EDUCATIA TIMPURIE

85
EDUCATIA TIMPURIE Argumente în favoarea educaţiei timpurii Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa copilului, întrucât este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la şcoală şi în viaţă. Intervenţia adultului asupra copilului în această perioadă este fundamentală. Educaţia timpurie vizează intervalul de timp cuprins între naştere - pentru că din momentul când se naşte copilul începe să se dezvolte şi să înveţe, şi până la 6/7 ani - vârsta intrării la şcoală. Educaţia timpurie se realizează în atât în mediul familial, cât şi în cadrul serviciilor specializate, precum creşa sau grădiniţa. Copiii crescuţi într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală accelerată în comparaţie cu cei crescuţi într-un mediu restrictiv. De la naştere şi până când cresc, copiii sunt persoane care au o dezvoltare afectivă şi o receptivitate specială faţă de diferitele categorii de stimuli, aspect ce poate fi influenţat de informaţiile care le primeşte copilul din mediu, precum şi de calitatea procesării acestora. Se impune astfel organizarea de către practicieni a unor intervenţii cu caracter formativ pentru a valorifica această receptivitate. Dacă la nivelul educaţiei timpurii sunt depistate şi remediate deficienţele de învăţare şi psiho-comportamentale ale copiilor, deci înainte de integrarea copilului în învăţământul primar – beneficiile recunoscute se referă la: performanţele şcolare superioare, diminuarea ratei eşecului şcolar şi a abandonului. Note distinctive ale educaţiei timpurii • copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistă (comprehensivă sub toate aspectele dezvoltării sale); • vârstele mici recomandă o abordare integrată a serviciilor de educaţie timpurie (îngrijire, nutriţie, educaţie); • adultul/ educatorul, la nivelul relaţiei didactice, apare ca un partener matur de joc, care cunoaşte toate detaliile şi regulile care trebuie respectate; • activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională; • părintele este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – grădiniţă – comunitate este hotărâtoare. Focalizarea pe educaţia timpurie este firească, ştiut fiind faptul că dezvoltarea copiilor este rapidă în această etapă de vârstă, iar valorificarea potenţialului pe care îl are copilul creează pentru acesta premisele performanţelor lui ulterioare. Cercetările în domeniul educaţiei timpurii preşcolare au evidenţiat corelaţii puternice între frecventarea grădiniţei şi comportamente copiilor ca elevi. Mai concret, remarcăm: • progresul semnificativ în plan intelectual pentru copii, indiferent de mediul din care provin; efectele pozitive asupra viitoarei integrări sociale şi reducerea comportamentelor deviante precum şi a eşecului şcolar; descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; dezvoltarea abilităţilor sociale prin interacţiunile generate de mediul de învăţare; • comportamente centrate pe sarcină; • dezvoltare socio-emoţională; 1

Transcript of EDUCATIA TIMPURIE

EDUCATIA TIMPURIE

EDUCATIA TIMPURIE

Argumente n favoarea educaiei timpurii Copilria timpurie reprezint cea mai important perioad din viaa copilului, ntruct este marcat de momente cruciale pentru succesul su de mai trziu, la coal i n via. Intervenia adultului asupra copilului n aceast perioad este fundamental. Educaia timpurie vizeaz intervalul de timp cuprins ntre natere - pentru c din momentul cnd se nate copilul ncepe s se dezvolte i s nvee, i pn la 6/7 ani - vrsta intrrii la coal. Educaia timpurie se realizeaz n att n mediul familial, ct i n cadrul serviciilor specializate, precum crea sau grdinia.

Copiii crescui ntr-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectual accelerat n comparaie cu cei crescui ntr-un mediu restrictiv. De la natere i pn cnd cresc, copiii sunt persoane care au o dezvoltare afectiv i o receptivitate special fa de diferitele categorii de stimuli, aspect ce poate fi influenat de informaiile care le primete copilul din mediu, precum i de calitatea procesrii acestora. Se impune astfel organizarea de ctre practicieni a unor intervenii cu caracter formativ pentru a valorifica aceast receptivitate.

Dac la nivelul educaiei timpurii sunt depistate i remediate deficienele de nvare i psiho-comportamentale ale copiilor, deci nainte de integrarea copilului n nvmntul primar beneficiile recunoscute se refer la: performanele colare superioare, diminuarea ratei eecului colar i a abandonului.

Note distinctive ale educaiei timpurii copilul este unic i abordarea lui trebuie s fie holist (comprehensiv sub toate aspectele dezvoltrii sale);

vrstele mici recomand o abordare integrat a serviciilor de educaie timpurie (ngrijire, nutriie, educaie);

adultul/ educatorul, la nivelul relaiei didactice, apare ca un partener matur de joc, care cunoate toate detaliile i regulile care trebuie respectate;

activitile desfurate n cadrul procesului educaional sunt adevrate ocazii de nvare situaional;

printele este partenerul-cheie n educaia copilului, iar relaia familie grdini comunitate este hotrtoare. Focalizarea pe educaia timpurie este fireasc, tiut fiind faptul c dezvoltarea copiilor este rapid n aceast etap de vrst, iar valorificarea potenialului pe care l are copilul creeaz pentru acesta premisele performanelor lui ulterioare.

Cercetrile n domeniul educaiei timpurii precolare au evideniat corelaii puternice ntre frecventarea grdiniei i comportamente copiilor ca elevi. Mai concret, remarcm:

progresul semnificativ n plan intelectual pentru copii, indiferent de mediul din care provin;

efectele pozitive asupra viitoarei integrri sociale i reducerea comportamentelor deviante precum i a eecului colar;

descoperirea de ctre fiecare copil a propriei identiti, a autonomiei i dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

dezvoltarea abilitilor sociale prin interaciunile generate de mediul de nvare;

comportamente centrate pe sarcin;

dezvoltare socio-emoional;

motivaie i atitudini pozitive fa de nvare

Principii i cerine n educaia timpurie Abordarea holist a dezvoltrii copilului, care presupune considerarea i acordarea n permanen a unei atenii egale tuturor domeniilor de dezvoltare: dezvoltarea fizic, sntatea, dezvoltarea limbajului i a comunicrii, dezvoltarea cognitiv i dezvoltarea socio-emoional a acestuia;

Promovarea i practicarea unei educaii centrate pe copil i pe dezvoltarea global a acestuia, n contextul interaciunii cu mediul natural i social;

Adecvarea ntregului proces educaional la particularitile de vrst i individuale. Individualitatea fiecrui copil trebuie recunoscut i, de aceea, fiecare copil trebuie tratat n acord cu nevoile sale. Fiecare copil trebuie s aib oportuniti egale de a se juca, de a nva i de a se dezvolta, n funcie de potenialul su.

Evitarea exprimrilor i a prejudecilor de tip discriminator de ctre cadrul didactic, personalul non-didactic, copii i prini. De asemenea, cadrul didactic nu trebuie s manifeste prejudeci fa de copii din cauza comportamentului prinilor.

Promovarea i aplicarea principiilor incluziunii sociale; luarea n considerare a nevoilor educaionale individuale specifice ale copiilor. Toi copiii trebuie s se simt acceptai i valorizai. Nici un copil nu trebuie exclus sau dezavantajat datorit etniei, culturii, religiei, limbii materne, mediului familial, deficienelor, sexului sau nivelului capacitilor sale. Un sistem care separ unii de alii copiii i care consider c cei mai capabili sunt mai importani i demni de apreciere nu poate fi considerat un sistem incluziv.

Celebrarea diversitii: trim ntr-o lume divers i, de aceea, este important ca diversitatea s fie recunoscut, asumat i apreciat ntr-o manier pozitiv. Nici o cultur nu este superioar alteia. Plecnd de la aceast premis, se va pune accent pe incluziune, recunoscnd dreptul tuturor copiilor de a fi educai mpreun i considernd c educaia tuturor copiilor este la fel de important. Valorizarea experienei culturale i educaionale cu care copilul vine din familie i comunitate este temelia dezvoltrii i evoluiei lui ulterioare.

Centrarea demersurilor educaionale pe nevoile familiilor n scopul crerii unui parteneriat strns cu acestea, incluznd participarea prinilor la organizarea i desfurarea activitilor.

Valorificarea principiilor nvrii autentice, semnificative (n care copilul este autor al propriei nvrii prin implicarea sa activ i prin interaciunea cu mediul, n contexte semnificative pentru vrsta i particularitile sale individuale).

Respectarea coerenei i a continuitii curriculumului pentru educaia timpurie a copiilor cu vrsta cuprins ntre natere i 7 ani i respectarea coerenei i a continuitii cu curriculumul pentru nvmntul primar.

Respectarea standardelor europene i internaionale privind educaia timpurie. (Curriculum pentru educaia timpurie a copiilor cu vrsta cuprins ntre natere i 6/7 ani, M.E.C.T., 2008, proiect pilot, www.edu.ro)

Finalitile educaiei timpurii Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii copilului, n funcie de ritmul propriu i de trebuinele sale, sprijinind formarea autonom i creativ a acestuia.

Dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adulii i cu mediul pentru a dobndi cunotine, deprinderi, atitudini si conduite noi; ncurajarea explorrilor, exerciiilor, ncercrilor i experimentrilor, ca experiene autonome de nvare.

Descoperirea, de ctre fiecare copil, a propriei identiti, a autonomiei i dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

Sprijinirea copilului n achiziionarea de cunotine, capaciti, deprinderi i atitudini necesare acestuia la intrarea n coal i pe tot parcursul vieii.Teoria inteligenelor multiplen mod tradiional, se consider c inteligena reprezint capacitatea de a rezolva probleme care implic abiliti logico-matematice i lingvistice, valorizate ndeosebi n coal i msurate cu precizie de teste. Gardner propune nlocuirea inteligenei generale cu opt categorii de inteligene. Aceste inteligene sunt multidimensionale i reprezint seturi de abiliti, talente, deprinderi mentale, pe care le posed, n anumite grade, orice om tipic dezvoltat. n 1999, Gardner rafineaz propria teorie i o actualizeaz. Din punct de vedere al valorificrii acestei teorii n educaia timpurie, menionm:

abordarea strategic integrat pe termen lung i scurt a curriculum-ului; restructurri semnificative ale mediului de nvare; organizarea centrelor de activiti; organizarea activitilor n centre: prin fiecare centru vor trece toi copiii, indiferent de preponderena manifestat a unui tip de inteligen;

stimularea cooperrii n activitatea din fiecare centru (Fluera, V., 2005). Fr intenia vreunei ierarhii, Gardner propune urmtoarele tipuri de inteligene:

Inteligena lingvistic exprimat de capacitatea de a rezolva i dezvolta probleme cu ajutorul codului lingvistic, sensibilitate la sensul i ordinea cuvintelor;

Inteligena logico-matematic presupune capacitatea de a opera cu modele, categorii i relaii, precum i aceea de a grupa, ordona i interpreta date, capacitate de a problematiza;

Inteligena spaial-vizual este dat de capacitatea de a forma un model mental spaial al lumii i de a rezolva probleme prin intermediul reprezentrilor spaiale i ale imaginii; simul orientrii n spaiu, capacitatea de a citi hri, diagrame, grafice etc.;

Inteligena muzical exprim capacitatea de a rezolva probleme i de a genera produse prin ritm i melodie, sensibilitate la ritm, linie melodic i tonalitate, capacitate de a recunoate diverse forme de expresie muzical;

Inteligena corporal-kinestezic rezolv probleme i dezvolt produse cu ajutorul micrii corpului; ndemnarea n manipularea obiectelor;

Inteligena interpersonal este dat de capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta cunoatere i produse prin interaciunea cu ceilali; abilitate de a discrimina i a rspunde adecvat la manifestrile i dorinele celorlali;

Inteligena intrapersonal exprim capacitatea de rezolva probleme i de a dezvolta produse prin cunoaterea de sine; capacitatea de acces la propriile triri i abilitatea de a le discrimina; exprim contientizarea propriilor cunotine, abiliti i dorine;

Inteligena naturalist este dat de capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu ajutorul taxonomiilor i a reprezentrilor mediului nconjurtor. Posed inteligen naturalist cel care demonstreaz expertiz n recunoaterea i clasificarea plantelor i animalelor, n utilizarea remediilor naturale i homeopate;

Inteligena existenial a fost identificat de Gardner, fr a reui ns localizarea zonei cerebrale responsabil de activarea ei. Conform lui Gardner, aceasta ar fi responsabil de cunoaterea lumii, fiind specific filosofilor.Educaia difereniat i personalizat

Educaia difereniat i personalizat a copiilor poate fi unul dintre rspunsurile colii la problematica complex anterior schiat. Dac pentru mult timp copilul trebuia s se adapteze grdiniei sau colii, n zilele noastre este din ce n ce mai evident c grdinia i coala trebuie s se adapteze nevoilor specifice i particularitilor copilului. Abordarea difereniat aduce n discuie adaptarea nvmntului la particularitile psihofizice ale copilului, ceea ce presupune o foarte bun cunoatere a copilului n ceea ce privete temperamentul, priceperile i deprinderile, interesele, potenialul intelectual, trsturile de personalitate, etc. Pe de alt parte, dincolo de aceste caracteristici individuale, educatorii trebuie s cunoasc ereditatea socio-cultural pe care copilul o aduce din familie.

Respectarea diferenelor individuale duce la crearea unor situaii de nvare care s permit copiilor progresul pe ci diferite, pentru realizarea acelorai obiective. Definitor pentru progresul copiilor este modul n care acetia conecteaz informaiile i procesele psihice specifice nvrii. Implicarea unei multitudini de procese psihice poteneaz caracterul formativ al demersului educaional i creeaz condiiile favorabile pentru activitatea ulterioar de nvare. Ca proces, nvarea implic o serie de componente psihice, diferite de la un copil la altul. Drept urmare, organizarea situaiilor de nvare urmeaz s asigure condiii favorabile activitii de nvare ca proces complex de informare i formare, de asimilare a cunotinelor i dezvoltare a componentelor structurale ale personalitii umane. Aceasta implic crearea situaiilor de nvare care s determine o participare activ a copilului n procesul de nvare prin interaciuni directe.

Teoria inteligenelor multiple formulat de Gardner argumenteaz ceea ce se constat, de altfel, n viaa cotidian: avem stiluri de nvare distincte, ceea ce solicit o abordare diferit, individualizat, pe durata ntregului proces de educaie i formare.

Toate acestea exprim dreptul recunoscut al fiecrui individ de a fi tratat n aa fel, nct s se asigureo dezvoltare armonioas a personalitii sale, n funcie de dominantele sale de personalitate.

nvarea individualizat poate fi definit ca aciune a cadrului didactic n direcia proiectrii i realizrii activitii didactice/ educative n funcie de particularitile biopsihosocioculturale ale fiecrui copil. Aceasta se realizeaz prin individualizarea obiectivelor, a mijloacelor de nvmnt i a metodelor de predare nvare evaluare autoevaluare (Cristea, S., 2002).Premise ale nvrii individualizate1. Dreptul de a fi diferit sau dreptul la diversitate este un drept fundamental al omului.

2. n activitatea de nvare, ntre copii exist diferene semnificative de ritm, volum, profunzime i stil.

3. Egalitatea anselor n ceea ce privete educaia trebuie s se instituie prin recunoaterea i respectarea diferenelor de capacitate nnscut i dobndit.

4. Egalitatea accesului la educaie presupune o coal adaptat posibilitilor aptitudinale i nevoilor fiecruia.Sensuri majore ale conceptului de educaie centrat pe copilCentrarea procesului educaional asupra copilului presupune preocuparea permanent a educatorilor pentru cunoaterea copilului ca individualitate i adaptarea programelor de formare la profilul individual al subiectului supus educaiei. (A. Glava, C. Glava, 2002). Fiecare copil reprezint o provocare pentru educatoare, de a gsi soluii, de a rspunde nevoilor afective, de cunoatere, de aciune i de afirmare a individualitii.

Centrarea pe copil poate fi considerat o cale de abordare a procesului educaional ce are ca finalitate valorificarea optim a acestuia ca subiect al nvrii. Centrarea pe copil este o abordare complex, ce necesit construirea n timp real a unei experiene de nvare pozitive i semnificative, ntr-o relaie democratic.

La modul dezirabil, o activitate educaional este centrat pe copil dac:

se bazeaz pe cunoaterea de ctre educator a caracteristicilor tuturor copiilor din grup i a potenialului real al acestora;

valorific superior acest potenial; pornete de la nevoile i interesele specifice ale copilului; vizeaz dezvoltarea de competene i asimilarea de coninuturi specifice; implic activ copilul n planificarea, realizarea i evaluarea activitilor; reprezint o experien de nvare pozitiv; permite transferul la alte situaii educaionale formale sau nonformale. Strategiile de predare centrate pe copil au ca punct central facilitarea nvrii, a-l ajuta pe copil s se dezvolte, s nregistreze progrese. De aceea, strategiile didactice se aleg i n funcie de caracteristicile specifice ale fiecrui copil, de stilul de nvare, profilul inteligenelor multiple, dar i de tipul de nvare adecvat.nvarea prin cooperareA nva s cooperezi reprezint o competen social indispensabil n lumea actual i care trebuie iniiat de la cele mai fragede vrste. Indiferent de sintagma preferat fie nvarea prin cooperare, colaborare, nvare colaborativ avem n vedere aceeai realitate, adic o situaie de nvare n care copiii lucreaz mpreun, nva unii de la alii i se ajut unii pe alii. n acest fel, prin interaciunile din interiorul grupului i mbuntesc att performanele proprii, ct i ale celorlali membri ai grupului.

Rezultatele cercetrilor arat c acei copii care au avut ocazia s nvee prin cooperare, nva mai repede i mai bine, rein mai uor i privesc cu mai mult plcere nvarea colar. Prin accentul pus deopotriv pe competene academice i competene sociale, metodele de nvare prin cooperare i ajut pe copii s relaioneze i s-i dezvolte abilitile de a lucra n echip. Copiii se familiarizeaz cu diferite roluri. n grupurile cooperative, fiecare copil are o responsabilitate specific, fiecare copil trebuie s fie antrenat n realizarea proiectului comun i nici unul nu are voie s stea deoparte. Succesul grupului depinde de succesul n munc al fiecruia.

Caracteristicile nvrii prin cooperare:1.Scopul nvrii prin cooperare este de a face din fiecare membru al grupului o individualitate 1. mai puternic, prin valorificarea potenialului fiecrui individ i de a ntri acest potenial prin crearea de contexte interactive reale.

2.nvarea prin cooperare ar trebui s funcioneze continuu, ca i matrice a modului de nvare.2. 3.Deviza nvrii prin cooperare: 3. nvai mpreun, aplicai singuri!4.nvarea prin cooperare cere ca educatoarea s structureze grupul cu mare atenie astfel nct 4. copiii s contientizeze c:a)reuesc mpreun;

b)i ajut i ncurajeaz i pe alii s reueasc; c)sunt responsabili pentru ndeplinirea muncii ce le revine; d)trebuie i sunt capabili s-i formeze capacitatea de a relaiona i de a fi un membru util n cadrul grupului;e)pot mbunti performana grupului, discutnd despre modul de funcionare a grupului. Invarea prin cooperare sporete randamentul procesului de nvare, mbuntete memorarea i creaia, genereaz relaii pozitive ntre copii, dezvolt sntatea psihic i respectul fa de sine. De asemenea, este un act de descoperire i reflecie pentru copii i educator, precum i o resurs important pentru acesta n proiectarea i derularea procesului didactic.Vrsta precolar Vrsta precolar (3 6/ 7 ani) a fost mult vreme considerat o etap neimportant din punctul de vedere al achiziiilor psihologice, un interval de timp n care copiii nu fac nimic altceva dect s se joace. Cercetrile din ultimele zeci de ani au demonstrat fr ndoial faptul c, de fapt, chiar acest joc are o importan crucial. ntr-un fel, jocul copilului echivaleaz cu munca adultului. Prin joc, copiii i dezvolt abilitile cognitive i nva noi modaliti de interaciune social. Aa se face c etapa precolar este una a schimbrilor semnificative nu doar fizice, ci i mentale i emoionale. Dei dezvoltarea fizic, social, emoional, cognitiv sau de limbaj se petrec n acelai timp i nu separat, din considerente didactice vom aborda aceste aspecte n subcapitole diferite.Abilitile motorii La vrsta de 5 ani copiii merg cu mult uurin, se car, patineaz, merg pe biciclet.

Se dezvolt abiliti motorii grosiere, majoritatea fiind nvate de la ali copii, ceea ce subliniaz importana prezenei tovarilor de joac.

Se dezvolt i abiliti motorii fine nsuite de la aduli deoarece circumvoluiunile cerebrale sunt aproape definitive, fapt ce asigur tot mai mult un control mrit asupra micrilor: copilul toarn sucul n pahar, mnnc folosind furculia etc.Nivelul de activitate este exprimat de o puternic trebuin de joc care devine o activitate fundamental. Dac n jurul vrstei de 2 ani copiii se joac solitar, la 3 4 ani ncep s se joace mpreun, s vorbeasc unul cu altul n timpul jocului, ceea ce sporete efectul de socializare al jocului.

La copiii mici dezvoltarea fizic, social, emoional, cognitiv sau de limbaj se realizeaz n acelai timp i se intercondiioneaz. Copiii nva holistic, astfel nct fiecare domeniu de dezvoltare le influeneaz pe celelalte i nici unul nu opereaz independent. Dezvoltarea fizic poate influena contribuia copiilor la realizarea diverselor sarcini sau la obinerea anumitor performane ale grupului din care face parte. Reuita sau nereuita influeneaz n foarte mare msur imaginea de sine a copilului i stima de sine.Dezvoltarea cognitivGeneric, dezvoltarea cognitiv reflect abilitatea copilului de a nelege relaiile ntre dintre obiecte, fenomene, evenimente i persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice (Kagan, 2005, p. 11). Practic, nelegerea acestor relaii se traduce n capacitatea copilului de a rezolva probleme, de a gndi logic, de a asimila i utiliza cunotine despre mediul nconjurtor i despre lumea n care triete, precum i de a avea noiuni matematice de baz.

Pentru cei mai muli educatori din Romnia, cea mai cunoscut abordare teoretic referitoare la dezvoltarea copilului este cea piagetian. Vom relua cteva dintre tezele de baz ale acestei teorii, la care vom aduga exemple generate de cercetri recente, precum i teme de reflecie i aplicaii.Concreteeraportare doar la obiecte concrete, prezente fizic;

Ireversibilitateincapacitate de a parcurge pe plan mental aciunile i n sens invers

Egocentrismconvingerea c oricine vede lumea prin ochii si, i oricine o experieniaz n mod similar;

Centrareatenie acordat unei singure dimensiuni la un moment dat;

Focalizare pe stare, nu pe transformareconcentrare pe felul n care se prezint perceptiv lucrurile, i nu pe transformrile care au dus la aceste stri;

Gndirea transductivdac A cauzeaz pe B, atunci i B cauzeaz pe A;

Scenarii cognitiveCapacitatea sporit de a combina performana la sarcini dificile cu comunicarea eficient;

Procese i caliti psihiceAtenia Atenia selectiv este mai puin eficient dect la copiii mai mari deoarece stimulii din mediu sunt scanai mai puin sistematic i exist o mai mare vulnerabilitate la distragerea ateniei de ctre stimulii nerelevani. Precolarii mai mari sunt mai capabili s i monitorizeze atenia, comparativ cu cei mai mici. O caracteristic a abilitilor atenionale la vrsta precolar o reprezint scanarea nesistematic. Cnd au de scanat mai muli stimuli n vederea lurii unei decizii, copiii apeleaz la strategii nesistematice sau dezorganizate. O alt caracteristic a ateniei la aceast vrst o reprezint distractibilitatea crescut, adic faptul c cei mici nu pot rmne focalizai pe o sarcin timp ndelungat.

MemoriaMemoria precolarului este mai puin performant, recunoaterea ns, este mai bun dect reactualizarea. Astfel, perioada latent a recunoaterii la copil de 3 ani este de cteva luni, dar la 4 ani atinge 1 an, iar la 6 ani dureaz 1 2 ani. Dac recunoaterea cunoate un ritm accelerat, n schimb reactualizarea (intervalul maxim de timp n care un material perceput poate fi reprodus) crete mai ncet. La 3 ani reactualizarea este de cteva sptmni, la 4 ani de cteva luni.

Numeroi psihologi (Decroly, Claparde, Istomina, Leontiev, Piaget) au demonstrat c memoria este mai activ n joc. Copilul, n acest caz, intuiete cerina fixrii i pstrrii sarcinilor care i se traseaz.

Copilul nva poezii pe care le reproduce cu plcere, ns nu poate continua recitarea dac este ntrerupt, dect dac reia totul de la capt.

Performanele mnezice ale precolarului sunt potenate de triri emoionale puternice. Astfel, bucuria, plcerea, mulumirea pe care copiii le triesc n legtur cu un eveniment, o persoan sau o jucrie intensific procesele memoriei. Aprobarea educatoarei duce la fixarea respectivei forme de comportament, iar tririle emoionale negative genereaz comportamente de respingere care merg pn la refuzul de a merge la grdini. Aceasta nseamn c materialul de memorat ales trebuie s produc un colorit emoional pozitiv.

Caracterul intuitiv, plastic, concret al memoriei nsemn c cei mici pot evoca cu relativ uurin imaginea obiectelor, a jucriilor frumoase, viu colorate, atractive, dar mult mai dificil este memorarea materialului verbal, fapt ce poate fi facilitat prin prezentarea plastic, expresiv, a coninutului diferitelor povestiri, basme, explicaii.

Productivitatea memoriei crete de la o grup de vrst la alta dup cum urmeaz: din 5 cuvinte prezentate cu voce tare o singur dat, copiii de 3 4 ani memoreaz n medie un cuvnt; la 4 5 ani, 3 cuvinte; iar la 5 6 ani, 4 cuvinte.

Memorarea mecanic suplinete experiena cognitiv redus. Primele ncercri mai evidente de memorare intenionat apar la vrsta de 4 5 ani.

LimbajulLimbajul se rafineaz din punct de vedere sintactic i semantic, dar i pragmatic: apare o capacitate sporit de adaptare la necesitile asculttorului. Pe lng limbajul social, o caracteristic a acestei vrste este reprezentat de vorbirea cu sine, care nsoete aciunile i are rol de ghidare i monitorizare a aciunilor. Cu timpul, din limbajul monologat se constituie limbajul intern, proces care este tot mai evident pe la 4 5 ani, fapt ce va intensifica funcia sa cognitiv. n condiiile unei educaii corecte i dezvoltri fr probleme, n jurul vrstei de 3 ani, copilul i nsuete, n linii mari, pronunia fonemelor limbii materne. Totui sunt dese cazurile n care precolarul mic ntmpin dificulti att n plan auditiv, ct i articulator, n diferenierea consoanelor sibilante i j de siflantele s i z (apar substituiri de tipul: sase n loc de ase, zoc n loc de joc), a consoanelor semioclusive (ce, ci), (ge, gi), (n loc de ceai copilul pronun eai; n loc de cine, ine; n loc de George sau Gigi, dzeorde, dzidzi). Greu se pronun i se difereniaz l i r, care adesea sunt substituite sau omise (laa sau aa n loc de ra, tlei sau tei n loc de trei, iampa n loc de lampa). n jurul vrstei de 5 6 ani, frecvena defectelor de pronunie scade considerabil. n mod normal, n jurul acestei vrste, copilul i-a nsuit structura fonematic i ritmic a cuvintelor, normele ortoepice, elementele intonaionale i melodice ale frazei.

n ceea ce privete vocabularul, date statistice din anii 80 arat urmtoarea situaie: la 3 ani acesta cuprinde 800 1000 cuvinte, la 4 ani se dubleaz (1600 2000 de cuvinte), la 5 ani ajunge aproximativ la 3000 de cuvinte, iar la 6 ani cuprinde peste 3500 de cuvinte. Cu toat relativitatea lor, aceste cifre evideniaz faptul c, n condiii normale de educaie, la sfritul precolaritii, copilul stpnete lexicul de baz al limbii materne. Interesant este i repartiia cuvintelor pe categorii gramaticale: aproape 70% sunt substantive, urmeaz verbele (indicativul prezent predomin mult vreme n vorbirea copiilor. De exemplu tat, te rog, desface cutia; ca s se joac cu fetia; s-l bag n ap etc.; greeli n formarea perfectului compus: am puiat n loc de am pus, m-am ardat n loc de m-am ars ), prepoziiile i conjunciile. Interesante sunt i cuvintele nscocite: glumeaz, destinge lumina, cinelu etc. Extrem de important este faptul c acumularea experienei verbale duce treptat la formarea unor generalizri lingvistice empirice, la elaborarea aa-numitului sim al limbii, de mare ajutor n scrierea corect, n etapa colaritii.

Abiliti conversaionaleLimbajul i conversaia au avut i continu s aib rol fundamental n stabilirea i meninerea grupurilor umane (pentru anunarea pericolelor iminente, descrierea strilor mentale etc.). Pentru oricine, a conversa eficient presupune exerciiu i efort, pentru c orice conversaie implic:

presiunea timpului e important s fii n pas cu vorbitorul, s decodifici informaia destul de rapid, pentru c altfel nu nelegi ce i se spune;

abilitatea de a decoda eficient mesajul se dezvolt dup apariia limbajului; abilitatea de contientizare a importanei pe care o are conversaia influeneaz mult performana celor mici.

Precolarii au idei clare despre cum trebuie s decurg o conversaie, n ce context, unde, cu cine. Ei nva de mici c trebuie s comunice strictul necesar, mesajul fiind clar i relevant pentru cellalt i avnd valoare de adevr aici i acum, adic un suport real. De aceea, cnd au de-a face cu un mesaj mai criptic, cum ar fi glumele, expresiile ironice sau metaforice, precolarii sunt foarte derutai. De asemenea, le este foarte greu s accepte situaiile n care adulii folosesc redundant o anumit expresie (Ce mai faci?).

Capacitatea lor nc insuficient dezvoltat de a descifra mesaje poate explica de ce nu neleg ceea ce se cere de la ei. Poate fi i un efect al diferenelor culturale, pentru c, n zone diferite ale globului, conversaia (mai ales cea adult copil) poate varia foarte mult, iar cnd copiii din aceste zone sunt testai, sunt luai prin surprindere i nu fac fa. Practic, se poate spune c ceea ce spun copiii depinde de mediul din care vin, de cadrele cultural conversaionale ale acestui mediu. Conversaia cu copiii poate deveni o modalitate eficient de cunoatere, reglare i centrare pe copil a demersului didactic, n urma feedbackului obinut de la copii.

Naraiunile povestiriTendina de a da form narativ experienei este tipic oamenilor. Unii autori consider c povetile sunt singurele ce pot cuprinde ntregul existenei umane pentru c nglobeaz un trecut, un viitor i complexitatea relaiilor sociale n care suntem prini. Naraiunile nu reprezint doar o form a discursului, ci o form a gndirii. Aceste structuri narative sunt printre primele care se dezvolt i se manifest, nc de la vrste foarte mici. Fa de scenariile cognitive (menionate la descrierea caracteristicilor stadiului pre-operaional) povetile conin:

-o anumit tem; -personaje, iar fiecare din aceste personaje poate fi caracterizate n termeni de intenii, scopuri, motivaii, convingeri, stri afective, valori;

-scenarii care se complic pe msur ce se deruleaz naraiunea; -episoade ce propun situaii problem ce trebuie rezolvate; Foarte multe povestiri au un caracter recursiv pentru c scopurile se repet, schema organizrii unui episod se gsete i n altele. Unele teorii stipuleaz c ce se ntmpl ntr-un episod reprezint modificarea unui scenariu (un element este schimbat, lipsete etc.). Finalul poate fi fie sub forma happy end (...i au trit fericii pn la adnci btrnei...), fie sub forma concluziilor unor personaje. Toate aceste caracteristici fac ca povetile s fie o foarte important surs de informaie. Nu se tie dac acest pattern narativ este nnscut sau, pur i simplu, i se potrivete cel mai bine copilului i acesta l adopt.

Iat cum copilul relateaz naraiunile, la diferite vrste:-la 4 ani memoreaz foarte multe episoade, dar le relateaz dezordonat; -la 5 ani menine firul aciunii i o duc spre final, dar nu pot desprinde concluziile; -la 6 ani relatrile sale ajung s fie similare naraiunilor adulte. Acest pattern nu caracterizeaz doar evenimentele fictive, ci i nararea unor evenimente reale. n cazul incidentelor negative chiar i cei de 4 ani i jumtate sunt n stare s structureze cauzal episoadele i s mping aciunea spre un sfrit (cel care a cauzat emoia negativ). n cazul emoiilor pozitive, naraiunile fie sunt simple cronologii, fr gradare afectiv, fie exist doar o focalizare pe finalul fericit. La 3 ani 4 ani receptarea povetilor se face prin prisma scenariilor pe care copiii le au deja.RaionamentulCele mai recente cercetri arat c cei mici sunt mai raionali i mai capabili de raionamente veritabile dect se credea n mod obinuit. Copiii sunt nite gnditori mai activi uneori chiar dect adulii, pentru c au cunotine i experiene puine, se ntlnesc mai des cu situaii noi, i de aceea au o gndire mai puin automatizat dect cea adult, mai flexibil. i raionamentul, i rezolvarea de probleme au un scop i presupun inferen, considerat n sens larg capacitatea de a merge mai departe de ceea ce este dat (pn la un scop pe care vrei s-l atingi).

n cazul copiilor nu este vorba de erori de logic n realizarea inferenelor. De exemplu, ei pot face raionamente de genul dac paharul nu are toart, nseamn c nu e al mamei. De asemenea, pot face inferene legate de anatomia altor persoane, atunci cnd spun c ghicesc prile din care sunt compui ceilali. Totodat sunt capabili de analogie, de exemplu, cnd se ntreab dac pietrele funerare mai nalte sunt ale unor regi.

Nu pot verbaliza ns raionamentele i adesea le lipsesc anumite cunotine care i-ar putea duce la concluzii raionale.

Relaii de tip analogic sunt acelea n care derivarea unui enun din altul, interferena se face pornind de la asemnrile pariale ntre dou sau mai multe fenomene. Deci, neglijndu-se diferenele, se caut analogii, evideniindu-se acele atribute transferabile care pot conduce la inovaii sau chiar la noi creaii, invenii.Rezolvarea de problemeO problem apare atunci cnd subiectul intenioneaz s-i realizeze un scop sau s reacioneze la o situaie stimul, pentru care nu are un rspuns adecvat stocat n memorie. O problem apare cnd exist:

a) o stare iniial a organismului i a mediului su;

b) o stare scop, o situaie diferit de cea iniial, pe care subiectul e motivat s o ating;

c) o mulime de aciuni i operaii a cror realizare face plauzibil atingerea scopului.Rezolvarea de probleme presupune strategii de depire a obstacolelor i de evaluare a rezultatelor. Din aceast perspectiv, comportamentul bebeluilor cuprinde rezolvri de probleme: de exemplu, atunci cnd trag de un mner pentru a auzi un sunet plcut. La 18 luni exist deja capacitatea de a alege ntre mai multe strategii rezolutive. Totui, aceste probleme sunt foarte simple, rar apare folosirea consecvent a unor asemenea strategii, i nu e sigur c cel mic poate fi n stare s-i conserve strategia optim pn data viitoare.

Un rol foarte important n dezvoltarea capacitii de autocontrol l reprezint limbajul, n special vorbirea cu sine, care nsoete activitatea de rezolvare de probleme i care va deveni ulterior limbaj interior. Limbajul (verbalizarea) nu apare ntotdeauna. Un procent foarte mare de copii povestesc doar dac sarcina este dificil, dar nu imposibil. De asemenea, sunt n stare s discrimineze ntre problemele care pot beneficia de ajutor verbal (aranjarea de imagini), i cele care nu l implic (puzzle). Verbalizarea apare mai frecvent cnd se nregistreaz un eec n rezolvarea unei probleme.

Rolul limbajului este important de studiat mai ales la copiii cu o doz mai mare de impulsivitate. n problemele de amnare a recompensei, copiii recurg la limbaj pentru a e ncuraja s mai reziste, aceasta fiind o strategie natural pentru unii n amnarea gratificrii.

Dezvoltarea social i dezvoltarea personalitii

Cercetrile din ultimele decenii ne-au demonstrat c trebuie s abordm copilul ca ntreg, avnd n vedere dezvoltarea sa fizic, dar i emoiile i creativitatea, ncadrate de istoria sa personal ca identitate social.Perioada copilriei timpurii este marcat de schimbri dramatice n comportamentul social i emoional. Copiii devin mult mai ncreztori n forele proprii i trec la explorarea unui cmp mult mai larg, inclusiv de relaii sociale. Relaiile pozitive cu prietenii sau tovarii de joac constituie o surs important de nvare social.

Conceptul de sine sufer modificri, la rndul su. Copiii ncep s se perceap nu doar ca simpli actori ai propriilor aciuni, ci i ca regizori ai acestora deoarece se construiete n jurul sinelui un corpus de evaluri pozitive sau negative, care constituie stima de sine.

Un alt aspect al conceptului de sine care se dezvolt la aceast vrst l reprezint identitatea de gen. Conceptul de gen se exprim att n adoptarea unor comportamente specifice sexului cruia i aparine i n nelegerea semnificaiei faptului de a fi biat sau fat, ct i n nelegerea constanei genului n ciuda unor schimbri superficiale ale aspectului fizic. Conceptul de gen reprezint asumarea mental a sexului.

Progrese semnificative apar i n capacitatea de autoreglare i autocontrol. Precolarii pot mult mai bine s i inhibe aciunile, s accepte amnarea recompenselor i s tolereze frustrrile. Sunt capabili s internalizeze regulile i s se supun acestora chiar i atunci cnd adulii nu sunt de fa. De asemenea, reuesc s i automonitorizeze comportamentul n funcie de context.

Copilrie se dezvolt relaiile cu prietenii. ncepnd de la 3, ani exist o tendin pronunat pentru alegerea prietenilor pe considerente de sex, vrst i tendine comportamentale. Dup ce s-au format cuplurile sau grupurile, apar diferene n tratarea prietenilor fa de ali copii. Se pare c n interiorul grupului de prieteni exist interaciuni sociale mult mai accentuate i jocuri mult mai complexe. Dar i interaciunile negative sunt mai frecvente, lucru care se reflect n numrul crescut de conflicte. ntre prieteni exist atitudini mai nelepte, de negociere i renunare n favoarea celuilalt pentru soluii care s mpace ambele pri. Se afirm c cel mai important lucru n stabilirea unei relaii ntre copiii de 3 5 ani ar fi capacitatea de a mprti aceleai scenarii n cadrul jocului simbolic; cu alte cuvinte devin prieteni cei ce se joac mpreun. Putem vorbi despre prieteni ca fiind un segment distinct n aria de aciune a copiilor. Grupurile de copii sunt organizate ierarhic, avnd lideri informali care domin i impun idei, chiar dac, la rndul lor, se impun fr ca cineva din grup s-i dea seama. Aceast structur ierarhic se consider c ar duce la un fel de umanizare a lumii sociale a copiilor, absorbind tendinele agresive ale acestora.

Grdinia ca mediu incluziv, ader la principiul centrrii pe identitatea unic a fiecrui copil. Toi copiii au dreptul la educaie. O grdini incluziv:-rspunde nevoilor, drepturile i responsabilitilor copiilor i angajailor; -este prietenoas, deschis, adecvat decorat; -presupune nelegerea i acceptarea diferenelor dintre copii; -este bazat pe democraie i solidaritate uman, pe lucrul n echip; -este echitabil; -ofer rspunsuri adecvate situaiilor educaionale variate; -manifest flexibilitate i adaptare la schimbare; -nv acceptarea i integrarea tuturor copiilor; -respect aptitudinile, interesele, abilitile, dizabilitil caracteristicile fiecruia

Obiectivele incluziunii n educaia precolar presupun dezvoltarea i aplicarea unor strategii educaionale care s promoveze contientizarea i formarea la copii a unor comportamente n direcia toleranei i nondiscriminrii, acceptrii copiilor cu CES: copii cu dizabiliti, copii supradotai, copii de diferite etnii, copii cu boli cronice, copii cu situaie socio-economic precar etc. Educaia incluziv este corelat cu nevoile speciale ale copiilor cu dizabiliti variate sau cerine educative speciale i obinerea progreselor specifice.

n consecin, incluziunea solicit atenie asupra diferenelor dintre copii, dar i adaptarea grdiniei la aceste diferene. n procesul de incluziune se pune accent pe necesitatea grdiniei de a-i schimba principiile de aciune i modalitile de abordare n funcie de nevoile copiilor.Ce pot face prinii ntr-un mediu incluziv? Prinii pot s se implice n viaa grdiniei, s aib ncredere n politicile promovate de grdini, s ncurajeze talentele i succesele copiilor lor, s nu se descurajeze dac au copii cu CES, s accepte diversitatea, s accepte propriul copil ca pe o fiin distinct, unic, special, s-i accepte pe ceilali, s apeleze la servicii de suport oferite de grdini i de comunitate (psihologi, asisteni sociali mediatori, etc.), s propun grdiniei s dezvolte programe educaionale, n funcie de nevoile identificate, s-i asume responsabiliti i s practice voluntariatul n grdini, s acorde feedback pozitiv, s fie buni asculttori, s aib iniiativ i s participe la activitile propuse de grdini (de tipul O familie pe sptmn, Ziua tailor, Centru/ club pentru prini, Cercul prinilor liberi, Prinii, agenii diversitii, Tabra de var a prinilor, Bunicii sunt cu noi, petrecerea zilelor de natere etc.).

Ce pot face consilierii/ psihologii/ tutorii? Consilierii colari, psihologii, tutorii, pot s iniieze campanii de informare n rndul copiilor, prinilor i educatorilor, personalului de ngrijire, s organizeze cursuri de formare pe domeniul incluziunii copiilor cu CES, s respecte diferenele individuale i de dezvoltare, opiunile i valorile personale, s contribuie cu resurse educaionale la amenajarea grdiniei, s previn i s identifice situaiile de criz, s evalueze i s monitorizeze progresele copiilor, s iniieze evenimente educaionale (Ziua fr discriminare, Ora tcerii etc.).

Ce poate face comunitatea? Comunitatea poate s asigure suport logistic i financiar grdiniei (de exemplu, buget pentru tutorii care asist copiii cu CES), s vin la ntlniri cu copiii din grdini, cu educatorii i prinii, s motiveze comunitatea oamenilor de afaceri pentru susinerea prin campanii de strngere de fonduri copiii cu CES i pentru familiile acestora, mai ales cele aflate n situaie de risc (familii monoparentale, familii cu nivel socio-economic sczut), s iniieze parteneriate n dezvoltarea unor proiecte educaionale (copiii autiti, copiii cu ADHD, copiii supradotai etc.), s ofere modaliti atractive de petrecere a timpului liber (spaii destinate relaxrii, jocului, sportului, centre de resurse etc.).

n derularea activitii n grdini, ntr-un spaiu destinat copilului i dezvoltrii acestuia, fiecare gest are o semnificaie de ngrijire, cretere i dezvoltare a copilului i este important ca toi profesionitii s dein acelai tip de aptitudini i atitudini n raport cu copilul:- cldur i afeciune- rspuns imediat la nevoile copilului;-disponibilitate de a rspunde ntrebrilor copilului; -sancionare educativ, constructiv a comportamentelor inacceptabile ale copilului; -respect; -deschidere i comunicare; -limite clare i bine precizate; -recunoaterea calitilor i a reuitelor; -nediscriminarea; -confidenialitate i ncredere reciproc. n grdini, copilul i continu construirea propriei identiti. De data aceasta, el se raporteaz la ali copii de aceeai vrst, ncepe s relaioneze cu ei, s se compare cu acetia, s i negocieze regulile n grup, s-i ajusteze comportamentele n funcie de colegi. Pentru copil, este un moment important al construciei sale ca persoan. Atitudinea adultului trebuie s l sprijine i s l ncurajeze n acest demers, s i consolideze ncrederea n sine, s l valorizeze permanent, controlnd comportamentele nedorite cu mult atenie pentru copil.

Misiunea grdiniei i de promovarea valorilor i principiilor acestuia:

-abordarea holist a dezvoltrii copilului; -educaia centrat pe copil i pe dezvoltare global n contextul interaciunii cu mediul, natural i social;-adecvarea la particularitile de vrst i individuale; -evitarea exprimrilor, prejudecilor de tip discriminator; -incluziune social; luarea n considerare a nevoilor educaionale speciale ale copiilor; -celebrarea diversitii; -luarea n considerare a experienei culturale i educaionale cu care copilul vine din familie si comunitate;

-centrarea pe nevoile familiilor; -valorificarea principiilor nvrii autentice. Ataamentul ajut copiii s:s stabileasc i s menin relaii sntoase cu ali copii i cu adulii;

s aib ncredere;

s se dezvolte armonios;

s i pstreze independena;

s fie capabili s ofere i s primeasc afeciune;

s gndeasc logic i intuitiv;

s fie interesai de lucrurile noi;

s nvee din greeli i succese;

s solicite ajutorul atunci cnd au nevoie de el;

s-i dezvolte propria contiin

Cunoaterea mediului familial, crearea parteneriatului cu prinii, activitatea sistematic de descoperire a copilului, adecvarea strategiilor educaionale la particularitile individuale i ale vrstei reprezint condiii necesare pentru eficiena activitii instructiv educative din grdini. Stimularea verbal i nonverbal realizat de prini are o influen important n dezvoltarea intelectual, social si emoional a copilului. Calitatea comunicrii de la printe la copil poate fi mai puin important dect gradul n care ei reuesc s susin conversaia n dublu sens. Accesul la foarte multe jucrii se consider c este mai puin important dect modul n care copilul, cu ajutorul printelui, poate fi ncurajat s exploreze obiectele i relaiile spaiale din mediul su natural.Calitatea relaiei copil educatoare, premis a interaciunilor pozitive Atitudinea educatorilor fa de disciplin, precum i consecvena cu care aplic recompensele i pedepsele este extrem de important. Educatorii care nu obinuiesc s le explice copiilor regulile i nu aplic consecvent consecinele stabilite n legtur cu nclcarea regulilor, favorizeaz lipsa sentimentului de control i mpiedic dezvoltarea autonomiei copiilor. Astfel, copiii care triesc ntr-un mediu pe care nu-1 percep ca fiind controlabil i predictibil au mai multe dificulti n reglarea emoional i n integrarea n grup. Pe de alt parte, copiii cu care se discut regulile i n cazul nerespectrii lor, se aplic consecinele discutate, vor dezvolta abiliti de reglare emoional optime.

La 3 4 ani, copiii ar trebui s respecte dou sau trei reguli (acas i la grdini), n condiiile reamintirii lor.

La 5 7 ani copiii pot reine patru, cinci reguli i le pot respecta chiar fr a fi reamintite. Ei au capacitatea de a iniia discuii despre reguli i de a pune ntrebri dac li se pare nedreapt, de a negocia. Convergena aciunilor familie grdini n privina discutrii, negocierii, stabilirii regulilor crete ansele ca acestea s fie respectate de copil.

Adultul ofer copilului ajutor pn cnd observ c iniiaz n mod spontan o anumit aciune: joc, conversaie, mbrcat, nclat servitul mesei. Dac ajutorul este retras prea devreme, cnd copilul nu este suficient pregtit el va avea eec, fapt care l va demotiva i l va face s se simt incompetent. Copilul trebuie ncurajat pentru orice iniiativ, ct de mic, deoarece asta i va da ncredere s mearg mai departe.

Fiind ajutat de ctre adult, copilul se va simi mai n siguran deoarece vede c are un sprijin la care poate apela oricnd are nevoie. Ajutorul exclude alegerea aciunii de ctre adult, efectuarea ei n locul copilului sau forarea lui de a se implica ntr-o situaie de care copilul se simte copleit. Dac el nu este pregtit pentru o anumit sarcin, se va simi speriat i exist riscul s refuze n viitor acea activitate. EVALUAREA IN GRADINITA A DEZVOLTARII PRESCOLARE

Din perspectiva educaiei timpurii, grupul educaional format din prini, personalul didactic, specialitii psihopedagogi, managerul grdiniei, personalul medical, cel de asisten social i, nu n ultimul rnd, cel de ngrijire, particip la procesul unitar i sistematic de predarenvareevaluare, implicit sau explicit formulat, n beneficiul copilului.

Promovarea i practicarea unei educaii centrate pe copil, n acord cu particularitile de vrst i cu cele individuale, sunt posibile doar n condiiile unei cunoateri complete i complexe a personalitii acestuia. Este necesar ca adulii implicai n educaia copilului s accepte ideea c intrarea n grdini nu este un prag pe care toi copiii l trec n acelai pas, cu acelai ritm, cu acelai bagaj sau cu acelai elan i c nici pe parcursul programului desfurat n grdini nu este eficient s ne strduim s-i ncadrm ntr-un pat al lui Procust.

Pe parcursul anului colar se practic, pe domenii experieniale, o evaluare criterial a copiilor, prin raportarea la obiectivele de referin, dar msura i calitatea achiziiilor este tot att de nuanat pe ci copii sunt, deoarece evoluia lor este diferit. Ceea ce rmne esenial este progresul individual nregistrat de la o etap la alta, pe fiecare dintre dimensiunile personalitii, n devenirea copilului ca membru al societii.

Evaluarea n grdini este o aciune de cunoatere a particularitilor individuale ale copilului de 36/7 ani, a progresului propriu nregistrat ntr-o perioad de timp stabilit. Este ntreprins n scopuri diferite, utiliznd strategii adecvate i presupune operaii de prelucrare i interpretare a datelor.

Ca proces, evaluarea are urmtoarele componente: msurarea achiziiilor copilului, nregistrarea i aprecierea. Aceasta din urm cuprinde pe de-o parte, predicia privind nivelul de dezvoltare a copilului ca premis pentru stadiul urmtor i diagnoza, n termeni de identificare a factorilor ce frneaz dezvoltarea copilului.

Deoarece evaluarea este parte a procesului educativ, se recomand s fie formativ, n flux continuu, sistematic i analitic, pentru a-i putea oferi evaluatorului informaii concrete n legtur cu nivelul de atingere a obiectivelor educaionale, cu dificultile de nvare i de adaptare ale copilului, s i sugereze acestuia modificri, ajustri, ameliorri ale unor deprinderi, atitudini, prejudeci, conduite.

Din aceast perspectiv, amintim c procesul de evaluare a copilului din grdini va avea predominant caracter constatativ, corectiv i formativ. Rezultatele evalurii vor fi utilizate ca repere la nivelul deciziei pentru iniierea, ameliorarea, ajustarea i eficientizarea interveniei educative. Va avea caracter comparativ pentru evidenierea rezultatelor pozitive pe care le-a obinut copilul n activitatea de nvare de la o etap la alta a dezvoltrii sale i va urmri s-l motiveze i stimuleze n crearea unei imagini de sine pozitiv.Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural i funcional n activitatea grdiniei.

Teoria i practica evalurii n educaie nregistreaz o mare varietate de moduri de abordare i de nelegere a rolului aciunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru nvmntul precolar prefigureaz printre tendinele de schimbare i diversificarea strategiilor de predare i acord o alt importan procesului de evaluare.

Prin evaluare se urmrete progresul copilului n raport cu el nsui i mai puin o raportare la norme de grup (relative). La nivelul nvmntului precolar se acord o atenie sporit evalurii sub cele trei forme: evaluare iniial, continu sau formativ i sumativ, aciune de cunoatere a individualitii copiilor de 3-6/7 ani, cuprini n procesul educaional.

Importana evalurii Pentru copil Informaiile dobndite prin procesul de observare i evaluare i utilizate n conceperea i ameliorarea demersului didactic contribuie la asigurarea unei creteri sntoase, ...o dezvoltare global, unitar a acestuia.

Pentru educatorIdentific modul cum s-a adaptat copilul la mediul grdiniei, l orienteaz i l sprijin n activitatea de nvare.

Pentru printeCunoate progresul pe care-l face copilul n raport cu el nsui, nva s-l valorizeze, s comunice i s relaioneze mai bine cu el.

Componentele pocesului de evaluare1. Obiectivele evalurii (ce msurm);

2. Instrumentele de evaluare (cu ce msurm): metode, probe, grile i tehnicile de utilizare;

3. Criteriile de evaluare (cum interpretm rezultatele evalurii).

Formele evaluriiEvaluarea iniialLa fiecare nceput de an colar educatorul planific o perioad de dou sptmni pentru evaluarea iniial a copiilor din grup, n scopul cunoaterii acestora, pentru a ti care este nivelul i ritmul lor de dezvoltare, gradul n care stpnesc cunotine, abiliti, competene necesare nvrii.

Ausubel sublinia rolul i nsemntatea acestui tip de evaluare pentru integrarea copiilor afirmnd Dac a vrea s reduc toat psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influeneaz cel mai mult nvarea sunt cunotinele pe care elevul le posed la plecare. Asigurai-v de ceea ce el tie i instruii-l n consecin. (Ausubel D. Robinson, 1982)

Pentru c nu exist un set unitar de probe de evaluare pentru copiii de 3-6/7 ani, selectarea probelor de evaluare sau conceperea lor trebuie s se fac cu mult responsabilitate, consultnd bibliografia de specialitate i Curriculum-ul pentru nvmntul precolar (3-6/7 ani), inndu-se seama de comportamentele specifice fiecrui domeniu de dezvoltare

o evaluare eficient este bazat pe observarea sistematic a comportamentului copilului deoarece ofer educatoarei informaii despre copii privind perspectiva capacitii lor de aciune i de relaionare, despre competenele i abilitile de care dispun n mod direct. Chiar dac sunt menionate i fiele de lucru printre celelalte metode de evaluare trebuie s avem grij ca probele cu sarcini pe fie s fie echilibrate cu observarea comportamentului copilului n timpul jocului, copiii s nu fie reinui de la joc, pentru a rezolva sarcini pe fie.

Copilul trebuie observat n contexte naturale ct mai variate, n mediile lui fireti: n sala de grup, n timpul jocului n aer liber, n timpul activitilor extracurriculare, n timpul mesei, la sosirea i plecarea din grdini. Nu trebuie s evalum numai aspectele care privesc doar latura cognitiv (dac numr, vorbete n propoziii, recunoate anumite cuvinte, tie poveti, poezii etc.). Pentru a avea o imagine global este necesar s evalum i nivelul de dezvoltare al copilului din punct de vedere fizic, cognitiv i socio-emoional, iar informaiile obinute trebuie analizate n interrelaie.

n urma evalurii iniiale obinem informaii diferite despre nivelul de dezvoltare al copiilor, dar nu avem dreptul de a-i eticheta sau de a-i mpri pe categorii. Copilul nu trebuie s se simt frustrat, nu trebuie s-i formeze o imagine de sine negativ pentru c ntr-un anumit domeniu nu e la fel de bun ca ceilali. Unii copii pot s deseneze, s picteze, cunosc culori i nuane, au predispoziii pentru art, dar asta nu nseamn c numai cu ei se vor face lucrri pentru expoziie.

Dup obinerea rezultatelor evalurii, acestea se compar exclusiv cu performanele copilului nsui, cu succesele i insuccesele proprii i acest lucru trebuie s-l insuflm i prinilor, s le explicm de ce nu este corect i ce repercusiuni are asupra imaginii de sine a copilului cnd l compar cu colegii din clas sau chiar cu ceilali copii ai lor.

Observarea copilului

Observarea este important n programele de educaie centrate pe copil, este fundamentul evalurii i const n urmrirea atent i sistematic a comportamentului unui copil fr a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice.

Ursula chiopu arat c Nici o perioad a dezvoltrii psihice umane nu are caracteristici att de numeroase, explozive, neprevzute ca perioada precolar. (chiopu, U., 1997)

Pentru a-l influena n mod optim, educatorul trebuie s redescopere mereu copilul n dinamica ipostazelor inedite ale individualitii lui n devenire, sub toate aspectele. Prima condiie de importan capital este ca educatorul s nvee s observe copilul.

Informaii despre dezvoltarea copilului obinem prin observare nc de la venirea sa n grdini, prin interaciunea cu grupa de copii, de la prini i toate persoanele care interacioneaz cu copilul, att din grdini, ct i din afara ei. Aceste informaii sunt confideniale, ele se discut cu prinii copilului pentru a interveni la un specialist, dac este cazul (unde e recomandat s fie nsoit de observaiile educatoarei).

Cunoaterea copilului necesit timp i anumite competene din partea educatorului:

s fac observaii obiective;

s-i construiasc instrumentele necesare pentru nregistrarea informaiilor;

s dea acestora o interpretare pertinent.

Chiar dac suntem contrariai de comportamentul unui copil n sala de grup, fa de cel pe care ni l-au prezentat prinii c-l are acas, totui trebuie s manifestm precauie, atenie i s nu tragem o concluzie eronat, izolat de cea a persoanelor care-l au n ngrijire.

Unii prini se jeneaz de comportamentele copilului, de deficienele pe care le are i ncearc s le ascund, alii apreciaz incorect anumite manifestri care din punct de vedere a particularitilor de vrst, sunt normale, fireti. modul cum acioneaz cu obiectele (cum le mnuiete, dac inventeaz moduri noi de a le folosi, dac se joac cu materialele din toate Centrele, dac folosete o varietate de materiale sau opteaz doar pentru unele);

modul cum interacioneaz cu ceilali (educator, copii, ali aduli): mod de comunicare verbal/noverbal, iniiativ n comunicare, capacitate de autocontrol, capacitatea de exprimare a emoiilor i de a nelege emoiile celorlai;

relaiile n cadrul grupului social al clasei (dac se joac cu copiii, ce roluri prefer, dac iniiaz jocuri, cu ce copii prefer s se joace).

Recomandri pentru o observare reuitEste important:

s stabilim exact scopul pe care ni-l propunem;

s stabilim comportamentele care ne intereseaz;

s ne concentrm asupra cte unui copil pe rnd;

s alocm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri i activiti alese);

s avem mijloace simple de nregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar s se bifeze);

s avem n permanen la noi un carneel sau post-it-uri i un creion;

s notm ct mai exact faptele;

s nu facem interpretri sau etichetri subiective;

s notm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului;

s observm n condiii ct mai variate, locuri diferite i momente diferite, deoarece un comportament constant n situaii diferite, e important pentru interpretare;

s utilizm casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri;

s nregistrm notiele n caietul de observaii;

s interpretm datele nregistrate pentru a diferenia aspectele caracteristice de cele aparente.

Tehnici de nregistrare a datelor1. nregistrrile factuale sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind informaii despre: ce s-a ntmplat;

cnd s-a ntmplat;

unde s-a ntmplat;

care a fost stimulul care a declanat interesul pentru o anume activitate;

care au fost reaciile copilului (dialogurile, calitatea comportamentului);

cum s-a ncheiat aciunea.2. nregistrrile narative sau de tip jurnal sunt aprecieri, impresii asupra activitilor individuale sau de grup care prezint aspecte reuite sau mai puin reuite i se fac la sfritul zilei.

3. Listele cu comportamente de observat reprezint o modalitate rapid i uoar de evaluare a comportamentului. Se pot ntocmi liste de verificare pentru a vedea dezvoltarea copiilor corespunztoare domeniilor fizic, cognitiv, socio-emoional, limbaj.

4. Cuantumurile de frecven i mostrele temporale ajut educatorul s urmreasc de cte ori se manifest un anume comportament. De exemplu: Cristina a mucat de cinci ori copiii, pn la masa de prnz. sau Andrei a plns 10 minute nainte s adoarm.

5. Portofoliul este o metod alternativ de evaluare sumativ, dar i de autoevaluare a copilului. Portofoliul poate include: desene, picturi, fie cu sarcini, poveti dictate educatoarei, aplicaii practice, cri fcute de copii, plane cu cifre sau cu litere, ndoituri din hrtie, fotografii, lucrri de grup, interviuri de alfabetizare i alte materiale n care sunt informaii despre copil strnse de obicei, de-a lungul unui an colar. La sfritul anului colar copiii primesc aceste portofolii ntr-un cadru festiv, cu aprecieri i laude n prezena prinilor, motivndu-i astfel pentru nvare. Prinii ne-au relatat c aceste cri de vizit stau la loc de cinste, n bibliotec, i sunt prezentate tuturor celor care le intr n cas, cu explicaii detaliate i chiar cu reflecii asupra muncii sale.

Recomandri pentru educatoriPentru a-i recunoate portofoliul, copiilor de 3 ani li se pot aplica imaginile preferate pe copert iar cei mari, pot avea scris numele mic cu litere de tipar.

La sfrit de sptmn, n fiecare vineri, cerei ajutorul copiilor i aezai cu ei lucrrile n folii de plastic pe domenii experieniale, pentru a-i nva s fie ordonai. Copiii fac cu plcere acest lucru, pentru c pot s-i revad lucrrile. Toate lucrrile trebuie semnate cu numele, tema i data pentru putea urmri evoluia copilului.

6. Interviurile sunt o surs direct de colectare a informaiei de la copii i nu creeaz stri de tensiune, atmosfera fiind lejer. Copilul nu trebuie sustras de la o activitate n care este implicat i care i face plcere, pentru a-i lua interviu, cci poate avea o reacie de refuz care va influena negativ rspunsurile.

Evaluarea copilului de ctre consilierul colarProfesorul consilier i va focaliza activitatea pe identificarea i dezvoltarea comportamentelor socio-afective ale copiilor ca membri ai grupei, precum i pe cele individuale. Va consilia grupurile de copii, prinii i personalul din grdini pentru prevenirea i rezolvarea situaiilor de criz identificate, precum i persoanele care solicit intervenie psihopedagogic.

nainte de nscrierea la grdini a copiilor i la edinele cu prinii, consilierul identific particularitile mediului i climatului familial n care se dezvolt copilul, nregistreaz informaii despre socializarea lui primar, eventualele situaii de risc n care se afl copilul i cerinele speciale de educaie, nevoile de formare i educaie ale prinilor n beneficiul copiilor. Folosete ca instrumente de evaluare chestionare, grile de observare a unor comportamente, fie de verificare i control, nregistrri audio i video (cu acordul subiecilor), teste psihologice, n cazul n care este abilitat pentru aceasta.

n vederea formrii comportamentelor socio-afective pozitive ale copiilor, la solicitarea educatoarei, consilierul va monitoriza i va interveni pentru prevenirea i nlturarea celor indezirabile. De exemplu, va ntocmi planuri de consiliere care urmresc disciplinarea pozitiv, cunoaterea de sine, dezvoltarea abilitilor de comunicare, dobndirea identitii de gen (psihosexuale), orientarea colar, orientarea profesional .a. n care evaluarea este integrat ca etap a interveniei.

n cazul consilierii individuale, n funcie de problema identificat i a obiectivelor planului de intervenie, consilierul va nota evoluia comportamentului. Va pstra confidenialitatea n privina problemelor prezentate, dar va urmri dac progresele nregistrate de acesta se regsesc i n afara cabinetului de consiliere (n familie, n colectivul de copii, n activitile organizate n afara grdiniei .

Rolul consilierului este esenial n situaia copiilor cu CES pentru care se elaboreaz Planuri Educaionale Individualizate. Pe secvena de educare a comportamentelor socio-afective ce i revine n echipa pluriprofesional, va elabora obiective pe termen scurt pe care le va evalua la sfritul perioadei.Evaluarea copilului de ctre educatori

Evaluarea dezvoltrii precolarului se realizeaz n cea mai mare parte a timpului pe care copilul l petrece la grdini de ctre educator. Are drept scop msurarea i aprecierea cunotinelor, priceperilor i deprinderilor dobndite de precolari n cadrul actului educaional pe toate planurile personalitii lor (intelectual-cognitiv, afectiv-atitudinal, psihomotric, al capacitilor creative). n acelai timp, urmrete i aspectele formative ale muncii educatorului, concretizate n atitudinile i comportamentele dobndite de precolar prin procesul de educaie.

Analiza obiectivelor generale ale evalurii se concentreaz att pe educator, ct i pe precolar:

Stabilirea nivelului de dezvoltare a precolarului; Stabilirea evoluiei copilului i a msurilor ameliorative pentru perioada urmtoare; Stabilirea evoluiei copilului n funcie de obiectivele cadru i de referin; Stabilirea gradului de realizare a obiectivelor operaionale propuse. Evaluarea didactic se bazeaz pe urmtoarele principii:

aciunile de evaluare sunt planificate pentru ca aceasta s-i realizeze funciile; aprecierea progresului n nvare se realizeaz prin raportare (n primul rnd) la performanele copilului nsui dup comportamentele menionate n obiectivele de referin;

metodele i instrumentele sunt variate (proiectate, concepute i aplicate dup criterii psihopedagogice) pentru ca s se asigure o apreciere obiectiv i complex;

evaluarea trebuie realizat dup un sistem coerent, unitar i consecvent de principii i criterii. Evaluarea ndeplinete urmtoarele funcii:

-de constatare, dac o activitate de nvare s-a desfurat n condiii optime, dac informaiile au fost asimilate sau o deprindere a fost achiziionat, sau n ce stadiu de formare se afl aceasta;

-de informare privind stadiul i evoluia de dezvoltare psihologic a copilului, aa cum este descris de educator/ consilier, celorlali parteneri care intervin n educaia copilului (prini, consilier, asistent social, mediator, terapeut, tutore i nvtoare). De asemenea, este i un punct de pornire pentru ncurajarea autocunoaterii;

-de diagnosticare a cauzelor de la nivelul dezvoltrii biopsihofiziologice a copilului, care au condus la o slab pregtire i la o eficien sczut a aciunilor educative precum i a diverselor reacii cognitive i afective;

-de prognosticare a nevoilor i a disponibilitilor viitoare ale copiilor n funcie de care este anticipat un nou program i sunt anticipate rezultatele, efectele probabile;

-de decizie asupra integrrii unui copil ntr-o activitate, ntr-o form de organizarea sau ntr-un nivel al pregtirii sale;

-social-economic, se realizeaz la nivelul macrostructural i vizeaz eficiena nvmntului n plan macro-socio-economic (organizaional) cu influene la nivelurile nalt decizionale;

-pedagogic, din perspectiva copilului (motivaional, stimulativ, de ntrire a rezultatelor, de formare a unor abiliti, de contientizare a posibilitilor, de orientare colar) i din perspectiva educatorului, pentru a stabili direciile de aciune care s asigure dezvoltarea maxim a potenialitii copilului.

Iat exemple de direcii de aciune:

-meninerea tipului de intervenie educaional; -consilierea, cu accent pe protejarea dezvoltrii psihice i contracararea tendinelor deviante; -psihoterapia, cu accent pe recuperare, ce solicit activitatea unei echipe multidisciplinare format din educator, psihopedagog, pedagog etc.;

-orientarea spre exersarea n procesul educaional n domeniile n care copilul are dificulti sau dimpotriv, nclinaii speciale;

-orientarea colar viitoare. Formele de evaluare se clasific astfel n funcie de momentele n care se deruleaz procesul:

-evaluare iniial cu scopul de a cunoate potenialul de nvare al copiilor la nceputul unei activiti, de a ti care sunt premisele de la care pornim s proiectm activitile de nvare i s anticipm rezultatele. Are funcie diagnostic i prognostic.

-evaluarea curent/ formativ/ continu are caracter permanent i se realizeaz pe parcursul activitii de predare-nvare. Antreneaz o evoluie a copilului i marcheaz ritmul individual de nvare, iniiativa i grija pentru verificarea propriilor rezultate. Are funcie diagnostic, informativ i de susinere a nvrii. Se poate realiza cu ajutorul fielor individuale, a jocurilor-exerciii, a jocurilor de rol, a povestirilor, a repovestirilor, a dialogurilor n situaii reale sau imaginate, memorizrilor, asamblrilor de figurine, construciilor, modelajului etc. Ea vizeaz toate domeniile de dezvoltare ale copilului. n funcie de rezultatele obinute, se stabilete un plan de intervenie remedial sau de dezvoltare. Cele mai utilizate instrumente de nregistrare a datelor sunt: fia de observaie, grilele de verificare i control, rapoartele, fia de caracterizare. Aceste documente nsoite de observaii comentarii, aprecieri ale educatoarei, fie de coresponden pentru prini, produse ale activitii copilului, nregistrri audio i video, fotografii sunt cuprinse n portofoliul copilului i dovedesc traiectoria dezvoltrii lui. Recompensele acordate copilului se concretizeaz n aprecieri verbale (lauda i ncurajarea), aplauze ale colegilor i educatoarei, dreptul de a primi mascota grupei, de a iniia un joc sau o activitate, de a ocupa pentru un timp un loc privilegiat etc.

-evaluarea sumativ (cumulativ) vizeaz nivelul de performan atins n raport cu obiectivele cadru i de referin cuprinse n curriculum i se realizeaz, n special, nainte de prsirea grdiniei. Pe baza constatrilor privind msura n care copilul a atins obiectivele de referin, educatoarea i schieaz profilul de personalitate, descrie inventarul de cunotine principale, identific interesul i posibilitile de nvare, pentru a argumenta recomandarea nscrierii sale n coala primar sau reinerea n grdini. Beneficiarii rezultatelor ei sunt, n primul rnd, prinii, educatorii, nvtorii, nvtoarele, consilierul, terapeutul.

Din punctul de vedere al metodelor i procedeelor de verificare, al instrumentelor de recoltare a informaiilor, se disting probele orale, scrise i practice. Acestea fac parte din activiti, nu sunt probe administrate special, sunt doar momente pe care noi ni le propunem pentru diferii copii, ncorporate n activitile cotidiene. n evaluarea precolarilor nu putem face o delimitare riguroas ntre cele trei metode, ci putem vorbi de procedee sau de o combinare a lor, n care una este dominant.

Evaluarea oral este specific situaiilor n care performana trebuie exprimat prin comunicare oral. Implic abilitatea de a transmite verbal mesajele, de a le recepta, de a formula ntrebri i rspunsuri, de a dialoga, a identifica sensul cuvintelor prin raportare la context, de a integra cuvinte noi nvate n enunuri proprii, de a povesti, de a avea o pronunie clar i corect.Evaluarea prin probe practice presupune verificarea unor capaciti sau abiliti practice (nu neaprat psihomotorii). Probele sunt diversificate n funcie de natura domeniului de competen, de coninuturile acesteia, de obiectivele didactice, de posibilitile concrete tehnice (tehnologice) de evaluare.

n grdini aceste probe sunt asociate activitilor de modelaj, de construcie, pictur, gospodrie, experimentelor pentru observarea unor fenomene, confecionrii unor cri sau albume, ntocmirea unor colecii, dar i rezolvarea unor sarcini cu coninut matematic, de comunicare oral sau scris pe baza softurilor educaionale (de cele mai multe ori, exist posibilitatea tipririi lucrrii executate de copil). Rezultatele activitilor practice sunt expuse, constituind subiect al evalurii educatoarei i prinilor, interevalurii copiilor i al autoevalurii. Rezultatele activitilor practice ale copiilor sunt supuse n acest caz aprecierilor verbale, n funcie de criterii pe care acetia trebuie s le cunoasc anterior rezolvrii sarcinilor.

Evaluarea prin probe mixte presupune utilizarea, n forme optime, a probelor orale i scrise, orale i practice, practice i scrise sau a tuturor celor trei tipuri. Menionm c prin scris al precolarilor nelegem exerciiile grafice, scrierea de simboluri, de litere izolate, de silabe, de cuvinte cu litere de mn sau de tipar. Putem ncadra n aceast form de evaluare jocul didactic i jocul spontan al copiilor. Avantajele lor sunt c suprim starea de ncordare i nencredere resimite de unii copii fa de cerina de a rezolva sarcini i trirea subiectiv a efortului.

Instrumentele de evaluare folosite frecvent n cazul activitii precolarilor sunt:

portofoliul cu produsele activitii copiilor deoarece, portofoliul cuprinde o selecie dintre cele mai bune lucrri sau realizri personale ale elevului, cele care l reprezint i care pun n eviden progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuiilor personale (Ioan Cerghit, 2006). Ilustreaz experiena i rezultatele obinute prin metode variate de evaluare i urmrete progresul global efectuat de copii. Reprezint un mijloc de a valoriza munca individual independent sau prin cooperare a precolarului i acioneaz ca un factor de dezvoltare a personalitii.

Solicit mult timp i efort i o interpretare a rezultatelor n baza unor criterii foarte bine formulate i cu o eficien mai mare n ceea ce privete reflectarea progreselor realizate de ctre fiecare copil. Conine fie, desene, picturi, fotografii, nregistrri audio i/sau video, proiecte i experimente ilustrate etc.

Alctuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua, de a-i descoperi valoarea competenelor i eventualele greeli, este un suport pe baza cruia prinii cunosc performanele individuale ale copiilor. n ali termeni, portofoliul este un instrument care mbin nvarea cu evaluarea continu, progresiv i multilateral a procesului de activitate i a produsului final. Acesta sporete motivaia nvrii. (Ioan Cerghit, 2006).

portofoliul de evaluare cuprinde obiectivele care au stat la baza realizrilor curente ale copilului, strategiile, instrumente de evaluare (tabele de rezultate, fie de observaie din timpul activitilor independente i pe grupe, liste de verificare i control, fia de caracterizare psihopedagogic), informaii despre activitatea copilului n afara grupei (participarea la concursuri, materiale din care rezult preocuparea pentru dans, pictur, gimnastic etc.), diagrame, grafice, informaii asupra percepiei de ctre copil asupra propriei prestaii, comentarii suplimentare, planuri de intervenie personalizate, corespondena cu prinii etc.Rolul familiei n educarea copilului

Procesul de integrare n societate ncepe n familie din timpul copilriei mici, cnd intervin primele contacte sociale i experiene de via (socializarea primar sau socializare de baz), i continu de-a lungul vieii omului, odat cu dobndirea unor statusuri i roluri succesive (socializare continu sau secundar) Alte funcii educative. Acestea au fost sintetizate de N. Mitrofan dup cum urmeaz:

-funcia instituional formativ realizat prin influene directe (rspunsuri la ntrebri ale copilului, -explicaii i informaii despre lumea nconjurtoare), dar i n mod indirect, prin mediul informaional din familie (copierea de ctre copil a rolurilor pe care le regsete n familie, asumarea unor tipuri de relaii ntre mam i tat, ntre frai etc.);

-funcia psiho-moral, realizat prin modelele de conduit oferite de prini, prin discuiile i -intervenii pe marginea unor comportamente curente pozitive sau problematice ale copiilor;

-funcia socio-integrativ, prin implicarea copiilor n activitatea familial, prin acordarea autonomiei de aciune, dar i printr-un climat familial dominat de relaii de ncredere i sprijin reciproc, n care maturitatea de gndire a adulilor se mbin cu entuziasmul, energia i curiozitatea copiilor;

funcia cultural-integrativ, prin implicarea copiilor n viaa cultural i prin mediul cultural al familiei.

Rezultatele unor cercetri recente au demonstrat c dezvoltarea copilului este influenat n proporie de peste 70% de ctre familie. Responsabilitatea creterii copilului revine cu prioritate prinilor, care ofer copilului ngrijirile de baz, siguran, cldur emoional, ndrumare, nelegere.

Primele deprinderi de via sntoas ale copilului sunt dezvoltate n familie (deprinderi igienice, de alimentaie sntoas), acestea constituie suportul dezvoltrii ulterioare i i pun amprenta asupra ntregii personaliti.

Tot n familie, copilul i nsuete limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimrii depinde de modelele oferite de prini, de felul n care acetia interacioneaz i i solicit pe copii.

n familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeea, cinstea, sinceritatea, ordinea, rbdarea etc. n realizarea acestor sarcini, modelul parental ajut cel mai mult, prinii oferind copilului exemple de comportamente n diferite contexte. De la prini, cei mici vor nva s aprecieze ce e bine i ce e ru, ce e drept i ce e nedrept, ce e frumos i ce e urt n comportamente. Aceste noiuni l ajut pe copil s se orienteze n evaluarea comportamentului su i a celor din jur. Tot n sens moral, familia l ndrum s fie sociabil, tolerant, s colaboreze, s fie un bun coleg i prieten.

Familia reprezint mediul n care copilul nva i exerseaz comportamentele sociale, s se descopere pe sine i pe cei din jur, se familiarizeaz cu sistemul valorilor sociale i culturale.

Mediul familial ocup un loc central n multitudinea factorilor determinani ai evoluiei copilului. Copilul nu este un adult n miniatur, ci este un candidat la maturizare (H. Pierot), deosebit de receptiv la influenele pozitive sau negative care se exercit asupra lui. De aceea, copilul trebuie socializat i modelat, iar fundamentarea personalitii se realizeaz, n mare msur, n interiorul familiei care concentreaz primul su univers afectiv, social i cultural. Trsturile i coordonatele personalitii copilului se construiesc n relaie cu mediul social, cu situaiile pe care trebuie s le triasc n familie, atitudinile prinilor avnd o influen important asupra personalitii copilului n devenirea sa ca adult.

Educaia din familie a copilului se va continua cu cea din grdini. Uneori, ntre cele dou medii educative, exist diferene majore de reguli, valori, cultur etc. n aceast situaie, copilul este supus adaptrilor i readaptrilor repetate, care l marcheaz profund: se instaleaz o stare de confuzie intern, copilul netiind ce reguli s-i asume, care valori sunt acceptate social. Mai mult chiar, putem vorbi i despre o traum emoional, copilul simindu-se vinovat dac va adera la valorile grdiniei, n defavoarea valorilor familie (sau invers).Parteneriatul familie grdini

Activitatea educativ din grdini nu poate fi izolat, separat de alte influene educative ce se exercit asupra copilului i mai ales, de cea din familie. Educaia trebuie s se manifeste permanent ca o aciune coerent, complex i unitar a grdiniei i familiei.

La intrarea n grdini, prinii sunt cei care dein toate informaiile legate de copil: stare de sntate, obiceiuri alimentare, particulariti de nvare, mod de comportare, probleme n dezvoltare etc. n acelai timp, grdinia, ca prima instituie care se conduce dup principii i metode tiinifice, deine mijloace specifice pentru valorificarea potenialului fizic i psihic al fiecrui copil. mbinarea n parteneriat a informaiilor deinute de prini cu cele ale grdiniei trebuie s fie n beneficiul copilului.

Termenul de parteneriat presupune realizarea unei aliane pentru atingerea unor obiective comune. Pentru ca parteneriatul s funcioneze este nevoie de respect, ncredere reciproc, consens cu privire la scopurile aciunii i strategiilor de atingere a acestora i de asumarea n comun a drepturilor i responsabilitilor.

Parteneriatul dintre grdini i familie reprezint o prim experien relaional i de colaborare a prinilor cu persoanele profesioniste n domeniul educaiei. Cei mai muli prini manifest deschidere, dorin de a colabora cu personalul grdiniei, dar se poate ntmpla ca realizarea unui parteneriat s fie mpiedicat de atitudini necorespunztoare ale fiecruia dintre cei implicai.Iat ce trebuie s tie printele despre grdini:specificul i programul de activitate al grdiniei; principiile de baz ale grdiniei n ceea ce privete ngrijirea, creterea, dezvoltarea i nvarea copiilor de 36/7 ani;

dotarea material a grdiniei i condiiile de amenajare a spaiului grdiniei (a grupei, a ntregii instituii);

nivelul pregtirii cadrelor didactice; performanele atinse de grdini n ceea ce privete educaia i ngrijirea copilului; oferta activitilor opionale (se studiaz limbile moderne, dansul, pictura etc.); coninutul regulamentului interior al grdiniei; ateptrile grdiniei n raport cu relaia de colaborarea cu familia; ateptrile i aspiraiile colaboratorilor instituiei n privina comportamentului copilului i al familiei.

Iat ce trebuie s tie grdinia despre familie:structura i componena familiei (familie nuclear, extins, monoparental, concubinaj etc.); informaii privind particularitile copilului (vrst, stare de sntate, interese, deprinderi elementare de baz etc.);

modele de relaionare (existena frailor n familie, ataamentul puternic fa de o persoan etc.); stilul educativ al familiei

nivelul educaional al prinilor; modele culturale care definesc mediul familial (valori importante pentru familie, tip de alimentaie, srbtori etc.);

dorinele pe care le are n raport cu creterea i educarea copilului (meninerea unui anumit program sau derularea unei activiti specifice din familie, sprijin n anume situaii etc.);ateptrile i aspiraiile prinilor fa de relaia i colaborarea cu grdini (ce ar dori de la grdini, cum se poate implica, ce idei are pentru mbuntirea activitii etc.).Dup nscrierea copilului la grdini, relaia dintre prini i educatori trebuie s se bazeze pe un bogat schimb de informaii, de experiene i pe colaborare cu scopul asigurrii celor mai bune condiii de cretere i dezvoltare a copilului. Prinii trebuie s regseasc un sprijin n serviciile oferite de grdini, dar, n acelai timp, s se simt i s acioneze responsabil pentru a colabora cu personalul la orice activitate realizat pentru i mpreun cu copiii.

Roluri i responsabiliti ale prinilor:s recunoasc grdinia ca instituie incluziv, care asigur drepturi egale pentru toi copiii; s-i cunoasc copilul i posibilitile lui, colabornd cu grdinia i cu educatorul; s fie dispui la activiti de voluntariat n beneficiul copiilor; s colaboreze i s coopereze cu o deschidere permanent spre grdini, comunitate n interesul copilului;

s recunoasc rolul grdiniei n dezvoltarea copilului; s respecte personalul din grdini; s sprijine activitatea educatoarei, n scopul dezvoltrii integrale a copilului. Roluri i responsabiliti ale personalului grdiniei:s ofere anse egale copiilor la accesul serviciilor oferite de grdini; s informeze printele cu privire la oferta educaional a grdiniei pentru creterea i dezvoltarea copilului;

s motiveze printele s se implice i s colaboreze cu grdinia; s prezinte ce ateapt de la printe: colaborare, cooperare, ncredere, sprijin, ajutor reciproc, confidenialitate, respect;

s manifeste transparen n procesul educativ; s ofere familiei informaii privind modaliti de educare a copiilor; s determine prinii s colaboreze pentru ca educaia din grdini s aib continuitate i consecven, i acas;

s evite strile conflictuale, tensionate, cu prinii, pentru a nu avea efecte negative asupra copilului.Modaliti prin care se poate realiza parteneriatul dintre familie i grdini.

edinele cu prinii acestea se organizeaz de obicei semestrial i n cadrul lor prinii sunt informai despre:

Regulamentul de ordine interioar al grdiniei; Oferta educaional a grdiniei; Obiectivele precizate n curriculum; Aspecte legate de programul desfurrii activitii n grdini (programul zilnic, forme de organizare reperele orare ale unei zile, formele de comunicare ntre personalul grdiniei i prini etc.)

Programul de funcionare a cabinetului medical i a celui de consiliere, precum i rolul acestora; Oferta de formare pentru prini; Evenimente importante ale grdiniei sau grupei (organizarea de excursii, participarea la activiti educative n afara grdiniei);

Nevoile grupei i ale grdiniei i modul de satisfacere a acestora (inclusiv strngerea de fonduri, alegerea materialelor auxiliare, organizarea unor ateliere pentru prini pentru confecionarea materialelor necesare clasei etc.)Consultaiile cu prinii sunt ntlniri stabilite de cadrele didactice, medicale sau de consilierul colar i de prini, de comun acord, n care se discut individual (sau cu familia) despre copil, despre situaii speciale (probleme comportamentale, probleme de sntate, situaii conflictuale cu colegii, tehnici de lucru cu copiii cu CES etc.) Aceast form de colaborare este important, individualizat, n relaia grdiniei cu familia i privete global copilul, iar procesul educaional ca pe un continuum pe care copilul l parcurge, n egal msur, la grdini i acas. Aceste ntlniri ai un rol important pentru cunoaterea copilului, comunicare, susinerea nvrii i soluionarea de conflicte.

Vizitele periodice la domiciliu permit comunicarea dintre educatoare i prini ntr-un cadru mai puin formal, care-l poate face pe printe s se simt mai n largul su. Scopul acestor vizite este ntrirea legturii cu familia, cunoaterea particularitilor acesteia (cultura, modul de interacionare dintre membrii familiei, aptitudinile acestora etc.). Prin intermediul acestor vizite trebuie s le artm prinilor c ei i copiii lor sunt importani pentru noi i c le acordm atenia cuvenit. Vizitele trebuie fcute numai cu acordul prinilor i nu trebuie percepute de acetia ca fiind intruzive.

Ateliere de lucru cu prinii sunt activiti pe teme de interes pentru prini, care se desfoar la iniiativa educatoarei, a personalului medical al grdiniei sau a consilierului colar. Atelierele presupun implicarea activ i direct a adulilor i au ca scop formarea i dezvoltarea competenelor parentale ale acestora. Ele pot fi organizate sub form de jocuri, joc de rol, activiti pe centre etc. Alturi de prini, pot participa i copii. Este important ca grupurile constituite s nu depeasc 20 de persoane i ca participarea s fie la libera alegere a adulilor, ntruct astfel de activiti necesit mult disponibilitate.

Participarea prinilor la activitile de la grup. Printele poate participa ca simplu observator sau se poate implica n activitate alturi de educator. Dac dorete ca printele s participe activ, este bine ca educatorul s precizeze activitile pe care s le desfoare, n funcie de aptitudinile i interesele acestuia. De exemplu, un printe poate citi copiilor o poveste, i poate nva un cntec, un dans sau un joc. Implicndu-se activ, printele va putea observa felul n care decurge o zi n grdini: ce activiti se desfoar, ce metode sunt folosite de ctre educator, care sunt materialele utilizate i, mai ales, i poate observa copilul n grupul de colegi, cunoate progresele lui i cum ar trebui sprijinit acas. Dac prinii sunt implicai n activitile copiilor, educatorii pot observa n mod direct, felul n care acetia motiveaz copiii, cum comunic cu ei sau felul n care i mprtesc experienele.

Voluntariatul. Ca voluntari, prinii i pot folosi cunotinele i abilitile pentru sprijinirea grdiniei n asigurarea condiiilor optime de desfurare a activitilor educative precum i n elaborarea unor direcii de organizare i sprijin financiar al grdiniei. Cteva dintre sarcinile pe care le pot avea prinii voluntari sunt:

Coordonarea i colaborarea n cadrul unor evenimente speciale. Acetia caut resurse pentru desfurarea unor activiti sau proiecte, ajut la desfurarea acestora, pot participa i ajuta la organizarea excursiilor, a vizitrii unor obiective turistice etc.

Desfurarea unor aciuni de reparare i mbuntirea a bazei materiale a grdiniei. Prinii pot ajuta la zugrvirea unor spaii, vopsirea jucriilor din curtea grdiniei, amenajarea spaiului de joac, repararea aparaturii electrice etc.

Supravegherea pe terenul de joac. Alturi de educatori, prinii pot supraveghea copiii n curtea grdiniei, pot ajuta la organizarea jocurilor.

Colectarea de fonduri. Folosindu-i talentele, prinii pot organiza, n cadrul unor proiecte speciale, aciuni de colectare a fondurilor. De exemplu, organizarea unei tombole cu obiecte confecionate de prini (articole tricotate, jucrii, picturi etc.), a unei expoziii cu vnzare, identificarea i contactarea unor sponsori din comunitate etc. Pentru a ne manifesta mulumirea i aprecierea fa de prinii voluntari, la sfritul anului colar putei organiza aciuni prin care acetia s fie recompensai: trimiterea unor scrisori de mulumire, atribuirea de diplome, un album (CD) cu fotografii din timpul activitilor la care printele a participat, organizarea unor mese festive, excursii etc.

n crearea parteneriatului ntre grdini i familie este bine s ne amintim c n viaa copilului i a familiei lui orice angajat al instituiei este important: portarul poate fi ca vecinul care-i salut cu un zmbet n fiecare diminea, buctreasa, bunica ce pregtete cele mai grozave mncruri, ngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajut pe cei mici s-i mbrace pijamaua, iar educatoarea poate fi persoana care le este ntotdeauna un sprijin. Fiecare, prin specificul muncii sale, prin felul i ndeplinete atribuiile i prin modul n care colaboreaz cu familia, influeneaz dezvoltarea copilului.

Parteneriatul grdini comunitate

Unicitatea fiecrui copil este determinat de particularitile individuale, dar i de influenelesocio-culturale ale comunitii n care triete.

Educaia copilului este o aciune care presupune schimb de experiene, de competene i valori ntre toi adulii care l susin n dezvoltare i cu care acesta intr n contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educaional dintre familie i grdini s se extind i ctre comunitatea care le include.

Parteneriatul educaional se realizeaz ntre:

Agenii educaionali (copii, prini, personalul grdiniei, specialiti n probleme de educaie: psihologi, consilieri psiho-pedagogi, logopezi, terapeui etc.);

Instituii ale educaiei (familie, grdini, coal, centre comunitare, cluburi sportive, cluburi ale copiilor etc.);

Membrii ai comunitii cu influen asupra dezvoltrii copilului (medici, reprezentanii primriilor, ai Poliiei, ai bisericii, ai Direciilor regionale de protecie a copilului etc.);

n orice parteneriat educaional este important s fie implicai copiii, iar activitile desfurate s fie n beneficiul acestora.Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic se adreseaz n egal msur copiilor, prinilor i cadrelor didactice, urmrind o educaie eficient i o dezvoltare optim a personalitii copilului prin armonizarea comportamentelor acestora.

n sprijinul prinilor pot fi organizate servicii de tipul:

coala prinilor care const n activiti de informare, formare i consiliere a prinilor n vederea creterii abilitilor parentale;

Centrul de consiliere n care consilierul sau terapeutul desfoar activiti cu prinii i copiii pentru optimizarea sau reconstrucia relaiilor dintre acetia;

Clubul pentru prini i copii const n amenajarea unui spaiu n care prinii i copiii pot petrece timpul liber ntr-un mod ct mai plcut (au la dispoziie o ludotec, bibliotec cu cri pentru copii, filme de desene animate etc.); Exemple de proiecte: Copilul meu e super!, Cum nva copilul de grdini etc.

Colaborarea cu coala este foarte important ntruct n aceast instituie va continua educaia copilului. Parteneriatul dintre cele dou coal i grdini are ca scop primordial identificarea celor mai eficiente ci de adaptare a copiilor la noul mediu educativ. Parteneriatul se poate concretizaprin schimburi de experien ntre nvtori i educatori (lecii deschise, mese rotunde, ateliere de lucru etc.), activiti comune la care s participe copiii i prinii (vizite la coal, proiecte educative de genul Sptmna lecturii, Ziua porilor deschise , colar pentru o zi etc.).

Colaborarea cu Primria este esenial ntruct aceast instituie se implic n dezvoltarea i ntreinerea bazei materiale a grdiniei, dar i n derularea i sprijinirea unor aciuni sau proiecte educative. Primria, n colaborare cu Inspectoratele colare Judeene i cu alte instituii, poate s iniieze programe care vin n sprijinul mbuntirii activitii educative din grdinie (de exemplu: Concurs de desene pe asfalt, Festivalul de teatru pentru copii, Expoziie de carte pentru precolari etc.) Grdinia poate solicita ajutorul Primriei n susinerea unor proiecte, att din punct de vedere material, ct i pentru promovarea acestora n comunitate.

Colaborarea cu Poliia ajut n educaia preventiv i cultivarea comportamentelor prosociale. Aceast colaborare se poate concretiza n activiti de informarea a copiilor asupra unor reguli care trebuie respectate astfel nct viaa i sigurana lor s nu fie pus n pericol. Exemple de proiecte: A fost odat un poliist...(transformarea derulrii evenimentelor n poveti cunoscute: Capra cu trei iezi, Scufia Roie, dramatizri ale acestora); Oraul bicicletelor (pe teme de educaie rutier).

Colaborarea cu biserica nlesnete promovarea valorilor moral-religioase care sunt importante n educaia moral i comunitar a copilului. Aceast colaborare este foarte important n special n comunitile multietnice, n care oamenii aparin diferitelor culte religioase. Copiii trebuie s nvee c, indiferent de religie, toi suntem egali i avem aceleai drepturi. Exemple de proiecte: Crciunul - srbtoarea tuturor cretinilor, Bucate de srbtori.

n funcie de specificul comunitii n care se afl grdinia, se pot realiza parteneriate cu:

instituii sanitare, n susinerea unor activiti care au ca scop creterea i dezvoltarea tuturor membrilor comunitii;

asociaiile nonguvernamentale , pentru rezolvarea unor probleme de ordin social;

parteneri privai care pot sprijini grdinia cu fonduri materiale sau prin activiti de voluntariat;

mass-media, pentru promovarea imaginii grdiniei, pentru promovarea ideilor noi, valorilor etc.

P