Eclampsia Lucrare

NAŢIONALE

SĂNĂTĂŢII

INSPECTORATUL sCOLAR NEAMŢ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PLANURI DE NURSING ÎNECLAMPSIE

Coordonator: As. medical

Candidat,

PAsPARUGĂ PAULA SAVIN MIHAELA

sCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂPIATRA NEAMŢ

SPECIALITATEA: ASISTENT MEDICALPROMOŢIA 2000

MOTTO: “Învatam pentru viata, nu pentru scoala.”

= SENECA=INTRODUCERE

Starea de sanatate reprezinta echilibrul, trairea fireasca a vietii din perspectiva biologica, psihologica si sociala si depinde de tot ceea ce ne înconjoara de toate relatiile si conjuncturile în care ne gasim la un moment dat si care pot fi normale, firesti sau nu. De aceea, în spitale, îngrijirea medicala nu trebuie sa se rezume la actul internarii si al administrarii medicatiei, ci este de preferat sa devina mediul educativ, locul în care putem întelege posibilitatea existentei si adevaratul sens al vietii, unde deosebim mijloacele de mentinere si revalorizare a sanatatii.

Luând în considerare premisele mentionate mai sus, putem spune ca profesia de nursa implica multe cerinte, calitati fara de care ceea ce facem noi ca nurse, nu poate fi numit nursing.

În aceasta lucrare, voi prezenta “Eclampsia”, deoarece am considerat ca este un diagnostic foarte important pentru femeia gravida si pentru evolutia sarcinii. Exista om mai nevinovat decât copilul nenascut? Pentru geneticienii crestini, viata începe în momentul fecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativ un ou de copil.

Robert Debre spune: “aportul recent al biologiei ne-a învatat ca adevarata nastere corespunde fecundatiei. Noi consideram ca fiinta umana pe cale de dezvoltare, sufera un proces continuu si ca nu exista nici un moment în care sa se poata spune ca nu este un om în devenire. Orice fiinta începe cu o celula mica. Viata umana începe cu celula fecundata. Nu exista nici o etapa în care sa ai dreptul sa o opresti”.

Dintre manifestarile patologice ale sarcinii în trimestrul al III-lea, se remarca eclampsia ca o complicatie materna a disgravidiei tardive, foarte periculoasa.

Caracterizata de specialisti “ca un fulger pe cerul senin”, eclampsia are un prognostic matern foarte grav, având o mortalitate de 15 %, iar prognosticul fetal este si mai grav - moartea fatului în uter, în timpul crizei fiind de 50 %. Am mentionat toate aceste aspecte în introducere pentru a sublinia importanta interventiilor si rapiditatea cu care acestea trebuie aplicate, pentru a nu periclita viata mamei sau a fatului.

Lucrarea pe care o voi realiza va avea structura: un prim capitol destinat gestatiei, un al II-lea capitol de fiziopatologie este o denumire clinica a eclampsiei, un al III-lea capitol destinat planurilor de îngrijire, în care voi prezenta trei cazuri de eclampsie cu aspecte diferite si un ultim capitol destinat tehnicilor de îngrijire aplicate gravidelor eclamptice.

Concluziile referitoare la aceasta lucrare vor încheia “încercarea mea” de a prezenta acest caz de urgenta, daca putem spune asa; de rapiditatea si eficienta masurilor aplicate depinde viata mamei si viitorului nou nascut. De aceea, noi ca viitoare nurse trebuie sa ne însusim tehnicile de nursing si toate informatiile referitoare la boala, pentru a putea ajuta la venirea pe lume a unei vieti noi si nu pentru a distruge sperantele unei viitoare mame.

“Cine omoara un om care nu a savârsit nici o crima, nici un alt pacat greu, este ca si cum ar fi omorât omenirea întreaga si cine salveaza viata unui nevinovat este ca si cum ar salva întreaga omenire”.

NEVOILE FUNDAMENTALE ALEVIRGINIEI HENDERSON

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. 2. Nevoia de a bea si de a mânca.

3. Nevoia de a elimina.4. Nevoia de a se misca si de avea o buna postura.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.6. Nevoia de a se îmbraca si a se dezbraca.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale.

8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.9. Nevoia de a evita pericolele.

10. Nevoia de a comunica.

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.

12. Nevoia de a fi ocupat si a se realiza.13. Nevoia de a se recrea.

14. Nevoia de a învata sa-ti pastrezi sanatatea.PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

II

III

IV

V

CAPITOLUL INOŢIUNI DE ANATOMIE

În aceasta parte se va prezenta anatomia uterului, organ musculo-cavitar care primeste oul în cavitatea sa, , îl retine, îl protejeaza si îl nutreste, dezvoltându-l de-a lungul celor 280 zile, dupa care uterul devine agentul principal în expulzia fatului la termen. Alaturi de aceasta vor fi prezentate si câteva aspecte ale dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie.

¨ Uterul Este un organ musculos, cavitar în care se

dezvolta oul. El este situat median, nepereche, iar dimensiunile sale variaza în functie de vârsta si femeie, diferite stari functionale, graviditate.

La nivelul uterului au loc modificari importante - periodice, care realizeaza menstruatia. Situat în pelvis, deasupra vaginului, între vezica, anterior si rect posterior, lateral având regiunile anexiale, uterul

are forma de trunchi de con sau para usor turtita ventro-dorsal, cu partea caudala inclodata de extremitatea craniala a vaginului. Între fata dorsala a uterului si peretele ventral al rectului se delimiteaza excavatia recto-colp

o-uterina, reces peritoneal descris de Douglas si cunoscut sub numele de fundul de sac al lui Douglas. Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici, normal se gasesc ansele intestinale, iar patologic se aduna colectiile purulente sau revarsatul sanguin, sesizate la tractul vaginal sau rectal si evacuate prin colpotomie.

Dimensiunile uterului la femeia nulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cm latime si 2 cm grosime; la multipare 7 cm lungime, 5 cm latime si 3 cm grosime.

Raportul dintre corp si col este la fetite: colul mai mare decât corpul; nulipare: colul si corpul aproximativ egale, iar la multipare: corpul reprezinta aproximativ 2/3 din lungimea totala a uterului.

Consistenta uterului este ferm elastica, iar în sarcina devine moale, pastos. Greutatea uterului este de 50 – 70 g. Directia sa variaza în raport cu pozitia femeii si starea de plenitudine a organelor din jur. Astfel, axul longitudinal al corpului si cel al colului, fac un unghi cu vârful la nivelul istmului, care în mod normal este de 140 – 170º - unghiul de flexie. În functie de acest unghi, uterul se afla în mod normal într-o pozitie de antiflexie. Axul longitudinal al colului formeaza cu cel al vaginului un unghi de 90 - 110º - unghiul de versiune - fata de care uterul se afla anteversie. În excavatia pelvina uterul este înclinat de sus în jos si dinainte înapoi, axul sau corespunzând cu axul excavatiei, care este curb, cu cavitatea orientata

anterior. Fata de aceasta directie normala, în conditii patologice, uterul se poate deplasa înapoi: retroflexie, retroversie sau lateral: lateroflexie, lateroversie.

Normal la nulipare, fundul uterin, scheletotopic, corespunde peretilor ososi ai micului bazin, nefiind posibila perceperea sa prin palpare abdominala.

În timpul gestatiei, uterul creste în volum, superior, deoarece caudal este oprit în expanxiunea sa de planseul pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai în cursul sarcinii, ci si datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer) când poate creste în volum în sens cranio-caudal, transversal, putând determina tumori prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara, uretera, rect).

Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus în jos:

ø Fundul uterin - partea craniala a uterului, mai înalta, ce prezinta dinainte înapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene si ligamentele rotunde.

ø Corpul uterin - usor turtit antero-posterior, cu o fata ventrala plana (fata vezicala) si o fata dorsala (fata intestinala).

ø Istmul uterin - este partea care în sarcina desparte corpul de colul uterin. Deschis în a II-a jumatate a sarcinii sub denumirea de “segment” reprezinta un reper important în efectuarea inciziei operatiei cezariene.

ø Colul uterin - este lung de 3 cm; el se subîmparte în doua portiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proeminând în vagin, reprezentând partea vaginala a colului.

Cavitatea uterina, destul de redusa la uterul negravid, este mai larga în partea superioara, reducându-se spre col unde da nastere canalului cervical, ce comunica cu vaginul. La cele doua unghiuri superioare si laterale ale cavitatii corpului uterin se deschid tubele uterine, iar inferior cavitatea este depasita de canalul vaginal prin orificiul uterin intern.

· Canalul cervical comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la nulipare si transversal, cu margini neregulate, cicatriciale la multipare. Lungimea canalului cervical este de 2,8 cm la nulipare, micsorându-se progresiv la multipare, dar fiind în raport invers proportional cu dimensiunile cavitatii uterine, care creste de la nulipare la multipare.

Mucoasa uterina (endometrul) este supusa unor modificari ciclice lunare coordonate hormonal, ce se elimina prin menstruatie.

Ca structura uterul are trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.

ø tunica seroasa este reprezentata de peritoneul visceral, adica peritoneul ce acopera toate organele abdominale.

ø tunica musculara = miometrul este un muschi specific format din fibre musculare netede dispuse în 3 straturi:

- un strat subseros format din fibre musculare longitudinale. - un strat muscular subendometrial format din fibre musculare circulare.- un strat intermediar numit strat plexiform format din fibre musculare longitudinale ce

alterneaza cu cele circulare creând o retea cu rol important în hemostaza fiziologica a uterului.

ø tunica mucoasa = endometrul, captuseste la interior cavitatea uterina si e format din doua straturi:

- un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat.- un strat functional care în timpul ciclului menstrual, sarcina si stari patologice sufera modificari importante.

Fiziologic, uterul participa la realizarea celor 3 functii particulare ale aparatului genito-mamar:

- menstruala;- sexuala;- de reproducere.

Functia de reproducere este posibila datorita structurii specifice a uterului (endo si miometru) cu rol în grefarea produsului de conceptie si dezvoltarea si evolutia ulterioara a acestuia. Aceste roluri sunt îndeplinite datorita a doua fenomene importante ale miometrului: hiperplazia (înmultirea) si hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la cresterea de volum a uterului de câteva zeci de ori.

Alaturi de prezentarea anatomiei uterului este necesara, în cazul acestei lucrari prezentarea câtorva aspecte legate de organogeneza, respectiv oul uman la diferite vârste de sarcina:

· La sfârsitul primei luni de sarcina (4 saptamâni) embrionul are o lungime de 1 cm si cântareste 1 gram, este curbat, membrele sunt schitate sub forma de mugur, inima este proeminenta. Oul este înconjurat de trofoblast (celule asezate la periferia oului din care se va forma corionul), prezentând

vilozitati în întreaga suprafata, iar vezicula ombilicala este bine dezvoltata.

· La sfârsitul lunii a doua (saptamâna 8 – 9) embrionul are o lungime de 4 cm si cântareste 10 – 12 g, prezentând extremitatea cefalica bine dezvoltata; începe diferentierea organelor genitale interne, ficatul ocupa o mare parte din cavitatea abdominala, rinichii sunt în plina formare. Începe diferentierea lamei cavitale, se dezvolta în special vilozitatile din regiunea pediculului de fixatie, cavitatea amniotica începe sa creasca.

· La trei luni, sfârsitul lunii a treia (saptamâna 11 - 13), oul are placenta formata, atât anatomic, cât si functional. Vezicula alantoidiana si cea ombilicala sunt atrofiate, lichidul amniotic si membranele oului sunt evidente. Fatul masoara 9 cm si are o greutate de 50 – 55 g, capul este bine format, degetele sunt formate, se diferentiaza organele genitale externe pentru fiecare sex.

· La sfârsitul lunii a patra (saptamâna 16 – 17), placenta este complet dezvoltata, fatul masoara 16 cm si are o greutate de 270 g. Partile corpului fetal sunt foarte bine diferentiate, fatul începe sa schiteze miscari, fiind acoperit cu o piele subtire, pe suprafata caruia se gasesc firisoare de lanugo.

· La sfârsitul lunii a cincia (saptamâna 21 – 22), fatul are o lungime de 25 cm si cântareste 650 g. Glandele sebacee încep sa secrete, pielea fiind acoperita cu vernix caseosa. Bataile cordului fetal se percep, miscarile membrelor devin active si mai puternice. Intestinul contine meconiu, rezultat al secretiilor intestinale, rinichiul îsi începe functiile, în vezica gasindu-se urina.

· La sfârsitul lunii a sasea (saptamâna 26), fatul are o lungime de 35 cm si greutate de 1000 g. Toate organele sunt în stare sa functioneze, dar sunt imperfecte. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvolutiile cerebrale sunt incomplete. Fatul este considerat viabil, dar cu un grad mare de imaturitate, adaptarea la viata extrauterina fiind foarte dificila.

· La sfârsitul lunii a saptea (saptamâna 30 – 31), fatul cântareste 1400 g si masoara 40 cm, fiind viabil dar imatur. El are aspect de batrân, cu pielea rosie, la baieti testiculele coboara spre canalul inghinal, iar la fetite clitorisul si labiile mici proiemina între labiile mari.

· La sfârsitul lunii a opta (saptamâna 36), fatul are o lungime de 45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului, începe osificarea în epifize. Fatul se adapteaza mai bine la viata extrauterina, nu mai este socotit imatur ci supraponderal.

· La sfârsitul lunii a noua (saptamâna 40), fatul prezinta toate caracteristicile cunoscute la nasterea efectuata la termen, are o lungime de 48-50 cm si cântareste 3000 – 3200 g, cu lanugo pe corp, testiculele coborâte în scrot, labiile mari la fetite acopera labiile mici, unghiile depasesc pulpa degetelor, iar insertia cordonului este la jumatatea distantei dintre apendicele xifoid si pubis.

CAPITOLUL II

FIZIOPATOLOGIEDisgravidia tardiva (de ultim trimestru)

cunoscuta si sub denumirea de SVR (sindrom vasculo-renal gravidic) are drept complicatii materne: preclamsia si eclampsia.

Preclamsia este un sindrom vasculo-nervos de alarma când pe fondul triadei simptomatice: albuminurie (A), edeme (E) si hipertensiune arteriala (HTA) la o gravida de ultim trimestru apar urmatoarele tulburari nervoase: gravida este somnolenta, apare cefaleea asociata cu tulburari senzoriale (acufene, displopie). La aceasta se asociaza varsaturi explozive si durere în epigastru sub forma de “bara”, stari de agitatie, polipnee, uneori.

Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pentru a putea aplica o terapie profilactica. Uneori manifestarile preclamptice sunt atât de mici, încât nu le observam, accesul eclamptic survenind fara cauza evidenta “aparând ca un fulger pe cerul senin”. În mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia generalizata si edemul cerebral (convulsiile apar datorita edemului cerebral, consecinta a disgravidiei netratate). Eclampsia poate surveni în cursul sarcinii, mai frecvent în travaliu, mai rar în primele zile dupa nastere.

Eclampsia este definita ca o modificare de tip “grand mal”, fiind forma majora a sindromului preeclamptic si se traduce prin convulsii si stare comatoasa. De fapt este un acces convulsiv generalizat, foarte analog cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie survine la o femeie gravida prezentând o preclampsie, fiind determinata de aceasta.

Diagnosticul este evocat în fata unei femei gravide hipertensive si cu proteinurie. Cifrele tensionale nu sunt obligatoriu foarte mari, edemele pot fi sau nu prezente, dar proteinuria este totdeauna prezenta.

Descrisa ca un acces convulsiv generalizat, eclampsia cuprinde patru faze:

1. Faza de invazie, care dureaza 30 secunde – 1 minut, este caracterizata prin:

- convulsii mici, localizate la fata (faza grimaselor), fruntea învinetita, pleoapele se închid si se deschid în contractii mici involuntare ale membrelor superioare, care sunt în hiperpronatie (miscari de rasucire a mâinii spre interior);

- proiectarea limbii în afara, prin gura întredeschisa care prezinta miscari de propulsie si retragere;

- globii oculari privesc în sus si în afara;- capul executa miscari de lateralitate. 2. Faza de convulsii tonice, urmeaza rapid dupa

prima si dureaza 30 – 50 secunde si se caracterizeaza prin:

- contractiile mici ale fetei sunt înlocuite cu contractura întregului corp, capul este în extensie fortata, coloana în extensie externa, adica capul este rigid în opistotonus sau “cocos de pusca”;

- respiratia se opreste prin contractia diafragmului si a intercostalilor, fata se cianozeaza;

- maseterii se contracta cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de cel superior (trismus). Daca limba este cuprinsa între dinti, ea poate fi sectionata (evitarea acestui accident putându-se face prin introducerea unei spatule de lemn sau a unei pipete de cauciuc între dinti);

- apare o sputa sanghinolenta la comisura buzelor;

- TA se ridica foarte mult pâna la 250 – 270 mmHg, cea maxima.

3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 – 4 minute si se caracterizeaza prin:

- începe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prin miscari involuntare si dezordonate;

- musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizate mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de “tolosar” (membrele superioare) iar cele inferioare o miscare de înot;

- capul executa miscari de lateralitate;- gravida executa salturi în sus si lateral, putând

chiar sa cada din pat;- globii oculari prezinta nistagmus, la nivelul

fetei se constatã grimase;- contractiile clonice devin din ce în ce mai lente,

pâna dispar complet. 4. Faza comatoasa poate sa dureze de la câteva

ore pâna la 1 – 2 zile, se caracterizeaza prin:- pierderea totala a sensibilitatii si a cunostintei;- fata violacee, congestionata, cu midriaza si

reflex cornean abolit;- respiratie stertoroasa (zgomotoasa);- musculatura este total relaxata, flasca;- reflexele tendinoase abolite;Faza comatoasa poate fi superficiala (frecvent)

sau profunda, cu respiratie stertoroasa, variind ca intensitate, de la o stare de obnubilare pâna la coma completa, cu insensibilitate totala si rezolutie musculara completa. În aceasta perioada accesele eclamptice se pot repeta la intervale variabile, de la câteva minute pâna la câteva ore.

De obicei, sub tratament, crizele se raresc si devin din ce în ce mai slabe. Uneori coma se poate

termina cu exitus, datorita unei hemoragii cerebrale. Modul de desfasurare al comei are valoare de prognostic.

Daca este profunda si chiar daca crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil. Daca însa în timpul comei bolnava este agitata, prognosticul este grav. Daca coma dureaza peste 24 ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este foarte grav având o mortalitate de 15 %, iar cel fetal este cel mai grav. Moartea fatului în uter în timpul crizei este de 50 %.

Dintre examenele de laborator trebuie mentionate:

- examenul de urina, cu albuminurie si cilindrurie;

- acidoza, scaderea rezervei alcaline;- hipoproteinurie;- cresterea ureei si acidului uric;- modificari de EKG si EEG. Exista însa si o forma particulara deosebit de

grava: eclampsia din postpartum, care poate surveni în perioada de delivrenta sau în primele 48 ore din postpartum. Aceasta se caracterizeaza prin frecventa accidentelor vasculare si cerebrale, punând în joc prognosticul vital, uneori si prin rezistenta acestor forme la tratamentul clasic. În aceste cazuri se va cerceta sistematic, o eventuala afectiune neurologica, fie vasculara, fie tumorala.

În stabilirea diagnosticului diferential, crizele de eclampsie se vor diferentia de:

- epilepsii, în care se produce o emisiune involuntara de urina, iar semnele de disgravidie sunt absente;

- coma uremica, în care ureea este crescuta, iar respiratia are un miros de acetona;

- tumori cerebrale sau meningita, care prezinta semnele neurologice corespunzatoare;

- come de alta origine (alcoolica, diabetica, prin hemoragie cerebrala) în care o anamneza atenta, examenele de laborator si examenul genital se pun pe calea diagnosticului.

stiind ca eclampsia apare pe fondul unei disgravidii, evolutive cu accentuarea triadei simptomatice (HTA, proteinurie, edeme) rolul asistentei medicale din ambulator este deosebit de important în urmarirea gravidei pentru prevenirea trecerii disgravidiei în eclampsie. Poate ca nici o boala nu se preteaza mai evident la profilaxie ca disgravidia tardiva.

La consultatia prenatala vor fi facute:- testul postural (roll-aver-test);- urmarirea TA, competenta si atenta în

trimestrul II de sarcina, semnalând gravidele cu tensiune diastolica egala sau mai mare de 90 mmHg;

- recoltarea sângelui pentru dozarea acidului uric (cresterea acestuia precede aparitia sindromului hipertensiv).

La consultatia prenatala se poate depista stadiul preclinic (cazurile de risc).

Acesta se poate exterioriza sub:· forma usoara (TA de 140/90 mmHg),

proteinuria peste 0,30 g ‰ în 24 ore (se determina cantitativ cu albuminometrul).

· forma medie (TA peste 140/90 mmHg, proteinuria 4 – 5 g ‰ în 24 ore, modificari ale

fundului de ochi, cresterea tensiunii arteriale retiniene; edem papilar retinian.

Tratamentul eclampsiei are 3 aspecte: profilactic, curativ si chirurgical.

Conduita profilactica - stadiul preclinic

- dispensarizare ce consta în controlul la 2 saptamâni al T.A., cel al greutatii, examen sumar de urina, proteinemie, ureinemie (dozarea acidului uric în sânge) si controlul evolutiei fatului; BCF, circumferinta abdominala, înaltimea fundului uterin;

- se recomanda regim normo-sodat, normo-caloric si bogat în vitamine;

- se recomanda regim de viata si munca de protectie (evitarea oboselii fizice si psihice, a frigului, a umezelii).

Cum am mai spus stadiul preclinic se poate exterioriza sub trei forme:

· forme usoare ce se urmaresc si se asigura protectia în ambulator si se efectueaza:

- dispensarizare (control saptamânal, repaus la domiciliu);

- regim normo-caloric, normo-sodat, bogat în proteine si vitamine;

- sedative.· formele medii necesita internare în spital cu

repaus la pat si îngrijirile constau în monitorizare materna:

- TA masurata de 4 ori pe zi (atentie la presiunea diastolica peste 100 mmHg;

- masurarea greutatii (cresterea rapida este semn de agravare;

- evaluarea semnelor clinice de agravare (cefalee, tulburari vizuale, dureri epigastrice);

- diureza cel putin 30 ml /ora;- proteinurie;- explorari sanguine (uremie, creatinemie, uree,

ionograma);- monitorizare fetala: BCF, miscari;- regim bogat în proteine, vitamine, normo-

caloric, normo-sodat;- sedative;- diuretice (daca sunt edeme importante, care nu

cedeaza la repaus), “în regim blând”: hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mg x 2 /zi (1 la 12 h)

- hipotensoare când repausul nu scade TA: Hidralazin (Hipopresol) 25 – 100 mg/24 h. Tensiunea diastolica nu trebuie scazuta sub 90 mmHg.

· forme severe se interneaza în spital interesând doua aspecte: în sarcina si în travaliu.

1. În sarcina se recomanda repaus la pat în decubit lateral stâng. Este necesara monitorizarea materna si fetala – prezentata la formele usoare; regim hipo-caloric, hipo-sodat (3 g NaCl / 24 h), bogat în proteine (sub controlul functiei renale). În caz de insuficienta ratia calorica va fi completata cu glucide; grasimi usor asimilabile; sedative; diuretice în caz de edeme rezistente, cresterea brutala în greutate, oligurie functionala sau cazuri critice (insuficienta cardiaca, EPA); MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h (sub controlul reflexelor osteotendinoase rotuliene, al respiratiei); hipotensoare (Hidralazin) 50 – 200 mg /24 h în functie de TA; întreruperea sarcinii

când nu se amelioreaza sau fenomenele se agraveaza, ori daca se deterioreaza starea fatului.

2. În travaliu se administreaza: - MgSO4 i.m.;- Hidralazin 5 – 10 mg i.v. daca TA trece de

160/110 mmHg (repetata la 15 – 20 minute la nevoie);

- Analgezice (Mialgin 50 – 100 mg repetat la 3 ore);

- Scurtarea expulziei prin aplicarea de forceps (anestezie locala)

Trebuie avuta atentie la posibilul colaps vasomotor postpartum: la fel scaderea TA va fi corelata si cu eventuala pierdere sanguina crescuta si nu considerata doar ca o revenire la normal.

Tratamentul curativ

Trebuie subliniate trei directii importante ale terapeuticii moderne în HTA indusa de sarcina:

1. Regimul normosodat, care trebuie apreciat ca în disgravidia tardiva: aproape toti autorii sunt de acord ca regimul desodat trebuie prescris, datorita hiponatremiei relative, a fugii sodiului în spatiul interstitial.

2. Prohibitia diureticelor, studii recente demonstrând ca hipovolemia, hiponatremia eventuala, hipoperfuzia utero-placentara sunt accentuate de diuretice. Totusi nu se poate trece peste experienta clinica, administrarea diureticelor nu se face de rutina în preclampsie - eclampsie, nu exista contraindicatii absolute, fiind permisa si chiar indicata în:

- edemele generalizate sau edeme mari, care nu cedeaza la repaus fiind doar un mijloc de a controla excesele volemice;

- prevenirea si tratamentul insuficientei cardiace congestive sau edemului pulmonar;

- oligurie;- hipertensiune esentiala si

sarcina.3. Administrarea de hipotensoare, care se

adreseaza vasospasmului, cel mai important factor în hipertensiunea indusa de sarcina. Trebuie avut în vedere a nu se scadea foarte mult sau foarte repede TA, deoarece aceasta poate determina scaderea fluxului sanguin utero-placentar si consecutiv suferinta fetala. Cel mai utilizat dar nu singurul antihipertensiv indicat (medicament de electie în tratamentul de scurta durata) este Hidralazina (Hipopresolul) 50 – 100 – 200 mg/24 h în regim cronic (per os) sau intravenos, 5 – 10 mg, daca TA trece de 160/110 mmHg, repetat la 20 minute la nevoie. Amestecul litic, deconexiunea neuro-vegetativa prin cocktail litic (Plegomazin, Fenergan) sunt în prezent abandonate, deoarece sunt greu tolerate si lipsite de eficienta. Neuroleptnalgezia, varianta moderna a acestui coktail litic prin

Droperidol si fentanil, este de asemenea putin eficace.

Terapia anticonvulsivanta

Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4 este medicamentul de electie (datorita eficacitatii sale si mortalitatii neonatale scazute) în profilaxia cazurilor eclamptice, atât intravenos cât si intramuscular. Profilactic se administreaza 5 g i.m., în fiecare fesa la 4 ore, iar i.v. 1 – 2 g /ora.

Efectele MgSO4 sunt:- anticonvulsivant, probabil prin efect cortical

sau blocaj neuromuscular;- hipotensiv, producând vasodilatatie periferica

si scaderea debitului cardiac;- diuretic.Hipermagnezinemia, depistat clinic prin

disparitia reflexului rotulian, poate produce paralizia respiratorie sau miocardica, medicatia antagonista, în aceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v. lent 10 ml / 10%.

Tratamentul eclampsiei

Se va face în sectia ATI sau în colaborare cu aceasta, în sali izolate, cu minimum de zgomot si lumina. Masurile terapeutice constau în:

- introducerea unui departator de gura, limba mentinându-se cu o pensa de limba (pericolul sectionarii limbii);

- dezobstruarea cailor aeriene superioare prin aspiratie si administrare de oxigen;

- prinderea unei vene pentru recoltarea de sânge si administrarea de medicamente în perfuzie (solutie glucozata 5 % doar pentru a înlocui excretia urinara);

- montarea unei sonde urinare permanente pentru monitorizarea diurezei.

Tratamentul medicamentos vizeaza:1. oprirea convulsiilor2. scaderea TA.

1. Pentru oprirea convulsiilor se administreaza: - MgSO4 4 g i.v. în ritm de 1 g / minut urmat

imediat de 10 g i.m. (în fiecare fesa);- MgSO4 5 g / 4 ore sub controlul ROT,

respiratiei si diurezei; la 24 ore dupa nastere se întrerupe tratamentul.

2. Pentru scaderea TA se administreaza:- Hidralazina i.v. 5 – 10 mg în primele 15 – 20

minute;- Hidergin 1 – 2 mg /24 ore;- MgSO4 (care are si efect hipotensiv);- Diuretice în oligurie, insuficienta renala:

Furosemid 20 mg i.v. sau pâna la 5 – 6 fiole /24 ore.

Conduita obstetricala

Nasterea pe cai naturale daca este posibil sau operatia cezariana în caz de travaliu care nu se declanseaza sau în indicatii obstetricale, dar totdeauna în afara convulsiilor sau comei, este conduita acceptata în obstetrica moderna. Aceasta conduita este dictata de faptul ca evacuarea uterului amelioreaza starea materna, iar pe de alta parte si de pericolul de moarte intrauterina.

În practica, prezenta semnelor de suferinta fetala, chiar daca fatul este lipotrofic, constituie un argument pentru o atitudine interventionala, o atitudine de nastere prematura, fie prin declansarea travaliului (rar posibil si de multe ori la un fat cu

suferinta fetala) fie cel mai frecvent, prin operatie cezariana.

CAPITOLUL IIIPROCES DE ÎNGRIJIRE

CAZUL NR. IDate generale:

Nume si prenume: D.R.Vârsta: 20 aniSex: femininStare civila: casatoritaNumar copii: 0Ocupatia: profesor de limba englezaDomiciliu: Piatra NeamtReligie: ortodoxaNationalitate: românaLimba vorbita: limba românaNivel de instruire: studii superioareDatele spitalizarii: - data internarii: 20.10.1999- data externarii: 27.10.1999

Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul într-un apartament cu doua camere - venitul lunar este de 1500000 lei

Obisnuinte de viata:- alcool - nu;- cafea - 1 ceasca / zi;- tutun - nu;- nu consuma droguri.

Diagnostic la internare: sarcina 34 saptamâni, Rh +, eclampsie – faza de convulsii clonice

Motivul internarii: - dispnee

- HTA (180/140 mmHg), tahicardie 100 bat/minut

- membrele superioare si inferioare contractate executând miscari caracteristice

- edeme Anamneza:

AHC - mama hipertensiva 180 /130 mmHg, diabetica

Antecedente personale:- a fost dispensarizata si încadrata în grupa

gravidelor cu ROC (din luna a VII-a), datorita edemelor si albuminuriei crescute. Dispensarizarea s-a facut din luna a III-a, dar edemele au devenit mai accentuate din luna a VII-a, când au aparut si HTA si albuminuria (peste 0,3 g ‰ /24 ore. A fost diagnosticata cu disgravidie tardiva trisimptomatica.

- Greutatea = 50 Kg - Înaltimea = 1,70- Menstra la 13 ani- Nasteri = 0, avorturi = 0- Nu a suferit boli infecto-contagioase- TA = 180/140 mmHg, puls = 100 bat /minut, T

= 38°CIstoricul bolii:

Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. cu stare generala alterata, cu musculatura destinsa, care apoi s-a contractat brusc cu miscari convulsive sacadate, frecvente, cu o respiratie stertoroasa. Gravida a fost diagnosticata în luna a VII-a cu disgravidie tardiva trisimptomatica, fiind inclusa în grupa gravidelor cu ROC. A fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica – efectuându-se tratament curativ.

Analize recoltate: Valori obtinute Valori normale

Sumar urina: glucoza absent, albumina prezent

Sumar urina: glucoza absent, albumina absent.

Sediment: rare leucocite, 1 – 2 hematii, celule epiteliale, corpi cetonici absenti

Sediment: rare leucocite, 1 – 2 hematii, celule epiteliale, corpi cetonici absenti

Proteinurie = 6 g‰ /24 h Proteinurie = pâna la 5 g ‰ /24 h

Hb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %L = 4400 / mm³ L = 4000 - 8000 / mm³

Ht = 38 % Ht = 39 - 51 %Acid uric = 6 mg % Acid uric = 2,4 – 5,7 mg %

Tratament efectuat

- s-a imobilizat gravida (i s-a pus un departator de gura si o pipa orofaringiana;

- s-au aspirat secretiile din cavitatea bucala;- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda;- s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda

urinara;- s-au administrat:

- MgSO4 4g i.v. în ritm de 1 g /minut si 10g i.m.

- Diazepam 10 mg i.v.- Hidralazin 5 – 10 mg la 15 – 20

minute i.v.- Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24

h- HHC 200 mg/24 h- Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu

gluconic 1f, Furosemid 1f - într-o glucoza de 5 % 500 ml

- Ser fiziologic 1000mlAnalizând datele prezentate anterior am

considerat ca pacienta necesita îngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a evita pericolele2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie3. Nevoia de a comunica4. Nevoia de a se misca si avea o buna postura5. Nevoia de a elimina6. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si

integre7. Nevoia de a se alimenta si hidrata8. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului

constanta9. Nevoia de a dormi si a se odihni10. Nevoia de a se recrea11. Nevoia de a învata1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEProblema1 – durere Etiologia – stare convulsiva, sarcina patologicaSimptome – convulsii clonice ce declanseaza

contracturi musculare dureroaseProblema2 – risc de complicatii si infectii

nosocomialeEtiologia – mediu spitalicesc, sarcina, eclampsiaSimptome – edeme, pruritObiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a

durerii Pacienta sa nu devina sursa de infectii

nosocomiale.Interventii cu rol propriu

- am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea;

- am încercat sa linistesc pacienta încercând sa-i obtin încrederea în mine si în restul echipei medicale;

- am creat un mediu care sa-i creeze pacientei un sentiment de siguranta;

- am luat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale;

- am efectuat masaje ale spatelui, mâinilor, picioarelor;

- am educat pacienta sa-si exteriorizeze gândurile, sentimentele, temerile pentru a le constientiza si a le face fata;

- am încercat sa-i explic necesitatea de a avea încredere în fortele proprii pentru a putea depasi momentul;

- am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;- am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul;- pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am

supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie, dezinsectie, deratizare.

Interventii cu rol delegat

- la indicatia medicului am administrat:- 1f Mialgin în dilutie cu 10 ml ser

fiziologic i.v.- Algocalmin 2 f- Furosemid 20 mg i.v.

EVALUAREÎn ciuda medicamentelor administrate durerea

persista, se observa o diminuare temporara a durerii la intervale de 30 minute, dar datorita convulsiilor ea

persista. În momentul încetarii convulsiilor durerea a diminuat din intensitate. Pacienta nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale.

2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Problema1 – circulatie inadecvataEtiologia – disgravidie tardivaSimptome – HTA, edeme, albuminurieProblema2 – dispnee Etiologia – stare convulsivaSimptome – respiratie stertoroasa, cianozaProblema3 – obstructia cailor respiratoriiEtiologia – situatia de crizaSimptome – respiratie dificila pe nas, cornajObiective: Pacienta sa prezinte o circulatie

adecvata, sa respire liber pe nas.Pacienta sa nu devina sursa de

infectii nosocomiale.Interventii cu rol propriu

- am învatat pacienta:- sa întrerupa consumul de cafea;- sa aiba o alimentatie bogata în

proteine si vitamine (fructe si zarzavaturi proaspete);

- sa reduca grasimile si NaCl din alimentatie;

- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20°C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o încurajeze;

- i-am recomandat pacientei repaus la pat în decubit lateral;

- am sustinut necesitatea respectarii tratamentului prescris de medic si importanta colaborarii cu echipa medicala;

- am îndepartat secretiile nazale cu un tampon steril si prin aspirarea acestora;

- am facut bilantul ingesta-excreta pentru a putea asigura un aport hidric necesar pe 24 ore;

- am asigurat toaleta riguroasa a cavitatii bucale si a caii nazale aspirând secretiile si umezind mucoasele;

- am educat pacienta sa nu împrastie secretiile nazale.


- la indicatia medicului am administrat:- Hydergine 1 – 2 mg /24 h- Hidralazin i.v. 5 – 10 mg / 15’ – 20’- MgSO4 4 g i.v.- Furosemid 1f- HHC 200 mg

- Aerosoli: - 1 f acetat de hidrocortizon- 4 – 6 picaturi de brofimen- 1 f Miofilin, apa distilata

- oxigen pe sonda în ritm de 2 – 3 l / minut EVALUAREStarea pacientei se mentine grava în primele 20

minute de la internare. Dupa administrarea tratamentului medicamentos si în urma interventiilor cu rol propriu starea pacientei s-a îmbunatatit. Odata cu încetarea convulsiilor dispneea diminua din intensitate, ajungând ca dupa criza respiratia sa se reia normal. Pacienta nu a devenit sursa de infectie si nici nu a contactat vreuna.

3. NEVOIA DE A COMUNICAProblema1 – comunicare ineficace la nivel

senzorial si motorEtiologia – starea de crizaSimptome – anxietate, nelinisteProblema2 – comunicare ineficace la nivel

afectivEtiologia - boalaSimptome – percepere inadecvata de sineObiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa

foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale.

Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine.

Interventii cu rol propriu

- am creat un mediu de siguranta care sa linisteasca pacienta;

- am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul în care se afla, explicându-i scopul si natura interventiilor si încercând sa-i câstig încrederea;

- am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon;

- am cercetat posibilitatile de comunicare ale pacientei, prezentându-i toate modalitatile de comunicare;

- am învatat-o sa utilizeze aceste moduri de comunicare conform posibilitatilor sale;

- am pus în valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientei;

- i-am dat posibilitatea de a-si exprima nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale;

- i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii;

- am învatat pacienta:- tehnici de afirmare de sine;- tehnici de comunicare;- tehnici de relaxare;

- am antrenat pacienta în diferite activitati, care sa-i dea sentimentul de utilitate;

- am supravegheat permanent pacienta. EVALUAREÎncepând cu a III-a zi pacienta se simte mai

bine, au aparut dificultati de comunicare la nivel afectiv, care din pacate s-au mentinut pâna în momentul externarii si dupa.

4. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema1 – postura inadecvataEtiologia – stare convulsivaSimptome – pozitie patognomonica,

opistotonus, torticolis Problema – necoordonarea miscarilorEtiologia – afectarea SNCSimptome – convulsii cloniceObiective: Pacienta sa aiba o pozitie adecvata

care sa-i favorizeze respiratia, circulatia sângelui.Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa

aiba tonusul muscular adecvat.Interventii cu rol propriu

- am instalat pacienta în pat, respectându-i pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului;

- am încercat sa-i asigur un confort cât mai ridicat;

- datorita dispneei, am încercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor;

- i-am explicat necesitatea de a încerca sa-si corecteze pozitia;

- am stabilit o comunicare adecvata a pacientei cu echipa medicala pentru a asigura reusita tehnicilor medicale ce vor fi efectuate;

- am sustinut în fata gravidei importanta efectuarii exercitiilor fizice;

- am sfatuit-o sa faca dusuri calde care sa-i favorizeze circulatia;

- am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare.


- la indicatia medicului am administrat:- Diazepam 10 – 20 mg i.v., apoi în

perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m.

EVALUAREDupa încetarea convulsiilor, gravida revine la o

pozitie normala. Tonusul muscular este afectat dar datorita programului de masaje si exercitii, el revine aproape de normal în momentul externarii.

5. NEVOIA DE A ELIMINAProblema – eliminare urinara inadecvata

calitativ si cantitativEtiologia – consum de NaCl ridicatSimptome – oligurie, edemeObiective: Pacienta sa fie echilibrata hidro-

electrolitic si acido-bazic, sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic.


- am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore;

- am cântarit zilnic pacienta;

- am corectat dezechilibrul hidric, prin cresterea sau scaderea aportului de electroliti în functie ionograma serica si uremie;

- am asigurat o riguroasa igiena corporala a gravidei efectuându-i toaleta pe regiuni;

- îi recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrând o igiena riguroasa a organelor genitale externe;

- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de câte ori a fost nevoie;

- pentru a stimula eliminarea de urina am pus bazinetul cald sub pacienta sau am lasat apa de la robinet sa curga;

- am colectat urina emisa destinata diverselor examene clinice si bacteriologice;

- am învatat pacienta sa consume o alimentatie cu un aport redus de NaCl pentru ca acesta produce retentie de apa.


- la indicatia medicului am administrat:- Furosemid 2 f- s-a montat sonda vezicala- Ser fiziologic 1500 ml- Glucoza 5 % 1500 ml

EVALUAREDatorita disgravidiei tardive edemele se mentin.

În urma administrarii a 2 fiole de Furosemid cantitatea de urina emisa pe 24 ore a crescut de la 500 ml la 900 ml, cantitate care a crescut din ziua a II-a de internare datorita aportului crescut de lichide administrate.

6. NEVOIA DE A-sI MENŢINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE

Problema – dificultate de a-si acorda îngrijiri de igiena

Etiologia – sarcina, dificultate de a se deplasaSimptome – edeme, aspect neîngrijitObiective: Pacienta sa aiba o igiena

corespunzatoare.Interventii cu rol propriu

- am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectând pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan;



- am învatat-o sa-si schimbe în mod regulat pozitia;

- am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor;

- constientizez pacienta în legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea îmbolnavirilor;

- am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor.

EVALUAREDatorita graviditatii, pacienta se deplaseaza

dificil, acest lucru îngreunându-i posibilitatea de a-si efectua igiena. Pe parcursul sederii în spital am sustinut-o în efectuarea toaletei.

În momentul externarii, tegumentele si mucoasele se prezinta integre, dar edemele se mentin datorita sarcinii.

7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema – alimentatie inadecvata calitativ si

cantitativEtiologia - greataSimptome – inapetenta, ingestie de alimente ce

nu satisfac nevoile organismuluiObiective: Asigurarea echilibrului nutritional

respectând regimul alimentar.Interventii cu rol propriu

- am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise, lasând-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului;

- am constientizat pacienta asupra importantei regimului alimentar;

- am servit pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentate atragator;

- mesele le-am administrat fractional în cantitati mici, asigurând necesarul minim de calorii;

- am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal;

- am informat pacienta privind valoarea nutritiva a alimentelor, a continutului lor în proteine, glucide si lipide;

- am încurajat pacienta sa manânce;- am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea

alimentelor si lichidelor ingerate. Interventii cu rol delegat

- la indicatia medicului am administrat: - Vitamina B1, B6, C - 1f/zi

- Torecan 1f/zi- Ser glucozat 5 % - 1500 ml

EVALUAREÎn urma interventiilor efectuate, a supravegherii

atente raportul dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat.

Ingerarea alimentelor s-a facut fara dificultate.8. NEVOIA DE A-sI MENŢINE TEMPERATURA

CORPULUI CONSTANTĂProblema - hipertermieEtiologia – sistemul de termoreglare Simptome – frison, febra moderata (38°C)Obiective: Pacienta sa-si mentina temperatura

corpului în limite normale.Pacienta sa fie echilibrata hidro-

electrolitic.Interventii cu rol propriu


- am învelit pacienta cu paturi si I-am pus sticle cu apa calda în jur pentru a o încalzi (frisoane);

- i-am aplicat comprese cu apa rece pe frunte;- i-am facut frectie;- i-am asigurat pacientei haine lejere care sa-i

confere o stare de bine;- am facut bilantul ingesta-excreta, asigurând

corectarea tulburarilor hidro-electrolitice si a pierderilor de lichide;

- i-am explicat cu rabdare toate masurile, interventiile medicale pe care i le-am efectuat

si rolul lor pentru a obtine si consolida încrederea pacientei în persoana mea.


- la indicatia medicului am administrat:- Paracetamol 2 tb /zi- Penicilina 2 x 1000000 /zi

EVALUAREFebra moderata (38°C) prezentata la internare si

care s-a mentinut în primele 2 zile a înregistrat o ascensiune pâna la 38,9°C dar a III-a zi a scazut la 37,2°C, temperatura pe care a avut-o pâna la externare.

9. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNIProblema1 – dificultate de a dormi si a se odihniEtiologia – sarcina, mediu spitalicescSimptome – insomnie, oboseala, iritabilitateProblema2 – disconfortEtiologia - sarcinaSimptome – indispozitie, iritabilitateObiective: Pacienta sa aiba un somn

corespunzator calitativ si cantitativ.Pacienta sa beneficieze de confort

fizic si psihic.Interventii cu rol propriu

- am învatat pacienta sa efectueze tehnici de relaxare, inspiratii adânci înainte de culcare în fata geamului deschis;

- i-am aerisit salonul în fiecare zi (dimineata si seara) creând o atmosfera placuta;

- am oferit pacientei un pahar cu lapte cald seara înainte de culcare;

- am discutat cu pacienta pentru a determina cauzele disconfortului (teama);

- am încercat sa înlatur sursele care genereaza starea de disconfort si iritabilitate a pacientei;

- am observat si notat atitudinea pacientei;- am facilitat contactul cu alte paciente cu

afectiuni diferite. Interventii cu rol delegat

- la indicatia medicului am administrat:- Diazepam 1 f seara

EVALUAREDin a III-a zi când starea pacientei a început sa

se amelioreze, numarul orelor de somn a crescut, pacienta simtindu-se dimineata odihnita.

10. NEVOIA DE A SE RECREAProblema – neplacerea de a efectua activitati

recreativeEtiologia – sarcina, anxietateSimptome - tristeteObiective: Pacienta sa prezinte stare de buna

dispozitie.Interventii cu rol propriu

- am explorat gusturile si preferintele pacientei în ceea ce priveste activitatile recreative;

- am analizat si stabilit daca acestea sunt în concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei;

- am planificat activitati recreative cu pacienta pentru a-i stârni interesul;

- am asigurat un mediu de siguranta si liniste;- am avut grija ca activitatile recreative sa nu

solicite pacienta, sa nu o oboseasca;- am urmarit si notat reactiile si manifestarile

pacientei cu privire la: starea de tristete si colaborarea cu celelalte paciente.

EVALUARE

În ciuda încercarilor mele de a ajuta pacienta sa se recreeze si sa încerce sa se desprinda de sentimentul de tristete ce o domina, starea psihica a pacientei se mentine nesatisfacatoare datorita în mare parte apropierii momentului nasterii – frica de necunoscut.

11. NEVOIA DE A ÎNVĂŢAProblema – cunostinte insuficienteEtiologia – lipsa de informare a pacienteiSimptome – nesiguranta, frica de necunoscutObiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.


- am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative;

- am identificat manifestarile de dependenta, sursele de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi;

- am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei, stimulându-i interesul;

- am motivat importanta acumularii de noi cunostinte;

- am organizat activitati educative folosind urmatoarele metode: expunerea, conversatia, demonstratia

- am verificat daca pacienta a înteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a însusit corect.

EVALUAREPacienta se dovedeste a fi foarte interesata de

informatiile prezentate si receptiva.

Evaluare finala

Pacienta D.R., internata în sectia Obstetrica pentru starea generala alterata în care se afla: disgravidie tardiva trisimptomatica. Dupa 6 zile de internare, diagnosticata cu eclampsie - faza de convulsii clonice, gratie tratamentului corect si rapid a fost externata într-o stare ameliorata.

La externare, starea pacientei este satisfacatoare dar mentinându-se sub o stricta supraveghere.

Se mentine disgravidia tardiva trisimptomatica: HTA, edeme, albuminurie.

Nevoi fundamentale nesatisfacute:1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati2. Nevoia de a evita pericolele3. Nevoia de a avea tegumente si mucoase

integre4. Nevoia de a se dormi si odihni5. Nevoia de a se misca

PROCES DE ÎNGRIJIRECAZUL NR. II

Date generale:Nume si prenume: P.V.Vârsta: 30 aniSex: femininStare civila: casatoritaNumar copii: 1Ocupatia: casnicaDomiciliu: RoznovReligie: ortodoxaNationalitate: românaLimba vorbita: limba românaNivel de instruire: studii mediiDatele spitalizarii: - data internarii: 2.04.2000- data externarii: 8.04.2000

Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copilul într-o casa cu trei camere - sotul este sofer auto

Obisnuinte de viata:- alcool - nu;- cafea - 1 ceasca / zi;- tutun - 4 tigari /zi;- nu consuma droguri.

Diagnostic la internare: sarcina 32 saptamâni, Rh +, preeclampsie – anemie secundara

Motivul internarii: - cefalee intensa- dureri epigastrice- varsaturi - ameteli- tulburari senzoriale: acufene, diplopie

Anamneza:AHC - nesemnificativeAntecedente personale:- a suferit apendicectomie la 12 ani- Nasteri = 1, avorturi = 2, - Menstra la 14 ani- TA = 160/110 mmHg, puls = 120 bat /minut- Greutatea = 50 Kg - Înaltimea = 1,75- A fost diagnosticata cu anemie secundara din

luna a VII-a de sarcina, gravida a fost dispensarizata din luna a III-a, de sarcina, iar din luna a VII-a, cu diagnosticul disgravidie tardiva trisimptomatica - SVR fiind încadrata în grupa gravidelor cu ROC.

Istoricul bolii:

Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. persistând o stare generala alterata, cu semne ce indica intrarea în criza preeclamptica. Datorita posibilitatii mari de aparitie a eclampsiei, gravida a fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica – efectuându-se tratament curativ. Analize recoltate:

Valori obtinute Valori normaleSumar urina: glucoza absent, albumina prezent



Hb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %L = 3000 / mm³ L = 4000 - 8000 / mm³

Ht = 39 % Ht = 39 - 51 %Tratament efectuat

- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda;- s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda

urinara;- s-au administrat:

- Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu gluconic 1f,



h- Furosemid 1f - într-o glucoza de 5 %

500 ml- Ser fiziologic 1000ml

Analizând datele prezentate anterior am considerat ca pacienta necesita îngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a evita pericolele2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie3. Nevoia de a elimina4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si

integre5. Nevoia de a comunica6. Nevoia de a se misca si avea o buna postura7. Nevoia de a dormi si a se odihni8. Nevoia de a se alimenta si hidrata9. Nevoia de a se recrea10. Nevoia de a învata1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEProblema1 – durere Etiologia – stare de crizaSimptome – cefalee intensa, dureri epigastriceProblema2 – risc de complicatii si infectii

nosocomialeEtiologia – afectiunea de baza, mediu spitalicescSimptome – edeme, tegumente si mucoase

pigmentate de sarcina pruritObiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a

durerii si sa fie echilibrata fizic si psihic. Pacienta sa nu devina sursa de infectii

nosocomiale.Interventii cu rol propriu


- am încercat sa linistesc pacienta încercând sa-i obtin încrederea în mine si în restul echipei medicale;

- am aplicat comprese reci pe frunte si punga cu gheata pe regiunea epigastrica;

- am sfatuit pacienta sa adopte o pozitie confortabila, care sa-i înlature durerea;

- i-am explicat tehnicile care vor fi aplicate;- am instalat pacienta într-o rezerva datorita

pericolului transmiterii infectiilor - are imunitate scazuta;

- am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea;

- am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;- am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul;- pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am

supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie, dezinsectie, deratizare;

- am învatat pacienta sa foloseasca mijloace de autoaparare, sa pastreze tegumentele si mucoasele în stare perfecta de curatenie, sa evite scarpinatul.


- la indicatia medicului am administrat:- Ser fiziologic 1500 ml- Glucoza 5 % 1500 ml- Algocalmin 2 f- Adrenostazin 1 f

EVALUAREÎn urma medicatiei administrate durerea a

diminuat din intensitate. Tegumentele si mucoasele sunt datorita graviditatii patologice pigmentate de sarcina, dar nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale.

Pacienta este echilibrata psihic.


Problema1 – circulatie inadecvataEtiologia – disgravidie tardivaSimptome – HTA, tahicardieProblema2 – dificultate în a respiraEtiologia – proces inflamatorSimptome – dispneeObiective: Pacienta sa prezinte o circulatie

adecvata.Pacienta sa prezinte o buna

respiratie.Combaterea edemelor.


- am masat pacienta pe membrele superioare si inferioare;

- am ridicat temperatura în salon, am încalzit pacienta învelind-o cu paturi;

- am sfatuit pacienta asupra regimului de viata, insistând asupra importantei repausului fizic, a dozarii efortului, a respectarii unei alimentatii adecvate starii sale;

- am supravegheat permanent TA, puls, temperatura, durere, caracterele lor;

- am monitorizat functiile vitale;- i-am recomandat pacientei repaus la pat;- am umezit aerul din încapere cu apa

alcoolizata;- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon

aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20°C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o încurajeze;

- am învatat pacienta sa efectueze exercitii respiratorii seara sau de câte ori a fost nevoie;

- am redus la maximum efortul fizic prin deservirea la pat a pacientei, pentru a-i conserva energia.


- la indicatia medicului am administrat:- Hidralazin i.v. 100 mg / zi- Furosemid 1f


- oxigen pe sonda în ritm de 2 – 3 l / minut - HHC 200 mg.

EVALUAREÎn urma repausului prelungit la pat, a

interventiilor acordate, edemele au mai diminuat. Respiratia s-a mai îmbunatatit dar TA se mentine ridicata peste valori normale.

3. NEVOIA DE A ELIMINAProblema1 – varsaturiEtiologia – sarcina patologicaSimptome – varsaturi aproape în cantitate

moderataProblema2 – constipatieEtiologia – alimentatie inadecvataSimptome – scaune rare la 2 – 4 zile, tenesme,

ileusObiective: Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi

si sa aiba o stare de bine fizic si psihic.Pacienta sa prezinte un tranzit

intestinal fiziologic. Interventii cu rol propriu

- am ajutat pacienta sa-si mentina tegumentele si mucoasele curate;

- am schimbat lenjeria de pat si de corp pentru a înlatura mirosul neplacut;

- în timpul varsaturii am asezat pacienta în decubit dorsal cu capul într-o parte sau semisezând;

- i-am oferit un pahar cu apa pentru a-si clati gura dupa eliminarea varsaturii;

- am efectuat toaleta cavitatii bucale;- am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a

calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore;

- am monitorizat functiile vitale;- am cântarit zilnic pacienta;- pentru combaterea constipatiei am sfatuit

pacienta sa bea dimineata ceai caldut, sa consume alimente bogate în reziduuri;

- am stabilit cu pacienta un program de eliminare;

- am respectat pudoarea pacientei protejând-o cu un paravan;

- îi recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrând o igiena riguroasa a organelor genitale externe;

- am urmarit si notat în FO consistenta si frecventa scaunelor.


- la indicatia medicului am administrat:- supozitoare cu glicerina 2 /zi- Plegomazin 1 f

- s-a efectuat clisma evacuatoare

EVALUAREVarsaturile s-au mentinut în primele 2 zile, fiind

apoase si în cantitate neadecvata, dar în urma tratamentului efectuat au încetat.

Materiile fecale au lipsit în primele 3 – 4 zile, dar în urma clismei pacienta a avut scaun la 1 – 2 zile de consistenta normala.4. NEVOIA DE A-sI MENŢINE TEGUMENTELE sI

MUCOASELE CURATE sI INTEGREProblema1 – alterarea tegumentelor si

mucoaselorEtiologia –dificultate de a se deplasaSimptome – edemeProblema2 – carente de igienaEtiologia – lipsa de cunostinteSimptome – unghii netaiate, halena fetida Obiective: Pacienta sa nu devina sursa de

infectii nosocomialePacienta sa aiba o igiena

corespunzatoare.Interventii cu rol propriu

- am explicat pacientei necesitatea pastrarii unei bune stari generale – a unei stari de sanatate;

- am învatat-o sa-si efectueze toaleta pe regiuni;- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de

câte ori a fost nevoie;- am educat pacienta privind un regim alimentar

adecvat desodat pentru reducerea edemelor.- am ajutat pacienta sa-si taie unghiile, sa le

curete;- constientizez pacienta în legatura cu importanta

mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea îmbolnavirilor.

EVALUAREÎn ciuda îngrijirilor acordate edemele datorate

SUR se mentin, dar carentele de igiena au fost înlaturate, pacienta însusindu-si corect tehnicile de efectuare a igienei corporale.


senzorial si motorEtiologia – starea de crizaSimptome – acufene, diplopieProblema2 – comunicare ineficace la nivel

afectivEtiologia – insuficienta cunoastere de sine si a

boliiSimptome – percepere inadecvata de sineObiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa

foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale.

Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine.


- am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul în care se afla, explicându-i scopul si natura interventiilor si încercând sa-i câstig încrederea;

- am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon;

- am cercetat posibilitatile de comunicare ale pacientei, prezentându-i toate modalitatile de comunicare;

- am învatat-o sa utilizeze aceste moduri de comunicare conform posibilitatilor sale;

- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20°C;

- am pus în valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientei;

- i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii;- am învatat pacienta:

- tehnici de afirmare de sine;- tehnici de comunicare;- tehnici de relaxare;

- am ajutat pacienta sa-si identifice posibilitatile de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a avea legaturi semnificative.

EVALUAREAm suplinit zilnic pacienta în satisfacerea

nevoilor afectate, iar dupa iesirea din criza aceste simptome dispar, pacienta prezentând o comunicare adecvata senzoro-motor.

6. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema1 – imobilitateEtiologia – sarcina, durereSimptome – oboseala, nelinisteProblema2 – dificultate de a se misca si a-si

mentine o buna posturaEtiologia – circulatie inadecvata, slabiciune,

obosealaSimptome – restrictia mobilitatiiObiective: Pacienta sa aiba tonusul muscular si

forta musculara pastrata.Pacienta sa-si mentina integritatea

tegumentelor si a activitatii articulare.Interventii cu rol propriu

- am stabilit un program de exercitii în functie de starea pacientei, învatând-o sa execute gimnastica;

- am redat încrederea pacientei ca imobilitatea sa e o stare trecatoare si ca îsi va reveni dupa nastere;

- am suplinit pacienta în satisfacerea nevoilor sale, servind-o la pat cu cele necesare;

- am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore;- am efectuat masaj ale membrelor superioare si

inferioare; - am învatat pacienta sa efectueze exercitii

pasive la fiecare 2 ore;- datorita dispneei, am încercat sa-i ridic capul

pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor;- am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;- am înlaturat resturile alimentare ramase în pat,

prevenind astfel escarele.EVALUAREAmplitudinea miscarilor: initial au fost reduse,

treptat s-au în mod fiziologic. Datorita sarcinii avansate si a edemelor prezente deplasarea se efectueaza cu dificultate. Echilibrul – în starea de criza a predominat o usoara stare de oboseala, slabiciune dar care a disparut odata cu instalarea programului de repaus la pat.

7. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNIProblema – dificultate de a dormi si a se odihniEtiologia – anxietate, durereSimptome – lipsa partiala a somnului noapteaObiective: Pacienta sa aiba un somn

corespunzator calitativ si cantitativ.Interventii cu rol propriu


- nu am permis vizitele de lunga durata;- am solicitat familia, prietenii pentru a o sustine

pe plan moral;- am învatat pacienta sa efectueze tehnici de

relaxare, inspiratii adânci înainte de culcare în fata geamului deschis;

- am oferit pacientei un pahar cu lapte cald seara înainte de culcare;

- am evitat zgomotul în timpul interventiilor facute celorlalte bolnave;

- am urmarit somnul pacientei si starea ei la trezirea din somn aducându-i la cunostinta medicului rezultatele obtinute.


- la indicatia medicului am administrat:- Diazepam 1 f seara- Fenobarbital 1 f seara

EVALUAREDurata somnului – pacienta prezinta o stare de

veghe prelungita pâna la instalarea somnului astfel încât durata lui este de 4 – 6 ore.

Calitatea somnului – somn linistit, odihnitor. În urma interventiilor, problemele de la aceasta nevoie au fost îmbunatatite, având un rezultat pozitiv asupra pacientei.

8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema – alimentatie inadecvata calitativ si

cantitativEtiologia – inapetenta, greata

Simptome – ingestie de alimente care nu satisfac nevoile organismului

Obiective: Pacienta sa se alimenteze corespunzator calitativ si cantitativ si sa respectând regimul alimentar.


- am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise, lasând-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului;

- i-am adus la cunostinta regimul alimentar permis;

- am constientizat pacienta asupra importantei regimului alimentar;

- am servit pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentate atragator;

- mesele le-am administrat fractional în cantitati mici, asigurând necesarul minim de calorii;

- am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal;

- am informat pacienta privind valoarea nutritiva a alimentelor, a continutului lor în proteine, glucide si lipide;

- am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea alimentelor si lichidelor ingerate.


- la indicatia medicului am administrat: - Torecan 1f/zi- Vitamina B1, B6, C - 1f/zi- Ser glucozat 5 % - 1500 ml- Ser fiziologic 1500 ml

EVALUARE

În urma interventiilor efectuate, a supravegherii atente raportul dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat.

9. NEVOIA DE A SE RECREAProblema –dezinteres de a efectua activitati

recreativeEtiologia – anxietate, stare depresivaSimptome – neparticipare la activitati recreativeObiective: Pacienta sa desfasoare activitati

recreative adaptate posibilitatilor sale.Interventii cu rol propriu

- am explorat gusturile si preferintele pacientei în ceea ce priveste activitatile recreative;

- am planificat activitati recreative cu pacienta;- am analizat si stabilit daca acestea sunt în

concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei;

- am avut grija ca activitatile recreative sa nu solicite pacienta, sa nu o oboseasca;

- i-am recomandat plimbari în aer liber pentru a se bine dispune;

- am observat si notat orice schimbare în comportamentul pacientei (depresie, satisfactie).

EVALUARELa externare pacienta utilizeaza la maxim

capacitatile proprii de a se destinde chiar daca în primele 4 zile de internare, ea nu a prezentat nici un interes pentru a se recrea.

10. NEVOIA DE A ÎNVĂŢAProblema – dezinteres de a învata si descoperiEtiologia – lipsa de motivatie

Simptome – insuficienta cunoastere a bolii, a masurilor de prevenire, a tratamentului medical, a regimului dietetic, a satisfacerii nevoilor sale

Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.Interventii cu rol propriu

- i-am dat explicatii privind boala si tratamentul medical, îngrijirile necesare, masurile preventive, regimul dietetic;


- am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei;- am constientizat pacienta asupra propriei

responsabilitati privind sanatatea;- am verificat daca pacienta a înteles corect

mesajul pe care l-am transmis si daca l-a însusit corect;

- am identificat obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei si le-am corectat pe cele daunatoare sanatatii;

- i-am explicat importanta regimului dietetic.EVALUAREPacienta cunoaste notiunile elementare despre

boala sa si cauta sa se informeze în continuare.

Evaluare finala

Pacienta P.O., internata de urgenta în sectia Obstetrica cu diagnosticul preeclampsie, a fost externata dupa 7 zile de tratament si supraveghere atenta. TA a revenit la valori mai scazute: 145/95 mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura 36,8°C si 17 resp/minut. Respiratia este greoaie datorita sarcinii, efortului pe care-l face.

La externare, gravida prezinta urmatoarele nevoi nesatisfacute:

1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati2. Nevoia de a se misca3. Nevoia de a evita pericolele4. Nevoia de a avea tegumente si mucoase

integrePROCES DE ÎNGRIJIRE

CAZUL NR. IIIDate generale:

Nume si prenume: G.M.Vârsta: 36 aniSex: femininStare civila: casatoritaNumar copii: 2Ocupatia: economistaDomiciliu: Piatra NeamtReligie: ortodoxaNationalitate: românaLimba vorbita: limba românaNivel de instruire: studii superioareDatele spitalizarii: - data internarii: 10.04.2000- data externarii: 17.04.2000

Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copii într-un apartament cu patru camere - venitul lunar este de 3000000 lei

Obisnuinte de viata:- alimentatia - bogata în sare;- alcool - nu;- cafea - nu;- somn - 3 – 4 ore;- tutun - nu;- nu consuma droguri.

Diagnostic la internare: sarcina 33 saptamâni, Rh +, eclampsie – faza comatoasa

Motivul internarii: - gravida – inconstienta- lipsa totala a sensibilitatii- fata cianozata, congestionata- pupile midriatice, reflex cornean abolit- reflexe tendinoase abolite- respiratie stertoroasa- musculatura relaxata, flasca

Anamneza:AHC - nesemnificativeAntecedente personale:- gravida dispensarizata din luna a IV-a, a

prezenta edeme si HTA pe tot parcursul sarcinii, pâna acum fiind încadrata în grupa gravidelor cu ROC si supusa unui riguros control si supravegheata atent. A mai fost diagnosticata cu anemie secundara, pentru care a facut tratament.

- Greutatea = 70 Kg - Înaltimea = 1,60- Menstra la 14 ani- Nasteri = 2, avorturi = 1- Nu a suferit boli infecto-contagioase- TA = 160/110 mmHg, puls = 110 bat /minut, T

= 36,8°CIstoricul bolii:

Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. în stare de coma cu pupile midriatice, fara reflex cornean, fara reflexe tendinoase, cu musculatura flasca, relaxata.

Datorita starii grave a pacientei s-a decis internarea pe sectia ATI, unde i s-au acordat urmatoarele îngrijiri:

- a fost monitorizata urmarindu-se TA, puls, respiratie;

- s-a montat sonda vezicala pentru urmarirea diurezei;

- s-a montat linie venoasa cu: Ser glucozat 500 ml, Etamsilat 2f, Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml 1f, Vitamina B1 100 mg 1f, Vitamina B6 250 mg 1f

Analize recoltate: Valori obtinute Valori normale

Sumar urina: glucoza absent, albumina prezent



Hb = 7,5 g % Hb = 12 - 14 g %L = 3500 / mm³ L = 4000 - 8000 / mm³

Ht = 35 % Ht = 39 - 51 %Tr = 160000 /mm³ de

sângeTr = 150000 - 400000

/mm³ de sângeTratament efectuat

- oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda;- s-au administrat:

- MgSO4 4g i.v. în ritm de 1 g /minut si 10g i.m.



h- Ser glucozat 1500 ml,- Calciu gluconic 1f

Analizând datele prezentate anterior am considerat ca pacienta necesita îngrijiri la nivelul urmatoarelor nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a comunica2. Nevoia de a se misca si avea o buna postura3. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie4. Nevoia de a elimina5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si

integre6. Nevoia de a evita pericolele7. Nevoia de a învata


senzorial si motorEtiologia – comaSimptome – gravida inconstienta

- reflex cornean abolit- lipsa totala a sensibilitatii

Problema2 – comunicare ineficace la nivel intelectual

Etiologia - comaSimptome – pacienta inconstientaObiective: Pacienta sa devina constienta si sa

poata comunica eficace la nivel senzoro-motor în functie de posibilitati.

Pacienta sa comunice adecvat la nivel intelectual, fiind orientata temporo-spatial.


- am creat un mediu de siguranta care sa linisteasca pacienta;

- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura

optima de 18 - 20°C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o încurajeze;

- am monitorizat pacienta, supraveghind la intervale regulate de timp TA, puls, respiratia;

- am încercat sa suplinesc nevoile deficitare ale pacientei asigurându-i o toaleta riguroasa a corpului, lenjerie curata de pat si de corp;

- am efectuat masaje ale spatelui, mâinilor, picioarelor;

- desi nu era constienta am purtat discutii cu ea pentru a-mi auzi glasul si a se simti în siguranta;

- am mentinut si continuat masurile aplicate mai sus.

EVALUAREÎn ciuda îngrijirilor primite dat fiind starea

grava, pacienta inconstienta, fara reflexe: tendinoase, cornean, nu a mai putut reveni la starea de constienta si implicit nu a mai putut comunica adecvat la nivel senzoro-motor si intelectual.

2. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema – dificultate în a se miscaEtiologia – comaSimptome – musculatura flasca, relaxata- reflexe tendinoase aboliteObiective: Pacienta sa se poata misca în mod

adecvat, pastrându-si forta musculara si tonusul muscular.


- am asigurat o pozitie adecvata pacientei, conform cu starea sa: decubit dorsal care sa

permita monitorizarea functiilor sale vegetative;


- am învatat-o sa-si schimbe în mod regulat pozitia;

- am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;- am efectuat masaj ale membrelor superioare si

inferioare;- am urmarit permanent reflexele tendinoase,

precum si starea musculaturii;- am efectuat toaleta tegumentelor si mucoaselor

de câte ori a fost nevoie, mentinându-le într-o stare acceptabila.


- la indicatia medicului am administrat:- Diazepam 10 – 20 mg i.v., apoi în

perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m.

EVALUAREStarea alterata a tegumentelor – musculatura

flasca, precum si lipsa reflexelor tendinoase s-a mentinut, pacienta decedând.


Problema1 – dificultate de a respira liber pe nasEtiologia – stare de comaSimptome – respiratie stertoroasa, dispneeProblema2 – circulatie inadecvataEtiologia – disgravidie Simptome – HTA, tahicardieObiective: Pacienta sa respire liber pe nas.

Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata.


- am îndepartat secretiile nazale cu un tampon steril si prin aspirarea acestora, asigurând permeabilitatea cailor respiratorii;


- am facut bilantul ingesta-excreta;- am asigurat o pozitie semisezând, pentru a

favoriza respiratia;- am efectuat exercitii pasive, masaje ale

membrelor inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia;

- am interzis vizitatorilor prezenta în salon;- am crescut concentratia în oxigen a aerului

inspirat, pentru a influenta frecventa pulsului;- am crescut putin temperatura în salon pentru a

determina vasodilatatia si aceasta sa duca la o scadere a TA.


- la indicatia medicului am administrat:- Hidralazin i.v. 5 – 10 mg / 15’ – 20’- Furosemid 1f- HHC 200 mg


- oxigen pe sonda în ritm de 2 – 3 l / minut EVALUARE

Respiratia a continuat sa se efectueze dificil pe nas, dispnee, iar HTA si tahicardia s-a mentinut fara sa înregistreze scaderi importante: TA = 155/100, puls = 110 bat/minut, frecventa respiratorie = 23 resp/minut.

4. NEVOIA DE A ELIMINAProblema1 – constipatieEtiologia – diminuarea peristaltismului intestinalSimptome – scaune rare la 2 – 4 zile, tenesme,

fecalomProblema2 – diaforezaEtiologia – pierderea de calduraSimptome – transpiratii abundente 600 ml /24 h,

tegumente umedeObiective: Pacienta sa prezinte un tranzit

intestinal fiziologic.Pacienta sa aiba o stare de bine, de confort fizic.


- am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculând pierderile hidrice ale gravidei;

- am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h;- am efectuat exercitii pasive, masaje ale

membrelor inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia;

- am asigurat o riguroasa igiena corporala a gravidei efectuându-i toaleta pe regiuni;


- atunci când am facut toaleta anusului, l-am dezinfectat cu acid boric 2 – 3 %;

- am monitorizat functiile vitale si vegetative si le-am notat în FO;

- am mentinut zilnic tegumentele pacientei curate si uscate;

- am spalat tegumentele de câte ori a fost nevoie;- am ajutat pacienta sa se spele dat fiind starea sa

comatoasa, am efectuat toaleta corpului pe regiuni.


- la indicatia medicului am administrat:- supozitoare cu glicerina 2 /zi

- s-a efectuat clisma evacuatoareEVALUAREScaunele pacientei se mentin rare: unul la 2 – 3

zile de consistenta normala. Transpiratia abundenta de 600 ml/zi a început sa scada la 300 ml/zi mentinându-se constanta datorita pierderilor de caldura.5. NEVOIA DE A-sI MENŢINE TEGUMENTELE sI

MUCOASELE CURATE sI INTEGREProblema – atingerea integritatii tegumentelorEtiologia – incapacitate de a se misca Simptome – musculatura relaxata, flasca,

tegumente umedeObiective: Pacienta sa prezinte tegumente si

mucoase integre.Interventii cu rol propriu

- am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculând pierderile hidrice ale gravidei;

- am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h;- am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon

aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20°C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o încurajeze;

- am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectând pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan;



- am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore;- am masat regiunile cu proeminente osoase;- am asezat pacienta într-o pozitie adecvata care

sa-i favorizeze respiratia si circulatia – semisezând.

EVALUAREMusculatura se mentine relaxata si flaxa fiind în

continuare inconstienta în stare de coma. Îngrijirile acordate duc însa la prevenirea escarelor si la înrautatirea starii tegumentelor.

6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEProblema – probabilitatea atingerii integritatii

psihiceEtiologia – stare de comaSimptome – HTA, tahicardie, transpiratii, lipsa

de raspunsObiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic.


- am creat un mediu care sa-i creeze pacientei un sentiment de siguranta;

- am asigurat un mediu de protectie psihica, adecvat starii de boala a pacientei, prin înlaturarea excitantilor psihici;

- am ajutat si suplinit pacienta în satisfacerea nevoilor organismului;

- am folosit metode de relaxare pasiva: meloterapie, masaj;

- am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.


- la indicatia medicului am administrat:- Oxacilina 3 g /24 ore- Gentamicina 2f

EVALUAREPentru ca se afla în continuare în coma pacienta

nu poate fi examinata pentru a stabili gradul integritatii psihice.

7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢAProblema – lipsa de cunostinte Etiologia – dezinteresSimptome – cunostinte putine despre boalaObiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi.



- am discutat cu familia ei despre dorintele, sentimentele si ideile ei;

- am identificat manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi;

- am organizat activitati educative, folosind metode de învatamânt cunoscute: expunerea, conversatia, demonstratia.

Evaluare finala

Pacienta G.M., în vârsta de 36 ani, adusa cu o zi în urma la SJN de urgenta în coma, diagnosticata pe sectia ATI cu eclampsie - faza comatoasa, a decedat la ora 10°°, dupa o evolutie defavorabila. Pe tot timpul sederii sale în spital – sectia ATI – starea

generala a pacientei a fost grava: tahicardie, HTA, dispnee, lipsa reflexelor (tendinoase, cornean), pacienta inconstienta, musculatura relaxata, flasca.

Toate masurile de îngrijire luate de personalul medical al sectiei au fost în zadar, pacienta decedând.

CAPITOLUL IVTEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE

NURSING 1. INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Locul injectiei îl constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. În muschi se evita lezarea nervului sciatic:

- cadranul superoextern fesier - rezulta din întretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pâna deasupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale;- când pacientul e culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov la un lat de deget deasupra si înapoia marelui trohanter; punctul Bartelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care uneste splina iliaca anterosuperioara cu extremitatea santului interfesier );- când pacientul este în pozitie sezând, injectia se poate face pe toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.

Materiale necesare:- ace si siringi sterile; - tampoane sterile de vata si tifon;- solutie dezinfectanta si alcool;

- pile pentru deschiderea fiolelor;- medicamentul de administrat; - tavita renala.Pregatirea psihica a bolnavului- se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta în timpul injectiei.

Pregatirea fizica- se aseaza în pozitie confortabila - decubit ventral;- se dezbraca regiunea.Tehnica- asistenta îsi spala mâinile, încarca siringa, dezinfecteaza locul injectiei;- se întinde pielea între indexul si policele mâinii stângi si se înteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa;- se verifica pozitia acului prin aspiratie, se injecteaza lent solutia;se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul;- se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia, favorizând resorbtia;- bolnavul se aseaza în pozitie comoda, ramânând în repaus fizic 5-10 minute;- reorganizarea locului de munca.

Accidente si incidente:- durere vie, prin atingerea nervului sciatic; - paralizia prin lezarea nervului sciatic; - hematom prin lezarea unui vas;- ruperea acului;- supuratie aseptica;

- embolie, prin injectarea accidentala într-un vas a solutiilor uleioase.

2. INJECŢIA INTRAVENOASĂMateriale necesare:- ace si seringi sterile;- tampoane de vata;- garou; - musama, aleza;- tavita renala;- solutie de injectat.Pregatirea psihica a pacientului:- i se explica în ce consta tehnica si eventualele reactii adverse ce le poate prezenta în timpul injectiei.Pregatirea fizica:- se aseaza bolnavul în pozitie confortabila;- se dezbraca regiunea.Tehnica: - spalare pe mâini cu apa si sapun;- asistenta încarca seringa apoi monteaza garoul cu 10 cm deasupra plicii cotului; - se dezinfecteaza zona prin miscari longitudinale cu tamponul;- se fixeaza vena astfel: policele se plaseaza sub locul punctiei la 4-5 cm efectuând o compresiune pe tesuturi si tractionarea lor în jos;- se introduce acul pe directia fluxului sanguin;- se perforeaza tegumentele oblic apoi se introduce acul usor de-a lungul peretelui venos câtiva mm, apoi se patrunde în lumenul venos înaintând longitudinal 1-3 cm cu grija pentru a nu perfora peretele posterior al venei; - punctia se face cu acul la seringa;

- dupa ce se intra în vena se desface garoul si se injecteaza în vena medicamentul;- tamponul îmbibat în alcool se plaseaza pe vena punctionata chiar în locul punctiei, apasând cu o miscare brusca se scoate acul;- se mentine tamponul comprimat 1-3 minute.Accidente si incidente:- injectarea paravenoasa;- perforarea venei, formarea de hematom;- durerea pe traiectul venei se datoreaza unei substante iritante care se administreaza sau injectarii cu prea mare viteza.

3. PERFUZIA INTRAVENOASĂIntroducerea lenta si continua, picatura cu

picatura a unei substante medicamentoase în vena.Materiale necesare- trusa de perfuzat sterila;- ace sterile pentru punctia venoasa;- tampon de vata;- alcool; - garou;- comprese sterile;- benzi de leucoplast;- tavita renala;- musama;- aleza;- lichidul de perfuzat încalzit la temperatura corpului;- o perna tare.Pregatirea psihica a pacientului- informarea bolnavului în ce consta tehnica si care este rolul lui în timpul tehnicii.Pregatirea fizica

- asigura pozitia corespunzatoare - decubit dorsalTehnica- spalare pe mâini cu apa si sapun;- asistenta îmbraca manusi de cauciuc sterile;- se examineaza calitatea si starea venelor;- se aseaza bratul pe pernuta si musama în abductie si extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat la flaconul cu solutie de perfuzat, la care s-a îndepartat garnitura si s-a dezinfectat dopul;- se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se întrerupe curgerea lichidului cu ajutorul prestubului, se adapteaza acul la perfuzor;- se monteaza garoul; - se dezinfecteaza tegumentele si se efectueaza punctia venoasa;- se îndeparteaza garoul apoi se deschide prestubul pentru a putea permite scurgerea lichidului; - se verifica daca perfuzia se face în vena, se aplica o compresa sterila peste zona de insertie a acului care va fi fixat cu o banda de leucoplast;- tubul perfuzorului se fixeaza în zona subadiacenta acului pe tegumente cu benzi de leucoplast;- ritmul de administrare a perfuziei se regleaza cu ajutorul prestubului în functie de prescriptia medicului. Accidente si incidente:- modificarea pozitiei acului si administrarea paravenoasa;

- administrarea rapida a unei cantitati mari de lichide determina supraîncarcarea inimii; - frisoane si stari febrile prin nerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie gazoasa.

4. TRANSFUZIA DE SÂNGEAdministrarea sângelui de la donator la primitor,

atât direct cât si dupa o faza intermediara de conservare într-o punga de plastic.

Materiale necesare- trusa de perfuzat sânge;- sânge izogrup, izoRh- materiale necesare controlului grupei

sanguine;- aparat de oxigen;- ace pentru punctia venoasa;- tampon de vata;- alcool; - garou;- comprese sterile;- benzi de leucoplast;- tavita renala;- musama si aleza;- o perna tare.

Pregatirea psihica a pacientului - i se explica necesitatea si riscul transfuziei;- se explica bolnavului în ce consta tehnica;Pregatirea fizica- pacientul nu va mânca;- se aseaza în decubit dorsal, cu bratul în extensie;

- i se administreaza Romergan (daca este alergic);Tehnica- spalarea pe mâini cu apa si sapun;- se examineaza calitatea si starea venelor;- se aseaza bratul pe pernita si musamaua în abductie si extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat la flaconul cu sânge la care s-a îndepartat garnitura si s-a dezinfectat dopul;- se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se întrerupe curgerea sângelui cu ajutorul prestubului, se adapteaza acul la perfuzor;- se monteaza garoul, se dezinfecteaza tegumentele si se efectueaza punctia venoasa, se îndeparteaza garoul apoi se deschide prestubul pentru a putea permite scurgerea sângelui, se verifica daca perfuzia se face în vena, se aplica o compresa sterila peste zona de insertie a acului care va fi fixat cu o banda de romplast. Tubul perfuzorului se fixeaza în zona subadiacenta acului pe tegumente cu benzi de leucoplast. Ritmul de administrare a perfuziei se regleaza cu ajutorul prestubului în functie de prescriptia medicului. - se supravegheaza pacientul pe toata durata transfuziei; Accidente si incidente:- modificarea pozitiei acului si administrarea paravenoasa; - administrarea rapida a unei cantitati mari de sânge determina supraîncarcarea inimii;

- frisoane si stari febrile prin nerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie pulmonara;- înfundarea acului cu un cheag de sânge.

5. CLISMA EVACUATOAREMateriale necesare:- paravan, musama, aleza, învelitoare;- canula rectala, irigator si tub de cauciuc; - casoleta cu comprese;- stativ pentru irigator;- manusi sterile;- tavita renala, bazinet;- apa calda 35 -37 ºC, 1 litru;- sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru );- substanta lubrefianta.Pregatirea psihica a bolnavului:- i se explica în ce consta tehnica.Pregatirea fizica:- se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza;- se aseaza bolnavul în pozitie decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate. Tehnica:- se fixeaza canula la tubul irigatorului si se închide robinetul;- se verifica temperatura apei;- se umple irigatorul;- se evacueaza aerul si prima coloana de apa;- se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon;- se fixeaza irigatorul pe stativ;- asistenta se spala pe mâini si se dezinfecteaza;

- îndeparteaza fesele pacientului cu mâna stânga;- introduce canula prin anus în rect, perpendicular pe suprafata subadiacenta, cu vârful îndreptat înainte în directia vezicii urinare;- dupa ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se îndreapta vârful în axa ampulei rectale;- se introduce canula 10 - 12 cm;- se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;- pacientul este rugat sa respire adânc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, retine solutia 10 - 15 minute;- se închide robinetul înainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere;- se îndeparteaza canula si se aseaza în tavita renala;- pacientul este adus în pozitie de decubit lateral drept, apoi în decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adâncime mai mare;- se capteaza scaunul la pat sau la toaleta;- reorganizarea locului de munca.6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICALSondajul vezical se executa la pat, separat de

restul salonului prin paravan. Se pregateste tava cu materialele necesare si se transporta lânga patul bolnavei, care a fost anuntata în prealabil de necesitatea tehnicii.

Materiale necesare

Sonda vezicala sau cateter, paravan, musama, traversa, comprese, apa, sapun sau solutie antiseptica, tavita renala, manusi.

TehnicaSe îndeparteaza perna de sub capul bolnavei si

în regiunea fesiera se aseaza o musama sau traversa. Pozitia va fi decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele departate. Se acopera bolnava, ramânând descoperita numai regiunea vulvara, iar tavita se aseaza între coapse. Se face toaleta regiunii vulvare cu solutie dezinfectanta, apoi se lubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a patrunde cu usurinta în uretra.

Asistenta îmbraca manusile de cauciuc si tine sonda în mâna dreapta ca pe un creion, cu ciocul în sus.

Cu mâna stânga îndeparteaza labiile pentru a face cale libera sondei. Prezenta ei în vezica se verifica prin prezenta urinii la capatul liber al sondei care se afla în eprubeta pregatita pentru recoltat.

7. OXIGENOTERAPIAReprezinta administrarea de oxigen pe cale

respiratorie. Oxigenul se înmagazineaza în rezervoare tubulare de otel cu peretii grosi, rezistenti, în care este comprimat la o presiune de 120 atm. Când presiunea indicata de manometru scade de la 120 la 10 - 20 atm trebuie luate masuri pentru schimbarea rezervorului, pentru ca la aceasta presiune este aproape golit. Oxigenul are o actiune iritanta asupra mucoaselor respiratorii, de aceea pentru a scadea aceasta actiune se obisnuieste sa fie umidificat trecându-l prin apa.

CONCLUZII

Ajunsi la sfârsitul acestei lucrari intitulata

ECLAMPSIA, tin sa subliniez înca o data importanta

rolului asistentei medicale, a nursei în îngrijirea bolnavei. Numai o pregatire desavârsita, care sa poata asigura o sesizare precoce a simptomelor si semnelor prezentate de gravida, o tehnica riguroasa care sa asigure o buna evolutie a bolii poate ajuta pacienta sa evolueze spre o star mai buna. Pe lânga aceste masuri de urgenta aplicate în spital, un rol foarte important îl joaca si profilaxia din timpul sarcinii, depistarea semnelor în stadiul preclinic, deoarece prin masuri chiar obisnuite, instituite precoce, bazate pe regim igieno-dietetic, repaus, sedative si spasmolitice pot fi obtinute ameliorari, înlaturându-se complicatiile. Daca nursa nu recunoaste manifestarile preeclamptice, se întârzie aplicarea masurilor corespunzatoare, diminuându-se în acest fel sansele unei evolutii favorabile.

Închei aceasta lucrare aducând, daca pot spune asa, un elogiu profesiei de asistenta medicala, de nursa, elogiu dedicat tuturor acelora care prin munca si profesionalism ajuta la salvarea de vieti omenesti: “nursingul, o activitate deosebita, o profesie deosebita, care îti ofera posibilitatea sa faci bine, sa faci ceva pentru semenii în suferinta. Acordarea de grija si afectiune celor suferinzi, nu reprezinta doar o atitudine umana, ci o obligatie iar aceasta acordare de grija si daruire nu trebuie sa ne epuizeze deoarece acest efort ne este compensat de satisfactia care ti-o daruieste multumirea de a face bine.

A ajuta pe cineva, a face bine cuiva sau a fi lânga cineva în anumite momente dificile pe care trebuie sa le depaseasca, înseamna a-ti face tie însuti un bine, caci binefacerea este obligatia noastra de a face bine si de a evita orice prejudiciu adus celuilalt.

Aceasta presupune obligatia noastra de a-i ajuta pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este benefic pentru ei, si nu ceea ce consideram noi ca ar fi bine”.

& BIBLIOGRAFIE· Gheorghe Mogos - "Compediu de anatomie si

fiziologie"Alex. Ianculescu

· V. Nitescu - “Obstetrica si ginecologie” · George Popa - “Vademecum de urgente medicale”

· Petrache Vârtej - "Obstetrica fiziologica si patologica"

· Lucretia Titirca - "Urgente Medico-chirurgicale"· Lucretia Titirca - "Tehnici de evaluare si îngrijire

acordate de asistentii medicali"

· Lucretia Titirca - "Ghid de nursing" · Virginia Henderson - "Principii fundamentale ale

îngrijirii bolnavului"CUPRINS

Capitolul I Notiuni de anatomie…………..............pag 7

Capitolul II Fiziopatologie........................................pag 13

Capitolul III Proces de îngrijire................................pag 23

Capitolul IV Tehnici de îngrijire................................pag 68

Concluzii ...............................................................pag 78

Bibliografie ...............................................................pag 79

Cuprins ...............................................................pag 80

Eclampsia Lucrare

Documents

Transcript of Eclampsia Lucrare