Ecologia peisajului Curs sem II -...

Ecologia peisajuluiCurs sem II

Specializarea Geografia Mediului 1 ore curs / 1 ore lucrări practice,

forma de examinare – colocviu

Prof. univ.dr. Ileana Pătru - Stupariu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de GeografieDepartamentul de Geografie Regională şi Mediu

An univ. 2012 -2013

Introducere in ecologia peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013

DREPTURILE CETĂȚENILOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIILE DE MEDIU ( după Ghidul Info Mediu)

Ce spune legislația? Care este legislația privind accesul la informație?1. Convenţia privind accesul la Informație, participarea publicului la luarea deciziilorsi accesul la justiție în probleme de mediu (Convenţia de la Aarhus) ratificată prin Legea 86/2000 : „în sfera de aplicare a prevederilor prezentei Convenții publicul va avea acces la informații, va avea posibilitatea să participe la luarea deciziilor și va avea acces lajustiție în problemele de mediu, fără nici o discriminare bazată pe cetățenie, naționalitate sau domiciliu”;2. Constituţia României : ,,statul recunoaste oricărei persoane dreptul la un mediu sănătosși echilibrat ecologic, garantând în acest scop accesul la informația privind mediul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare,,.

3. HG 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul: „ autoritățile publice sunt obligate să pună la dispoziția oricărui solicitant, la cererea acestuia,informația privind mediul deținută de sau pentru ele, fără justificarea scopului în care această informație a fost cerută”.

Curs 3. Termenul de peisaj în legislaţie


Ce este informația privind mediul*. In ce context apare peisajului?

1. Informațiile ,,privind mediul cuprind date despre starea și calitatea elementelor exterioare organismului uman. Acestea sunt: aerul şi atmosfera, apa,sol, suprafața terestră, peisajul şi ariile naturale, zonele umede, marineși costiere, ş.a,,.

2. Informațiile,, privind mediul cuprind date despre factorii ce afectează sau pot afecta mediul. Aceştia pot fi: zgomotul, radiațiile sau deşeurile, inclusiv deșeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări în mediu,,.

3. Informațiile ,,privind mediul cuprind inclusiv date despre măsurile care se iau.Acestea sunt politicile, legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autoritățile publice și persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, activitățile care afectează sau pot afecta elementele de mediu,,.


Acest ghid este întocmit în conformitate cu prevederile HG 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, care transpune prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/4/CE din 28 ianuarie2003 privind accesul publicului la informația privind mediul.



TERMENUL DE PEISAJ IN LEGISLATIE (ROMÂNIA)Repere legislative cu referiri la peisajReglementări anterioare C.E.P.În Convenţia Peisajului, în prima parte (Istoric) sunt enumerate cele mai importante repere legislative

ce au contribuit la conturarea şi definitivarea acestui tratat internaţional. Aceste repere sunt: 1.Convenţia culturală europeană (1954); 2.Conferinţa Naţiunilor Unite pentru protecţia mediului înconjurător (Stockholm 1972); 3.Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 1972);4.Convenţia privind protecţia patrimoniului habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din Europa (Berna,

1979);5.Convenţia–cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor

teritoriale (Madrid, 1980); 6.Cartea europeană a autonomiei locale (Strasbourg, 1985); 7.Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european (Granada, 1985, adoptată de România

prin Legea nr. 157/1997, publicată în Monitorul Oficial nr. 274 din 13/10/1997); 8. Convenţia privind importanţa internaţională a zonelor umede (Ramsar, Iran, 1991);9.Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arhitectural european (revizuită – La Valletta,

1992);10.Convenţia privind diversitatea biologică (Rio, 1992, adoptată de România prin Legea nr. 58/1994);11.Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la

justiţi pe probleme de mediu (Aarhus, 1998).


Termenul de peisaj în legislaţia româneascăA. DEFINIŢII diferite ale termenului de peisaj apar în următoarele acte normative:

1. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenţa la 20 octombrie 2000:

Peisajul – parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si umani.

2. O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea nr.462/2001, modificata si completata prin Legea nr. 345/2006: definitie introdusa prin L 345/2006.Peisaj - zona terestra ce se poate delimita clar, cu o structura si caracteristici specifice, cu valori şi structuri naturale specifice, incluzând si elemente ale culturii umane, unde elementele naturaleşi cele create prin activitate umana se influenteaza reciproc.

3. LEGE nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbaticeArt. 1.(17) peisaj - zona percepută de către populaţie ca având caracteristici specifice rezultate înurma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.



4. ORDONANŢĂ de URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 111/11.02.2011

La Anexa nr. 2 „Definirea termenilor utilizaţi în lege”, după expresia„Parcelare”, se introduce o nouă expresie „Peisaj” cu următoarea definiţie:„Peisaj - desemnează o parte de teritoriu , perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi construite având valoare particulară în materiede arhitectură şi patrimoniu sau fiind martori ai modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ai tradiţiilor industriale, artizanale, agricole sau forestiere,,.

Referiri:Art.1.(5). ,,Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilordreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului,condiţii de locuire adecvate, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund ladiversitatea nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurareaprotecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţiecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări, calitateestetică şi arhitecturală, protejarea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale,,.



La Art. 9, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:„c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelornaturale şi culturale;”.

La Art. l 18 după litera c) a alineatului (1), se introduc cinci noi literec3) ,,întocmirea de regulamente cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobăprin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentruteritoriile identificate la pct. c2) în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi apăstrării identităţii locale,,.

Locul Geografilor.....??





ELC, 2000- ca teritoriu- ca rezultat al interactiunii factorilor naturali si umani

Regimul ariilor protejate- ca teritoriu cu o structura si caracteristici specifice- ca teritoriu unde elementele naturale şi cele create prin activitate umana se influenteaza reciproc.

Amenajarea teritoriului- ca teritoriu- ca teritoriu ce cuprinde zone naturale sau/şi construite avândvaloare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu

Peisaj definit (A)în acte normative

B. ALTE REFERIRI la termenul de peisaj ce apar în acte normative aferente legislaţiei de mediu:

1. O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea nr. 462/2001, modificata si completata prin Legea nr. 345/2006

Art. 2 (termeni): mediu - ,,ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şianorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului,,.

Anexa 1 (e): Parcurile naturale ,,sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovând pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale,,.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".



Anexa 1 (f): Rezervaţiile biosferei ,,sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe Valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a Mediului natural si a diversitatii biologice specifice,,.

2. O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006.

Art. 70. ,,Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) sa îmbunatateasca microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora;

b) să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală.,,

Curs 3. Termenul de peisaj în legislatie


Art. 96 (3) ,,obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind îmbunatăţirea microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseta si proteja peisajul, de a menţine curatenia localitatilor,,.

3. OUG nr. 202/2002 privind gospodarirea integrată a zonei costiere.

Anexa 1 (definitii) (7) Gospodarirea integrata -,, amenajarea şi utilizarea durabilă a zonei costiere luând în considerare dezvoltarea economica şi sociala în strânsa interdependenţă cu marea, în vederea menţinerii, pentru generatiile prezente şi viitoare, a echilibrului biologic şi ecologic fragil al zonei de coastă şi a peisajului,,.

Art. 2 (scopul ordonantei) (c) ,,reglementarea utilizarii durabile a zonei costiere pe baza principiilor care asigura protectia mediului, peisajului ,mostenirii culturale, istorice si arheologice,,.

Art. 28 (activitatile de turism) (4) ,,Arhitectura noilor construcţii din zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura locală şi sa nu afecteze peisajul,,.



4. Legea 347/2004 – Legea muntelui./ ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004

Art. 3.1 (scopul politicii montane) ,,Politica montana are ca scop valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului si a biodiversităţii, precum şi dezvoltarea de activităţi,,.

Art. 3. va avea următorul cuprins: "Art. 3. - (1) ,,Politica montană are ca scop:

- valorificarea durabilă a resurselor muntelui;

- să contribuie prin menţinerea utilizării agricole a terenurilor la conservarea spaţiului rural (peisaj rural);

- protejarea a şi promovarea metodelor de exploatare durabilă prin măsuri de conservare a peisajului şi a biodiversităţii şi de dezvoltare a activităţilor economice specifice acestei zone,,.



5. Convenţia Carpatică - Legea nr.137/2010 privind ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003.

Art. 4 Conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii şi a diversităţii peisajelor.

(6). ,,Părţile vor lua măsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura montană, gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia, industria şi activităţile miniere,,.



Art.7 (2). ,,Părţile vor urmări aplicarea de politici care au ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanţă crucială în Carpaţi, întărind integrarea preocupărilor de mediu în politicile agricole şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de importanţa ecologică ridicată a ecosistemelor montane din Carpaţi, cum ar fi păşunile naturale şi seminaturale, ca parte a reţelelor ecologice şi a utilizării tradiţionale a peisajelor şi terenurilor.,,

Art. 8 Transportul durabil şi infrastructura(1).,,Părţile vor urmări politici durabile de transport şi de planificare şi

dezvoltare a infrastructurii, care vor ţine cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în biodiversitate şi a celor de importanţă internaţională, a protecţiei biodiversităţii şi peisajelor şi a zonelor cu importanţă turistică deosebită,,.



6. Codul silvic /Legea Nr. 46 din 19 martie 2008 intrat în vigoare începând cu data de 16 iulie 2009

Art. 85(1),, Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor

care respectă încadrarea în peisaj şi nu afectează calitatea apei, a solului şi a habitatelor,,.

Art.88(3) ,,Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin

lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cudestinaţie agricolă:

- în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu. a optimizării peisajului, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice;

- urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha, până în anul 2035,,.



7. LEGE Nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

Art. 9 (b) ,,mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populatiei, protectiei mediului şi asigurării calităţii vieţii,,.

8. Peisaj cultural se regăseşte în:Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000:

Lege nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată 2008 Peisajul este asociat cu patrimoniu material

Legea nr. 410 din 29 december 2005 privind pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

Peisajul este asociat cu patrimoniu imaterial


iIntroducere in ecologiapeisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013


1.Regimul ariilor protejate: referire la termenul de mediu si parcuri naturale, rezervaţia biosferei

2.Protecţia mediului: referire la mediu de viaţă sănătos 3.Gospodărirea integrată a zonei costiere: referire la menţinerea echilibrului ecologica a zonei de coastă şi a peisajului; arhitectura

tradiţională 4.Legea Muntelui: referire la conservarea peisajului,menţinerea

activităţilor agricole tradiţionale5.Convenţia Carpatică: cu referire la conservarea diversităţii

peisajelor, integrarea obiectivelor de conservare in politicile sectoriale, utilizarea în mod tradiţional a peisjelor,implementarea unor politici

durabile de transport şi planificare

6.Codul Silvic: referire la drumurile forestiere ce trebuie încadrate în peisaj,împăduriri= optimizarea peisajului

7.Administrarea spaţiilor verzi urbane: cu referire la menţinereapeisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii

8. Peisaj cultural: cu referire la patrimoniu material şi imaterial

Peisaj cu referire (B)în acte normative


România : Natura 2000 Public Viewer

http://natura2000.eea.europa.eu

Croaţia – Parcurile Plitvice, Foto: I. Stupariu, 2006

1.Regimul ariilor protejate: referire la termenul de mediu şi parcuri naturale

http://natura2000.eea.europa.eu/


2.Protecţia mediului: referire la mediu de viaţă sănătos,

Braşov, Foto:I.Stupariu

3.Gospodărirea integrată a zonei costiere: referire la menţinerea echilibrului ecologica a zonei de coastă şi a peisajului; arhitectura tradiţională


Mangalia la inceputul secolului, Foto: Colecţia C.C.T.P.T.I.

Mamaia, 2011, Foto: I. Stupariu

4.Legea Muntelui: referire la conservarea peisajului,menţinerea activităţilor agricole tradiţionale


1

2

3

4

1.Sistem de irigaţii Alpii Italieni, 2006

2.Faneaţă Şirnea,2006

3.Activităţi trdiţionale Măgura, 2006

4.Activităţi trdiţionale Peştera, 2006

Foto:I. Stupariu

5.Convenţia Carpatică: cu referire la conservarea diversităţii peisajelor,

integrarea obiectivelor de conservare in politicile

sectoriale, utilizarea în mod tradiţional a

peisjelor,implementarea unor politici durabile de transport şi planificare

Foto: I.Stupariu, 1, Slovacia, M-ţii Tatra, Stara

Lesna, 2012; 2, Golful Zărneşti, 2011


1

2

6.Codul Silvic: referire la drumurile forestiere ce

trebuie încadrate în peisaj,împăduriri =

optimizarea peisajului

Foto: I.Stupariu, 1, M-tii Bucegi, Sinaia, 2012,2,

M-ţii Ciucului, 2010


1

2

7. Administrarea spaţiilor verzi urbane: cu referire la menţinerea

peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii

Foto: I. Stupariu, Parcul Tineretului,Bucureşti 2008



Foto: I.Stupariu,2011Satul Pietriceaua,

(Brebu, Jud. Prahova)




Foto: Colecţia C.C.T.P.T.I.

1. Insula Ada-Kaleh2. Detaliu Insula Ada?Kaleh 3. Piuă, M-ţii Apuseni

1

2

3

C. ACTE NORMATIVE ADIACENTE

1. Legea apelor nr. 107 1996 (ecosistem acvatic)

2. ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

LA: SECŢIUNEA 3 Descrierea sitului Natura 2000 (1),, Prezintă date privind aria naturală de importanţă comunitară: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate,,.

3. Ordin nr. 536/1997 din 23/06/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă.

4. Zgomot/HOTĂRÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005/2008 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului



5. LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a – zone protejate PATNArt.

(1) ,,Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate,

potrivit anexelor nr. I-IV care fac parte integrantă din prezenta lege.(2) În înţelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitategeografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi suntdeclarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor dePatrimoniu,,.

6. Sol/ Hotărâre privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, hot. nr. 1403/2007

7. Aer/Lege privind calitatea aerului înconjurător 452/2011

8. Schimbări climatice : ORDIN nr. 1.170 din 29 septembrie 2008pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice - GASC



Subiecte:1.Enumeraţi cel putin două repere legislative privind accesul la informația

privind mediul si prezentati pe scurt locul peisajului în acest tip de informaţie.

2. Prezentaţi două carcateristici comune şi câte o caracteristică de sine stătătoare ce apar în cele 4 repere legislative ce definesc (categ.A) peisajul.

3.Ce repere legistative ce fac referiri la peisaj (categ. B) asociază peisajul cu protecţia şi biodiversitatea.

4. Ce repere legistative ce fac referiri la peisaj (categ. B) asociază peisajul cu amenajarea teritoriului.

5. Ce repere legistative ce fac referiri la peisaj (categ. B) asociază peisajul cu politicile sectoriale ( peisajul ca resursa).

6. Enumeraţi cel puţin 4 acte normative adiacente (categ.C) ce fac referire la peisaj.


Introducere in ecologiapeisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013

Ecologia peisajului Curs sem II -...

Documents

Transcript of Ecologia peisajului Curs sem II -...