Master: Economie si dreptul afacerilor Elev: Mereuta Ovidiu Cezar Gabriel

EFECTELE ECONOMICE ALE DISPARITIEI BANCII CENTRALE

Banca central , supranumit

i banca b ncilor, ocup n prezent o pozi ie cheie n

cadrul economiilor lumii, prin func iile pe care le ndepline te. De-a lungul timpului a evoluat i i-a impus suprema ia n cadrul finan elor statelor, ocupnd pozi ia de autoritate monetar . De i n planul politicilor i teoriilor economice autoritatea sa este deseori contestat , ea a devenit parte integrant a peisajului economic. Majoritatea sistemelor bancare na ionale contemporane sunt organizate pe dou nivele, la primul nivel reg sindu-se banca central , iar la cel de-al doilea celelalte institu ii financiar-bancare, subordonate ei. Apari ia tuturor b ncilor centrale n perioada secolelor XVII-XVIII s-a bazat pe b ncile comerciale existente i c rora li s-a ncredin at, de c tre guvernele bancher al statului, cum a fost cazul Olandei i al rilor scandinave. n alte ri b ncile centrale s-au infiin at pentru a emite moneda necesar r zboaielor sau a bancilo centrale eviden iaz c acestea s-au rilo respective, rolul de

pentru a urm ri stabilitatea monetar dup cheltuielile generate de der zboaie, prin emisiunea de titluri guvernamentale.Analiza cronologic constituit prin transformarea unor b nci comerciale, prin dobndirea gradual a unor drepturi de monopol asupra emisiunii de moneda, i prin acceptarea responsabilita ii de mprumut tor de ultim resort. La nceputul form rii sistemului bancar, nu exista o delimitare ntre opera iunile realizate de b ncile comerciale i cele centrale. Acelea i b nci efectuau att opera ii de mobilizare a disponibilita ilor b ne ti i de acordare de credite, ct i opera ii de emisiune a bancnotelor. Drept rezultat, emisiunea era realizat concomitant de un mare num r de b nci. Astfel n perioada convertibilita ii monetare, activitatea de emisiune nu constituia un privilegiu al bancii centrale, treptat, ns , prin concentrarea emisiunii de moned la nivelul unei singure b nci are loc i o delimitare ntre cele doua tipuri de autorita i bancare.2

Acest proces poate fi situat, n timp, la momente diferite, n func ie de gradul de evolu ie economic i social a rilor. Astfel, n Anglia, banca central s-a infiin at n anul 1694, sub asupra emisiunii, prin reglement ri ale form de societate privat pe ac iuni; n anul 1880 se organizeaz Banca Fran ei, iar n 1863 b ncile na ionale din SUA.Instituirea monopolului statului, s-a realizat mai trziu , printr-o serie de legi, care au marcat evolu ia sistemelor monetare.Pot fi enumerate cteva momente: n anul 1844, n Anglia se stabile te sistemul de emisiunii (prin legea lui Robert Peel); n 1848 n Fran a, se constituit din 12 b nci federale de reserve. De i, n perioada actual , b ncile centrale ale tuturor rilor, cu excep ia celor 12 b nci elimin dreptul de emisiune monetar al b ncilor departamentale; n 1913 n SUA se creeaz Sistemul Federal de Rezerve,

federale de rezerv din SUA, sunt b nci cu capital de stat, de-a lungul evolu iei lor n timp, s-au identificat mai multe categorii de b nci, n func ie de provenien a capitalului. Astfel, n Anglia, banca de emisiune a fost cu capital privat; n Suedia, Finlanda, Austria, Bulgaria, b ncile s-au constituit prin participarea capitalului de stat, iar n b ncilor a fost mixt. B ncile centrale, diferite de la o ar la alta, ca form i dimensiune, i-au dezvoltat i externe a monedei. rile, precum Romnia i Belgia, capitalul

propria lor politica, n contextul economic i cultural respectiv, ns , de-a lungul secolelor i-au ndeplinit obiectivul lor principal, de men inere a valorii interne Interpretarea acestui obiectiv prezint particularita i de-a lungul timpului Obiectivul b ncilor centrale a evoluat de-a lungul timpului. Astfel, n perioada etalonului aur, obiectivul a fost formulat n termenii convertibilita ii metalice; ulterior, prin erodarea rolului aurului ca etalon al valorii, obiectivul b ncii centrale a fost reformulate in termini de stabilitate a pre urilor. Al turi de acestea, obiectivele intermediare au przentat o mare variabilitate, ns , indiferent de modific rile n formularea obictivelor, b ncile centrale au acceptat ideea c stabilitatea monetar constituie o contribu ie importanta la stabilitatea financiar si de asemenea, rolul lor a evoluat o dat cu dezvoltarea sistemului financiar. De remarcat c banca de emisiune, prin importan a activita ii sale privind determinarea st rii monetare la nivel micro i macroeconomic, prin influien ele pe care le poate exercita asupra celorlalte institu ii financiar-bancare i asupra economiei, n general, de ine o pozi ie prioritar n cadrul oric rui sistem bancar.3

Avand un rol deosebit de important in cadrul economiei si a stabilitatii economice a unui stat, disparitia Bancii Centrale ar produce dezechilibre majore, cel putin pe termen scurt pana la gasirea de noi solutii. Unul dintre aspectele cele mai importante si cu efecte imediate, se refera la emisiunea de moneda. Aceast func ie se poate spune c reprezint una dintre primele activit i atribuite b ncii centrale, istoric, privilegiul emisiunii fiind acordat de stat n schimbul obliga iei b ncii centrale de a subscrie oric rui mprumut solicitat de stat. n prezent banca central de ine dreptul exclusiv de a emite nsemne monetare ca mijloace legale de plat , este singuara n drept s stabileasc valoarea nominal , dimensiunile, greutatea, desenul, precum i alte caracteristici ale bancnotelor i monezilor. n virtutea aceluia i drept, banca central asigur tip rirea bancnotelor, baterea monezilor metalice i punerea lor n circula ie, precum i retragerea i distrugerea nsemnelor monetare retrase. De asemenea, banca central poate dispune anularea sau retragerea din circula ie a oric ror bancnote sau monede metalice care au fost emise i , n locul acestora, punerea n circula ie a altor tipuri de nsemne monetare. In lipsa Bancii Centrale aceasta operatiune de emisiune de moneda ar trebui sa cada in sarcina altei institutii a statului, ori a unei banci private, unde costurile ar putea fi mult mai mari, statul roman obligandu-se sa plateasca un comision pentru emiterea de moneda. Un alt aspect negativ l-ar putea reprezenta durata de luare a deciziilor intrucat orice modificare ar trebui mai intai aprobata de Guvern, ceea ce nu ar fi tocmai potrivit deoarece se doreste o separare a politicului de deciziile monetare. In acelasi timp ar trebui infiintat un organism din partea statului care sa verifice in permanenta activitatea de emisiune a monedei, pericolul cel mai mare fiind tiparirea de moneda fara acoperire, care ar duce la cresterea inflatiei, rezultand diminuarea puterii de cumparare a monedei, proces ce afecteaza in mod diferit si neegal agentii economici. Scaderea puterii de cumparare a populatei, duce la o scadere a nivelului de trai, dar si la scaderi ale vanzarilor si deci ale profiturilor companiei, precum si la presiuni sociale in sensul maririi salariilor, se poate astfel intra in ceea ce se numeste spirala inflationista. Romanii vor simti acest efect al inflatiei in propriul buzunar. Majorarile de preturi, in special la alimente si combustibili, le vor afecta puterea de cumparare, in conditiile in care4

salariile lor vor ramane neschimbate, practic toate ramurile economiei vor fi afectate de inflatie si de putrea scazuta de cumparare e leului. O economie sanatoasa si prospera se bazeaza pe o moneda puternica. Experien a a demonstrat c o rat a infla iei ridicat , cu o volatilitate sporit impredictibil are dezavantaje precum: - cre te incertitudinea cu privire la contextul economic i implicit volatilitatea i, astfel,

indicatorilor macroeconomici. Aceasta contribuie la cre terea riscului perceput de investitori cu privire la activele de inute pe pia a local sau exprimate n moneda local . n general, rata dobnzii i cursul de schimb vor fi primele afectate, prin ncorporarea unei prime care s compenseze investitiorii pentru riscul suplimentar. Aceasta va conduce la cre terea ratelor dobnzii sau a volatilit ii cursului de schimb, avnd mai departe ca efect cre terea costurilor de finan are a proiectelor de investi ii. - contribuie la transferul, nejustificat economic, de avu ie ntre debitori i creditori, n condi iile n care sumele de plat prev zute n contractele de creditare sunt n general stabilite n termeni nominali n momentul contract rii. Dac infla ia se dovede te a fi mai ridicat dect era anticipat n momentul ncheierii contractului, un creditor va ncasa mai putin, n timp ce un debitor va pl ti mai pu in, n termeni reali. Disparitia BNR poate fi vazuta cu ochi buni de catre bancherii din Romania, astfel nu ar mai avea cine sa le controleze activitatea si sa le impuna restrictii, insa acest fapt ar avea consecinte grave, intrucat dobanzile ar creste considerabil, si cel mai mult ar fi afectate creditele pentru investitii. Agen ii economici i g sesc resursele necesare realiz rii investi iilor pe dou c i: fie prin utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin b nci, n procesul de reciclare i valorificare a capitalurilor monetare n economie Cu o dobanda tot mai mare, persoanele nu ar mai fi incurajate sa faca credite si sa-si finanteze din ele viitoarele afaraceri, din care ar fi rezultat noi locuri de munca, si numeroase taxe si impozite platite statului. Ba mai mult statul va trebui sa suporte cheltuiala cu somajul si ajutoare sociale. Fara investitii si cu o rata a somajului tot mai mare nivelul de trai al populatiei va scadea considerabil.

5

De asemenea creditarea economiei na ionale ar avea de suferit odata cu disparitia BNR, creditare ce se realizeaz prin intermediul b ncilor din cadrul sistemului bancar, acestea apelnd la resursele de refinan are ale b ncii centrale. Banca centrala este considerata ca fiind banca a bancilor, reprezint autoritatea care gestioneaz riscul aferent sistemului bancar, reprezentnd, n fapt interesele ntregii economii n prentmpinarea problemelor ce pot s apar n onorarea de c tre b nci a cererilor de retragere a depozitelor din partea clientelei. Odata cu disparitia bancii centrale ar fi pusa in pericol stabilitatea sistemului bancar. Aceasta vulnerabilitate are un impact direct asupra economiei, prin faptul ca reduce sensibil finantarea, inclusiv a proiectelor viabile care pot asigura o crestere robusta. In cazul in care ar exista o criza de lichiditate, atragerea de noi lichiditati devine dificil de realizat cu costuri rezonabile, in conditiile in care dobanzile sunt mari. In astfel de cazuri, raspunsul cel mai frecvent este contractia creditului, fapt care produce consecinte nefaste pentru activitatea economica. In ultima instanta bancile ar fi apelat la Banca Centrala pentru imprumut dar in lipsa acesteia, sansele ca bancile sa-si revina pe linia de plutire sunt din ce in ce mai mici, in acest context sistemul bancar isi va pierde din credibilitate. Un alt aspect foarte important este cel legat de finantarea trezoreriei statului, astfel ca banca centrala poate cump ra titluri emise de stat, de pe pia a primar , dar n cele mai multe cazuri banca central ac ioneaz pe pia a secundar a acestor titluri, influen nd oferta i cererea pentru aceste titluri n func ie de conjunctura economica i de obiectivele de politic monetar stabilite. In lipsa acesteia, statul va apela la imprumuturi externe, cu dobanzi ridicate, iar plata datoriilor si a dobanzilor aferente, va cadea pe umerii populatiei, incetinind dezvoltarea economica, intrucat banii de la bugetul de stat in loc sa mearga in infrastuctura ori in implementarea de proiecte ce ar avea ca scop cresterea economiei si a nivelului de trai se vor duce pentru plata datoriilor. Pe de alt parte, in lipsa Bancii Centrale nu ar mai avea cine s reprezinte statul n rela iile financiare interna ionale i n organismele financiare interna ionale. Una dintre functiile cele mai importante ale bancii centrale este cea de centru valutar astfel politica valutara se concretizeaz n interven iile b ncii centrale pe pia a valutar pentru6

sus inerea monedei na ionale prin vnzarea sau cump rarea de valut din i pentru rezerva valutar a rii. n acela i timp, prin aceste interven ii autoritatea monetar influen eaz nivelul cererii i al ofertei de moned , n scopul asigur rii stabilit ii relative a cursului valutar al monedei na ionale. n urma activit ilor de vnzare/cump rare de valut , precum i a altor valori ce reprezint ocrean asupra str in t ii (aur, titluri, aloca ii n D.S.T.), n cadrul economiilor na ionale se formeaz un disponibil curent de mijloace b ne ti cu circula ie interna ional . n sensul cel mai larg, acest disponibil reprezint lichiditatea interna ional a unui stat. In lipsa bancii centrale nu ar mai avea cine sa gestioneze rezerva nationala a tarii. Scopul principal pentru care o ar i constituie rezerve valutare este reprezentat de dorin a de a dispune, la un moment dat, de capacitate rapid de stingere a unor obliga ii valutare n context interna ional. Rezerva valutar intr n opera iunile de plat interna ionale dup epuizarea celorlalte modalit i reprezentate de ncasarea contravalorii exportului, angajarea de credite comerciale i bancare, primirea de fonduri financiare, mobilizarea de fonduri de pe pia a interna ional de capital. Fara a mai avea cine sa gestioneze rezerva nationala nu va mai putea fi acoperit deficitului balan ei de pl i, prin balansarea acesteia cu ajutorul opera iunilor de tip monetar (ncas ri din rezerva valutar pentru pl i n afara rii); nu va mai avea cine interveni pe pia a valutar pentru a sprijini cursul monedei na ionale n raport cu celelalte monede ( influen area raportului cerere /ofert de valut ); si nu se va mai putea garanta solvabilitatea economiei na ionale pe pia a financiar-monetar interna ional . De asemenea exista riscul ca rezerva nationala sa fie folosita cu scopul de a finanta deficitul bugetar, de a acoperi direct cheltuielile administra iei publice. Acest lucru este interzis, exist restric ii clare privind utilizarea rezervei na ionale prin tratatele semnate cu Uniunea European . Romnia, pur i simplu prin tratatul cu UE, nu poate folosi rezerva valutar n alte scopuri. B ncile centrale nu pot s finan eze cheltuielile administra iei publice indiferent dac acestea sunt curente ( plata pensiilor i salariilor), sau de capital. Rezervele interna ionale - de aur i de valut - au scopul de a da credibilitate statului, astfel nct s se poat mprumuta de pe pie ele de capital sau de la b nci. In conditiile in care rezerva nationala a fost folosita in scopul finantarii deficitului bugetar, exista riscul ca statul in7

momentul in care doreste sa obtina un imprumut extern, pentru a finanta un proiect de dezvoltare a infrastructurii, sa nu poata sa-l obtina, din lipsa de credibilitate, deoarece rezervele statului sunt foarte mici ori inexistente. Implementarea mai multor proiecte de investi ie n infrastructur va influen a economia Romniei, va promova cre terea economic banilor toate aceste aspect vor ramane doar in stadiul de proiect. Lipsa infrastructurii afecteaza procesul de productie si, implicit, competitivitatea produselor romanesti la export. Importul de tehnologie nu contrabalanseaza cu intarzierile cauzate de aprovizionarea cu materii prime si de livrarea produselor. Odata cu diparitia bancii centrale practic nu va mai avea cine sa sustina moneda nationala, iar aceasta se va deprecia considerabil si va scadea puterea de cumparare a cetatenilor. Cu toate acestea exista si cateva aspecte pozitive legate de deprecierea monedei nationale. Principalul beneficiu pe care tara noastra il poate avea de pe urma deprecierii leului este cresterea competivitatii. Canalul de creditare este compromis iar singura modalitate prin care Romania poate deveni o piata atractiva pentru investitorii este prin curs. Ieftinirea per ansamblu a societatii romanesti prin slabirea leului poate incuraja exporturile, dar si sa aduca noi antreprenori care sa fie incurajati de costul in scadere al desfasurarii`unei`afaceri. In plus, in afara de consumul extern, deprecierea monedei nationale poate duce si la cresterea consumului intern, aceasta fiind o modalitate de a acoperi lipsa productivitatii, insa o depreciere a leului inseamna si o scadere in ansamblu a veniturilor populatiei. Primii afecta i vor fi cei care au credite n euro. Cei mai mul i vor continua s pl teasc ratele de frica de a nu- i pierde casa. n schimb, va avea de suferit consumul ceea ce deja se vede n cre terea ponderii n co ul zilnic al alimentelor de proast calitate. Deprecierea monedei na ionale va impune prioritizarea cheltuielilor la nivelul gospod riilor popula iei, iar tendin a va fi aceea de economisire, n detrimentul consumului. Economisirea se va face cu preponderenta in lei i nu euro. n general, economisirea n euro era pentru investi ii. Cum acestea sunt mai pu in avute n vedere, accentul se va muta pe economisirea de bani pentru consumul de ase-nou luni, iar acestea se realizeaz n moneda n care populatia are cheltuielile, adic n lei. i va crea locuri de munc . Totodat , se va mbun t i siguran a cet eanului, precum i calitatea mediului, insa in lipsa

8

Credibilitatea unei b nci centrale care ac ioneaz n cadrul unui regim de intire a infla iei este de o importan esen ial . Prezen a acestui atribut permite ancorarea durabil a a tept rilor direct , deciziile i comportamentul lor se vor baza ntr-o agen ilor economici. Ca o consecin

m sur tot mai mare pe informa iile furnizate de c tre banca central , mai ales dac aceasta manifest transparen n procesul comunic rii cu publicul.

9