furnalul disparitiei mele

Camilla Crebe

Traducere din suedezi de loana Chi;a

ATRCI

I

Ormberg

Octombrie,2O09

tt, .. ',-;1'

.i.',:1 ,

;r, 1:',';,'

:l

i': ,r:li;i;

. I ,,,,ii

, ,:i :' : .

Fribrica

lla Bpst.ntVechea fabricb

dechereslea 1Fabflca d9iextileTrikf(ungen

,

l. 't:";' '-''

r Sahl6n

:,:1 "i.'ir'':i

Malin

il lineam strdns de mAnd pe Kenny, in timp ce mer-geam prin p5durea cufundat5 in intuneric. Nu pentru cX

ag fi crezut in fantome, fire;te cd nu, in a;a ceva cred nu-rnai idiofii. Idiofii precum mama lui Kenny, care st5teaore in ;ir in fala televizorului, urmirind programul acelastupid, in care un a;a-zis medium cduta prin case vechispirite inexistente.

Cu toate astea...Realitatea era cI aproape tofi cunosculii auziserd, la

movila din pietre, un sunet ca plAnsetul unui bebelu; -tun fel de scincet lung qi trist. I se spunea copilul-n5-lucl ;i, cu toate cd nu credeam in spirite;i in alte prostiidintr-astea, nu voiam sd risc nimic ;i nu ie;eam niciodatisingurl pe intuneric.

Mi-am ridicat privirea spre vdrfurile ascufite ale bra-zilor. Copacii erau atdt de inalfi, cX abia intrez[ream cerul

;i globul albicios al lunii.Kenny m-a tras de mAnd. Sticlele de bere se loveau

una de alta in punga de plastic, iar izll lSsat de figara luisc impletea cu cel al plmAntului umed ;i al frunzelorrlescompuse. La cdliva metri in urma noastrS, Anders i;i

t

Camilla Grebe

tdrqdia picioarele prin desifurile de afine, fluierAnd o me-

lodie din topul lunii.

- Ce dracu', Malin.Kenny m-a tras iar de mdn5.

- Ce?

- Mergi mai incet decAt maicd-mea. Te-ai pllit deia sa:u

ce?

Comparafia era nedreapt5: mama lui Kenny cAnt5rea

pe pufin 200 de kilograme, ;i nu am vdzrft-o niciodatidepiqind distanla dintre canapeaua plasatd tn f{a televi-zorului ;i toaletS. Ba chiar ;i traseul Ssta il ficea gdfdind.

- Jine-fi fleanca, i-am retezat-o lui Kenny, sperAnd sIpercuteze la tonul meu glumel. Si priceapl cd invectivaconfinea, de fapt, un fel de respect afectuos.

Eram impreund de numai doui slptlmini. Pe ldng5hArjoneala obligatorie ;i stdngace din patul lui, care mi-rosea a cdine, ne petreceam timpul incercdnd s5 ne ju-cdm rolurile. El: dominarrt, amuzant (cdteodati, ironicpe seama mea) ;i uneori biruit de o oboseal5 precoce ;iegocentricS. Eu: admiratoare cizuti -n extaz, ingdduitoare(chiar cu riscul uitlrii de sine), intotdeauna un spriiingeneros cAnd pe iubitul meu iI apuca depresia. Dragos-

tea pe care o simfeam pentru Kenny era atdt de intensS,de necugetat5 ;i de carnal5, cd de multe ori md l5sa fdr5suflare. Totu;i, nu voiam sX fiu departe de el nicio clip5,de parcl mi-ar fi fost teamd sd nu se arate cX totul n-a fost

decAt un vis, o incdntdtoare ndscocire a creierului meuadolescentin, chinuit de dorinfe ascunse.

Brazii din jurul nostru plreau de la inceputurilevremurilor. in jurul r5ddcinilor cregteau pernife moi de

mu;chi vetde, iar de ramurile groase ce se apropiau de

p5mAnt atdrnau bSrbile cenu;ii ale lichenilor.1 2

fi.tion .onnection

Jurnolul dispariliei mele

De undeva, din depdrtare, s-a auzit brusc trosnetulunei crengi.

- Ce-a fost asta? am intrebat eu, poate prea strident.

- A fost copilul-n5lucd, a spus Anders cu o voce teatralS,

rrndeva in spatele meu. E aici ca sd, te rdpeaaascd.

Aproape cI urla.

- La dracu', n-o speria! a ;uierat Kenny printre dinfi,animat de un nea;teptat instinct protector.

Am chicotit;i m-am impiedicat de o r5dicinS, fiindpe punctul de a-mi pierde echilibrul. insi mina caldd a

lui Kenny era acolo, in intuneric. Sticlele din pungX se

ciocneau surd, pe cdnd el i;i schimba centrul de greutaterle pe un picior pe celdlalt, ca si mi spriiine.

Gestul mi-a adus un val de cildur5 in inim5.Brazii se ririser5, ca ;i cum s-ar fi dat la o parte. Ficeau

krc unei pajigti mici unde se afla movila. Mormanul de pietre

tlin fafa noastr5 semina, in lumina lunii, cu o colosalX ba-

lcni naufragiatS, nf,piditd de un mu;chi verde Ei gros, ;i de

rnlnunchiuri de ferigi care se unduiau qor in bdtaia vdntului.Dincolo de paj$te, silueta intunecatl a muntelui Orm-

lrcrg se profila pe cerul nopfii.

- Asadar, am zis eu, nu puteam mai bine sX mergemacas5 la unul dintre noi, ca sd bem bere? Trebuia sI stdmin pddure? E cumplit de frig aici.

- Te incXlzesc eu, a spus Kenny cu un zdmbet gmecher.

M-a tras aproape de el, ii simfeam respirafia duhnindir bcre ;i a tutun. Mi-ag fi intors fafa in direclia opusX. MIkrrfam totu;i sf, stau nemi;cat5 ;i sd mI uit in ochii lui,

1rt'ntru cX asta a;tepta el de Ia mine.Anders fluiera nestingherit. S-a trdntit pe unul din-

trc bolovanii mai mari si s-a intins dup5 o bere. Apoi ;iairprins o figafi ;i a spus:

Camilla Crebe

- Credeam cd ifi dorerti sd-l auzi pe copilul-n5luc5.

- Nu existX ndluci, am zis a;ezdndu-mX pe o piatrl maimic5. Numai idiofii cred a;a ceva.

-Jum5tate din Ormberg crede in copilul-ndlucd, a ve-

nit replica lui Anders, dupl care a deschis berea si aluato inghilitur5.

- Pei, tocmai de aceea nu cred in ndluci, am consta-tat eu.

Anders a chicotit la comentariul meu, insX Kennynu dldea de infeles sX fi auzit ceva. Foarte rar pirea sd

aud5 ce ziceam ;i niciodatl nu mI asculta cu adev5rat. inschimb, s-a lipit de mine ;i mi-a pipdit fundul. fi-a bXgat

un deget rece ca gheafa sub betelia pantalonilor mei. Apoia indreptat figara spre buzele mele. Am tras cuminte unfum, mi-am dat capul pe spate ;i am suflat fumul, con-templdnd luna plin5.

Tlcerea intensifica toate sunetele: murmurul vdntuluislab rdzbitdnd printre ferigi, pocnetele ;i trosnetele surde,

ca ;i curn sute de degete nevdzute ar fi bdtut darabanape pimdnt, ;i o pasire care lipa fantomatic in depdrtare.

Kenny mi-a dat o bere.Am luat o gurX din bdutura amarX ;i rece ;i am scrutat

intunericul printre btazi. Daci cineva s-a fi ascuns acolo,

sprijinit de vreo tulpinS, nu l-am fi putut vedea. I-ar fifost nemaipomenit de u;or sX se furi;eze aici,la noi, inlumini;. Ar fi fost ca ;i cum ar fi impu;cat clprioareintr-un }arc sau ca qi cum ar fi extras niqte pe;tiqori auriidintr-un acvariu.

Dar ce ar face asta cineva, aici, in Ormberg?Aici nu se intAmpls niciodatl nimic. De aceea oamenii

sunt nevoifi sI inventeze pove;ti cu fantome - ca si numoard de tristete.

14

Jurnalul disporiliei mele

Kenny a rdgiit discret gi a mai deschis o bere. Apoi,s-a intors cdtre mine gi m-a slrutat. Limba ii eta rece, cugust amar.

- Get a room! a r6s Anders, rdgdind ;i el. Sonor, ca ;icum rAgAitul ar fi fost o intrebare la care a;tepta rdspuns.

Comentariul l-a incitat pe Kenny, care ;i-a introdusmdna in deschizitura gecii mele, a inaintat pe sub pulo-ver gi m-a strdns tare de sdni.

M-am aplecat spre el, ca sd mX poatl pip5i mai bine,

;i mi-am l5sat limba sI se plimbe de-a lungul dinfilor lui.Anders s-a ridicat brusc. L-am dat pe Kenny la o parte

;i am intrebat:

-Cee?- Am auzit ceva. Suna de parc5... pldngea sau se tAn-

guia cineva, gen.

Anders a scos un schelildit trist ;i apoi s-a pus pe unrds nebun, impro;cdnd cu bere.-_ E;ti complet fXcinit, am zis eu. Trebuie si mI pi;.

N-avefi decAt sI stafi aici ;i sI pAndili fantomele.M-am ridicat, am ocolit movila ;i am inaintat pe

lAng5 pietre cAfiva paqi. M-am intors gi, constatdnd ci nueram in tazavizualS a lui Kenny sau a lui Anders, mi-amrlescheiat pantalonii ;i m-am ldsat pe vine. Ceva, poate

un mu;chi sau o plant5, md gddila pe coapsd in timp ce

rnd u;uram. Frigul se strecura in jurul picioarelor ;i subgcacI. Tremuram.

Ce grozavl idee sX venim pdnX aici ca sd bem bere.

Minunatd!Dar de ce nu m-oi fi opus cdnd Kenny venise

cr.l propunerea? De ce nu mi opuneam niciodatl cdndKenny propunea ceva?

Era intunericbeznd, a;a cI mi-am scos bricheta dinbuzunarul jachetei. Am zgdnddrit rotifa cu degetul mare

Camilla Crebe

;i am l5s4t fldc5ruia sl lumineze pdmAntul: frunze stacojii

de toamnS, mu;chi catifelat;i pietre mari ;i cenu;ii. Iaracolo, in crXp5tura dintre douf, pietre, se intrezdrea ceva

alb ;i neted, ca p5l5ria unei ciuperci mari.Kenny ;i Anders continuau si vorbeascd despre fan-

tomi, cu voci vioaie ;i impiedicate de la bere. CuvintelendvXleau, se incllecau unele peste altele ;i, in rdstimpuri,erau intrerupte de rdsete.

Poate din curiozitate, poate pentru cd nu eram prea

nerdbddtoare sd md intorc la ei imediat, m-am aplecat sd

cercetez mai indeaproape ciuperca aceea.

Acuma, pe bune, cum dracu' de creqteau ciuperci albe

fix in momentul Ssta al anului, in mijlocul pldurii? Aicinu culesesem niciodatd altceva decdt burefi.

Am apropiat bricheta de spafiul dintre pietre, astfelincdt lumina slabd sX cadd mai bine. Am dat la o parteni;te frunze gi am smuls din rddScini o ferigi.

Da, intr-adev5r, era ceva acolo. Ceva ce...

incX pe vine, cu blugii lSsafi in jos, mi-am strecurat omdnf, in crXpdtur5 ;i am piplit cu degetele suprafala albX

;i netedd. PXrea tare, ca piatra sau ca porfelanul. Poate uncastron vechi? in orice caz, ttrt o ciuperc5.

M-am intins un pic gi am rostogolit intr-o parte pia-tra de deasupra castronului. Era mai micd decdt celelalte

;i nu foarte grea, totu;i a cd,zut cu un bufnet surd ldngdmine, pe suprafafa acoperitX cu mu;chi verde.

IatX ;i castronul sau ce-o fi fost. Era mare ca un gref,

spart intr-o parte, ;i pe el cre;tea un fel de mu;chi ma-roniu ;i afos.

Mi-am intins iar mdna ;i am piplit firele subliri ;iintunecate. Le-am strAns intre degetul mare ;i ardtX-

tor pentru cdteva secunde, pAnI ce creierul a pus cap16

Jurnolul dispariliei mele

lir cap piesele de puzzle;i mi-am dat seama despre ce

t'la vorba.Am dat drumul brichetei, m-am ridicat, am ficut

t if iva pa;i poticnifi in intuneric ;i am inceput sI strig. AIost un strigXt s5lbatic, venit din addnc, ceva ce nu pdreair sc mai sfAr;i vreodatd. Ca gi cum groaza ar fi strivit fi-t't;rrc atom de oxigen din corpul meu, forfAndu-l si iasd

lrrin plimdni.OAnd Kenny gi Anders au venit l6ng5 mine, aveam

nrt il pantalonii in vine, iar strigltul care-mi ie;ea dinpit,pt pdrea imposibil de oprit.

Nu era niciun castron acolo. Nici fire de muschi.lira un craniu cu p5r lung;i negru.

Ormberg

Opt ani mai tdrziu - 2017

f ake

ME numescJake. Se pronunfX ca in englezd, Geik, pen-lrtr cI mama ;i tata m-au botezat duplJake Gyllenhaal -rnrrrl dintre cei mai buni actori din lume. La ;coal5, cei mairrrulfiimi pronun!5 numele gre;it, cu intenfie: spuniake ca

;l t'trm ar rima cu Tache, Lache sau mai rdu, mufunache.Ml-a; dori sI am alt nume, dar nu pot face prea multeirr privinfa asta. Sunt cine sunt. fi mX cheam5 cum mdclrcarn5. Mama;i-a dorit a;a de mult sX md numescJake,l;rr tata a fXcut mereu cum a crezut mama, poate pentrur',11 o iubea mai mult decdt orice pe lume.

(lhiar;i acum, cAnd mama e moart5, e ca;i cum arrnli fi incX printre noi. Cdteodatd se intdmpl5 ca tata sd

il lrrrnI ;i ei masa, gi daci intreb ceva dureazl mult pdndril rilspundi, de parcf, s-ar gdndi care ar fi pdrerea ei. De-irlrl;r apoi vine rlspunsul: ,,Sigur, imprumutX o bancnotlrlt, o sut5" sau ,,Bine, poli merge la Saga sd vI uitali la film,rl;rr s;J fii acasl pdnd la ;apte".

'l'uta nu zice aproape niciodati nu la ceva, de;i a deve-

rrll tur pic mai sever de cdnd TrikiKungen, vechea fabriclrlt. tt'xtile, s-a transformat din nou in centru de cazate a

r r,lr rr care cet azil.

Camilla Crebe

Mi-ar pl5cea s[ cred ci asta e o dovadd a bundtXlii lui,insl Melinda, sora mea mai mare, spune cI se poarti a;a

pentru cI e prea apatic pentru a fi in stare si protesteze.

Cind spune asta, se uitd cu subinfeles la dozele goale de

bere aflate pe dugumeaua din buc5t5rie, zdmbe;te strdmb

;i sufli rotocoale perfecte de fum care se inalfX ugor la

tavan.Mi se pare cd Melinda este nerecunoscdtoare. Vreau

si spun cX are voie pdn[ ;i sI fumeze acas5, ceea ce mamanu i-ar fi permis niciodatd, dar, in loc sd se bucure de asta,

spune astfel de lucruri. E nedrept, lipsit de recunoqtin!5

;i deloc drdgul.Bunica obi;nuia sd spuni, pe cdnd trdia, cd nu era

mare lucru de capul tatei, dat c5, in otice caz, locuiamin cea mai grozavl casl din Orrnberg, ;i asta nu era

a;a de r[u. Nu cred c5-;i didea seama cit infelegeamdin spusele ei. Oricum, era OK sI nu fie mare lucru de

capul cuiva, atdta vreme cdt avea in proprietate o casX

frumoasS.Cea mai grozavd casl din Ormberg se aflS la cinci

sute de metri de autostrad5, cum intri addnc in pldureadebrazi, pe ldng5 riul care ;erpuie;te pdnl la Vingiker.Existd doui motive pentru care casa e atdt de frumoas5:primul, fiindcd tata e tdmplar;i al doilea, fiindcX rareori

se intdmpl5 sd aibl de lucru. Ce noroc, a;a poate lucra la

casX aproape tot timpul.in jurul casei, tata a tdiat tufi;urile ;i a construit o

terasd enormi. E atdt de mare, cX pofi juca baschet acolo

sau te pofi plimba cu bicicleta. DacI cineva gi-ar lua avAnt

;i n-ar exista balustradS, ar putea atetiza direct in ap5.

Nu pentru cd vreun adult 9i-ar dori asta - apa e rece

ca gheala, chiar;i in mijlocul verii, iar fundul e plin de

lurnolul disporiliei mele

nllrnol, iarb5-de-mare gi rdme scArboase. Cdteodatd, vara,Mcllnda gi cu mine umfldm vechile saltele gonflabile ;ittc lils5m purtafi de curent pdni la vechea fabrici de che-r('slea. Coroanele copacilor formeaz5 un tavan verde care

irnl aminte;te de milieurile pe care le cro;eta bunica mea.

Sr, nrd numai pdsXrile, scdrfAitul de cauciuc al saltelelort'ilnd ne mi;cdm;i susurul micului;uvoi care se varsl inbuzlnul vechii fabrici.

(ldnd ajungem in acel ;uvoi de ap5, trebuie si nelltllcltm, si ne ludm in mdni saltelele ;i sX trecem prinnpa loasl gi repede pdn5 la bazinul plin de nuferi ;iInrlril-de-mare.

ln tinerelea lui, bunicul, pe care nu l-am intdlnitrrlt'lodatX, a lucrat la fabrica de cherestea, dat aceasta a

losl inchisd cu mult inainte de na;terea tatei. Cl5direarlllrllgrtrnatd a fost incendiatd de ni;te skinheads din Ka-

lrlrrclrolm, cdnd tata avea vdrsta mea, paisprezece ani.llrrlrre le carbonizate au d5inuit. De departe, par a fi ni;tetrrlf i ivindu-se printre arbu;ti.

'l'ata spune ci toli aveau slujbe inainte: fie inrrgrlculturl sau la fabrica de cherestea, la Brogrens Meka-rrlska sau la TrikiKungen. Acum numai lXranii au de lu-( lu, l)cntru cX toate fabricile au fost inchise, iar joburiler-irtr mutat in China. Uzina Brogrens Mekaniska e t5-( irlll li pdrdsit[, un schelet de tabl5 ondulati in mifloculr llrrrpului, iar castelul de cdrXmidd al TrikiKungen a fostIltrrrsklrmat in centru de refugiafi.

Acolo nu avem voie sX mergem - nici eu nici Me-llrrtla -, cu toate cd tata ne permite multe. Si nici nupirn, sil aibl nevoie sd se gAndeasc5 la ce ar fi spus mama,

lr(.nlru cI rdspunsul vine cu iufeala fulgerului ori de cdterrrl il intreblm. Spune cX treaba asta este pentru propria

I