Licenta Peisagistica

Conţinutul

Fişelor Disciplinelor

(Programe Analitice, sau Specificaţii de Curs)

pentru

Programul de Studii de Licenţă

PEISAGISTICĂ

(Fişele Disciplinelor sunt în ordinea din Planurile de Învăţământ aferente specializării “Peisagistică”)

Nr.__________din______________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate

informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul:

Horticulturǎ

Catedra responsabilă cu implementarea: Mǎsurǎtori terestre şi ştiinţe exacte

Data implementării: Titlul cursului: Matematicǎ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Lect. drd. Sobolu Rodica Coordonatorul cursului: Lect. drd. Sobolu Rodica

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare românǎ Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 6 56 28 28 - - Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Nu este cazul

0202010101 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: Tipul:

zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul PEISAGISTICĂ

0202 1 semestru

zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: nu este cazul Cursuri anterioare Recomandate: nu este cazul

Alte condiţii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE

Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - însuşirea de către studenţi a instrumentului matematic necesar analizei şi modelǎrii diverselor fenomene intâlnite la materiile de specialitate - modelarea matematicǎ a problemelor practice frecvent utilizate în cercetǎrile biologice şi agricole - educarea studenţilor în spiritul unor abordǎri mai realiste a problemelor din agriculturǎ utilizând legi probabilistice şi tehnici de optimizare ...................................

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - formarea deprinderilor de calcul necesare stǎpânirii raţionamentului matematic - înţelegerea teoriei intrinseci a matematicii cu ajutorul exemplelor practice adecvate - aplicarea noţiunilor teoretice expuse la curs în rezolvarea unor probleme specifice şi modelarea unor procese B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor

1 Complemente de analizǎ matematicǎ 1.1 Noţiunea de funcţie. Derivata unei funcţii 1.2 Tabloul derivatelor 1.3 Proprietǎţi ale funcţiilor derivabile 1.4 Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor 1.5 Funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale 1.6 Extremele funcţiilor de mai multe variabile

6 1 1 1 1 1 1

3.57% 3.57% 3.57% 3.57% 3.57% 3.57%

2 Noţiuni de calculul probabilitǎţilor 2.1 Noţiuni de bazǎ. Probabilitate. Proprietǎţi 2.2 Scheme clasice de probabilitǎţi: schema lui Poisson, schema lui Bernoulli, schema bilei nerevenite 2.3 Variabile aleatoare. Definiţie. Operaţii. Proprietăţi. Funcţia de repartiţie. Funcţia densitate de probabilitate. 2.4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare (media, dispersia, abaterea medie pǎtraticǎ)

6 2 2 1 1

7.14% 7.14% 3.57% 3.57%

3 Statistică biologică 3.1 Noţiuni de bazǎ. Repartiţii unidimensionale şi bideminsionale 3.2 Indicatori ai repartiţiilor de frecvenţe unidimensionale. Indicatori de poziţie: media, mediana, modulul. Indicatori de variaţie: varianţa, abaterea standard, coeficientul de variaţie 3.3 Indicatori ai repartiţiilor bidimensionale:coeficientul de corelaţie liniară 3.4 Teoria estimaţiei. Intervale de încredere ale mediei unei populaţii repartizate normal 3.5 Verificarea ipotezelor statistice (testul t, testul u, testul F, testul hi2) 3.6 Regresii. Corelaţii 3.7 Analiza varianţei

16 2 2 1 3 4 2 2

7.14% 7.14% 3.57% 10.71% 14.28% 7.14% 7.14%

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Determinarea domeniului de definiţie al unei funcţii.

Exerciţii de calcul a derivatelor unor funcţii de o variabilǎ 2 7.14%

2 Determinarea punctelor de extrem şi a intervalelor de monotonie ale unei funcţii. Aplicaţii practice

2 7.14%

3 Calculul derivatelor parţiale. Aflarea extremelor funcţiilor de mai multe variabile. Aplicaţii practice

2 7.14%

4 Operaţii cu evenimente. Aplicaţii ale formulei şi proprietǎţii probabilitǎţii realizǎrii unui eveniment

1 3.57%

5 Incadrarea unor tipuri de probleme practice în schemele clasice de probabilitǎţi şi rezolvarea acestor probleme cu ajutorul schemelor probabilistice

4 14.28%

5 Efectuarea de operaţii cu cu variabile aleatoare. Determinarea funcţiei de repartiţie şi a densitǎţii de probabilitate

2 7.14%

7 Calculul caracteristicilor numerice ale variabilelor aleatoare

2 7.14%

8 Repartiţii de frecvenţe. Calculul indicatorilor unei repartiţii de frecvenţe. Aplicaţii

4 14.28%

9 Determinarea intervalelor de încredere ale mediei unei populaţii repartizate normal

2 7.14%

10 Aplicarea testelor statistice în verificarea ipotezelor statistice

4 14.28%

11 Calculul coeficientului ce corelaţie liniarǎ. Stabilirea ecuaţiei dreptei de regresie

1 3.57%

12 Analiza varianţei. Aplicaţii 2 7.14%

Modul de desfăşurare: Cursul se va desfǎşura aplicând metode tradiţionale: expunerea, conversaţia, exercitiul, metode moderne: algoritmizarea,

problematizarea, instruirea programată, metode expozitive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă, metode frontale, metode bazate pe învăţarea prin receptare: prelegerea, demonstraţia cu caracter expozitiv. In cazul seminarului se urmǎreşte aplicarea metodelor algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, prestabilit construite, metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme, metode de predare-învăţare în grupuri omogene. Se va monitoriza modul de aplicare practicǎ a noţiunilor teoretice expuse la curs în rezolvarea unor probleme specifice (teoretice sau practice) şi modelarea unor procese. Periodic, se va efectua o verificare a cunoştinţelor dobândite, se vor acorda note care vor contribui la stabilirea notei finale de la examen. Metodele de predare şi de învăţare: - prelegerea ; expunerea ; conversatia euristica;observarea; demonstratia cu caracter expozitiv ; modelarea;exercitiul; - problematizarea; algoritmizarea; instruirea programatǎ; muncǎ independentǎ; - metode euristice bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme - metode de predare-învăţare în grupuri de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor şi conceptelor teoretice predate la curs, aplicarea şi aprofundarea acestora la seminar în scopul analizei şi modelǎrii diverselor fenomene intâlnite la materiile de specialitate

Lucrări de control periodice, verificări pe parcurs, examinarea sub formă scrisă şi orală a cunoştinţelor dobândite

Modul de stabilire a notei finale: Examen: 50%, respectiv 5 puncte. Lucrări de control: 20 %, respectiv 2 puncte. Verificare pe parcurs: 20 %, respectiv 2 puncte. Prezenţă: 10 %, respectiv 1 punct.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări:

Resursele necesare:

Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate; Obligatorie: 1. Micula Maria, Matematici aplicate în agronomie, Casa de Editurǎ Transilvania Press, Cluj - Napoca, 1997. 2. Maria Micula, Matematici aplicate, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2000. 3. Blaga Petru, Statisticǎ prin MATLAB, Presa universitarǎ clujeanǎ, Cluj-Napoca, 2002.

Bibliografie: Facultativă: 1. Trâmbiţaş Radu, Metode statistice, Presa Universitarǎ Clujeanǎ, Cluj - Napoca, 2000. 2. Morris Kline, Mathematics for the Nonmathematician, Dover Publications, Inc., New York. 1995. 2. http://mathworld.wolfram.com/ 3. http://www.math.com 4. http://probability.infarom.ro/

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: - nu este cazul Alte informaţii: - nu este cazul Anexe: -

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana Pop Data avizării: 15.07.209

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof. Dr. Radu Sestraş Data aprobării: 17.07.2009

APROBAREA FACULTĂŢII

Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: 20.07.2009 Codul Cursului: 0202010101 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ

Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI ŞTIINŢE EXACTE

Data implementării: Titlul cursului: INFORMATICĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. Dr. Ioana Pop Coordonatorul cursului: Conf. Dr. Ioana Pop

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de

studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 42 14 28 VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul PEISAGISTICĂ

0202 4 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: MATEMATICĂ Cursuri anterioare Recomandate:



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cursul îşi propune îndrumarea studenţilor în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare realizării unor site-uri web, a unor baze de date. Având în vedere utilitatea la materiile de specialitate cursul le propune studenţilor să-şi însuşescă metode de calcul tabelar, reprezentări grafice, respectiv realizarea unor calcule statistice cu software-uri de specialitate. Toate aceste cunoştinţe pot fi încadrate în documente tehnoredactate sau în cadrul unor prezentări dinamice.

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂ LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Pentru înţelegerea informaţiilor primite la cursul studenţii vor primi teme de laborator la care vor aplica conceptele teoretice acumulate. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore

% din totalul orelor

1 Poiectarea site-urilor web 1 7.14 2 Realizarea unui site web simplu 1 7.14 3 Formatarea textului într-un site web 1 7.14 4 Formatări grafice într-un site web 1 7.14 5 Realizarea unui site web cu cadre 1 7.14 6 Proiectarea unei baze de date 1 7.14

7 Realizarea tabelelor într-o bază de date. Tipuri de câmpuri 1 7.14

8 Realizarea interogărilor într-o bază de date. Tipuri de restricţii 1 7.14

9 Realizarea formularelor, rapoartelor, etichetelor în cadrul unei baze de date 1 7.14

10 Foi de calcul tabelar: operatori, funcţii 1 7.14 11 Realizarea graficelor 1 7.14 12 Calcule statistice 1 7.14 13 Tehnoredactare computerizată – aspecte practice 1 7.14 14 Realizarea prezentărilor dinamice 1 7.14



1 Realizarea unui site web care să respecte o anumită structură şi conţinut 2 7.14

2 Realizarea unui site web în care să se exerseze formatările corespunzătoare textului, respectiv tipurile de formatări grafice însuşite la curs

4 14.28

3 Realizarea unui site web cu cadre 4 14.28

4 Realizarea unor baze de date complexe în care să apară cât mai multe dintre tipurile de câmpuri învăţate, iar tabelele să prezinte legături

4 14.28

5 Pe baza bazei de date realizate în laboratorul anterior să se realizeze interogări, formulare şi rapoarte 4 14.28

6 Foi de calcul tabelar: operatori, funcţii 2 7.14 7 Realizarea graficelor, Calcule statistice 4 14.28 8 Tehnoredactare computerizată 2 7.14 9 Realizarea prezentărilor dinamice 2 7.14

Modul de desfăşurare: Cursul se va desfăşura în amfiteatru dotat cu videoproiector şi laptop. Lucrările practice se vor

desfăşura în cadrul laboratorului de informatică dotat corespunzător. Metodele de predare şi de învăţare: Se va folosi metoda expunerii, metoda lucrului în grup, se va pune accentul pe parteneriatul profesor – student. La lucrările practice se vor utiliza probleme practice pentru aplicarea şi întelegerea noţiunilor teoretice.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor şi conceptelor prezentate la curs şi lucrări practice, respectiv aprofundarea cunoştinţelor, capacitate de sinteză, orientare în informaţia existentă în domeniu.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice se va face prin verificare pe parcurs, proiecte.

Modul de stabilire a notei finale: Lucrări de control 60%, respectiv 6 puncte Verificare lucrări practice 25%, respective 2,5 puncte Participare la Sesiuni, Congrese 5%, respectiv 0,5 puncte Oficiu 10%, respectiv 1 punct TOTAL 100% (respectiv 10 puncte).

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - sală de curs cu videoproiector şi laptop - sală de laborator pentru efectuarea lucrărilor practice;

Resursele necesare: Materiale didactice: - cărţi şi reviste de specialitate - cursuri tipărite - adrese web

Obligatorie: Pop Ioana, Curs de birotică, Editura AcademicPres, 2004. Pop Ioana, Sobolu Rodica, Stanca Liana, Curs de Informatică Aplicată, Editura AcademicPres, 2005. Pop Ioana, Sobolu Rodica, Stanca Liana, Informatică – lucrări practice, Ed. AcademicPres, 2004. Alison Balter, Microsoft Office Access, Editura Niculescu, 2008.

Bibliografie:

Facultativă: Wempen F. - Microsoft Office XP Professional, Ed Teora, 2005

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana Pop Data avizării: 15.07.2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Radu Sestraş Data aprobării: 17.07.2009 APROBAREA

FACULTĂŢII Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAŢIONALĂ

Data ratificării: 20.07.2009 Codul Cursului: 0202010102 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURA

Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Biofizica si agrometeorologie

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului: prof.dr. Horia Criveanu

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de

studii Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 42 28 14 V Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: nu e cazul

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul FAC. HORTICULTURA HORTICULTURA 4 ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: fizica Cursuri anterioare Recomandate: informatica, limbi straine


-


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective - Insuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind fenomenele fizice întâlnite în structurile vii;

- Cunoaşterea fenomenelor fizice ce se petrec în atmosferă precum şi interdependenţa lor. Studierea influenţei condiţiilor meteorologice şi a factorilor climatologici asupra creşterii şi repartiţiei plantelor.

- Crearea unui sistem rapid de apreciere a situaţiilor create de condiţiile meteorologice asupra plantelor. - Toate aceste problematici sunt abordate cu ajutorul metodelor, principiilor şi legilor fizicii.

* Proiect


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmareste: - familiarizarea studentilor cu utilizarea aparaturii de laborator, - evolutia in timp a fenomenelor biofizice - cunoasterea aparaturii de meteorologie - interpretarea datelor meteorologice in sens agricol - culegerea si interpretarea datelor agrometeorologice cu programul addVANTAGE B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Biofizica ca parte importanta a ansamblului stiintelor biologice. Elemente de termodinamica biologica, notiuni generale, sisteme termodinamice, parametrii si functii de stare, procese termodinamice.

2 7,14

2 Principiul I al termodinamicii, entalpia, principiul II al termodinamicii, entropia, interpretarea statistica a entropiei.

2 7,14

3 Principiul III al termodinamicii., energia libera, energia libera Gibbs, caldura necompensata, cuplajul dintre procesele biosistemelor

2 7,14

4 Structura moleculara a materiei, structura moleculara, stabilitatea moleculelor, dipoli electrici, legaturi moleculare si intermoleculare, structura materiei vii.

2 7,14

5 Apa in sistemele vii, membrane, fenomene de transport si bioenergetica celulara 2 7,14 6 Radiati electromagnetice neionizante si ionizante; efecte asupra sistemelor biologice. 2 7,14 7 Atmosfera terestra; elemente de poluare; poluarea aerului, poluarea solului, polarea apei 2 7,14 8 Soarele si radiatia solara. Influenta radiatiilor solare asupra plantelor si animalelor; 2 7,14 9 Influenta temperaturii solului asupra plantelor (temperatura de germinatie, suma gradelor

de temperatura) 2 7,14

10 Temperatura aerului; efecte ale temperaturii aerului asupra plantelor; umiditatea aerului; influenta umiditatii aerului asupra plantelor

2 7,14

11 Produsele de condensare ale vaporilor de apa din atmosfera; precipitatii atmosferice; efecte benefice si efecte distrugatoare ale precipitatiilor atmosferice asupra plantelor

2 7,14

12 Presiunea atmosferica, efecte ale presiunii atmosferice asupra lumii vii 2 7,14 13 Miscarile de advectie ale aerului; vanturile; influenta vanturilor asupra biosistemelor 2 7,14 14 Elemente de climatologie 2 7,14

Nr.

Tema Număr de ore


1 Notiuni de calcul al erorilor, trasarea graficelor; masuratori de precizie a lungimilor si ale maselor biocorpurilor

2 14,28

2 Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor 2 14,28 3 Determinarea indicelui de refractie al lichidelor 2 14,28 4 Determinarea concentratiei lichidelor cu colorimetrul Dubosq 2 14,28 5 Statia meteorologica ; studiul instrumentelor meteorologice 2 14,28 6 Studiul temperaturii, umiditatii, precipitatiilor si presiunii atmosferice; caracterizarea termica si

pluviometrica. 2 14,28

7 Programul Agroexpert ; vizualizare, functionare ; alarme fitosanitare 2 14,28

Modul de desfăşurare: SAPTAMANAL 2 ORE DE CURS SI 1 ORA DE LUCRARI PRACTICE Metodele de predare şi de învăţare: - expunere orala interactiva cu ajutorul mijloacelor moderne: laptop, videoproiector - invatarea dupa notite de curs si bibliorafia propusa

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Atingerea obiectivelor propuse

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate de specialitate; - teme de casă; - colocviu de laborator.

Modul de stabilire a notei finale: - activitate la curs şi rezultate la exminarea finală (60%)

- activitate la lucrări practice şi rezultate la colocviul de laborator (20%) - referate de specialitate (10%) - rezultatele testelor (10%)

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări:

Resursele necesare:

Dotări: - Laboratorul de biofizică este dotat cu aparatură de fizică generală corespunzătoare efectuării lucrărilor de mecanică, termodinamică, eletricitate şi magnetism, optică şi fizică atomică (magnetometru). -Laboratorul de agrometeorologie conţine toate instrumentele meteorlogice atât pentru spaţiul deschis cât şi pentru spaţii închise. În acest laborator se face cunoşterea aparaturii meteo şi interpretarea datelor obţinute în staţia meteo. Materiale didactice : Staţia meteo este formată din platforma meteo pe care se află două adăposturi meteo dotate cu aparatură corespunzătoare, un heliograf, un pluviometru, un pluviograf, termometre de sol şi termometre pe sol. Observaţiile se fac de trei ori pe zi şi se prelucrează de disciplina noastră, având o continuitate de 131 de ani. -Sistem de culegere, înregistrare şi avertizare, computerizat cu transmisie prin canale radio cu programul addVANTAGE şi aplicaţii program AGROEXPERT; Biblioteca disciplinei conţine numeroase cărţi de fizică, meteorologie, numeroase atlase şi planşe putând asigura astfel un studiu aprofundat al disciplinei.

Bibliografie:

Obligatorie : 1.Horia Criveanu – Agrometeorologie, Lucrări practice Ed.Todesco, Cluj-Napoca, 2001 2.Horia Criveanu - Agrometeorologie - Curs, Ed. Rizoprint, Cluj-Napoca, 2001 3.H. Criveanu,Fizică Lucrări practice, Ed. Rizoprint, Cluj-Napoca, 2001 4.Georgeta Ţarălungă, Biofizică şi meteorologie-Curs,Ed. Todesco,Cluj-Napoca,2003 5.H.Criveanu, Agrometeorologie clasic si modern, Ed. Digital Data, Cluj-Napoca, 2004 6.H.Criveanu, Georgeta Taralunga, Elemente de fizica si meteorologie aplicate la biosisteme, Ed. Digital Data, 2004 Facultativă: 1,C.A.Dissescu, I.Luca, M.Tudor, M.L.Dăbulescu, D.Georgescu, V.Şoltuz, Fizică şi climatologie agricolă,EDP, Bucureşti,1971. 2.Hugh.D.Young , Fizică, EDP, Buc., 1983

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Facultatea de Agricultură, Zootehnie şi Medicină Veterinară Alte informaţii: Anexe:


Şeful Catedrei: Conf. dr. Ioana POP Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: prof.dr. Radu SESTRAS Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURA

Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Pedologie 2009/2010

Iniţiatorul cursului: Prof.univ.dr. Blaga Gheorghe Coordonatorul cursului:

Prof.univ.dr. Blaga Gheorghe

CARACTERISTICILE CURSULUI

Categoria formativă * FF Anul de studii 1 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 28 E Codul Cursul pe care îl




zi, FR, FF Locul desfăşurării Titlul

HORTICULTURĂ Specializarea PEISAGISTICĂ 0202010104 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Chimie Cursuri anterioare Recomandate: Botanică



* Proiect

Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

CURS

a. Obiective - recunoaşterea principalelor tipuri de minerale şi roci care contribuie la formarea învelişului de sol. - familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază legate de geneza, evoluţia şi cunoaşterea învelişului pedogenetic

al principalelor zone naturale din ţara noastră. - însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de principalele tipuri genetice de sol.


LUCRĂRI PRACTICE

a. Obiective - recunoaşterea şi caracterizarea mineralelor şi rocilor ce participă la formarea solului.

- determinarea principalelor proprietăţi fizice şi chimice ale solului - recunoaşterea şi descrierea morfologică a solurilor din împrejurimile Clujului


Nr. Tema Număr

de ore


1 Solul, suport pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Situaţia fondului funciar a României

0,5 1,78

2 Factorii de formare a solului. 2.1.Generalităţi; 2.2.Clima; 2.3.Organismele; 2.4.Roca; 2.5.Relieful; 2.6.Apa freatică şi stagnantă; 2.7.Timpul; 2.8.Omul; 2.9. Învelişul de sol , reflectare a acţiunii conjugate a factorilor de solificare.

1,5 5,36

3 Formarea şi alcătuirea părţii minerale a solului: 3.1. Originea părţii minerale a solului; 3.2.Procese de formare a părţii minerale (Procese de dezagregare şi alterare); 3.3.Alcătuirea părţii minerale a solului (Produsele dezagregării şi alterării)

2 7,14

4 Biocenoza solului.. 0,5 1,78 5 Formarea şi alcătuirea părţii organice a solului: 5.1.Origine; 5.2.Transformarea

resturilor organice în sol (mineralizarea şi humificarea); 5.3.Alcătuirea şi proprietăţile acizilor humici; 5.4.Tipuri de humus; 5.5.Combinaţiile organo-minerale din sol; 5.6.Rolul humusului în definirea fertilităţii solului.

1,5 5,36

6 Formarea şi alcătuirea profilului de sol. 6.1.Procese care determină diferenţierea în adâncime a solului; 6.2.Orizonturile pedogenetice; 6.3.Alcătuirea profilului de sol în diferite condiţii de mediu.

0,5 1,78

7 Proprietăţile fizice şi fizico-mecanice ale solului. 7.1.Textura; 7.2.Structura; 7.3. Densitatea, densitatea aparentă, porozitatea totală şi de aeraţie.

2 7,14

8 Proprietăţile hidrofizice, de aeraţie şi termice.8.1.Apa din sol; 8.2.Aerul din sol; 8.3.Temperatura solului.

1,5 5,63

9 Proprietăţile chimice ale solului.9.1.Soluţia solului şi proprietăţile ei; 9.2.Coloizii solului şi principalele lor proprietăţi; 9.3.Capacitatea de adsorbţie a solului; 9.4.Aciditatea şi alcalinitatea solului; 9.5.Capacitatea de tamponare a solului şi potenţialul redox

4 14,28

10 Clasificarea solurilor. 10.1.Clasificarea naturalistă; 10.2.”A 7-a Aproximaţie”; 10.3.Clasificarea FAO-UNESCO; 10.4.Cadrul natural de formare a solurilor în România. sistemul român de clasificare a solurilor

1 3,57

11 Solurile României (răspândire, condiţii pedogenetice, geneză, însuşiri, sistemstică, fertilitate, ameliorare). 11.1.Clasa Protisolurilor, 11.2 Clasa Cernisolurilor,11.3. Clasa Umbrisolurilor, 11.4.Clasa Cambisolurilor,11.5. Clasa Luvisolurilor,11.6. Clasa Spodisolurilor,11.7. Clasa Pelisolurilor,11.8. Clasa Andisolurilor,11.9.Clasa Hidrosolurilor,;11.10. Clasa Salsodisolurtilor.11.11 Clasa Histosolurilor 11.12 Clasa Antrisolurilor

12 42,88

12 Cartarea solurilor şi bonitarea terenurilor agricole. 12.1.Cartarea solului(Noţiuni generale, fazele cartării, memoriu agropedologic, importanţa practică a cartării solului);12.2. Bonitarea terenurilor agricole (indicatori de bonitare, potenţarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrărilor de imbunătăţiri funciare şi a unor tehnologii ameliorative curente, indicatori pentru constituirea unităţilor de teritoriu ecologic omogene, indicatori de caracteritare tehnologică, importanţa practică a bonitării terenurilor agricole).

1 3,57

n 28 100



1 Recunoaşterea şi caracterizarea mineralelor şi rocilor ce participă la formarea solului. 1.1.Identificarea şi caracterizarea principalelor grupe de minerale (oxizi-hidroxizi, sulfuri, săruri haloide, compuşi oxigenaţi). 1.2. Identificarea şi caracterizarea principalelor roci magmatice, metamorfice şi sedimentare şi gruparea acestora din punct de vedere pedogenetic.

6 21,42

2 Determinarea prin metode analitice de laborator a unor însuşiri fizice şi chimice ale solului. 2.1.Recoltarea probelor de sol pentru analize, pregătirea lor pentru analiză, determinarea unor proprietăţi fizice şi hidrofizice (umiditatea, CH,CO, CC, CAU, D, DA, PT, PA);2.2. Analiza granulometrică şi stabilirea texturii solului; 2.3. Determinarea principalelor proprietăţi chimice ale solului (humus, CaCO3, pH, N total, SB, AH, T, V, săruri uşor solubile).

12 42,84

3 Morfologia profilului de sol. Noţiuni referitoare la profil, orizonturi, culoare, textură, structură ş.a

1 3,57

4 Cercetarea principalelor tipuri de sol pe teren. 6 21,46 5 Caracterizarea solurilor din colecţia de monoliţi. 1 3,57 6 Noţiuni de cartare a solului şi bonitare a terenurilor agricole. 6.1.Alcătuirea şi

utilizarea hărţilor de sol şi studierea memoriilor agropedologice; 6.2.Metodica şi tehnica de bonitare a terenurilor agricole; aplicaţii practice de stabilire a notelor de bonitare; stabilirea capacităţii de producţie a terenurilor agricole

2 7,14

n 28 100

Modul de desfăşurare: - Prelegeri orale interactive la curs - Lucrări practice de laborator pe formaţii (semigrupe) - Aplicaţii în teren

Metodele de predare şi de învăţare: - Predare interactivă la curs - Efectuarea în laborator a analizelor fizice şi chimice ale solului - Întocmirea de referate cu principiul metodei şi importanţa analizelor efectuate. - Studiul unor soluri din împrejurimile Clujului. - Prezentarea şi interpretarea interactivă a rezultatelor analitice

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - Dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de pedogeneza solurilor; - Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază legate de geneza, evoluţia şi cunoaşterea învelişului pedogenetic din ţara noastră.

- colocvii - referate - proiecte - examen

Modul de stabilire a notei finale: - participarea şi activitatea de la curs: 20% - participarea şi activitatea de la lucrările practice: 20% - răspuns la examen: 60%

ELEMENTE SUPLIMENTARE

Spaţii şi Dotări: - Amfiteatru – pentru curs - Laborator – pentru lucrări practice - Baza materială analitică a disciplinei de Pedologie - Bibliotecă - Aparutură video-proiecţie

Resursele necesare: Materiale didactice: - Curs, îndrumător de lucrări practice - aparutură analize sol - reactivi - colecţie monoliţi - colecţie minerale şi roci - planşe etc. Obligatorie: 1. Blaga Gh. F. Filipov, Laura Paulette, I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile, 2008 Pedologie Ed. Mega 2. Blaga Gh.,2004, Pedologie. Alcătuirea geneza şi proprietăţile solurilor Ed. Academicpres 3. Blaga Gh., I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile, 1996, Pedologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA Bucureşti 4. Laura Paulette, Blaga Gh., 2002, Lucrări practice la pedologie, Ed. Poliam Cluj-Napoca Bibliografie: Facultativă:

1. Duchaufour, Ph. Pedologie, Masson,1977 2. *** Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, ICPA Bucureşti

***1987, Metodologia elaborării studiilor pedologice, ICPA Bucureşti, Vol I,II, III



Şeful Catedrei: Prof. univ. dr. Ioan Păcurar Data avizării: AVIZUL CATEDREI Semnătura:


Decan: Prof.univ. dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /


Nr.__________din______________ Formular cod: USAMV-CJ-AQ-F.002.01.03

SPECIFICAŢIE CURS

Se vor completa toate rubricile formularului, conform Indicaţiilor privind completarea Formularului Specificaţie Curs, din

Manualul Calităţii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conţin toate informaţiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: VI -Măsurători terestre şi ştiinţe exacte

Data implementării: Titlul cursului: TOPOGRAFIE

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Sef. lucr. ADRIANA BONDA Coordonatorul cursului: Sef. lucr. ADRIANA BONDA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul Nu este cazul.

0202010107 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul. * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complemenatre, FO –pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul

Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea : PEISAGISTICA 0202010107 Tipul: ZI USAMV Cluj-Napoca

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Nu este cazul

Cursuri anterioare Recomandate: Nu este cazul


Achitarea taxelor scolare, unde este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective : Obiective: instruirea teoretica si practica a studentilor, in scopul cunoasterii instrumentelor, aparatelor si metodelor in teren,a metodelor de prelucrare a datelor si de transpunere in plan, precum si de calcul a suprafetelor si de parcelare si rectifecare a acestora b. Programa analitică: A. CURS

Nr. Crt. Conţinutul tematic Nr. ore %

1

Noţiuni introductive 1.1 Obiectul masurătorilor terestre 1.2 Importanţa topografiei pentru economia natională 1.3 Scurt istoric al măsurătorilor terestre 1.4 Unităţi de măsura şi mijloace de calcul în topografie

2 7,1

2

Marcarea si semnalizarea punctelor 2.1 Marcarea punctelor topografice 2.2 Semnalizarea punctelor topografice

1 7,14

3

Masurarea directa a distantelor 3.1 Lucrari de jalonare 3.2 Instrumente pentru masurarea directa a distantelor 3.3 Tehnica masurarii directe a distantelor 3.4 Ridicarea topografica cu panglica de otel

2 14.28

* Proiect

3.4.1.Trasari de perpendiculare si paralele 3.4.2. Masurarea unor distante inaccesibile 3.4.3 Ridicarea planimetrica a unei suprafete de teren

4

Masurarea unghiurilor 4.1 Instrumente şi aparate pentru masurarea unghiurilor 4.2 Metode de masurare a unghiurilor

4 28,60

5 Masurarea indirecta a distantelor 5.1. Masurarea stadimetrica a distantelor 5.2. Masurarea paralactică a distanţelor

2 7,1

6

Ridicarea în plan a suprafeţelor 6.1. Metode de ridicare. Generalităţi.Clasificare 6.2. Determinarea planimetrică a punctelor 6.3. Metoda radierii planimetrice 6.4. Metoda drumuirii planimetrice 6.5. Metoda perpendicularelor şi paralelelor 6.6. Redactarea planului topografic

3,5 12,5

7

7.1. Definiţii. Scop. Importanţa pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare 7.2. Noţiuni fundamentale –suprafeţe de nivel, diferenţe de nivel, cote relative 7.3. Clasificarea nivelmentului

1,5 5,4

8

Nivelmentul geometric 8.1. Principiul şi clasificarea nivelmentului geometric 8.2. Iinstrumente şi aparate pentru nivelment 8.3. Nivelmentul geometric de mijloc şi de capăt 8.4. Metode de nivelment geometric 8.4.1. Radierea de nivelment geometric 8.4.2. Drumuirile nivelitice 8.4.3.Nivelment geometric de suprafaţă 8.4.4. Nivelment geometric longitudinal şi transversal

3,5 12,5

9

Nivelmentul geometric 9.1. Principiul şi clasificarea nivelmentului trigonometric 9.2. Instrumente şi aparate pentru nivelment trigonometric 9.3. Nivelmentul trigonometric la distanţe mici 9.4. Nivelmentul trigonometric la distanţe mari

1,5 5,4

10

Reprezentarea reliefului în plan 10.1. Generalităţi 10.2. Reprezentarea reliefului prin curbe de nivel 10.3. Forme de relief şi reprezentarea lor prin curbe de nivel 10.4. Reprezentarea reliefului prin metoda profilelor 10.5. Alte metode de reprezentare a reliefului 10.6. Panta şi aplicaţiile acesteia

4 14,3

11 Ridicări tahimetrice 1 3,6 12 Cadastru funciar 2 7,1

LUCRĂRI PRACTICE A.Obiective instruirea teoretică şi practică a studenţilor, în scopul cunoaşterii instrumentelor, aparatelor şi metodelor de ridicare a suprafeţelor de teren, a metodelor de prelucrare a datelor şi de transpunere în plan, precum şi de calcul, parcelare şi rectificare a acestora. B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Crt. Conţinutul tematic Nr. ore %

1 Scari pentru desene tehnice, planuri si harti 2 7,2 2 Jalonarea aliniamentelor.Masurarea directa a distantelor 1,5 5,4 3 Ridicări topografice expeditive cu panglica de oţel şi echerele topografice 1,5 5,4 4 Prezentarea aparatelor topografice. Citiri la aparate şi miră 2 7,2 5 Măsurarea unghirilor şi a distanţelor pe cale stadimetrică 2 7,2

6 Ridicarea unei suprafeţe de teren prin metoda drumuirii combinată cu radierea 2,5 8,9

7 Calculul coordonatelor punctelor de drumuire şi radiere 1,5 5,4 8 Calculul suprafeţelor prin metode grafice şi semigrafice 1 3,6 9 Calculul suprafeţelor prin metode mecanice şi numerice 1,5 5,4

10 Rectificări şi parcelări de suprafeţe 3 10,2 11 Aplicaţii practice de cadastru funciar 2 7,2 12 Prezentarea aparatelor şi instrumentelor de nivelment 2 7,2

13 Ridicări nivelitice.Operaţii de teren 2 7,2 14 Trasarea pe teren a unei linii de pantă dată 2 7,2 15 Cunoaşterea planurilor şi hărţilor topografice şi cadastrale 1,5 5,3

Modul de desfăşurare: cursuri, lucrări practice în laborator şi teren Metodele de predare şi de învăţare:

- prelegeri de curs, proiectii video, prezentarea instrumentelor şi aparatelor topografice,aplicaţii practice în teren şi laborator, prelucrare date culese în teren;

- învăţarea pe aparate şi instrumente, studiul bibliografiei de specialitate. Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:

- însuşirea cunoştinţelor teoretice privind ridicările topografice planimetrice şi nivelitice - cunoaşterea aparaturii topografice şi a modului de folosire a acesteia în teren - prelucrarea datelor din masurători, obţinerea planului topografic. Calculul suprafeţelor şi parcelarea acestora; - însuşirea cunoştinţelor generale de cadstru

- teste teoretice şi practice ; - referate (teme de casă); - examen practic; - examen teoretic (oral);

Modul de stabilire a notei finale: - 5% prezenţa la curs - 10% prezenta la lucrări practice - 5% teste - 10% referate - 10% examen practic - 60% examen teoretic (scrisl)


Dotări:

Laboratoare didactice de specialitate Resursele necesare: Materiale didactice: • Instrumente si aparate topografice clasice si moderne

Obligatorie: 1. LEU, I. N., V. Budiu, V. Moca, C. Ritt, Valeria Ciolac, Ana Ciotlaus, 2002, Topografie si cadastru,

Ed. Universul, Bucuresti 2. LEU, I. N., V. Budiu, V. Moca, C. Ritt, Valeria Ciolac, 1999, Topografie si cadastru agricol, EDP,

R.A. Bucuresti 3. Muresan, D., V. Budiu, Ana Ciotlaus, 1988, Topografie si desen tehnic-lucrari practice, Tipo

Agronomia Cluj-Napoca 4. N.Boş, O. Iacobescu –Topografie modernă,2007, editura C:H:Beck, Bucureşti

Bibliografie:

Facultativă: 1. Meteş, Z. Si colab., 1975, Curs de topografie, Tipo Agronomia Cluj-Napoca

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul. Alte informaţii: Nu este cazul. Anexe: Nu este cazul.

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana Pop Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Radu Sestraş Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. Dr. Doru Pamfil

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: II Agricultură

Data implementării: Titlul cursului: FIZIOLOGIE VEGETALĂ 2009-2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ŞTEFANIA GÂDEA Coordonatorul cursului: Conf. dr. ŞTEFANIA GÂDEA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare Ro Semestrul 2 Total C S L P** Forma de evaluare


înlocuieşte: Titlul

Nu este cazul 0202010108 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

Nu este cazul * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);



FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Specializarea: PEISAGISTICĂ 0202010108 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, CHIMIE, GENETICA Cursuri anterioare Recomandate: BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE


- participarea la cursuri si lucrari practice - promovarea cursurilor obligatorii - efectuarea platilor taxelor şcolare (dacă este cazul)


* Proiect


CURS Disciplina de Fiziologie vegetală studiază cele mai moderne cunoştinţe cu caracter fundamental şi aplicativ din domeniile de interferenţă ale biologiei cu ştiinţele agricole, având rolul de a aprofunda procesele vitale care au loc la nivelul plantelor de cultură aflate în condiţii optime sau nefavorabile de viaţă. Se insistă asupra posibilităţilor pe care le are specialistul de a schimba sau dirija în funcţie de interesele producţiei, procesele de creştere şi dezvoltare, de fotosinteză şi nutriţie care conduc la formarea recoltelor. a. Obiective Competenţe cognitive - cunoaşterea manifestărilor vitale care caracterizează universul vegetal, din punct de vedere morfologic, biochimic şi fiziologic; - înţelegerea particularităţilor celor mai importante procese fiziologice ale plantelor: creşterea, dezvoltarea, respiraţia, fotosinteza, mişcarea şi adaptabilitatea; - perceperea modalităţii în care mediul extern poate influenţa derularea manifestărilor vitale ale plantelor.

Competenţe de specialitate - cunoaşterea condiţiilor interne şi externe care stau la baza derulării proceselor fiziologice ale plantelor, în contextul mediului extern sau al unui mediu controlat artificial; - studiul randamentului fotosintetic la diferite plante de tip C3, C4 şi CAM; - cercetarea ritmului respiratoriu şi a activităţii enzimatice la nivelul plantei sau al unor organe vegetative detaşate de aceasta; - studiul germinaţiei seminţelor şi a ritmului de creştere specific tinerei plăntuţe în condiţiile unor valori termice, hidrice şi de lumină diferite realizate la nivelul fitotronului.

Competenţe afectiv-valorice - crearea disponibilităţii de lucru în echipă şi însuşirea unei educaţii informaţionale în domeniul fiziologiei vegetale. b. Programa analitică



1 INTRODUCERE ÎN FIZIOLOGIA VEGETALA 1.1. Definiţia şi obiectivele disciplinei. 1.2. Istoricul fiziologiei plantelor pe plan mondial şi în România. 1.3 Legătura fiziologiei cu alte discipline fundamentale si aplicative. 1.4. Metode de cercetare specifice fiziologiei vegetale.

2 7,14

2 FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE 2.1. Consideraţii generale asupra celulei vegetale. 2.2. Funcţiile fiziologice ale componentelor celulare. 2.3. Proprietăţile fizice ale materiei vii celulare. 2.4. Proprietăţile fiziologice ale materiei vii celulare. 2.5. Schimbul de substanţe între celule şi mediul extern.

2 7,14

3 REGIMUL DE APĂ AL PLANTELOR 3.1. Stările şi formele apei în plante. 3.2. Absorbţia radiculară a apei (mecanisme). 3.3. Absorbţia extraradiculară a apei. 3.4. Circulaţia apei în plante. 3.5. Factorii care influenţează absorbţia apei în plante. 3.6. Transpiraţia şi rolul ei în viaţa plantelor. 3.7. Gutaţia şi rolul ei în viaţa plantelor. 3.8. Bilanţul de apă al plantelor.

3 10,74

4 NUTRIŢIA MINERALĂ A PLANTELOR 4.1. Metodele de studiere a nutriţiei minerale. 4.2. Absorbţia radiculară a sărurilor minerale şi factorii care o influenţează. 4.3. Absorbţia extraradiculară a sărurilor minerale şi factorii care o influenţează. 4.4. Acumularea, transportul şi excreţia substanţelor minerale la nivelul plantelor. 4.5. Rolul fiziologic al macroelementelor. 4.6. Rolul fiziologic al microelementelor. 4.7. Bazele fiziologice ale aplicării îngrăşămintelor minerale şi organice.

4 14,28

5 FOTOSINTEZA LA PLANTE 5.1. Definiţia şi importanţa fotosintezei. 5.2. Sursele de carbon pentru fotosinteză. 5.3. Cloroplastele, organite specializate pentru derularea fotosintezei. 5.4. Mecanismul fotosintezei. 5.5. Tipuri de fotosinteză la plante. 5.6. Fotosinteza şi producţia agricolă. 5.7. Factorii care influenţează demersul fotosintezei.

5 17,84

6 ACUMULAREA, TRANSFORMAREA, CIRCULAŢIA ŞI DEPUNEREA SUBSTANŢELOR ORGANICE ÎN PLANTE 6.1. Sinteza şi transformarea substanţelor organice în cursul evoluţiei individuale a plantei. 6.2. Circulaţia substanţelor organice în plantă. 6.3. Depunerea substanţelor organice în plantă.

2 7,14

7 RESPIRAŢIA PLANTELOR 7 1 D fi iţi i i t ţ i ţi i

2 7,14

Modul de desfăşurare: cursuri, lucrări şi demonstraţii practice Metodele de predare şi de învăţare: prelegeri de curs, prezentarea proceselor fiziologice pe planşe şi diapozitive, videoproiecţie în Power Point, problematizare, demonstraţii practice, studiul individual al bibliografiei recomandate

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - înţelegerea fenomenelor fiziologice şi urmărirea acestora în practica horticolă; - cunoaşterea interrelaţiilor dintre plantă şi diverşi factori de natură climatică, edafică şi tehnologică; - însuşirea principalelor metode de investigare specifice fiziologiei vegetale şi aplicaţiile lor practice; - stabilirea, în baza elementelor menţionate anterior, a condiţiilor optime de vegetaţie şi nutriţie la nivelul plantei.

- teste teoretice pentru verificarea cunoştinţelor privind procesele fiziologice ce au loc la nivelul plantei;

Modul de stabilire a notei finale: - 20% rezultatele obţinute pe parcursul semestrului; - 20% rezultatul examenului practic; - 60% rezultatul la examenul final.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: laboratoare didactice de specialitate, aparatură pentru observarea proceselor fiziologice

Resursele necesare: Materiale didactice: microscoape optice, balanţe analitice şi de torsiune, reactivi şi coloranţi specifici, etuve şi termostate, sticlărie specifică etc. Obligatorie: 1. Notiţe curs; 2. Ştefania Gâdea, 2003, Fiziologie vegetală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca; 3. Vâtca S., si colab., 2008, Fiziologie vegetală – lucrări practice, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

Bibliografie: Facultativă: 1. Suciu T. şi colab., 1982, Fiziologie vegetală, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 2. Trifu M., Bărbat I., 1997, Fiziologia plantelor (capitole alese), Ed. Viitorul Românesc, Cluj-Napoca, 3. Suciu T., Ştefania Gâdea, 1997, Fiziologia plantelor – Lucrări practice, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 4. Cristina Dobrotă, Yamashita M., 1999, Creşterea şi dezvoltarea plantelor, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: catedrele I, II, III şi IV de la Facultatea de Agricultură şi Horticultură Alte informaţii

- participarea la prelegerile de curs şi la şedinţele de lucrări practice - stabilirea unor relaţii de colaborare, în vederea unor schimburi de experienţă cu disciplinele aferente Facultăţii de Agricultură

şi Zootehnie din alte centre universitare Anexe: Nu este cazul.


Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ing. Viorel MITRE Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ing. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: 0202010108 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Horticultură – Secţia Peisagistică Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Estetica mediului ambiant

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf.dr.arh.Mihaela Ioana Maria AGACHI Coordonatorul cursului: Conf.dr.arh.Mihaela Ioana Maria AGACHI

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare romana Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 28 14 14 Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




0202010109 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS

Obligatorii: Nu e cazul, fiind în primul sem. al anului I. Cursuri anterioare Recomandate:


Cunoştinţe de geografie, sociologie, desen artistic şi tehnic.



CURS a. Obiective

Cunoaşterea şi utilizarea sistemului standardizat de reprezentare grafică în urbanism. Utilizarea informaţiilor specifice abordării sistemice şi estetice a mediului ambiant. Formarea unui aparat critic necesar înţelegerii gândirii şi proiectării urbanistice şi peisagistice. Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru proiectarea pe un areal restrâns a unui proiect de

peisagistică.

* Proiect


LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective Dobândirea abilităţilor necesare reprezentării în desen liber şi reprezentării în desenul de urbanism.

Dobândirea abilităţilor necesare proiectării în urbanism şi peisagistică.




1. Noţiuni introductive de urbanism, amenajarea teritoriului, dezvoltare durabilă, mediu ambiant, estetică.

2 7,4

2 Mediul natural – definire, alcătuire, structură, funcţionare, organizare. 2 7,4 3. Elementele terenului: relief, sol, vegetaţie, ape de suprafaţă, ape subterane, subsol,

resurse materiale şi energetice. Definire, mod de reprezentare.Valenţe estetice. Implicaţii în dezvoltarea localităţilor.

8 28,0

4. Mediul social-economic – definire, alcătuire, structură, funcţionare, organizare. Aspecte demografice şi social economice.

4 14,0

5. Mod de viaţă şi calitatea vieţii. Procesul de Urbanizare şi implicaţiile sale.

2 7,4

6. Mediul Artificial – definire, alcătuire, structura, funcţionare, organizare. Oraş, sat – funcţii şi funcţiuni. reţeaua de localităţi.

6 21,0

7. Elemente de morfologie urbană. Definiri şi mod de reprezentare. 2 7,4 8. Imagine şi lizibilitate urbană. Aspecte estetice. 2 7,4



1. Exerciţiu de observaţie. Desen liber. 6 21,0 2. Exerciţiu de cartare a unui teren în pantă. 6 21,0 3. Proiect de amenajare a unei incinte a unei locuinţe unifamiliale. Faza 1 8 28,0 4. Proiect de amenajare a unei incinte a unei locuinţe unifamiliale. Faza 2 8 28,0

Modul de desfăşurare: Pe semigrupe, vizite în situ pentru desen liber, proiectare în atelier cu documentaţie prezentată cu retroproiector (folii) şi diapozitive. Metodele de predare şi de învăţare: Cursuri însoţite de proiectarea imagini cu retroproiector şi diapozitive. Teste pe parcurs, documentaţie xerox puse la dispoziţia studenţilor. Bibliografie selectivă accesibilă. în bibliotecile clujene. Lucrare de observaţie. Verificarea notiţelor şi a prezenţei.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:

Îndeplinirea obiectivelor descrise mai sus.

Prin notare, în urma unui examen scris.

Modul de stabilire a notei finale: Medie lucrări x 0,2 + caiet x 0,2 + lucrare de observare x 0,3 + examen scris x 0,3. Fiecare apreciere se notează de la 1 la 10.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Sală de curs, Săli de lucrări cu planşete. Resursele necesare: Materiale didactice: Retroproiector, proiector diapozitive Cristea D.-Elemente de mediu – IAIM. Bucureşti, 1989, curs Mieszkowsky Z. - Elemente de proiectare în Arhitectură şi Urbanism, Ed.Tehnica, Bucureşti 1981 Vernescu D., Ene Al. - Însorirea şi iluminarea naturală în arhitectură şi urbanism, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1979 Simmonds J.O. - Arhitectura peisajului, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1967 Bibliografie: Facultativă: Beaujeu-GarnierJ., Chabot J . - Geografia urbană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Agachi I., Mitrea V. - Image of the city, Proceedings of the international Conference Construction 2003, vol.1, Cluj-Napoca, 2003



Şeful Catedrei: Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Facultatea de Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Istoria parcurilor şi grădinilor

Oct.2005 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului:

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * Anul de studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare română Semestrul 1 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 28 28 examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




zi USAMV Cluj


Obligatorii: Cursuri anterioare Recomandate:




CURS a. Obiective

Cunoaşterea evoluţiei concepţiilor în arta grădinilor, punând accentul pe trăsăturile compoziţionale generale ale diferitelor stiluri, în contextul condiţiilor geografice, istorice, economice, sociale şi culturale specifice.

* Proiect


LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective

....................................................

....................................................

.................................................... B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Importanţa studierii istoriei arhitecturii peisajului; prezentarea pe scurt a evoluţiei concepţiilor în arta grădinilor.

2 7,14 %

2 Grădinile antichităţii: grădinile din Mesopotamia, grădinile Egiptului antic, grădinile Persiei antice.

2 7,14 %

3 Grădinile antichităţii: grădinile Greciei antice; grădinile Romei antice. 2 7,14 % 4 Arta grădinilor în Evul Mediu: grădinile bizantine, grădinile medievale ale Europei,

grădinile islamice, grădinile arabe din Spania. 2 7,14 %

5 Grădinile Extremului Orient: grădinile chinezeşti, grădinile japoneze. 2 7,14 % 6 Arta grădinilor în perioada Renaşterii şi Barocului: grădinile italiene ale Renaşterii,

grădinile baroce în Italia, influenţa italiană în grădinile europene. 4 14.28%

7 Arta grădinilor în perioada Renaşterii şi Barocului: grădinile şi parcurile baroce franceze, influenţa franceză în lume, grădinile clasice în Europa

4 14.28%

8 Grădinile peisagere : grădinile engleze din secolul XVIII şi crearea stilului peisager, trăsăturile compoziţionale ale stilului peisager comparativ cu cele ale stilului arhitectural. Stilul mixt în arta grădinilor. Concepţii contemporane în arta grădinilor.

4 14.28%

9 Grădinile si parcurile din România: grădinile din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova până în secolul XIX.

2 7,14 %

10 Grădinile şi parcurile din România: grădinile în secolul XIX şi începutul secolului XX (Timişoara, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Sibiu, Cluj, Bucureşti).

2 7,14 %

11 Grădinile şi parcurile din România după al II-lea Război Mondial. Tendinţe moderne universale în amenajarea spaţiilor verzi.

2 7,14 %



1 2 n

Modul de desfăşurare: Metodele de predare şi de învăţare:


Modul de stabilire a notei finale: lucrare scrisa de examen 80%, activitate la seminarii si frecventa 20%


Spaţii şi Dotări: Resursele necesare: Materiale didactice: folii color pt. retroproiector (300), planşe color, poze, cd-uri cu imagini. Obligatorie: Constantinescu, S. Viorica – Arta Gradinii, Editura Meridiane - Bucureşti 1992 Marcu, Rica - Parcuri şi Grădini din România, Editura Tehnica - Bucureşti 1958

Bibliografie: Facultativă: The Garden Book – Phaidon Press Limited 2000 Charageat, Marguerite – L’art des jardins, Vendome - Paris 1962 Assunto, Rosario – Filosofia grădinii şi filosofia în grădina, Editura Meridiane - Buc.1988 Les plus beaux parcs et jardins de France, Biblioteca Grădinii Botanice




Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: III MECANIZARE

Data implementării: Titlul cursului: GEOMETRIE DESCRIPTIVA SI DESEN TEHNIC

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ing. SORIN STANILA Coordonatorul cursului:

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii I Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 - 28 - Examen Codul Cursul pe care îl


0.2.2.1.10 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FD - pentru Cursurile specifice unei formări de domeniu, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FC - pentru Cursurile specifice unei formări complementare, FO - pentru Cursurile la opţiunea universităţii; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile obligatorii (impuse), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);



Facultatea de Horticultură Specializarea : Peisagistica 0.2.2 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: MATEMATICA,

Cursuri anterioare Recomandate: GEOMETRIE PLANA SI IN SPATIU


Nu este cazul



CURS a. Obiective Formarea deprinderilor viitorilor specialişti în Peisagistică pentru realizarea proiectiilor, pentru realizarea şi interpretarea desenelor tehnice, prin utilizarea raţională şi combinarea desenului geometric, a geometriei descriptive şi a standardelor de stat.

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂ Nr.crt. C o n ţ i n u t u l t e m a t i c Nr.ore % 1 2 3 4 1. SISTEME DE PROIECŢII 2ore 14,28% 1.1. Consideratii generale Proiecţia centrală (perspectiva) – reprezentarea in proiectie centrala a punctului, a dreptei si a curbei Proiecţia paralelă 1.2. Proiecţia paralelă oblică a punctului, a dreptei si a curbei 2ore 14,28% Proiecţia paralelă ortogonală a punctului, a dreptei si a curbei 1.3. Proiecţia axonometrică. Definirea si clasificarea proiectiilor axonometrice. 2ore 14,28% Proiectia axonometrica izometrica, dimetrica si trimetrica. 2 DUBLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ 2. 1 Împărţirea spaţiului Sistemul de proiecţie Monge 2ore 14,28% 2. 2 Epura punctului

3. TRIPLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ 2ore 14,28%

3.1 Poziţii particulare ale punctelor

3.2 Reprezentarea dreptei pe planele de proiecţie 2ore 14,28% Poziţii particulare ale unei drepte faţă de planele de proiecţie:

– drepte paralele cu un plan de proiectie; – drepte paralale cu doua plane de proiectie;

3.3. Poziţii particulare ale unei drepte faţă de planele de proiecţie: 2ore 14,28%

– drepte continute intr-un plan de proiectieplan de proiectie; – vizibilitatea in epura: fata de planul orizontal, fata de planul vertical si lateral;

3.4 Poziţia relativă a două drepte in spatiu - 2ore 14,28%

- drepte paralele, drepte concurente sub un unghi oarecare si sub un unghi drept; - drepte disjuncte.

4. REPREZENTAREA PLANULUI

4.1 Urmele planului 2ore 14,28%

4.2 Drepte particulare ale unui plan: - orizontala planului; - frontala planului; - dreapta de profil a planului.

4.3 Pozitii particulare ale unui plan in raport cu planele de proiectie: 2ore 14,28% - plane paralele cu un plan de proiectie; - plane perpendiculare pe un plan de proiectie;

4.4 Figuri geometrice continute in plan; Intersectia a doua figuri geometrice. 2ore 14,28% 4.5 Reprezentarea poliedrelor: 2ore 14,28%

- reprezentarea suprafetelor prismatice; - reprezentarea suprafetelor piramidale; - reprezentarea suprafetelor de revolutie.

5. METODELE GEOMETRIRI DESCRIPTIVE. 4ore 28,56%

Metoda rabaterii si metoda rotatiei

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective Formarea deprinderilor viitorilor specialişti în Peisagistică pentru realizarea proiectiilor, pentru realizarea şi interpretarea desenelor tehnice, prin utilizarea raţională şi combinarea desenului geometric, a geometriei descriptive şi a standardelor de stat.


LUCRARI PRACTICE (28 ore)

Nr.crt. C o n ţ i n u t u l t e m a t i c Nr.ore % 1 2 3 4 1. Prezentarea generala a instrumentelor de desenare si a materialelor utilizate in desenul tehnic: hârtia de desenare, hârtia de calc, creionul, radiera, rigla, echerul, compasul, raportorul, sabloane de scriere, si desenare, planseta de desen.

Prezentarea modului general de întocmire a desenelor tehnice, pornind de la realizarea schitei, pâna la realizarea desenului la scara, în tuş. 2ore 14.28%

2. Prezentarea formatelor de desen utilizate, cu simbolizare, dimensiuni si elemente permanente. Realizarea chenarului pe formatele A3, A3 vertical si A4. Împaturirea formatelor trasate. 2ore 14.28%

3. Realizarea grafica a indicatorului pe unul din formatele trasate anterior. Exersarea scrierii tehnice : scrierea alfabetului cu caractere majuscule si mici, a cifrelor arabe si romane si a unui text

conform scrierii standardizate. 2ore 14.28%

4. Reprezentarea pe triedrul de proiectie: punctul in pozitie oarecare si in pozitii particulare. Reprezentarea dreptelor oarecare si in pozitii particulare. 2ore 14.28%

5. Reprezentarea pe triedrul de proiectie si in epura a figurilor plane (triunghi, patrulater, cerc) si a corpurilor geometrice (paralelipiped, prisma, piramida). 2ore 14.28%

6. Determinarea urmelor dreptei. Traseul dreptei. 2 planse la scara, format A4. 2ore 14.28%

7. Aflarea adevaratei marimi a dreptelor in pozitie oarecare: Metoda rabaterii si Metoda rotatiei – planse executate pe format A3, cu instrumente de desenare, la scara. 2ore 14.28%

8. Reprezentarea intersectiei intre un plan si un corp geometric – Aflarea adevaratei marimi a sectiunii, prin metoda rotatiei. Plansa executata pe format A3, la scara 2:1, cu instrumente de desenare. 3ore 21.56%

9. Reprezentarea intersectiei dintre doua corpuri geometrice simple. Plansa executata pe format A3,

la scara 1:1, cu instrumente de desenare. 3ore 21.56%

10. Reprezentarea axonometrica izometrica a punctului, a dreptei si a figurilor plane. 2ore 14.28%

11. Reprezentarea axonometrica izometrica a cercului si a suprafetelor de

revolutie (cilindru si con) 2ore 14.28%

12. Reprezentarea axonometrica izometrica a paralelipipedului, trunchiului de piramida

si trunchiului de con. 2ore 14.28% Modul de desfăşurare: Orele de curs se desfăşoară timp de 14 saptamâni, câte 2 ore. Lucrările practice se desfăşoară pe grupe în laboratoarele catedrei de Mecanizare, câte 2 ore pe săptămână, timp de 14 săptămâni. Studenţii trebuie să realizeze desene si planşe la scara cu instrumente de desen respectând regulile geometriei descriptive si a desenului tehnic Metodele de predare şi de învăţare: Curs – expunere orală interactivă, folosind tabla, videoproiectorul, folii transparente sau diverse planşe. Lucrări practice – se utilizează piese confecţionate din lemn sau metal, având diverse grade de dificultate, planşele şi dotarea laboratoarelor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: -INTERPRETAREA DE CATRE STUDENTI A SCHEMELOR SI DESENELOR SI INTERPRETAREA DESENELOR DE PIESA SI DE ANSAMBLU -REALIZAREA PRACTICA A DESENELOR IN EPURA REPREZENTAND PUNCTE, LINII, FIGURI PLANE SAU CORPURI GEOMETRICE SI REPREZENTAREA AXONOMETRICA A ELEMENTELOR GEOMETRICE

PRIN EFECUAREA IN TIMPUL LUCRARILOR DE LABORATOR A SCHITELOR SI PLANSELOR CU DIVERSE GRADE DE COMPLEXITATE

Modul de stabilire a notei finale: - PREZENTA LA CURS

- PREZENTA LA LUCRARI PRACTICE - ACTIVITATEA DIN TIMPUL LUCRARI PRACTICE –studentii primesc note pe plansele realizate - NOTA LA EXAMEN


Spaţii şi Dotări: LABORATOR CU MESE SI PLANSETE DE DESEN PENTRU EFECTUAREA ORELOR DE LUCRARI PRACTICE

Resursele necesare: Materiale didactice: PIESE DIN MATERIALE METALICE SAU LEMN CU DIVERSE GRADE DE DIFICULTATE FOLOSITE CA MODELE PENTRU EFECTUAREA DESENELOR. PIESE SAU ANSAMBLURI DE PIESE SECTIONATE. PLANSE CU PIESE REPREZENTATE IN PLAN SAU AXONOMETRIC. Obligatorie: - MATERIALUL PREDAT IN TIMPUL ORELOR DE CURS ; - Sopa, S., Mihaiu, I.,Stãnilã, S., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1998. - SORIN STANILA, GEOMETRIE DESCRIPTIVA SI DESEN TEHNIC, EDITURA RISOPRINT, 2004, CLUJ-NAPOCA

Bibliografie: Facultativă: - HULPE, GH., ŞI COLAB., DESEN INDUSTRIAL, INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA, 1980. - HUSEIN, GH., ŞI COLAB., DESEN TEHNIC, ED. G.A.P., BUCUREŞTI, 1974. - IANCU, V., ŞI COLAB., REPREZENTÃRI GEOMETRICE ŞI DESEN TEHNIC, ED. TEHNICÃ ŞI PEDAGOGICÃ, BUCUREŞTI, 1982. - PRECUPEŢIU, P., ŞI COLAB., DESEN TEHNIC INDUSTRIAL PENTRU CONSTRUCŢII DE MAŞINI, ED. TEHNICÃ, BUCUREŞTI, 1982.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: NU ESTE CAZUL Alte informaţii: NU ESTE CAZUL Anexe: NU ESTE CAZUL


Şeful Catedrei: Prof. Dr. ing. Ioan Drocaş Data avizării: AVIZUL CATEDREI Semnătura:


Decan: Prof. Dr. ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: III MECANIZARE

Data implementării: Titlul cursului: GEOMETRIE DESCRIPTIVA SI DESEN TEHNIC

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. ing. SORIN STANILA Coordonatorul cursului:

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 42 14 - 28 - Verificare Codul Cursul pe care îl





Facultatea de Horticultură Specializarea : Peisagistica 0.2.2 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: MATEMATICA,

Cursuri anterioare Recomandate: GEOMETRIE PLANA SI IN SPATIU


Nu este cazul



CURS a. Obiective Formarea deprinderilor viitorilor specialişti în Peisagistică pentru realizarea proiectiilor, pentru realizarea şi interpretarea desenelor tehnice, prin utilizarea raţională şi combinarea desenului geometric, a geometriei descriptive şi a standardelor de stat.

* Proiect


Nr.crt. C o n ţ i n u t u l t e m a t i c Nr.ore % 1 2 3 4 1. NORME AUXILIARE IN DESENUL TEHNIC 3ore 21.56%

1.1 Formate de desenare, împăturirea formatelor, scrierea in desenul tehnic; 1.2 Linii utilizate in desenul tehnic si cazuri de utilizare generala a diferitelor tipuri de linii.

2. DISPOZIŢIA NORMALĂ A VEDERILOR. DENUMIREA ACESTORA 3ore 21.56%

2.1 Studiul preliminar al piesei 2.2 Stabilirea poziţiei de reprezentare

2.3 Stabilirea numărului de proiecţii 3. REPREZENTAREA ŞI NOTAREA VEDERILOR, SECŢIUNILOR ŞI RUPTURILOR ÎN DESENUL TEHNIC. 3ore 21.56% 3.1 Reprezentarea secţiunilor

3.2 Traseul de secţionare şi reprezentarea secţiunilor

3.3 Reprezentarea rupturilor

3.4 Reguli generale de reprezentare a vederilor, secţiunilor şi rupturilor 4. COTAREA ÎN DESENUL TEHNIC. 3ore 21.56% 4.1. Cotarea în desenul tehnic. 4.1.1. Generalitãţi. 4.1.2. Instrumente de mãsurat. 4.1.3. Metode de cotare. 4.1.4. Dispunerea şi înscrierea cotelor. 4.1.5. Indicaţii speciale. 5. ELABORAREA DESENULUI TEHNIC. 2ore 14.28%

5. 1 Schiţa

5. 1 1 Etapele de realizare a schiţei

5. 1 2 Executarea propriu zisă a schiţei

5. 2 Desenul la scară

5. 2 1 Scări numerice

5. 2 2 Etapele alcătuirii desenului la scară

5. 3 Desenul de ansamblu

5. 3 1 Generalităţi

5. 3 2 Reguli de reprezentare

5. 3 3 Etapele alcătuirii desenului de ansamblu

5. 3 4 Cotarea desenului de ansamblu 5. 3 5 Poziţionarea elementelor componente

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective Formarea deprinderilor viitorilor specialişti în Peisagistică pentru realizarea proiectiilor, pentru realizarea şi interpretarea desenelor tehnice, prin utilizarea raţională şi combinarea desenului geometric, a geometriei descriptive şi a standardelor de stat.


LUCRARI PRACTICE (28 ore) Nr.crt. C o n ţ i n u t u l t e m a t i c Nr.ore % 1 2 3 4

1. Utilizarea instrumentelor de desenare. Reproducerea unor reprezentari, cu ajutorul instrumentelor de desenare. Realizarea racordarilor 2ore 14.28%

2. Întelegerea modului de reprezentare a corpurilor tridimensionale prin intermediul proiectiilor ortogonale – realizarea unor schite de măna pe baza unor reprezentari axonometrice izometrice 3ore 21.56%

3. Reprezentarea vederilor. Reprezentarea in 6 vederi a unei piese de lemn – Schita de mâna.

Lucrare individuală. 3ore 14.28%

4. Reprezentarea vederilor. Reprezentarea in 6 vederi a unei piese de lemn – plansa executata la scara 1:1, cu instrumente de desen. 3ore 21.56%

5. Reprezentarea vederilor. Reprezentarea in 3 vederi a unei piese de lemn – plansa executata la scara 1:1, cu instrumente de desen. 3ore 21.56%

6. Aplicatii ale operatiei de cotare in desenul ethnic Reprezentarea unei schite de mâna pe baza pieselor primite individual si definirea acesteia din punct de vedere dimensional. 2ore 14.28%

7. Reprezentarea in sectiune printr-o schita de mâna a unei piese primite individual. 2ore 14.28%

8. Aplicatii ale rupturilor si hasurilor in desenul tehnic. 2ore 14.28%

11. Reprezentarea vederilor si sectiunilor. Reprezentarea si cotarea unei piese in vedere si sectiune, la scara de marire, pe format A2. 4ore 28,56%

12. Reprezentarea vederilor si sectiunilor. Reprezentarea si cotarea unui ansamblu simplu in vedere si sectiune, pe format A2 si completare tabel de componenţă. 4ore 28,56%

Modul de desfăşurare: Orele de curs se desfăşoară primele 7 saptamâni din semestru, câte 2 ore. Lucrările practice se desfăşoară pe grupe în laboratoarele catedrei de Mecanizare, câte 2 ore pe săptămână, timp de 14 săptămâni. Studenţii trebuie să realizeze desene si planşe la scara cu instrumente de desen respectând regulile geometriei descriptive si a desenului tehnic Metodele de predare şi de învăţare: Curs – expunere orală interactivă, folosind tabla, videoproiectorul, folii transparente sau diverse planşe. Lucrări practice – se utilizează piese confecţionate din lemn sau metal, având diverse grade de dificultate, planşele şi dotarea laboratoarelor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: -INTERPRETAREA DE CATRE STUDENTI A SCHEMELOR SI DESENELOR SI INTERPRETAREA DESENELOR DE PIESA SI DE ANSAMBLU -REALIZAREA PRACTICA A SCHEMELOR SI DESENELOR DE INSTALATII SI A DESENELOR DE PIESA SI DE ANSAMBLU

PRIN EFECUAREA IN TIMPUL LUCRARILOR DE LABORATOR A SCHITELOR SI PLANSELOR CU DIVERSE GRADE DE COMPLEXITATE

Modul de stabilire a notei finale: - PREZENTA LA CURS - PREZENTA LA LUCRARI PRACTICE - ACTIVITATEA DIN TIMPUL LUCRARI PRACTICE –studentii primesc note pe plansele realizate - NOTA LA VERIFICAREA I ; - NOTA LA VERIFICAREA II;


Spaţii şi Dotări: LABORATOR CU MESE SI PLANSETE DE DESEN PENTRU EFECTUAREA ORELOR DE LUCRARI PRACTICE

Resursele necesare: Materiale didactice: PIESE DIN MATERIALE METALICE SAU LEMN CU DIVERSE GRADE DE DIFICULTATE FOLOSITE CA MODELE PENTRU EFECTUAREA DESENELOR. PIESE SAU ANSAMBLURI DE PIESE SECTIONATE. PLANSE CU PIESE REPREZENTATE IN PLAN SAU AXONOMETRIC. Obligatorie: - MATERIALUL PREDAT IN TIMPUL ORELOR DE CURS ; - Sopa, S., Mihaiu, I.,Stãnilã, S., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1998. - SORIN STANILA, GEOMETRIE DESCRIPTIVA SI DESEN TEHNIC, EDITURA RISOPRINT, 2004, CLUJ-NAPOCA

Bibliografie:

Facultativă:

- HULPE, GH., ŞI COLAB., DESEN INDUSTRIAL, INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA, 1980. - HUSEIN, GH., ŞI COLAB., DESEN TEHNIC, ED. G.A.P., BUCUREŞTI, 1974. - IANCU, V., ŞI COLAB., REPREZENTÃRI GEOMETRICE ŞI DESEN TEHNIC, ED. TEHNICÃ ŞI PEDAGOGICÃ, BUCUREŞTI, 1982. - PRECUPEŢIU, P., ŞI COLAB., DESEN TEHNIC INDUSTRIAL PENTRU CONSTRUCŢII DE MAŞINI, ED. TEHNICÃ, BUCUREŞTI, 1982.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: NU ESTE CAZUL Alte informaţii: NU ESTE CAZUL Anexe: NU ESTE CAZUL


Şeful Catedrei: Prof. Dr. ing. Ioan Drocaş Data avizării: AVIZUL CATEDREI Semnătura:


Decan: Prof. Dr. ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea: Ingineria şi protecţia mediului

Data implementării: Titlul cursului: Ecologie şi protecţia mediului

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. univ. dr. Aurel MAXIM Coordonatorul cursului: Conf. univ. dr. Aurel MAXIM

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 28 14 14 V Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




USAMV Cluj


Obligatorii: Botanică, Pedologie Cursuri anterioare Recomandate:Chimie, Climatologie


- Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele anterioare obligatorii: botanică şi pedologie

- Frecvenţă obligatorie la lucrarile de laborator



CURS a. Obiective

- însu�irea de către studen�i a principiilor si metodologiei care stau la baza ecologiei - abordarea problemelor specifice agroecologiei - cunoa�terea si aprecierea consecin�elor impactului uman asupra ecosistemelor naturale �i agricole - cunoaşterea principiilor de modelare ecologică �i a legislaţiei de mediu.

* Proiect



- însuşirea de către studenţi a unor deprinderi care privesc abordarea practică a studiului structurii şi funcţiilor diferitelor tipuri de ecosisteme: pajişti, păduri, agroecosisteme, râuri etc;

- cunoaşterea aparaturii utilizate în studiile ecologice şi deprinderea tehnicilor de utilizare a acesteia;

- analiza şi interpretarea datelor recoltate în activităţile din teren.




1 Introducere în domeniul ecologiei �i protec�iei mediului 2 14,28 2 Sisteme biologice 2 14,28 3 Factorii ecologici abiotici �i biotici 2 14,28 4 Structura �i func�iile ecosistemului 2 14,28 5 Ecologie agricolă. Sisteme de agricultură 2 14,28 6 Poluarea şi protecţia mediului 2 14,28 7 Biodiversitate �i conservarea biodiversită�ii. Impactul organismelor modificate

genetic asupra mediului 2 14,28



1 Adaptări ale organismelor la acţiunea limitantă a factorilor abiotici – activitate în teren

2 14,2

2 Metodologii de lucru utilizate în studiile de ecologia solului: - determinarea în teren a unor parametrii fizico-chimici ai

solului–activitate în teren - modalităţi de recoltare a probelor de sol în vederea studierii

microflorei şi microfaunei – activitate în teren - estimarea numărului cel mai probabil de microorganisme

- separarea microartropodelor prin metoda Berlese-Tullgren

4 28,2

3 Studierea efectelor practicilor agricole asupra respiraţiei solului, prin măsurarea in situ a acestui parametru utilizand metoda camerei

închise

2 14,2

4 Monitorizarea capacităţii asimilatoare a plantelor utilizând sistemul portabil CIRAS 2. Influenţa factorilor naturali şi antropici asupra

asimilaţiei plantelor.

4 28,5

5 Monitorizarea principalilor indicatori de calitate ai apei. 2 14,2

Modul de desfăşurare: - prelegeri de curs orale şi ilustrative grupate pe câte o oră pe săptămână. - ore de laborator şi activităţi în teren în cursul cărora se vor demonstra şi aplica cunoştinţele predate la curs. Metodele de predare şi de învăţare:

- expuneri însoţite de materiale ilustrative de vizualizare prin proiecţii şi casete video; - la lucrările practice se merge pe un proces de învăţare şi aplicare a cunoştinţelor teoretice şi utilizarea aparaturii din dotare; - însuşirea sistemelor normative aplicative şi alcătuirea unor baze de date.


- înţelegerea de catre studen�i a problemelor de ecologie şi protecţia mediului înconjurător

- se preconizează o educaţie ecologică şi se aşteaptă a fi realizată o educaţie ecologică

- dobândirea unor abilităţi decizionale in domeniu

- colocvii - lucrari de control - referate - proiecte

Modul de stabilire a notei finale: - NOTA EXAMEN : 60% - TEST PRACTIC ŞI PROIECT:40%

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - laborator de lucrari practice - biblioteca Resursele necesare: Materiale didactice: - curs de Ecologie si Protectia mediului - scheme, grafice, casete video Obligatorie: 1. Botnariuc N., Vădineanu A, 1982. Ecologie. Ed. Did. si Ped., Bucuresti 2. Maxim, A., 2008. Ecologie generală şi aplicată. Editura Risoprint Cluj-Napoca 3. Muntean L., Stirban M, 1995. Ecologie şi Protecţia Mediului. Editura Dacia 4. Şandor, M. şi Maxim, A., 2009. Ecologie. Lucrări practice. Editura AcademicPres, Cluj-Napoca Bibliografie: Facultativă: 1. Fabian A., Onaca Rodica, 1999. Ecologie aplicată. Ed. Sarmis, Cluj Napoca 2. Puia, I.,V. Soran., 1981. Agroecosistemele si alimentatia omenirii. Ed. Ceres Bucure�ti. 3. Stugren B., 1982. Bazele ecologiei generale. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică 4. Şchiopu, D., Vântu, V., 2002. Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. 5. Toncea I., 2002. Ghid practic de agicultură ecologică. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca




Semnătura:





Data ratificării: SE RATIFICĂ / Codul Cursului:

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea:

Data implementării: Titlul cursului: Desen şi Reprezentări Grafice

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Coordonatorul cursului:

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare română Semestrul I, II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 4,4 Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




USAMV Cluj


Obligatorii: Geometrie Descriptivă şi Desen Tehnic Cursuri anterioare Recomandate:


Seriozitate, minime înclinaţii spre domenii artistice...


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % total, 28 ore (sem. I,II)/ 1 oră săptămânal b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % total 42 ore lucrări în semestrul I,

CURS

a. Obiective : - sensibilizarea spiritului de observaţie - recunoaşterea formelor geometrice în mediul înconjurător - observarea rapoartelor estetice în natură şi în mediul artificial (de exemplu, „ secţiunea de aur”) - însuşirea sensului unor semne şi simboluri (ca mijloace de comunicare vizuală) - însuşirea unor metode de reprezentare grafică - înţelegerea criteriilor care influenţează stabilirea formei unor obiecte (de mobilier) în decursul timpului - recunoaşterea elementelor caracteristice ale unor curente în artele decorative

* Proiect

- înţelegerea importanţei tradiţiei în arta decorativă - necesitatea căutării de soluţii de protecţie împotriva poluării (sonore) B. PROGRAMA ANALITICĂ (SEMESTRUL I ŞI II)

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective - însuşirea unor standarde legate de reprezentările grafice - utilizarea instrumentelor pentru reprezentarea unor locuri geometrice cu aplicaţii în construcţii şi arhitectură - dezvoltarea imaginaţiei prin realizarea unor motive geometrice şi florale - utilizarea simbolurilor ca mijloace de comunicare vizuală - înţelegerea rolului culorilor în influenţarea stărilor fiziologice şi psihologice - însuşirea unor metode de generare de motive spaţiale şi plasarea lor în peisaj - dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin pregătirea şi prezentarea unui referat în power point B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Desenul–limbaj universal; Standarde utilizate în reprezentările grafice (formate, tipuri de linii, scări, instrumente de desenat, programe de desenat)

2 7

2 Construcţii geometrice (segmente, unghiuri, arce de cerc, poligoane, tangente, elipse, racorduri, parabole, spirale) Curbe spaţiale – elicoizi (cilindrici, conici). Aplicaţii

2 7

3 Locuri geometrice – cicloide, epicicloide, hipocicloide (normale, scurtate, buclate).

2 7

4 Rolul matematicii şi al geometriei în reprezentările grafice (rapoarte, proporţii, simetrii, armonii, secţiunea de aur, aplicaţii în arhitectură şi artele vizuale)

2 7

5 Poliedrele regulate, proprietăţi, desfăşurare, răspândire, simbolizare, aplicaţii

2 7

6 Rolul culorilor în reprezentările grafice (definiţii, proprietăţi, efecte psihologice şi fiziologice ale culorilor, rolul culorilor în mediul ambiental şi în peisagistică). Aplicaţii.

2 7

7 Semne, simboluri, motive, forme, (motive-geometrice, florale, zoomorfe, realiste, abstracte, motive populare, motive tridimensionale). Aplicaţie: simboluri utilizate în peisagistică

2 7

8 Reprezentări axonometrice. Reprezentări în perspectivă.

2 7

9 Studiul formei în evoluţia unor obiecte de mobilier: evoluţia scaunului de-a lungul epocilor (funcţii, stiluri etc.) Principalele caracteristici dimensionale şi ergonomice ale unui scaun sau bancă.

2 7

10 Principalele curente în artele decorative de-a lungul secolului XX: Arte şi meserii, Art Noveau

2 7

11 Art deco, Arta modernă, principiile şcolii Bauhaus

2 7

12 Rolul tradiţiei în peisajul românesc

2 7

13 Iluminatul: studiul formei obiectelor de iluminat de-a lungul timpului

2 7

14 Rolul panourilor antifonice în mediul urban. 2 7



1 Pregătirea portofoliului (trasarea chenarului şi a indicatorului pe planşe, lista de materiale necesare etc.) Construcţii grafice (schiţe)

3

2 Construcţii geometrice (continuare) Alcătuirea unei compoziţii bazate pe figuri geometrice (se vor utiliza instrumente de desen tehnic: teu, compas, florar, echere, rigle etc.)

3

3 Reprezentarea curbelor spaţiale – elicoizi (aplicaţie: scara în spirală)

3

4 Realizarea unui model de grilaj utilizând arce de cerc, elipse, cercuri tangente etc. (folosind instrumente de desenat)

3

5 Realizarea unor modele de dale de pavaj şi reprezentarea motivului rezultat din combinarea lor (cu instrumente de desenat)

3

6 Realizarea unei compoziţii bazate pe un motiv obţinut din contururi de frunze suprapuse (găsirea unui titlu potrivit)

3

7 Realizarea unei compoziţii bazate pe combinaţii de cicloide

3

8 Continuare

3

9 Reprezentarea unor compoziţii în culori armonice, respectiv complementare având la bază planşele L2, L4 sau L5

3

10 Realizarea din carton a celor 5 poliedre regulate prin desfăşurarea suprafeţelor

3

11 Realizarea din carton a unei cutii pentru cadouri sau a unui decor pentru sărbătorile de iarnă

3

12 Realizarea unei felicitări pentru sărbătorile de iarnă

3

13 Test final (10 întrebări din cursul predat)

3

14 Încheierea lucrărilor

3

15 Întocmirea unei sigle, logo sau gravură “ex libris”. (prezentarea unui număr de 5 variante din care se alege varianta finală)

3

16 Întocmirea desenului de execuţie al unei bănci.

3

Reprezentarea axonometrică izometrică a băncii.

3

17 Reprezentarea unei bănci de formă originală (se apreciază imaginaţia dar şi posibilitatea realizării practice a obiectului)

3

18 Realizarea unui decor în stil „Art-Noveau” (se utilizează elementele caracteristice curentului).

3

19 Realizarea unui decor în stil „Art-Deco”. (se utilizează elementele caracteristice curentului).

3

20 Realizarea unei machete reprezentând o compoziţie tridimensională cu rol estetic sau/şi practic. (Întocmirea proiectului, stabilirea metodei, procurarea materialelor necesare etc.)

3

21 Continuarea realizării proiectului

3

22 Continuarea realizării proiectului. Fotografierea machetelor în mediu natural. Analizarea machetelor şi notarea.

3

23 Întocmirea unei colecţii de motive tradiţionale (vizită la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca) (temă de casă)

3

24 Utilizarea simbolurilor pentru întocmirea planului Grădinii Botanice (vizită la Grădina Botanică din Cluj-Napoca) ) (temă de casă)

3

25 Întocmirea unui portofoliu cu imagini de obiecte de iluminat stradal ) (temă de casă)

3

26 Reprezentarea desenului de execuţie (proiecţii, secţiuni, cote) al unui lampion din variantele găsite.

3

27 Continuare. Reprezentarea axonometrică a obiectului.

3

28 Încheierea lucrărilor.

3

Modul de desfăşurare: - temele pentru lucrările practice anunţate din timp se efectuează în cele 3 ore de lucrări; pot fi completate sau terminate

acasă dacă realizarea lor necesită mai mult timp - există subiecte pentru care sunt necesare variante schiţate, dintre care se va alege o variantă care se va finaliza - există subiecte impuse şi există subiecte alese de studenţi (la cele impuse se cere respectarea normelor de desen, anumite

dimensiuni date de criterii ergonomice, cele „libere” necesită imaginaţie, simţ artistic, dar şi practic) - la proiectul din semestrul II (9 ore din 42) se cere o documentare, schiţarea unor variante, procurarea materialelor necesare,

realizarea practică a machetei şi plasarea în mediu natural (fotografiere) - pentru întocmirea colecţiei de motive populare este necesară deplasarea la Muzeul Etnografic - pentru completarea hărţii cu simbolurile utilizate în peisagistică, este recomandată deplasarea la Grădina Botanică

Metodele de predare şi de învăţare:

- prezentare curs în format electronic - realizarea grafică a aplicaţiilor - teme de casă (documentare, schiţare variante, finalizarea lucrărilor practice) - testul cu întrebări din cursul predat în semestrul I motivează studenţii să mai parcurgă o dată prezentările făcute, după

realizarea practică a aplicaţiilor de la lucrările săptămânale - pregătirea unui referat în format electronic cu o temă la alegere din lista de subiecte propuse, care va fi prezentat în funcţie

de subiect şi de planul calendaristic al cursului; în semestrul II, cursul de Desen şi Reprezentări Grafice va fi în acest fel interactiv, completat cu discuţii pe marginea prezentărilor făcute de studenţi (se va urmări şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare a unui referat ştiinţific, pe lângă însuşirea unor metode de optimizare a formei de prezentare)


- capacitatea de a sesiza şi construi forme geometrice - de a recunoaşte rapoarte şi proporţii utilizate în

arhitectură - aplicarea cunoştinţelor de geometrie descriptivă şi

desen tehnic la desenele de execuţie cerute - însuşirea sensului unor simboluri grafice - dezvoltarea imaginaţiei prin alcătuirea unor compoziţii

bazate pe motive geometrice şi florale - recunoaşterea caracteristicilor unor stiluri utilizate în

artele decorative şi în designul industrial şi capacitatea de a alcătui compoziţii originale inspirate din exemplele prezentate

- înţelegerea criteriilor care duc la stabilirea formei unor obiecte (piese de mobilier, de iluminat etc.)

- notarea lucrărilor curente (unde se va aprecia

corectitudinea desenelor impuse, imaginaţia şi capacitatea de a găsi forme de comunicare vizuală în cazul alcătuirii compoziţiilor şi a obiectelor originale cerute de proiect)

- notarea temelor de casă - notarea răspunsurilor în cazul testului dat la finalul cursului - notarea prezentării (subiectul, alcătuirea referatului, forma

de prezentare, încadrarea în timp, scoaterea în evidenţă a esenţialului, concluziile etc.)

Modul de stabilire a notei finale: Nota finală pe semestrul I este media aritmetică a notei pe portofoliu şi a notei obţinute la test; se va rotunji în funcţie de prezenţă Nota finală pe semestrul II este media aritmetică a notei pe portofoliu şi a notei obţinute pe tema prezentată; se va rotunji în funcţie de prezenţă.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: sala cu mese de desen, video-proiector

Resursele necesare: Materiale didactice: foi de desen (formate A3), creioane, instrumente de desenat (teu, echere, compas, florar etc.), carton (format A2), cutere, creioane sau tuşuri colorate, culori tempera

Bibliografie: Obligatorie: suportul de curs (în format electronic), cursul (în curs de tipărire)

Facultativă: sursele bibliografice recomandate, programele de căutare pe internet etc.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: vizite la grădina botanică şi muzeul etnografic Anexe:



Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Facultatea de Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea: Peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Reţele edilitare

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. ing. Gheorghe Badea Coordonatorul cursului: Şef lucrări dr. ing. Ciprian Bacoţiu

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * Anul de studii 2 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare română Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 4 28 14 examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




0202020105 1 semestru zi USAMV Cluj


Obligatorii: Cursuri anterioare Recomandate:




CURS a. Obiective

-familiarizarea studenţilor cu problematica „peisajului subteran” urban. -înţelegerea limbajului ingineresc aferent reţelelor edilitare.

* Proiect



- stăpânirea mărimilor fizice implicate şi a unităţilor de măsură - înţelegerea limbajului ingineresc aferent reţelelor edilitare - un minim necesar de calcule de dimensionare/verificare a conductelor.




1 Prezentare introductivă 2 7,14 2 Reţele de Apă - Surse. Caracteristici. Tehnici de tratare. 2 7,14 3 Reţele de Apă – Scheme şi tipuri de reţele. 2 7,14 4 Reţele de Apă – Dimensionare. 2 7,14 5 Reţele de Canalizare – Scheme şi tipuri de reţele. 2 7,14 6 Reţele de Canalizare – Dimensionare. 2 7,14 7 Reţele Termice – Surse. Caracteristici. 2 7,14 8 Reţele Termice - Scheme şi tipuri de reţele. 2 7,14 9 Reţele de Gaze Naturale - Surse. Caracteristici. Scheme şi tipuri de reţele. 2 7,14 10 Reţele Electrice – Surse. Scheme şi tipuri de reţele. 2 7,14 11 Pompe - Caracteristici. Alegere. Punct de funcţionare. 2 7,14 12 Citirea planşelor de instalaţii - Simboluri şi semne convenţionale. 2 7,14 13 Fântâni arteziene. 2 7,14 14 Sisteme GIS pentru infrastructura de instalaţii. 2 7,14



1 Mărimi fizice şi unităţi de măsură. 2 14,29 2 Calculul pierderilor de sarcină liniare şi locale. 2 14,29 3 Dimensionarea unei instalaţii de alimentare cu apă rece. 2 14,29 4 Calculul hidraulic al conductelor de canalizare. 2 14,29 5 Fântâni arteziene. Piscine. 2 14,29 6 Vizită în mediul urban pentru recunoaşterea elementelor reţelelor studiate. 2 14,29 7 Recuperări. 2 14,29

Modul de desfăşurare: La curs, materialul este prezentat pe slide-uri. La lucrări, studenţii primesc un fascicul cu lucrarea respectivă, în care există elementele de teorie necesare, precum şi aplicaţiile / problemele propuse. După explicarea problematicii/algoritmului, studenţii fac calculele necesare. Metodele de predare şi de învăţare: La lucrări metoda este interactivă, studenţii sunt stimulaţi să pună întrebări, iar exemplele de

calcul sunt sugestive, din practică.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: -elemente principale ale structurii diferitelor tipuri de reţele edilitare. -înţelegerea funcţionării lor -pericole la intervenţia în sol -stăpânirea limbajului ingineresc aferent reţelelor edilitare

La examen

Modul de stabilire a notei finale: Un test grilă cu întrebări din toată materia, un singur răspuns întotdeauna este corect.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Resursele necesare: Materiale didactice: CD suport de curs şi lucrări Obligatorie:

Bibliografie:

Facultativă: 1. Gheorghe BADEA - “Instalaţii de alimentări cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze”, Editura

IPC-N, 1982 2. Gheorghe BADEA - “Instalaţii sanitare”, Editura Risoprint, 2005 3. Ştefan VINTILĂ ş.a. - “Instalaţii sanitare şi de gaze”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1995 4. Manualul de Instalaţii - Instalaţii Sanitare, Instalaţii Electrice, Instalaţii de Incălzire Editura

Artecno, 2002 5. I6 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 6. I7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 100

V c.a. şi 1500 V c.c. 7. I9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 8. I13 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală 9. I22 - Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor 10. NP 058-02 - Normativ privind proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de

alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice



Şeful Catedrei: Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Facultatea de Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea: Horticultură şi Peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Urbanism şi amenajarea teritoriului

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. Salontai Mihaela Sanda Coordonatorul cursului: Conf. dr. Salontai Mihaela Sanda

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Semestrul I+II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 4 42 2 1 examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




Facultatea de Horticultură Specializarea: Peisagistică 0.2.2.2.7 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Desen tehnic, Geometrie descriptivă Cursuri anterioare Recomandate: cunoştinţe de proiectare asistată de calculator (CAD)


Cultură generală



CURS a. Obiective

Dobândirea unor cunoştinţe de bază în problematica gestionării cadrului urban, cu accent pe rolul spaţiilor libere amenajate, relaţiile dintre spaţiile construite şi cele amenajate, elemente de proiectare şi analiză urbană. * Proiect



Aprofundarea cunoştinţelor dobândite la curs prin exerciţii şi studii de caz.



1 Introducere în amenajarea teritoriului. Aşezări urbane – aşezări rurale 2 7,15 2 Istoria oraşelor. Evoluţia aşezărilor urbane din antichitate până la oraşul modern. 6 21,42 3 Elemente de morfologie urbană 6 21,42 4 Structura urbană 4 14,28 5 Forma urbană. Estetica urbană 2 7,15 6 Spaţii urbane pietonale 4 14,28 7 Sisteme urbane complexe (metropole, conurbaţii, zone metropolitane) 2 7,15 8 Proiectarea urbană din perspectiva dezvoltării durabile. Curentul New Urbanism 2 7,15 Total 28 100 Sem. II - Workshop în cadrul unei excursii de studii organizate într-un oraş european

având ca temă rolul vegetaţiei în configurarea cadrului urban (valenţe funcţionale, estetice şi ambientale) – opţional *

*În 2009 a fost organizat un workshop la Viena având ca temă studiul de caz Zona pietonală Spittelberg.

n



1 Reflectarea morfologiei urbane în indicatorii fizici. Analiza cadrului urban prin studii de caz. Calcularea indicatorilor CUT şi POT. (Sem. I)

14 50

2 Structura urbană spaţială şi estetică urbană (imagine urbană, perspectiva urbană, dominantă). Analiza pe reprezentări 2D (plan şi elevaţie) a unui spaţiu urban semnificativ din mun. Cluj-Napoca (Sem. II).

14 50

Total 28 100

Modul de desfăşurare: Cursul este prezentat în format Powerpoint, cu text şi ilustraţie aferentă. Metodele de predare şi de învăţare: Cursul este interactiv, cu posibilitatea studenţilor de a pune întrebări pe parcurs.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Dobândirea capacităţii de a identifica particularităţile unui ansamblu urban sau obiectiv construit/spaţiu amenajat din perimetrul unei localităţi, aspectele pozitive şi negative care-l definesc din punct de vedere estetic, funcţional şi ambiental.

Examen scris

Modul de stabilire a notei finale: Nota examen 80% Nota lucrări 20%

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Sală cu proiector şi ecran, PC sau laptop. Resursele necesare: Materiale didactice: Obligatorie: Urbanismul în România, Bucureşti, 1977 Camillo Site, Arta construirii oraşelor, Bucureşti, 1992 Spiro Kostoff, The city shaped, London, 1999. Spiro Kostoff, The city assembled, London, 1999. Aurelian Trişcu, Spaţii urbane pietonale, Bucureşti, 1985. Bibliografie: Facultativă: Rob Krier, Town spaces, Basel, 2006. Douglas Farr, Sustainable urbanism. Urban design with nature, New Jersey, 2008. Peter Hall, Oraşele de mâine, Bucureşti, 1999.


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: HORTICULTURĂ Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ SI PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: PLANTE FLORICOLE ŞI DE GAZON 2009-2010 Titularul cursului: Conf. dr. ADELINA DUMITRAŞ Coordonatorul cursului: Conf. dr. ADELINA DUMITRAŞ

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare



Nu este cazul 0202030110 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


Facultatea de HORTICULTURĂ Specializarea: PEISAGISTICĂ

0202030110 Tipul: zi USAMV Cluj


Obligatorii: Botanică

Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Protecţia plantelor




a. Obiective: Cursul şi lucrările practice oferă studenţilor informaţii despre cele mai răspânditespecii floricole din sortimentul ţării noastre (particularităţile morfologice şi decorative, cerinţele faţă de factorii de mediu şi utilizarea speciilor floricole în amenajarea spaţiilor verzi). De asemenea, disciplina face referiri la amenajarea şi întreţinerea peluzelor şi prezintă cele mai utilizate specii pentru gazon. * Proiect

b. Programa analitică Nr. crt. Conţinutul cursului Nr.

ore % Săpt.

1. Specii floricole destinate pentru stâncării (particularităţi morfologice, ecologice şi decorative, modalităţi de utilizare) 4 14,28 1, 2

2.

Specii floricole acvatice: Plante acvatice natante: Azolla filiculoides, Eichhornia crassipes, Euryale ferox,

Hydrocharis morsus-ranae, Hydrocotyle vulgaris, Pistia stratiotes, Stratiotes aloides, Trapa natans

3. Plante acvatice submerse: Aponogeton distachyus, Elodea crispa, Hippuris vulgaris,

Myriophyllum aquaticum, Nelumbo sp., Nuphar sp., Nymphoides peltata, Nymphoides aquatica, Orontium aquaticum, Polygonum amphibium

2 7,14 3

4.

Plante acvatice palustre: Acorus calamus, Alisma sp., Alisma plantago-aquatica, Alisma lanceolatum, Butomus umbellatus, Caltha palustris, Cotula coronopifolia, Houttuynia cordata, Iris sp., Lobelia sp., Mentha aquatica, Pontederia cordata, Sagittaria sagittifolia,

2 7,14 4

5.

Plante oxigenatoare: Cabomba caroliniana, Cabomba caroliniana, Ceratophyllum demersum, Eleocharis acicularis, Fontinalis antipyretica, Hottonia palustris, Myriophyllum aquaticum, Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis

2 7,14 5

6.

Plante pentru zone umede: Aruncus dioicus, Astilbe sp., Cardamine pratensis, Cyperus involucratus, Dierama pendula, Filipendula ulmaria, Gunnera manicata, Hemerocalis sp., Hosta sp., Iris siberica, Lobelia fulgens, Lythrum sp, Lysimachia nummularia, Lysichitum americanum, Mentha pulegium, Menyanthes trifoliate, Peltiphyllum peltatum, Rheum palmatum, Rodgersia pinnata, Schizostylis coccinea, Trollius europaeus, Tradescantia ohiensis, Typha latifolia

3 10,72 6, 7

7. Înfiinţarea şi îngrijirea peluzelor (gazonului): - clasificarea peluzelor (tipuri de gazon); 2 7,14 7, 8

8. - înfiinţarea peluzelor; 2 7,14 8, 9 9. - sisteme de întreţinere şi refacere a gazonului; 2 7,14 9, 1010. - protecţia integrată a gazonului; 1 3,57 10 11. - aprecierea calităţii peluzelor (gazonului). 2 7,14 11 12. - specii de plante utilizate pentru gazon: particularităţile biologice, morfologice şi

ornamentale ale speciilor de gazon; alegerea speciilor pentru gazon; amestecuri pentru diferite tipuri de gazon; compoziţia gazonului;

6 21,4212, 13, 14

Total 28 100 Tematica lucrărilor practice

1. Recunoaşterea speciilor utilizate pentru amenajarea stâncăriilor 2 7,14 1 2. Recunoaşterea speciilor utilizate pentru amenajarea peluzelor 2 7,14 2 3. Desfiinţare a culturilor speciilor floricole anuale 2 7,14 3 4. Lucrări de plantare a speciilor floricole bienale în spaţiile verzi. 2 7,14 4 5. Scoaterea şi depozitarea rădăcinilor tuberizate de dalie, tuberobulbilor de gladiole,

rizomilor de cana, pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole 6 21,42 5, 6, 7

6. Însuşirile seminţelor speciilor floricole, recunoaşterea seminţelor plantelor floricole şi a seminţelor de graminee utilizate pentru gazon 6 21,42 8, 9,

10 7. Cunoaşterea organelor subterane: bulbi, rizomi, tuberobulbi, tuberculi, rădăcini

tuberizate care servesc la înmulţirea vegetativă a plantelor 2 7,14 11

8. Aspecte practice privind fertilizarea plantelor floricole. 2 7,14 12 9. Recunoaşterea speciilor, varietăţilor şi soiurilor prezentate la curs 2 7,14 13 10. Verificarea cunoştinţelor 2 7,14 14

Total 28 100

Modul de desfăşurare: Cursul se desfăşoară în plenul anului în sălile de curs sub forma prelegerilor. Lucrările practice se desfăşoară pe grupe de 12-15 studenţi în câmp, seră sau laborator în funcţie de specificul temei. Studenţii execută lucrările necesare, urmărindu-se formarea de deprinderi specifice activităţilor din floricultură.

Metodele de predare şi de învăţare: Prelegerile se expun oral, utilizând planşe, diapozitive, video-proiector, organe proaspete sau conservate. Se pune accent pe învăţarea interactivă.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:Însuşirea cunoştinţelor predate la curs şi lucrări practice. Recunoaşterea speciilor floricole, formarea deprinderilor în executarea lucrărilor specifice pentru utilizarea speciilor floricole în amenajări peisagistice

Examinarea teoretică şi practică la sfârşitul semestrului. Examenul practic se face în câmp şi laborator şi constă în recunoaşterea speciilor floricole şi de gazon prezentate la curs.

Modul de stabilire a notei finale:

Activitatea la curs şi examenul teoretic 60% din nota finală. Activitatea la lucrări practice şi examenul practic 40% din nota finală. Prezentarea la examenul teoretic este condiţionată de promovarea examenului practic.


Dotări: Sală de curs şi lucrări practice, Colecţie de plante floricole, Spaţiu protejat pentru producerea materialului săditor şi cultura plantelor termofile, aparate de măsurat factorii de mediu

Resursele necesare: Materiale didactice: Imagini cu speciile de plante floricole şi de gazon prezentate la curs,

modalităţi de utilizare a acestora în spaţiile verzi, existente pe suport magnetic (CD-rom), sub formă de planşe, diapozitive, imagini digitale

Obligatorie: 1. Dumitraş, Adelina, Notiţe de curs 2. Zaharia, D., 1994, Floricultură, Tipo Agronomia Cluj-Napoca 3. Zaharia, D., 1986, Lucrări practice de Floricultură, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. Bibliografie: Facultativă:

1. Cantor, Maria, D.Zaharia, 2002, Floricultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj. 2. Reviste de specialitate.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaţii: Nu este cazul Anexe: Nu este cazul

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAS Data aprobării: APROBAREA


COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE

INTERNAŢIONALĂ Data ratificării: Codul Cursului: 0202030110 RECTOR: Prof. dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: PLANTE FLORICOLE ŞI DE GAZON 2006-2007 Titularul cursului: Şef lucr. dr. ADELINA DUMITRAŞ Coordonatorul cursului: Şef lucr. dr. ADELINA DUMITRAŞ

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii III Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare








Obligatorii: Botanică

Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Protecţia plantelor




a. Obiective: Cursul şi lucrările practice oferă studenţilor informaţii despre cele mai răspânditespecii floricole din sortimentul ţării noastre (particularităţile morfologice şi decorative, cerinţele faţă de factorii de mediu şi utilizarea speciilor floricole în amenajarea spaţiilor verzi). De asemenea, disciplina face referiri la amenajarea şi întreţinerea peluzelor şi prezintă cele mai utilizate specii pentru gazon. b. Programa analitică

* Proiect

Nr. crt. Conţinutul cursului Nr.

ore % Săpt

1. Importanţa speciilor floricole în spaţiile verzi. Clasificarea plantelor floricole. 2 7,14 1 2. Particularităţi morfo-biologice ale speciilor floricole 2 7,14 2

3. Relaţiile plantelor floricole cu factorii de mediu: lumină, temperatură, apă, aer, substrat de cultură. 1 3,57 3

4. Modalităţi de dispunere a vegetaţiei floricole în spaţiile verzi 1 3,57 3

5.

Prezentarea speciilor floricole utilizate în amenajări peisagistice Plante floricole anuale decorative prin flori (caracteristici generale, particularităţi

ecologice, utilizare): Ageratum, Alyssum, Calendula, Anthirrhinum, Begonia, Callistephus, Celosia, Centaurea, Cleome, Chrysanthemum, Clarkia, Coreopsis, Cosmos, Dianthus, Dimorphoteca, Gaillardia, Gazania, Godetia, Gypsophilla, Helianthus, Impatiens, Lobelia, Lavatera, Mattiola, Mirabilis, Nemesia, Nicotiana, Messembrianthemum, Nigella, Petunia, Phlox, Portulaca, Rudbeckia, Salvia, Scabiosa, Sanvitalia, Tagetes, Tropaeolum, Tithonia, Verbena, Zinnia.

6 21,42 4, 5, 6

6. Specii floricole cu inflorescenţă persistentă: Ammobium, Gomphrena, Helichrysum, Helipterum, Limonium.

7. Specii floricole volubile şi agăţătoare: Ipomoea, Lathyrus, Thumbergia, Cobaea

8. Specii floricole ornamentale prin frunze: Althernanthera, Coleus, Echeveria, Gnaphalium, Iresine, Santolina, Cineraria, Pyrethrum

2 7,14 7

9. Plante floricole bienale (particularităţi morfologice, ecologice, utilizare): Althaea, Bellis, Campanula, Cheiranthus, Dianthus, Digitalis, Myosotis, Lunaria, Viola 2 7,14 8

10.

Plante floricole perene: (particularităţi morfologice, ecologice, utilizare): Hemicryptophyte: Aubretia, Aquilegia, Chrysanthemum, Delphinium, Dianthus,

Dicentra, Paeonia, Papaver, Rudbeckia, Lychnis, Oenothera, Lupinus, Linum, Knipophia, Iberis, Helianthemum.

3 10,72 9, 10

11. Geophyte: Canna, Dahlia, Gladiolus, Polyanthes, Hosta, Hyacinthus, Iris,

Lilium, Narcisus, Tulipa, Anemone, Colchicum, Convallaria, Scilla, Crocosmia, Crocus, Frittilaria, Galanthus, Liatris, Muscari, Ranunculus.

3 10,72 10, 11

12.

Ferigi ornamentale utilizate în amenajările peisagistice: Adiantum pedatum, Adiantum venustum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Cryptogramma crispa, Dryopteris marginalis, Dryopteris spinulosa Dryopteris filix-mas, Dryopteris cristata, Matteucia orientalis, Matteucia pensylvanica, Onoclea sensibilis, Osmunda regalis, Osmunda cinnamomea, Phyllitis scolopendrium, Polypodium vulgare, Polystichum aculeatum, Polistichum munitum, Polystichum setiferum, Polistichum acrostichoides, Thelyopteris palustris, Thelyopteris oreopteris, Thelyopteris hexagonoptera

3 10,72 12, 13

13.

Graminee ornamentale utilizate ca plante întregi în amenajarea spaţiilor verzi: Alopecurus pratensis, Arundinaria fortunei, Arundo donax, Carex elata, Carex oshimensis, Carex pendula, Calamagrostis epigeios, Cortaderia selloana, Glyceria maxima, Miscanthus sinesnis, Pennisetum villosum, Stipa gigantea

3 10,72 13, 14

Total 28 100 Tematica lucrărilor practice

1. Prezentarea sectorului şi protecţia muncii în sectorul de floricultură, seră, câmpuri didactice. 2 7,14 1

2. Producerea materialului săditor floricol: metode de semănat 2 7,14 2 3. Producerea materialului săditor floricol: repicat 2 7,14 3 4. Lucrări de îngrijire a răsadurilor 2 7,14 4 5. Recunoaşterea speciilor floricole în faza de răsad 2 7,14 5

6. Pregătirea organelor vegetative Dahlia, Canna, Gladiolus etc. în vederea plantării lor în spaţii verzi 4 14,28 6, 7

7. Înmulţirea vegetativă: butăşirea, marcotaj, despărţire 2 7,14 8 8. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp prin semănat 2 7,14 9 9. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp prin răsad 2 7,14 10 10. Lucrări de îngrijire aplicate culturilor floricole anuale, bienale, perene 2 7,14 11

11. Recunoaşterea speciilor, varietăţilor şi soiurilor prezentate la curs în faza de decor (după port, frunze, flori) 6 21,42 12, 13,

14 Total 28 100

Modul de desfăşurare: Cursul se desfăşoară în plenul anului în sălile de curs sub forma prelegerilor. Lucrările practice se desfăşoară pe grupe de 12-15 studenţi, în câmp, seră sau laborator în funcţie de specificul temei. Studenţii execută lucrările necesare, urmărindu-se formarea de deprinderi specifice activităţilor din floricultură.

Metodele de predare şi de învăţare: Prelegerile se expun oral, utilizând planşe, diapozitive, video,

proiector, organe proaspete sau conservate. Se pune accent pe învăţarea interactivă.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:Însuşirea cunoştinţelor predate la curs şi lucrări practice. Recunoaşterea speciilor floricole, formarea deprinderilor în executarea lucrărilor specifice pentru utilizarea speciilor floricole în amenajări peisagistice

Examinarea teoretică şi practică la sfârşitul semestrului. Examenul practic se face în câmp şi laborator şi constă în recunoaşterea speciilor floricole predate la curs.


Activitatea la curs şi examenul teoretic 60% din nota finală. Activitatea la lucrări practice şi examenul practic 40% din nota finală. Prezentarea la examenul teoretic este condiţionată de promovarea examenului practic.


Dotări: Sală de curs şi lucrări practice, Colecţie de plante floricole, Spaţiu protejat pentru producerea materialului săditor şi cultura plantelor termofile, aparate de măsurat factorii de mediu

Resursele necesare: Materiale didactice: Imagini cu speciile de plante floricole şi de gazon prezentate la curs,

modalităţi de utilizare a acestora în spaţiile verzi, existente pe suport magnetic (CD-rom), sub formă de planşe, diapozitive, imagini digitale

Obligatorie: 1. Dumitraş, Adelina, Notiţe de curs 2. Zaharia, D., 1994, Floricultură, Tipo Agronomia Cluj-Napoca 3. Zaharia, D., 1986, Lucrări practice de Floricultură, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. Bibliografie: Facultativă:

1. Cantor, Maria, D.Zaharia, 2002, Floricultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj. 2. Reviste de specialitate.


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAS Data aprobării:


Semnătura:


Data ratificării: Codul Cursului: 0202030101 RECTOR: Prof. dr. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /

NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: FACULTATEA DE HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: Drumuri şi terasamente

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. Ing. Ioana Tănăsescu Coordonatorul cursului: Prof. dr. Ing. Ioana Tănăsescu

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul 3-4 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 7 84 42 14 28 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: -




4 ani zi USAMV Cluj


Obligatorii: Drumuri si Terasamente, Topografie şi desen tehnic, Matematică, Sistematizare şi urbanism, Cursuri anterioare Recomandate: Agrometeorologie


-



CURS 42 ore a. Obiective Orientarea viitorilor specialisti spre pregătirea tehnică în domeniul construcţiilor şi amenajărilor căilor de comunicaţii,

* Proiect

cu lucrăriloe de artă aferente. Dat fiind amploarea problemelor tratate, precum şi multitudinea cerinţelor pe care îşi propune să le satisfacă disciplina, se caută prezentarea acestora într-o manieră cât mai accesibilă, respectând standardele şi normativele în vigoare. Se prezintă aspectele principale, teoretice şi practice, ale tehnologiilor ce pot fi aplicate în vederea realizării în condiţii economice a unor ansambluri peisagere, în funcţie de condiţiile locale, cu materiale specifice, în incinta cărora căile de acces şi lucrările de artă să satisfacă cerinţele impuse. B. PROGRAMA ANALITICĂ CURS SEM I 28 ORE

PROGRAMA ANALITICĂ CURS SEM I 14 ORE



1 Evoluţia în timp a căilor de comunicaţii, tehnicile rutiere. Rolul şi importanţa transportului rutier, clasificări, indicatori tehnici, economici, sociali, ecologici, utilizaţi în tehnica rutieră.

2 7,14

2 Drumuri, definiţii şi clasificări. Teoria mişcării vehiculelor, interacţiunea vehicul-drum. Stabilirea traseelor

2 7,14

3 Căi de comunicaţie în peisaj. Conţinutul proiectelor de execuţie a drumurilor. Asigurarea calităţii sistemelor rutiere

2 7,14

4 Tehnici constructive de amenajare a parcurilor şi grădinilor. Infrastructuri, instalaţii, căi de comunicaţii.

2 7,14

5 Elemente geometrice ale drumurilor. Mărimile elementelor geometrice ale drumurilor. Date de ansamblu pentru trasee. Proiectarea în plan orizontal.

2 7,14

6 Proiectarea în profilul longitudinal. Serpentine. Asigurarea vizibilităţii. Amenajarea în curbe a axei drumului în plan şi a profilurilor transversale.

2 7,14

7 Materiale pentru alcătuirea sistemelor rutiere. Pavaje. Importanţa lucrărilor de întreţinere a drumurilor

2 7,14

8 Principii de amenajare a intersectiilor giratorii. Condiţii de amplasare a intersecţiilor giratorii. Vizibilitatea. Configuraţia geometrică generală. Dimensiuni generale ale intersecţiilor. Deflexiunea. Declivităţile.

2 7,14

9 Elemente geometrice ale intersecţiilor giratorii. Insula centrală. Supralărgirea carosabilă de siguranţă şi zona necirculabilă. Tratarea peisagistică

2 7,14

10 Marcaje rutiere. Căile de intrare. Racordări de colţ. Căile de ieşire. Insulele separatoare. Principii generale de realizare a insulelor separatoare. Amenajări pentru utilizatori speciali

2 7,14

11 Transporturi excepţionale. Supralărgiri de siguranţă. Intreţinerea intersecţiilor giratorii. Degradări ale intersecţiilor giratorii

2 7,14

12 Impactul dezvoltării societăţii umane si a peisajului construit asupra mediulu. Dreptul mediului înconjurător. Principiile dreptului mediului înconjurător. Normative si legislatie privind impactul cailor de comunicatie asupra mediului.

2 7,14

13 Poluarea atmosferei. Poluarea apei. Poluarea solului. Studiu de impact. Răspunderea civilă, conventionala, penala. Sisteme de achiziţie a datelor privind calitatea

2 7,14

14 Poluarea fonică. Analiza surselor de zgomot. Individualizarea ariilor de cercetare in corelare cu sistemele rutiere. Evaluarea impactului acustic.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE 14 ore –Proiect 28 ore a. Obiective - cunoaşterea metodologiei de întocmire a temelor de proiectare şi a proiectelor de execuţie în concordanţă cu normativele si standardele in vigoare; - realizarea practică a documentaţiilor tehnico-economice pe baza unor teme impuse; - cunoaşterea teoretică şi practică a criteriilor şi elementelor de evaluare a spatiului construit in ansambluri istorice; - cunoaşterea normelor de proiectare, a simbolurilor si reprezentarilor specifice ; - cunoaşterea materialelor şi elementelor de construcţii, - cunoaşterea programelor computerizate de proiectare; - cunoaşterea rolului peisajului construit si a principiilor de amenajare a acestuia; - principii de alcătuire a elementelor de construcţii; - exigenţe şi criterii de performanţă impuse elementelor de construcţii pentru realizarea conditiilor optime de amenajare a peisajului; - aplicarea normelor legislative in concordanta cu destinatia si amplasamentul amenajarilor peisagistice istorice. B. PROGRAMA ANALITICĂ LUCRARI PRACTICE 14 ORE



1 Terasamente. Caracteristicile fizice ale pământurilor. Clasificarea pământurilor. Îmbunătăţirea pământurilor. Profilul transversal al terasamentelor

1 3,57

2 Execuţia terasamentelor. Lucrări pregătitoare. Consolidarea şi protejarea taluzurilor. Consolidarea prin însămânţare cu iarbă. Plantarea cu arbuşti. Consolidarea cu nuiele

1 3,57

3 Consolidarea cu panouri împletite Protejarea cu gărduleţe (cleionaje). Protejarea taluzurilor cu geotextile. Consolidarea cu gabioane. Protejarea prin plase de sârmă împotriva pietrelor care cad pe taluzurile debleurilor în stâncă

1 3,57

4 Influenţa apei asupra comportării terasamentelor. Colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă. Dimensionarea dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor

1 3,57

5 Colectarea şi evacuarea apelor subterane. Drenuri 1 3,57 6 Clasificarea drenurilor. Drenuri orizontale 1 3,57 7 Deformaţiilor terasamentelor şi cauzele lor. Tasari, surpari, eroziuni, alunecari 1 3,57 8 Materiale de constructii pentru lucrari de consolidare si reabilitare a traseelor. 1 3,57 9 Traversari .Definitii. Poduri. Introducere şi istoric 1 3,57 10 Elementele podului. Factorii ce influenţează amplasarea podurilor. Studiu privind

albia cursurilor de apă. 1 3,57

11 Studii de amplasament pentru construcţia podurilor. Poduri peste ape curgătoare cu albie majoră şi minoră.

1 3,57

12 Studiul terenului de fundare pentru amplasament. Clasificarea lucrărilor de regularizare

1 3,57

13 Materiale de construcţie pentru lucrările de regularizare. Lucrări de regularizare de tip uşor

1 3,57

14 Consolidări de maluri. Consolidări de maluri sub apă. Podeţe 1 3,57

PROGRAMA ANALITICĂ PROIECT 28 ORE



1 Elementele drumului în plan 2 7,14 2 Elementele drumului în profil transversal 2 7,14 3 Elementele drumului în profil longitudinal 2 7,14 4 Proiectarea terasamentelor 2 7,14 5 Proiectarea suprastructurii 2 7,14 6 Lucrări accesorii şi de artă 2 7,14 7 Ziduri de sprjin 2 7,14



1 Trasarea şi dimensionarea unei reţele de drumuri utilizând planuri de situaţie, cu date de bază. Temă individuală.

2 7,14

2 Alegerea traseelor existente 2 7,14 3 Trasarea schitelor in plan pentru situatia existenta 4 14,28 4 Proiectarea variantelor de amenajare 6 21,42 5 Trasarea planului existent si a propunerii de amenajare la scara 8 28,56 6 Trasarea detaliilor de executie- sectiuni 4 14,28 7 Sustinerea si predarea proiectului 2 7,14

Modul de desfasurare: Resurse de învăţare în format electronic, dialog, teme individuale de proiectare cu etape de realizare si termene de predare, exemplificari concrete pe studii de caz. Metode de predare si invatare: Power Point, videoproiector, resurse de învăţare în format electronic, dialog interactiv pe problematica dezbătută, scheme scrise pentru fixarea cunoştinţelor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Insusirea unor cunostinte teoretice si practice la nivelul exigentelor actuale. Realizarea unor studii de caz complexe si complete care sa poata fi utilizate ca modele metodologice atat in anii de specializare urmatori la alte materii cat si in activitatea de productie.

-dialog interactiv pe problematica dezbătută, -intocmirea, sustinerea si predarea temelor individuale de proiectare.

Examen 50% Activitate la curs 10% Laborator –sustinere referate 25% Activitate laborator, prezenta 15% TOTAL 100%


Resursele necesare: Spaţii şi Dotări: Laborator CONSTRUCTII, calculatoare, aparatura de masura si control.

Materiale didactice: - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate; - planse pentru exemplificare

- normative si standarde Obligatorie:

1. Andrei R., 1991 – Ghiduri practice pentru execuţia terasamentelor. Ed.Tehnică, Bucureşti.

2. Chira C., 2005 – Întreţinerea drumurilor. Ed.MEDIAMIRA, Cluj-Napoca ISBN 973-713-027-8.

3. Jercan S., 1980 – Suprastructura şi întreţinerea drumurilor. Ed.Didactică şi pedagogică, Bucureşti.

4. Lucaci Ghe., 2001 – Defecţiunile îmbrăcăminţilor rutiere moderne. Ed.Solness, Timişoara.

5. Lucaci Ghe., şi col., 2000- Construcţia Drumurilor. Ed.Tehnică Bucureşti, ISBN 973-31-1506-1.

6. Nicoară l., Muntean V., Ionescu N., 1979 – Întreţinerea şi exploatarea drumurilor. Ed.Tehnică Bucureşti.

7. ColecţiaBuletin Tehnic Rutier, AND, APDP, Bucureşti 2001-2004. 8. Legea pentru aprobarea ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al

drumurilor M.o. nr.158/22 apr.1998. 9. Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea normelor privind încadrarea în

categorii a drumurilor naţionale M.O.nr.138 bis75 apr.1998. 10. O.G. 43/1998 privind regimul drumurilor, republicată şi aprobată prin Legea

nr.82/1998.

Bibliografie:

Facultativă: ***Legea 10-privind calitatea in constructii ***Normativ ind AND 514-2000 Regulament privind efectuarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la drumurile publice. ***Normativ ind AND 504-93 Instrucţie privind revizia drumurilor publice. ***Indicativ C 173-86 Normativ pentru amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor. ***Indicativ C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat. ***indicativ C 22-92 Normatv pentru executarea îmbrăcăminţilor din beton de ciment la drumuri. ***Indicativ C 173 – 86 Normativ pentru amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor. ***Indicativ C 167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor. ***Indicativ C 182.87 Normativ privind execuitarea mecanizată a terasamentelor de drumuri (înloc.182-88). ***Indicativ C 175-75 Normativ pentru întreţinerea şi repararea drumurilor, a podurilor de şosea şi a construcţiilor aferente lor. ***Indicativ C 16-2000 Normativ privind condiţiile de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare. ***Indicativ P 19-86 Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri.


AVIZUL CATEDREI AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei: Data avizării:

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Horticultura

Catedra responsabilă cu implementarea: VI

Data implementării: Titlul cursului: Irigarea si Desecarea Terenurilor

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. Emil LUCA Coordonatorul cursului: Prof. dr. Emil LUCA


Categoria formativă * FS Anul de studii Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare romana Semestrul Total C S L P** Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 42 28 14 VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: -



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Peisagistica

0.2.2. Un semestru

zi USAMV Cluj


Obligatorii: Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologia plantelor; Ecologie si protectia mediului;



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective: Insuşirea de către studenţi a noţiunilor teoretice şi practice legate de irigarea plantelor din spatiile amenajate; studiul ansamblului de lucrări şi de măsuri de determinare a umidităţii solului; studiul lucrărilor de determinare a consumului de apă la plantele din spatiile amenajate; studiul tehnologiilor de cultură în condiţii de irigare la plantele din spatiile amenajate.

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂ LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insuşirea de către studenţi a noţiunilor practice legate de irigarea plantelor din spatiile amenajate; B. PROGRAMA ANALITICĂ


1 I. Evoluţia lucrărilor de irigare 1.1. Importanţa lucrărilor de irigare; 1.2. Istoricul lucrărilor de irigaţii pe plan mondial; 1.3. Dezvoltarea lucrărilor de irigaţii în România;

4 14,3

2 II. Relaţiile sol - apă - plantă 2.1. Proprietăţile fizice ale solului legate de aplicarea irigării: textura solului, structura solului, greutatea volumetrică, greutatea specifică, porozitatea solului;

2.2. Proprietăţile hidrofizice ale solului legate de aplicarea irigării plantelor: permeabilitatea solului pentru apă; capilaritatea solului; capacitatea de reţinere a apei în sol; 2.3. Formele de apă din sol; 2.4. Factorii care determină necesitatea irigării plantelor: precipitaţiile; temperatura; planta – răspandirea rădăcinilor şi extracţia apei; accesibilitatea apei; plafonul minim de umiditate 2.5. Consumul de apă al plantelor; Metode pentru determinarea consumului de apă al plantelor;

2 7,2

3 III. Regimul de irigare al plantelor. Elementele regimului de irigare;

3.1. Udările de aprovizionare 3.2. Norma de udare; Norma de irigaţie

2 7.2

4 IV. Sursele de apă şi calitatea apei de irigaţie 4 14.3

5 V. Metode de udare; Factorii care determină alegerea metodei de udare; 5.1. Irigarea prin scurgere la suprafaţă; 5.2. Irigarea prin aspersiune; 5.3. Irigarea prin picurare; 5.4. Irigarea prin revărsare

2 7,1

6 VI. Excesul de umiditate pe terenurile agricole - generalităţi; 2 7,1

7 VII. Sursele şi factorii care determină excesul de umiditate; 2 7,1

8 VIII. Influenţa excesului de umiditate asupra solului şi plantei; 2 7,1

9 IX. Metode de eliminare a excesului de umiditate; 2 7,1

10 X. Noţiuni generale despre procesul de eroziune a solului; 2 7,1

11 XI. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile inierbate;

4 14,3

n 28 100.0


1 I. Metode pentru determinarea elementelor regimului de irigare şi a momentului aplicării udărilor 1.1. Regimul umidităţii din solurile irigate: rezerva de apă din sol; metode pentru urmărirea proviziei momentane de apă din sol; 1.2. Relaţiile sol-apă-plantă-climă; 1.3. Evidenţa dinamicii umidităţii solului;

4 28,5

2 II. Determinarea consumului de apă al plantelor din spatiile amenajate 2.1. Metode directe pentru determinarea consumului de apă; 2.2. Metode indirecte pentru determinarea consumului de apă; 2.3. Prognoza şi avertizarea aplicării udărilor

2 14,3

3 III. Calculul necesarului de apă al plantelor din spatiile amenajate

2 14,3

4 IV. Tehnica de udare prin aspersiune 2 14,3 5 V. Tehnica irigării prin scurgere la suprafaţă 2 14,3 6 VI. Tehnica irigării prin scurgere la picurare 2 14,3 n 14 100,0

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, metoda conversaţiei, metoda interactivă; LUCRĂRI PRACTICE: analizarea şi discutarea temelor propuse, verificarea periodică a cunoştinţelor, activitate individuală. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: expunerea, explicarea şi demonstrarea tematicii, metoda conversaţiei, evidenţierea aplicaţiilor practice; LUCRĂRI PRACTICE: activitate individuală sub supravegherea cadrului didactic, verificarea însuşirii noţiunilor şi conceptelor, formarea deprinderilor de soluţionare a unor probleme practice privind irigarea plantelor din spatiile amenajate.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor şi conceptelor legate de irigarea plantelor, de determinarea rezervei de apă din sol şi a consumului de apă la plantele din spatiile amenajate.

Verificări pe parcurs, examinarea sub formă scrisă şi orală a cunoştinţelor dobândite.

Modul de stabilire a notei finale: -

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Disciplina dispune de laborator propriu, de un câmp experimental propriu, de dotări ale laboratorului, (aparate de determinare a umidităţii solului, tehnică de calcul etc.) Resursele necesare: Materiale didactice: Disciplina dispune de o bibliotecă proprie, de planşe, aparat de proiecţie, retroproiector, computer etc Obligatorie: Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea Culturilor, Ed. Genesis, Cluj-Napoca; Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlaus,2008, Exploatarea sistemelor de imbunatatiri funciare / Irigatii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; Oncia Silvica, E. Luca, 2000, Desecări şi Drenaje, Editura Alma Mater, Cluj- Napoca; Luca E., Silvica Oncia, 2000, Combaterea Eroziunii Solului, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativă: Mureşan D. şi colab., 1992, Irigaţii, Desecări şi Combaterea Eroziunii Solului, EDP Nagy Z., E.Luca, 1995, Irigarea Culturilor, Lucrari practice, Tipo Agronomia ;

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaţii:

Nu este cazul Anexe: Nu este cazul

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. Dr. Ioana POP Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAS Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ SI PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: ARBORICULTURĂ ORNAMENTALĂ 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare





Facultatea de HORTICULTURĂ Specializarea : PEISAGISTICĂ



Obligatorii: Botanică Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Pedologie




a. Obiective: Să pună la dispoziţia studenţilor informaţiile privind organografia, morfologia, ecologia şi însuşirile peisagistice ale speciilor lemnoase arborescente şi arbustive indigene şi cultivate în ţara noastră în vederea recunoaşterii acestora. Să informeze de asemenea, despre modalităţile de utilizare a acestor specii în amenajarea spaţiilor verzi.

* Proiect


ore % Săpt.

1. Prezentarea caracterelor morfologice şi peisagistice, ecologia, răspândirea şi modul de utilizare în spaţiile verzi a speciilor lemnoase: Arbori decorativi prin habitus, pentru plantări în masive, grupuri şi aliniamente:Acer, Alnus, Betula, Carpinus, Castanea, Celtis, Corylus, Fagus, Fraxinus, Gymnocladus, Juglans, Morus, Platanus, Populus, Salix, Tilia, Ulmus, Quercus

6 21,43 1-3

2. Arbori decorativi prin flori şi port pentru plantări izolate, grupuri şi aliniamente: Aesculus, Catalpa, Cercis, Eleagnus, Koelreuteria, Liriodendron, Magnolia, Malus, Paulownia, Pyrus, Robinia, Sophora

6 21,43 4-6

3. Arbuşti foioşi decorativi prin flori şi habitus pentru plantări izolate, grupuri, garduri vii, aparţinând genurilor: Amelanchier, Amorpha, Buddlea, Chenomeles, Cladastris, Colutea, Cornus, Cotinus, Crataegus, Cytisus, Deutzia, Diervilla, Euonimus, Exocorda, Forsythia, Frangula, Genista, Hibiscus, Hydrangea, Kerria, Laburnum, Lonicera, Mespilus, Paeonia, Philadelphus, Physocarpus, Potentila, Prunus, Ptelea, Rhamnus, Ribes, Rosa, Sambucus, Sorbaria, Spirea, Staphylea, Syringa, Tamarix, Viburnum, Weigelia

14 50,0 7-13

4. Liane cu însuşiri peisagistice utilizate la amenajarea spaţiilor verzi: Aristolochia, Capsis, Clematis, Lycium, Polygonum, Wisteria, Periploca 2 7,14 14

Total 28 100 Conţinutul lucrărilor practice

1. Recunoaşterea speciilor lemnoase ornamentale după lăstari, muguri, fructe, ritidom 6 21,43 1-3

2. Recunoaşterea speciilor lemnoase ornamentale după anumite componente(frunze, flori, fructe etc.) folosind imagini video, diapozitive, planşe etc.

6 21,43 4-6

3. Prezentarea şi recunoaşterea speciilor lemnoase ornamentale după componentele naturale (ramuri, muguri, flori, frunze, fructe) formate pe plante

14 50,0 7-13

4. Verificarea cunoştinţelor 2 7,14 14 Total 28 100

Modul de desfăşurare:

Orele de curs se desfăşoară în plenul anului, iar lucrările practice cu grupa de 15-20 studenţi. Metodele de predare şi de învăţare:

Cursul se prezintă sub formă de prelegeri orale, folosind planşe, diapozitive, video-proiector, componente naturale de plante şi conservante.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor predate la curs şi

cele din bibliografia obligatorie. Cunoaşterea speciilor lemnoase spontane şi cultivate în ţara noastră sub aspect peisagistic şi ecologic

Prin verificări repetate şi examinare finală teoretică şi practică

Modul de stabilire a notei finale: Nota finală se stabileşte în felul următor: - activitatea la curs şi la examenul teoretic 60%; - activitatea la lucrările practice şi examenul practic 40%.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Sală de curs şi lucrări practice

Colecţii de plante lemnoase (arbori şi arbuşti) Resursele

necesare: Materiale didactice: Planşe, diapozitive, CD-romuri cu speciile studiate

Obligatorie:

1. Zaharia, D., Adelina Dumitraş, 2003, Arboricultură ornamentală, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

2. Iliescu, Ana Felicia, 2003, Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres, Bucureşti. 3. Şofletea, N., 2002, dendrologie, vol. I, Ed. Pentru viaţă, Braşov.

Bibliografie:

Facultativă: 4. Reviste de specialitate


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Viorel MITRE Data avizării: AVIZUL CATEDREI Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂ Decan: Prof. dr. Radu SESTRAS Data aprobării:


Semnătura:


Data ratificării: Codul Cursului: 0202020115 RECTOR: Prof. dr. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ SI PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: ARBORICULTURĂ ORNAMENTALĂ 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare





Facultatea de HORTICULTURĂ Specializarea : PEISAGISTICĂ



Obligatorii: Botanică Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie




a. Obiective: Să pună la dispoziţia studenţilor informaţiile privind organografia, morfologia, ecologia şi însuşirile peisagistice ale speciilor lemnoase arborescente şi arbustive indigene şi cultivate în ţara noastră în vederea recunoaşterii acestora. Să informeze de asemenea, despre modalităţile de utilizare a acestor specii în amenajarea spaţiilor verzi.

* Proiect


ore % Săpt.

1. Definiţia, obiectul de studiu, legătura cu alte ştiinţe, istoric. Importanţă 2 7,14 1

2. Organele componente ale speciilor lemnoase. Clasificarea speciilor lemnoase 2 7,14 2

3. Ecologia plantelor lemnoase ornamentale. Factorii abiotici, biotici, antropici 4 14,28 3-4 4. Zonarea naturală a speciilor lemnoase în ţara noastră 2 7,14 5

5.

Prezentarea caracterelor morfologice şi peisagistice, ecologia, răspândirea în ţara noastră şi modul de utilizare în spaţiile verzi a speciilor lemnoase Specii cu însuşiri peisagistice specifice perioadei de toamnă: Ailanthus, Gleditsia, Maclura, Sorbus, Berberis, Buxus, Cotoneaster, Euodia, Euonimus, Hippophae, Ilex, Ligustrum, Mahonia, Pyracantha, Rhus, Symphoricarpus, Hedera, Partenocissus.

8 28,6 6-9

6.

Arbori şi arbuşti răşinoşi: Araucaria, Cephalotaxus, Chamaecyparis, Cupressus, Juniperus, Thuja, Thujopsis, Ginkgo, Abies, Cedrus, Larix, Picea, Pinus, Pseudotsuga, Tsuga, Taxus, Cryptomeria, Metasequoia, Sequoia, Taxodium

10 35,7 10-14


1. Exemplificarea cu probe reale a noţiunilor de arbore, arbust, subarbust, liană. Analiza organelor componente: rădăcina, tulpina, ramuri, muguri, frunze etc.

6 21,44 1-3

2. Recunoaşterea după organele componente a speciilor aparţinând genurilor: Ailanthus, Gleditsia, Maclura, Sorbus, Berberis, Buxus, Cotoneaster, Euodia, Euonimus, Hippophae, Ilex, Ligustrum, Mahonia, Pyracantha, Rhus, Symphoricarpus, Hedera, Partenocissus.

6 21,44 4-6

3. Prezentarea caracterelor morfologice a celorlalte specii angiosperme în vederea reţinerii aspectului de toamnă al acestora 6 21,44 7-9

4. Prezentarea organelor componente ale speciilor de arbori şi arbuşti răşinoşi în vederea recunoaşterii acestora 10 35,70 10-14

Total 28 100

Modul de desfăşurare: Orele de curs se desfăşoară în plenul anului, iar lucrările practice cu grupa de 15-20 studenţi.


Cursul se prezintă sub formă de prelegeri orale, folosind planşe, diapozitive, video-proiector, componente naturale de plante şi conservante.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor predate la curs şi

cele din bibliografia obligatorie. Cunoaşterea speciilor lemnoase spontane şi cultivate în ţara noastră sub aspect peisagistic şi ecologic

Prin verificări repetate şi examinare finală teoretică şi practică



Dotări: Sală de curs şi lucrări practice Colecţii de plante lemnoase (arbori şi arbuşti)

Resursele necesare: Materiale didactice:

Planşe, diapozitive, CD-romuri cu speciile studiate Obligatorie:

1. Zaharia, D., Adelina Dumitraş, 2003, Arboricultură ornamentală, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

2. Iliescu, Ana Felicia, 2003, Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres, Bucureşti. 3. Şofletea, N., 2002, dendrologie, vol. I, Ed. Pentru viaţă, Braşov.

Bibliografie:

Facultativă: 4. Reviste de specialitate





Semnătura:



/ NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI




FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: I Horticultură-peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Plante ornamentale de interior

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria


Categoria formativă * FS Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare RO Semestrul V Total C S L P** Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 6 56 28 - 28 - EXAMEN Codul

Cursul pe care îl înlocuieşte:

Nu este cazul 0202030102



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea: Peisagistică 0202

4 ani ZI USAMV Cluj


Obligatorii: Botanică, Fiziologia plantelor Cursuri anterioare Recomandate: Pedologie, Agrochimie, Fitopatologie, Entomologie, Masini horticole, Culturi irigate


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective

* Proiect

Să se asigure însuşirea cunoştinţelor necesare legate de morfologia şi ecologia plantelor floricole de interior; clasificarea plantelor floricole; înmulţirea şi producerea materialului săditor la plantele ornamentale de interior; - elemente tehnologice de cultură a speciilor ornamentale de interior cultivate în spaţii protejate la sol şi la ghivece; recunoaşterea speciilor ornamentale cultivate în interior, precum şi formarea deprinderilor necesare unui specialist care lucrează în domeniul floriculturii.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective

Să se asigure cunoştinţele necesare privind: - cunoaşterea organelor vegetative şi generative a plantelor floricole de interior - cunoaşterea substraturilor de cultură, a ingrăşămintelor utilizate în floricultură şi utilizarea acestora, - prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole de interior şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole de interior precum şi recunoaşterea plantelor de interior decorative prin flori şi frunze



1 Introducere 1.1. Definiţia, obiectul de studiu, importanţa, istoricul plantelor ornamentale de interior 1.2. Probleme actuale şi de perspectivă în domeniul plantelor de interior

2 1

7,14 3,57

2 Particularităţile morfologice şi decorative ale plantelor ornamentale de interior 2.1. Însuşiri morfologice şi estetice 2.2. particularităţile creşterii şi tipurile de plante decorative

2 1

7,14 3,57

3 Clasificarea plantelor ornamentale de interior

2

7,14

4 Microclimatul din cameră la plantele ornamentale de interior 4.1. Lumina şi umbra 4.2. Temperatura 4.3. Apa 4.4. Aerul 4.5. Substratul de cultură

2

7,14

5 Înmulţirea plantelor ornamentale de interior 5.1. Sexuată (însuşirile seminţelor, semănatul, producerea răsadurilor) 5.2. Vegetativă (butaşi, tuberobulbi, rizomi, drajoni, despărţire, altoire, muguri adventivi, in vitro)

2

7.14

6 Înfiinţarea şi îngrijirea plantelor ornamentale de interior 6.1. plantarea şi transplantarea 6.2. tăierile, fertilizarea, tutorarea şi alte lucrări de întreţinere a plantelor de

2

7.14 7 Specii ornamentale de interior

7.1. Specii decorative prin flori: Abutilon, Acalypha, Anthurium, Aphelandra, Begonia, Bougainvillea, Calceolaria, Camelia, Clivia, Columnea, Cyclamen, Dipladenia, Fuchsia, Gardenia, Hibiscus, Hippeastrum, Hydrangea, Saintpaulia, Pelargonium, Primula, Senecio, Streptocarpus, Rhododendron 7.2. Specii decorative prin frunze: Aralia, Araucaria, Aucuba, Asparagus, Begonia, Codiaeum, Colocasia, Cordyline, Dieffenbachia, Dracena, Ferigi, Ficus, Monstera, Phylodendron, Palmieri, Peperomia, Sansevieria, Schefflera

4

4

14,30

14,30

8 Orhidee 2

7,14

9 Bromelii

2

7,14

10 Cactuşi şi alte plante suculente

2 7,14

TOTAL 28 100




1 Protecţia muncii în laboratorul de Peisagistică, câmpurile didactice etc. 1 3.57 2 Componente utilizate în pregătirea amestecurilor de pământ

3.1. Naturale 3.2. Minerale tratate şi netratate, artificiale

1 1

3.57 3.57

3 Lucrări de pregătire a materialului săditor în vederea plantării la plantele de interior 2.1. curăţirea şi efectuarea de tratamente în vederea plantării bulbilor, tuberobulbilor, tuberculilor la plantele floricole 2.2. curăţirea şi forţarea rizomilor şi rădăcinilor tuberizate în vederea plantării

1

1

3.57 3.57

4 Lucrări practice privind producerea materialului săditor la plantele ornamentale de interior: 4.1. pregătirea seminţelor pentru semănat şi semănatul 4.2. repicatul şi îngrijirea răsadurilor

2 2

7.14 7.14

5 Înmulţirea vegetativă a plantelor floricole: 5.1. confecţionarea unor tipuri de butaşi, marcotaj, altoire 5.2. înrădăcinarea şi îngrijirea butaşilor

2 2

7.14 7.14

6 Înfiinţarea culturilor floricole cultivate în interior 6.1. cultivate la ghivece decorative prin flori 6.2. cultivate la ghivece decorative prin frunze

2 2

7.14 7.14

7 Lucrări practice de fertilizare şi îngrijire utilizate în floricultură 7.1. Fertilizarea de bază şi fazială a plantelor ornamentale de interior 7.2. Lucrări generale şi speciale de îngrijire a plantelor ornamentale de interior

2 2

7.14 7.14

8 Cunoaşterea după caracteristicile morfo-decorative a speciilor, varietăţii şi soiurilor de plante ornamentale de interior 8.1. cultivate la ghivece decorative prin flori 8.2. cultivate la ghivece decorative prin frunze

2 3

7.14

10,71

8 Verificarea cunoştinţelor dobândite la lucrările practice 2 7.14 TOTAL

28 100

Modul de desfăşurare: CURS: PRELEGERI, PLANŞE, PREZENTARE DIAPOZITIVE ŞI VIDEO-PROIECTOR, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL FIECĂREI TEME. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de floricultură, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de înmulţire generativă şi vegetativă a speciilor floricole de interior şi lucrările specifice de înfiinţare şi întreţinere a plantelor floricole cultivate în interior, pe recunoaşterea plantelor de interior Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Expunerea sistematică a cunostinţelor, metoda conversatiei, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, demonstrarea materialului intuitiv, metoda exerciţiului, instruirea programată LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, metoda exerciţiului, aplicaţii demonstrative, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, metoda învăţării pe grupe mici, demonstraţie, aplicaţie practică.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: CURS: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice:

- examen, - colocviu, - verificare pe parcurs.

Modul de stabilire a notei finale: - Examen 70%, respectiv 7 puncte - Verificare lucrări practice 30%, respective 3 puncte - Total 100%, respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - sală de curs şi laborator pentru efectuarea lucrărilor practice; - seră pentru cultura plantelor tropicale şi subtropicale, cu posibilitatea organizării de culturi forţate şi protejarea lor; - răsadniţe; solar pentru perioada de vară, - videoproiector, retroproiector , calculator, imprimantă, scaner;

Resursele necesare: Materiale didactice: - planşe color specifice, tabele cu date tehnice, diapozitive şi CD-rom cu plante floricole de apartament si secvenţe tehnologice, - preparate didactice necesare procesului de instruire al studenţilor, balanţă, - pH-metru, termometre şi alte obiecte de inventar specifice activităţilor la această disciplină; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: . 1. Cantor Maria, 2008 –Plante ornamentale de interior, Ed. Todesco Cluj 2. Cantor Maria, Ioana Pop, 2008 – Floricultură-Baza de date, Ed. Todesco Cluj 3. Şelaru Elena, 1998 – Plante de apartament, Ed. Ceres

Bibliografie: Facultativă: 1. Cantor Maria, Zaharia A. 2005 – Floricultură- Lucrări practice, Ed. AcademicPres Cluj 2. Cantor Maria, 2009 – Floricultură generală, Ed. Todesco Cluj 3. Cantor Maria, Ioana Pop, 2005 – Floricultură specială -Baza de date, Ed. Todesco Cluj 4. Şelaru Elena, 1995 – Culturile de seră pentru flori tăiate, Ed. Ceres Reviste de specialitate



Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ing. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ing. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: I Horticultură-peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Artă florală

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Cantor Maria


Categoria formativă * FD Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi

Limba de predare RO Semestrul VI Total C S L P** Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 - 28 - EXAMEN Codul

Cursul pe care îl înlocuieşte:

Nu este cazul 0202030103



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Facultatea : HORTICULTURĂ Specializarea: Peisagistică 0202

4 ani ZI USAMV Cluj


Obligatorii: Plante floricole şi de gazon, Plante de interior Cursuri anterioare Recomandate: Botanică, Arboricultură ornamentală


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Să se asigure însuşirea cunoştinţelor necesare legate de istoricul artei florale, morfologia plantelor floricole utilizate în arta

* Proiect

florală, cunoaşterea principalelor specii floricole, modalităţile de recoltare şi păstrare a florilor, materiale utilizate în efectuarea aranjamentelor florale, principii şi modalităţi de aranjare a florilor în buchete, aranjamente, vaze, coroane, etc. în scopul formării deprinderilor unui specialist care lucrează în domeniu.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective

Să se asigure cunoştinţele necesare privind: - cunoaşterea materialelor vegetale utilizate în arta florală; - cunoaşterea altor materiale şi accesorii utilizate în arta florală; - însuşirea unor modalităţile de recoltare şi păstrare a florilor în scopul utilizării acestora în buchete şi aranjamente florale; - punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de aranjare a florilor



1 Introducere în arta florală 1.1. definiţia, obiectul de studiu, importanţa, istoric 1.2. probleme actuale şi de perspectivă în arta florală

2 1

7,14 3,57

2 Arta florală în diferite epoci istorice

2

7,14

3 Material vegetal utilizate în aranjamentele florale: 3.1. specii floricole utilizate ca flori tăiate 3.2. vegetale uscate folosite în aranjamente florale-specii cu inflorescenţe persistente 3.3. specii ornamentale utilizate în arta florală 3.4. specii din flora spontană utilizate în arta florală

2 1 1 1

7,14 3,57 3,57 3,57

4 Tehnici de recoltare, condiţionare şi păstrare a materialului utilizat în arta florală 4 14,32 5 Materiale, instrumente şi accesorii utilizate în alcătuirea aranjamentelor florale

5.1. vase şi recipiente utilizate în arta florală 5.2. panglici decorative 5.3. alte materiale utilizate în arta florală (burete, ciocan lipit, sârmă, lumânări, figurine etc.

2

7.14

6 Principii utilizate în arta florală ( culoare, simetrie, proporţionalitate etc. )

2 7.14

7 Arta florală occidentală 2 7,14

8 Ikebana – arta floală japoneză 8.1. materiale şi tehnici în Ikebana 8.2. principiile fundamentale ale IKEBANEI (Triunghiul CER-OM-PĂMÂNT) 8.3. tipuri de aranjamente

2 2

7,14 7.14

9 Principalele tipuri de aranjamente în arta florală – asamblarea florilor în buchete şi aranjamente florale

2

7,14

10. Feng shui – forţa florilor

2 7,14

TOTAL 28 100




1 Protecţia muncii în laboratorul de Peisagistică etc. 1 3.57 2 Lucrări de pregătire a materialului vegetal utilizat în arta florală –recoltarea , condiţionarea şi

uscarea acestuia 2 7.14

3 Materiale specifice se utilizează în arta florală şi Ikebana 2 7.14 4 Cunoaşterea principalele condiţii pentru menţinerea florilor în viaţă 2 7.14 5 Alcătuirea buchetelor

- buchete simetrice şi asimetrice - buchete de mireasă - buchete jubiliare - buchete funerare

4

14,28

6 Modalităţi de combinare a speciilor floricole în aranjamente florale - aranjamente Ikebana - diferite tipuri de aranjamente (rotund, evantai, cu aspect natural etc.)

2 3

7.14

10,75 7 Confecţionarea de panglici pentru buchete şi aranjamente florale

2 2

7.14 7.14

8 Alcătuirea unor buchete şi aranjamente festive (Paşti, Sarbători de iarnă, Valentine’s day etc) 4

14,28

9 Prezentare casete video, CD cu aranjamente florale/tehnici de realizare, materiale, mijloace 2 7,14 10 Verificarea cunoştinţelor dobândite la lucrările practice 2 7.14 TOTAL 28 100

Modul de desfăşurare: CURS: PRELEGERI, PLANŞE, PREZENTARE DIAPOZITIVE ŞI VIDEO-PROIECTOR, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL FIECĂREI TEME. Lucrări practice: prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de artă florală, punând accent pe formarea deprinderilor referitoare la metodele de aranjare a florilor în diferite tipuri şi modalităţi. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Expunerea sistematică a cunostinţelor, metoda conversatiei, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, demonstrarea materialului intuitiv, metoda exerciţiului, instruirea programată LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, metoda exerciţiului, aplicaţii demonstrative, problematizarea şi învăţarea prin descoperire, metoda învăţării pe grupe mici, demonstraţie, aplicaţie practică.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: CURS: Învăţare prin descoperire, învăţarea dirijată, optimizare modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. LUCRĂRI PRACTICE: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică.

Examinarea cunoştinţelor teoretice şi practice:

- examen, - colocviu, - verificare pe parcurs.

Modul de stabilire a notei finale: - Examen 70%, respectiv 7 puncte - Verificare lucrări practice 30%, respective 3 puncte - Total 100%, respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: - sală de curs şi laborator pentru efectuarea lucrărilor practice; - seră pentru material vegetal floricol necesar artei florale - videoproiector, retroproiector , calculator, imprimantă, scaner;

Resursele necesare: Materiale didactice: - planşe color specifice, , diapozitive şi CD-rom cu plante floricole utilizate în arta florală, precum şi diferite aranjamente florale, - aranjamente uscate,- colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate; Obligatorie: . 1. Cantor Maria, 2003 – Floricultură şi Aranjamente Florale, Ed. Academicpres Cluj 2. Cantor Maria, Pop Ioana, 2005 – Floricultură-Baza De Date, Ed. Academicpres Cluj 3. Şelaru Elena, 2004 – Arta florală , Ed. Ceres Bucureşti Bibliografie: Facultativă: 1. Cantor Maria, Ioana Pop, 2005 – Floricultură specială -Baza de date, Ed. Todesco Cluj 2. Iordănescu Olimpia, 2004 – Plante de interior şi arta florală, Ed. Eurobit Timişoara 3. Mihalache Nicoleta-Gianina, 2002 – Ikebana, Ed. Polirom, Iaşi Reviste de specialitate



Şeful Catedrei: Prof. dr. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: Proiectare asistată de calculator

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf. dr. Adelina Dumitraş Coordonatorul cursului: Conf. dr. Adelina Dumitraş

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 5 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 14 - 14 28 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:




Facultatea de Horticultură Specializarea: Peisagistică 0202030106 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Desen şi reprezentări grafice, Proiectare spaţii verzi Cursuri anterioare Recomandate: Topografie, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente




CURS a. Obiective Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind existenţa diferitelor programe de grafică vectorială(Corel Draw suite 11 şi 13, Adobe CS 2, GoogleSketchup 7, Sierra Landscape, Realtime Photo şi Realtime Picture Editor, BroderbundLandDesign,), compatibilitatea dintre acestea, argumente pro sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială, studierea diferitelor enciclopedii de

* Proiect

simboluri 2D, enciclopedii botanice (Geoff Hamiltons Plant Encyclopedia, Flora Plant Encyclopedia)precum şi a posibilităţii de exportarea a diferitelor simboluri din enciclopedii şi implementarea acestora în diferite programe de grafică vectorială. Prezentarea unor proiecte simbol, executate cu diferite programe de grafică vectorială (Documentar BBC-Garden through time DVD 1 şi DVD 2, RHS Landscape Projects), modalităţi de concepţie a acestora, limitări ale diferitelor tipuri de programe, modalităţi de compensare a acestora prin tehnica compatibilizării extensiilor folosite. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind utilizarea şi exploatarea programelor de grafică vectorială, proiectarea în mediul 2D, lucrul cu diferite scări grafice, elaborarea detaliilor 2D, întocmirea şi elaborarea simbolisticii 2D, aplicarea efectelor speciale simbolisticii 2D (interactive drop shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion tool, extrude tool, transparency tool),lucrul cu diferite extensii (dxf, dwg, cdr, pdf, skp, pro.). Elaborarea planurilor de propunere, trasarea şi convertirea celor de situaţie existentă (funcţiile freehand tool, bezier, artistic media, pen tool, polyline tool, 3 point curve, etc.) editarea cartuşelor, chenarelor, pregătirea pentru imprimare, formate si rezoluţii des folosite. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Introducere în proiectarea asistată de calculator. 1 7,14 2 Prezentarea generală a interfeţei grafice specifice programelor de grafică vectorială. 1 7,14 3 Prezentarea generală a suitei de grafică vectorială Corel DRAW versiunea 11 şi 13

(compatibilităţi, performanţe, aplicaţii, comenzi pentru desenare şi editare, prezentarea scurtăturilor de taste, exportul-importul diferitelor formate, aplicarea efectelor speciale, randări 2D etc).

3 21,42

4 Prezentarea suitei Adobe CS 2, îndeosebi a aplicaţiei PhotoShop pentru prelucrarea diferitelor materiale grafice în cadrul desenului vectorial 2D, compatibilizarea aplicaţiei cu programele Sierra Landscape, Realtime Photo şi Realtime Picture Editor.

2 14,28

5 Prezentarea programului de grafică vectorială GoogleSketchup 7, bibliotecii Warehouse, compatibilizării acesteia cu diferite programe (Realtime, Sierra), unelte de desen şi grafică avansată, crearea curbelor de nivel, cartarea cotelor, lucrul cu diferite scări grafice, funcţiile de export şi import ale programului.

2 14,28

6 Programe de grafică vectorială „entry level”, BroderbundLandDesign, prezentare generală, funcţii de desenare şi crearea a simbolisticii 2D, importul-exportul diferitelor formate, compatibilizarea programului cu diferite programe de grafică vectorială, lucrul cu biblioteca de plante aferentă programului.

1 7,14

7 Compatibilizarea generală a programelor de grafică vectorială, simbolistica 2D, crearea elementelor 2D, compatibilizarea acestora. Lucrul cu bibliotecile de plante digitale (Geoff Hamiltons Plant Encyclopedia, Flora Plant Encyclopedia) şi utilizarea acestora în diferite programe.

2 14,28

8 Prezentarea unor proiecte simbol, executate cu diferite programe de grafică vectorială (Documentar BBC-Garden through time DVD 1 şi DVD 2, RHS Landscape Projects), modalităţi de concepţie a acestora, limitări ale diferitelor tipuri de programe, modalităţi de compensare a acestora prin tehnica compatibilizării extensiilor folosite.

2 14,28

n Total 14 100,0



1 Noţiuni introductive despre principalele programe de grafică vectorială 2 4,76 2 Crearea efectelor de captură de imagine CorelCapture, export de imagine sub

extensia pdf prin intermediul programului AcrobatDistiler, lucru cu formatarea imaginilor, rezoluţii, formate de hârtie. Aplicarea efectelor de transparenţă şi decupare de imagini prin intermediul aplicaţiei MS Word.

1 2,38

3 Prezentarea aplicaţiei de grafică vectorială CorelDraw suita 11 şi 13 – deschiderea foilor de lucru, formatarea foilor de lucru, stabilirea unităţilor de măsură, scărilor grafice de lucru (unealta Dimension Tool), salvarea aplicaţiei sub extensia cdr, importul şi exportul foii de lucru (funcţia import-export).

2 4,76

4 Importarea planurilor de situaţie 2D în cadrul folilor de lucru CorelDraw, crearea conturului, respectând simbolistica 2D (grosime, tip de linie) cu diferite unelte de lucru (freehand tool, bezier, artistic media, pen tool, polyline tool, 3 point curve, etc.), salvarea planului de situaţie sub extensia cdr, dwg, dxf (concepte de compatibilizare).

2 4,76

5 Simbolistica 2D prin intermediul programelor de grafică vectorială, importarea diferitelor simboluri 2D din cadrul suitei Realtime Landscaping Architect, exportul acestora sub extensia tga şi implementarea acestora în cadrul foilor de lucru CorelDraw.

2 4,76

6 Conturarea unui simbol 2D pe baza unei matriţe existente din suita Realtime Landscaping Architect cu ajutorul uneltelor de grafică avansată specifice suitei CorelDraw (freehand tool, bezier, artistic media, pen tool, polyline tool, 3 point curve, etc.).

2 4,76

7 Inserarea simbolisticii 2D în cadrul planului de propunere, realizarea cartuşului, chenarului aferent planşei de lucru, generarea legendei specifice planului de propunere.

2 4,76

8 Aplicarea efectelor speciale aferente simbolisticii importate în foaia de lucru (interactive drop shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion tool, extrude tool, transparency tool), efecte de culoare şi contrast.

3 7,14

9 Pregătirea principalelor formate foto (jpg, bmp, tga, gif) prin intermediul aplicaţiilor Photoshop, CorelPhoto pentru editarea ulterioară în cadrul programelor de proiectare peisageră foto. Uneltele efect tool, clone tool, transparency, crop, bezier.

4 9,52

10 Executarea proiectării peisagere pe baza unei poze cu ajutorul programelor specializate de modelare foto (Sierra, Realtime Photo, Realtime Picture Editor). Introducerea în cadrul uneltelor specifice de lucru (move, rotate, scale, layers, transparency).

4 9,52

11 Executarea unei amenajări peisagere pe baza unei poze de situaţie prin intermediul programului Realtime Photo ce va cuprinde (memoriu justificativ, poză de situaţie existentă cu legenda aferentă, poză de situaţie propusă cu generarea legende aferente, exportarea pozelor).

5 11,90

12 Crearea unei biblioteci personalizate de simboluri 2D foto cu ajutorul programului Realtime Photo, ce va cuprinde 100 de intrări cu material vegetal (50 de intrări cu arbori + 50 de intrări cu arbuşti) 50 de intrări cu mobilier de grădină, toate exportate sub extensia tga, aplicarea efectelor de transparenţă (folosirea uneltelor bezier tool, magic wand tool, polyline).

5 11,90

13 Îmbogăţirea bibliotecii 2D personalizate prin intermediul programului GoogleSketchup 7 accsând biblioteaca Warehouse exportul obiectelor sub extensia skp şi importarea acestora în programul Realtime Photo (model import wizard).

3 7,14

14 Lucrul cu principalele extensii folosite de grafica vectorială (cdr, skp, dwg, dxf, pro) compatibilizarea aplicaţiilor sub terminologia generală de CAD (Computer Aided Design).

3 7,14

15 Pregătirea pentru printare a documentelor executate în cadrul aplicaţiei CorelDraw formatul final de hârtie, rezoluţia finală, tipul de extensie folosit. 2 4,76

Total 42 100,0




ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Resursele necesare: Materiale didactice: Obligatorie: Bibliografie: Facultativă:




Semnătura:







FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Horticultură Catedra responsabilă cu implementarea: II Tehnologii horticole

Data implementării: Titlul cursului: Legumicultură

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Şef lucrări dr. Sima Rodica Coordonatorul cursului: Şef lucrări dr. Sima Rodica

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 6 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 56 28 - 28 - Examen Codul Cursul pe care îl





Facultatea: Horticultură Specializarea : Peisagistică 0202 4 ani zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: nu este cazul Cursuri anterioare Recomandate: Botanică, Pedologie, Agrochimie, Fiziologia plantelor


Nu este cazul



CURS a. Obiective PREZENTAREA PARTICULARITĂŢILOR BIO-ECOLOGICE, A IMPORTANŢEI ORNAMENTALE ŞI A TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ LA PRINCIPALELE SPECII LEGUMICOLE

* Proiect



Competenţe privind tehnologiile de cultură ale speciilor legumicole şi posibilităţile de folosire ale acestora în amenajarea unor grădini cu dublă valoare: alimentară şi ornamentală B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 1. Legumele de la sursă de hrană la plante ornamentale – importanţă şi clasificare 1.1. Importanţa alimentară a plantelor legumicole 1.2. Importanţa ornamentală a plantelor legumicole 1.3. Clasificarea botanică, agroeconomică şi după durata ciclului de viaţă

4 14,30

2 2. Folosirea raţională şi pregătirea terenului pentru culturile de legume 2.1. Alegerea şi amenajarea terenului 2.2. Posibilităţi de folosire intensivă a terenului pentru cultura legumelor 2.2.1. Asolamentele legumicole 2.2.2. Culturile succesive 2.2.3. Culturile associate sau intercalate de legume – potenţial ornamental 2.3. Pregătirea terenului pentru cultura legumelor 2.4. Fertilizarea culturilor de legume

4 14,30

3 3. Producerea răsadurilor de legume 3.1. Importanţa producerii răsadurilor de legume 3.2. Pământurile folosite la producerea răsadurilor de legume 3.3. Metode de producere a răsadurilor de legume

2 7,14

4 4. Înfiinţarea culturilor de legume 4.1. Înmulţirea speciilor legumicole 4.1.1. Înmulţirea pe cale sexuată 4.1.2. Înmulţirea pe cale vegetativă 4.2. Pregătirea seminţelor pentru semănat 4.3. Semănatul legumelor în câmp 4.4. Plantarea răsadurilor de legume

2 7,14

5 5. Lucrări de întreţinere ale culturilor de legume 5.1. Lucrările de întreţinere cu caracter general 5.2. Lucrările de întreţinere cu caracter special

2 7,14

6 6. Cultura la container a unor varietăţi de legume 6.1. Tipuri de containere folosite 6.2. Substraturi de cultură 6.3. Lucrări de întreţinere

2 7,14

7 7. Cultivarea plantelor legumicole de la care se consumă rădăcinile tuberizate: morcov, pătrunjel pentru rădăcină, ţelina pentru rădăcină, ridichile, sfecla roşie

2 7,14

8 8. Cultivarea plantelor legumicole din grupa verzei: varza albă, varza roşie, varza pentru frunze, varza de Bruxelles, varza chinezească, varza creaţă, conopida, broccoli, gulia

2 7,14

9 9. Cultivarea plantelor legumicole din grupa cepei: ceapa comună, cepele perene, prazul, usturoiul comun 2 7,14

10 10. Cultivarea plantelor legumicole din familia Solanaceae de la care se consumă fructele: tomate, ardei, vinete, păpălăul

2 7,14

11 11. Cultivarea plantelor legumicole din familia Cucurbitaceae: castravetele, pepenele galben, pepenele verde, dovlecelul, dovleacul turcesc 2 7,14

12 12. Cultivarea legumelor verdeţuri şi condimentare: salata de grădină, spanacul, cicoarea de grădină, radicio, fetica, sfecla pentru peţiol, mărarul, feniculul, cimbrul, leuşteanul, tarhonul

2 7,14

Total 28 100%



1 Pregătirea amestecului de pământuri 2 7,14 2 Instalarea răsadniţelor încălzite cu biocombustibil 2 7,14 3 Semănatul în răsadniţă şi sera înmulţitor 2 7,14 4 Confecţionarea cuburilor nutritive şi repicatul 2 7,14 5 Lucrări de îngrijire ale răsadurilor în răsadniţe, sere şi solarii 2 7,14 6 Pregătirea terenului în câmp în vederea semănatului şi plantatului – lucrări de bază 2 7,14 7 Pregătirea terenului în câmp în vederea semănatului şi plantatului – patul germinativ

şi de plantare 2 7,14

8 Semănatul legumelor în câmp 2 7,14 9 Plantarea răsadurilor de legume în câmp 2 7,14 10 Lucrări generale de întreţinere ale culturilor de legume în câmp 2 7,14 11 Înfiinţarea culturilor de legume în sere şi solarii 2 7,15 12 Lucrări de întreţinere în sere şi solarii 2 7,15 13 Cunoaşterea seminţelor de legume 2 7,15 14 Recunoaşterea speciilor şi a varietăţilor de legume în fază tânără 2 7,15 Total 28 100%

Modul de desfăşurare: Curs: prelegere, prezentare videoproiector Lucrări practice: prezentarea teoretică a aspectelor legate de tematică, exemplificarea practică şi efectuarea operaţiunilor de către studenţi Metodele de predare şi de învăţare: Cunoştinţele noi pe care trebuie să le dobândească studenţii se bazează pe cunoştinţele anterioare, legumicultura fiind o disciplină de sinteză. Curs: Învăţare prin descoperire, învăţare dirijată, optimizare, modelare, observaţie, conversaţie, descriere, demonstraţie, problematizare. Lucrări practice: Experimentare, exerciţiu, demonstraţie, aplicaţie practică.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Bazându-se pe cunoaşterea particularităţilor bio-ecologice şi a tehnologiei de cultură a speciilor legumicole, specialistul peisagist trebuie să fie capabil să ofere consiliere privind înfiinţarea şi întreţinerea culturilor de legume, care pe lângă utilizarea directă în alimentaţia sănătoasă a oamenilor pot avea un important rol estetico-recreativ.

Examen la sfârşitul semestrului (20 min./student), colocviu de lucrări practice (2 ore/grupă de studenţi).

Modul de stabilire a notei finale: Ponderea cea mai mare în nota finală o are nota obţinută la examen (60%) şi cea de la colocviu (20%), prezenţa la cursuri şi lucrări practice (10%) şi rezultatele la lucrările de verificare şi susţinere de referate (10%) luându-se de asemenea în considerare.

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de legumicultură, Sector de producere a legumelor în câmp, sere şi solarii

Resursele necesare: Materiale didactice: Material biologic proaspăt sau conservat, planşe, diapozitive, videoproiector, pH-metru, trusă portabilă de analiză a solului, motocultor, semănătoare manuală, cărţi şi reviste de specialitate.

Obligatorie: 1. Sima Rodica, 2009 – Legumicultura sursă de hrană şi potenţial ornamental, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativă: 1. Indrea D., Al. S. Apahidean, Maria Apahidean, D., Măniuţiu, Rodica Sima, 2007 – Cultura

legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti. 2. Apahidean Al. S., Maria Apahidean, 2000 – Legumicultură specială, vol. I, II, Ed. Risoprint,

Cluj-Napoca. 3. Indrea D., Apahidean Al. S., 1995 – Ghid practic pentru cultura legumelor, Ed. Ceres,

Bucureşti. 4. Reviste de specialitate.

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Facultatea de Agricultură; Catedra I – Ştiinţa solului, Catedra II – Fitotehnie, Catedra IV – Agromontanologie Alte informaţii: Nu este cazul Anexe:


Şeful Catedrei: Prof. dr. Maria APAHIDEAN Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: 0202030107 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ I ŞI PEISAJISTICĂ

Data implementării: Titlul cursului: POMICULTURĂ ŞI VITICULTURĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN Coordonatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FD Anul de

studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 5 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 3 28 14 - 14 - Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul HORTICULTURĂ

0202030108 4ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, TOPOGRAFIE, ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCCIARE Cursuri anterioare Recomandate: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, MECANIZARE, PROTECŢIA PLANTELOR.


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele menţionate anterior. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor docimologice.



* Proiect

CURS

A. Obiective Să-şi însuşească principiile si metodologiile care stau la baza pomiculturii. Să abordeze interdisciplinar problemele specifice biologie şi tehnologie speciilor pomicole. Să definească corect termenii specifici disciplinei. Sǎ prezinte producerea materialului săditor, amenajarea, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole Să utilizeze în diferite conexe limbajul de specialitate. Să aplice în practică cunoştinţele dobândite în urma studierii aspectelor teoretice ale cursului. Să-şi însuşească deprinderi intelectuale şi practice legate tehnologia întreţinerii livezilor.

B. PROGRAMA ANALITICĂ CURS-14 ORE

LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Formarea deprinderilor practice privind: amenajarea ternului, înfiinţarea plantaţiilor şi întreţinerea lor B. PROGRAMA ANALITICĂ


1 Definiţie, părţi componente şi importanţa pomiculturii 2 7,14 2 Clasificarea speciilor pomicole 1 3,57 3 Organografie 3 10,71 4 Ciclul întreg de viaţă a speciilor pomicole 2 7,14 5 Ciclul anual a speciilor pomicole 2 7,14 6 Cerinţe faţă de factorii de mediu 2 7,14 7 Producerea de material săditor 2 7,14



1 RECUNOAŞTEREA SPECIILOR POMICOLE 2 7,14 2 RAMURI DE GARNISIRE LA SEMINŢOASE 2 7,14 3 RAMURI DE GARNISIRE LA SÂMBUROASE 2 7,14 4 OBŢINEREA SEMINŢELOR ŞI A SÂMBURILOR ŞI RECUNOAŞTEREA LOR 2 7,14 5 ÎNMULŢIREA GENERATIVĂ A SPECIILOR POMICOLE 3 10,71 6 ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ A SPECIILOR POMICOLE 3 10,71

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, planşe, material viu, prezentare pe video-proiector, în funcţie de specificul fiecărei teme. Prelegerile au durata de 2 ore, ore de laborator şi activităţi în teren pe parcursul cărora se vor verifica şi demonstra cunoştinţele acumulate la cursuri şi laboratoare. Studenţii au la dispoziţie cursuri de specialitate şi note de curs, bibliografia necesară pt. buna lor pregătire LUCRĂRI PRACTICE:. prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de pomicultură, punând accent pe formarea deprinderilor şi recunoaşterea caracterelor tari pt. fiecare specie şi categorie de material săditor în parte. se pune accent pe învăţarea interactivă, euristică, etc. Îndrumător de lucrări practice, curs de pomologie, colecţie didactică, machete, diapozitive, etc. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Prelegerea, conversaţia euristică, observaţia, învăţarea prin descoperire dirijată, problematizare, modelare, demonstraţie, exerciţiu, studiu de caz. LUCRĂRI PRACTICE: Studiu de caz, modelarea, aplicaţii practice şi organizatorul grup.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea şi aplicarea corectă a termenilor de specialitate în diferite contexte date. Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor intelectuale şi practice necesare efectuării lucrările specifice produselor forestiere accesorii . Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite teoretic la disciplina de produse forestiere accesorii .

Strategii de evaluare: -evaluare continuă prin observare sistematică, completare de fişe de evaluare şi de liste de clasificare. -evaluare sumativă prin teste docimologice, examene teoretice şi practice, colocvii teoretice şi practice. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă, interevalurea, autoevaluare, portofoliul.

Modul de stabilire a notei finale: La evaluarea cunoştinţelor se va ţine seama de: 1. activitatea desfăşurată la curs şi lucrări practice: - 50% notă la examenul de pomicultură, respectiv 5 puncte, -20% nota la colocviu, respectiv 3 puncte. -20% teste date pe parcurs 2 punce. -10% participare activă la curs 1 punct. TOTAL: (100%) respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu machete, mulaje, planşe, diapozitive, etc. -Calculatoe, video-proiector, cameră digitală, cameră video, CD- uri cu fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, aparat video, TV.

Resursele necesare: Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: M. Popescu şi colab., 1993, Pomicultură (generală şi specială), Ed, Didactică şi Pedagogică Bucureşti. G. Ropan şi colab. 1998, Îndrumător de lucrări practice, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. G. Ropan, 2000, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. V Mitre şi colab., 2001 Pomicultură aplicată, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Roman Ioana, G.Ropan, 2008, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativă: Gonda Is., şi G. Ropan, 2003, Cultura eficientă a mărului de calitate superioară, Ed. Gryphon, Braşov. Reviste de specialitate. Lucrările Ştiinţifice ale ICPP Mărăcineni-Piteşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe: Vizite la staţiunile de cercetare si dezvoltare pomicole, pepiniere pomicole şi unităţi specializate în producţia pomicolă


Şeful Catedrei: Prof.dr. Mitre Viorel Data avizării: 17.07.2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

APROBAREA SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof.dr. Setraş Radu Data aprobării: 17.07.2009

FACULTĂŢII

Semnătura:


Data ratificării: Codul Cursului: FD0202030108 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: HORTICULTURĂ I ŞI PEISAJISTICĂ

Data implementării: Titlul cursului: POMICULTURĂ ŞI VITICULTURĂ

2009/2010 Iniţiatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN Coordonatorul cursului: GAVRILĂ ROPAN


studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 6 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 28 14 - 14 - Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul HORTICULTURĂ

0202030109 4ANI ZI USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: BOTANICĂ, FIZIOLOGIA PLANTELOR, TOPOGRAFIE, ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCCIARE Cursuri anterioare Recomandate: PEDOLOGIE, AGROCHIMIE, MECANIZARE, PROTECŢIA PLANTELOR.


Obţinerea creditelor prin promovarea examenelor şi verificărilor la disciplinele menţionate anterior. Frecventarea obligatorie a lucrărilor de laborator şi promovarea testelor docimologice.



* Proiect

CURS

A. Obiective Să-şi însuşească principiile si metodologiile care stau la baza pomiculturii. Să abordeze interdisciplinar problemele specifice biologie şi tehnologie speciilor pomicole. Să definească corect termenii specifici disciplinei. Sǎ prezinte producerea materialului săditor, amenajarea, înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole Să utilizeze în diferite conexe limbajul de specialitate. Să aplice în practică cunoştinţele dobândite în urma studierii aspectelor teoretice ale cursului. Să-şi însuşească deprinderi intelectuale şi practice legate tehnologia întreţinerii livezilor.

B. PROGRAMA ANALITICĂ CURS-14 ORE

LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Formarea deprinderilor practice privind: amenajarea ternului, înfiinţarea plantaţiilor şi întreţinerea lor B. PROGRAMA ANALITICĂ


1 Înfiinţarea plantaţiilor pomicole 2 7,14 2 Forme de coroană 2 7,14 3 Tăieri şi operaţiuni de dirijare 2 7,14 4 Fertilizare, irigare şi combaterea bolilor şi dăunătorilor 2 7,14 5 Tehnologia de cultură a speciilor seminţoase 2 7,14 6 Tehnologia de cultură a speciilor sâmburoase 2 7,14 7 Tehnologia de cultură a arbuştilor fructiferi 2 7,14



1 PLANTAREA POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI 2 7,14 2 PREZENTAREA ŞI FORMAREA COROANELOR 2 7,14 3 RECUNOAŞTEREA ŞI DESCRIEREA SOIURILOR DE MERE 2 7,14 4 CARACTERE PENTRU DETERMINAREA SOIURILOR DE PERE ŞI GUTUI 2 7,14 5 RECUNOAŞTEREA SOIURILOR DE PRUN, CIREŞ, CAIS ŞI PIERSIC 3 10,71 6 RECUNOAŞTEREA SOIURILOR DE NUC, CASTAN, ALUN ETC. 3 10,71

Modul de desfăşurare: CURS: prelegeri, planşe, material viu, prezentare pe video-proiector, în funcţie de specificul fiecărei teme. Prelegerile au durata de 2 ore, ore de laborator şi activităţi în teren pe parcursul cărora se vor verifica şi demonstra cunoştinţele acumulate la cursuri şi laboratoare. Studenţii au la dispoziţie cursuri de specialitate şi note de curs, bibliografia necesară pt. buna lor pregătire LUCRĂRI PRACTICE:. prezentarea aspectelor practice legate de tematica specifică lucrărilor practice de pomicultură, punând accent pe formarea deprinderilor şi recunoaşterea caracterelor tari pt. fiecare specie şi categorie de material săditor în parte. se pune accent pe învăţarea interactivă, euristică, etc. Îndrumător de lucrări practice, curs de pomologie, colecţie didactică, machete, diapozitive, etc. Metodele de predare şi de învăţare: CURS: Prelegerea, conversaţia euristică, observaţia, învăţarea prin descoperire dirijată, problematizare, modelare, demonstraţie, exerciţiu, studiu de caz. LUCRĂRI PRACTICE: Studiu de caz, modelarea, aplicaţii practice şi organizatorul grup.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea şi aplicarea corectă a termenilor de specialitate în diferite contexte date. Însuşirea cunoştinţelor de specialitate şi formarea deprinderilor intelectuale şi practice necesare efectuării lucrările specifice produselor forestiere accesorii . Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite teoretic la disciplina de produse forestiere accesorii .

Strategii de evaluare: -evaluare continuă prin observare sistematică, completare de fişe de evaluare şi de liste de clasificare. -evaluare sumativă prin teste docimologice, examene teoretice şi practice, colocvii teoretice şi practice. Metode de evaluare: verificarea orală, verificarea scrisă, interevalurea, autoevaluare, portofoliul.

Modul de stabilire a notei finale: La evaluarea cunoştinţelor se va ţine seama de: 1. activitatea desfăşurată la curs şi lucrări practice: - 50% notă la examenul de pomicultură, respectiv 5 puncte, -20% nota la colocviu, respectiv 3 puncte. -20% teste date pe parcurs 2 punce. -10% participare activă la curs 1 punct. TOTAL: (100%) respectiv 10 puncte

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator de specialitate dotat cu machete, mulaje, planşe, diapozitive, etc. -Calculatoe, video-proiector, cameră digitală, cameră video, CD- uri cu fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, aparat video, TV.

Resursele necesare: Materiale didactice: - 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: M. Popescu şi colab., 1993, Pomicultură (generală şi specială), Ed, Didactică şi Pedagogică Bucureşti. G. Ropan şi colab. 1998, Îndrumător de lucrări practice, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. G. Ropan, 2000, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. V Mitre şi colab., 2001 Pomicultură aplicată, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca Roman Ioana, G.Ropan, 2008, Pomicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativă: Gonda Is., şi G. Ropan, 2003, Cultura eficientă a mărului de calitate superioară, Ed. Gryphon, Braşov. Reviste de specialitate. Lucrările Ştiinţifice ale ICPP Mărăcineni-Piteşti

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Alte informaţii: Anexe: Vizite la staţiunile de cercetare si dezvoltare pomicole, pepiniere pomicole şi unităţi specializate în producţia pomicolă


Şeful Catedrei: Prof.dr. Mitre Viorel Data avizării: 17.07.2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

APROBAREA SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof.dr. Setraş Radu Data aprobării: 17.07.2009

FACULTĂŢII

Semnătura:


Data ratificării: Codul Cursului: FD0202030109 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




De Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

Catedra responsabilă cu implementarea: Horticultură şi Peisagistică

Data implementării: Titlul cursului: Micropropagare

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Conf.dr. ing. Corina Cătană Coordonatorul cursului: Conf.dr. ing. Corina Cătană

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FF Anul de

studii 3 Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare rom Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** Nr. de credite 1 - 2 - VP Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: -



zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Peisagistica


CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Genetică Fiziologie Cursuri anterioare Recomandate: Botanica, Biochimie, Desen



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective .................................................... Informaţiile teoretice din cadrul tematicii de curs, completate cu exemplele practice prezentate au ca scop fundamentarea noţiunilor specifice disciplinei de Micropropagare. In urma cursului şi a lucrărilor de laborator studenţii vor avea cunoştinţele necesare aplicării unui sistem de multiplicare nou, ca metodă alternativă, neconvenţională, de înmulţire a speciilor ornamentale si aplicatiile culturii in vitro ca nou concept in designul horticulturii ornamentale. Accesul direct la echipamentele tipice folosite vor asigura studentului însuşirea deprinderilor de munca intr-un domeniu mai puţin familiar dar ultramodern, practicat pe scara mare in toate unitatile de producere a


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Dobandirea abilitatilor practice de tehnică a laboratorului de Micropropagare B. PROGRAMA ANALITICĂ 1. Introducere şi prezentarea laboratorului de Micropropagare. Protecţia muncii 2. Sterilizarea, asepsizarea- metode de sterilizare 3. Prepararea mediului de cultura. Solutii stoc. 4. Initierea culturii in vitro. Tehnica de laborator. 5. Obtinerea de plante libere de viroze. Cultura din meristeme 6. Hibridarea in vitro 7. Pastrarea si conservarea germoplasmei ornamentale. Crioconservarea. 8. Colocviu tematic Bioarta. Ecoarta. 9-12. Exercitiu de concept original. Pregatirea proiectului individual 13. Resurse, baze de date, organizaţii profesionale în Culturi de celule şi ţesuturi vegetale in vitro . Recuperari. 14. Colocviu. Sustinerea proiectului individual.



1 Curs introductiv Definirea culturilor in vitro, ex vitro, in vivo Istoric privind evoluţia culturilor de celule şi ţesuturi vegetale Interferenţa cu alte ştiinţe

2 14,28

2 Mediul de culturã. Rolul şi influenţa regulatorilor de creştere Istoric. Compoziţie. Exemple de medii consacrate. Auxinele.Citochinine. Giberelinele

2 14,28

3 Etapele micromultiplicării stadiul O (pregãtirea) stadiul I – stabilirea (iniţierea) culturii axenice, reactivarea ţesuturilor mature stadiul II – multiplicarea şi proliferarea prin muguri preformaţi organogeneza şi neoformarea de muguri stadiul III – inducerera formãrii de rãdãcini stadiul IV – aclimatizarea

2 14,28

4 Căile de regenerare la plantele superioare Regenerare din meristeme preformate Regenerare din meristeme adventive (sau induse, sau de novo) Regenerare prin embriogeneza somatica (nezigotica)

2 14,28

5 Inmulţirea vegetativã prin meristeme - Construcţia meristemului. Tipuri de meristeme: alcãturire, funcţionare, - Aplicaţii ale culturii de meristeme. Obţinerea de material liber de viroze

2 14,28

6 Circulatia germoplasmei. Reglementari legislative 2 14,28 7 Bioarta. Ecobiologia-Ecoarta 2 14,28 TOTAL 14 100

Modul de desfăşurare: Cursul interactiv, prezentat in powerpoint, planşe, scheme interactive Experimente pe bază de protocol. Dezbateri Metodele de predare şi de învăţare: Metoda prin descoperire, metoda comparatiei, metoda interactiva

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea noţiunilor fundamentale ale disciplinei, familiarizarea cu tehnologii de varf, dobandirea unui vocabular de specialitate

Prezentări individuale

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare activitatea la curs, seminar, laborator, rezultatele testelor pe parcursul semestrului precum şi lucrări de specialitate (referate) individuale. În nota examenului final de evaluare, se va introduce notarea procentuala -50 % -valoarea raspunsului la testele de verificare de pe parcursul intilnirilor -25 %- valoarea activitatii din laborator -20%- valoarea referatului - 5%- activitate suplimentara individuala, participare la cursuri, sesiuni, comunicari stiintifice

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laboratorul de Micropropagare, Camera de vegetaţie

Resursele necesare:

Materiale didactice: - colecţie de culturi de ţesuturi; - histotecă; - CD-uri, casete video şi colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate;

Obligatorie: Micropropagarea speciilor ornamentale- Notite de curs; Corina Catana, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca (curs intern USAMV) Micropropagarea- indrumator practic Corina Catana, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-656-921-7 Biotehnologii celulare , Corina Catana, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-656-907-1 Bioarta. Ecoarta.- curs pentru studenţii de la secţia Peisagistică Corina Catana, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009 (in pregatire)

Bibliografie:

Facultativă: Orice sursa de specialitate, avizata ştiinţific



Şeful Catedrei: Prof. dr. ing. Viorel MITRE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. ing. Radu SESTRAŞ Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. dr. ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




HORTICULTURĂ

Catedra responsabilă cu implementarea: III - MECANIZARE

Data implementării: Titlul cursului: MAŞINI ŞI UTILAJE PENTRU SPAŢII VERZI

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr.ing. NAGHIU LIVIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. Ing. NAGHIU LIVIA


studii III Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 28 E Codul Cursul pe care îl




zi, FR, FF

Locul desfăşurării Titlul Horticultură

0202030112 4 zi USAMV Cluj

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Fizică Cursuri anterioare Recomandate: Matematica, Informatica



Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % CURS A. Obiective Cunoaşterea construcţiei, funcţionarii şi exploatării raţionale a: motoarelor cu ardere internă, tractoarelor pentru spaţii verzi, maşinilor pentru lucrările solului, maşinilor pentru semănat şi plantat, maşinilor speciale pentru spaţii verzi, instalaţiilor pentru irigat,maşinilor pentru domeniul comunal.

* Proiect


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Cunoaşterea elementelor generale de tehnică (materiale, mecanisme, organe de maşini); B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Noţiuni elementare de tehnică: materiale utilizate în cazul spaţiilor verzi; mecanisme şi organe de maşini, maşini şi agregate

2 7,14

2 Motoare cu ardere internă (MAI): construcţia MAI, caracteristici generale; 2 7,14

3 Motoare cu ardere interna: funcţionarea MAS în patru timpi; funcţionarea MAC în patru timpi; funcţionarea motoarelor în doi timpi cu aprindere prin scânteie; funcţionarea motoarelor cu ardere internă supraalimentate

2 7,14

4 Utilizarea energiei electrice în domeniul spaţiilor verzi: Acţionări electrice; Iluminatul spaţiilor verzi 2 7,14

5 Tractoare pentru spaţii verzi: clasificarea tractoarelor; construcţia tractoarelor; transmisia tractoarelor

2 7,14

6 Tractoare pentru spaţii verzi: sistemul de rulare a tractoarelor; sistemele de direcţie utilizate la tractoare; sisteme de frânare utilizate la tractoare; echipamentele de lucru ale tractoarelor; echipamentul electric al tractoarelor; postul de comandă şi cabina tractorului; particularităţile constructive ale tractoarelor horticole;

7,14

7 Maşini pentru lucrările solului: pluguri; freze pentru spaţii verzi; grape; tăvălugi; maşini de săpat gropi; nivelatoare; maşini speciale pentru aerarea solului

2 7,14

8 Maşini de semănat utilizate la spaţiile verzi şi maşini de plantat puieţi 2 7,14

9 Maşini şi aparate pentru protecţia plantelor: construcţia şi funcţionarea maşinilor de stropit cu pulverizare hidraulică şi cu pulverizare pneumatică; maşini pentru tratamente fitosanitare prin contact

2 7,14

10 Aparate de stropit şi pentru tratamente prin injecţie 2 7,14

11 Maşini pentru fertilizat în domeniul spaţiilor verzi: maşini pentru administrat îngrăşăminte prin centrifugare şi cu distribuţie pneumatică

2 7,14

12 Cositori pentru spaţii verzi: destinaţie şi clasificare; construcţia şi procesul de lucru executat de aparate de tăiere cu cuţit; aparate de cosire cu fir; construcţia cositorilor pentru domeniul public

2 7,14

13 Sisteme de irigat pentru spaţii verzi: consideraţii generale; irigarea prin aspersiune; sisteme de irigare prin picurare; sistemul de programare, control şi monitorizare a instalaţiilor de irigat.

2 7,14

14 Maşini speciale pentru spaţii verzi: maşini pentru tăieri în interiorul coroanei; maşini pentru tuns gard viu; pentru suflarea frunzelor; maşini de tocat resturi vegetale; maşini pentru extras material dendrologic cu balot de pământ la rădăcină; maşini pentru domeniul comunal

2 7,14



1 Norme de tehnică a securităţii muncii şi P.C.I. în laboratoarele catedrei si atelierele mecanice din unităţile horticole. Identificarea principalelor materiale utilizate în construcţia tractoarelor si maşinilor horticole. Cunoaşterea organelor de asamblare.

2 7,14

2 Cunoaşterea organelor de transmitere si transformare a mişcării. Identificarea organelor de pastrare, conducere si reglare a scurgerii fluidelor. Utilizarea sculelor, aparatelor si masinilor de prelucrat metale.

2 7,14

3 Identificarea partilor componente ale motoarelor cu ardere interna. Functionarea motoarelor cu ardere interna.

2 7,14

4 Identificarea organelor transmisiei tractorului U-445. Cunoasterea sistemului de rulare a tractoarelor. Sistemul de franare.

2 7,14

5 Cunoasterea echipamentului electric si de lucru a tractoarelor. Cunoasterea organelor de comanda ale tractorului U-445.

2 7,14

6 Pornirea si oprirea tractorului U-445; folosirea ambreiajului si a franelor. 2 7,14

7 Construcţia şi funcţionarea motocultorului. 2 7,14

8 Maşini de prelucrat solul în spaţiile verzi. 2 7,14

9 Maşini de săpat gropi. 2 7,14

10 Maşini de semănat şi plantat utilizate în spaţiile verzi. 2 7,14

11 Maşini şi aparate pentru protecţia plantelor. Maşini de fertilizat pentru spaţii verzi.

2 7,14

12 Instalaţii de irigat spaţii verzi 2 7,14

13 Cositori pentru spaţii verzi 2 7,14

14 Instalaţii electrice de acţionare şi de iluminat utilizate în cazul spaţiilor verzi 2 7,14

Modul de desfăşurare: Orele de curs se desfăşoară săptămânal (în amfiteatru), iar lucrările practice pe grupe de studiu în fiecare săptâmână (în laboratorul disciplinei). Metodele de predare şi de învăţare: Curs. Expunere orală, interactivă, realizată cu ajutorul videoproiectorului. La lucrări practice se utilizează standurile existente în laboratorul disciplinei, fiecare student având posibilitatea de a cunoaşte nemijlocit toate elementele sistemei de mecanizare a lucrărilor în cazul spaţiilor verzi.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: 1. Insuşirea noţiunilor elementare de tehnică utilizate în horticultură. 2. Cunoaşterea construcţiei şi funcţionării motoarelor cu ardere internă. 3. Cunoaşterea tipurilor de tractoare şi motocultoare utilizate în cazul spaţiilor verzi. 4. Cunoaşterea principalelor elemente constructive ale tractoarelor şi motocultoarelor utilizate în cazul spaţiilor verzi. 5. Cunoaşterea echipamentelor de lucru 6. Cunoaşterea: construcţiei, funcţionării, reglării, întreţinerii şi exploatării maşinilor pentru spaţiile verzi. 7. Cunoaşterea: construcţiei, funcţionării, reglării, întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de acţionare şi iluminat utilizate în cazul spaţiilor verzi.

Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face practic prin colocviu şi teoretic (oral) la finalul semestrului de studiu. Pentru evaluare sunt rezervate câte 20 min. pentru fiecare student, aceasta realizându-se în ordinea alfabetică a studenţilor. Examenul practic (colocviul) precede exemenul teoretic. Pe parcursul semestrului studenţii vor realiza studii de caz.

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:

• examinare finală 60 %, respectiv nota ........................ 6,0 • prezenţa la curs 10,0 %, respectiv nota ...................... 1,0

• studii de caz 25.0%...................................................... 2,5 • muncă individuală 5,0 %, respectiv nota ..................... 0,5

TOTAL: ............................. 100 % ............................................. 10,0 -

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Disciplina dispune de un laborator cu o suprafaţă 15,6 de m2 (20 locuri pe scaune), dotat cu următoarele:

- stand motor D-115; stand injectoare; - tractor U-445; motocultor - stand transmisie U-650; stand transmisie SV-445; - componente părţi fixe şi mobile ale motorului; componente instalaţii de alimentare;

componente distribuţie; componente instalaţie de răcire; componente instalaţie de ungere; componente instaţie de frânare; componente mecanism de direcţie; componente transmisie; componente sistem de rulare; componente instalaţiei electrică;

- maşini pentru lucrările solului: pluguri, grape, freze, combinatoare; - maşini de semănat şi plantat; - maşini de executat gropi - maşini pentru administrat îngrăşăminte chimice - maşini şi aparate pentru protecţia plantelor - instalaţii pentru irigat; - maşini pentru cosit

Disciplina are şi un atelier mecanic unde se prezintă operaţiile tehnice aferente aplicării sistemului de întreţineri şi reparaţii a bazei energetice.

Resursele necesare:

Materiale didactice: - Disciplina dispunde de seturi de diapozitive şi casete video privind

construcţia şi funcţionarea principalelor tipuri de tractoare şi maşini horticole fabricate în România şi în Europa.

Obligatorie: 1. Naghiu, Livia, Maşini şi instalaţii pentru spaţii verzi, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008,

327 pg. (ISBN 978-973-751-812-5) 2. Naghiu, Livia, Maşini şi instalaţii horticole – Vol. I, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008,

437 pg. (978-973-751-728-9) 3. Naghiu, Livia, Maşini şi instalaţii horticole – Vol. II, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008,

343 pg. (978-973-751-774-6) 4. Naghiu, Livia, Baza energetică pentru horticultură, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008,

355 pg. (ISBN 978-973-751-811-8) Bibliografie: Facultativă:

1. Naghiu, AL., Baraldi, G., Naghiu, Livia, 2004. Maşini şi instalaţii agricole, Vol. I, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

2. * * * , 1980. Îndrumătorul mecanicului agricol, Editura Ceres, Bucureşti. 3. * * * , 2003, FALC, Faenze 4. * * * , 1995, Lemken - Untergrundpacker, Variopack, Technische Änderungen vorbehalten,

Alpen 5. * * * , 1995, Eberhatdt - Das Erfolgsprogramm, Waldstetten 6. * * * , 1993, Lelyterra - Handeleiding - Onderdelenlijst, Lely Industries N.V., Maasland 7. * * * , 1990, RabeWerk, Bodenbearbeitung, RabeWerk GmbH+Co, Bad Essen



Şeful Catedrei: Prof.dr. ing. Ioan Drocaş Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: Modelare 3D computer


CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 7 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 14 - 14 28 Verificare pe

parcurs Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte:





CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Proiectare spaţii verzi, Proiectare asistată de calculator, Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Desen şi reprezentări grafice, Cursuri anterioare Recomandate: Topografie, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente




CURS a. Obiective Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind operarea programelor de grafică vectorială tridimensională (perceperea şi utilizarea celor trei axe de creare a unui obiect 3D). Prezentarea diferitelor programe de grafică vectorială tridimensională (Realtime Landscaping Architect versiunea

* Proiect

1 şi 2, GoogleSketchup 7 versiunea PRO, Punch AS4000), compatibilitatea dintre acestea, argumente pro sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială tridimensională, Utilizarea şi crearea enciclopediilor de obiecte tridimensionale accesarea bibliotecii Google 3D Warehouse precum şi a posibilităţii de exportarea a diferitelor simboluri 3D din enciclopedii şi implementarea acestora în diferite programe de grafică vectorială. Modelarea terenului cu diferite motoare 3D pe baza curbelor de nivel şi a cotelor de teren existente pe diferite tipuri de planuri topografice digitale sau analogice. Efectuarea de randări, fotorandări, videorandări 3D. Prezentarea unor proiecte de amenajare peisageră 3D, modalităţi de creare, soluţii, compatibilizări, efectuarea perspectivelor foto, formate 3D accesibile, exportul şi importul acestora. Modalităţi de prezentare finală a unui proiect peisager 3D. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind utilizarea şi exploatarea programelor de grafică vectorială 3D (Realtime Landscaping Architect versiunea 1 şi 2, GoogleSketchup 7 versiunea PRO, Punch AS4000), proiectarea în mediul 3D, lucrul cu diferite scări grafice, elaborarea detaliilor 3D, întocmirea şi elaborarea simbolisticii 3D, aplicarea efectelor speciale simbolisticii 3D (interactive drop shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion tool, extrude tool, transparency tool),lucrul cu diferite extensii (rlt, dxf, dwg, pdf, skp, pro.). Elaborarea planurilor de propunere modelate 3D conform simbolisticii curbelor de nivel, lucrul cu bibliotecile de simboluri 3D, randasrea finală a proiectelor executate (fotorandare, videorandare), lucrul cu perspective şi secţiuni. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Introducere în modelarea 3D asistată de calculator 1 7,14 2 Prezentarea generală a interfeţei grafice specifice programelor de grafică 3D. 1 7,14 3 Prezentarea generală a suitei de grafică vectorială 3D Realtime Landscaping

Architect versiunea 1 şi 2 (compatibilităţi, performanţe, aplicaţii, comenzi pentru modelare 3D şi editare 3D, scurtături de taste acceptate, inserarea obiectelor 3D, modelarea acestora, modelarea terenului prin vizualizarea 3D, aplicarea efectelor speciale, randări 3D, fotorandări, videorandări, etc).

4 28,60

4 Prezentarea programului de grafică vectorială 3D GoogleSketchup 7 versiunea PRO, aplicaţia LayOut, uneltele de desen specifice (line, arc, freehand, rectangle, circle, polygon), uneltele specifice modelării 3D (push/pull, rotate, follow me, scale, offset), posibilităţi pentru crearea secţiunilor şi perspectivelor, lucrul cu diferite scări grafice, unelte de măsură (ruller) şi volum, salvarea documentelor, importul-exportul acestora, compatibilizarea aplicaţiei cu suita de programe Realtime şi Punch.

4 28,57

5 Folosirea bibliotecii Google 3D Warehouse, crearea unei biblioteci personalizate de modele 3D (folosirea extensiei skp) 1 7,14

6 Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Punch AS4000, prezentare generală, funcţii de desenare şi crearea a simbolisticii 3D, importul-exportul diferitelor forme şi modele 3D, compatibilizarea programului cu diferite programe de grafică vectorială, lucrul cu biblioteca de plante aferentă programului, randări, fotorandări, videorandări.

2 14,28

7 Prezentarea unor proiecte de amenajare peisageră 3D, modalităţi de creare, soluţii, compatibilizări, efectuarea perspectivelor foto, formate 3D accesibile, exportul şi importul acestora. Modalităţi de prezentare finală a unui proiect peisager 3D.

1 7,14

Total 14 100,0



1 Noţiuni introductive despre principalele programe de grafică vectorială 3D 2 4,80 2 Noţiuni introductive în grafica vectorială 3D, suita de Programe Realtime

Landscaping Architect versiunea 1 şi 2, funcţiile Building, Terrain, Landscape, selectarea suprafeţei de lucru inserarea overlay-urilor de situaţie existentă, modelarea terenului (slope, area grader, height grid, height map, path grader)

4 9,52

3 Noţiuni introductive în grafica vectorială 3D, suita de Programe Realtime Landscaping Architect versiunea 1 şi 2, funcţiile Watter features, Swiming pool, Utilities, crearea şi inserarea părţilor acvatice specifice unei amenajari peisagere corelate cu modelarea 3D a terenului, inserarea utilităţilor specifice.

4 9,52

4 Noţiuni introductive în grafica vectorială 3D, suita de Programe Realtime Landscaping Architect versiunea 1 şi 2, funcţiile Modeling şi Plan detail, permit modelarea 3D a oricărei intrări digitale, precum şi detalierea unor aspecte specifice planului de situaţie sau propunere.

4 9,52

5 Compatibilizarea bibliotecii specifice suitei de programe Realtime Landscaping Architect versiunile 1 şi 2 cu diferite biblioteci 3D (Google 3D Warehouse, prin extensia skp şi 3D StudioMax prin extensia 3ds). Folosirea funcţiilor Picture import wizard şi Model import wizard.

3 7,14

6 Prezentarea programului de grafică vectorială GoogleSketchup 7 versiunea PRO, deschiderea aplicaţiei, funcţia pregătitoare LayOut, uneltele de desen specifice (line, arc, freehand, rectangle, circle, polygon), modelarea terenului folosind aplicaţia Google Earth, importarea şi exportarea diferitelor tipuri de hărţi.

3 7,14

7 Prezentarea programului de grafică vectorială GoogleSketchup 7 versiunea PRO, uneltele specifice modelării 3D (push/pull, rotate, follow me, scale, offset), modalităţi de creare a secţiunilor şi perspectivelor, lucrul cu diferite scări grafice, unelte de măsură (ruller) şi volum, compatibilizarea aplicaţiei cu suita de programe Realtime şi Punch, accesarea bibliotecii de modele 3D Google 3DWarehouse, crearea unei biblioteci personalizate.

4 9,52

8 Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Punch AS4000, funcţiile Power Tools (Section detailer, Photo view, Photo view editor, Symbol editor), importarea planurilor de situaţie sub extensia dwg, dxf.

3 7,14

9 Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Punch AS4000, deschiderea aplicaţiei, funcţiile de import şi export specifice aplicaţiei, funcţiile Power Tools (elevation Editor, 3D Custom Workshop, Deck Designer), importarea planurilor de situaţie sub extensia dwg, dxf.

3 7,14

10 Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Punch AS4000, funcţiile Power Tools (Section detailer, Photo view, Photo view editor, Symbol editor), modelarea terenului cu ajutorul funcţiei Topo designer, formatarea planului de lucru Layout planer, afilierea simbolisticii 2D pentru fiecare obiect 3D inserat (Symbol editor)

3 7,14

12 Crearea unei biblioteci personalizate de simboluri 3D cu ajutorul programului Punch AS4000, ce va cuprinde 50 de intrări cu material vegetal (25 de intrări cu arbori + 25 de intrări cu arbuşti) 50 de intrări cu mobilier de grădină, toate exportate sub extensia pro.

2 4,76

11 Executarea unei amenajări peisagere pornind de la o sursă analogică, trasformarea acesteia într-un format digital (cu ajutorul funcţiei LayOut specifice programului GoogleSketchup 7, fixarea scării grafice (dimension tool) exportarea acesteia sub extensia dwg, importarea ulterioară în programul Punch AS 4000 unde se va executa planul de situaţie existentă şi propunere în format 3D. Executarea perspectivelor şi secţiunilor, legendei, chenarelor şi cartuşelor.

6 14,28

13 Pregătirea pentru prezentare a documentelor executate (fotorandări, videorandări, montaje video) executate cu programul Power Director. 1 2,38

Total 42 100,00








Semnătura:






SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: Modelare 3D computer


CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul 8 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 4 28 28 Verificare pe


înlocuieşte:





CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii: Proiectare spaţii verzi, Proiectare asistată de calculator, Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Desen şi reprezentări grafice, Cursuri anterioare Recomandate: Topografie, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente




CURS a. Obiective B. PROGRAMA ANALITICĂ

* Proiect

LUCRĂRI PRACTICE

a. Obiective În cadrul orelor de lucrări practice aferente disciplinei de Modelare 3D Computer se doreşte însumarea tuturor cunoştinţelor dobândite de student prin punerea în practică a unui proiect peisager complex ce necesită compatibilizarea mai multor programe de grafică având ca element central programul Realtime Landscaping Architect. B. PROGRAMA ANALITICĂ



n



1 Procurarea unui plan de situaţie existentă sub formă analogică, transformarea acestuia sub o extensie digitală. Importarea sub extensia tiff in programe de grafică vectoriale avansate (CorelDraw sau GoogleSketchup).

2 7,14

2 Desenarea conturului specific planului de situaţie existentă cu ajutorul uneltelor de desen avansate (freehand tool, bezier, artistic media, pen tool, polyline tool, 3 point curve, etc.).

3 10,71

3 Exportarea planului de situaţie existentă sub extensia jpg din cadrul aplicaţiei CorelDraw sau GoogleSketchup în aplicaţia Realtime Lanscaping Architect prin intermediul funcţiei Picture import wizard, subfuncţia Overlay. Aducerea la scară a planului importat, selectarea tipului de hârtie (print scale, terrain setup).

3 10.71

4 Modelarea terenului în cadrul aplicaţiei Realtime Landscaping Architect cu ajutorul curbelor de nivel şi uneltelor avansate de modelare 3D a terenului (slope, area grader, height grid, height map, path grader).

3 10,71

5 Inserarea simbolisticii 3D în planul de situaţie existentă folosind biblioteca specifică programului Realtime Landscaping Architect şi apelând la cea externă oferită de Google 3DWarehouse prin accesarea funcţiei Model import wizard (sub extensia skp sau 3ds).

4 14,28

6 Inserarea simbolisticii 3D în planul de situaţie propusă folosind biblioteca specifică programului Realtime Landscaping Architect şi apelând la cea externă oferită de Google 3DWarehouse prin accesarea funcţiei Model import wizard (sub extensia skp sau 3ds).

4 14,28

7 Aplicarea efectelor speciale simbolisticii 3D inserate (interactive drop shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion tool, extrude tool, transparency tool).

3 10,71

8 Efectuarea legendes specifice fiecărui plan, întocmirea devizelor estimative de cheltuieli. Randarea, fotorandarea, crearea perspectivelor şi secţiunilor, concluzionarea acestora prin videorandare cu ajutorul programului PowerDirector.

4 14,28

9 Prezentarea finală a celor 2 planuri într-un format 3D general rls, 3ds, avi, mpeg, salvarea acestora pe un mediu digital şi arhivarea acestora. 2 7,14

Total 28 100,0

Modul de desfăşurare:








Semnătura:







FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: AMENAJARE ŞI ÎNTREŢINERE SPAŢII VERZI 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. D. ZAHARIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. D. ZAHARIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 4 28 14 - 14 V.P. Codul Cursul pe care îl







Obligatorii: Plante floricole şi gazon, Arboricultură ornamentală, Producerea materialului dendro-floricol Cursuri anterioare

Recomandate: Pedologie, Agrochimie, Entomologie, Fitopatologie


Nu este cazul



a. Obiective: Să ofere studenţilor informaţiile teoretice şi deprinderile practice de a pregăti corespunzător terenul în vederea înfiinţării spaţiilor verzi, să stăpânească tehnicile de înfiinţare a spaţiilor verzi şi să ştie ce lucrări sunt obligatorii pentru întreţinerea acestora.

* Proiect


ore % Săpt.

1. Definiţie, scop, obiective. Legătura cu alte ştiinţe. 1 7,14 1 2. Condiţii ce se impun respectate la înfiinţarea spaţiilor verzi. Aspecte de

urbanism, legislaţie etc. 1 7,14 1

3. Etape specifice în amenajarea spaţiilor verzi 2 14,28 3 4. Metode şi tehnici de pregătire a terenului în vederea înfiinţării spaţiilor verzi 2 14,28 5 5. Principii de eşalonare a activităţilor de amenajare a spaţiilor verzi 2 14,28 7 6. Utilaje şi materiale specifice necesare la înfiinţarea spaţiilor verzi 1 7,14 9 7. Stabilirea necesarului de material biologic şi sursele de provenienţă în funcţie

de etapele amenajării 1 7,14 9

8. Plantarea speciilor lemnoase arborescente foioase şi răşinoase 2 14,28 11 9. Plantarea speciilor lemnoase arbustive foioase şi răşinoase 2 14,28 13 Total 14 100 Conţinutul lucrărilor practice

1. Studiul proiectelor şi stabilirea componentelor care trebuie implementate în spaţiul verde 4 28,6 2, 14

2. Studiul terenului ce urmează a fi amenajat şi stabilirea strategiei de amenajare 4 28,6 4, 6 3. Analizarea şi stabilirea în spaţii verzi existente a componentelor prevăzute în

proiectele ce urmează a fi executate 6 42,8 8, 10 12

Total 14 100 Modul de desfăşurare:

Orele de curs se desfăşoară săptămânal în şedinţe de 2 ore din două în două săptămâni sub forma prelegerilor orale. Lucrările practice se desfăşoară tot în şedinţe de două ore din două în două săptămâni cu grupa de 15-17 studenţi, în majoritate în teren

Metodele de predare şi de învăţare: Prelegerile sunt însoţite de materiale didactice adecvate, imagini color video, diapozitive, folii etc.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor predate la curs şi din bibliografia de specialitate. Câştigarea de deprinderi şi practici de amenajare a spaţiilor verzi

Prin examinarea teoretică şi practică la finalul semestrului. Timpul pentru examinare 20 minute/ student. Examenul constă în recunoaşterea speciilor şi condiţionează prezentarea la examenul teoretic.



Dotări: Sală de curs şi lucrări practice. Aparatură pentru proiectare şi unelte pentru amenajări exterioare.

Resursele necesare:

Materiale didactice: - Diapozitive, CD-romuri, folii, imagini cu spaţii verzi amenajate în diferite stiluri şi modalităţi.

Obligatorie: 1. Mitrea, Vasile, 2004, Cursul de urbanism. 2. Codorean, Rodica, 2005, Cursul de construcţii ornamentale. 3. Badea, Gh., 2006, Cursul de reţele edilitare. 4. Ilca Suciu, T, 2006, Cursul de proiectare spaţii verzi. 5. Iliescu, Ana Felicia, 2003, Arhitectura peisajului, Ed. Ceres, Bucureşti.

Bibliografie:

Facultativă: Reviste de specialitate

Implicarea altor Facultăţi sau Catedre: Nu este cazul

Alte informaţii: Nu este cazul

Anexe: Nu este cazul




Semnătura:



/ NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI




Data implementării: Titlul cursului: AMENAJARE ŞI ÎNTREŢINERE SPAŢII VERZI 2009-2010 Titularul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA Coordonatorul cursului: Prof. dr. D.ZAHARIA

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Română Semestrul II Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 6 56 28 - 28 Examen Codul Cursul pe care îl







Obligatorii: Plante floricole şi gazon, Arboricultură ornamentală, Producerea materialului dendro-floricol Cursuri anterioare

Recomandate: Pedologie, Agrochimie, Entomologie, Fitopatologie


Nu este cazul



a. Obiective: Să ofere studenţilor informaţiile teoretice şi deprinderile practice de a pregăti corespunzător terenul în vederea înfiinţării spaţiilor verzi, să stăpânească tehnicile de înfiinţare a spaţiilor verzi şi să ştie ce lucrări sunt obligatorii pentru întreţinerea acestora.

* Proiect


ore % Săpt.

1. Gazonul, caracteristici generale, clasificare, lucrări de pregătire a terenului în vederea înfiinţării; metode de înfiinţare 4 14,3 1, 2

2. Lucrări de pregătire a terenului în vederea plantării speciilor floricole. Momente optime, metode, tehnici speciale 2 7,2 3

3. Principii şi tehnici de amenajare a stâncăriilor (alpinăriilor) 4 14,3 12, 134. Lucrări de îngrijire şi corectare a căilor de acces (alei, poteci, drumuri etc.) 1 3,6 4 5. Lucrări de îngrijire a construcţiilor utile sau ornamentale existente în spaţiile

verzi 1 3,6 4

6. Lucrări de îngrijire a suprafeţelor cu apă 2 7,2 5 7. Lucrări de îngrijire a suprafeţelor gazonate 2 7,2 6 8. Lucrări de îngrijire a vegetaţiei lemnoase arborescente 4 14,3 7, 8 9. Lucrări de îngrijire a vegetaţiei lemnoase arbustive 4 14,3 9, 10

10. Lucrări de îngrijire a suprafeţelor amenajate cu specii floricole 2 7,2 11 11. Lucrări de îngrijire şi refacere a stâncăriilor 2 7,2 14


1. Prezentarea structurii semestrului şi specificul activităţilor. Norme de protecţie speciale 2 7,2 1

2. Inventarierea în spaţiile verzi a lucrărilor de îngrijire necesare a se aplica la construcţiile existente (utile, ornamentale, bazine apă etc.), aleilor, reţelelor edilitare etc.

2 7,2 2

3. Tăieri de formare, corectare, întreţinere, reîntinerire etc. specifice arborilor şi arbuştilor foioşi şi răşinoşi din spaţiile verzi 10 36,0 3-6, 14

4. Lucrări de îngrijire a solului din zona arborilor şi arbuştilor din spaţiile verzi 4 14,3 7, 8 5. Lucrări de îngrijire şi refacere specifice suprafeţelor gazonate 4 14,3 9, 10 6. Lucrări de îngrijire specifice suprafeţelor ocupate cu specii floricole 2 7,2 11 7. Lucrări de îngrijire specifice stâncăriilor 2 7,2 12 8. Lucrări de îngrijire specifice jardinierelor, containerelor, vaselor etc. în care se

cultivă specii dendro-floricole 2 7,2 13

Total 28 100 Modul de desfăşurare:

Orele de curs se desfăşoară săptămânal în plenul anului, sub forma prelegerilor orale. Lucrările practice se desfăşoară cu grupa de 15-17 studenţii şi se practică interactivitatea şi dialogul.

Metodele de predare şi de învăţare: Prelegerile sunt însoţite de materiale didactice adecvate, imagini color video, diapozitive, folii etc.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinţelor necesare aplicării lucrărilor de plantare a speciilor dendro-floricole, de înfinţare a gazonului precum şi a lucrărilor de îngrijire a tot ceea ce se găseşte în spaţiile verzi

Prin examinarea teoretică şi practică la finalul semestrului. Timpul pentru examinare 20 minute/ student. Examenul constă în recunoaşterea speciilor şi condiţionează prezentarea la examenul teoretic.


ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Sală de curs şi lucrări practice. Aparatură pentru proiectare şi unelte specifice

lucrărilor de întreţinere şi îngrijire a vegetaţiei din spaţiile verzi

Resursele necesare:

Materiale didactice: - Diapozitive, CD-romuri, folii, imagini cu spaţii verzi amenajate în diferite stiluri şi modalităţi.

Obligatorie: 1. Zaharia, D., Adelina Dumitraş, 2003, Arboricultură ornamentală, Ed. Risoprint, Cluj-

Napoca. 2. Iliescu, Ana Felicia, 2004, Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres, Bucureşti. 3. Cantor, Maria, D.Zaharia, 2002, Floricultură generală, Ed. AcademiPres, Cluj-N.

Bibliografie:

Facultativă: Reviste de specialitate


Alte informaţii: Nu este cazul

Anexe: Nu este cazul




Semnătura:



/ NU SE RATIFICĂ



SPECIFICAŢIE CURS



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: Horticultura Catedra responsabilă cu implementarea: Management şi Inginerie Economică în Agricultură

Data implementării: Titlul cursului: Marketing

1/10/2009 Iniţiatorul cursului: Sabau Marius Coordonatorul cursului: Sabau Marius

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FE Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare RO Semestrul 8 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr.de credite 56 20 10 10 Verificare pe


înlocuieşte: Titlul Nu este cazul

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste; ** Opţionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opţionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CARE FACE PARTE Codul Durata: 4 ani Locul desfăşurării Titlul: Fac Horticultura Specializarea

IMAPA Tipul: zi USAMV

CONDIŢII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS Obligatorii:Nu este cazul

Cursuri anterioare Recomandate:Nu este cazul

Alte condiţii necesare pentru participarea la acest curs Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - % a.Obiectivele disciplinei de studiu: Obiectul disciplinei de studiu este insusirea de catre studenti a cunostintelor necesare de Marketing. Capitolele studiate in cadrul acestui curs asigura deprinderile privind cunoasterea pietelor , a tehnicilor de realizare a performantelor si de competitivitate intr-un mediu economic ce tinde spre globalizare. b. Programa analitică

* Proiect

Nr.crt.

CONTINUT TEMATIC Nr.ore

%

1 Marketing- consideratii generale+prezentare bibliografie 2 10 2 10 2

Aprecieri generale asupra nevoilor psihologice.Dorinte.Nevoi Evaluarea nevoilor de consum.Bugete de familie 2 10

3 Concurenta 2 10 4 Mixul de marketing.Produsul peisagistic. 2 10 5 Mixul de marketing.Pretul serviciilor peisagistice 2 10 6 Mixul de marketing.Plasarea serviciilor peisagistice 2 10 7 Mixul de marketing.Promovarea serviciilor peisagistice 2 10 8 Informatia si cercetarea de marketing 2 10 9 Metode si tehnici de culegere a informatiilor 2 10 10 Planificarea strategica de marketing Etica in afaceri 2 10 B. Seminarii Nr.crt. CONTINUT TEMATIC Nr.

ore %

1 Marketing- consideratii generale.Dezbateri+ Proiect prelucrarea informatiilor de Marketing pe baza de programe informatice

2 10

2 Aprecieri generale asupra nevoilor psihologice.Dorinte.Nevoi+Proiect 1 5 3 Evaluarea nevoilor de consum.Bugete de familie.Studii de

caz+Proiect 1 5

4 Concurenta. Studii de caz+Proiect 2 10 5 Mixul de marketing.Produsul peisagistic. Aplicatii+Proiect 2 10 6 Mixul de marketing.Pretul serviciilor peisagistice.Aplicatii+Proiect 2 10 7 Mixul de marketing.Plasarea serviciilor peisagistice.Aplicatii+Proiect 2 10 8 Mixul de marketing.Promovarea serviciilor peisagistice.Aplicatii 2 10 9 Informatia si cercetarea de marketing. Internetul+Proiect 2 10 10 Metode si tehnici de culegere a informatiilor. Aplicatii+Proiect 2 10 11 Planificarea strategica de marketing. Studii de caz+Proiect 1 5 12 Etica in afaceri.Dezbateri+Proiect 1 5 Modul de desfăşurare: Curs: Discuţii interactive pe baza materialelor şi a bibliografiei furnizate anterior cursului, dublate de materiale prezentate pe videoproiector Lucrări practice: Aspecte practice prezentate si in caietele de lucrari existente, alcatuire referate urmate de discutii colective, “jocuri” interactive cu tematica data Metodele de predare şi de învăţare: Curs: Studenţii vor avea cu cel puţin o săptămână înaintea cursului materialele bibliografice şi sinteza cursului, pentru a participa activ la desfăşurarea discuţiilor orale. Lucrări practice: Se pune accentul pe invatare euristica


Insusirea unor cunostinte fundamentale in practica de Marketing, formarea unor deprinderi specifice actiunilor de piata.

Examinare a cunoştiinţelor teoretice − Notare de seminar − Prezentare referate

Modul de stabilire a notei finale: Evaluarea cunoştinţelor va lua în considerare:

• 25% notare de seminar (prezenţă, activitate, referate), respectiv puncte……. 2,50 • 20% notare proiect…………………………………………………………….2,00 • 45% notare de curs, respectiv puncte………………………………………….4,50 • 10% un punct din oficiu………………………………………………………..1,00

TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00

ELEMENTE SUPLIMENTARE Dotări: Reţea calculatoare conectate la Internet ( Laborator Economii de Ramura) Calculator, videoproiector, cameră video, videorecorder, TV Resursele

necesare: Materiale didactice: Calculator, Videoproiector,Cameră video,Videorecorder,TV Obligatorie: Sabina Funar, Radu Modola, Marius Sabau – Marketing- consideratii teoretice si practice. Editura AcademicPress 2002 Philip Kotler, Principiile Marketingului, Ed. Teora Bucuresti editia a III-a 2005

Bibliografie:

Facultativă: Philip Dubois- Marketing teorie si practica traducere USAMV 1994 Sabina Funar s.a. Marketing- captura din Internet Editura AcademicPres 2005 Sabina Funar s.a Marketing-Biblioteca Virtuala Editura AcademicPres 2006

Philip Kotler, Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucuresti ,editia a IV-a 2005 Orice lucrare de Marketing


Alte informaţii:Nu este cazul

Anexe:Nu este cazul


Şeful Catedrei: Data avizării: 15 SEP 2009

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof.Dr. Radu SESTRAS Data aprobării: 25 SEP 2009 APROBAREA



Data ratificării: 30 SEP 2009 Codul Cursului: RECTOR: Prof.Dr. DORU PAMFIL

SE RATIFICĂ /



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALE Facultatea în care se implementează cursul: FACULTATEA DE HORTICULTURA Catedra responsabilă cu implementarea: PEISAGISTICA

Data implementării: Titlul cursului: Restaurarea parcurilor şi grădinilor istorice

2009/2010 Iniţiatorul cursului: Prof. dr. Ing. Ioana Tănăsescu Coordonatorul cursului: Prof. dr. Ing. Ioana Tănăsescu

CARACTERISTICILE CURSULUI Categoria formativă * FS Anul de studii IV Nr. de ore pe semestru şi activităţi Limba de predare Ro Semestrul 7 Total C S L P**

Forma de evaluare

Opţionalitatea ** CI Nr. de credite 5 56 28 28 Examen Codul Cursul pe care îl

înlocuieşte: -






Obligatorii: Drumuri si Terasamente, Topografie şi desen tehnic, Matematică, Sistematizare şi urbanism, Estetica mediului, Proiectare, Cursuri anterioare Recomandate: Legislaţie


-



CURS 28 ore a. Obiective Orientarea viitorilor specialisti spre pregătirea tehnică în domeniul construcţiilor şi amenajărilor peisagistice cu lucrările de artă aferente. Dat fiind amploarea problemelor tratate, precum şi multitudinea cerinţelor pe care îşi propune să le satisfacă disciplina, se caută prezentarea acestora într-o manieră cât mai accesibilă, respectând standardele şi normativele în vigoare. Se prezintă aspectele principale, teoretice şi practice, ale tehnicilor şi metodelor ce pot fi aplicate în vederea restaurării, conservării şi reabilitării unor ansambluri peisagere, în funcţie de condiţiile locale, cu * Proiect

materiale specifice, în incinta cărora să fie respectate principiile de bază ale Chartelor internaţionale privind protecţia patrimoniului mondial, cultural, istoric, arhitectural. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE –Proiect 28 ore a. Obiective - cunoaşterea metodologiei de întocmire a temelor de proiectare şi a proiectelor de execuţie în concordanţă cu normativele si standardele in vigoare; - realizarea practică a documentaţiilor tehnico-economice pe baza unor teme impuse; - cunoaşterea teoretică şi practică a criteriilor şi elementelor de evaluare a spatiului construit in ansambluri istorice; - cunoaşterea normelor de proiectare ; - cunoaşterea materialelor şi elementelor de construcţii; - cunoaşterea rolului peisajului construit si a principiilor de amenajare a acestuia; - principii de alcătuire a elementelor de construcţii; - exigenţe şi criterii de performanţă impuse elementelor de construcţii pentru realizarea conditiilor optime de amenajare a peisajului; - aplicarea normelor legislative in concordanta cu destinatia si amplasamentul amenajarilor peisagistice istorice. B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Introducere: Evoluţia în timp a peisajului construit ca patrimoniu cultural, istoric şi arhitectural. Surse de documentare istorică. 2 7,14

2 Norme şi convenţii naţionale şi internaţionale de protecţie a patrimoniului naţional şi internaţional. Definiţii şi domenii de aplicare. 2 7,14

3 Factori de degradare naturali şi artificiali ai peisajului construit. Definiţii şi clasificări. 2 7,14

4 Tehnici constructive de amenajare a parcurilor şi grădinilor. Infrastructuri, instalaţii, căi de comunicaţii. 2 7,14

5 Materiale tradiţionale de construcţii pentru amenajarea peisajului. Piatra naturală: clasificarea rocilor, metode de prelucrare, domenii de utilizare, patologia şi protecţia pietrei.

2 7,14

6 Materiale tradiţionale de construcţii pentru amenajarea peisajului. Lemnul: structura lemnului, calităţile şi defectele lemnului, produse din lemn, domenii de utilizare, îmbinări în lemn.

2 7,14

7 Materiale tradiţionale de construcţii pentru amenajarea peisajului.Lemnul: factori de degradare a materialului lemnos, patologia lemnului ca material de construcţii, protecţia lemnului, metode de tratare şi restaurare a elementelor din lemn.

2 7,14

8 Materiale tradiţionale de construcţii pentru amenajarea peisajului.Varul, argila şi produse ceramice: metode de obţinere, domenii de utilizare, tehnici de reabilitare a elementelor din produse ceramice.

2 7,14

9 Materiale tradiţionale de construcţii pentru amenajarea peisajului. Materiale metalice: domenii de utilizare, protecţia elementelor metalice. 2 7,14

10 Tehnici şi metode de restaurare a peisajului construit. Întreţinerea curentă a parcurilor şi grădinilor, reabilitarea spaţiului construit, metode de conservare. 2 7,14

11 Peisajul construit contemporan. Arhitectura ecologică. Studii de caz. 2 7,14 12 Tehnici şi metode de intervenţie în parcuri şi grădini istorice. Proiecte ecologice. 2 7,14 13 Protecţia sit-urilor arheologice. Punerea în valoare a parcurilor şi grădinilor istorice,

ansamblurilor istorice. Practica de conservare. 2 7,14

14 Managementul patrimoniului peisagistic. Târguri şi expoziţii. Implementarea şi valorificarea programelor de protecţie a peisajului construit ca petenţial turistic. 2 7,14



1 Temă individuală: Intocmirea documentaţiei de cercetare pentru restaurarea unui parc sau a unei grădini.

2 7,14

2 Studiu de caz, alegerea amplasamentului;principii de proiectare, reglementari tehnice; 2 7,14

3 Documentare pe teren, investigarea functiunilor actuale si a starii de degradare. 2 7,14

4 Documentare pe teren, evolutia in timp a ansamblului; 2 7,14 5 Documentare bibliografica, verificarea surselor si istoricul amenajarilor peisagistice 2 7,14 6 Documentare pe teren, studiul materialelor de constructii, infrastructuri. 2 7,14 7 Estimarea cantităţilor de lucrări existente 2 7,14 8 Întocmirea memoriului de documentare;

2 7,14

9 Intocmirea schitei si a planului existent ; 2 7,14 10 Soluţii de reabilitare; intocmirea planurilor cu variante de reabilitare 2 7,14 11 Definitivarea slutiilor de reabilitare si adaptarea de noi functiuni 2 7,14 12 Întocmirea memoriului de documentare; 2 7,14 13 Intocmirea antemasuratorilor si a documentatiei de reabilitare- piese scrise si piese

desenate la scara. 2 7,14

14 Predarea proiectului 2 7,14

Modul de desfasurare: Resurse de învăţare în format electronic, dialog, teme individuale de proiectare cu etape de realizare si termene de predare, exemplificari concrete pe studii de caz. Metode de predare si invatare: Power Point, videoproiector, resurse de învăţare în format electronic, dialog interactiv pe problematica dezbătută, scheme scrise pentru fixarea cunoştinţelor

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Insusirea unor cunostinte teoretice si practice la nivelul exigentelor actuale. Realizarea unor studii de caz complexe si complete care sa poata fi utilizate ca modele metodologice atat in anii de specializare urmatori la alte materii cat si in activitatea de productie.

-dialog interactiv pe problematica dezbătută, -intocmirea, sustinerea si predarea temelor individuale de proiectare.

Examen 50% Activitate la curs 10% Laborator –sustinere referate 25% Activitate laborator, prezenta 15% TOTAL 100%

ELEMENTE SUPLIMENTARE Spaţii şi Dotări: Laborator CONSTRUCTII, calculatoare, aparatura de masura si control.

Resursele necesare:

Materiale didactice:

- colecţie imagistică de specialitate; - cărţi şi reviste de specialitate; - planse pentru exemplificare

- normative si standarde Obligatorie:

1. Lege nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor 2. THE ATHENS CHARTER FOR THE RESTORATION OF HISTORIC MONUMENTS 3. THE VENICE CHARTER-INTERNATIONAL CHARTER FOR THE CONSERVATION AND

RESTORATION OF MONUMENTS AND SITES 4. BUDAPEST RESOLUTIONS ON THE INTRODUCTION OF CONTEMPORARY ARHITECTURE

INTO ANCIENT GROUPS OF BUILDINGS (ICOMOS) 5. EUROPEAN CHARTER OF THE ARHITECTURAL HERITAGE (COUNCIL OF EUROPE) 6. THE TLAXCALA DECLARATION ON THE REVITALIZATION OF SMALLER SETTLEMENTS

(ICOMONOS MEXICO) 7. THE WASHINGTON CHARTER FOR THE CONSERVATION OF HISTORIC TOWNS AND

URBAN AREAS (ICOMOS) 8. CHARTER FOR THE PROTECTION AND MANAGEMENT OF THE ARCHAEOLOGICAL

HERITAGE (ICOMOS) 9. MONTREAL DECLARATION, CULTURAL LANDSCAPES COLLOQUIUM (ICOMONOS) 10. THE DECLARATION OF OAXACA (UNESCO) 11. THE NARA DOCUMENT ON AUTENTICITY (WORLD HETIRAGE CENTRE AND ICOMOS) 12. NEW ZEELAND ICOMOS CHARTER FOR THE CONSERVATION OF PLACES OF CULTURAL

HERITAGE VALUE 13. INTERNATIONAL CULTURAL TOURISM CHARTER (ICOMOS-REVISED FINAL DRAFT) 14. CHARTER ON THE BUILT VERNACULAR ARCHITECTURE (ICOMOS- FINAL DRAFT) 15. PRINCIPLES FOR THE PRESERVATION OF HISTORIC TIMBER STRUCTURES (ICOMOS-

FINAL DRAFT) 16. CHARTER OF MEXICO FOR PRESERVATION OF VERNACULAR ARCHITECTURE 17. GREEN ARCHITECTURE- JAMES WINES-TASCHEN ISBN 3-8228-6303-3 18. TORSTEN OLAF ENGE – CARL FRIEDRICH SCHROES GARDEN ARCHITECTURE IN

EUROPE- TASCHEN ISBN 3-8228-0540-3. 19. THE ART OF GARDENING THROUGH THE AGES – LEIPYIG TASSILO WENQEL ISBN 3-361-

0040-5 20. EUROPEAN GARDEN DESIGN ED.KONEMANN EHRENFRIUED KLUCKERT ISBN 3-8331-

1929-2

Bibliografie:

Facultativă: ***Legea 10-privind calitatea in constructii ***SREN ISO 13187/2000, Performanta tehnica a cladirilor. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda Termografiei in infrarosu. *** SREN 22726/ 2002, Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice. *** N.P. 048-2000, Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor. ***Rev. Univers Ingineresc Nr. 19-24, 2008. ***Rev. Ecoterra Nr. 13-15/2007 si 16-18/2008. *** Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei (rep. M.O. 734/8.10.2002); *** Reglementare din 13/04/2004, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 405 din 06/05/2004. ***Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performanţa energetică a clădirilor.


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. dr. Ing. Radu Sestras Data aprobării: APROBAREA



Data ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof. dr. ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ /


Licenta Peisagistica

Documents

Transcript of Licenta Peisagistica