filosofia educatia

16
I.Statutul filosofiei educationale in ansamblul stiintelor educatiei I.1.Etape in constituirea filosofiei educatiei I.2.Continutul si problematica filosofiei educatiei I.3.Domenii ale filosofiei educatiei

description

educatia

Transcript of filosofia educatia

Page 1: filosofia educatia

I.Statutul filosofiei educationale in ansamblul stiintelor educatiei

I.1.Etape in constituirea filosofiei educatiei

I.2.Continutul si problematica filosofiei educatiei

I.3.Domenii ale filosofiei educatiei

Page 2: filosofia educatia

Trepte in construirea filosofiei educatiei• Istoria pedagogiei evidentiaza lungul drum al stiintei

educatiei in a se desprinde de filosofie, unde a fost inglobata din antichitate si pana in secolul XIX, dar aceasta nu ne indreptateste sa afirmam ca pedagogia este in primul rand filosofie.

• Filosofia arata, necesitatea intemeierii stiintei educatiei, pe un sistem de idei de baza asupra educatiei, asupra scopurilor ei, dar si alte motive ce justifica relatia celor doua stiinte:

• In explicarea teoretica si practica a educatiei sunt utilizate si metodele filosofice de critica si analiza logica, dialecta, reflexiva, istorica, epistemologica, axiologica, normativa, deontologica, sociologica. (vezi Ioan Nicola, 2003).

Page 3: filosofia educatia

Marii creatori de sisteme pedagocice din perioada moderna (Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart) au contribuit la autonomizarea si desprinderea pedagogiei de filosofie, prin tratarea expresa a fenomenelor educative, relevand importanta, scopul, formele de realizare si de

perfectionare ale acestora in acord cu exigentele determinante. • In procesul de specializare a unor ganditori in abordarea

fenomenelor educative nu au determinat o rupere a legaturilor – pentru totdeauna – cu filosofia. Si aceasta , din cel putin 3 motive:

• este in firea lucrurilor ca desprinderea unei teorii dintr-una mai veche sa nu fie niciodata totala.

• o data realizata autonomizarea pedagogiei, trebuie sa-i admitem si dezvoltarea continua. Chiar si obiectul pedagiei evolueza

Page 4: filosofia educatia

-aspectul filosofic se manifesta si la un alt nivel. Tot dezvoltandu-si si sporindu-si competentele, pedagogia ajunge sa puna in discutie propriile rezultate si sa se interogheze

asupra finalitatilor si limitelor sale. (Cucos, 2006, pp.425-

426). • Bogdan Suchodolski, pornind de la premisa existentei a

doua mari curente filosofice va duce la doua origini ale gandirii pedagocice:

• pedagogia esentei

• pedagogia existentei (Cucos, 2006, p.426)

Page 5: filosofia educatia

Continutul si problematica filosofiei educatiei

• De ce e necesara o filosofie a educatiei? • Exista totusi o distinctie intre filosofia educatiei si pedagogie.?• Exista o ciclicitate , una care se manifesta prin punerea in discutie

a ceea ce dorim cunoaste urmata de punerea in aplicare, cautarea acelui ceva ce dorim cunoaste si ca treapta finala intoarcerea la dorinta de a cunoaste noul ca urmare a noilor bariere ce apar, respectiv bariere in educatie ce ne pozitioneaza fata in fata cu neprevazutul

• abordarea filosofica in prezent este o necesitate determinata de evolutia sociala ori daca inainte abordarea folsofica era una de natura “episodica” acum aceasta trebuie sa fie strict permanenta.

(C. Cucos, Pedagogie, 2006, p. 427. )

Page 6: filosofia educatia

George Vaideanu mentioneaza doua avertismente de care trebuie sa tina cont toti factorii educativi:

• avertismentul complexitatii• avertismentul subtilitatii (C. Cucos, Pedagogie, 2006, p. 427-428.)

Filosofia educatiei isi propune multe problematici, iar exemple de reprezentanti care abordeaza aceste problematici sunt:

1.S.J. Curtis, in An Introduction to the Philosophy of Education (1965),2. John S. Brubacher, profesor la Universitatea din Michigan 3.Carlton H. Bower (1970)

(C. Cucos, Pedagogie,2006, p. 429-430.)

Page 7: filosofia educatia

AXIOLOGIA EDUCATIEI

I.1.RELATIA VALOARE-EDUCATIE• prezinta o deosebita importanta relatia dintre valoare si

educatie pentru intregul nostru sistem de invatamant,

I.2.CE ESTE VALOAREA SI FUNCTIONALITATEA EI IN ACTIUNEA EDUCATIVA

• In axiologia romaneasca se poate vorbi de 3 modalitati de a explica valoarea:

a)una cultural-antropologica b)alta cultural-filosofica c)cea cultural-psihologica

Page 8: filosofia educatia

3.DIVERSITATEA VALORILOR;VALORI-SCOPURI SI VALORI MIJLOACE3.1.Vorbim de un sistem de valori in care intr-o primaaproximatie deosebim:a)valori umane generale,considerate valori scop; acestea

sunt:adevarul,frumosul,binelesi dreptateab)valorile democratice intelese ca valori-mijloc, specifice

diferitelor componente ale existentei umane, acestea fiind:libertatea,drepturile omului,solidaritatea,toleranta.

3.2.Calin C.Marin distinge urmatoarele categorii de valori:a)valorile vitale b)valorile morale, politice, juridice si istorice c)valori teoretice necesare cunoasterii si creatiei umane d)valorile estetice si religioase

Page 9: filosofia educatia

4.EXISTA O ,,CRIZA’’ A VALORILOR ?5.UTILIZAREA VALORILOR IN EDUCATIE Pentru orientarea si decizia educatorilor in decizia

educatorilor in actiunea educativa, are o insemnatate cruciala functionarea valorilor ca scop si ca mijloc:ca scop in sensul ca valorile ne calauzesc existenta;ca mijloc in sensul ca valorile contribuie la dezvoltarea starilor subiective pozitive ale omului.(Calin C. Marin ,2009, pag.106-113)

Ce poate sa faca educatia in perspectiva intelegerii valorilor?

Sarcina scolii este de a face din educati persoane autonomecare sa decida singuri, in cunostinta de cauza ce este bine sa

aleaga.

Page 10: filosofia educatia

In conditiile democtratizarii valorilor, autonomia axiologica nu rezida doar in capacitatea discriminarii corecte a valorilor ci presupune mai mult decat atat:

• a)instituirea operativa a noii grille si criterii valorice din perspectiva carora sa fie interpretate si intelese diferitele produse culturale.

• b)competenta valorica a educatiei nu poate fi redusa doar la insusirea unor bunuri sau conventii culturale ci inseamna si acea capacitate de inventie a noi coduri de referinta sau de descoperire a unei noi conexiuni intre sistemele de valori

• c)criteriile axiologice asimilate vor deveni astfel permeabile in raport cu cultura in devenire

• d)autonomia valorica constituie cel mai inalt etaj al educatiei si se constituie in vectori ai libertatii noastre spirituale.Idealul ajuns la o autonomie axiologica pare sa impace pozitiv atat tendintele proliferarii culturii cat si cerinta asigurarii libertatii individuale de alegere a unor valori.(C. Cucos,1996, pag. 188-189)

Page 11: filosofia educatia

EPISTEMOLOGIA EDUCATIEI

Ca sectiune a filosofiei, epistemologia este preocupată de teoria cunoasterii. Elementele constitutive ale acestei preocupari sunt:

a) natura cunoasterii b) sursele cunoasterii si conditiile acesteia c) întemeierea cunoasterii

În ceea ce priveste evolutia cunoasterii, există diferite puncte de vedere. Pentru Platon – cum stim deja – cunoasterea teoretică sau “teoria ideilor” diferea de cunoasterea empirică .Galileo Galilei îmbină gândirea teoretică cu cercetarea experimentală .Urmează, în secolul al XIX-lea, prima elaborare de epistemologie a stiintei de către Immanuel Kant – cu lucrarea sa “Critica ratiunii pure “.Modelul elaborat de către Kant este marcat de două interese ce tin de ratiune, de cunoatterea teoretică “prin care cunosc ceea ce este”, fată de cunoasterea practică, “prin care îmi reprezint ceea cetrebuie sa fie”. (Calin C. Marin,2009, pag 91-92)

Page 12: filosofia educatia

Variabile de epistemologie pedagogică

În general, în filosofie, problema explicatiei cunoaste o sporită atractie. În acest scop sunt posibile mai multe epistemologii:

a)o epistemologie comună diversitătii stiintelor educatiei

b) o epistemologie critică sau analitică a practicilor cercetării educatiei

c) o epistemologie a reflectiei cercetătorului (Calin C. Marin,2009, pag 96)

Page 13: filosofia educatia

Niveluri, tipuri si modele ale cunoasterii în educatie

a)nivelul empiric (al faptelor existente de natura pedagogică);

b)nivelul teoretic (al faptelor si situatiilor educative produse de

către cercetătorul prin experimente oranizate de către el);c)nivelul metateoretic (al analizei conceptualizărilor

pedagogice).

Sunt trei niveluri care semnifică drumurile pe care oricare dintre stiintele educatiei le parcurge si a căror particularitate constă – cum se exprima Karl Jaspers – în faptul că ele „ se intersectează, se despart, se întâlnesc din nou, fără să indice locul unde se duc, dar toate cer să fie parcurse” .(Calin C. Marin,2009, pag 96)

Page 14: filosofia educatia

Tipurile de cercetare pedagogică nu cunosc o umanitate de sens. In general, in cercetarea romaneasca, indiferent de domeniu in care acesta are loc, este acceptata distinctia de cercetare FUNDAMENTALA si cercetare APLICATIVA.

In unele comunitati pedagogice, cercetarea este subdivizata in:

- cercetare constatativ-evaluativa; - cercetarea – actiune; - cercetarea ethnometodologica. (Calin C. Marin,2009, pag 97)

Tipurile de cercetare pedagogică

Page 15: filosofia educatia

Modele cognitiveCunoasterea pedagogică recurge sau trebuie sa utilizeze anumite modele cognitive:

- modelul inductiv

- modelul deductiv ipotetic

- modelul istoric

- modelul structural-functional

Aceste modele nu trebuie si nici nu trebui opuse unul aluia, ele pot fi utilizate simultan sau pot fi combinate în vederea unei cercetări multireferentiale a educatiei si instructiei.

(Calin C. Marin,2009, pag 99-100)

Page 16: filosofia educatia

Biblografie:• Calin C. Marin,Filosofia educatiei, 2009, Editura

Aramis

• Constantin Cucos, Pedagogie,1996/2006, Editura Polirom

• Prof.univ.dr.Ioan Nicola,Tratat de pedagogie scolara, 2003, Editura Aramis