Viermele mărului

Cydia pomonellaÎndrumător Ştiinţific: Dr. Rada Istrate

Masterand Alina Trif (Ficker)

SPECIALIZAREA Protecţia Agroecosistemelor şi Expertiză Fitosanitară

• Descrierea dăunătorului

• Biologie și Ecologie

• Plante atacate

• Pagube

• Combatere

Descrierea Dăunătorului

Anvergura aripilor este de 15-22 mm.

Aripile anterioare sunt rectangulare,

cenuşiu-argintii, cu linii transversale

brune. O pată semilunară cu

marginile bronzate se găseşte în

extremitatea distală a lor.

Aripile posterioare sunt brune, cu

reflexe aurii în regiunea marginală

(fig. 1).B

A

Fig. 1 Cydia pomonella A. masculB. femelă

Fig.2 Viermele mărului înstadiul de ou (E. Beers, August 2010)

Oul are forma unui disc şi este de

culoare albă-verzuie, înainte de

eclozarea larvei, cu un inel colorat ce

reprezintă capsula cefalică a larvei,

vizibilă prin transparenţa corionului.

Larva măsoară 16-20 mm şi are

culoare roz-pal, cu capsula cefalică

brună (fig. 2).

Crisalida are 10-13 mm şi este de

culoare brun-roşcată. Fig. 2 Viermele mărului larvă(jenny.tfrec.wsu.edu/opm/gallery)

Viermele mărului iernează ca larvă

în ultima vârstă într‐un cocon de

mătase, adăpostit sub scoarța

exfoliată și în crăpăturile acesteia,

pe tulpini și pe ramurile mai groase,

în diferite locuri de păstrare a

fructelor (fig. 3).Fig. 3 Larvă care ierneazaîntr-un cocon.

(jenny.tfrec.wsu.edu/opm/gallery)

Biologie și Ecologie

În timpul zilei, Cydia pomonella este văzută pe ramuri și

trunchiuri (Pașol, Dobrin, Frăsin 2007).

Primul zbor al viermelui merelor începe, de regulă, la începutul

lunii martie până la începutul lunii aprilie și este al viermelui din

prima generație. Zborul maxim se înregistrează în a doua

jumătate a lunii mai. Cydia pomonella depune ouă care

semnalează începutul primei generații.

Al doilea zbor al viermelui merelor este realizat atunci cand

larvele din prima generație își completează dezvoltarea. Acesta

marchează și începutul dezvoltării celei de –a doua generații de

fluturi.

Fig. 4 Viermelemerelor, adult.

Olaf Leillinger. wikimedia.org

Fiecare femelă adult va depune în medie 80-100 de ouă, până

la maxim 300 de ouă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze și pe

fructe, când fructele au mărimea unei alune. Generațiile

următoare vor depune în medie 60 de ouă pe frunze sau fructe.

Incubația durează 5-23 de zile, în funcție de temperatură și

umiditate. Larvele apărute pătrund în fructe, în special prin

regiunea caliciului și cea a pedunculului (fig.5) și rod galerii

spre regiunea centrală, unde se hrănesc cu endospermul

semințelor (Pașol, Dobrin, Frăsin 2007).

Fig.5 Larva viermelui merelor patrunde în măr.

www.export.biocontrol.ch/media/images/pests/codling_moth/codling_moth_3_big.jpg

Are loc copulația și apoi femelele depun ouăle direct pe fructe.

După perioada de incubație apar larvele, care se comportă

asemănător cu cele din prima generație.

Către toamnă, la completa dezvoltare, larvele părăsesc fructele și

migrează spre locurile de hibernare, unde rămân până în

primăvara următoare (Georgescu, 2006).

Ajunsă la completa dezvoltare, larva

iese din fruct și migrează sub scoarța

pomilor sau în sol, în diferite

adăposturi, unde țese un cocon

mătăsos în care se transformă în pupă.

Stadiul de pupă dureaza 10-14 zile,

astfel că fluturii generației a II-a apar

la sfârțitul lunii iunie sau începutul

lunii iulie (fig. 6).

Fig.6 Larvă de viermelemerelor ieșind din fructpentru a pupa. (E. Beers, July 2007).

Plante atacateProduce daune în livezile de meri, gutui, caişi etc. Fructele

atacate prezintă galerii şi orificii pline cu resturi de hrană şi

excremente (fig. 7). Ele rămân pipernicite şi cad.

Fig. 7 Larvă în măr și nucă.

PagubePagubele create de Cydia pomonella diferă de la o generație la

alta. Larvele din prima generație reduc producția în mod direct

pentru că detemină căderea fructelor mici din pom.

Atacul se manifestă sub două aspecte:

• atac primar, când fructele sunt roase superficial și rănile se

suberifică

• atac secundar, când fructele prezintă galerii largi, până la

lojile seminale. Galeriile sunt pline de excremente și resturi de

hrană (fig.7) și este considerat ca cel mai păgubitor.

(Georgescu 2006)

CombatereMăsuri agrotehnice și culturale:

• discuirea solului, lucrare prin care se distrug o parte din

larvele care se găsesc în coconi;

• strângerea fructelor viermănoase și folosirea lor in diferite

scopuri;

• instalarea de brâie capcană efectuate din carton gofrat pe

trunchiul pomilor pentru captarea larvelor în perioada migrării

lor și arderea acestora;

• atragerea adulților la curse luminoase sau la capcane cu

feromoni sexuali sintetici.

Metode chimice

Se recomandă 1‐2 tratamente pentru generația 1, aplicate în

perioada mai‐iunie, și 2‐3 tratamente pentru generația a II‐a,

aplicate în august.

Control biologic

Eliberarea viespei parazit

Trichogramma platneri, care atacă

ouăle de Cydia pomonella, poate

constitui o modalitate de control al

numărului de ouă depuse de

femelele care migrează în zona

livezii (fig.8).

Combaterea prin metoda capturării în masă a masculilor se

realizează prin folosirea a 20‐40 de capcane cu momeli de tip

AtraPOM, răspândite uniform pe întreaga suprafață.

Fig. 8 Viespea parazit

Trichogramma platneri

În acest scop sunt lansate 300-500 de mii de trihograme la hectarul

de livadă, în mai multe reprize (M. Mustață și colab. 2006 ).

Distribuția geografică a Viermelui merelor (Cydia pomonella)

Waheed I. Bajwa & Marcos Kogan (1997). ippc.orst.edu/CodlingMoth/

Fig. 10 Ciclu de viață Cydia pomonella

Bibliografie• Tratat De Entomologie. I. Roșca, Rada Istrate. Editura Alpha

MDN, Buzău, 2011

• Entomologie Horticolă. Georgeta Teodorescu, Mihaela Sumedrea, T. Roman. Editura Ceres, Bucuresti 2003

• Manual de Entomologie Aplicată. A. Pollini. Edagricole, 2006

• IPM Pest Management Guidelines: Walnut. Publication 3471, University Of California, 2013

• Pests of Fruit Crops: A Color Handbook. D. V. Alford. Academic Press, SUA, 2007

• Bark and Wood Boring Insects in Living Trees in Europe, A Synthesis. F. Lieutier, Editura Springer, Olanda, 2007

• Tratat de Entomologie Specială. P. Pașol, Ionela Dobrin, LoredanaFrăsin. Editura Ceres, 2007.

• Entomologie Horticolă. T. Georgescu. Ed. Dosoftei Iaşi,2006.

• Biologia dăunătorilor animali. Mariana Mustață, Gh. Mustață, I. Andriescu, M. Mitroiu. Junimea, Iași, 2006.