Curs Urbana

8/8/2019 Curs Urbana

1/28

Curs 1

7.10.2008

Conceptul de spatiu

Sociologia urbana se ocupa cu relatia dintre societate si spatiu.Notiunea de spatiu are mai multe intelesuri in functie de domeniul analizat:

Filosofic spatiul este forma obiectiva si universala a existentei materiei. Areforma unui intreg neintrerupt cu trei dimensiuni: latime, adancime, inaltime.Spatiul exprima ordinea coexistentei lucrurilor din lumea reala. Ordinea coexistentei serefera la pozitia unui lucru in spatiu, la distanta dintre lucruri, la marimea lucrurilor,forma pe care o iau lucrurile, intinderea, volumul etc.

Matematic spatiul este definit ca fiind o multime de puncte care au anumiteproprietati.Cand vorbim de spatiu vorbim de perspective. Spatiul mai este folosit si insensul de loc, o suprafata limitata. Spatiul mai este folosit ca si sinonim pentru cadru. Spatiu inteles ca traiectorie, ca lungimea unei traiectorii. Spatiul se mai poate intelege ca locul liber dintre doua lucruri; ca un interval de

timp.Timpul reprezinta o dimensiune universala, dupa care se ordoneaza succesiuneaireversibila a fenomenelor.Timpul ne serveste sa stabilim durata sau perioada exprimata in minute, secunde.A juxtapune inseamna a pune mai multe obiecte impreuna, a alatura, a imbina mai multelucruri.

Un spatiu poate fi folosit pentru mai multe juxtapuneri. Pentru a evita aceste

juxtapuneri se inventeaza esalonarea in timp a activitatilor (ex:orarul, mersul trenurilor).Spacinginseamna juxtapunerea intr-o anumita ordine a lucrurilor, fiintelor sauactivitatilor. Spatiul include un set de conditii ordonate intr-un anumit fel, astfel incat noisa ne putem desfasura activitatea.

Conceptii despre spatiu:

1) Spatiul are un caracter obiectiv: substantialismul spatiul este ceva dat, este cevanatural (Rene Decartes, Newton).2) Relationismul: Spatiul este inteles ca un mod de coexistenta a lucrurilor. In absenta

lucrurilor spatiul nu reprezinta decat posibilitatea de plasare a lucrurilor (Leibniz- teoriamonadelor).3) Directia epistemologica de definire a spatiului (Kant).

- spatiul si timpul ne servesc pentru orientare, ne ajuta la ordonare.4) Teoria relativitatii Einstein

- presupune un sistem de referinta.- Spatiul poate fi inteles ca o relatie intre elemente dpdv sociologic.

1


2/28

Conceptia mecanico-euclidiana (fizico-geometrica) a spatiului este definita cuajutorul a trei dimensiuni: lungime, latime, inaltime.Avem o axa de coordonate, un punct 0 si un vector care ne indica directia si sensul inspatiu.Vectorul ne serveste la punerea in evidenta a miscarii.

Spatiu izotrop si omogen - Spatiul are aceleasi insusiri peste tot. Pentru a

determina pozitia unui obiect in spatiu se poate realiza prin fixarea punctului 0. Punctul 0se fixeaza printr-o conventie sau arbitrar.Principiul unicitatii si exclusivitatii sociale: o trasatura a realitatii, a lumii fizice

este ca doua obiecte diferite nu pot sa ocupe in acelasi timp acelasi loc.Excluziunea se intampla datorita unui principiu al proprietatii.

Geografii au simplificat dimensionalitatea spatiului la latitudine si longitudine.

Cand, cum si in ce conditii apar asezarile umane-sate si orase-

Revolutia neolitica: momentul in care avem dovezi ca au aparut primele localitatilocuite de oameni. Stilul de viata nomad a fost inlocuit cu un stil de viata sedentar.Aceasta trecere a insemnat stabilirea intr-un loc. Oamenii au intemeiat asezari umane, incare ramaneau pentru perioade lungi de timp (ex. Roma construita in 753 I.H.)

Curs 2

14. 10.2008

Problematica spatiului este cadrul mai larg al discutiilor sociologiei urbane.

Constituirea localitatilor umane:

Spatiul este un cadru de referinta pentru actiunile sociale .Sociologia a avut mai multe turnuri. Prin anii 70 a fost turnura lingvistica in sociologie,apoi a avut loc turnura spatiala in sociologie. Din punct de vedere paradigmatic, neincadram in sociologia mondiala (turnura spatiala).

Anthony Giddens in The Constitution of Society (1883) incearca sa arate caspatiul si timpul sunt conditii ale constituirii societatii, fac posibila societatea. Aceastalucrare a sa marcheaza turnura spatiala in sociologie. Spatiul devine un element importantin explicarea si intelegerea fenomenelor sociale. In analiza sociologica spatiul joaca un

rol de referinta, este un cadru de orientare pentru actiunile sociale. Orientarile spatiale aurost numai daca exista un cadru care permite acest lucru. Exista o relativitate a cadrului.Spatiul este tridimensional, putem stabili pozitia unui obiect in spatiu. Important

din punct de vedere social este caracterul de excluziune al spatiului. Acelasi punct inspatiu nu poate fi ocupat decat prin negociere, esalonat in timp. Plasarea evenimentelor presupune plasarea in spatiu, intr-un anumit punct. Analiza sociologica trebuie sa serefere si la dimensiunea spatiala a actiunilor sociale.

2


3/28

Spatiul nu este o cauza a actiunilor noastre, nu explica ce se intampla actual inlume (determinismul geografic sustinea ca totul are o cauza fizico-geografica). Spatiuleste o conditie care face posibile actiunile si interactiunile sociale. Nu putem lucra insa,cu un concept de asa mare generalitate, spatiul trebuie privit in ipostazele sale concrete.Spatiul se transforma in locuri. Nu tot ceea ce este spatiu este automat si un loc.

Sociologia analizeaza in ce conditii spatiul se transforma intr-un loc. Un spatiu setransforma in loc in momentul in care acel loc este incarcat cu semnificatie culturala sisociala. Semnificatiile sunt utile pentru orientarea actorilor. Trebuie sa stii ce este intr-unanumit loc pentru a sti cum sa iti controlezi actiunile si interactiunile.

Cand actionam social, consumam timp si spatiu. Acest consum de spatiu senumeste aproprierea utilizarea unui spatiu sau unui loc, luarea acestuia intr-o gestiunevremelnica sau permanenta; folosirea locului pentru a putea realiza scopurile pe care noini le propunem. Intr-un anumit loc vom gasi un set de mijloace care ne stau la dispozitiepentru a ne atinge scopul. Orientarea consta in identificarea acestor mijloace. Scopurilesunt la randul lor formulate in functie de mijloacele localizate.

Presupunand ca orice actiune sociala este rationala, trebuie sa includem in analiza

de tip rational si locul in care se desfasoara aceasta actiune. Rationalitatea este gradata.Rationalul inseamna predictibilitate si calculabilitate. La Weber, punctul de pornire alrationalitatii este atunci cand se face diferenta intre scop si mijloace. El vorbeste despreadecvarea mijloacelor la scop. Tipurile ideale de rationalitate a actiunilor cuprind ogradare a rationalitatii:

a) Cel mai mare grad de rationalitate o are actiunea de tip scop-rational. Acest tipde actiune se refera la actiunea care are scop predictibil si calculabil la fel fiind siadecvarea, mijloacele si consecintele.

b) Al doilea tip este actiunea cu rationalitate valorica (actiunea care porneste de laconvingeri ferme) acest tip de actiune este mai putin rational; consecintele numai pot fi prezise si calculate.

c) Al treilea tip esteactiunea de tip traditional

este prezenta la nivelul scopurilotsi mijloacelor, dar si la consecinte. Nu exista predictibilitate pentru adecvare siconsecinte si acestea nu poti fi nici calculate.

d) Ultimul tip ideal de actiune este cel afectiv - emotional. Rationalitatea esteasigurata doar la nivelul scopului, restul nu e sigur.Activitatile agricole sunt inca traditionale insa adecvarea mijloacelor la scop nu

poate fi prezisa precum nici consecintele.La o scara ce trece de actiunea individuala, societatea se confrunta cu problema

patrimoniului istoric, locul devenind scop in sine, proiectele vizeaza conservarea.Prin sedentarizarepopulatia umana ajunge sa ocupe anumite locuri.Prin modernizare, spatiul este transformat in locuri, localitati.Prima revolutie urbana are loc odata cu procesul de sedentarizare, in perioada

neolitica. A doua revolutie urbana coincide cu geneza societatii moderne, cu aparitiacapitalismului, mergand mana in mana cu industrializarea. Obiectul sociologiei urbaneincepe cu aceasta revolutie. Sociologia urbana incepe o data cu aparitia orasului modern.Atunci cand space devine place. Locul este o constructie socio culturala. Oameniiau creat asezarile in momentul in care au fost pregatiti pentru acest lucru. Orice asezarepoarta amprenta intentionalitatii umane. Acest moment de intentionalitate se observa sicand oamenii au apropriat natura in scopul de a ramane intr-un singur loc.

3


4/28

Printr-un loc intelegem un punct in univers, un amplasament geografic. Sporesteastfel ideea de excluziune a spatiului. Unicitatea unui loc rezida din diferenta construita siarticulata dintre aici si altundeva. Conditiile pe care le regasesti acolo nu se maigasesc in alta parte, cu aceeasi intensitate, in acelasi fel. Unicitatea locului se contureazaprin raportarea la alte locuri, se subliniaza prin diferenta. Pentru unii, localitatea natala

poate fi spatial universala.Orice loc se caracterizeaza prin delimitari mai mult sau mai putinflexibile. Unicitatea se arata prin identitate, iar aceasta se defineste prin delimitarea fatade ceea ce nu este locul respectiv. Ca sa faci acest lucru ai nevoie de granite reale sauimaginare.

Orice loc are anumite insusiri fizice, are o realitate fizica proprie. Aceastafizicalitate poate fi artificiala, modificata intentional dar poate sa contina elementenaturale. A spune ca ceva este natura, este o definitie socio-culturala. Aceasta fizicalitaterezulta din faptul ca pe un anumit teritoriu sunt aranjate elemente sociale, obiecteculturale, oameni, intr-un anumit fel, unic. Fizicalitatea este construita de oameni. Oriceloc contine elemente materiale ale vietii sociale, la asta se mai adauga consecintele dintre

oameni si elemente fizice.Orice spatiu are o semnificatie si o valoare. Totul are nume, iar numele sunt dateprin procesul de apropiere a spatiului. Toate locurile au povesti, istorie. Orice loc esteinterpretabil. Locurile pot fi percepute, pot fi simtite, observate. Orice loc se preteaza laimaginar, la reprezentari; are semnificatie simbolica si culturala. Toate locurile impreunaconstituie o localitate. Sociologia urbana a inceput sa includa in discursul sociologicfiecare dintre aceste elemente. La toate lucrurile ce tin de materialitate si simbolistica seadauga si oamenii care ocupa acele locuri.

Curs 321.10.1008

Spatiul este un cadru de orientare pentru actiunile si interactiunile sociale. Spatiulofera posibilitatea de a afla coordonatele scopurilor pe care ni le propunem. In macrosocial nu ne focalizam atentia asupra unei localitati ci asupra unei retele de localitati.Avem o retea de localitati legate intre ele fiind dependente de ce se intampla intre ele.

Mediu sau habitat

Realitatea sociala este compusa din doua medii: urban si rural.

Termenul de loc este un concept contestat si contestabil. In geografie s-a pus unfel de monopol de cunoastere mai bine asupra locului. In geografie locul este sinonimcu cel de amplasament, punct, arie in spatiu, mediu (in sens ecologic).

Geografii au transformat orice loc in local si transformarea aceasta face caindirect sa se identifice locul cu comunitatea (de aceea au devenit dusmani aisociologiei). Ei inteleg comunitatea ca fiind un loc in care au loc interactiuni sociale.Locul a devenit un set de conditii pentru interctiunile sociale. Locul e vazut ca si contextal interactiunilor sociale.

4


5/28

Spatiul-teritoriu-locul sunt folosite in analizele sociale ca si context. Nu exista unacord in sociologie cu privire la definirea comunitati. Tonnies a definit comunitatea sisocietatea, el nu este durcheimian. Tonnies considera ca temeiul constituirii comunitatii sisocietatii este vointa umana. Vointa este de doua tipuri: organica si libera (liberal arbitru).

Organica datorita ei se constituie comunitatile. Organic ceva ce se dezvolta si

apare de la sine.Tonnies sustine ca comunitatea este nascuta si se dezvolta in mod natural,oamenii traiesc de la sine in comunitate. El distinge mai multe tipuri de comunitate:- de sange (rudenie)- spatiala (vecinatatile, relatii datorate proximitatii fizice a activitatilor care au loc

undeva in spatiu)- mentala (relatii pe baza afinitatilor axiologce si normative a oamenilor care traiesc intr-un anumit loc)

Comunitatea mentala face trecerea spre societate. La baza ei se afla vointa liberaaceasta functioneaza pe baza principiului intereselor. Societatea este un mod deorganizare a oamenilor in functie de interesele pe care le urmaresc. Societatea este o

creatie artificiala a oamenilor, un artefact. Tonnies afirma ca in societate indivizii suntmai liberi decat la nivelul comunitatii. Indivizii isi pot asuma actiunile in functie deinteresele pe care le au. Societatea trebuie mereu renegociata datorita fluiditatiiintereselor. Lui Tonnies i s-a reprosat ca referentialul empiric pentru comunitate laasociat mai degraba ruralului si societatea a asociat-o urbanului (dar el nu afirma astaclar niciodata).

Sociologia a identificat, foarte multa vreme, locul in intelesul geografic cucomunitatea (de aici preferinta pentru monografiile sociologice). Metoda preferata deGusti este monografia exhaustiva. Neajunsul monografiilor este ca nu puteau ficomparate intre ele, deci nu au valoare macro-sociala. Sublinierea contextului fizic alactiunilor este o caracteristica a abordarilor micro-sociologice. Contextualitatea fizica era

o constanta a abordarilor geografice. Numitorul comun este dorinta de a explicacomportamentul uman. Pentru o analiza de acest tip, este obligatoriu sa studiezi micro-episoadele cotidiene si inculcarea lor intr-un context, mediu. Viata noastra este continuaalcatuita din micro-episoade in timp. Actiunile si interactiunile noastre sunt conditionatetemporal si spatial.

Giddens a fost primul care s-a amintit de aceasta comunitate. El a stabilit ideea caamplasamentul nu este doar un punct in spatiu. Exista o semnificatie care transcendesemnificatia fizico - geografica a unui loc. Avem amintiri iar aceste amintiri includ silocuri. Locurile sunt valorizate, evenimentele care se petrec intr-un loc sunt valorizate siele si le este asociata o dimensiune spatiala. Calitatea contextului conteaza pentruimpresia generala asupra evenimentelor.

Daca vrem sa explicam comportamentul social trebuie sa facem referire laspatialitatea evenimentelor. Locul reprezinta un set de conditii pentru actiune (nu cauza).

M. Low pledeaza pentru depasirea viziunii conditionista a lui Giddens. El privesteca un element de atmosfera si aceasta influenteaza succesul sau insuccesul unei actiuni.Atmosfera poate potenta sau inhiba anumite actiuni. Spatiul permite crearea de atmosferain care e posibila realizarea scopului propus. Aceasta spatialitate a devenit importanta inviata cotidiana. Experientele noastre sunt rezultatul vietii noastre cotidiene (nu al uneiabstractiuni - globalul) iar aceasta include intotdeauna un anumit loc.

5


6/28

Lumea trairilor cotidiene conteaza foarte mult in analiza sociologica. Analizasociologica este interesata de modul de apropriere a spatiului si de investire a sa cusemnificatie. In momentul in care acel loc are un nume inseamna ca acel loc are osemnificatie sociala. Faptul ca noi comunicam inseamna ca noi recurgem la o semanticasociala. Spatiul sau locul nu inseamna ca actiunea se petrece oriunde ci undeva anume.

Actiunile si interactiunile oamenilor au loc in anumite puncte spatiale pentru ca eletrebuie sa fie in concordanta cu cerintele spatio-extensive a diviziunii muncii si se referaimplicit la sistemul global de productie si redistributie a marfurilor si serviciilor. Aceastaconditionalitate reprezinta macro-ordinea socio-spatiala.

Spatiul ofera posibilitatea bunurilor de a fi unul langa altul, in consecinta avemde-a face cu o ordine. Pentru sociologi este important punctul de observatie. Spatiul neserveste la orientare. In semantica cotidiana avem nenumarate sensuri care ne ajuta saindicam directia.

Avem un numar limitat de localitati care interactioneaza intre ele si care formeazareteaua de localitati intr-un stat. Sunt doua mari tipuri de localitati care formeaza retele detip urban si rural, care interactioneaza intre ele.

Conceptele rual si urban.

Acestea se definesc prin oglinda unul fata de celalalt; exista o serie intreaga decaracteristici prin care se diferentiaza. Aceste doua concepte au sens numai unul in relatiecu celalalt.

Mediu urban totalitatea asezarilor de tip urban si populatiile aferente acesteilocalitati. Mediu urban reprezinta reteaua localitatilor de tip urban si populatia aferentalor. Sunt prezentate niste privilegii care nu se regasesc la nivelul asezarilor rurale(targuri,mestesuguri, dreptul la jurisdictie proprie).

Mediul urban se caracteriseaza printr-o desitate mai mare a populatiei, a

cladirilor spre deosebire de mediul rural. In oras predomina peisajele artificial create. Inorase avem de-a face cu o populatie eterogena, aceasta vine din mobilitatea oamenilor sidin gradul de libertate. Tipurile de activitati economice sunt diferite fata de cele dinmediul rural (predominante sunt cele industriale si serviciile).

Curs 4

28.10.2008

Indicatori de delimitare rural-urban

Tipuri de indicatori folositi:

1. Indicatori juridico-administrativi: prin lege localitatile au un anumit statut, elesunt fie rurale fie urbane

Ex:- cuantumul taxelor si a impozitelor;- echipamentul edilitar;

6


7/28

2. Indicatori geografici si de urbanizareEx:- tipuri de folosinta a terenurilor;

- serviciile de cadastru;- cartea funciara;- densitatea locuirii, a locurilor de munca;

- distante dintre cladiri;3. Indicatori demografici si sociologiciEx:- natalitate; - divortilitate;

- mortalitate; - fertilitate;- nuptialitate; - marimea gospodariilor;

4. Indicatori socio-economiciEx:- functiile unei localitati;

- industrie, agricultura, servicii;- produsul intern brut(PIB);- puterea reala de impozitare;- densitatea locurilor de munca;

Ce se intelege prin urbanizare?Urbanizarea are dublu inteles.Def 1: (intelesul clasic): Prin urbanizare se intelege cresterea numarului de localitatiurbane dintr-o tara sau o regiune si cresterea ponderii populatiei urbane in totalulpopulatiei unei tari sau regiuniDef 2: Urbanizarea are rolul de invatare sociala, mediul urban are rolul de socializare.

Ratiunea practica(Kant)se refera la cum ne comportam in societate. La inceputuloricarei cunoasteri sta ratiunea practica.

Primele probleme care au necesitat o reflectare critica, au fost igienico-sanitare,legate de incendii. Astfel au dus la primele reglementari urbanistice

Alte ratiuni practice au fost:distantele intre cladiri(pentru prevnenireaincendiilor); taxele si impozitele; notiunea asigurarilor de viata.La mijlocul sec XIX cand apare sociologia ca stiinta se nasc si preocupari legate

de orase, de urbanizare.Clasicii sociologiei (Marx, Durkheim, Weber) nu au elaborat o teorie a mediului

urban, si astfel nu sunt atat de des invocati. Clasicii s-au axat pe elaborarea unei teorii asocietatii moderne, chiar daca au atins probleme legate de mediul urban, au facuto doarpentru a ilustra tezele lor despre geneza societatii.

Marx vorbeste despre modul de productie ca fiind o caracteristica universala asocietatii umane. Marxistii fac referire la urban si la rural pentru a explica dezvoltareamediului de productie capitalist. Mediul urban este mediul favorabil pentru productiacapitalista pentru ca doar in mediul urban se strang mari mese de oameni care pot fifolosite ca forta de munca. Ei teoretizeaza diferentele dintre urban si rural careprezentand baza diviziunii sociale a muncii.

Pana in epoca moderna mediul rural era considerat mai important decat mediulurban deoarece orasele antice medievale nu traiau dupa productia industriala urbana cidupa activitatile rurale de productie.

Orasele nu au jucat un rol important in istoria omenirii pentru ca nu aveau mediide productie, ele erau dependente de productia din agricultura din mediul rural.Orasele nu

7


8/28

au contribuit la un nou mod de productie pana in epoca moderna. Orasele eraudependente in mod absolut de rural.

Diferenta dintre burghezie si nobilime: nobilimea avea proprietati funciare inmediul rural iar burghezia se baza doar pe comert. Contradictia fundamentala a evuluimediu a fost cea dintre urban si rural. O data cu modul de productie capitalist dezvoltarea

sociala sta sub semnul urbanului. In epoca moderna lucrurile s-au schimbat o data cumodul de productie capitalist. Epoca moderna este marcata de o urbanizare a ruralului.A doua revolutie urbana a dus la diminuarea importantei ruralului si dezvoltarea

urbanului (prima revolutie urbana a fost in neolitic cand au aparut prima data orasele).Proletariatul schimba societatea (este considerat motorul schimbarii sociale), doar el e instare de asa ceva pentru ca sunt foarte multi oameni si pentru ca sunt centralizati. Mediulurban este esential in organizarea proletariatului, pentru ca in oras exista resursele pentrumobilizarea clasei muncitoare. Mediul urban si industrializarea au fost cele care au pututsa desprinda oamenii de rural, de agricultura, ele au descatusat oamenii. Practic proletariisunt oameni liberii, nu mai sunt legati de pamanturi. Urbanizarea este vazuta ca un procesde desprindere de ruralitate. Orasul are potential revolutionar.

Engels s-a preocupat de conditiile de viata si conditiile de munca pe care le aveaproletariatul la inceputurile lui:promiscuitate, foamete, mizerie, saracie.Un alt studiu al lui Engels a fost Problema locuintelor in care se axeaza pe

productie, ce conditii trebuie indeplinite pentru ca productia sa aiba loc.Forta de munca in capitalism se plateste prin salariu. Orice marfa are o valoare de

intrebuintare(utilitate) si o valoare de schimb(data de cantitatea de munca necesara).Incapitalism orice devine marfa.

Valoarea de intrebuintare consta in faptul ca forta de munca produce mai multdecat valoarea de schimb pe care o are un anumit produs, o anumita marfa.

Proletariatul nu trebuie sa aiba proprietate imobiliara pentru ca asta ii transformain conservatori. Proletariatul nu are nevoie de locuinte stabile pentru a putea migra acolo

unde erau platiti mai bine. Daca ar avea proprietatea imobiliara proletariatul ar castigamai putin (primeau bani de chirie).

Curs 5

4.11.2008

ORASUL - MAX WEBER

Important pentru capitalism este raportul rural/urban. Nu conteaza productiamateriala pentru Weber ci spiritul capitalist. Weber analizeaza importanta politicului, aputerii in aparitia oraselor moderne, pornind de la orasele medievale.

Economie si societate apare in capitolul Comunalizare si Socializare.Webertrateaza problema orasului intr-o tematica care se refera la dominatia legitima.Pentru Weber orasul medieval este o forma ilegitima de dominatie, e o forma deorganizare care contravine normelor si valorilor medievale. Weber face diferenta intredominatie si putere.

8


9/28

Puterea- capacitatea cuiva de a-si impune interesele sau vointa altora.Dominatia - o forma mai speciala de putere , capacitatea cuiva de a-si impune

viziunea chiar si in conditii de rezistenta si chiar de opozitie din partea celorlalti, dacaeste nevoie si cu forta (prin constrangere). Dominatia are un atu, forta.

Weber distinge 3 tipuri ideale de dominatie:

- dominatia rationala- dominatia carismatica- dominatia traditionala

Cand este vorba de dominatie se pune problema sursei care legitimeaza dominatia.La cea rationala sursa este data de statute, norme, legi, ea se poate ca si birocratie.Dominatia de tip traditional se legitimeaza prin credinta in traditii, obiceiuri, incaracterul sfant, sacru si imuabil al ordinii sociale. Forma pura in care apare aceastaforma este patriarhul.Dominatia carismatica se bazeaza pe dimensiunea sentimental-afectiva.

Ex: profeti, IIsus, eroii din razboi, demagogi.Scopul actiunii de dominare este sa ii faci pe ceilalti sa te asculte, sa-ti respecte ordinele,

de aceea Weber cauta actorii care reprezinta aceste tipuri de dominatie:- pt dominatia rationala cel care este superiorul celorlalti (presupune unsistem ierarihic-seful)

- pt dominatia traditionala-stapan, rege, imparat- pt dominatia carismatica- conducatorul

Actorii care asculta ordinele celorlalti:- rationala (birocratica sau legala) membrii diferiteleor institutii sau cetatenii- dominatia traditionala- supusii-dominatia carismatica- discipoli, invatacei

Orasul este considerat o forma ilegitima de dominatie, pentru ca tipurile dedominatie legitima nu se regasesc in el. Exista o alta forma de domninatie care se

apropie de dominatia rationala, dar in evul mediu cadrul de referinta era dominatia de tiptraditional. Orasul contribuie la exercitarea dominatiei de tip traditional bazata pe oierarhie piramidala foarte clara. Aceste cadru este spart si incepe sa se impunarationalizarea, apare o democratie incipienta in oras care sparge tiparele dominatieitraditionale. Orasele contribuie la erodarea tiparelor de dominatie de tip traditional, aierarhiei piramidale, a relatiilor de dependenta personala, bazate pe un juramant deloialitate.

Weber incearca sa defineasca ce e un oras .Orasul nu poate fi definit pornind doarde la criteriul marimii unei localitati. Trebuie sa cautam alte criterii pentru a defini ce esteun oras. Un prim criteriu pe care il propune este criteriul economic. Orasul este o asezareai carei locuitori traiesc in preponderenta din mestesuguri si comert. O trasaturaimportanta in viziunea lui Weber este profilul non-agricol si existenta unei piete.Locuitorii numai asa isi pot satisface nevoile de materii prime.

Weber distinge urmatoarele tipuri ideale de orase, dupa activitatile preponderentdesfasurate:

1. oras producator2. oras consummator3. oras commercial

9


10/28

Un alt element pe care il propune Weber pt a defini profilul urban al uneilocalitati este puterea (chiar dominatia). Puterea este considerate in societatea medievalaca fiind o putere ilegitima, care contravine organizarii feudale. Orasul este intotdeauna oforma de exercitare a puterii, de aceea este esentiala introducerea dimensiunii puterii indefinire. Un semn exterior al puterii unui oras in societatea medievala sunt fortificatiile.

Dincolo de acest semn exterior, in orase mai avem un set de drepturi care garantauanumite lucruri locuitorilor. Aveau un sistem juridic aparte, in neconcordanta cu sistemullegal medieval.

Rationalitatea care a generat aparitia orasului a aparut in Occident(Europa de vest,Centrala si SUA). Cadrul de referinta pentru analiza orasului este Europa de Vest. Orasulca fenomen de masa a fost cunoscut doar de occident.Definitie:

O localitate este un oras, in cadrul de referinta al societatii medievale, daca intrunesteurmatoarele caracteristici ideal-tipice:- caracterul dominant al activitatii ne-agricole- existenta de fortificatii si a unei piete-

- tribunal propriu, o minima jurisdictie.- caracterul asociativ al locuitorilor, asocierea libera a cetatenilor duce la constituireaorasului, oamnenii stau in oras de buna voie,- autonomie fata de stapanii locurilor, cee ce inseamna si autocefalie, posibilitatea de a-

si alege din randul lor conducerea orasului.Nu in oras s-a nascut capitalismul. In oras are loc o trecere de la dominatia

traditionala la cea rationala. Orasul a fost cheia care a descuiat poarta modernitatii.Aerulorasului te face liber. A deveni cetatean al unui oras inseamna sa-ti dobandestilibertatea. Orasele cuprindeau o ordine sociala aparte care a favorizat aparitia modenitatii.Capitalismul nu s-a nascut odata cu orasul, dar a gasit aici un mediu propice dezvoltariisale. Orasele erau oaze de libertate si isi puteau gestiona singure soarta.

Din punct de vedere juridic, in orase proprietatea funciara era libera, lipsita deobligatii, spre deosebire de restul proprietatilor feudale. Cel mai inalt in rang intr-unanumit teritoriu era proprietarul tuturor pamanturilor. Proprietatea funciara liberapresupune degrevarea de taxe si impozite. In oras exista un statut juridic particular alpersoanei.

In oras coabitau oamenii cu statute sociale diferite, dar privilegiile aferentediferentelor de status in orase nu mai functionau. Orasele au fost cadrul in care s-a scapatde servitute si s-a ajuns la statutul de om liber. Orasele au oferit conditiile pentru omobilitate sociala ascendenta si descendenta. In societatea feudala statutul era dat prinnastere, aceasta era o societate imobila. Orasul a erodat dominatia traditionala. Cetateniiorasului au uzurpat dreptul nobilial. De aceea orasul este considerat o forma de dominatieilegitima. Contribuita orasenilor la nasterea capitalismului, a societatii moderne, a fostbresa pe care au creat-o in sistemul nobiliar (din punct de vedere juridic erau egali intreei).

Caracterul asociativ cetatenii se asociaza pentru a-si rezolva problemele si au simijloacele pentru a face asta ( nu cer nici voie si nici ajutor financiar). Pentru ca numaieste nevoi de alte forme de ajutor se evita dependenta. Cetatenii orasului isi asumaintreaga responsabilitate si se asociaza eficient. Nucleul de organizare sociala de la cares-a pornit a fost dat de organizatiile profesionale breslele. Totul era organizat rational. In

10


11/28

domeniul militar exista principiul de organizare si de inarmare a fortelor armate care iOccident se baza pe responsabilitatea personala (armele erau proprietate personala numaiin Occident aveai armele acasa, in alt tip de societate armele erau tinute de un individimportant si le impartea in caz de razboi). Avand echipamentele de lupta acasa, cetateniiorasului aveau sanse reale sa se opuna oricaror cerinte pe care le considerau exagerate.

Fortificatiilor li se adauga o garnizoana gata de lupta, permanent inarmata.Datorita acestor circumstante, in conditiile de egalitate si de asociere libera,vechile legaturi comunitare numai reprezentau un liant social. Relatiile de sange, relatiiledate de religie, sunt inlocuite cu asocierea pe baza de interese. Orasul propune ca si motoral solidaritatii interesul. Ordinea traditionala este astfel iarasi erodata.

Pentru a aparea capitalismul a fost nevoie de resurse de inovatie. Se ajunge laburghezie, iar cetatenii orasului se transforma treptat treptat in burghezi. Componentelecare contribuie la geneza capitalismului au pornit din oras.

Daca la Marx raportul urban-rural a fost cheia modernitatii, in viziunea lui Weber,inainte sa apara capitalismul trebuie sa apara conditiile care au facut posibila aparitia lui.Weber vorbeste de forme de democratie care incep sa se manifeste in oras.

DurkheimDurkheim nu poate ocoli problema urbanului. "Diviziunea sociala a muncii" seocupa tangential si de problema orasului. El se intreaba care este fundamentul moral alsolidaritatii sociale. Clasicii sociologi erau adeptii unei viziuni fundamentalist morale.Durkheim pune la baza solidaritatii sociale principii morale. El a identificat progresulsocial cu ceva moral cu binele social.

Dintr-o logica perversa am ajuns sa identificam binele cu adevarul. Toatacunoasterea societatii produsa de aliniamentele de clasa e adevarata. Ca sa-siindeplineasca rolul revolutionar, proletariatul trebuie sa studieze stiintific realitatea.Ideologia justifica cautarea adevarului si invers. Mai face diferenta intre falsa constiintasi autentica constiinta. Falsa constiinta reflectii si discutii asupra societatii in mod

inadecvat. Simtul societatii este un liant moral.Durkheim arata ca solidaritatea sociala este o functie a omogenitatii sociale dar sia eterogenitatii sociale. Partile sociatatii se aseamana intre ele sau sunt distincte unele decelelalte, dar sunt complementare reciproc, si de aceea exista solidaritate. Problema luiDurkheim este ca fundamerntul moral nu este observabil nemijlocit. El construieste ointreaga metodologie ce ne trimite la fundamental moral al solidaritatii. Acest elementvizibil este dreptul represiv si dreptul restitutiv. Dreptul represiv se bazeaza pe obtinereasolidaritatii prin pedepse. Dreptul restitutiv se bazeaza pe restabilirea normalitatii prinechilibrare dupa ce ea a fost zdruncinata de incalcarea anumitor norme. Ajunge indemersul lui pana la diviziunea sociala a muncii care este determinata de 2 factori:densitatea materiala si densitatea morala. Densitatea materiala se refera la densitateapopulatiei intr-un anumit loc (numarul pe o unitate de referinta). Densitatea morala serefera la densitatea relatiilor sociale intr-o anumita populatie. Intensificarea diviziuniisociale a muncii este datorata in principal densitatii morale.

Aici atinge Durcheim probleme urbana. El spune ca in mediul urban sunt intalniteconditii pentru cresterea densitatii morale. Orasele sunt locuri in care densitatea moralaeste foarte mare, exista o varietate de interactiuni sociale care determina divziuneasociala a muncii. Durkheim propune ca un catalizator al solidaritaii sociale, revigorareaorganizarii profesionale. In societatile moderne avem nevoie de niste corporatii sociale

11


12/28


13/28

inceput istoria criminalitatii organizate. Unul dintre cei mai mari criminali din SUA a fostAl Capone. A fost nevoie de o cercetare stiintifica a realitatii din oras pentru a arataadministratiei ce ar trebui sa fie facut.a inceput o cercetare in amanunt a realitatii urbanede care se leaga Scoala de la Chicago. Local Community Research Center a folositargumente politice si a pornit de la ratiuni practice.

Paradigma ecologiei umane este prima teorie cuprinzatoare despre mediulurban. Pentru Statele Unite ale Americii, ecologia umana a fost prima teorie sociologicade sorginte si de expresie americana. Aceasta teorie a inceput sa se cristalizeze atuncicand sociologia americana a inceput sa dobandeasca recunoastere sociala un pas fiindinstitutionalizarea. Dovada este faptul ca s-au lansat catedre si publicatii. Cei mai multidin reprezentantii Scolii de la Chicago au studiat in Europa.

Ecologiei umane ii este inerenta o tensiune duala. Ecologia umana este o teoriede rang mediu, circumscrisa in sfera urbanului, incercand sa ofere explicatii legate deprocesele dezvoltarii urbane si ale culturii fiind astfel o paradigma a unei sociologii deramura. Apoi, fiind prima teorie de sorginte americana ecologia umana a pretins sa fie odisciplina autonoma cu un edificiu teoretic propriu. Membrii Scolii de la Chicago

sustineau, astfel, ca perspectiva ecologica nu poate fi subsumata nici unei alteperspective. Ecologia umana studiaza adaptarea grupurilor de populatie umana lamediu (obiect care nu este revendicat de vreo alta disciplina). Ea este o stiintafundamentala pentru alte stiinte. Aceasta tensiune apare mereu in Scoala de la Chicago,este o particularitate ce vine dintr-o traditie de definre a stiintei (are un obiect propriu sipropune o pespectiva de studiu al realitatii.). Scoala de la Chicago a circumscris caperspectiva perspectiva ecologica asupra orasului. Tensiunile Scolii de la Chicago seobserva si in ambiguitatea conceptiei lui Robert Park. Park oscileaza in modul in careintelege comunitatea.

Concepte fundamentale ale ecologiei:

Perspectiva teoretica ecologica considera ca viul are caracter de sistem sisistemele se deosebesc intre ele prin marime si complexitate. Sistemul viu prezinta oarhitectura in trepte a lumii, si anume:a) nivelul fizico-chimicb) nivelul biologicc) nivelul social

La baza acestei ierarhii a viului se afla organismul individual, care este format dinniveluri inter-organismice. Dincolo de organismul individual avem nivelulsupraorganismic - adica forme de integrare a mai multor organisme individuale.Organismele care au trasaturi comune formeaza o comunitate. Populatiile pot ficonsiderate comunitati de indivizi conspecifici.

Mediul este inteles ca si spatiu. Exista o ierarhie spatiala a nivelurilor supra-organismice, avem populatii care se distribuie in mediu. Un prim nivel este biocenozacare reprezinta comunitati de populatii. Un alt nivel spatial este dat de ecosisteme,compuse din comunitati din biocenoza si biotop (sectoare restranse ale crustei terestre).Ecosistemul reprezinta deci o comunitate intr-un segment al crustei terestre. Cel maimare nivel este biosfera, ansamblul lumii vii, totalitatea conditiilor de viata existente peplaneta.

13


14/28

Ecologia umana se ocupa de adaptarea comunitatilor de populatii umane la unmediu. Orasul reprezinta echivalentul biotopului. Sociologia nu lucreaza insa dupaarhitectura prezentata de biologie (gen, specie, subspecie). Logica ecologiei ramane insfera teoretica.

Ambiguitatea apare atunci cand Park incearca sa defineasca comunitatile umane

in registrul biologic. Park a fost influentat de Simmel, Compte, Spencer, Durkheim (celmai mult) si Charles Darwin. Robert Park a preluat de la Durkheim mai ales perspectivametodologica, respectiv un fel de pozitivism. Faptul social nu poate fi explicat decatprintr-un fapt social. Park a preluat modalitatea in care Durkheim a circumscris naturaumana, relatia dintre individ si societate (natura umana nu e sociala, e egoista). Avemstabilitate sociala pentru ca individul se subordoneaza autoritatii morale a societetii.Apare aici problema raportului dintre libertatea individuala si controlul social. Durkheimspune ca societatea moderna erodeaza constrangerile morale traditionale si le inlocuieste.Analog, Park defineste un fel de natura egoista si nesociala a omului, care trebuiecontrolat in permanenta de catre societate spre binele lui propriu, dar mai ales spre binelecelorlati. Apare o atitudine dihotomica fata de controlul social si la Durkheim si la Park.

Atat Durkheim cat si reprezentantii S.C deplang decaderea morala si spun cadezorganizarea sociala este plata pe care omenirea trebuie sa o plateasca pentru progresulsocial.

Pentru Durkheim si reprezentantii Scolii de la Chicago, dezordinea sociala esteun element necesar in procesul de tranzatitie de la societatea premoderna la cea moderna.In acest context, mediul urban capata o importanta majora pentru ca el contribuie lacresterea densitatii morale, creste numarul si intensitatea relatiilor interindividuale. Existasi ratiuni practice, avem de-a face cu o societate bulversata de primul razboi mondial.Aceste enunturi teoretice subliniaza nevoia de stabilitate.

Urbanizarea slabeste coeziunea sociala, normele, valorile traditionale incep sadevina mai putin importante. Acum se schimba reprerele, se interevede un alt fel de

societate. Inainte de a fi capitalism avem reprezentare a ceea ce va fi. Mediul urbandescatuseaza potentialul libertatii ai autorealizarii individuale. Intre ordinea morala siordinea sociala exista o relatie nemijlocita. Ordinea sociala si natura umana se afla inopozitie, de aici rezulta ca orice forma de organizare umana trebuie trebuie sa exprime cunecesitate acest antagonism; ceea ce inseamna ca strucura orasului isi are temelia innatura umana si este expresia acestei naturii. Prin urmare, structura orasului exprima sicorespunde naturii umane, dra si normativitatii sociale. Structurile fizice si simbolice aleunui oras reflecta relatia dintre libertatea individului si instantele constrangatoare.

Scoala de la Chicago analizeaza care sunt temeiurile socialitatii si alesociabilitatii. Sociabilitatea este expresia naturii umane.Omul nu este doar o fiintasociala ci si una biologica, care respecta principiile de functionare ale lumii vii.orice omva incerca sa ramana viu cat mai mult timp. Principiul supravietuirii presupune ca fiecareom va face totul pentru a supravietui, chiar daca asta inseamna sa incalce anumite reguli.Datorita naturii umane careia ii este inerenta dorinta de a supravietui, relatiile dintreindivizi sunt utilitarist-pragmatice. Indiviizi sunt valorizati prioritar in raport cucolectivitatea. Acest nivel al realitatii sociale este definit de Park ca fiind comunitatea,nivelul biotic, biologic al existentei sociale (in care prevaleaza principiul supravietuiriiindivizilor sau a grupurilor). Conditionarea biologica se manifesta la nivelul biotic numitcomunitate. Deci, comunitatea umana este o comunitate ecologica - pentru a putea

14


15/28

explica astfel ca procesele de adaptare ale unei comunitati umane la mediu suntechivalente cu cele ale unei comunitati animale.

Socialitatea inseamna sa cooperezi cu altii, ceea ce presupune consens siinstituirea unui scop comun. In acest context, in raport cu individul primeaza actiuneacolectiva conditionata de o constiinta colectiva. Colectivitatea este acum valorizata

prioritar in raport cu individul. Acest nivel este numit de Parksocietate. Darsubordonarea individului fata de societate nu se poate realiza decat daca individulvalorizeaza prioritar intregul, nu interesele personale. La nivel de societate intereseleasociative primeaza in fata intereselor individuale, iar asocierea trebuie invatata.Invatarea asocierii nu este data biologic ci este invatata socio-cultural. Ambiguitateaconceptiei despre oras depinde de cantonarea intereselor fie in domeniul biologicului, fiein domeniul culturii.

Curs 7

18.11.2008

ECOLOGIE UMANA (II)

Comunitatea = unitatea de referinta a analizei, nivelul biotic al existentei sociale.Mediul = ansamblul fortelor fizice si biologice ce influenteaza o unitate vitala sau unsistem viu.Von Uexkull biolog, identifica mediul cu habitat/ambient- in acest mediu se formeaza cercuri functionale : in psihologia animal, se numescpreajmaFactori de mediu factori abiotici/fizici

- factori biotic tin de sistemele vii; acesti factori elibereaza energiiEco-sistem = biocenoza + biotopeMecanisme de adaptare:

Charles Darwin se preia conceptia sa evolutionista; prezinta viul/viata sub forma uneiretele (web of life) interdependenta a tot ceea ce este viu; prin intermediul unei retelebiologice toate fiintele sunt legate intre ele prin simbioza- aceasta retea functioneaza optim atunci cand toate fiintele au sanse sa supravietuiasca(biotopul trebuie sa fie intr-o stare de echilibru); in natura aceasta se intampla in modnatural, pe baza instinctelor- lupta pentru supravietuire, la Darwin, este o competitie intre specii pentru resurse

- competita pentru spatiu (teritoriu), nise ecologice

- spatiu vital asigura supravietuirea si reproducerea- competitia pentru resurse nu conditioneaza doar supravietuirea si reproducerea cireglementeaza si reproducerea speciilor intr-un biotope- the fittest survives = selectie naturala- logica lui Darwin a fost combinata cu conceptia lui Durkheim despre comunitate sisocietate Toate comunitatile umane sunt vazute ca si comunitati biologice.

15


16/28

- daca comunitatea umana este o comunitate biologica, ecologia poate fi analizata dinperspectiva biologica, respectiv ecologica legitatile regnului biologic se aplica si incadrul comunitatilor umane- competita pentru supravietuire si reproducere este o caracteristica a societatiiumaneexplicarea comunitatii umane poate recurge la argumentele legitatii naturale

- diviziunea sociala a muncii - explica de ce apar diferente in cadrul aceleiasi specii- aceasta competitie naturala din biologie genereaza diferentiere functionala- comunitatile umane se diferentiaza intern/extern din punctul de vedere al activitatilor(diviziune sociala a muncii)- comunitatile umane sunt intotdeauna deopotriva unitati functionale si teritorialeOrasul = unitate teritoriala si unitate functionalaComunitatea poate fi analizata ecologic deoarece: diferentierea functionala (adancimea diviziunii sociale a muncii) se datoreaza inviziunea lui Park cresterii volumului populatiei (cresterea densitatii materiale D) extinderea sistemului de transport si comunicatii (factor de mobilitate fizico-geografica) influenteaza mobilitatea sociala are repercursiuni asupra stratificarii sociale

- toate aceste elemente genereaza o adancire din ce in ce mai mare a diviziunii sociale amuncii iar consecinta acestei dezvoltari este cresterea gradului de interdependenta dintreaceste specializari- cresterea densitatii morale solidaritate organica (Durkheim)- oamenii pot schimba/modifica mediul in care traiesc- se poate studia adaptarea comunitatii la un mediu observand cum spatiul este divizat invederea competitiei (pentru anumite activitati); localizarea activitatilor in spatiuLupta pentru supravietuire = competitie in cooperare castiga cel mai bine adaptat

- in domeniul economic dominatie = reprezinta efectele pe care le produce o anumitaspecie asupra altor specii- pentru ecologia umana, economicul are functia de dominatie trebuie sa urmarim cum

are loc competitia: amplasamente pentru activitati economice accesibile in cadrulcomunitatii = amplasamente- competitie pentru zonele centrale; presiune competitionala pe zona creste valoareaterenurilor in acea zona; proprietate publica/privata, terenuri, inchiriere (strategiiimobiliare)

Curs 825.11.2008

Ecologie urbana

Park considera ca spatiul functioneaza simbiotic si ca exista o competitiecontinua a societatii umane. Pentru el, competitia este conceptualizata ca o forma deinteractiune fara contact social, sau, cu alte cuvinte, o interactiune care nu presupuneconstiinta sau comunicare prin simboluri. In acest fel, Park, goleste conceptul decompetitie de orice semnificatie sociala si astfel il poate generaliza cu usurinta de ladomeniul ecologiei la cel al sociologiei.

16


17/28

Biotic-persoanele intra in competitie (concurenta economica).Ordine morala comunitati umane care coopereaza.

Park este de parere ca este nevoie de o suprastructura culturalapentru a permitepastrarea unui echilibru in diferitele nise pentru ca acestea sa nu se distruga.

Wirth aduce o critica lui Park spunand ca nuputem sa ne limitam la spatiu urban ca fiind un spatiu delimitat strict de anumite granite,ci trebuie sa cercetam modul de viata urban (urbanism)Urbanismul reprezinta modul de viata urban.Urbanizarea se refera la : - extinderea demografica a orasului (definitie tehnicista)

- extinderea modului de viata urbana (definitia luiWirth).

Conform lui Wirth spatiul urban inseamna: - numarul mare de oameni ceea ceinseamna segregare etnica;

- densitate mare de oameni, ceea ce duce

la relatii de afectiune superficiale si la o libertate individuala mai mare.- eterogenitate mare de oameni- Indiviziisunt diversi, acestia nu sunt loiali unui singur grup pentru ca sunt membri mai multorgrupuri.

Wirth considera ca in oras se creeaza comunitati bazate pe relatii de excluziune.El afirma ca trebuie sa ne uitam la spatiul urban :

a) ca la o structura fizica, determinata spatial si temporal;

b) ca la un sistem de organizare sociala;

c) ca la un sistem de atitudini si idei.

Modelul cercurilor concentrice a fost elaborat de W. E. Burgess, inand seamade condiiile oraului Chicago. Autorul consider c se pot stabili o serie de zoneconcentrice, fiecare zon caracterizndu-se printr-un mod particular de utilizare aterenului, prin anumiti oameni si stiluri de viata distincte.

Dup 1930, ali sociologi au examinat procesele creterii urbane i au propusmodele noi sau modificate. Astfel, Homer Hoyt (1939) a elaborat modelul sectorial, dupcare oraul mare este constituit din sectoare, nu din cercuri concentrice, iar Harris iUllman (1945) au construit modelul nucleelor multiple, dup care un oras mare nu are unsingur centru, ci mai multe, fiecare avnd trsturi specifice.

Modelul lui Burgess nu e corect din punct de vedere empiric, deoarece, asa dupacum spune Hoyt, acesta nu a tinut seama de existenta transportului public.

Curs 9

2.12.2009

ORASUL- perspectiv cultural

17


18/28

La sfrsitul secolului al XIX lea, inceputul secolului alXX-lea, conceptia erapozitiv asupra ruralului. Orasele erau considerate locuri pline de vicii, cu oameni egoisti,anonimi. Groaza fat de oras se poate explica partial prin teama claselor dominante (ce amai rmas din aristrocratie si burghezie) fat de proletariatul care se concentra n mediulurban. Proletariatul era considerat o fort distructiv, proletariatul si orasul erau

considerate o amenintare la adresa ordinii sociale. n vremea aceea vizionarii, urbanistii,au ncercat s ofere conditiile care s permit reconstituirea vechilor legturi morale alesociettilor rurale. Un exemplu este dat de orasele grdin care ncercau s recreezehabitatul natural al lumii rurale, oferind conditiile de a reveni la legturile comunitarerurale. Scopul a astfel de proiecte a fost s ofere conditiile care s permit reintegrareaindivizilor n societate. ,,Orasele grdin,, sunt ns forme de segregare, formeaz unittin mod artificial, urmrind un anumit scop.

Apar discutii n legtur cu orasul analizat din perspectiv cultural. Simmel punen legtur direct calitatea vietii spirituale cu mrimea unui oras. El nuanteaz conceptiac orasul e sediul viciilor. El spune c orasul este sediul sanselor pe care le ofer (nuinsist asupra testului de la seminar).

Foloseste o metodologie de sorginte neokantian. Kant a subliniat c oricecunoastere este un proces care presupune un subiect si un obiect al cunoasterii. Kant asubliniat rolul activ al subiectului cunoasterii in procesul cunoasterii. Orice cunoastereeste si o constructie a subiectului cunoscator. Cunoasterea necesit un efort mentalprealabil observatiei nemijlocite. Avem concepte, categorii cu care ne apropiem derealitate si o cunoastem n functie de aceste constructii mentale. Subiectul cunosctorintroduce o anumit ordine n realitate care e haotica. Pentru Simmel aceast ordonare eposibil prin separarea formei de fond (continutul). Fondul actiunilor, interactiunilor sirelatiilor sociale e de competenta psihologiei; n schimb forma prin care se exprim acestcontinut social e de competenta sociologiei; pentru c forma pe care o mbrac continutulactiunilor, relatiilor sociale poate fi observat nemijlocit. Sociologia e considerata o

stiinta social empiric.Simmel spune c sociologia ncepe cu numrul 3. Forma de la care se porneste nsociologie este triada. Relatiile dintre dou entitti nu sunt obiectul sociologiei, sunt decompetent psihologic pentru c nu exist alternativ. Sociologia ncepe de la triadepentru c exist o situatie care necesit o observare mai atent si exist consecinte care nusunt implicate n diad. Din momentul n care analizm triade avem un obiect alsociologiei pentru c cantitatea relatiilor e nsotit de o schimbare a calittii relatiilorsociale. Sociologia poate analiza strategiile care-i fac pe oameni s fie solidari saunesolidari. Analizarea strategiilor de solidarizare/ nesolidarizare ne ajut s ntelegemfenomenele istorice singulare(la stiintele naturii fenomenle se repet, la stiinta spirituluiavem obiecte singulare - Dilthey).

Traditia neokantian delimiteaz obiectul cercetrii prin raportare la valori. nmomentul n care un obiect din realitate are o valoare pentru cercetare, el devine obiectde cercetare. Simmel spune c , chiar dac sociologia nu poate determina motivele uneianumite strategii, poate analiza formele pe care le mbrac o strategie social. Sociologiapoate analiza o varietate foarte mare a unor evenimente istoric singulare. Sociologia estestiinta despre formele interactiunii umane, forme care sunt abstrase din interactiunilelumii reale.

18


19/28

Simmel este unul din reprezentantii sociologiei pure (conceptuale) careelaboreaz un sistem de concepte construite a priori. Sociologia studiaz prin urmareformele interactiunilor umane, nu si continutul acestora. Socilogia este geometriaformelor sociale, este stiinta care analizeaz si explic formele sociale. Formele socialesunt mijloace prin care se exprim actiunile si interactiunile sociale; ele indic si limitele

actiunilor si interactiunilor sociale. Individul trieste n societate si societatea trieste nfiecare individ n parte. Societatea este deopotriv originea dar si negarea individualittii.Viata social, realitatea social se ntemeiaz pe un paradox insolubil. Expansiunea,dezvoltarea social este deopotriv o conditie dar si o provocare la adresa dezvoltriiindividualittii.

Simmel a ncercat s analizeze raportul dintre cantitativ si calitativ n relatiilesociale. Triada e exemplul de nceput al societtii pentru c apare posibilitatea ca unindivid s-i domine pe ceilalti si posibilitatea ca unul s fie pus n minoritate. Seriilesociale ncep de la 3, minim 3 actori trebuie s fie pusi ntr-o situatie pentru c aceasta sfie pus n atentia sociologiei. Salturile de la 2 actori la 3 nu sunt doar cantitative ci sicalitative. Un alt salt calitativ apare cnd se face trecerea de la grupuri mici la grupuri

mari (dificultate cantitativ de definire a grupului mic/mare). De ce apar diferentele denatur calitativ la forme sociale mai mare de 3. Triada este o form de agregare. Lanivelul unor agregate sociale mari apar, se manifest anumite fenomene sociale care nuapar n agregate sociale mici. Diferentele calitative ntre grupurile mici si mari suntevidente. n grupurile mici unitatea, coeziunea este dat de obiceiuri, traditii, interactiuniface to face, exist un control social mare. La grupurile mari coeziunea nu poate fiasigurat prin control social ci prin manifestarea dreptului. Relatiile persoanelor devin dince n ce mai putin numeroase si intense raportate la totalul relatiilor pe care individul leare ntr-un grup mare.

n grupurile mari exist relatii anonime, depersonalizate. n grupurile miciapartenenta ti este prescris si controlul social nu te lsa s te eliberezi. n societatea

moderna individul nu apartine unui singur cerc social ci poate opta pentru incluziunea ncercuri sociale diverse. n societatea modern exist o expansiune a liberttii individualecare merge mna n mn cu o asumare mai mare a responsabilitatilor formelor deinteractiune pe care le accept individul.

Odat cu mrirea numrului cercurilor sociale la care poate apartine un individ,nu creste doar libertatea, ci se modific si dimensiunile identitatii individuale. Individulrisc s se piard n masa celorlati, el risc s-si piard identitatea. Confruntati cu unasemenea risc, indivizii reactioneaz exacerband elemente ale propriei lor identitti.Aceat exagerare se refer n primul rnd la o ntrire foarte mare a constiintei de sine, astimei de sine. Constiinta de sine puternic accentueaz identitatea individului n relatiilecu ceilalti.

Simmel vorbeste de raportul dintre dimensiunea social si calitatea interactiunilorpe fondul consecintelor modernittii asupra vietii sociale. Modernitatea este marcata de 2procese. Ea e legat de diversificarea diviziunii sociale a muncii din care Simmel derivconsecinte sociale ale economiei financiare. El analizeaza cum valoarea afecteazcalitatea relatiilor, interactiunilor sociale. Diviziunea social a muncii produce 3 tipuride consecinte asupra formelor de interactiune uman:

a. Fragmenteaz si segmenteaz viata social.Incluziunea social ntr-o societateslab diferentiat functional se realizeaz ntr-un cerc social. ntr-o societate

19


20/28

diferetiata functional apare posibilitatea ca individul s apartin unor cercurisociale diferite.

b. Potentarea constiintei de sine prin ordinul de mrime. ntr-o societate diferentiatfunctional fiecare individ e expus clip de clip unei multimi de stimuli, situatii siimpresii, singura sa certitudine, n acest mediu fluid, e personalitatea proprie

(apare egoismul si individualismul).c. nstinarea individului fat de civilizatia creat de el si de ceilalti. nstrinareaeste o consecint inevitabil a modernizrii. Diviziunea muncii separ creatorulde creatia lui. Acest proces se termin prin reificarea ntregii creatii umane. Apareiluzia c avem de-a face cu o lume obiectiv, desprins de creativitatea uman.Aceste consecinte sunt amplificate de economia financiar, de bani. Avantajul

banilor este c sunt impersonali. Banii sunt un mijloc universal de schimb, eiintermediaz schimbul de mrfuri. Ei niveleaz si reduc diferentele calitative la difentecantitative. Orice calitate este tranformat n pur cantitate cu ajutorul banilor. Pericolulsocial este dat de propriettile banilor de a nivela calittile, de a transformacaracteristicile calitative n cantitti. De aceea, banii reprezint izvorul liberttii si

independentei individuluale, permitnd o incluziune n cercuri sociale pn la nivelglobal si o exprimare liber a optiunilor individuale.Banii se opun individului de parc ar exista n mod obiectiv. Banii sunt expresia

rationalittii si rationalizrii lumii moderne. Aceast economie financiar are de aceearepercursiuni si asupra modului n care ne raportm la lume. Se tranform calitateaoamenilor n cantitti, maximizm profiturile sociale n interactiunea cu altii.Maximizm profiturile sociale, deoarece n orasele mari oamenii au o excesiv luciditatesi foarte mult calm, exist oameni mai reci, mai distanti, mai precauti n metropol.

Mrimea unui oras conteaz n analiz. Alege metropola pentru c acolo suntvizibile consecintele modernittii. Individualitatea, nstrinarea sunt mai evidente pemsur ce creste o localitate. Pentru a contracara efectele societtii moderne, individul

dezvolt strategii de supravietuire, el contracareaz anonimizarea si atomizarea societtiiprin exagerarea unor efecte personale (extravaganta). Metropolitanul are un comportamenartificial(totul e premeditat, nu e nimic spontan), alege contextele n care-si prezintpersonalitatea. Situatiile n care se afl orseanul se schimb foarte repede si pentru asupravietui acestui flux de stimuli apare o selectivitate la individ si apare blazarea(mecanism de aprare n situatiile de bombardament constant de stimuli). Apare odevalorizare a situatiilor si a altor oameni si apar simpatii si antipatii spontane=mecanisme de aprare n fata indiferentei celorlati. Complexitatea face ca viata n mediulurban s cuprind relatii impersonale si elemente imprevizibile.

Curs10

9.12.2008

Paradigma sistemic

20


21/28

Dupa al doilea razboi mondial se schimb perspectiva orasului. Inainte orasul eraconsiderat o entitate culturala, un sistem ecologic, acum el este considerat o entitatesocio-spatiala.1967- Rex I., Marc R.

,,Race, Community and Conflict,,

- miscri care si caut un suport teoretic(miscri critice, de nnoire);- renasterea marxismului- aparitia neomarxismului- relansarea a abordrilor de sociologie urban (Race, Community and Conflict)- rezultatele unei cercetri despre conditiile de locuit si relatiile rasiale din cartierul unui oras

Cadru de referint: amalgam ntre: - modelul ecologic (Burgess) zona de tranzitie- Weber actiunea rational(sens subiectiv atasat)

structuri sociale---------------spatiustructurile socialestructuri rasialespatiu segregare

=>reconectarea sociologiei urbane la mainstream-ul socilogic din acea vreme : scoala criticde la Frankfurt- Habermas si Franta, Italia, Anglia-neomarxism,

Ideea preluat de Burges si scoal de la Chicago:De-a lungul dezvoltrii sale, orasul s-a divizat n comunitti, care la rndul lor prezintcaracteristici de segregare n naumite zone din oras, n care triesc anumite tipuri delocuitori- subcultur

Segragarea poate fi pus n evident cu ajutorul mecanismelor de proprietateGrupuri segregate :

a) clasa mijlocie superioar:-proprietatea unor case relativ mari-apropiate de centru-centru dominat de comert si cultur-distant mare de site-uri de uzin

b) clasa muncitoare:-chirie,-set de experiente comune(experienta mizeriei economice n raport cu

alte categorii sociale)- costiint colectiv puternic conturatc) clasa mijlocie de jos :

- case cu chirie- tinde s imite stilul de viat burghez al proprietarilor imobiliari

filtrarea: descendet si ascendentmiscarea dinspre zonele centrale spre periferie

- zona central zon de comert- imitatia dorinta de a imita un anumit stil de viat

- categorii: prefessionals, cpitani industriali, oameni de afaceri; clasa mijlocie dejos(dar n zone ceva mai jos calitativ)- clasa muncitoare: suburbii slab dotate- locuinte sociale, suburbii publice- salturi ale populatiei dintr-o zon a orasului n alta- zona de tranzitie zon abandonat de proprietari, cldirile nu au valoare, doar terenul- apare degradare- apare o folosire comercial a acestora, subnchiriere (migrantii careaccept conditii proaste si foarte proaste de locuire)- zona de tranzitie- zona crepuscular

21


22/28

- datorit competitiei pentru spatii de locuire- presiune asupra suburbiilor care sunt greude obtinut, iar accesul n locuinte de un anumit tip n suburbii este inegal distribuit ntr-opopulatie, sanse- interes sociologic: modul n care sunt accesate resursele arat sansele indivizilor- accesul la o locuint contine n sine un potetial conflict ntre persoanele care doresc s

ajung acolo- accesibilitate si conflict nou accent pe sociologia urban

Concluzii:

Clasa mijlocie de ras alb are deschis optiunea de proprietate n suburbii.Clasa muncitoare de ras alb locuinte cu chirie n suburbii (nchirierea locuintelor se

face prin intermediul autorittilor locale)Restul populatiei calea barat spre proprietatea imobiliar sau chiar nchirierea printr-o

tactic administrativ- nghesuit ntr-o zona de tranzitie.Valuri de migranti :

Primul val caut locuinte prin nchiriere de la proprietarii privati. Cei care dispun ct dect de resurse prefer s cumpere o proprietate imobiliar, chiar si degradat; vnzarea nu serealizeaz ntr-un cadru legal neaprat- cmtari- subnchiriere- deprecierea locuintelor-prsirea zonelor.Ex: spatiile din jurul grilorAceast stare de fapt criticat de reprezentantii liberali si de cei conservatori.

Curs 11

16.12.2008

Sociologia anilor 70- Critica scolii de la Chicago si revenirea la Marx siSimmel

3 mari autori care constituie sociologia marxista a anilor 70: Harvey, Costelles,Lefevre- refundamentarea intregii sociologii.

Harvey este cel mai influnet marxist in epoca contemporana. Are aceste explicatiiin care reformuleaza textele lui Marx si Simmel. Porneste de la faptul ca timpul si spatiulabsolut sunt reprezentari care au aparut odata cu modernitatea.

Timpul absolut- timp egal cu sine insusi.Spatiul absolut- tot ceea ce este egal intr-un punct al sau este egal intr-un alt

punct. Spatiul spre deosebire de timp este reversibil. Acest tip de imaginar al spatiului sitimpului este specific capitalismului si nu poate fi separat de bani. Porneste de la ideea luiMarx de bani. Singurul lucru care conteaza este posesia de bani. Banii nu sunt decat altbun care exista printre bunuri. Banii sunt acum decuplati de valoarea lor in aur, audevenit un bun fictiv. Parsons reia aceasta idee si afirma ca banii nu sunt decat unsimbol, apoi Habermas si Luchman- mediu de schimb generalizat simbolic. De la Marx,

22


23/28


24/28

- de piata- de redistributie

In viziunea anilor 70, spatiul urban e un spatiu redistributiv, capitalul subinvesteste inreproductia fortei de munca iar orasul in redistributie creaza locuri in care forta de muncase poate reproduce.

Curs 12

06.01.2009

Spatiul a devenit o marfa ,ceea ce inseamna ca el e tranzactioneaza, intra incircuitul schimburilor. Deci problematica spatiilor din mediul urban trebuie privita si dinperspective politica si economica.

Spatial, pentru a putea functiona ca si marfa trebuie produs. Productia se spatiutrebuie inteleasa in mod similar procesului de productie al orcarei marfi. Astfel s-a facutsimtita prezenta marxismului in sociologia urbana.

Viziunii de politica economica in sociologia urbana ii urmeaza faptul ca orasul ainceput sa fie privit diferit (ecologii vedeau orasul ca fiind natural). Naturaletea,perspective asupra orasului a fost schimbata cu perspective in care orasul este un loc incare se produce ceva. Orasul este o reflectare a societatii in care se produce, este oamprenta a acestor procese.

Henry Levebvre : in capitalism, totul este o marfa si spatial urban e una. Productiade spatiu urban e o forma de dominatie de clasa. Teoria marxista occidentala a incercatsa-si largeasca orizontul theoretic definit de Marx astfel incat miscarea centrala

revolutionara sa poata include noile miscari sociale aparute intre timp.Miscarile radicale( ecologista pentru emanciparea negrilor) trebuiau incluse in

miscarea marxista revolutionara.A reaparut in discutie problematica urbana si in marxism. Reconsiderarea

marxismului pe filiera urbana a urmat doi pasi:1.critica a teoriilor urbane, urbanistice si a practicilor urbanistice etichetand aceste

teorii si practicile ca fiind ideologii.2. depasirea etapei 1 prin elaborarea unei teorii despre urban si despre urbanism

fara conotatii ideologice. Fara ca teoriile sa mai reprezinte interesele unei anumite clase.Problema a fost in primul rand ca nu se stie ce se intelege prin ideologie, cum se

defineste ideologia. Ideologia are mai multe intelesuri: legitimarea unei pozitii de clasa

dominante. Atunci cei care cred ca totul in plan urban e ideologie au dreptate pentru catotul ar reflecta interesele burgheziei.Se face distinctia intere ideologii teoretice sipraxisulstintific. Diferenta dintre

ideologie si stiinta e greu de analizat.S-a crezut ca marxismul poate exista daca se critica onest propriile argumente. Se

eticheteaza totul ce este anterior ca fiind ideologie. Depasirea fazei aceasta se face prinelaborarea unei teorii dezideologizate. Marxismul occidental a incercat sa se reformezedescutand si osciland intre doua variante ale conceptiei lui Marx :

24


25/28

-cea determinista. Exista trei legitati =>cunoasterea lor => tehnologie, ingineriesociala;

-cea umanistica;A doua varianta sublineaza neajunsurile, restrictiile ( asupra dezvoltarii

armonioase a omului ) generate de societatea urbanizata. Se pleda pentru umanizarea

oraselor ( user friendly). Ele nu mai trebuiau sa fie construite conform ideilor burgheziei.Varianta determinista avea o atitudine sceptica fata de umanismul socialist. Princalitatea vietii se demonstra suprematia socialismului. Problema a fost persistentaconflictelor si a antagonismelor si a fost explicata prin persistenta unui proces deproductie nereformat. Directia umanista a incercat sa orienteze intreaga miscarerevolutionara spre calitatea vietii (trebuia imbunatatita calitatea vietii). Directiadeterminista a incercat sa atraga miscarile radicale in miscarea muncitoreasca existenta.Aceste prapastii dintre umanismul si determinismul socialist pot fi intelese prin luptapentru influenta in cadrul miscarilor marxiste (atat in cadrul celei atat in cadrul celeioccidentalecat si intre cele occidentalesi cele din tarile socialiste)

Henry Levelevre a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai acestei

perioade de efervescenta a miscarilor din anii respective (60-70). El defineste ideologiadestul de interesant. Orice sistem teoretic care seduce, cucereste oamenii prin ceea ceafirma astfel incat acestia sa accepte neconditionat relatiile sociale existente, esteideologie. Tot ceea ce perverteste mintile e ideologie. Orice reprezentare care contribuiela reproductia relatilor sociale existente este ideologie. Prin urmare, ideologia poate fiseparate de praxis. Ideologiile sunt seducatoare , atractive pentru ca ele sunt de fapt nisteteorii sociale generale ( descriu si explica societatea in ansamblui ei). Eficienta lor sebazeaza pe faptul ca sustin cu argumente teoretice in mod practic interesele particulare declasa. Aceasta justificare teoretica a practicilor se realizeaza prin aceea ca adevarateleinterese ale clasei dominante sunt mascate prin indiguirea miscarilor politice (ele suntcanalizate in orice parte numai spre originea dominatiei nu). Atat timp cat ideologiile au

opturat miscarile politice orientate spre radacinile dominatiei au avut success. Marxismulnu este o ideologie pentru ca el vizeaza exact originile dominatiei. Marxismul esteneideologic fiind revolutionar, el permite intotdeauna actiuni practice de reforma, deschimbare radicala a societatii.

El a incercat sa separe ideologia de stiinta prin:- renuntarea la a face diferenta intre ideologie si stiinta. Discutia este dominate deteorie.- are fie urmari practice revolutionare(marxismul).- fie sunt teorii sociale care asigura consensul social.

Toate teoriile ne-marxiste sunt teorii ale consensului, sunt doar ideologii aleburgheziei. Teoria marxista are urmari practic-revolutionare. Marxismul este o teoriepolitica a practicii socialiste. Eficienta unei actiuni sociale de schimbare depinde degradul de informare (stiintifica) al actorilor care le intreprind. El ajunge sa vorbeascadespre problema urbana in termini ideologiei. Spatial este o marfa, are valoare deintrebuintare, accesul la aceasta marfa depinde de pozitia sociala a actorilor.

25


26/28

Curs 13

13.01. 2009

Chestiunea urbana- H. Lefebvre

Lefebvre se incadreaza in reformatorii marxismului pe linie umanista.Teoria in care se incadreaza conceptia lui este o teorie care are consecinte pentru

practica revolutionara. Teoria lui Lefebvre este o teorie politica a practicii socialiste. Casa fie eficienta teoria trebuie sa fie informata, pentru a actiona se pune accentul peinformatie.

Lefebvre este considerat a fi promotorul unei conceptii utopice despre actiuneapractica a indivizilor.

Elaborarea unui set de idei despre urbanism, care aveau menirea sa fundamentezeactiuni radicale impotriva intruziuniicapitalismului in viata cotidiana a indivizilor.

Practica de urbanizare si implicit criticand praxisul din aceasta vreme, critica siteoriile din spatele practicii.

Teoriile concep spatiu ca fiind un obiect pur stiintificConsecinta acestui principiu in practica este asumarea de amenajarea teritoriului

ca si practici pur stiintifice, matematice.Aceasta practica este mai degraba o teorie tehnocratica care propune ca spatiul

este derivat din definitia spatiului, iar urbanizarea este conceputa ca fiind prin excelentainterventie tehnica.

Practica de urbanizare si amenajarea teritoriului este aplicarea logicii stiintifice.Lefebvre reproseaza conceptiei teoretice si practici lor faptul ca aceste practici

trec cu vederea peste caracterul eminamente politic al spatiului. Politicile sunt elementerationalitate intr-un demers pe care acestia il considera stational.

Politica este un element irational care actioneaza din exterior si se supra impunesistemelor spatiale. Este un factor esential in configurarea si conservare in procesul dejuxtapunere ( admiterea ideii ca in spatiu elementele au un loc al lor, sunt ordonate intr-

un anumit fel) Prin urmare varianta tehnocratica de urbanizare este considerata deLefebvre ca o ideologie. (tot ce s-a facut pana la el ideologie)Ideologie orice enunt care are putere de seductie, care ii face pe oameni sa

accepte. Pentru proiecte cu finantari de la UE tot ceea ce poate convinge oamenii sa facaceva e ideologie.

Teoria si practica aferenta ei sunt conservatoare. Lefebvre spune ca asemeneateoriei si practica reuseste sa fie seducatoare fiindca depolitizeaza problematica urbana.

26


27/28


28/28

Lefebvre ne atrage atentia sa nu confundam aceasta constructie teoretica cusubiectul urban. Obiectul real difera de obiectul construit teoretic. Lefebvre spune sa nuconfundam teoria productiei de spatiu cu orasul. La nivel teoretic rezolvarea palpabila aacestei revolutie urbane este constituirea societatii urbanizate.

Societatea urbana ajunge sa stearga aproape total diferentele intre rural si urban.

Obiectul empiric al unei societati in reprezinta orasul. Ca sa analizam orasul ca sirealitate empirica avem nevoie de conceptie, spatiu, viata cotidiana si concepte dereproductie al relatiilor capitaliste. Cu aceste elemente Lefebvre incearca sa diferentiezeorasul. Pentru Lefebvre orasul este contextul spatial global in care relatiile de productiecapitaliste sunt reproduse la nivelul experientei cotidiene a indivizilor, a omului ingeneral. Experienta spatiala cotidiana a omului a fost cucerita(colonizata) de capital siintreaga experienta este subordonata logicii capitalismului. In acest fel spatiul capitalizantisi lasa amprenta asupra tuturor relatiilor sociale si prin intermediul relatiilor socialecapitalul isi impune logica si la nivel cotidian a indivizilor.

In viata noastra cotidiana actionam pe baza logicii capitaliste. Sistemul este atatde puternic, incat isi impune logica si in viata de zi cu zi.

Concluzia:

Orasele, arhitectura lor, simbolizeaza relatii capitaliste. La ora actuala timpul libereste la fel de comercializat ca si munca. Logica capitolului a devenit logica utilizariispatiului deci si logica vietii cotidiene.

Lefebvre spune ca cei care controleaza productia de spatiu sunt tot cei carecontroleaza si productia dar si relatiile sociale

Diagnosticul pe care il da Lefebvre este unul optimist. Exista si elemente pozitivecare deriva din aceasta revolutie urbana, ea a rezolvat o serie de probleme a societatii

capitaliste.Are loc o fragmentare si atomizare a populatiei. Aceasta bulversare amecanismelor care genereaza solidaritate sociala.

Orasele au fost considerate ca fiind centrul vietii sociale.Daca datorita revolutiei urbane se modifica spatiul de tip urban, orasele si avem

civilizatie urbana peste tot, apar probleme administrative si politice, raman cu o problemadominanta politica si administrativa.

Lefebvre presupune ca are loc diminuarea, hegemonia in societate.Productia capitalista de spatiu urban se va concentra in anumite localitati, acolo se

arata conditii favorabile.

Curs Urbana

Documents

Transcript of Curs Urbana