DIABETUL ZAHARAT

Diabetul este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate în principal prin hiperglicemie indusă de secreţia deficitară de insulină, rezistenţă la insulină sau ambele entităţi în proporţii variabile.

Diabetul zaharat a devenit o problemă de importanţă majoră pentru individ, medicină şi societate. Aceasta deoarece este o boală frecventă, perfidă, de lungă durată şi devastatoare dacă nu este bine ingrijită.

1Prevalenţa crescută in populaţia generală, cu tendintă de creştere in plan mondial;

2Determinism complex şi multifactorial;

3Evoluţie cronică de o mare diversitate clinico-biologică;

4Morbiditate şi mortalitate extreme, cu impact multiplu asupra calitaţii vieţii individului şi la nivel populaţional;

5Management clinic continuu şi extrem de complex;

6Eforturi deosebite şi costuri ridicate pentru prevenţie, depistare si management clinic.

Clasificare:

Diabetul zaharat tip 1 (DZ1), rezultat al unei deficienţe absolute a secreţiei de insulină, apărută ca urmare a distrugerii celulelor betapancreatice.

Diabetul zaharat tip 2 (DZ2), rezultat ca urmare a asocierii rezistenţei periferice crescute la insulină cu un răspuns compensator inadecvat al secreţiei de insulină.

Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum ar fi: defecte genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de acţiune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau substanţe chimice, etc.

Diabetul gestaţional – diagnosticat în cursul sarcinii.

Diabetul zaharat tip 1 (DZ1) se caracterizeaza prin

-Distrugerea celulelor beta printr-un mecanism autoimun

-Apare în special la tineri

-Sunt prezenţi anticorpi antiinsulari

-Instalare bruscă

-Cetonemie, cetonurie sau ambele

-Necesită insulină pe viaţă

Diabetul zaharat tip 2 (DZ2) se caracterizeaza prin

-80-90% din persoanele cu diabet

-Rezistenţa la insulină

-Activitate ineficientă a celulelor beta

-Istoric familial/genetic

-90% din persoanele nou diagnosticate sunt obeze

-Vârste inaintate dar acum intâlnim şi la copii

-Risc major de IMA si AVC

Criterii de diagnostic

Valori glicemice ocazionale > 180mg/dl şi simptome clinice sugestive pentru DZ (poliurie, polidipsie, scădere în greutate)sau valori ale glicemiei à jeun > 126mg/dl sau valori ale glicemiei > 180 mg/dl la 2 ore la TTGO .

Pentru diagnosticarea DZ este necesară obţinerea unor valori crescute ale glicemiei à jeun la 2 determinări diferite, in zile diferite.

Diagnosticul diabetului zaharat tip 2 este deseori întâmplător, cu ocazia unor controale de rutină sau cu ocazia unor complicaţii ce pun viaţa în pericol.

Simptomatologia clinică este marcată de tipul de diabet zaharat, de momentul depistării bolii în decursul evoluţiei sale, precum şi de coexistenţa altor afecţiuni.

Simptomele ce pot sugera un diabet zaharat tip 2 sunt: poliurie, polidipsie, scădere în greutate, uneori polifagie, tulburări de vedere, infecţii fungice sau bacteriene recurente.

Factorii de risc

Vârsta > 45 ani;

Rude de gradul 1 al persoanelor cu diabet

Sedentarism;

Suprapondere sau obezitate (IMC > 25 Kg/dl)

HTA (>140/90 mmHg );

HDL-C< 35 mg/dl (0.90 mmol/l) +/- TG > 250 mg/dl (2.82 mmol/l);

Antecedente de diabet gestational sau nou-născuti macrosomi - peste 4000 gr.);

Sindrom de ovar polichistic;

Scăderea tolenţei la glucoză (la teste anterioare)

Boli cardiovasculare;

Alte manifestări clinice asociate cu rezistenţa la insulină (acantozis nigricans).

Apartenenţa la rase sau grupuri etnice cu risc (afro-americani, asiatici, nativi americani, etc)

Când se face screening pentru DZ?

La pacienţii ce aparţin unei grupe de risc se

recomandă efectuarea screeningului la un

interval de 3 ani.

Cum se face screening pentru DZ?

Testul recomandat pentru screening este

glicemia à jeun.

Acest test este preferat pentru că este rapid,

uşor de efectuat, şi are costuri scăzute.

Evaluarea initiala a pacientului

Obiective:

evaluarea statusului bolii şi a factorilor de risc pentru complicaţiile diabetului;

informarea pacientului despre natura şi severitatea bolii;

educaţia pacientului în legatura cu dieta adecvată, exerciţiu fizic, medicaţie, automonitorizarea glicemiei;

stabilirea unui plan terapeutic;

stabilirea unui plan de monitorizare;

Metode:

istoricul bolii

examen clinic complet

investigaţii paraclinice

Examenul clinic

Greutate si inaltime, IMC (Kg/m²)

TA.

Puls(AV).

Palparea tiroidei.

Examinarea cordului.

Examinarea piciorului.

Examinarea pielii.

Examinarea neurologica (reflexe, sensibilitatea vibratorie, tactila).

Examinari paraclinice

Glicemia bazală.

Colesterol total.

Trigliceride.

LDL-colesterol.

HDL-colesterol.

Electroliţi.

Creatinina serică.

Examenul de urină.

Microalbuniruria si clearence-ul de creatinină.

EKG.

FO.

Monitorizarea pacientului cu

diabet zaharatPrima vizita Evaluarea initiala

Educatia pacientului: informatii asupra bolii si stilului de viata

La fiecare consultatie a pacientului diabetic

Urmarirea rezultatelor automonitorizarii glicemiei (daca aceasta s-a facut)Masurarea TAMasurarea greutatii/IMCInspectia piciorului

La 3 luni Determinarea HbA1c pentru evaluarea controlului glicemic

Anual Examen FODepistarea microalbuminurieiProfil lipidicEvaluarea riscului pentru picior diabetic, testarea sensibilitatii cu monofilament.Uree, creatinina

Complicatiile microvasculare:

Retinopatia diabetică

Nefropatia diabetică

Piciorul diabetic

Date epidemiologie

Retinopatia: dupa 18 ani de diabet 2% dintre pacienţi devin nevăzători şi 10% dezvoltă handicap vizual.

Insuficienţa renala: diabetul este una din principalele cauze de insuficienta renala.

Neuropatia: 50% dintre diabetici au un anumit grad de neuropatie.

Piciorul diabetic: principala cauza de amputatii netraumatice

OPTIMIZAREA OPTIMIZAREA STILULUI DE VIATA = OSV presupune actiune individualizata si progresiva pe STILULUI DE VIATA = OSV presupune actiune individualizata si progresiva pe -dieta-renuntarea la fumat-exercitiile fizice-controlul greutatii.