Sănătatea

• după OMS: – starea de bine fizică, mentală şi socială– nu doar absenţa bolii/infirmităţii

• starea de sănătate la nivel:– socio-economic – nivel individual

Ce este educaţia pentru sănătate?

• modalitate de prevenţie a îmbolnăvirilor

• totalitatea experienţele de învăţare care conduc

la îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate

• dezvoltarea abilităţilor cognitive, sociale şi emoţionale cu rol protector asupra sănătăţii şi dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos

Abilităţile cu rol protector pentru sănătate

Abilităţi cognitive

• Rezolvarea de probleme• Luarea de decizii• Dezvoltarea suportului informaţional • Planificarea • Managementul timpului• Felxibilitatea cognitivă

Abilităţi emoţionale

• Exprimarea emoţională• Înţelegerea cauzelor emoţiilor• Autoeficacitate emoţională• Comunicarea asertivă a emoţiilor negative

Abilităţi sociale

• Căutarea şi dezvoltarea suportului social• Asigurarea accesului la reţeaua de suport social• Negocierea• Leadership • Comunicarea asertivă (abilitatea de a afirma şi susţine propriile dorinţe şi drepturi fără a leza drepturile celorlalţi)

Abilităţi cognitive

• Rezolvarea de probleme

• Luarea de decizii

• Dezvoltarea suportului informaţional • Planificarea

• Managementul timpului

• Felxibilitatea cognitivă

Abilităţi emoţionale

• Exprimarea emoţională

• Înţelegerea cauzelor emoţiilor

• Autoeficacitate emoţională

• Comunicarea asertivă a emoţiilor negative

Abilităţi sociale

• Căutarea şi dezvoltarea suportului social

• Asigurarea accesului la reţeaua de suport social

• Negocierea

• Leadership

• Comunicarea asertivă (abilitatea de a afirma şi susţine propriile dorinţe şi drepturi fără a leza drepturile celorlalţi)

Stilul de viaţă

• totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care afectează starea de sănătate

• în sens larg

- principal factor protector al sănătăţii - integrează aspecte: cognitive,

emoţionale şi sociale care se manifestă prin comportam.

Stilul de viaţă sănătos

joacă un rol esenţial în :– promovarea – menţinerea sănătăţii – prevenirea îmbolnăvirilor

Comp. de risc au consecinţe asupra:– sănătăţii fizice şi psihice– reduc calitatea vieţii – starea de bine a persoanei

Stil de viaţă sănătos

• Comportamentul alimentar

• Practicarea exerciţiului fizic

• Somn şi relaxare

• Comportamentul sexual

• Alte comportamente preventive

• Consumul de substanţe

Comportamente sănătoase/nesănătoase

Comportamente sănătoase Comportamente de risc

-exerciţiu fizic (min 3 ori pe săpt.)-alimentaţie sănătoasă-echilibru somn-veghe-comportament sexual protejat-comportamente preventive (vizite medicale regulate, utilizarea centurii de siguranţă, utilizarea cremelor de protecţie solară, utilizarea echipamentelor de protecţie)

-sedentarism -alimentaţie nesănătoasă-fumat, consum de alcool, droguri-lipsa unui ech. somn-veghe-comp. sexual neprotejat-neutilizarea centurii de siguranţă, a echipamentelor de protecţie, a cremelor de protecţie solară-nerespectarea unui program de controale medicale periodice

Relaţiile stilului de viaţă

Abilităţi emoţionale

Abilităţi sociale

Sănătate mentală

Sănătate socială

Sănătate fizică

Stil de viaţă

Programele de educaţie pt sănătate

Pe termen scurt: • dezvoltă autoeficacitatea • facilitează autoreglarea emoţională• dezvoltă abilităţile de management a stresului• dezvoltă varietatea resurselor personale de

coping• facilitează dezvoltarea relaţiilor sociale şi

accesul la reţeaua de suport social• facilitează optimizarea funcţionării personale

Programele de educaţie

Pe termen lung:

• scad riscul bolilor somatice

• scad riscul tulburărilor emoţionale şi a altor tulburări cu cauze psihogene (ex. tulburările de dinamică sexuală, somatizări)

• previn violenţa domestică şi victimizarea (abuz sexual, trafic).

Obiectivele educaţiei pentru sănătate

• achiziţionarea unui set de informaţii despre comp. de risc şi cele de protecţie

• formarea unor atitudini de acceptare a comp. protective şi de respingere a celor de risc

• practicarea de comp. de promovare şi menţinere a sănătăţii şi de evitare a riscului de îmbolnăviri

Obiectivele educaţiei pentru sănătate

• întărirea comp. sănătoase şi scăderea frecvenţei comp. de risc

• promovarea în comunitate şi mass-media a unui stil de viaţă sănătos

• facilitarea promovării şi menţinerii unui nivel optim al sănătăţii fizice, sociale, emoţionale, cognitive şi spirituale

Care sunt consecinţele normelor socio-culturale de gen asupra dezvoltării

stilului de viaţă sănătos ?Exerciţiul fizic

• Pentru fete: reducere a greutăţii, ca urmare a normelor de frumuseţe feminină

• Pentru băieţi: are mai multe conotaţii sanogene şi este văzut ca o modalitate de menţinere a condiţiei fizice, de tonifiere musculară, de petrecere a timpului liber

Comportamentul alimentar

• “a fi slab” este o caracteristică puternic valorizată la nivel social în special pentru fete şi este asociată cu atractivitatea

• Fetele învaţă că “a fi slabă este bine” şi “a fi grasă este rău” – frecvenţa tulburărilor de comp. alimentar

este mult mai crescută la fete decât la băieţi.

Consumul de substanţe

• consumul de alcool considerat “un simbol primar al masculinităţii”

• consumul de sustanţe este acceptat într-o mai mare

măsură la băieţi decât la fete

• nr. fetelor care consumă alcool şi fumează a crescut

• normele socioculturale promovează noua imagine a femeii, „femeia de carieră”

• consumul de alcool şi fumatul reprezintă pentru femei un

mijloc emancipare şi de obţinere a beneficiilor asociate rolului de gen masculin

Estimarea riscului

• Normele socio-culturale de gen cer ca bărbaţii:– să îşi asume riscuri – să fie invulnerabili – să nu fie slabi – să nu aibă nevoie de ajutor

• băieţii se implică în comportamente de risc pentru sănătate

Comportamentul sexual

• Băieţii - socializaţi ca activi din punct de vedere sexual, iar varietatea exp. sexuale şi gratificarea sexuală sunt valorificate şi stimulate de ideologia socială

• Fetele sunt socializate în sensul limitării activităţii şi

iniţiativei sexuale • normele socio-culturale de gen cresc

probabilitatea comp. sexuale de risc la băieţi şi limitează accesarea drepturilor sexuale de către fete

Principii pentru integrarea dimensiunii de gen în educaţia pentru sănătate

• dezvoltarea şi încurajarea adoptării tuturor comportamentelor sanogene de către fete şi băieţi

• comportamentele care descriu stilul de viaţă sănătos ca factor protector al sănătăţii nu sunt diferite în funcţie de gen. Nu sunt recomandate remarci de tipul: “Ai mâncat ca o fetiţă … tu eşti băiat! .. băieţii mănâncă mai mult!”

• oferirea de alternative comportamentale sanogene care să permită fetelor şi băieţilor manifestarea comp. sanogenă a feminităţii şi masculinităţii

• comportamentele sanogene nu trebuie semnificate din perspectiva genului

Modelul convingerilor despre sănătate

• ameninţarea bolii

• răspunsul comportamental la aceasta ameninţare

Modelul convingerilor despre sănătate

• valorile privind sănătatea (“Sunt preocupat de sănătatea mea”)

• vulnerabilitatea la o anumită boală (“Mama mea este supraponderală aşa că ....”)

• consecinţele bolilor (“Voi muri dacă voi avea cancer)• variabile psihosociale (personalitate, norme sociale,

presiunea grupului, cunoştinţele despre o boală). • evaluarea costurilor şi beneficiilor

– materiale – psihologice

Modelul convingerilor despre sănătate

Variabile propuse de model Obiective

Perceperea susceptibilităţii de a se îmbolnăvi

• Să construiască o reprezentare mentală adecvată a riscului personal de se îmbolnăvi

Perceperea gravităţii bolii • Să identifice semnele/simptomele bolii• Să identifice consecinţele bolii asupra stării de sănătate

Beneficiile percepute ale realizării comportamentului preventiv

• Să enumere metodele de prevenire a bolii (în cazul în care consideră că ar exista mai multe).• Să evalueze eficienţa a metodelor enumerate.• Să identifice beneficiile pe termen scurt/lung ale adoptării comportamentului preventiv.• Să identifice costurile folosirii altor metode de prevenire a bolii.• Să analizeze raportul costuri/beneficii

Barierele percepute în realizarea comportamentului preventiv

• Să identifice barierele/costurile adoptarea compoertamentului sanogen.• Să demonstreze abilităţi de a depăşi barierele identificate

Teoria planificării comp.

• atitudini faţă de un comportament specific • normele subiective faţă de comportament

– norme descriptive, adică ce crede despre modul în care anturajul apropiat se comportă (ex. prietenii mei fumează; colegii mei fac sport; fraţii mei îşi fac regulat controlu medical);

– norme injunctive, adică modul în care percepe încurajările celor apropiaţi de a practica sau nu anumite comportamente (ex. prietenii doresc ca şi eu să consum alcool /să renunţ la bătuturile alcoolice ; sau persoanele apropiate mie ar aproba daca eu aş începe să slăbesc)

• percepţia controlului (intern şi extern) comportamental

Teoria planificării comp. Variabile propuse de

modelObiective

Atitudinea personală

• Să identifice convingerile personale despre adoptarea comportamentului preventiv

• Să evalueze (consecinţe asupra sănătăţii) convingerile personale despre adoptarea comportamentului preventiv

• Să dezvolte convingeri alternative care favorizează adoptarea comp. preventiv

Normele subiective

• Să identifice pers. semnificative în raport cu adoptarea comp. preventiv.• Să identifice convingerile prietenilor legate de adoptarea comp. preventiv.• Să evalueze convingerile prietenilor despre adoptarea comp. preventiv • Să demonstreze abilităţi de a face faţă presiunii persoanelor semnificative (când dezaprobă adoptarea comp. preventiv).

Comportamente de risc

• fumatul • consumul de alcool• consumul de droguri• dependenţa de internet• dependenţa de jocuri de noroc • dependenţa de relaţii interpersonale

nesănătoase• comportamentul alimentar nesănătos

Funcţiile comp. de risc

• exprimarea opoziţiei faţă de autoritatea adultului şi normele convenţionale ale societăţii – ex. droguri

• o modalitate de a se identifica cu grupul şi de a fi acceptat de grup – ex. fumatul

• exprimarea şi confirmarea valorilor identităţii personale – ex. alcool

• un semn de maturitate prin adoptarea unor comp. adulte – ex. alcool, fumatul;

• mecanism de coping, de adaptare la situaţiile de stres, frustrare, inadecvare, eşec sau la situaţiile anticipate ca fiind de eşec – ex. alcool, droguri, fumat;

• o funcţie de recreere, amuzament, experienţe inedite sau pentru a “rupe” rutina – ex. droguri.

Factori de iniţiere şi menţinere a comp. de fumător

• presiunea grupului• tranziţia şcolară şi presiunea socială • nevoia de imitare a modelelor • curiozitatea şi nevoia de a experimenta ceva nou• tendinţa de "emancipare" (opoziţie, protest faţă de

interdicţiile părinţilor nevoia de a-şi afirma indep. de părinţi, un mijloc de emancipare şi de obţinere a beneficiilor asociate rolului de gen masculin)

• modelele familiale (părinţi fumători) • publicitatea

Convingeri eronate despre fumat

• estimarea greşită a prevalenţei comportamentului de risc în populaţie

• ignorarea/minimizarea consecinţelor comp. de risc

• convingerea unui supracontrol• supraevaluarea resursele proprii

Convingeri eronate ale adolescenţilor despre fumat

• “Fumatul te face atractiv.”

• “Fumatul te face independent şi mai matur.”

• “Fumatul te face să te simţi bine.”

• “Tutunul nu este un drog, nu-ţi face nici un rău.”

Prevenţia fumatului

Dacă nu fumezi: – vei avea o formă fizică mai bună– respiraţia, părul şi hainele tale nu vor emana

mirosul neplăcut de tutun– dantura şi degetele tale vor fi mai curate– vei economisi o sumă importantă de bani – eviţi riscul contractării unor boli grave

Program de prevenţie a fumatului

• formarea unor valori pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos ( forma fizică)

• dezvoltarea unor deprinderi sociale şi luare de decizii responsabile (“Fumatul mă face …sau îmi produce…”

• identificarea unor alternative comportamentale adaptative

• prezentarea de informaţii şi cunoştinţe, privind consecinţele de scurtă şi de lungă durată ale fumatului. – trebuie să fie transmise într-un mod: personal,

pervaziv, popular, participativ, practic, persuasiv şi profitabil

Program de prevenţie a fumatului

• învăţarea de comportamente asertive şi de abilităţi de comunicare

• stabilirea unor comportamente alternative fumatului şi monitorizarea lor, prin învăţarea unor abilităţi de coping adaptative

• discutarea situaţiilor care ar putea duce la reluarea deprinderii de a fuma, şi totodată învăţarea unor deprinderi de evaluare a situaţiilor cu risc crescut de recădere

• autorecompensarea

Jocul patologic/dependenţa de internet

• comportamentul de joc capătă în timp valoare de ritual

• nevoia de joc creşte progresiv, ca urmarea a sporirii nivelului de toleranţă pentru comp. de joc (efect similar cu al drogurilor)

• pierderea controlului asupra frecvenţei de joc

• jocul devine mai important decât alte activităţi legate de şcoală, familie, prieteni

Jocul ca mecanism de coping

Scade:

• intensitatea şi durata episoadelor de stres cotidian

• proasta dispoziţie

• problemele legate de sentimentele de singurătate

• sentimentele de tristeţe care-i încearcă uneori

Funcţii (motivaţii)

• relaxare• senzaţii tari• divertisment, distracţie• aventură• reducerea afectivităţii negative• excitaţie şi competiţie• curiozitate• evaziune din sarcinile cotidiene, în imaginar• relaţii sociale

Stadii

• Simptome de retargere din activităţile sociale

• Tulburări afective de genul: anxietate socială, depresie

• Întreruperea relaţiilor sociale

Factorii care duc la menţinerea comp. de joc patologic:

• senzaţia de excitaţie şi entuziasm • nevoia de senzaţii tari care este mai puternic

exprimată la anumite persoane• nevoia de a evada din realitate • convingeri eronate sau verbalizări iraţionale,

care nu sunt susţinute de indicii externi, obiectivi.

• iluzia controlului nevoia de control şi de manipulare a evenimentelor din viaţa sa, dobândind în felul acesta convingerea că el este cel care deţine controlul asupra evenimentelor.

Prevenţia comportamentului de jucător compulsiv

• conştientizarea problemei (informarea şi accentuarea ideii ca jocul poate căpăta caracter compulsiv)

• învăţarea de abilităţi privind: (a) luarea de decizii

responsabile şi (b) rezolvarea de probleme

• disputarea (cu argumente pro şi contra) a acceptării a jocurilor de noroc ca non-dăunătoare, vulnerabilitate şi risc

• învăţarea unor abilităţi de coping adaptative (alternative comp. adaptative)

• dezbaterea fenomen “iluzia controlului”

Stresul şi managementul stresului

Categorii de surse de stres • şcoala –schimbarea şcolii, începutul sau sfârşitul şcolii;• familia – probleme de comunicare în familie, divorţul,

decesul unui membru al familiei, conflicte cu fraţii, violenţa în familie;

• propria persoană – nemulţumirea faţă de aspectul fizic, de anumite caracteristici de personalitate;

• decizia pentru carieră;• starea de boală fizică sau psihică;• situaţie financiară precară;• lipsa de prieteni, singurătatea, conflicte;• abuz fizic, emoţional sau sexual.

Reacţii fizice/fiziologice:

• dureri de cap sau migrene• oboseală• dureri musculare• dureri de inimă, palpitaţii• apetit alimentar scăzut sau crescut• insomnii• transpiraţii excesive, ameţeli, stare

generală de rău

Reacţii cognitive:

• blocaje ale gândirii• scăderea capacităţii de concentrare• dificultăţi de reactualizare• diminuarea creativităţii• dificultăţi în luarea deciziilor• gânduri negative despre sine, lume şi viitor• cogniţii pesimiste• ideaţie suicidară

Reacţii emoţionale:

• iritabilitate crescută• proastă dispoziţie• pierderea interesului pentru prieteni şi

activităţi preferate• instabilitate emoţională• anxietate• depresie• neîncrederea în viitor

Reacţii comportamentale:

• performanţe scăzute la locul de munca sau şcoală

• lipsa entuziasmului • fumat excesiv şi consum exagerat de alcool • tulburări de somn, dificultăţi în adormire • un management ineficient al timpului • izolarea de prieteni• comportament impulsiv• comportamente agresive

Modalităţi de management al stresului

Conştientizarea reacţiilor la stres• identificarea şi exprimarea emoţiilor faţă de

anticiparea evenimentului (ex anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare)

• identificarea reacţiilor emoţionale imediate (şi de lungă durată (ex.neajutorare, apatie)

• identificarea reacţiilor comportamentale şi fiziologice (izolare, evitare, stare fizică de rău);

Conştientizarea reacţiilor la stres

• identificarea reacţiilor cognitive faţă de eveniment

• evitarea autoblamării sau a blamării altora pentru eveniment;

• identificarea tendinţelor dezadaptative ale gândirii

• reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gândirii pozitive

Dezv. unor abilităţi de gândire şi comp. de management al stresului

• activităţi precise sau a rezultatelor acesteia; • dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; • învăţarea tehnicii de a spune NU şi de a spune

DA. • identificarea şi rezolvarea conflictelor atunci

când apar • învăţarea metodelor de rezolvare a problemelor

şi de luare a deciziilor • învăţarea unor metode de relaxare

Stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat• solicitarea ajutorului direct şi receptivitate faţă de

acesta;• dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor de prietenie;Dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos

Dezvoltarea stimei de sine• stabilirea priorităţilor şi limitelor personale;• participarea la activităţi care dezvoltă stima de sine;• stabilirea unor scopuri realiste.Managementul timpului