Ecomarketing - Mirela Stoian - capitolul6

8/8/2019 Ecomarketing - Mirela Stoian - capitolul6

1/19

CONSUMUL DURABIL

Conceptul de consum durabil s-a format n strnsa legatura cu

evolutiile economice si ecologice. Dezvoltarea economica a statelor lumii

nu mai poate fi separata de consecintele activitatii umane asupra mediului.

La Conferinta ONU privind Mediul din anul 1972 s-a conturat conceptul de

dezvoltare durabila, definit mai trziu, odata cu formarea Comisiei

Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (1985). Dezvoltarea durabila este

definita ca acel tip de dezvoltare care ndeplineste necesitatile prezentului,

fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface

necesitatile lor 1. n deceniul 9 al secolului XX, dezvoltarea durabila a

reprezentat o preocupare majora a comunitatii internationale. n acest

context, se ridica, nsa, si problema consumului durabil.

Consumul durabil nu implica n mod necesar o renuntare la

cantitate, ci mai degraba o schimbare a comportamentului consumatorului,

chiar daca, n anumite cazuri, volumul absolut al consumului este

primordial.

Tipurile de productie si de consum non durabile sunt principalelecauze ale degradarii mediului. Ele agraveaza att saracia, ct si inegalitatile

sociale. n Programul de Actiune 21, tarile dezvoltate s-au angajat sa ia

initiativa pentru a transpune n practica tipurile de consum durabil,

favoriznd utilizarea optimala a resurselor si reducerea productiei de

deseuri.

1 Raportul Brundtland, ONU, 1985.

6


2/19

Ecomarketing

Nu doar productia agricola si industriala reprezinta cauze ale

degradarii mediului, ci si consumul, sau, mai bine spus, modul de consum.

n Programul Ecologic pentru Europa, care a fost adoptat n anul 1995 de

catre participantii la Conferinta Ministeriala Un mediu pentru Europa

(n scopul operationalizarii pe plan european a Programului de Actiune 21),

se ncuraja evolutia necesara a modurilor de consum si a comportamentelor

individuale, prin eforturi de sensibilizare, reglementari tehnice si masuri

economice.

Chiar daca tarile Uniunii Europene formeaza un spatiu unitar,

reglementat prin politici comune, structura complexa a modurilor lor de

consum, pornind numai de la modelele diferite de consum, si maniera n

care evolueaza, nu sunt uniforme. Indiferent, nsa, de diferente, tarile

membre examineaza prioritatile si strategiile n vederea transpunerii n

practica a unor tipuri de consum durabil n plan national, lund masuri

concrete n acest sens.

Pentru elaborarea si aplicarea politicii privind consumul durabil, este

nevoie de alegerea unor instrumente specifice si proiectarea unor

mecanisme de implementare a acestora. Guvernele tarilor membre ale UE

au adoptat o serie de instrumente politice si sociale.

Instrumentele politice:

restrictii n domeniul proprietatii si utilizarii;

proceduri de transformare a pietelor, tinnd cont de problemele demediu;

reducerea subventiilor n cazul afectarii mediului; fixarea preturilor.


3/19

Consumul durabil

Instrumentele sociale:

etichetarea produselor; programe de educare si informare.n paralel, puterile publice ncearca sa gaseasca mijloacele

corespunzatoare n vederea sustinerii initiativelor locale. Entitatile locale

(orasele) reprezinta puncte de plecare deosebit de eficiente n scopul

realizarii consumului durabil, deoarece:

orasele reprezinta puternice concentrari n materie de productie side consum si, n acelasi timp, sunt principalii responsabili ai

efectelor nocive asupra mediului;

orasele ofera un cadrul institutional pentru actiunile locale,adaptate diversitatii;

orasele sunt aproape de cetateni si de ntreprinderile locale.Initiative

1 Protejarea durabilitatii n plan economic, social si al protectieimediului

A actiona asupra comportamentului consumatorului consti-tuie un

demers important si dificil de realizat, n cadrul unei strategii pe termen lung

avnd drept scop implementarea modurilor de consum durabil, n plan

economic, social si al protectiei mediului. Elaborarea si transpunerea n

practica a unor astfel de politici trebuie sa includa: reducerea efectelor nocive ale consumului asupra mediului; ameliorarea nivelului de trai, inclusiv a sanatatii si securitatii

generatiilor actuale;

asigurarea bunastarii generatiilor viitoare; responsabilizarea si dinamizarea colectivitatilor locale.


4/19

Ecomarketing

Puterile publice, la diferite niveluri decizionale, ar trebui sa utilizeze

instrumente care sa permita incitarea unui numar ct mai mare de persoane

la adoptarea unui mod de viata care sa reduca la minim incidentele globale

asupra resurselor naturale si asupra mediului. Este deosebit de important sa

stim n ce masura putem determina ameliorarile necesare calitatii mediului

prin nlocuirea produselor si serviciilor consumate cu altele, mai eficiente si

mai putin poluante (modul de consum), mai degraba dect reducnd

volumul lor (nivelul de consum). Oferind consumatorilor servicii, mai

curnd dect produse, deseori este posibil sa reducem consumul de resurse.

Consumul redus de materii prime poate fi obtinut, de exemplu, prin

utilizarea unor produse fabricate din materiale reciclabile, cu o durata de

viata mare si avnd utilizari multiple.

2Eforturi n vederea sensibilizarii si cstigarii partenerilorPentru implementarea consumului durabil este necesar un proces de

sensibilizare viznd evolutia graduala a administratiei, la toate nivelurile, a

locuitorilor, a sectorului privat si a mediului de afaceri. Toate interesele ar

trebui sa convearga catre un punct comun consumul durabil ceea ce

impune puternice restrictii viznd gestiunea si derularea procesului. Acest

parteneriat intersectorial este important n procesul de ncurajare a

initiativelor locale, de o maniera eficienta si echitabila. Se impune

ncurajarea comunicarii si schimburilor, ntre toate partile implicate.Puterile publice, la nivel central si local, trebuie sa rezolve

problemele privind coerenta si fiabilitatea informatiilor viznd mediul si sa

permita publicului un acces facil la informatie. Educatia ecologica va ajuta

la sensibilizarea populatiei care, datorita faptului ca este consumatoare de

bunuri si servicii publice si private, va fi foarte exigenta n ceea ce priveste

solutiile de nlocuire, din perspectiva protectiei mediului.


5/19

Consumul durabil

Cunostintele privind mediul pot fi dobndite la scoala, prin

intermediul cursurilor de formare, n colectivitati, la locul de munca etc. Pot

fi concepute programe adaptate prioritatilor si nevoilor locale pentru a

stimula initiativele si eforturile colective n favoarea modurilor de consum

durabil.

Puterile publice, colabornd cu ntreprinderile si cu ONG-urile, ar

trebui sa creeze conditii care sa permita familiilor sa actioneze eficient. La

toate nivelurile, ar trebui sa fie oferita cetatenilor si colectivitatilor, de o

maniera permanenta si siste-matica, posibilitatea de a interveni n scopul

reglarii diferentelor ntre diverse parti si de a nvinge reticentele manifestate

n procesul trecerii de la un consum nondurabil la unul durabil.

Cel mai potrivit mijloc prin care poate fi schimbat comportamentul

este prezentarea avantajelor alternativelor posibile. Aceasta metoda este mai

eficienta dect mesajul transmis ntr-o maniera didactica. De exemplu, se

vorbeste tot mai des despre necesitatea existentei unor pubele diferentiate

pentru diferitele categorii de materiale ce intra n componenta gunoiului

menajer: aluminiu, plastic, sticla etc. n loc sa transmitem acest mesaj de o

maniera didactica, ar trebui evidentiate avantajele pe care le aduce aceasta

alternativa de colectare a gunoiului. Daca ar fi sa ne referim doar la posibili-

tatea reciclarii acestor materiale sau la faptul ca gunoiul menajer, colectat n

pungi diferite dupa tipul de material, nseamna curatenie, lipsa transmiteriiunor boli, lipsa sobolanilor, avem deja imaginata dimensiunea acestei

solutii.

3Integrarea proceselor decizionalen procesul de implementare a cerintelor consumului durabil, prin

transformarea punctelor de vedere traditionale privind consumul, este

nevoie de un cadru decizional integrat (integrarea activitatilor autoritatilor


6/19

Ecomarketing

centrale cu cele locale). Accentul nu se mai pune pe masurile curative, de

exemplu, reducerea poluarii sau remedierea efectelor sale, ci pe masurile de

anticipare si de prevenire. De asemenea, n loc sa gestionam mediul, ar

trebui sa gestionam protectia mediului, pe plan:

individual; colectiv; industrial; urban.

Integrarea modurilor de consum n strategiile de dezvoltare durabila

Dezvoltarea durabila si consumul durabil sunt concepte

interdependente, n sensul ca dezvoltarea durabila nu se poate realiza fara un

consum durabil, iar acesta nu poate fi operational dect ntr-un cadru bine

definit de instrumente si mecanisme specifice dezvoltarii durabile. n scopuleficientizarii si credibilizarii masurilor viznd consumul durabil, toate

politicile puterilor publice, indiferent de nivel, trebuie sa fie compatibile si

sa corespunda cadrului de manifestare a dezvoltarii durabile.

n procesul de elaborare a strategiilor nationale corespun-zatoare

modurilor de consum durabil, se impun masuri de sustinere a initiativelor

locale. Este vorba, n principal, despre:

I. Elaborarea de politici, metode si directive n diferite domenii:

planificarea utilizarii solurilor, decizie care are influente asupralocurilor n care oamenii traiesc, muncesc, efectueaza

cumparaturile si si petrec timpul liber si, n consecinta, modifica

modul de consum, n particular modalitatile de transport;

investitiile publice si reglementarile n domeniul locuintelor,energiei, transportului, gestiunii apei si deseurilor, si alte proiecte

fondate pe principiul durabilitatii;


7/19

Consumul durabil

procedurile de reorganizare si de amenajare a pietelor, tinnd contde criterii de protectie a mediului;

evaluarea impactului dezvoltarii urbane si a planurilor,programelor si proiectelor sectoriale asupra mediului, tin nd cont,

n particular, de capacitatea limitata de suport a zonelor urbane;

servicii municipale durabile; turism, sport si activitati de petrecere a timpului liber durabile; participarea publicului la ncheierea de acorduri de parteneriat.II. Informatiile viznd, n principal, efectele produselor si serviciilor

asupra sanatatii umane si asupra mediului sa fie mai accesibile, mai

complete si mai fiabile.

III. Necesitatea efectuarii unor cercetari asupra comporta-mentului

consumatorilor si a factorilor care l determina.IV. Integrarea notiunilor de consum durabil (ecospatiu, bagaj

ecologic, amprenta ecologica etc.), n sistemul educational.

V. Sprijinirea programelor, difuzate prin presa sau pe alte cai, viznd

aspecte practice ale consumului durabil.

n scopul ncurajarii initiativelor locale n favoarea modurilor de

consum durabil, municipalitatile se pot constitui ntr-un partener activ. Pot fi

abordate, n acest sens, urmatoarele probleme:

repartizarea spatiala a activitatilor urbane n scopul reduceriiconsumului de energie, apa si sol si prevenirea efectelor nocive

asupra mediului, fara a limita actiunile economice;

obiective economice si sociale (de exemplu, crearea de locuri demunca);


8/19

Ecomarketing

campanii de informare n scopul ajutarii tuturor componentilorcolectivitatii n schimbarea modului de viata, tinnd seama de

nevoile specifice (barbati, femei, grupe de vrsta, comunitati

etnice si religioase);

participarea publicului si ncheierea de parteneriate.Pentru a permite si a facilita implementarea consumului durabil, sunt

necesare conditii spatiale, de exemplu, conceptul de spatiu liber, amenajarea

peisajelor, amenajarea urbana, planifi-carea circulatiei si amenajarea

spatiului.

Amenajarea spatiului ar trebui sa vizeze realizarea unei structuri de

habitat perfect adaptata si un cadru de viata agreabil (apropierea locului de

munca de domiciliu, a spatiilor comerciale, a scolilor etc.).

n afara elementelor traditionale considerate (structura urbana, retea,organizarea circulatiei etc.), relatia ntre zonele construite si caracterul

naturii locale, pe de o parte, si incidentele asupra mediului si aspectele

estetice, pe de alta parte, ar trebui sa faca obiectul unei abordari n cadrul

elaborarii schemelor de amenajare teritoriala.

Amenajarea oraselor ar trebui sa permita ameliorarea comunicarii si

schimburilor sociale si facilitarea integrarii functiilor:

comerciale, institutionale si rezidentiale.

Actiunile trebuie concepute astfel nct colectivitatea sa-si poata oferi

(ea nsasi), o gama larga de locuri de munca n ntreprinderi locale, servicii

municipale, scoli, institutii si zone de activitati, realizndu-se astfel:

regruparea (optimala) a zonelor de resedinta si de lucru,respectnd principiul apropierii n spatiu;


9/19

Consumul durabil

ntarirea coeziunii sociale;ntretine rea si conservarea patrimoniului cultural si arhitectural; ameliorarea infrastructurilor (scoli, magazine pentru comert

cotidian) si crearea unor locuri de ntlnire, mai ales pentru

petrecerea timpului liber;

ameliorarea gestiunii circulatiei: de exemplu, limitarea de vitezasi reglementarea circulatiei, dezvoltarea infrastructurii de

transport n comun, reducerea poluarii aerului si zgomotului etc.;

crearea unei retele de culoare verzi, protejarea peisajelornaturale etc.

4 Sustinerea economiei si a ocuparii fortei de munca pe plan localPoliticile de amenajare si politicile economice si sociale trebuie sa

fie coordonate n cursul elaborarii si realizarii planurilor de dezvoltarelocala. Pentru a realiza un consum durabil, ar trebui examinate posibilitatile

de sustinere a retelelor locale de aprovizionare, ceea ce ar necesita:

materializarea unor sisteme de productie n ciclu nchis n regiune(productie - comercializare - consum - utilizarea si reciclarea

deseurilor);

utilizarea resurselor si a potentialului regional (conditii naturale,experienta);

ncurajarea crearii unor ntreprinderi pe plan local, n special nsectorul comertului de detail si al serviciilor;

ameliorarea conditiilor economice si sociale n zona.Pe de alta parte, cererea de produse disponibile n apropiere poate

reduce sensibil distantele de transport (transportul materiilor prime,

produselor semifinite si produsele finite). Posibilitatea efectuarii de

cumparaturi n propriul cartier reduce nevoile de transport.


10/19

Ecomarketing

Descentralizarea ocuparii fortei de munca (prin ntarirea economiei

regionale) permite reducerea deplasarilor pendulare efectuate zi de zi pentru

a merge la locul de munca n centrele populate.

Agricultura, parte integranta a economiei locale, poate fi relansata

printr-o schimbare a comportamentului n materie de consum. Vnzarea

produselor agricole la locul lor de producere ntareste functiunea de

aprovizionare a agriculturii. Contactele directe ntre producatori si

consumatori favorizeaza trecerea de la agricultura conventionala la

agricultura ecologica.

Pe de alta parte, pentru distante scurte, ambalajul poate fi redus si

procedurile de stocare si conservare partial reduse. Toate acestea ar putea

contribui la ameliorarea calitatii produse-lor alimentare, la evitarea

producerii unei cantitati mari de deseuri si la economisirea energiei si a

materiilor prime.

Stimularea agriculturii prin cresterea cererii regionale poate

contribui la mentinerea si la crearea de locuri de munca n ntreprinderi

agricole. Astfel, pot fi deschise noi perspective ntreprinderilor care, n

zonele rurale, au probleme privind rentabilitatea si au venituri scazute

datorita utilizarii unei forte de munca numeroase (de exemplu, comertul cu

amanuntul cu produse alimentare).

Recurgerea la instrumente economice si mecanisme de finantare1. Aplicarea principiilor poluant-platitor si utilizator-platitor ar

ncuraja internalizarea costurilor de protectie a mediului, adica luarea lor n

considerare n pretul produselor si serviciilor si ar influenta comportamentul

consumatorilor. Internalizarea costurilor ar trebui, de asemenea, sa permita

acope -rirea integrala a costurilor serviciilor de protectie a mediului, mai ales


11/19

Consumul durabil

pentru serviciile de aprovizionare cu apa, tratamentul apelor uzate,

colectarea, reciclarea si arderea deseurilor etc.

2. Este necesara dezvoltarea capacitatii administratiilor locale de a

finanta activitati care ncurajeaza consumul durabil, mai ales n tarile n

tranzitie. n scopul definirii, evaluarii si prezentarii unui ansamblu de

propuneri de investitii viabile din punct de vedere comercial, ar trebui pus n

aplicare, de preferinta la nivel national, un mecanism propriu de accelerare a

transferului de savoir-faire la nivele inferioare. Prin schimbul de

informatii ntre autoritatile locale si prin furnizarea unei asistente tehnice de

catre autoritatile nationale, acestea, mpreuna cu organismele de protectie a

mediului si cu parteneri din exterior (institutii de finantare internationale) ar

ajuta la dezvoltarea competentelor la nivel local.

3. Reexaminarea mecanismelor de finantare si gasirea de noi surse

de finantare (originale) sunt cerinte ale implementarii consumului durabil.

Finantarea are scopul sustinerii initiativelor locale ale grupurilor de cetateni,

ONG-urilor si ntreprinderilor mici si mijlocii n favoarea consumului

durabil. Trebuie luate n considerare urmatoarele prioritati:

nfiintarea unor comitete de initiativa n cadrul colectivitatilorlocale;

largirea ariei de utilizare a fondurilor locale de dezvoltare si afondurilor locale specifice, destinate protectiei mediului, saucrearea de noi fonduri, la nivel local;

implementarea unor taxe turistice locale (taxe pentru utilizareastrandurilor sau a terenurilor de camping, taxe pentru acces pe

munte, taxe la intrarea sau la traversarea unor zone protejate) si a

unor impozite asupra activitati-lor comerciale n sectoarele

turistice.


12/19

Ecomarketing

Pentru nceput, fondurile provenite din surse obisnuite sau

neconventionale pot servi, ntre altele, pentru:

construirea unor cladiri, consumnd mai putina energie si apa (deexemplu, poate fi utilizata apa n cascada, echipamente de

recuperare a caldurii etc.);

utilizarea surselor de energie durabila (energia eoliana, solara,biogazul etc.);

renovarea, ntr-o maniera ecologic rationala, a zonelor urbanedegradate;

utilizarea unor servicii locale care au o incidenta redusa asupramediului (de exemplu, pentru decorare, reparare, curatenie etc.);

amenajarea de spatii pentru petrecerea timpului liber, care sa facazonele rezidentiale mai agreabile;

vnzarea, la preturi scazute, a unor terenuri pentru proiecteviznd consumul durabil;

ncurajarea utilizarii mijloacelor de transport ecologice.Constructiile (cladirile) noi trebuie concepute astfel nct ntretinerea

lor sa nu fie o povara n viitor. De asemenea, pentru a reduce consumul

nondurabil, ar trebui generalizata utilizarea aparatelor si dispozitivelor de

masura la fiecare apartament si aplicarea unor tarife eficiente.

Rezultatul consumului uman l reprezinta, printre altele, ambalajelece ramn dupa utilizarea produsului. n acest context, consumul durabil

capata valente noi. S-a constatat ca mai mult de 40% din gunoiul menajer si

50% din volum l constituie ambalajele. Acestea ridica tot mai multe

probleme ecologice si economice. Pe de o parte, ambalajele detin o functie


13/19

Consumul durabil

de protejare a produselor n timpul transportului si al depozitarii n magazin,

pe de alta parte, ele ridica numeroase probleme de depozitare n mediu,

atunci cnd nu mai sunt utile.

Alaturi de functia de protejare a produsului mpotriva prafului,

microorganismelor, umiditatii, luminii etc., ambalajul are si o functie de

informare a consumatorului asupra caracteristicilor produsului, modul de

utilizare sau de conservare.

Odata ajuns la consumatorul final, ambalajul de vine inutil si trebuie

aruncat. Depozitarea gunoiului menajer compromite calitatea mediului,

deoarece contine substante toxice (metale grele, de exemplu), care, antrenate

de ploaie, pot contamina rezervele de apa. Incinerarea gunoiului ridica alte

probleme: fumul poate contine substante periculoase, cenusa etc. Oricare ar

fi procedeul utilizat, eliminarea deseurilor ridica numeroase probleme de

mediu.

n fata acestei problematici, putem actiona prin alegerea anumitor

ambalaje mai putin poluante (hrtie, carton, PE), datorita caracterului lor

reciclabil. Se prefigureaza, astfel, trei etape importante n procesul de

implementare a consumului durabil:

n momentul cumpararii, se acorda prioritate produselor siambalajelor mai respectuoase fata de mediu;

utilizarea produselor ntr-o maniera economica si rationala; trierea deseurilor si colectarea acestora n pubele diferite.

Masuri de reducere a cantitatii de ambalaje:

alegerea produselor neambalate: alimente (fructe, legume, carne,brnza) vndute n vrac;

respingerea produselor supraambalate: produsele continnd n maimulte ambalaje, sau produsele prezentate n ambalaje prea mari


14/19

Ecomarketing

sau prea luxoase. Putem regasi, de exemplu, pasta de dinti doar n

tubul aferent, fara ambalajul de carton suplimentar;

alegerea unui cos sau a unei sacose pentru a transportacumparaturile si respingerea plaselor din plastic de unica

folosinta;

alegerea produselor concentrate; adaptarea cumparaturilor noastre la nevoi: 6 iaurturi mici de 125 g

echivaleaza cu o cutie de iaurt de 750 g;

alegerea unor ambalaje reutilizabile; pentru bauturi, preferarea vaselor de depozitare (PET si sticla) sau

reciclabile (PET);

trierea deseurilor, pe categorii: sticla, hrtie, carton, otel,aluminiu, plastic;

alegerea ambalajelor pentru care exista filiere reciclabile.Ambalajele din material plastic

Tipurile de materiale plastice utilizate n confectionarea ambalajelor

sunt:

polietilena, care reprezinta 58% din ambalajele de plastic, seregaseste sub doua forme: polietilena cu densitate ridicata,

ntlnita n cazul ambalajelor pentru detergenti, cosmetice etc.; si

polietilena cu densitate scazuta, ntlnita n cazul conservelor,sticlelor cu apa, borcanelor cu iaurt, cutiilor cu detergent, saci de

plastic menajer, recipiente suple pentru industria farmaceutica

etc.;

PET-ul, care reprezinta 3,5% din ambalajele din plastic, oregasim sub forma de sticle pentru apa minerala, vin, bere, ulei,

otet si bauturi racoritoare, platouri, cutii;


15/19

Consumul durabil

policlorura de vinil, care reprezinta 0,5% din ambalajele dinplastic, o regasim n suporturile din cutiile de biscuiti, cutiile

pentru oua;

polipropilena, care reprezinta 8% din ambalaje, este utilizatapentru conditionarea produselor grase, produselor lactate (iaurt,

unt), margarinei, produselor de mezelarie, recipiente pentru

semipreparate ce pot fi ncalzite la cuptoarele cu microunde etc.;

polistirenul, care reprezinta 14% din ambalajele din plastic, lregasim sub forma ambalajelor pentru produsele lactate,

capacelor, paharelor, izolatoarelor termice, n general ambalaje

care protejeaza obiectele si alimentele fragile.

Conform statisticilor, n statele Europei Occidentale, o persoana

arunca 25 kg de deseuri de material plastic pe an. Mai putin de 1% dinaceste deseuri sunt reciclate, restul ridica mari probleme cu depozitarea n

mediu. Nici incinerarea lor nu este o solutie, deoarece ridica probleme de

poluare a aerului. Este necesar, deci, un efort, la nivel de consumator, de a

consimti integrarea deseurilor din plastic ntr-o filiera de reciclare, care ar

reduce energia si materiile prime necesare obtinerii acestor ambalaje si ar

diminua cantitatea de deseuri si a pretul de eliminare a acestora. Este

importanta informarea consumatorului n legatura cu diferentele ce exista

ntre aceste tipuri de ambalaj, n procesul de triere a acestora pe categorii.Cea mai simpla modalitate de a recunoaste un ambalaj care apartine

uneia sau alteia dintre categorii, este de a citi pe ambalaj codul de

recunoastere. Codul american, numit SPI coding sistem, este compus din

trei sageti dispuse sub forma unui triunghi, n centrul caruia exista o cifra.


16/19

Ecomarketing

Cteodata, apare si numele plasticului nscris sub triunghi. Cifrele au

urmatoarea semnificatie:

1 - PET; 2 - polietilena hd (high density) 3 - policlorura de vinil; 4 - polietilena ld (low density) 5 - polipropilena; 6 - polistirenul; 7 - alt tip de plastic.

Exemplu: Polietilena ld

Densitatea materialelor plastice difera, ceea ce permite diferentierea

si recunoasterea lor. n urma unui mic experiment ce consta n introducereamaterialelor plastice n apa, se poate observa ca polipropilena si polietilena

plutesc, deoarece au o densitate inferioara, iar celelalte se ridica la suprafata

apei, pe masura ce se adauga sare n apa, n urmatoarea ordine: polistirenul,

policlorura de vinil si PET-ul.

Ambalajele din aluminiu

Aluminiul este pe locul doi, dupa siliciu, n topul celor mai utilizate

metale, la nivel mondial. El este utilizat n acele ramuri n care greutatea

este un obstacol (n aeronautica), n domeniul alimentar: cutia de 0,33 l esteexemplul cel mai caracteristic, dar l regasim si la cutiile de conserve,

capsule, foi protectoare etc.

Impactul aluminiului asupra mediului se observa la diferite niveluri,

mai ales la cel al productiei. Aluminiul se extrage din bauxita, exploatarea

acestui minereu avnd implicatii ecologice legate de despaduriri si de

distrugerea ecosistemelor si a peisajelor. Aluminiul se extrage din bauxita


17/19

Consumul durabil

sub forma de alumina care trece printr-un proces de hidroliza, operatie ce

consuma foarte multa energie. Producerea aluminiului afecteaza mediul:

producerea unei tone de aluminiu implica 4 tone de deseuri de noroi rosu,

nefast datorita pH -ului bazic, vapori de fluor foarte oxidanti, care ataca

vegetatia si impurifica apele. Bilantul ecologic negativ implica rezervarea

aluminiului doar pentru utilizarile permanente (piese pentru industria

aeronautica, piese pentru biciclete) si evitarea utilizarii efemere.

Consumul durabil presupune reducerea utilizarii ambalajelor din

aluminiu, prin:

evitarea utilizarii capsulelor de 0,33 l pentru bauturi; alegerea, pentru picnicuri, unor bauturi n vase de capacitate mai

mare (de 1, 2 sau 3 litri daca familia este mai mare);

alegerea, n calatorii, a sticlelor din material plastic reciclabil(PET);

nlocuirea foliei de aluminiu, periculoasa pentru sanatate, cu cutiidurabile, care protejeaza sandwichurile de socuri mecanice;

n frigider, putem folosi recipiente nchise ermetic;nlocuirea foliei de aluminiu cu hrtie alimentara; utilizarea caserolelor de otel inoxidabil sau de email n locul celor

de aluminiu.

Reciclarea aluminiuluiAmbalajele de aluminiu pot fi reciclate, prin colectarea selectiva a

deseurilor menajere si introducerea lor n procesul de reobtinere a

aluminiului, proces ce presupune un consum de energie mult mai mic dect

la producerea initiala a acestuia (doar 5-10% din cantitatea initiala de

energie se consuma la obtinerea aluminiului). Reciclarea economiseste

materiile prime si reduce efectele negative de mediu.


18/19

Ecomarketing

Ambalaje pentru bauturi

Consumul durabil necesita o schimba re a atitudinii consumatorului

n momentul cumpararii. Pretul si calitatea sunt caracteristicile esentiale ale

produselor care determina decizia de cumparare. Ambalajului i se acorda o

importanta redusa. Noul model de consum durabil presupune luarea n

considerare a acestui accesoriu care reprezinta 40% din deseurile menajere,

si anume 20% reprezinta cartonul si hrtia, 8% plasticul, 7% sticla si 5%

metalul.

Cantitatile de deseuri nu nceteaza sa creasca. Platim din ce n ce mai

mult pentru eliminarea lor. Totusi, putem actiona, lund n considerare:

produsele neambalate (ambalajul cel mai ecologic este cel care nuexista);

evitarea portionarii produselor n cantitati mici, fiecare ambalateindividual;

reutilizarea ambalajelor.Tipuri de ambalaje mai ecologice pentru diferite categorii de

produse

LAPTE Sticlele din polietilena translucida sunt cele mai ecologice.

Acestea, nsa, au disparut de pe piata deoarece, nefiind opace, nu protejeaza

laptele mpotriva degradarii datorita luminii. Mai viabile sunt recipientele

din sticla si din plastic, opace. Se cuvine sa remarcam faptul ca, cutiile tetra-pack sunt ambalaje mai putin ecologice dect cele din polistiren opac.

APA PLATA Recipientele din sticla reutilizabile si cele din plastic

sunt cele mai utilizate. Cercetarile stiintifice sunt orientate catre obtinerea

unor sticle reutilizabile.

BEREA Recipientele din sticla, reutilizabile, sunt mult mai

raspndite dect cele din aluminiu.


19/19

Consumul durabil

BAUTURI RACORITOARE Cele mai utilizate recipiente sunt

sticlele din PET. De remarcat ca pentru capacitatile mari (de 1,5 2 litri)

este preferat recipientul din PET reutilizabil, iar pentru cantitatile mici (0,33

sau 0,5 litri) cel din sticla.

Marketingul verde. Punctul verde

Pe pietele europene se gasesc, din ce n ce mai des, produse care au

pe ambalaj un punct verde. Deseori confundat cu semnul de reciclare,

punctul verde nu are nici o semnificatie ecologica a produsului sau a

ambalajului, nici nu garanteaza ca ambalajul va fi reciclat sau colectat

separat. Punctul verde de pe ambalaj semnifica obligatia producatorului,

care lanseaza pe piata produsul respectiv, de a contribui la finantarea

sistemului de colectare selectionata si de triere a ambalajelor, n vederea

reciclarii acestora.

Ecomarketing - Mirela Stoian - capitolul6

Documents

Transcript of Ecomarketing - Mirela Stoian - capitolul6