , 14 261&'

Krdă 466,' 11 1&4,'B(nă 212 2 424

TOTAL - * ;1=@= ?

;. după muls, laptele se strecoară prin tifon curat i se pune n idoane. prive te ngrijirea ugerului, sf(rcurile olnave cu le"iuni vor fi tratate.

&2


33/55

- perioada de montă>- perioada de repaus.

0ategoria de oi si mioare=- pregătirea pentru monta constă n aducerea oilor ntr-o stare ună de ntre inere>ț- perioada de montă care are loc in lunile= septem rie, octom rie ,noiem rie>- gesta ia= se acordă o ngrijire deose ită i se asigură supravegherea atentă a oilorț ș

asigură spa iu suficient i nu se administrea"ă furaje mucegăite si apă rece>ț ș- perioada fătărilor- pregătirea pentru fătare vi"ea"ă=

- instruirea personalului de ngrijire si supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore>

- pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru ogestante, maternita ii si compatimentului de ntretinere a oilor fătate cu miei de v(rsta de pesteț"ile.

0ategoria miei sugari cu v(rsta de % - & "ile.0ategoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de & - 1' luni si tineretul mascul ntărc

. D%( &/!$!, +#/()$&+ %%3#$ 9/ ," 3,(,"!/) % $#%!+),$!, *&/+ %#/,37ț ș ț,47 #()&$%3#$

.1. D%"!/(%#/,$!, ,47 #()&$%3#$

/dăpostul destinat ovinelor tre uie să asigure condi9ii propice de mediu pentru cre teanimalelor. 0onstruc9ia unui adăpost pentru ovine necesită o 9inerea unei autori"a9ii de construila autorită9ile competente. 3ste important ca proiectarea să se reali"e"e n raport cu facilită9i

&&


34/55

e#terioare cone#e, precum padocuri i 9arcuri n aer li er, drumuri de acces, facilită9i de depo pentru furajele fi roase i dejec9ii, dar i cu vegeta9ia.

egeta9ia repre"intă un element important, ntruc(t creea"ă un climat un n jurul construci oferă vederii o imagine estetică a ansam lului format din construc9ii i peisaj. /lte aspe

esen9iale n fa"a de proiectare se referă la structura adăpostului i posi ilitatea de e#tindere, pri ndeplinirea condi9iilor de eficien9ă i siguran9a muncii. /dăpostul pentru ovine se poate am

l(ngă pă une, pentru a scurta sau chiar renun9a la drumul de acces de la adăpost la pă une. acceptă un amplasament n care drumul de acces se intersectea"ă cu un drum pu lic. /mplasareface pe un teren uscat, ferit de inunda9ii.

Kneori, este necesar ca pe terenul sistemati"at să se reali"e"e un sistem de drenare pente#cesul de apă de suprafa9ă. Ba alegerea terenului se iau n calcul at(t dimensiunile adăpostulu

i cele ale ocolului pentru mi care. !colul pentru mi care tre uie să ai ă o suprafa9ă cel pu9in fa9ă de cea a adăpostului. /cesta se poate amplasa la o distan9ă de minim % m fa9ă de f(nt0onstruc9ia tre uie dotată cu apă curentă i electricitate i amplasată departe de surse de "gomoe#emplu căi ferate, autostră"i sau fa rici. *e recomandă ca animalele să nu fie 9inute ntr-un me poluat cu praf sau n locuri n care v(ntul nregistrea"ă o intensitate crescută. /mplasamentusta ile te n func9ie de punctele cardinale, a#a clădirii se suprapune direc9iei -*, cu o madevia9ie de &%O.

/mplasarea i structura o#elor dintr-un adăpost pentru oi reali"ate din componente mo ile fi schim ate relativ u or. Panourile de gard mo ile pot fi reali"ate din metal sau material lemKtili"area lor tre uie să permită aranjarea o#elor n func9ie de nevoile curente. 0omponendeta a ile pot fi com inate cu elemente de construc9ie fi#e, precum alei de hrănire etonate, fic i, săli de muls sau alte spa9ii pentru muls. 0onstruc9ia gardurilor ar tre ui să permită fi#are pe elementele fi#e. /cestea se fi#ea"ă n pardoseală pentru a se asigura sta ilitate p(nă c(a ternutul se acumulea"ă. *e recomandă ca fiecare o#ă să ai ă por9i de acces. Por9ile pot fi prevă"ute n construc9ie sau pot fi reali"ate din garduri mo ile.

!coalele de mi care sunt amplasate n aer cu acces direct la sistemul de adăpost. !coalele permit ovinelor să iasă n aer li er i să se mi te pentru plim are. ! parte din ocol se poate aco pentru a proteja oile de precipita9ii i căldura intensă a soarelui. /cestea se pot utili"a n com icu "onele de pă unat. ;n acest ca", suprafa9a totală tre uie adaptată la nevoile de furaj

imensiunile por9ilor de trecere din adăpost n ocolul de mi care tre uie să permită at(t trec

&4


35/55

personalului de ngrijire, c(t i a oilor Dcel pu9in %,6 m lă9ime i 2 m năl9imeE. ;năl9ime pentru gardul ocolului este de cel pu9in 1,2 m.

.2 ( P3,/&3 ,47 #()&$%3#$

.2.1 A"!/,',$!, %/)!$%#,$, , ,47 #()&3&%

&


36/55

.;. CALCULUL NECESARULUI DE APĂ

C,)! #$%, 4!#-%/!

= 3 3 2 3 2 3 ; 3 ; 3B!$ !+%$! $#4.

O%,4&3)!

T%/!$!)*!"!3

;6=3&/%

T%/!$!)*!"!3

=6@3&/%

T%/!$!)*!"!3

@612 3&/%

T%/!$!)*!"!31261?3&/%

L&/%3! ,/&3&%

I,/&,$%! ' 124%% 6 6 1&$ 162 ,F! $&,$%! %4 112%% 6 6 126% 14 %M,$)%! ' 1%44 6 6 1&$ 162 ,A $%3%! 4% 1&% % 6 6 6 241M,% ' 14 2 - 6 6 162 ,I&/%! 4% 142 % 24% 6 6 14 %I&3%! ' 12'6 22$4 6 6 162 ,A& &() ' 12'6 &1%% - - 162 ,S! )!" $%! 4% 124 % 2 6% 24% 6 14 %O+)#" $%! ' 12'6 '%6 22$4 6 162 ,N#%!" $%! 4% 124 % 6 &%%% - 14 %D!+!" $%! ' 12'6 6 2' 2 & 2 162 ,T#),3 = >0 1 2


37/55


38/55

MONTĂ +pe timp e )ară,

V,3#,$!, &)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$ț N#$"! 4! 5$,/71 ; 1 01 ?; ?; < = ; 2 1

PLSU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&)

SU UFL PDIN PDIE C, PGUIDO

L!%

%,1 6 %,'$ $4 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'% )! 4! 4!,3ș &,$' %, %,62 6 62 ,2 2,' %, '

%,'6 1,2 '2 12% &, %,& - %,P#$&" #, ! %,2& %,2 %,2 16 24 %, %,%6

T#),3 < 21 0 ? 0 ?> ?1 ?= @ 2 ?=

RA IE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂȚ+pe timp e )ară,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$ț N#$"! 4! 5$,/7

SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO P$!ț1 1 1 2 120 120 = 2 < 0

D!/&"%$!$&)

SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO

0 1>2 0 ?@ ?< ? = 0 ; 0 1 0 0 1 P,'% )! 4! 4!,3ș =? 1 0 ?@ @< ?@ > <

0 ?= 1 2> ?2 120 ; 0 ; 6 0 P#$&" #, ! 0 ;; 0 2? 0 ;= 22 ;; 0 @?

T#),3 = 01 1 2? 1 2 11= 122 ?


39/55

+pe timp e iarnă,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$ț N#$"! 4! 5$,/7

SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$!1 1 1 2 120 120 = 2 < 0 2P$

L!$&)SU UFL PDIN PDIE C, PG UIDO

%,' % %, & 6 6' $, &,% 1,4$ %,2F / /,)&$,3 2,% 1, 6 1,2' 11' 12% 16, 2 ,2' 2,62TOTAL 2 0> 1 >= 1 2? 11? 120 1= >2 2? 2

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE LA ÎNCEPUTUL LACTA IEIȚ Ț+pe timp e iarnă,

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN LACTA IEȚ Ț

&$

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$ț

D!/&"%$!

N#$"! 4! 5$,/7

SU UFLPDING

PDIE C, P UIDO

L!%1 ? 1 ? 1>2 1>2 10 ; = 2

P$!țL!%$&)

SU UFLPDIN

PDIE C, P UIDO

%,' % %, & 6 6' $, &,% 1,4$ %,2F /

/,)&$,3 1,44 1,2& %,$% '2 '& 11,6 &,6 1,' %,2'%,' % %,6 112 $41 , 2, 1,2% %,4 F /3&+!$/7 %, ' %,6 %,4 62 1%,& 1,6 %, %,&

%,'6% 1,2 '2 12% &, %,& - %,$P#$&"#, ! %,&& %,2$ %,2& 2& &4 1,%1 %,%' - %

TOTAL 2 2 1 1 ? 1?0 1>@ 22 @ 2 2


40/55

+pe timp e )ară ,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$ț

D!/&"%$!

N#$"! 4! 5$,/71 > 1 ;< 1;> 1;> ? ? < 0 2 ;

P$!țL!%

SUUFL

PDING

PDIE C, PUIDO

L!%$&)

SUUFL

PDIN PDIE C, PG UIDO

%,1 6 %,'$ $4 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'% )! 4! 4!,3ș ', 2 1, 1,&4 141 1&& 11,2 6 1,6'

T#),3 ? 2 1 1 ;< 11 > > < 0 ; 0 1 >P$!ț

L!%SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% $&)SU UFL PDIN PDIE C, PG UIDO

%,16 %,'$ $4 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'%()! 4! 4!,3 &,& %, 6 %, 2 4$ 4,2 2,24 %,6&%,''

% %,42 22 44 2,% 1,% 2,41 %,1P,%! $ & %, %, %,21 11 22 1 %, 1,21

TOTAL ; ?> 1 0= 0 >1 =; >1 2 2 >< 1 ?;

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTA IEIȚ Ț

4%


41/55


42/55

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 16; LUNIȚ+pe timp e iarnă,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 1 0 =2 =; =; ; ? 1 ? 1 2P$!țL!%SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&)


%,' % %, & 6 6' $, &,% 1,4$ %,2F / /,)&$,3 %, 1 %,6 %,44 4% 41 , % 1,'% %,'$%,'6% 1,2 '2 12% &, %,& - %,P#$&" #, ! %,12 %,1% %,1& ' 12 %,& %,%&

T#),3 0 ?2 0 > 0 >


43/55

+pe timp e )ară,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 1 0 =2 =; =; < 1 1 ? 1 2P$!ț

L!%SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&) SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO%,1 6 %,'$ $4 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'% )! 4!,3ș &,$' %, %,62 66 62 ,2 2,' %, ' %

T#),3 ; @? 0 > 0 =2 == =2 2 2 ? 0 >?

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN =6@ LUNIȚ+pe timp e iarnă,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 2 0 ?> >1 >1 2 2 2 1 2P$!țSU

UFLPDIN PDIE C, P

UIDOL!%

D!/&"%$! $&)SU

UFLPDIN PDIE C, P

UIDO%,' % %, & 6 6' $, &,% 1,4$ %,2F / /,)&$,3 1,2$ 1,1 %,' 4 1%,1 &,& 1,1' %%,' % %,6 112 $4 1 , 2, 1,2% %,2F / 3&+!$/7 %,12 %,1 %,% $ 1, %,2 %,12 %,%

T#),3 1 ? ?< 12 ; 1 ;

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN =6@ LUNIȚ

4&


44/55

+pe timp e )ară,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 2 0 ?> >1 >1 2 2 2 1 2P$!țL!%SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$!

$&)


%,1 6 %,'$ $1 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'% )! 4! 4!,3ș ,' %,$' %,' $2 ' ,& &,$2 1,1 %TOTAL ? 0 @? 0 ?> @2 ?> > ; ; @2

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN @612 LUNIȚ+pe timp e )ară,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 2 1 01 >; >; ? 2 < 1 ;P$L!SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&)


%,1 6 %,'$ $4 '$ , 4,% 1,12 %,1P,'% )! 4! 4!,3ș 6,&6 1,12 1 1% $$ ',4 4,4' 1,2TOTAL = ;= 1 12 1 10 @@ ? < <


45/55

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN @612 LUNIȚ+pe timp e iarnă,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 2 1 01 >; >; ? 2 < 1 ;P$!țL!%SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&) SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO

0 ? 0 0 >; => =? @ ; 0 1


46/55

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 1261? LUNIȚ+pe timp e iarnă,

V,3#,$!, /&)$%)%-7 , /&)$! &$%3#$țN#$"! 4! 5$,/7

1 2 1 1? @0 @0 @ ; 1P$L!SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO L!% D!/&"%$! $&) SU UFL PDIN PDIE C, P UIDO

%,' % %, & 6 6' $, &,% 1,4$ %,2F / /,)&$,3 1,1' 1 %, 4 6 6' $, & 1,4$%,'6 1,2 '2 12% &, %,& %,P#$&" #, ! %,41 %,& %,44 2' 42 1,2& %,11 -

TOTAL 1 @ 1 ; 1 1? @ 110 10 >; ; 11

46


47/55

=.2. T!5/%+, 4! ,3%"!/), %!ț

e"voltarea i intensificarea produc iilor de carne, lapte i l(nă este condi ionată ntr-oș ț ș țmare măsură de asigurarea cantitativă i calitativă a a"ei furajere, deoarece din multitudinea deșfactori e#terni care influen ea"ă nivelul de e#primare a poten ialului productiv, alimenta iaț ț ț joacă rolul cel mai important. e asemenea, alimenta ia, pe l(ngă influen a pe care o e#ercităț țasupra nivelului i calită ii produc iei, are un rol major i n men inerea stării de sănătate aș ț ț ș țovinelor. ;n condi iile ării noastre, alimenta ia oilor la nivelul de ntre inere corespundeț ț ț ț perioadei de vară p(nă la de utul unui nou ciclu reproductiv. ;n acest interval ra iile suntțconstituite n totalitate din masă verde consumată direct de pe pă uni sau paji ti i doar foarteș ș șrar oile eneficia"ă i de alte resurse furajere. Pe durata unui ciclu de produc ie Dgesta ie,ș ț țlacta ie, repausE cerin ele nutri ionale ale oilor varia"ă ntr-un raport de 1=& n ca"ul cerin elț ț ț țenergetice i 1=4 n ca"ul proteinelor, constat(ndu-se o anumită succesiune a fa"elor e#cedentareși deficitare n ceea ce prive te aporturile respective fa ă de cerin ele fi"ilologice./sigurareaș ș ț ț

strictă a cerin elor de ntre inere permite organismului să- i men ină greutatea constantă i săț ț ș ț șdesfă oare o activitate limitată. e aceea estimarea cerin elor nutritive capătă o importan ăș ț țdeose ită c(nd se are n vederea o inerea unor produc ii sporite.ț ț

/limenta ia i ndeose i nivelul acesteia, precum i starea de ntre inere n care se află oileț ș ș țn perioada premergătoare montei, repre"intă factori cu o influen ă deose ită n e#primareaț

fecundită ii i prolificită ii acestei specii. Pornind de la aceste considerente se impune săț ș ț preci"ăm faptul că, n sta ilirea aporturilor nutri ionale pentru această perioadă se va pleca de lațcerin ele pentru ntre inere la care se adaugă cele utile reconstituirii re"ervelor corporale.ț ț ;n func ie de unele modificări fi"iologice gesta ia cuprinde trei perioade distincte, iar ț ț pentru fiecare dintre acestea cerin ele nutri ionale sunt diferite. ;n condi iile ării noastre primeleț ț ț țdouă perioade ale gesta iei se desfă oară pe pă une i doar ultima parte are loc n sta ula ie. ;nț ș ș ș țoricare din aceste perioade, ra iile se alcătuiesc n func ie de tipul, nivelul produc iilor i stareaț ț ț șfi"iologică. !rientativ, pentru oile a căror greutate corporală medie este de % Ag i produc Agșl(nă ra ia administrată va con ine 2,4 *K, 1,' K , 1'% g P5 .ț ț

Perioada de lacta ie repre"intă etapa ciclului de produc ie n care nivelul cerin elor ț ț țnutri ionale atinge valorile cele mai mari. /ceste cerin e nutritive ale oilor sunt n str(nsă rela ieț ț ț

4


48/55

cu produc ia de lapte, compo"i ia chimică a acestuia i randamentul de transformare aț ț șsu stan elor nutritive din furaje n su stan e nutritive implicate n producerea laptelui. Imediaț țdupă fătare cre te capacitatea de ingestie, nsă cu toate acestea, oile nu pot ingera cantită ileș țnecesare de furaje pentru a acoperi nivelul cerin elor din prima săptăm(nă de lacta ie i fac apelț ț șla mo ili"area re"ervelor corporale.

/limenta ia er ecilor tre uie dirijată de a a manieră nc(t ace tia să se afle tot timpulț ș șanului ntr-o condi ie ună de reproduc ieț ț , evit(ndu-se administrarea unor ra ii e#cedentare carețar putea favori"a ngră area acestora. in(nd cont de specificul activită ii de reproduc ie, nș Ț ț țca"ul furajării er ecilor se disting trei perioade Dpregătire pentru montă, montă i repausșse#ualE care presupun unele modificări de structură . Perioada de montă presupune o ridicare a valorii nutritive a ra iei. /cest de"iderat se vaț

asigura prin cre terea cantită ii de furaje concentrate administrate "ilnic p(nă la 1 AgJ"iJindivid.ș ț0oncentratele se vor administra n două tainuri "ilnice. Primul tain va fi administrat diminea ați va con ine 1J2 din cantitatea totală, iar cel de al doilea tain va cuprinde partea a doua deș ț

concentrate, care nsă va fi consumată după ora 16. atorită particularită ilor aparatului ucal i tu ului digestiv, specia ovină valorificăț ș

foarte ine o gamă largă de furaje i ndeose i cele fi roase Df(nuri, coceni, vreji, pleavăE. șlungă perioadă dintr-un an sursa principală o constituie masa verde de pe pă uni, paji ti naturaleș ș

i cultivate, surse oca"ionale Dmiri ti, porum i te, etcE, iar pe durata sta ula iei sursele de hranăș ș ș ț

sunt repre"entate de f(nuri i grosiere, la care se adaugă i grăun ele, re"iduurile industriale,ș ș țnutre ul nsilo"at i n cantită i mai reduse nutre ul concentrat.ț ș ț ț

Masa verde. 0antită ile de masă verde i respectiv de su stan ă uscată ce pot fiț ș țconsumate de un individ ntr-o "i pot varia n limite considera ile. /stfel, consumul de masăverde depinde de fa"a de vegeta ie a plantelor, deoarece cu c(t acestea sunt mai tinere cu at(tțcantitatea ngerată este mai mare i invers. ;n acela i sens varia"ă iș ș șconsuma ilitatea cu digesti ilitatea. ;n general pentru ovine se consideră că ntr-o "i cantitateade masă verde consumată este cuprinsă ntre ' ? 1% Ag la adulte, 6 - ' Ag la tineretul ovin an precedent i 4 - 6 Ag la tineretul ovin an curent. ;n func ie de cantitatea de masă verde la hectar,ș țin(nd cont de aceste consumuri "ilnice orientative se calculea"ă ncărcătura pe unitatea dețsuprafa ă.ț

4'


49/55

+(nuri naturale sau cultivate. *unt administrate n hrana oilor ca atare sau măcinate, ncantită i mai mari i de regulă n perioada de sta ula ie. !rientativ, cantită ile "ilniceț ș ț țadministrate n hrana ovinelor adulte sunt de cca. 1, Ag f(n natural, f(n de leguminoase1, Ag,iar la tineret de apro#imativ 1 - 1, Ag. 0antită ile administrate se reduc n situa ia n care sunț țadministrate n furajare nutre uri grosiere, suculente concentrate i altele.ț ș

@rosierele sunt administrate n hrana oilor n cantită i "ilnice cuprinse ntre %, Ag i 2,%ț șAg. /ceastă categorie de furaje este repre"entată de paie de cereale, coceni, vreji deleguminoase Dsoia, fasole i ma"ăreE, etc.ș

utre urile suculenteț administrate nu tre uie să depă ească 4% - 4 < din valoareașnutritivă a ra iei. ;n acest sens, cantită ile "ilnice administrate sunt cuprinse ntre 2 i Ag laț ț șcategoriile adulte i 1 - 2 Ag la cele tinere. 0u apro#imativ 2% "ile nainte de de utul fătărilor, ș

timp ce cantită ile de suculente administrate se reduc cresc cele de concentrate cultivate.ț utre urile concentrateț sunt administrate n cantită i reduse i au rolul de a echili raț ș

ra ia n principii nutritivi. +urajele concentrate administrate n furajarea oilor repre"intă adeseațun amestec de porum , roturi, or", ma"ăre, tăr( e i go"uri, iar cntită ile "ilnice administrateș ț ș țvaria"ă ntre %,1 i %, Ag. ;n ca"ul oilor crescute n gospodăriile popula iei acestea primeș ț

nainte de fătare porum oa e sau uruit.Porum ul , este cultura de cereale cea mai răsp(ndită n ara noastră i care produceț ș

cantitatea cea mai mare de su stan e digesti ile pe unitatea de suprafa ă.ț ț

@răun ele deț

porum sunt foarte digesti ile D' -$% < pentru *!E dar iș deose it de palata ile, la toatespeciile de animale domestice. 0aracteristică grăun elor de porum este i constan a valoriiț ș țenergetice, n măsura n care acestea sunt recoltate la maturitate. Propor ia de "aharuri nț porum este relativ redusă Dcca & < n *KE, la fel ca i cea de celulo"ă rută Dsu & < n *KEș

!vă"ul, repre"intă cca 4, < din produc ia mondială de grăun e de cereale, fiind produsț ț preponderent n ările nordice. 0on inutul grăun elor de ovă" n proteină este mai ridicatț ț țcomparativ cu alte grăun e, iar aminoaci"ii esen iali sunt mai ine echili ra i.@răun ele de ovă"ț ț ț țcon in nsă cea mai ridicată propor ie de celulo"ă rută Dpeste 1%


50/55

de deal i respectiv f(n de munte> la r(ndul său, f(nul de luncă este mpăr it n su tipuri= deș ț altă, de luncă joasă, mijlocie sau ridicată. *u aspect nutri ional, f(nurile naturale diferă nțfunc ie de compo"i ia floristică, care la r(ndul ei este dependentă de condi iile geografice, sol,ț ț țclimă etc . +(nul de lucernă. Bucerna este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru f(n i ocupă unșloc deose it n alimenta ia tuturor speciilor de animale. aloarea nutritivă a f(nului de lucernățdepinde n principal de= fa"a de vegeta ie la recoltare, tehnica de uscare i modul de depo"itareț șDpăstrareE. Pă unea.ș ! gamă variată de vegeta ie este folosită direct ca hrană pentru animalețer ivore, prin pă unat.Pă unatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palata ilitateș șridicată i ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au i posi ilitatea săș ș

selecte"e plantele pe care le consumă. ;n acela i timp, pă unatul este mijlocul cel mai economicș șde administrare a nutre urilor. *ănătatea animalelor este mai ună n perioada pă unatului,ț șacestea put(nd face mi care i eneficia de efectul ra"elor solare.ș ș

Bucerna este de departe cea mai răsp(ndită leguminoasă cultivată pentru nutre , fiindțfolosită at(t verde c(t i conservată Df(n, silo"E.0a i la alte plante ver"i i la lucernăș ș șmodificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. e aceea este indicată recoltarea ei nstadiul optim de de"voltare, func ie de care să se o ină produc ii ma#ime de energie i proteinăț ț ț ș

pe unitatea de suprafa ă cultivată.ț

utre urile grosiere repre"intă partea aeriană a plantelor Dcereale i leguminoaseE ajunseț șla maturitate, după recoltarea grăun elor i semin elor. ;n această grupă intră paiele de cerealeț ș țDinclusiv cocenii i ciocălăii de porum E.ș utri ional, paiele se caracteri"ea"ă prinr-un con inutț țridicat n glucide parietale, respectiv 6%-' < din su stan a uscată Ddupă specia plantelorEț0on inutul mineral este varia il D -$ < din *KE,paiele fiind caren ate n 0a, P, Mg i n speciaț ț ș

n microelemente.

%


51/55

=.;.S), %3%$!, /!+!(,$&3&% 4! *&$,'!.C,)! #$%,4! #-%/!

NUTRE URIȚE*!+)%- "!4%&,/%",3!

F / /,)&$,3)#/!

F / 3&+!$/7)#/!

C#+!/%)#/!

P,'% )!ș)#/!

P#$&" #, !)#/!

P,%! 4! $ &

B!$ !+%$! $#4&+7)#$%

& %,$ - - 2,1 %.%'2 -

O% ,4&3)! '2 12,$4 $, $ %, ' 1%% 4,% 2,'

T%/!$!) *!"!306; 3&/%

% &,2 - - %, 4 -

T%/!$!) *!"!3;6= 3&/%

% - - - 1 ,$ - -

T%/!$!) *!"!3=6@ 3&/%

% ,' %, 4 - 16,1 -

T%/!$!) *!"!3@612 3&/%

1 4,1 - - 1 ,1 -

T%/!$!) *!"!31261? 3&/%

1 &,1' - 1,1 -

T%/!$!) ",(+&306; 3&/%

% 2.% 1.4 - - 1 -

T%/!$!) #-%/ 3, 9/ $7 ,)ș

% - - - 1 ,$ %,2 -

O-%/! ,4&3)!3,$!+#/4% %#/,)ț

12 - - - 6,1 6,1 -

T#),3 *&$,'! &2,24 11, ' %, ' 1 ',& 12,%4 2,'

P$! /&)$!ț ț %.2 %.2 %.1 %.1 %. %,1

C5!3)&%!3% )#),3! 4'&6 2& 6 ' 1 '&% 41' 2'%

1


52/55

>. E*%+%!/ , !+#/#"%+7ț

>.1. V!/%)&$% 4%/ - / ,$!, ,/%",3!3#$

C,)! #$%, C, !)! L!% +, T#),3L!%

O% ,4&3)! 12 %% 6%%%T%/!$!) #-%/ 3,

9/ $7 ,)ș% &%% 1 %%%

TOTAL 21000

>.2. V!/%)&$% 4%/ - / ,$!, $#4&+ %%3#$ț :

P$#4&+ %,ț C,/)%),)!, LEI T#),3 LEI0a de oaieș 1'6 , 14 2614

Krdă 466,' 11 1&4,'B(nă 212 2 424

TOTAL - * ;1>0; ?

2


53/55

>.;. V!/%)&$% +5!3)&%!3% J% $! &3),)! *%/,/+%,$! ! ,/&3

D!/&"%$! S&"7RONV!/%)&$% )#),3! 4%/ +,$! : >22; ?

enituri din v(n"area animalelor 21%%%enituri din v(n"area r(n"ei 2614

enituri din v(n"area l(nii 424enituri din van"area urdei 1&4,'

*u ven iiț 4 2%C5!3)&%!3% )#),3! @?

0heltuieli cu nutre urileț &% $'*alarii 1%%%%

P$#*% %" # , %3 1=


54/55

?. C#/+3& %%3fectivul de 11& capete ovine,de rasă urcană, mi aduce un c( tig anual de 1& $ ,'Ț ș

)! , adică o rată a profitului de &&,'


55/55

BIBLIOGRAFIE

1. Pascal 0.,2%% - 0re terea ovinelor i caprinelor. 3ditura PIM Ia i>ș ș ș2. @h. *tan, I.M. Pop D1$$ E - /limenta9ia i nutri9ia animalelor. 3dit. unimea, Ia i.&. Qalga P., 1$'' ? /limenta ia animalelor, Bito, I/ Ia i.ț ș

Proiect Ovine Turcana

Documents

Transcript of Proiect Ovine Turcana