Preda]i, v\ rog... Dac\ ave]i cui

„A[tept\m de la noua echip\ministerial\ o deschidere

larg\ c\tre dialog”

R e v i s t \ n a ] i o n a l \ d e [ t i i n ] \ , e d u c a ] i e [ i c u l t u r \

Anul LXVI • 1279 (3159) • 2 – 8 februarie 2015 • 16 pagini – 3,70 lei

pag. 3

V| A{TEPT|M PE

FORUMUL TRIBUNEI!Stima]i cititori,Tribuna Înv\]\mântului v\ pune la dispozi]ie Forumul on-

line al revistei (www.tribunainvatamantului.ro/Forum),struc tu rat dindomeniile [i temele cele mai impor tante ale educa]iei: Exa-mene, Manuale digitale, Problema auxiliarelor, ReformaEduca]iei, Teme administra tive, Forum juridic [i legislativ,Proces de înv\]\mânt, Calitate în Educa]ie, Educa]ie [iInova]ie, TIC în Educa]ie, Proiecte [i Programe, Evenimente,Univers editorial, Dialoguri deschise: cadre didactice, elevi,p\rin]i, {coal\, familie, societate, Cafenea — Miscellanea, Comu-nit\]i educa]ionale. V\ invit\m s\ intra]i pe Forumul Tribunei [i s\ v\ exprima]i

opiniile! În felul acesta, participa]i la dezbaterea online acelor mai importante subiecte ale înv\]\ mântului [i refor-mei, sunte]i parte activ\ la procesul schimb\rii în educa]ie.

Prof. dr. ing. Marian BORZAN, Vicepre[edinte FNS Alma MaterInvitatul Tribunei

În perioada 15-16 ianuarie 2015 a avut loc la Vienaun seminar de lucru organizat de EPSU (European Fe-deration of Public Service Unions), ETUCE (EuropeanTrade Union Committee for Education) [i ÖGB (Aus-trian Trade Union Federation). Seminarului a avut ca scop discutarea unor acor-

duri (mai pu]in cunoscute la noi în ]ar\), respectiv:TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partner-ship), TiSA (Trade in Services Agreement), CETA(Comprehensive Economic and Trade Agreement),precum [i politica comercial\ la nivelul Uniunii Europene, deoarece prin aceste acorduri se puneproblema liberaliz\rii serviciilor publice, vizate fiind[i o serie de domenii de importan]\ na]ional\ (în par-ticular, educa]ia, s\n\tatea [i servicii sociale).

Seminarul de lucru, organizat sub egida celor treimari federa]ii sindicale men]ionate mai sus, a avutrolul de a scoate în eviden]\ diversele puncte de ve-dere, de a colecta p\reri [i idei, care ulterior s\ se con-stituie în recomand\ri la nivelul UE [i al Parla men tuluiUE. De asemenea, s-a dorit lansarea unei campaniipentru excluderea educa]iei [i a altor servicii publicedin prevederile acordurilor comerciale. În deschiderea lucr\rilor seminarului s-a ar\tat

c\, dac\ puterea Parlamentului UE cre[te, este nor-mal ca [i sindicatele din UE s\ se uneasc\ [i s\ devin\[i ele mai puternice, mai solidare, pentru a purta ne-gocieri [i a putea ap\ra interesele personalului [i alecomunit\]ii.

(continuare `n pagina 10)

Educa]ia, drept fundamentalsau subiect de comercializare?

pag. 6

Revolu]ia neobservat\

pag. 7

Totul se f\râmi]eaz\pe un parcurs incert

pag. 4

Curierjuridic

pag. 15

Eveniment cultural marca MinervaPoezie româneasc\ peste timp

[i peste lume

ÎNV|}|MÂNTULpag. 9 pag. 11

A plecatdintre noiun mareprofesor:TUDOROPRI{

O „MARF|”!

pag. 8, 10

NU ESTE

Interviu cu prof. Viorel Stan, inspector general al ISJ Neam]

actualitate 3

Nr. 1279, 2 – 8 februarie 2015

Interesant este îns\ [i faptul c\ în aceea[i perioad\ când s-a gestataceast\ Directiv\, UNESCO [i OECD au fost preocupate de redactareaunor „linii directoare” privind „calitatea înv\]\mântului superior trans-frontalier”.Iat\ îns\ c\ acum se redeschide „dosarul liberaliz\rii”, la presiunea

SUA [i Canada, prin proiectele de „în]elegere comercial\” dintre UE[i ]\rile men]ionate, problem\ prezentat\ de colegul meu, profesorulBorzan, în deschiderea acestei edi]ii a Tribunei. Pentru informarea dumneavoastr\, îmi permit îns\ s\ revin la „ca-

litatea înv\]\mântului superior transfrontalier”. Motiva]ia acestui do-cument UNESCO, a c\rui importan]\ nu poate fi t\g\duit\, esteirepro[abil\. De la bun început ni se spune c\ aceste „linii directoare”sunt gândite în folosul statelor membre, pentru a proteja studen]ii [ialte „p\r]i furnizoare de înv\]\mânt superior” de „servicii educativede calitate mediocr\”. Traduc eu limbajul diplomatic al UNESCO:„p\r]i furnizoare…”, adic\ universit\]ile na]ionale acreditate, iar „ser-vicii educative de calitate mediocr\”, adic\ escroci! De asemenea,UNESCO î[i ofer\ expertiza, la cerere, ]\rilor care doresc s\ apliceaceste „linii directoare” în vederea înt\ ririi capacit\]ilor de asigurarea calit\]ii înv\]\mântului superior la nivel regional, precum [i în

realizarea conven]iilor regionale de recunoa[tere a calific\ rilor (diplo-melor). Interesant este [i faptul c\ se reia în introducere, tot în ter-meni diplomatici, ideea existen]ei unor „prestatori mai pu]inscrupulo[i”, defini]i în subsolul paginii „fabrici de diplome [iacredit\ri”! (Bravo, UNESCO! {tii tu ceva…!) În spiritul încrederii [i respectului reciproc dintre ]\ri, precum [i

a recunoa[terii importan]ei cooper\rii interna]ionale în materie deînv\]\mânt superior, UNESCO recunoa[te importan]a „autorit\]iina]ionale” în acest domeniu, dar [i necesitatea cooper\rii cu organi -za]iile studen]e[ti [i organiza]iile profesionale, ceea ce a[tept\m [i noi,cei de la Alma Mater, de la Minister [i ARACIS. Se subliniaz\ în conti-nuare c\ „autorit\]ile na]ionale de asigurare a calit\]ii, de acreditare[i recunoa[tere a calific\rilor” nu au fost preocupate [i de „înv\]\mân-tul transfrontalier”, neavând informa]ia sau experien]a necesar\.Subliniez c\ documentul reflect\ realitatea anului 2006. „Liniile directoare” sunt dezvoltate de UNESCO pentru: guverne,

institu]ii (universit\]i), asocia]iile de studen]i, structurile de asigurareacalit\]ii [i acreditare, organele de recunoa[tere academic\ [i (pour labonne bouche) asocia]ii profesionale, în care eu consider c\ se înscrieFedera]ia Alma Mater. Atrag aten]ia doar asupra a dou\ „linii

directoare”: Guvernele trebuie s\ pun\ în func]iune un dispozitiv com-plet, corect [i transparent de autorizare a prestatorilor de servicii deînv\]\mânt superior, care s\ includ\ [i pe cel transfrontalier. Toto-dat\, trebuie s\ asigure coordonarea diverselor institu]ii de asigurareacalit\]ii la nivel na]ional [i interna]ional, iar Institu]iile trebuie s\ asi-gure un înv\]\mânt [i o cercetare de calitate, ]inând cont c\ acestease pot realiza numai cu personal de calitate, dup\ cum se subliniaz\ [iîn Recomandarea UNESCO-OIM privind Statutul personalului didac-tic din înv\]\mântul superior. Cei interesa]i de tot con]inutul acestui document pot accesa

site-ul www.unesco.org. Nu pot termina acest articol f\r\ s\ m\ întreb, retoric, dac\ în

Legea Educa]iei Na]ionale, impus\ în 2011, nu sunt [i elemente de„bolkeinsteinizare”. Sunt, evident, dar astea le voi discuta cu alt\ ocazie.În final, v\ rog s\ accesa]i site-ul: www.stop-ttip.org [i s\ semna]i ̀ mpo-

triva includerii `nv\]\m\ntului `n astfel de "acorduri comerciale".

R\zvan C. BOBULESCU,Pre[edinte de Onoare Alma Mater

Acum 12 ani, dl Bolkenstein, comisar european [i „liberal pursânge”, a venit cu o ini]iativ\ de „liberalizare a serviciilor publice”. Dup\ dezbateri aprige [i presiuni sindicale la nivel european, s-a ajuns la o form\ final\ puternic amendat\ (Directiva 2006/123/EC), care a fost aprobat\ de Parlamentul European în 2006, ]\rile membre având ca termen final de aplicare, în legisla]ia na]ional\, sfâr[itul anului 2009. Men]ionezc\ unul dintre „serviciile” incluse în aceast\ Directiv\ este [i „formarea [i educarea”!

ÎNV|}|MÂNTULNU ESTE

O „MARF|”!www.stop-ttip.org

(urmare din pagina 1)

Se consider\ c\, în viitor, prin unificarea eforturilor sindicatelor de lanivel european se vor ob]ine rezultate benefice pentru societateacivil\. Fiecare sindicat trebuie s\ devin\ în perioada urm\toare foarteactiv, pentru a disemina informa]iile [i a duce o campanie sus]inut\pentru adoptarea unei Rezolu]ii favorabile în Parlamentul UE. Discu]iile cu privire la acordul TTIP nu sunt înc\ finalizate (se

dore[te consolidarea [i finalizarea acordului pân\ cel târziu la sfâr[itulanului 2015). Scopul acestuia este crearea de locuri de munc\ [icre[terea economic\. Discu]iile oficiale [i negocierile au început în2011, când s-a constituit un grup de lucru UE — SUA, care a fost man-datat s\ exploreze fezabilitatea [i beneficiile poten]iale ale unui acordcomercial cuprinz\tor care s\ acopere toate sectoarele [i toate mijloa-cele de furnizare a unui produs sau serviciu la nivel transfrontalier. TTIP va avea ca scop reducerea sau eliminarea tarifele pentru pro-

dusele industriale [i agricole, precum [i limitarea utiliz\rii subven]iilor[i a reglement\rilor care sunt considerate a denatura sau împiedicacomer]ul. În plus, acordul se va aplica tuturor sectoarelor de servicii,inclusiv zonele sensibile, cum ar fi s\n\tatea [i educa]ia. În cele dinurm\, acest acord va urm\ri oferirea protec]iei juridice obligatorii pen-tru investitori.Domeniul de aplicare larg\ a acordului TTIP înseamn\ c\ unele

serviciile publice precum educa]ia/s\n\tatea ar putea fi afectate atâtdirect, cât [i indirect. Educa]ia r\mâne unul dintre sectoarele cele maipu]in reglementate în acordurile comerciale, aplicarea normelor obli-gatorii ale legilor comer]ului putând limita capacitatea guvernelor [ia altor autorit\]i competente din domeniu pentru a asigura accesullarg la o educa]ie de calitate. Cu toate acestea, companiile private [imai multe ]\ri au devenit tot mai active [i fac presiuni pentru include-rea serviciilor de educa]ie în acordurile comerciale (cum ar fi [i celetrei acorduri men]ionate: TTIP, TiSA, CETA).Ca reprezentant al FNS Alma Mater, am prezentat starea de fapt

existent\ în ]ara noastr\, respectiv faptul c\ acordurile aflate în discu]iesunt prea pu]in cunoscute la noi de c\tre opinia public\. Din docu-menta]ia pus\ la dispozi]ie de organizatori rezult\ clar c\ în cazuladopt\rii acordurilor, în forma actual\, este posibil ca universit\]ileprivate ce [i-ar deschide sucursale în alt\ ]ar\ s\ nu accepte evaluarea[i monitorizarea prin Agen]iile na]ionale de asigurare a calit\]ii, cumeste la noi ARACIS. Cu toate c\ grupurile parlamentare ale UE agreeaz\ semnarea

acordului TTIP pentru liberalizarea comer]ului, vor trebui analizatepunctele sensibile existente în cadrul acestuia: educa]ie, s\n\tate, pro-

tec]ie social\, proprietate intelectual\, poluarea ]\rilor UE, securitateadatelor personale etc. Drepturile fundamentale ale cet\]enilor UE (înspecial, accesul la educa]ie [i servicii publice de s\n\tate, asigur\ri so-ciale) [i necesitatea protej\rii mediului trebuie opuse intereselor in-vestitorilor de liberalizare a comer]ului [i de ob]inere a profitului înorice condi]ii.„{ansa noastr\ este aici, în Europa unit\. Trebuie creat\ presiune

[i eviden]iate p\r]ile negative ale acordurilor, astfel încât, la final,aceste aspecte s\ nu fie cuprinse. Desigur c\ [i companiile americaneîmpreun\ cu Republicanii din Congresul SUA vor face, la rândul lor,presiuni enorme pentru ob]inerea de avantaje” (citat din cuvântulunui europarlamentar din Austria, prezent la seminar). Principalul argument împotriva acordurilor comerciale care in-

clud [i sectorul educa]iei este nevoia de a asigura [i garanta un nivelînalt de calitate (liberalizarea educa]iei nu în seam n\ neap\rat c\ se va asi-gura o calitate înalt\ a educa]iei). Dac\ ne referim la domeniulînv\]\mântului superior, consider c\ universit\]ile nu se pot evalua dinpunct de vedere al calit\]ii procesului instructiv-educativ [i al pre ocu -p\rilor din cercetarea [tiin]ifi c\ prin împ\r]irea acestora în dou\

entit\]i diferite în func]ie de modul de finan]are (public sau privat).Toate universit\]ile trebuie evaluate, [i eventual clasificate, pe baza ace-lora[i criterii de performan]\ [i standarde de calitate, indiferent destatutul lor [i provenien]a fondurilor.Presiunea politic\ [i comercial\ pe educa]ie nu ar trebui s\ existe.

Educa]ia are nevoie de fonduri [i investi]ii, dar ea nu trebuie inclus\în sfera serviciilor comerciale. Accesul la educa]ie [i servicii publicede s\n\tate de calitate trebuie garantat de orice stat din Uniunea Eu-ropean\, indiferent de PIB-ul acestuia.În condi]iile globaliz\rii [i interna]ionaliz\rii serviciilor, trebuie

evitate prevederile de includere în acorduri a unor mecanisme de ar-bitraj între investitori [i statele membre UE sau între diverse state, a[acum este mecanismul ISDS (Investor-State Dispute Settlement)prev\zut în acordul CETA. Reprezentantul Uniunii Na]ionale Sindi-cale NUPGE din Canada (al doilea sindicat ca m\rime din aceast\]ar\), prezent la seminar cu statut de invitat, a prezentat situa]ia [i ex-perien]ele negative pe care cet\]enii din Canada le-au avut dup\ in-trarea în vigoare a tratatului NAFTA (North American Free TradeAgreement), similar cu tratatul TTIP care trebuie finalizat la nivelulUE. Canada a fost dat\ în judecat\ de 35 de ori [i a pl\tit deja investi-torilor str\ini desp\gubiri de peste 175,5 milioane CAD (îns\ desp\gu-birile solicitate Guvernului Canadei se ridic\ la câteva miliarde dedolari). Printre alte exemple a fost citat\ [i România cu procesul pier-dut în fa]a fra]ilor Micula [i posibilul proces pentru exploatarea mi-nier\ de la Ro[ia Montan\.Concluzia general\ a seminarului a fost aceea c\ to]i factorii care

pot fi implica]i în modificarea [i redactarea unor noi forme ale acor-durilor (Guverne na]ionale, Ministere [i Comisii Na]ionale/Europene,sindicate, agen]ii nonguvernamentale [i non-profit, mass-media etc.)trebuie s\ participe mai activ la dezbateri [i la adoptarea strategiilor,astfel încât în final, a[a cum s-a întâmplat [i cu Directiva Bolkenstein,educa]ia (împreun\ cu alte servicii de interes general) s\ nu fie afec-tat\ de aceste acorduri. Educa]ia nu este marf\. Ea este un drept fundamental, care tre-

buie respectat, iar accesul într-o universitate trebuie s\ existe [i pentrucei cu venituri mici.

acolade

Nr. 1279, 2 – 8 februarie 2015

10

(urmare din pagina 8)

Foarte curând vor începe [i simul\rile la exame -nele na]ionale. Cât de relevante sunt acestesimul\ri pentru nivelul de preg\tire al elevilor? Ce m\suri a]i hot\rât s\ se ia în situa]ia în care rezultatele vor fi nesatisf\c\toare?Simul\rile la examenele na]ionale sunt o realitate de dat\ recent\

în înv\]\mântul românesc, cu toate c\ au existat încerc\ri [i în anii dinurm\. Personal, cred c\ astfel de exerci]ii sunt absolut trebuitoare pen-tru elevii afla]i în pragul absolvirii. De altfel, aceast\ atitudine o au ceimai mul]i elevi, cadre didactice [i p\rin]i. Majoritatea elevilor chiar î[iasum\ cu responsabilitate aceste simul\ri, pentru c\ ele reprezint\ unbarometru al momentului, care le permite acestora s\-[i reorientezeactivitatea de înv\]are în direc]ia promov\rii examenelor propriu-zise.Pentru viitorii absolven]i de clasa a VIII-a, simularea probelor la

limba [i literatura român\ [i matematic\ devine astfel un exerci]iu ne-cesar, având în vederea ponderea foarte mare a rezultatelor în admite-rea în clasa a IX-a de liceu [i anul I de [coal\ profesional\. {i pentruprofesorii care predau aceste discipline simularea evalu\rii na]ionaleeste o activitate menit\ s\ genereze ac]iuni de corectare, completare,

aplicare corespunz\toare a cuno[tin]elor acumulate de c\tre elevi.Cred c\ [i p\rin]ii sunt interesa]i s\ cunoasc\ nivelul la care se afl\ co-piii lor cu câteva luni înainte de evaluarea na]ional\. Din p\cate, exist\[i elevi, [i cadre didactice, [i p\rin]i care, din varii motive, abordeaz\cu u[urin]\ aceast\ simulare a evalu\rii na]ionale; finalitatea acesteiatitudini este u[or de prev\zut: e[ecul [colar.Pentru elevii din clasele a XI-a [i a XII-a, simularea probelor scrise

de la examenul de bacalaureat na]ional este o ac]iune care, de aseme-nea, cap\t\ valen]e diagnostice [i prognostice. A[adar, exerci]iul de si-mulare devine o activitate de mare importan]\ pentru viitoriiabsolven]i de liceu. Chiar profesorii pot s\ identifice în rezultatele pecare le ob]in elevii primele disfunc]ii în activitatea de înv\]are a elevilorde liceu [i pot propune m\suri recuperatorii [i/sau de completare acuantumului de cuno[tin]e, ca s\ nu mai vorbim despre p\rin]i, care,în majoritatea lor covâr[itoare, v\d în aceste simul\ri prefigur\ri alerezultatelor la examenul propriu-zis.Personal apreciez ca fiind benefic\ extinderea simul\rii la nivelul

elevilor din clasa a XI-a la cele dou\ probe obligatorii, deoarece rezul-tatul îl poate orienta pe elev în activitatea de înv\]are din semestrul alII-lea al clasei a XI-a [i întreg anul [colar urm\tor, când vor fi elevi înclasa a XII-a.

Punctual, rezultatele ce vor fi ob]inute la simul\ri vor fi analizatela nivel de elevi, clase, unit\]i [colare [i, în func]ie de constat\ri, se vorstabili m\suri recuperatorii; precizez în continuare câteva dintre aces-tea: rezolvarea în orele de clas\ a unor structuri de subiecte similarecelor de examen, organizarea [i desf\[urarea unor programe depreg\tire suplimentar\, discu]ii cu p\rin]ii, cu sus]in\torii legali, cuelevii etc.Ce v\ a[teapt\ în urm\toarea perioad\ de timp? Defapt, care este setul de probleme care î[i a[teapt\ orezolvare, s\ zicem imediat\, acum, în 2015?Vacan]a intersemestrial\ de iarn\ este un scurt r\gaz între dou\ pe-

rioade de maxim\ activitate [colar\. Ca de obicei, semestrul al II-leaaduce cu sine urm\toarele probleme care î[i a[teapt\ rezolvarea ime-diat\: fundamentarea planului de [colarizare pentru anul [colar 2015-2016; desf\[urarea etapelor jude]ene, na]ionale [i interna]ionale aleolimpiadelor [i concursurilor [colare pe discipline de înv\]\mânt; si-mularea examenului na]ional de evaluare a viitorilor absolven]i ai cla-sei a VIII-a; simularea examenului na]ional de bacalaureat pentru eleviidin clasele a XI-a [i a XII-a; înscrierea în clasa preg\titoare; înscriereala gr\dini]\; asigurarea unei func]ionalit\]i sporite a sistemului deînv\]\mânt preuniversitar nem]ean.

„A[tept\m de la noua echip\ ministerial\, în primul rând, o deschidere larg\ c\tre dialog, o comunicare eficient\”

Educa]ia, drept fundamental sau subiect de comercializare?