MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA CLAUDIA PETRIŞOR

TEZA DE DOCTORAT

REZUMAT

ANALIZA VARIABILITĂŢII ANTROPOMETRICE A

FENOTIPULUI LA COPIII PREŞCOLARI ŞI ŞCOLARI

PREPUBERTARI CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.UNIV.DR.MED.GHEORGHE DRĂGOI,M.D.,PhD. MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MEDICALE 2009

Comisia pentru evaluarea şi susţinerea publică a tezei de doctorat a fost aprobată în Biroul de Senat al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova cu nr.6/B din 24.03.2009 în următoarea componenţă: Preşedintele Comisiei Prof.Univ.Dr. Ion Rogoveanu ,Decan al Facultăţii de Medicină Generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova Conducătorul tezei de Prof.Univ.Dr.Gheorghe S.Drăgoi doctorat Membru titular al Academiei de Ştiinţe medicale Referenţi oficiali 1.Prof Univ.Dr.Doina Onicescu, Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, Conducător de Doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila” Bucureşti 2. Prof Univ.Dr.Elena Lazăr, Conducător de Doctorat la Univer- sitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş”, Timişoara 3. Prof Univ.Dr.Virgiliu Niculescu, Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, Conducător de Doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş”, Timişoara

RECTOR Prof.Univ.Dr. Adrian Săftoiu

Susţinerea publică a tezei de doctorat are loc în ziua de 24 aprilie la ora 10 a.m.

în Sala Senatului a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova Str.Petru Rares, nr.4

Craiova, Dolj România

3

SINTEZE ALE CERCETĂRILOR PERSONALE DIN TEZA DE DOCTORAT CONŢINUTUL LUCRĂRII

I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII 5

II. PREZENTAREA CERCETĂRILOR PERSONALE 7 A. MATERIALE ŞI METODE 7 B.REZULTATELE OBSERVAŢIILOR PERSONALE 8

1.Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice generale 8 a) Masa corporală 8 b) Talia(înălţimea vertex-sol) 9

2 Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale capului 9 a) Diametrul transvers al capului 9 b) Diametrul antero-posterior al capului 9 c) Perimetrului capului: 9 d)Înălţimea viscerocraniului 10 e)Lăţimea viscerocraniului (diametrul bizigomatic) 10 f Lăţimea mandibulei(diametrul bigoniac) 10

3. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale trunchiului 10 a) Lăţimea umerilor 10 b) Perimetrul toracic 10 c)Perimetrul abdominal 10 d)Perimetrul pelvin 11

4. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale membrelor superioare 11 a) Lungimea braţului 11 b)Perimetrul braţului 11 c) Lungimea membrului superior 11 d) Anvergura 11

5. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale membrelor inferioare 12 a)Perimetrul coapsei 12 b)Membrul inferior 12

C.DISCUŢIA OBSERVAŢIILOR PERSONALE 12 D.CONCLUZII 17

III.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 20 IV.CENTRALIZATOARE ŞI GRAFICE DIN STUDIUL VARIABILELOR FENOTIPICE

1.Variabilitatea somatică pe loturi şi eşantioane a)preşcolari(a doua copilărie) 3-6 ani b)şcolari prepubertari :7-11 ani

:12-14 ani

2.Analiza statistico-matematică a variabilelor studiate a)variabilele antropometrice generale

4

a1.masa corporală(greutate) a2.Talia(înălţimea vertex-sol) b)variabilele cefalometrice b1.diametrul transvers(Eu-Eu) b2. diametrul antero-posterior(G-Op) b3.perimetrul capului b4.înălţimea viscerocraniului(N-Gn) b5.lăţimea viscerocraniului(Zy-Zy) b6.lăţimea mandibulei(Go-Go) c) variabilele antropometrice ale trunchiului c1.lăţimea umerilor c2.perimetrul toracic c3.perimetrul abdominal c4.perimetrul pelvin d) variabilele antropometrice ale membrelor superioare d1.lungimea braţului d2.perimetrul braţului d3.lungimea membrului superior d4.anvergura e) variabilele antropometrice ale membrelor inferioare e1.perimetrul coapsei e2.lungimea membrului inferior

5

SINTEZE ALE CERCETARILOR PERSONALE DIN TEZA DE DOCTORAT

Teza de doctorat este structurată în două părţi:o parte generală şi o parte specială de

cercetări personale.

În partea generală am consemnat şi evaluat etapele creşterii şi diferenţierii precum şi

particularităţile acestora, cunoscute în literatura de specialitate ca Legile Creşterii precum şi

factorii ce influenţează aceste fenomene specifice copilului. Am punctat etape în cunoaşterea

creşterii şi diferenţierii copiilor în ţara noastră şi în străinătate. Am evidenţiat parametrii

antropologici somatometrici şi somatoscopici, am punctat câteva noţiuni de biostatistică utile

pentru prelucrarea datelor obţinute prin măsurători.

În partea specială sunt prezentate motivaţia, scopul şi obiectivele cercetării,

rezultatele observaţiilor personale, discuţia rezultatelor şi concluziile.

I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Elementul esenţial care deosebeşte copilul de adult este procesul complex al creşterii şi

diferenţierii. Creşterea şi diferenţierea constituie un proces dinamic şi începe în momentul

concepţiei şi continuă intrauterin, apoi de-a lungul întregii copilării şi adolescenţe. Acest

proces unitar, continuu, dinamic şi extrem de complex implică, pe lângă modificări cantitative

, şi complicate modificări ale formei şi dimensiunilor, compoziţiei şi distribuţiei ţesuturilor

(diferenţiere) , ale complexităţii funcţionale şi maturaţiei biologice.

Creşterea şi diferenţierea sunt permanent influenţaţi de factori genetici(ereditari) şi de factori

de mediu.

Modelul de dezvoltare poate fi extrem de diferit pentru fiecare individ, în cadrul

limitelor largi care caracterizează normalul. Unul dintre scopurile pediatrului este acela de a

ajuta fiecare copil să atingă şi să desăvârşească potenţialul propriu de dezvoltare, pentru a

deveni adult. Atingerea acestui scop presupune examinarea periodică a fiecărui copil,

urmărirea progresiei dezvoltării conform anumitor parametri şi cuantificarea abaterilor de la

normal.

Păstrarea sănătăţii copilului obligă pe toţi acei care se ocupă de el să-şi însuşească cât

6

mai multe cunoştinţe care privesc caracteristicile şi posibilităţile de apreciere a copilului

sănătos, factorii care influenţează creşterea şi diferenţierea armonioasă a copilului, mijloacele

şi metodele prin aplicarea cărora se realizează acest deziderat. Acestea au fost motivele

pentru care am dorit sa aprofundez noţiuni privind creşterea si diferenţierea copilului.

Este cunoscută variabilitatea creşterii şi dezvoltării de la o zonă la alta a globului, dar

şi cea seculară. Ecuaţia se complică atunci când căutăm ,,normalitatea” la organismele în

creştere. În ultimele decenii, datorită dezvoltării socio-economice şi îmbunătăţirii nivelului de

trai, s-au înregistrat salturi în creşterea şi diferenţierea copiilor. S-au descoperit noi principii

alimentare cu eficienţă mai mare pentru favorizarea creşterii şi s-au făcut modificări în

alimentaţia copiilor. Acestea au dus la o variabilitate mare a datelor de la o zonă la alta, chiar

pe teritoriul aceleiaşi ţări.

Scopul cercetării este cunoaşterea limitelor de variabilitate somatică prin metode

antropometrice pe un eşantion populaţional din regiunea Olteniei.

Obiectivele pe care mi le-am propus au fost de a stabili relaţii care să definească

dezvoltarea armonioasă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3-14 ani, fiind cunoscut faptul că,

deşi diferitele părţi ale corpului uman au viteze diferite de creştere, există totuşi un raport de

proporţionalitate între ele. Depăşirea limitelor de normalitate ar putea defini dismorfismele.

7

II. PREZENTAREA CERCETĂRILOR PERSONALE

A. MATERIALE ŞI METODE

Am efectuat măsurători antropometrice pe un lot de 2399 de copii, format din 12

eşantioane pe vârste de la 3 ani la 14 ani. Pentru a evidenţia mai bine influenţa factorilor

hormonali asupra creşterii, lotul a fost format din grupuri aproape egale de fete şi băieţi.

Am utilizat pentru măsurători antropometrul tip ,,Martin’’- taliometrul, panglica

antropometrică inextensibilă, cântarul de persoane, compasul cu presiune constantă pentru

măsurarea pliurilor subcutanate studiate

Am stabilit principalii parametri – cei mai reprezentativi statistic – care definesc cel

mai fidel creşterea şi dezvoltarea normală pe etape de vârstă.

Pentru somatometrie, am înregistrat următoarele variabile: înălţimea vertex-sol, masa

corporală, lungimea membrelor superioare, lungimea membrelor inferioare, lungimea braţului,

perimetrul braţului, lăţimea umerilor, anvergura, perimetrul toracic, perimetrul abdominal,

perimetrul coapsei, perimetrul bazinului.

Am poziţionat subiecţii într-o postură ortostatică normală, cu spatele aplicat pe

antropometru, pe care-l ating cu scapulele, fesele şi călcâiele; membrele superioare sunt

coborâte de-a lungul corpului, cu palmele lipite de coapse; capul se orientează astfel încât linia

care uneşte marginea superioară a tragusului cu marginea inferioară a orbitei să fie paralelă cu

solul . Ca măsurători cefalometrice, am studiat perimetrul cranian, diametrul lateral al capului

Eurion-Eurion, diametrul antero-posterior al capului Glabela-Opistocranium, diametrul

bizigomatic, diametrul bigoniac, diametrul vertex-gnation, diametrul nasion-gnation

Relaţiile dintre parametrii studiaţi au fost analizate cu ajutorul corelaţiilor Pearson,

regresiilor multiple şi testului de semnificaţie Student.

8

Nomenclator nr.1

VARIABILELE STUDIATE

Denumire Sinonim Simbol Unitatea de măsură Masa corporală Greutatea G kg Talia Înălţimea vertex-sol H cm Diametrul transvers al capului

Diametrul Eurion-Eurion

Ф Eu-Eu cm

Diametrul antero-posterior al capului

Diametrul Gonion-Opistocranion

Ф G-Op cm

Perimetrul capului P.C. cm Înălţimea viscerocraniului

Diametrul Nasion-Gnation

Ф N-Gn cm

Lăţimea viscerocraniului

Diametrul bizigomatic

Ф.Zy-Zy cm

Lăţimea mandibulei Diametrul bigoniac Ф Go-Go cm Lăţimea umerilor L.U. cm Perimetrul toracic P.T. cm Perimetrul abdominal P.A. cm Perimetrul pelvisului P.B. cm Lungimea braţului L.B. cm Perimetrul braţului P.B. cm Lungimea membrului superior

L.M.S. cm

Anvergura A cm Perimetrul coapsei P.Coapsa cm Lungimea membrului inferior

L.M.I. cm

B.REZULTATELE OBSERVAŢIILOR PERSONALE

1.Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice generale

a) Masa corporală. Din studiul valorilor masei corporale (greutăţii), am observat că

primul salt în greutate este înscris între 4-6 ani, cu maximum la 5 ani (deviaţiile standard la 5

ani sunt de aproximativ de 2-3 ori mai mari faţă de alte vârste). Am înregistrat al doilea salt în

creştere în jurul vârstei de 8-9 ani, al treilea în jurul vârstei de 11 ani şi al patrulea prepubertar

9

în jurul vârstei de 13-14 ani. Aceste salturi nu reprezintă artefacte de calcul sau particularităţi

ale populaţiei din Craiova, ele fiind descrise şi in literatura de specialitate.

Am observat că, la vârste mici (3-5 ani), intervalele de variaţie sunt mai strânse decât

la vârste mai mari, ceea ce indică o împrăştiere mai mare o valorilor greutăţii la vârste mari.

Coeficientul de corelaţie Pearson între vârstă şi greutate este puternic (r=0,98 la băieţi

si 0,97 la fete) ceea ce demonstrează existenţa unei legături directe între înaintarea în vârstă şi

creşterea greutăţii.

b) Talia(înălţimea vertex-sol): Am observat că la majoritatea grupelor de vârstă,

diferenţa dintre media taliei (înălţimea vertex-sol) la cele două sexe, diferă semnificativ,

băieţii fiind ceva mai înalţi.

-la vârsta de 3 ani, există o diferenţă semnificativă de aproximativ 2,5 centimetri între

înălţimea băieţilor si a fetelor:

-in schimb, la vârsta de 7 ani, fetele au o creştere mai accelerată, ajungând sa aibă aceeaşi

medie ca şi băieţii.( 122,02 vs.122,52; p>0,05);

-între 9-13 ani există un salt în înălţime de aproximativ 6 cm/an atât pentru fete cât şi pentru

băieţi, între 13-14 ani fetele având o creştere de numai 3 cm/an, in schimb băieţii având o

creştere de 6 cm/an.

Coeficientul de corelaţie Pearson intre vârsta şi înălţime este puternic (c=0,99)

2 Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale capului a) Diametrul transvers al capului: Am observat ca diametrul transvers al capului are

o creştere aproape egală între cele doua sexe, între 0,2-0,4 cm pe fiecare eşantion de vârstă, cu

o rată anuală mai mare de creştere la băieţii şi fetele de 3-4 ani.

b) Diametrul antero-posterior al capului are o creştere aproape egală între cele două

sexe, între 0,3-0,4 cm pe eşantioane de vârstă 3-7 ani, cu o rată anuală foarte mică de creştere

între 8-14ani, 9-10 ani. Creşterea maximă se înregistrează la eşantioanele de 5 şi 6 ani.

c) Perimetrului capului: Am înregistrat o creştere a perimetrului capului cu

acumulări valorice mici, până în 0,5 cm/an de vârstă, astfel că la eşantionul de 14 ani,

perimetrul capului pentru cele două sexe să aibă valorile medii aproape egale.

10

d)Înălţimea viscerocraniului are o creştere aproape egală între cele două sexe, între

0,1-0,2 cm pe an de vârstă la eşantioanele 4-9 ani, cu o rată anuală mai mare de creştere la

eşantioanele 3-4 ani şi 12-14 ani de aproximativ 0,3-0,4 cm.

e)Lăţimea viscerocraniului (diametrul bizigomatic) are o creştere aproape egală

între cele două sexe, între 0,3-0,4 cm pe eşantioanele de vârstă 3-7 ani, cu o rată anuală foarte

mică de creştere între 6-7ani, 9-10 ani. Creşterea maximă se înregistrează la eşantioanele de

13 şi 14 ani.

f Lăţimea mandibulei(diametrul bigoniac) are o creştere aproape egală între cele

două sexe, (între 0,3-0,4 cm/an) pentru ambele sexe la eşantioanele între 4 şi 7 ani. Începând

cu vârsta de 7 ani, lăţimea mandibulei este mai mare la băieţi. Creşterea maximă la fete se

înregistrează între 13-14 ani, de aproximativ 0,6 cm. Aceeaşi creştere de aproximativ 0,6 cm

este la băieţi intre 12-13 ani.

3. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale trunchiului

a) Lăţimea umerilor are o rată de creştere aproape egală între cele două sexe, între 2-3

cm pe eşantioanele de vârstă 3-5 ani, cu o rată anuală foarte mică de creştere la eşantioanele 6-

7ani, 0,4-1cm/ an de vârstă. În eşantioanele 6-14 ani, creşterea este liniară de 1-1,5 cm./an de

vârsta. Indiferent de grupa de vârstă, lăţimea umerilor la băieţi este întotdeauna mai mare

decât la fete.

b) Perimetrul toracic: fetele au o creştere de aproximativ 1-2 cm. pe an, excepţie fiind la

eşantioanele de 9-10 ani când creşterea este de 3 cm/pe an,între 11-12 ani – prepubertar- când

creşterea este de 6 cm pe an şi între 12-13 ani când creşterea este de 3 cm. pe an. La băieţi, o

creştere mai mare înregistrăm între 6-8 ani,10-12 ani, când creşterea este de 3 cm. pe an, în

restul perioadelor creşterea fiind de 1-2 cm. pe an.

c)Perimetrul abdominal are o creştere mai mare la eşantioanele de băieţi comparativ cu

cele ale fetelor, astfel că la eşantioanele de 7 ani şi cele de 8 ani, am găsit o diferenţă de

aproximativ 3-4 centimetri între perimetrului abdominal la băieţi comparativ cu cel al fetelor.

Perimetrului abdominal este mai mic semnificativ cu 5-6 cm la eşantioanele de vârstă 9-11 ani

la fete comparativ cu băieţi.La eşantionul de vârstă 13 ani, perimetrului abdominal la băieţi

este cu 1 cm mai mare decât la fete.

11

d)Perimetrul pelvin : Am observat că, până la vârsta de 6 ani, ambele eşantioane au o

creştere asemănătoare a perimetrului pelvin, iar între vârsta de 8-10ani, băieţii au perimetrul

pelvin mai mare; după vârsta de 11 ani, la eşantioanele studiate, fetele au perimetrul pelvin

mai mare; la 14 ani diferenţa dintre perimetrul pelvin la fete comparativ cu băieţii fiind de

aproximativ 10 cm.

4. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale membrelor superioare a) Lungimea braţului : La eşantionul de vârstă 3 ani, există o diferenţă de aproximativ

1 centimetru între lungimea braţului la băieţi comparativ cu cea a fetelor, iar la eşantionul de

vârstă de 4 ani, fetele au o creştere mai mare, media lungimii braţului lor depăşind pe cea a

băieţilor cu 1 cm. Lungimea braţului este mai mică semnificativ cu 2 cm la eşantioanele de

vârstă 7 ani la fete comparativ cu băieţii.La eşantioanele de vârstă 5 ani, 6 ani, 8 ani, 11 ani, 12

ani, lungimea braţului la băieţi este cu 1 cm mai mare decât la fete.La eşantioanele de vârstă 9

ani, 10 ani, 14 ani, lungimea medie a braţului este aproximativ egală pentru cele doua sexe.

b)Perimetrul braţului : Am observat că perimetrul braţului are o creştere asemănătoare

la eşantioanele de băieţi şi fete la aceeaşi vârstă, băieţii înregistrând o creştere de aproximativ

0,4-0,6 cm mai mare decât fetele, excepţie fiind la eşantioanele de 6 ani şi 11 ani când fetele

au o creştere mai mare cu 0,1-0,3 decât la băieţi.

c) Lungimea membrului superior la fete este mai mică semnificativ, cu 1-2cm, decât la

băieţi. La vârsta de 3 ani, există o diferenţă semnificativă de aproximativ 2,5 centimetri între

lungimea membrului superior a băieţilor şi cea a fetelor.În schimb, la vârsta de 9 ani, fetele au

o creştere mai accelerată, ajungând să aibă aceeaşi medie ca şi băieţii.( 50,89 vs.50,20;

p>0,05).Subiecţii studiaţi au prezentat un salt în creşterea membrului superior în lungime în

perioada 9-10 ani (aproximativ 4 cm/an),ulterior creşterea înregistrează o medie de 1-2 cm pe

an până la vârsta studiată (14ani).

d) Anvergura: Băieţii au o anvergură mai mare ca fetele cu 5-10 centimetri, indiferent de

eşantionul de vârstă. Rata de creştere pentru ambele sexe, de la un an la altul, este în medie de

aproximativ 5cm/an.

12

5. Analiza statistico-matematică a variabilelor antropometrice ale membrelor inferioare a)Perimetrul coapsei are o creştere asemănătoare pe eşantioanele studiate pentru aceeaşi

grupă de vârstă, fetele având valori cu 1-3 cm mai mari decât băieţii.

b)Membrul inferior la băieţi este mai mare decât la fete, la toate grupele de vârstă, cu

aproximativ 2-6 cm. Rata medie de creştere de la un an la altul, este în medie de aproximativ

3cm atât pentru fete cât şi pentru băieţi.

C.DISCUŢIA OBSERVAŢIILOR PERSONALE

a)Având în vedere greutatea şi înălţimea, coeficientul de corelaţie Pearson între cei

doi parametri la sexul masculin este aproape unitar (0,96), ca de altfel şi coeficientul R2 (0,93),

cu o eroare standard mică (2,45). Aceste date dovedesc legătura puternică şi directă între cei

doi parametri. Am aproximat o formulă de calcul pentru greutatea prezisă (G) la o înălţime

dată (H) la băieţi: G=0,33H-39,07

Am aproximat, pentru fete, o formulă de calcul pentru greutatea prezisă (G) la o înălţime dată

(H): G=0,53H-39,07

Formulele de calcul care exprimă relaţia între cei doi factori, sunt relativ apropiate pentru cele

două sexe, făcând unele ajustări şi rotunjiri, se poate folosi o formulă generalizată de calcul:

382−=

HG

b) Am studiat relaţiile de proporţionalitate între lungimea membrului superior şi

anvergură, lungimea membrului inferior, deoarece există corelaţii semnificative cu aceşti

parametri.

Am calculat raportului matematic LMS/H şi am constatat că acest raport are o valoare

(0,4) independent de vârsta şi sexul subiectului.

Deci se poate face o apreciere rapidă a dezvoltării armonioase, prin folosirea raportului

Lms:H=0,35÷0,4÷0,43.

Prin calcule matematice, am stabilit corelaţia dintre Lungimea membrului superior si anvergura astfel:

13

Lms=0,3·A – 4 iar între lungimile celor două membre:

Lms=0,704·Lmi+0,1 În practică, pentru simplificarea modului de lucru, am realizat o nomogramă cu valorile

calculate ale membrului superior în funcţie de lungimea braţului şi lungimea membrului

inferior.

Ca mod de lucru, se recomandă măsurarea celor trei parametri şi stabilirea

coordonatelor pe axele corespunzătoare apoi unirea acestora. Mai puţin recomandată este

folosirea graficului pentru stabilirea unuia din parametri, atunci când este cunoscută valoarea

celorlalţi doi. Cu cât dreapta care uneşte coordonatele celor trei parametri, este mai orizontală,

cu atât suntem mai aproape de o dezvoltare armonioasă. Dezvoltarea este dizarmonică sau

chiar dismorfică - atunci când dreapta este înclinată sau frântă.

Din cauza acestor tendinţe de creştere a erorilor de calcul la valori mari ale variabilelor

independente, este necesar ca indicii din formulă să aibă cât mai multe zecimale pentru a

17

19

21

23

25

27

29

31

33

35

L.brat

51,753,755,757,759,761,763,765,767,769,771,773,775,777,779,781,783,785,787,789,791,793,795,7

Lmi

35,337,339,341,343,345,347,349,351,353,355,357,359,361,363,365,367,369,3

Lms

Nomograma nr.1: Aprecierea rapidă a proporţionalităţii membrelor. Lbraţ – lungimea braţului; Lms– lungimea membrului superior; Lmi – lungimea membrului inferior

14

102

107

112

117

122

127

132

137

142

147

152

157

162

167

172

177Anvg

52

57

62

67

72

77

82

87

92

97Lmi

37

42

47

52

57

62

67Lms

95

100

105

110

115

120

125

130

135

140

145

150

155

160

165

170

175H

creşte precizia de calcul. Acest lucru devine un impediment pentru folosirea în practica

curentă a formulei de calcul. Pentru înlăturarea acestui neajuns, s-a procedat la reprezentarea

grafică a dependenţei dintre cei patru parametri:

Pbazin=0,7385·Ptoracic+0,6588·Pabdominal-14,2322. Din cauza acestor erori mai mari, este absolut necesar ca indicii de multiplicare din

formula de calcul, să fie cât mai precişi, deci să se folosească un număr mare de zecimale

(minim 4). Pentru a simplifica metoda de calcul, s-a procedat la realizarea unei nomograme cu

cei trei parametri.

Nomograma nr.2:Regresia multipla Anvergură-Lungimea membrelor-Înălţime(unitatea de măsură - cm). Lms – lungimea membrului superior; Lmi – lungimea membrului inferior; Anvg – anvergura; H - înălţimea

15

5154576063666972757881848790939699

102105108

P.bazin

44,3

47,3

50,3

53,3

56,3

59,3

62,3

65,3

68,3

71,3

74,3

77,3

80,3

83,3

86,3

P.abdomen

50,0

53,0

56,0

59,0

62,0

65,0

68,0

71,0

74,0

77,0

80,0

83,0

86,0

89,0

92,0

P.toracic

Pentru corelaţia dintre perimetrele membrelor, am stabilit următoarea ecuaţie:

P.braţ=0,333·P.coapsă+6,127

Indicele capului, definit ca raportul dintre diametrul transvers al capului şi diametrul

anteroposterior al capului, are o valoare constantă, independentă de vârstă şi sex, putând fi

folosit cu uşurinţă la aprecierea dezvoltării corecte a extremităţii cefalice.

Ic=OpGEuEu

−− =0,77±0,08

Indicele vertico-longitudinal al capului , definit ca raportul între înălţimea neurocraniului şi

diametrul anteroposterior al capului are valoarea 0,719 (rotunjit la 0,72), indiferent de vârsta

sau sexul subiectului şi este util în aprecierea de fineţe a dezvoltării neurocraniului.

I.V-L=paD

NV−−

.= 0,72±0,08

Nomograma nr.3: Stabilirea relaţiei între perimetrele toracic, abdominal şi al bazinului

16

Indicele facial se obţine prin raportul dintre înălţimea viscerocraniului şi lăţimea

viscero-craniului. Este un indicator al dezvoltării armonioase a viscerocraniului, fiind uşor de

utilizat datorită faptului că este constant, independent de sex şi vârstă. I.F=

ZyZyGnN−− =0,8±0,12

Indicele vertico-transversal se obţine prin raportul dintre înălţimea neurocraniului şi diametrul

transvers al capului.

Iv-t=EuEuNV

−− =0,93±0,11

0,710,68

0,81

0,770,8

0,93

0,83

0,92

1,04

0,6

0,65

0,7

0,75

0,8

0,85

0,9

0,95

1

1,05

1,1

I.C I.F I.V-T

Nomograma indicilor cefalici. Abaterile sigmatice maxim admise pentru definirea normalităţii. I.C-indice capului; I.F-indicele facial; I.V-T-indicele vertico-transversal al capului.

17

D.CONCLUZII

1. Primul salt în greutate l-am inregistrat la eşantioanele de 4-6 ani, cu maximum la

eşantionul de 5 ani (deviaţiile standard la 5 ani sunt de aproximativ de 2-3 ori mai mari faţă

de alte vârste). Am înregistrat un salt în greutate la eşantioanele de 8 ani şi 9 ani, unul în jurul

vârstei de 11 ani şi unul prepubertar, în jurul vârstei de 13 ani. Aceste salturi nu reprezintă

artefacte de calcul sau particularităţi ale populaţiei din Craiova, ele fiind descrise şi în

literatura de specialitate.

2. La fete, am observat o creştere accentuată la eşantioanele de 6 ani şi 7 ani, apoi rata de

creştere scade la aproximativ 5-6 cm./an la eşantioanele de 8-10 ani.La eşantioanele de 11 ani

şi 12 ani, creşterea înregistrează un salt de aproximativ 8 cm./an. La eşantioanele de 13 ani şi

14 ani, rata este de numai 3cm./an.La băieţi este o creştere accentuată la eşantioanele de 6-8

ani, cu o creştere mică între 8-9 ani, ulterior creşterea alternează de la un an la altul, cea mai

mare creştere fiind între 12-13 ani, de 8 cm/an.

3. Parametrii greutate şi înălţime sunt strâns corelaţi (0,967). Deoarece există diferenţe

semnificative între înălţimile şi greutăţile subiecţilor, în funcţie de sex, am studiat relaţia

greutate-înălţime în funcţie de această variabilă. Am observat că formulele de calcul care

exprimă relaţia între cei doi factori, sunt relativ apropiate pentru cele două sexe, făcând unele

ajustări şi rotunjiri, se poate folosi o formulă generalizată de calcul:

382

−=HG

4. Am observat ca la eşantionul de vârstă de 3 ani, există o diferenţă semnificativă de

aproximativ 2,5 centimetri între lungimea membrului superior a băieţilor şi cea a fetelor. În

schimb, la eşantionul de vârstă de 9 ani, fetele au o creştere mai accelerată, ajungând să aibă

aceeaşi medie ca şi băieţii.( 50,89 vs.50,20; p>0,05);Subiecţii studiaţi au prezentat un salt în

creşterea membrului superior în lungime la eşantioanele de 9 ani şi 10 ani (aproximativ 4

cm/an),ulterior creşterea înregistrează o medie de 1-2 cm pe an până la vârsta studiată (14ani).

18

5. Fetele au o creştere accentuată a membrului inferior la eşantioanele de 4 ani şi 5 ani(4

cm.), 7 ani şi 8 ani(4 cm.) iar băieţii au o creştere accentuată la eşantioanele de 7ani şi 8 ani(5

cm.), creşterile anuale în afara acestor perioade fiind de 2-3 cm.

6. Anvergura creşte la fete la eşantioanele de vârsta de 3 ani şi 4 ani cu 5-6 ani, la 12 ani,

13 ani în medie cu 6 cm.,iar la băieţi la eşantioanele de 4-6 ani în medie cu 6 cm., între 9-11

ani în medie cu 8-10 cm, creşterile anuale în afara acestor perioade fiind de aproximativ 4 cm

pe an.

7. Am observat că lăţimea umerilor are o creştere aproape egală între cele două sexe, între

2-3 cm la eşantioanele de vârstă 3-5 ani,cu o rată anuală foarte mică de creştere, între 6-7ani,

0,4-1cm/ an de vârstă. La eşantioanele 6-14 ani, creşterea este liniară de 1-1,5 cm./an de

vârstă.

8. Perimetrul toracic sau circumferinţa toracelui: am măsurat prin circumscrierea toracelui

cu panglica antropometrică, atingând următoarele repere: posterior - unghiul inferior al

scapulei, lateral – regiunea axilară, anterior – articulaţia sterno-costală IV. Subiectul are o

poziţie ortostatică, având membrele superioare lipite de trunchi. Rezultatul măsurătorilor l-am

exprimat în centimetri. Am observat că fetele au o creştere de aproximativ 1-2 cm. pe an,

excepţie fiind la eşantioanele de vârstă de 9 ani şi 10 ani când creşterea este de 3 cm. pe an.

La eşantioanele de vârstă 11 ani şi 12 ani – prepubertar- creşterea este de 6 cm pe an, iar la

eşantioanele 12-13 ani, creşterea este de 3 cm. pe an. La băieţi, o creştere mai mare am

înregistrat la eşantioanele 6-8 ani,10-12 ani, când creşterea este de 3 cm. pe an, în restul

perioadelor creşterea fiind de 1-2 cm. pe an.

9. Diametrul transvers al capului este în relaţie cu vârsta, media fiind semnificativ mai

mare la băieţi. Formula după care are loc creşterea, este greu de folosit (polinomială gr.2),

motiv pentru care am întocmit nomograme pentru cele două sexe, exprimate atât în deviaţii

standard cât şi în percentile.

10. Mandibula se dezvoltă diferit la cele două sexe, mai mare la sexul masculin, dar, nici

aici creşterea nu am găsit-o liniară, fiind necesare reprezentările grafice.

11. Diametrul anteroposterior al capului este mai mare la băieţi pentru toate grupele de

vârstă, creşterea şi dezvoltarea în timp făcându-se tot după o formulă polinomială.

19

12. Înălţimea viscerocraniului este mai mare la băieţi, diferenţa fiind mai evidentă la

adolescenţă. Creşterea se face pentru ambele sexe, după o formulă polinomială.

13. Perimetrul cranian este mai mare la băieţi, iar rata de creştere este diferită pentru cele

două sexe.

14. Am găsit că băieţii au lăţimea viscerocraniului mai mare decât la fete, creşterea

făcându-se pentru ambele sexe după o formulă polinomială.

15. Am observat că, până la vârsta de 6 ani, copiii studiaţi au o creştere asemănătoare a

perimetrului pelvin, iar între vârsta de 8-10ani, băieţii au perimetrul pelvin mai mare; după

vârsta de 11 ani, la eşantioanele studiate, fetele au perimetrul pelvin mai mare; la 14 ani

diferenţa dintre perimetrul pelvin la fete comparativ cu băieţii fiind de aproximativ 10 cm.

20

III.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1-Asserhøj M, Nehammer S, Matthiessen J- Maternal fish oil supplementation during lactation may adversely affect long-term blood pressure, energy intake, and physical activity of 7-year-old boys-J Nutr. 2009 Feb;139(2):298-304 2-Badea P.,Georgescu D-Introducere in biostatistica, Ed.Medicala Universitara, Craiova, 2003, pag.39-42 3-Bulucea D.-Pediatrie-Puericultura, Ed.SITECH, Craiova, 2005,pag.1-7 4-Bulucea D.,Nemeş E., Dumitraşcu E., Singer C.-Puericultura-noţiuni elementare, Ed.Karma-Petrescu, Craiova, 1997, pag.23-35; 5-Ciofu E.P., Ciofu C.-Pediatrie Tratat, editia I, Ed.Medicală, Bucureşti, 2001,pag.65-85; 6-Coleman KJ, Geller KS, Rosenkranz RR- Physical activity and healthy eating in the after-school environment-J Sch Health. 2008 Dec;78(12):633-40 7-Davis MM, McGonagle K, Schoeni RF- Grandparental and parental obesity influences on childhood overweight: implications for primary care practice-J Am Board Fam Med. 2008 Nov-Dec;21(6):549-54 8-Dragoi Gh.-Anatomia generala a sistemelor corpului omenesc, Ed. Medicala Universitara, Craiova, 2002, pag 166-169 9-Felszeghy E, Juhasz E, Kaposzta R- Alterations of glucoregulation in childhood obesity--association with insulin resistance and hyperinsulinemia-J Pediatr Endocrinol Metab. 2008 Sep;21(9):847-53 10-Georgescu A.-Compendiu de pediatrie ,Ed.BIC ALL, Bucuresti, 2001, pag.11-21; 11-Ghigea S.,Tarca A.,Miu G.-Aspecte ale cresterii si dezvoltarii fizice a copiilor prescolari din casele de copii in varsta de 6,6-7,6 ani, Studii si cercetari de antropologie, 1990,tomul 27, pag 21-31 12-Gibson S- Sugar-sweetened soft drinks and obesity: a systematic review of the evidence from observational studies and interventions-Nutr Res Rev. 2008 Dec;21(2):134-47 13-Glavce C., Roibu G.-Modificarile tipologiei cefalo-faciale la adolescenti si tineri 13-17 ani, Studii si cercetari de antropologie, 1990, tomul 27, pag 11-19 14-Heger S, Körner A, Meigen C- Impact of weight status on the onset and parameters of puberty: analysis of three representative cohorts from central Europe-J Pediatr Endocrinol Metab. 2008 Sep;21(9):865-77 15-Iordăchescu F.-Pediatrie, vol I,Ed.Naţional, 1998 pag.100-101; 16-Jordan KC, Erickson ED, Cox R- Evaluation of the Gold Medal Schools program-J Am Diet Assoc. 2008 Nov;108(11):1916-20 17-Lakkakula AP, Zanovec M, Silverman L- Black children with high preferences for fruits and vegetables are at less risk of being at risk of overweight or overweight-J Am Diet Assoc. 2008 Nov;108(11):1912-5 18-Li L, Law C, Lo Conte R- Intergenerational influences on childhood body mass index: the effect of parental body mass index trajectories-Am J Clin Nutr. 2009 Feb;89(2):551-7 19-Lungeanu D.,Motoc M.,Motoc A.-Romanian Adolescents In The 1990s:Anthropometrical, Physiological and Psycholgical Data, Craiova Medicala, vol 5, pag.314-317 20-Milcu St.,Maximilian C.-Introducere in antropologie, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1967, pag.309-320 21-Milcu St.-Dezvoltarea cercetarilor de antropologie in tara noastra, Probleme de antropologie, 1954, vol 1, pag.7-31

21

22-Milcu St.,Dumitrescu H.-Atlasul anthropologic al Olteniei, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1968, pag.200-220 23-Nelson, Kliegman, Behrman-Textbook of Pediatrics, 18-th edition, chapter 11, 12,pag54-60, 2008, ELSEVIER INC 24-Nettina S.-Manual of nursing practice, Ed. Lippincott, Philadelphia, New York, Baltimore, 2001, pag.1222-1223; 25-Nicolescu I.-Antropologie clinica, partea I, Ed.medicala Universitara, Craiova, 2004, pag52-113 26-Nicolescu I.-Principalele caracteristici ale devoltarii extremitatii cefalice de la 0-18 ani, Craiova medicala, 2004, pag.293-295 27-Padhi BK, Padhy PK- Domestic fuels, indoor air pollution, and children's health-Ann N Y Acad Sci. 2008 Oct;1140:209-17 28-Paval D.-Variatia unor caractere antropometrice in functie de conditiile socio-economice la copiii intre 11-16 ani din localitatea Targul Ocna, Studii si cercetari de antropologie, 1993, tomul 30, pag 23-29 29-Pillitteri A.- Maternal and child health nursing, Ed. J.B.Lippincott Company Philadelphia, 1992, pag 790-797; 30- Popescu v.-Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie, Ed.Med. Amaltea, Bucuresti, 1999, pag 574-575 31-Radu E.,Adam M.,Gaghes R.-Indicatori antropologici de relevanta medicala, Studii si cercetari de antropologie, 1987, tomul 24, pag 19-30 32-Romero ND, Epstein LH, Salvy SJ- Peer modeling influences girls' snack intake-J Am Diet Assoc. 2009 Jan;109(1):133-6 33-Rosca E, Botezatu D., Ghigea S.-Unele caracteristici cefalo-faciale ale populatiei din ,,Tara Oasului’’, Studii si cercetari de antropologie, 1993, tomul 30, pag 33-39 34-Statusul nutritional al femeii gravide , al copiilor cu varsta sub 5 ani, al scolarilor in varsta de 6-7 ani, Romania 2005, studiu realizat in colaborare si cu sprijinul Reprezentantei UNICEF in Romania, Ed.MarLink, pag.40-50 35-Treviño RP, Fogt DL, Wyatt TJ- Diabetes risk, low fitness, and energy insufficiency levels among children from poor families-J Am Diet Assoc. 2008 Nov;108(11):1846-53 36-Tudosie A.,Botezatu D.,Balteanu C.-Variabilitatea ecologica a principalelor proportii corporale in etapa de varsta 1-10 ani, Studii si cercetari de antropologie, 1987, tomul 24, pag 62-66 37-Weigel C, Kokocinski K, Lederer P- Childhood obesity: concept, feasibility, and interim results of a local group-based, long-term treatment program-J Nutr Educ Behav. 2008 Nov-Dec;40(6):369-73

22