Filiera Produselor Obtinute de La Ovine

8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine

1/31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Economia si administrarea afacerilor agroalimentare

ANALIA FILIE!EI "!ODUSELO!

O#TINUTE DE LA O$INE %N

!OM&NIA

Coodonator stiintific'

"rof( uni)( dr( $ictor Manole

#ucuresti

*+,-


2/31

Cu.rins

Introducere / Iordac0e 1eorgiana si Stanciu Andreea2

Ca.itolul ,( Filiera .roduselor o3tinute de la o)ine 4n !om5nia

1.1. Importanţa cresterii ovinelor in Romania1.2. Particularităţile pieţei produselor obtinute de la ovine

Ca.itolul *( Structura industriei

Ca.itolul -( Consumul .roduselor o3tinute de la o)ine

Ca.itolul 6( Studiul de ca78 e)olutia com.arati)a a c0eltuielilor si a )eniturilor unui modul

de 6++ de turcane si 6++ de .orci

Ca.itolul 9( Anali7a S:OT .e filiera .roduselor o3tinute de la o)ine

5.1 La nivelul fermelor, analiza de tip S!" a evidentiat#

5.2 La nivelul distributiei, analiza de tip S!" a evidentiat#

Conclu7ii

#i3liografie

Introducere


3/31

Prezenta lucrare $ i propune să studieze filiera produselor obţinute de la ovine $nș

Rom%nia ca temă de actualitate privind realitatea economică, de aceea cercetarea s&a efectuat $n

scopul eviden ierii eficien ei pe filiera carnii de oaie.ț ț

'ercetările de mar(etin) $n cadrul economiei de piaţă urmăresc o serie de acţiuni dintre

care cele mai importante sunt dimensionarea volumului cererii actuale *i potenţiale, adaptarea

ofertei de produse la tentinţele cererii , stabilirea oportunităţii lansării de noi produse pe piaţa dar

*i optimizarea funcţionalităţii canalelor de distribuţie .

+iliera produselor obţinute de la ovine este studiată $ncep%nd cu importan a economică iț ș

nutri ională a acestora, continuă cu produc ia la fermă, transportul i depozitarea, prelucrarea,ț ț ș

distribi ia i consumul.ț ș

!biectivele cercetării sunt identificarea etapelor i componentelor filierei, apreciereaș

eficien ei economice pe filieră ,analiza S!" ,re)lementările le)islative $n sectorul alimentar,ț

a)en ii economici participan i ai filierei produselor obţinute de la ovine,analiaza cererii ,a oferteiț ț

dar i a pie ei, identificarea sau descrierea canalelor de distribu ie, precum i modalită ile deș ț ț ș ț

urmărire a calită ii filierei.ț

etoda cercetării este reprezentată de studiu documentar cu date statistice preluate din

-nuarul Statistic al Rom%niei la nivelul anului 212, din literatura de specialitate, date preluate

de la a)en ii economici dar i de la institu iile specializate.ț ș ț

+iliera produselor obţinute de la ovine pe care am studiat&o se află $n curs de or)anizare pe principiile economiei de piaţă descries mai amanun it $n cuprinsul lucrării.ț

-stfel aceste elemente c/eie , $n cvasitotalitatea lor pot contribui la crearea unor avanta0e

competitive sau la crearea unor posibilităţi de cre*tere a competitivităţii produselor

a)roalimentare rom%ne*ti pe piaţa europeană.

Ca.itolul ,( "re7entarea filierei .roduselor o3tinute de la o)ine 4n

!om5nia


4/31

,(, "articularitatile .ietei .roduselor o3tinute de la o)ine

n perioada actuală, inte)rarea a)roalimentara reprezinta pentru Romania fundamentul

formarii unei economii a)roalimentare moderne si competitive.

'rescătorii de oi au la dispoziţie două opţiuni de valorificare a producţiei de carne

obţinută# sacrificarea ovinelor *i comercializarea acestora prin forţe proprii sau v%nzarea către

un intermediar fie pentru eport , fie pentru comercializarea pe piata interna.

! particularitate a filierei carnii de ovine este aceea ca producatorii nu adau)a valoare

produselor, transarea carcaselor pentru comercializarea directa sau pentru utilizarea in scopul

procesarii fiind lasata pe seama vanzatorilor cu amanuntul.

In ceea ce priveste filiera laptelui si a produselor obtinute din lapte de oaie, sistemul de

reprezentare se simplifica destul de mult, avand in vedere ca laptele de oaie este consumat doar

in stare prelucrata 3fie artisanal fie industrial4 sub forma de telemea sau alte produse obtinute

doar din lapte oaie sau din amestec de lapte de oaie cu lapte de vaca. 'ea mai mare parte a

productiei de lapte este prelucrata artizanal si este destinata fie consumului familial, fie

comercializarii pe piete turistice sau taranesti, prin intermediul unor canale de mar(etin) direct.

Principala destinatie a productiei de lana este industria de prelucrare, care fabrica

tesaturi , covoare, articole artizanale, etc. ! alta parte a productiei de lana se eporta in tari

precum "urcia, Italia, etc.

Crescatori de

ovine

Productia interna de carneExport in


5/31

Sursa# +ilierele produselor obtinute de la ovine in Romania

+i)ura nr.1 +iliera carnii de oaie in Romania

In +i)ura 1, care reprezinta filiera carnii de oaie in Romania, constatam ca productia a

fost destinata in principal autoconsumului, iar din totalul consumului o mare parte se realizeazain timpul sarbatorilor de Pasti.Pietele taranesti reprezinta o le)auta importanta in lantul de mar(etin), ele functionand in

spatii inc/iriate de macelarii sau de fermieri, pe pietele pentru comercializarea carnii. 'arcaselevandute pe aceste piete provin din abatoare sau direct de la fermieri. In ambele cazuri, inainte safie vandute pe piata taraneasca animalele trebuie sa aiba un certificat, in care se specifica loculde provenienta si parametrii sanitari specifici. Sacrificarea mieilor si a oilor pe scara lar)a,industriala si facilitatile de procesare au un rol minor in ansamblul filierei carnii de oaie.

Disponibil pentru

vanzare Consum propriu

Vanzari directe Procesatori/Agenti de

Exporturi carcase Abator

Mari suprafete de

vanzare cu

Piata

taraneasca

Macelarii

Consumatorii nali


6/31

+i)ura nr.2 +iliera laptelui de oaie in Romania


+i)ura 2, ilustreaza filiera laptelui de oaie, in cazul careia lucrurile se simplifica, avandin vedere faptul ca laptele de oaie este consumat doar in stare doar in stare prelucrata sub formade telemea sau alte produse obtinute din laptele de oaie. 'ea mai mare parte este prelucrataartizanal si este destinata consumului familial, fie comercializarii pe pietele turistice sautaranesti. ! mica parte din productia de lapte este livrata inteprinderilor de procesare.

+i)ura nr.6& +iliera lanii provenita de la oi in Romania


7/31


n ceea ce priveste lana provenita de la oi! principala destinatie aproductiei este industria perlucratoare! care fabrica tesaturi! covoare!articole artizanale etc" # alta parte a productiei de lana este exportata in tariprecum $urcia! talia! s"a"

,(* Im.ortanta cresterii o)inelor

7na din principalele ramuri ale cresterii animalelor o constituie cresterea ovinelor,

aceasta ca urmare a multiplelor foloase pe care le aduc, printre care se numără # l$na, pielicelele,carnea, laptele, pieile, blănurile.

L$na, produs economic principal obtinut din cresterea ovinelor, reprezintă o valoroasă

materie primă pentru industria tetilă, datorită $nsusirilor sale fizico&te/nolo)ice. Pielicelele,

obtinute prin sacrificarea mieilor $n v%rstă de 1 5 zile apartin%nd raselor 8ara(ul, "urcană

brumărie sau metisilor dintre aceste rase, constituie o valoroasă materie primă pentru indistria


8/31

confectiilor ele)ante.

Laptele, care comparativ cu cel de vacă este mai bo)at $n )răsime si proteine, constituie

materia primă pentru fabricarea celor mai alese sortimente de br$nzeturi.

'arnea, constituie un alt produs important ce se obtine la un pret de cost scăzut.

9lănurile si pieile rezultate din sacrificarea oilor adulte si a tineretului $n anumite situatii au o

lar)ă utilizare $n industria confectiilor si articolelor de maroc/inărie.

n afara foloaselor arătate, ovinele prezintă si unele $nsusiri biolo)ice, care contribuie la

mărirea rentabilitătii lor, cum ar fi # au o perioadă de )estatie scurtă 3151 zile4 : valorifică foarte

bine păsunile de munte si cele situate pe terenuri accidentate, c$t si o serie de deseuri a)ricole

3paie, coceni, vre0i de le)uminoase etc.4 : folosesc cu maimum de randament păsunile : sunt

rezistente la cele mai diferite conditii de viată, $ntretin%ndu&se cu c/eltuieli reduse.

Ca.itolul *( Structura industriei .roduselor o3tinute de la o)ine


9/31

!vinele reprezinta una dintre speciile de animale care valorifica cel mai eficient

productia ve)etala secundara de toate cate)oriile, Romania avand conditiile favorabile pentru

cresterea acestei specii, care a devenit o ocupatie cu traditie in zona montana, contribuind si

intinsele suprafete de pa0isti naturale cu raspandire de arii lar)i de la litoralul arii ;e)re pana la

zonele alpine.


10/31

Se apreciaza ca la ora actuala pe )lob eista circa 6 de rase de ovine raspandite pe toate

continentele, dar in special in


11/31

"e/nolo)ia la ovineeste diferita in functie de sistemul de crestere si de rasa, fluul pentru

eploatarea animalelor are unele componente comune, mai ales pe partea biolo)ica, dar

distin)em si te/nici specifice. +luul te/nolo)ic va fi analizat pentru o ferma in sistem intensive.

Reproductia la ovine: monta este libera sau diri0ata, folosindu&se un berbec la 6&@ deoi. ! alta forma de imperec/ere este insamantarea artificiala, insemantandu&se in medie A5 de

oi cu un berbec intr&un sezon de monta. Barsta optima este de 1&12 luni.

Cestatia dureaza aproimativ cinci luni.

Cresterea tineretului ovin: pana la doua saptamani, /ranirea mieilor se face numai pe

baza de lapte, iar dupa acest interval se obisnuiesc sa consume si nutreturi ve)etale. In primele

zile de la fatare, mieii sunt sensibili si trebuie feriti de fri) si umezeala. Pana la varsta de 22&25

de zile, mieii se tin impreuna cu mamele lor apoi se separa, aducandu&se la mamele lor doar

pentru alaptare 3de trei&patru ori pe zi4.

ieii din rasele de carne, carne&lana, si lana fina vor fi intarcati la varsta de 6&D luni

3"i)aie, erino4, iar cei din rasele primitive si cele mai tardive la varsta de 2 luni 3metisi de

"i)aie si "urcana4. Eupa intarcare, tineretul ovin se )rupeaza in turme tinandu&se seama de se si

de dezvoltare corporala.

Cresterea berbecilor de reproductie: se face diferit in perioada de monta fata de cea derepaus. In perioada de monta trebuie sa se asi)ure in ratie nutreturi bo)ate in substante proteice,

saruri minerale si vitamine pentru a favoriza procesul de reproductie. Intretinerea berbecilor, atat

in perioada de repaus, cat si in cea de monta se face pe pasune.

Cresterea oilor: se face pe pasune sau in stabulatie, in ferme familiale si industriale si

impune o atentie speciala in timpul )estatiei. Franirea se face in )eneral cu nutreturi firoase.

Intretinerea in timpul iernii se face in saivane, iar vara oile se tin pe pasune.

"underea oilor se face de obicei primavera, dupa ce vremea s&a incalzit3 la noi in tara, in

perioada 15 mai&1 iunie4. !ile se tund manual sau electromecanic. "unsul electromecanic este

cel mai bun sistem deoarece se obtin 1&6 )Gcap in plus fata de tunsul manual, iar firul de

lana va avea o lun)ime mai mare pentru ca se tuned mai aproape de piele. "otodata se mareste si

productivitatea muncii de aproimativ 6&5 ori fata de tunsul manual.


12/31

ulsul la ma0oritatea raselor de oi din tara noastra se face in perioada de lactatie care

dureaza H&A luni, incepand cu luna martie. ulsul incepe imediat dupa intarcarea mieilor, adica

in lunile mai&iunie, cu eceptia raselor de pielicele. Productia de lapte este de H&12 (), iar

perioada de lactatie de circa 1H5 de zile. In ultima vreme, s&a introdus in numeroase ferme

mulsul mecanic care are o mai mare eficienta.

!eglementari ale Uniunii Euro.ene .ri)ind cresterea o)inelor

> Adaposturile si echipamentele:

!ile trebuie tinute in conditii in care nu sunt daunatoare pentru sanatatea lor si care nu le

cauzeaza vatamari sau alte suferinte. 'onditiile de trai trebuie sa asi)ure animalelor libertatea simiscarea, incluzand, in particular, culcarea, odi/na si ridicarea, precum si contactul vizual cu alte

animale. Incaperea, ec/ipamentul afferent, precum si alte facilitate trebuie sa fie realizate din

materiale care nu sunt daunatoare pentru sanatatea animalelor si care pot fi curatate si

dezinfectate. +acilitatile si ec/ipamentul trebuie sa fie inspectate cel putin o data pe zi, iar toate

defectele trebuie indepartate fara intarziere.

Pentru miei noi nascuti trebuie prevazut un tarc separate care sa aiba instalatie pentru

incalzirea acestora.


13/31

Plafonul trebuie sa fie plat, astfel incat sa permita curatarea rapida si mentinerea i)ienei.

In cladirile izolate si plafonul trebuie sa fie de asemenea izolat. 'a materiale izolatoare sunt

folosite # polistiren epandat, polistiren, lemn rezistent la apa si poliuretan.

Podeaua incaperii trebuie sa fie neteda, nealunecoasa si etansa, astfel incat sa fie prevenita scur)erea de0ectiilor in sol.

Bentilatia naturala este obli)atorie in cladirea in care sunt tinute oile. Eesc/iderile trebuie

plasate sub sau deasupra )eamurilor, in peretii eterni.


14/31

Ca.itolul -( Consumul .roduselor o3tinute de la o)ine

're*terea ovinelor este o activitate tradiţională, iar diversitatea producţiilor pe care le

realizează, consumul redus de ener)ie *i natura fura0elor pe care le consumă, conferă cre*terii si

eploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile *i de perspectivă datorita faptului ca eistă

posibilitatea realizării de eport de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.

In ceea ce prive*te preţurile, acestea variază, un miel $n viu comercializ%ndu&se cu 1&12

leiG(ilo)ram, $n timp ce un (ilo)ram de carne de miel poate a0un)e, $n supermar(et, c/iar la 6

de lei, $n funcţie de provenienţă.

n fiecare an, $n perioada premer)ătoare sărbătorii Pa*tilor, v%nzările produselor

alimentare tradiţionale cresc, comercializarea cărnii de miel fiind $n topul preferinţelor

consumatorilor, realizandu&se aproape 0umatate din consumul anual de carne de miel.

Referitor la branza din laptele de oaie 3laptele de oaie in stare neprocesata avand un

consum infim, acesta este preluat de catre procesatori si transformat in varii produse lactate4,

actualmente, printre produsele rom%ne ti care se află $n faza completării documenta iei pentruș ț

ob inerea protec iei comunitare 3ț ț Indica ie Geograficăț Protejată – IGP sau Denumire de rigine

Protejată – DP 4 se numără iș 9r%nza telemea de ăr)inimea Sibiului, 9r%nza telemea de

Sibiu 3ambele din lapte de oaie, pentru prima solicit%ndu&se E!P, pentru a doua ICP4 iș 9r%nza

telemea de 'ovurlui 3din lapte de capră, cune)rilică4.

Ta3el nr(,& 'onsumul mediu anual de carne de ovine, lapte si produse din lapte pe locuitor

http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/


15/31

Sursa# ???.+-!S"-".ro

'onform datelor prezentate in tabel, se poate constata o scadere atat a consumului de

carne, cat si a celui de lapte, in evolutia intervalului de timp. Eaca la inceputul intarvalului

consumul de carne de oaie era in 0urul valorii de 2,H () pe locuitor, se poate constata ca incepandcu urmatorul an acesta prezinta fluctuatii, nu mari ca valori, astfel in fiecare an consumul de

carne de oaie se prezinta undeva peste 2 ().

In Romania, productia de carne de oaie a fost destinata in principal autoconsumului, iar

din totalul consumului o mare parte se realizeaza in timpul sarbatorilor de Pasti.

Pietele taranesti reprezinta o le)atura importanta in lantul de mar(etin), ele functionand in spatii

inc/iriate de macelarii sau de fermieri, pe pietele pentru comercializarea carnii.

Laptele de oaie este consumat doar in stare prelucrata sub forma de telemea sau alte

produse obtinute din laptele de oaie. 'ea mai mare parte este prelucrata artizanal si este destinata

consumului familial, fie comercializarii pe pietele turistice sau taranesti. ! mica parte din

productia de lapte este livrata inteprinderilor de procesare.

Ta3elul nr( * 'onsumul mediu anual al principalelor cate)orii de carne pe locuitor

Sursa# ???.+-!S"-".ro

In ceea ce priveste consumul de carne de ovine in comparatie cu principalele cate)orii

de carne, este evidenta diferenta cantitatii medii anuale pe locuitor consumata in tara noasta.

-ceasta se situeaza si la peste 2 de unitati de masura distanta de consumul de carne de porcine.


16/31

'onform datelor din tabelul de mai sus, este foarte clar ca romanii nu au in topul

preferintelor lor in ceea ce priveste carnea pe cea de oaie, aceasta fiind cate)oria care are cel mai

mic consum. 'arnea de porcine are mare cautare, fiind in continua crestere a consumului pe

locuitor. Eaca in 21 un roman consuma aproimativ 61,D () de carne de porc, in acelasi an, un

locuitor consuma intr&un an doar aproimativ 2,2 () de carne de oaie, diferenta fiind uriasa.

-celasi lucru se intampla si daca luam ca termen de comparatie carnea de pasare in acelasi an de

referinta 21, cand consumul din aceasta cate)orie era de 1A,2 () pe locuitor. In ceea ce

priveste carnea de bovine consumata intr&un an de un locuitor, constatam ca se apropie de

valoarile consumului carnii de oaie, cel mai probabil o cauza a acestui consum mic este pretul

mare pe () al carnii de bovine, care de la an la an este din ce in ce mai putin cautata.

Ta3elul nr( - & 'onsumul mediu lunar de branza de oaie pe locuitor

Sursa# ???.+-!S"-".ro

Ein datele continute in tabelul de mai sus, consumul mediu lunar de branza de oaie pe

locuitor in Romania prezinta un trend crescator in ultimii ani, fata de inceputul intervalului de

referinta. 'onform datelor prezentate mai sus, constatam ca branza de oaie este din ce in ce mai

preferata de consumatorii romani, astfel in intervalul 25&21, prezinta un trend ascendent al

consumului mediu lunar pe locuitor.


17/31

Ta3elul nr( 6 'onsumul mediu lunar din principalele cate)orii de branza din Romania pe

locuitor

Sursa# ???.+-!S"-".ro

La fel ca in cazul consumului principalelor cate)orii de carne in care carnea de oaie

prezenta valori mai scazute decat celelalte tipuri de carne luate in calcul, si in ceea ce priveste

branza, filiera produselor obtinute de la ovine sta mai putin bine decat filiera produselor obtinute

de la bovine. -sa se face ca in Romania branza de oaie inre)istreaza valori ale consumului

aproape la 0umatate in comparatie cu branza de vaca.

'/iar daca de la inceputul intervalului de timp, respectiv anul 25, consumul de

branza de oaie a inre)istrat in fiecare an valori mai mari decat in anii precedenti pana in 212,

totusi valorile consumului mediu lunar pe locuitor este mult mai mic decat cel al branzei de vaca,

iar cresterea este semnificativ mai mica fata de cea a celei de a doua cate)orie de branza. -stfel,

daca in anul 212 branza de vaca avea un consum mediu lunar de ,2@ () pe locuitor, branza de

oaie inre)istra un consum mediu lunar de numai ,15A () pe locuitor.

Lana .ro)enita de la oi

In ceea ce priveste lana provenita de la oi, principala destinatie a productiei este industria perlucratoare, care fabrica tesaturi, covoare, articole artizanale etc. ! alta parte a productiei de

lana este eportata in tari precum "urcia, Italia, s.a., insa cea mai mare parte a productiei de lana

din Romania este destinata activitatilor traditionale, realizarea de obicte specifice romanesti.


18/31

Ca.itolul 6( Studiul de ca78 e)olutia com.arati)a a c0eltuielilor

si a )eniturilor unui modul de 6++ de turcane si 6++ de .orci

Originea oii

"raiesc pe tot )lobul in afara de -ntarctica, indifferent de clima# desert sau padure

tropical. 'ele ami multe sunt in -ustralia.

!aia este un mamifer rume)ator, copitat, aproape in toate cazurile domestic, fiind cel mai lar)

distribuit in lume dintre animalele domestic, crescut pentru lana, piele, carne si lapte. Barietatile

domestic sunt cele mai lar) distribuite dintre animalele domestic, putand fi )asite in aproape

toate tarile lumii. ai mult de @ de rase de oaie domestica au fost create. Rasele sunt adaptatede la desert la conditiile tropicale.

=rana oii

-ceste animale traiesc in turme numai in mediul domestic. Sunt ve)etarian, /ranindu&se cu

buruieni si iarba, iar pe timpul iernii cu )raunte. ;umele lor difera in functie de se si varsta.

-stfel, masculul oaiei este numit berbec, iar femela mai poarta numele de mioara, iar puiul se

numeste miel. !ile si berbecii au coarne scobite, neramificate, care nu le cad. 'oarnele berbecului sunt massive si curbate spiralat. 'oarnele femelelor adult sunt scurte si doarte putin

curbate.

!ase de oi cu lana fina

Merinos american ori)inare din Spania: cei mai multi berbeci au coarne, dar eista si

eemplare fara coarne. Sunt albe cu pete roscate&maronii care apar uneori pe bot, urec/i si

deasupra copitei. -u mai multe bucle decat rasa erinos Eelaine. -u un puternic instinct de

turma si se imperec/eaza in afara sezonului.

De3ouillet & ori)inare din Statele 7nite. 9erbecii pot avea coarne si culoarea lor este alba.

'orpul este neted, acoperit de lana cu firul lun).

Merinos Delaine ori)inare din Spania. 'ei mai multi berbeci au coarne: femelele nu au coarne

sau cornite 3coarne nedezvoltate4. 'uloarea este alba cu pete rosiatice&maronii care pot aparea


19/31

deasupra copitei, pe urec/i si pe bot. -u un puternic instinct de turma si se imperec/eaza in afara

sezonului.

!am3ouillet & ori)inare din +ranta. #er3ecii au coarne, oile sunt ciute: eista si berbeci fara

coarne. 'uloarea este alba cu pete roscate&maronii, care pot aparea deasupra copitelor, pe urec/i

si pe bot. Se imperec/eaza in afara sezonului.

!ase de oi cu lana de lungime medie

C0e)lot & !ri)inare din Scotia. -mbele see au coarne. Lana de pe cap este alba, nasul este

ne)ru si deseori le apar pete ne)re pe urec/i. -cestea au cea mai fina lana.

Dorset & !ri)inare din -n)lia.


20/31

Cots?old & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne: berbecii pot avea si cornite. Sunt albe,

dar au si pete )ri si nuante de albastru. Lana lor este carliontata sau buclata si foarte bo)ata,

acoperind tot corpul. In frunte au un smoc de lana. 'a marime, se situeaza imediat dupa oile din

rasa Lincoln.

Leicester & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne si sunt de culoare alba cu nuante

albastrui sau pete ne)re.

Lincoln & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne. Sunt de culoare alba, putand avea si pete

ne)re, dar nu sunt de dorit. +iind cea mai mare rasa de oi, berbecii pot cantari pana la 1H (), iar

oile pana la 12D ().

!omne@ & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne, o epresie blanda si sunt albe. Picioarele

lor sunt scurte, iar lana este mai scurta si mai fina.

!ase de oi metise

Colum3ia & !ri)inare in Statele 7nite. -mbele see au coarne, sunt de culoare alba, iar lana nu

le acopera oc/ii.

Corriedale & ori)inare din ;oua Jeelanda. -mbele see au coarne si sunt de culoare alba cu

puncte ne)re.

"anama -mbele see sunt cornute, de culoare alba. Targ0ee

& !ri)inare din Statele 7nite. -mbele see au coarne, sunt albe, de statura medie.

!ase care .roduc lana .entru fa3ricarea co)oarelor

Oaia de munte scotiana cu lana groasa /=ig0land 3lac>face2 !ri)inara din Scotia, ambele

see au coarne si sunt ne)re si pestrite. -u un aspect ele)ant, cu un strat eterior de lana cu firul

lun) si un strat inferior de lana moale

!ase de oi crescute .entru lana

ara>ul & !ri)inare din -sia: berbecii au coarne, oile sunt ciute, de culoare nea)ra sau maro.-u

urec/ile lasate si coada acoperita cu lana.

http://www.animalutul.ro/mamifere-mari/capre-oi/cresterea-oilor/1612/http://www.animalutul.ro/mamifere-mari/capre-oi/cresterea-oilor/1612/


21/31

S.ecii de oaie crescute in !omania

NUME

"!ODUCTIE

LA"TE

"!ODUCTIE

CA!NE

"!ODUCTIE

L&NB "!OLIF OI #E!#ECI OI #E!#ECI OI OI"7R'-;K E<

9-S"R-B- 16&1D5 L D6&H@ 8C

62&56

8C

6,5&D.5

8C

1,5&6

8C 12&11="7R'-;K

97'-L-I< 16&1D5 L D6&H@ 8C

62&56

8C

6,5&D.5

8C

1,5&6

8C 12&11=

!-I< '-P ;

6@&D2

8F 1,2&2 8C 15 ="7R'-;-

B-RI


22/31

;e)ru de "eleorman este aproimativ e)ala de 11(), fiind de doua ori mai mult decat la

celelalte specii.

're*terea ovinelor este o activitate tradiţională, iar diversitatea producţiilor pe care le

realizează, consumul redus de ener)ie *i natura fura0elor pe care le consumă, conferă cre*terii si

eploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile *i de perspectivă datorita faptului ca eistă

posibilitatea realizării de eport de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.

C0eltuielile directe .e an aferente la un modul de 6++ turcane

Specificare '/eltuieli Baloare & lei+ura0e [email protected] plata tunsori HA.-pa 1.25

paie secara 3asternut4 22.62ener)ie electrica AD.

edicamente 2HHD.Dsare cu vitamine si minerale @2.2"!"-L @H12A.@A

Sursa# ???.madr.ro

C0eltuieli directe aferente la un modul de 6++ .orci de ,++ >g

Specificare '/eltuieli Baloare leicost fura0 12.

cost financiar 2.cost forta de munca 2.cost ener)ie 1.costuri intretinere D.costuri veterinare 12.costul prasilei D."otal 1.

Sursa# ???.madr.ro

In urma prelucrarii datelor de mai sus, pentru c/eltuielile directe aferente unui modul de

D oi turcane respective D porci se observa o dublare a acestora a celor din urma. 'ostulfura0elor pentru oi este de [email protected] lei in timp ce pentru porci acesta aproape se dubleaza

a0un)and la 12 lei. 'osturile veterinare sunt substantia pentru porci in comparative cu

ovinele acestea fiind de 5 ori mai mari.


23/31

Calcularea )enituri la un modul de 6++ de oi

Specificare 'antitate Pret "otalvanzari miei eport 55 6 1H5.

vanzari tinerefemele 1D. H. @D.carne de miel 6. 1. 6.carne de oi adulte 2. 2. D. piele ovine D. 1. D.vanzari reforma oi

eport 6A5. 2. A5.telemea D. 15. A65.lana 22A5. A. 1525.subventii 51. D6. 216.

"otal -,99(++Sursa# ???.madr.ro

Calcularea )eniturilor de un modul de 6++ de .orci

Sursa# ???.madr.ro

Specificare 'antitate Pret "otal pulpa D5 2 6Hceafa 15 25 15spate 6 22 2HD

slanina 1 65 1D"otal ,6+++


24/31

'omparand veniturile celor doua moduluri de D de animele observam ca cele din

comercializarea produselor obtinute direct dar si derivatele din porc sunt considerabil mai mari

decat cele din comercializarea produselor obtinute din ovine.

'resterea unui porc )enereaza c/eltuieli mult mai mari decat unei oi, dar in

acelasi timp si veniturile sunt consistente. Ein datele de mai sus putem spune ca o ferma de D

de porci este mai rentabila decat una de ovine, veniturile acesteia fiind de aproimativ 6 ori mai

mare.

Com.aratia efecti)ului de animale dintre Turcia si !omania(


25/31

%&'( )**& )*%* )*%%

*

+******

%*******

%+******

)*******

)+******

,*******

,+******

-*******

-+******

.omania #i .omania Purcei $urcia #i $urcia Purcei

Sursa# Prelucrarea datelor

!bservand )raficul de mai sus, se vede ca pe parcursul celor D ani analizati numarul

capetelor de oi crescute in "urcia este de peste 2 ori mai mare decat in Romania. In present

efectivul de animale a scazut la 0umate in cele doua tari dar si asa numarul de oi crescute in

"urcia este mai mare decat numarul oilor si porcilor insumate. -cest lucru se datoreaza faptului

ca "urcia este o tara musulmana, acestia nemancand carne de porc. ;umarul porcilor crescuti in

"urcia fiind de 155@ in timp ce in Romania este de 5D2@2A2.

1rafic *( Efecti)ul de oi si .urcei din !omania


26/31

%&'( )**& )*%* )*%%

*

)******

-******

(******'******

%*******

%)******

%-******

%(******

%'******

.omania #i

.omania Purcei

Sursa# Prelucrarea datelor

Ein )raficul de mai sus putem observa ca efectivul atat a oilor si al purceilor crescuti in

Romania este aproimativ e)al. +acand o comparatie cu Perioada 'omunista cand activitatea de

baza era a)ricultura oieritul fiind o ramura importanta constatam ca numarul animalelor

crescute era aproape dublu la ambele cate)orii de animale.

Ca.itolul 9( Anali7a S:OT9(, La ni)elul fermelor8 anali7a de ti. S:OT a e)identiat'

!portunitati -menintari


27/31

Infiintarea si dezvoltarea unor retele de

colectare a produselor obtinute de la

ovine: Infiintarea de a)entii de mar(etin) care

sa promoveze produsele obtinute prin

metode traditionale: Imbunatatirea calitatii laptelui prin

acordarea de consultanta si instruire

privind conditiile si procedurile

i)ienice.

pasare si de porc, fenomen care

determina in)ustarea se)mentelor

aferente carnii de ovine.

Puncte forte Puncte slabe ;atura multifunctionala a productiei, ce

minimizeaza riscurile de piata: ;ivelul ridicat de acoperire din surse

proprii a necesarului de fura0e: 'ontacte de0a stabilite cu pietele

eterne : Eisponibilitatea fortei de munca ieftine: 'osturi mici ale imputurilor comparativ

cu 7


28/31


29/31

Conclu7ii

In urma studiului realizat pe tema filierei produselor obtinute de la ovine in Romania,

putem concluziona faptul ca in tara noastra cresterea oilor reprezinta o activitate traditionala cu

un nivel ridicat de acoperire din surse proprii a necesarului de fura0e si cu o forta de munca

ieftina, care nu beneficiaza din pacate de o or)anizare adecvata a mar(etin)ului si de interes

pentru imbunatatirea performantelor animalelor.

+iliera produselor obtinute de la ovine este slab dezvoltata in Romania, in primul rand din

cauza lipsei orientarii catre piata, rezultata din nivelul ridicatal autoconsumului, respectiv


30/31

vanzarilor pe pietele taranesti si in al doilea rand, din cauza varstei inaintate a fermierilor. In

ciuda acestor lucruri, tara noastra beneficiaza la momentul actual de contacte de0a stabilite cu

pietele eterne.

-sadar filiera pe care am studiat&o prezinta numeroase puncte slabe, care ar putea fi

rezolvate mai ales prin implicarea in procesul de intinerire a clasei fermierilor si orientarea

acestora cate potentialele piete de desfacere.

#i3liografie

1. !iliere Agroalimentare, prof. univ. Bictor anole, coordonatorii,


31/31

Filiera Produselor Obtinute de La Ovine

Documents

Transcript of Filiera Produselor Obtinute de La Ovine