durerea in psihiatrieDelia Marina Podea1, Suciu Radu2 1Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad2Spitalul Clinic Judeean de Urgen Aradn patologia psihiatric, durerea poate interveni att ca simptom (de exemplu, durerea ca simptom somatic al depresiei), dar i ca entitate nosologic (de exemplu, tulburarea algic). n plus, aproape orice medicament utilizat n psihiatrie poate fi folosit i n tratamentul durerii, deoarece ameliorarea anxietii, a fatigabilitii, a depresiei sau a insomniei cu medicaie psihotrop (benzodiazepine, antidepresive, timostabilizatoare) va avea un efect benefic si asupra durerii. Aspectul psihiatric al durerii se refera la urmtoarele niveluri: relaia dintre depresie i durerea cronic, durerea ca simptom al tulburrii depresive, durerea ca simptom n tabloul clinic al tulburrii algice. Depresia i durerea cronic reprezint o asociere diagnostic frecvent ntlnit n practica medical, ambele fiind importante probleme de sntate public ce sunt asociate cu o morbiditate substanial. Totodat, au fost descoperite legturi biochimice ntre depresie i durere, ambele fiind modulate de ci de neurotransmisie serotoninergice i noradrenergice comune. O problem extrem de important pentru clinician este modalitatea de tratament a pacienilor care sufer att de durere cronic, ct i de depresie, deoarece tratamentul ambelor afeciuni ar putea fi mai dificil de realizat dect tratamentul individual al celor dou afeciuni. Tulburarea algic este singura entitate nosologic focalizat pe durere ca simptom de baz. Un rol semnificativ n debutul, severitatea, exacerbarea i meninerea acestui simptom l joac factorii psihologici, motiv pentru care este clasificat ca o afeciune psihic. Trebuie acordat o atenie sporit pacienilor care prezint dureri a cror etiologie somatic nu poate fi demonstrat, deoarece aceti pacieni pot prezenta de fapt o tulburare somatoform - de exemplu, tulburarea algic - care are un rspuns favorabil la administrarea de antidepresive.Cuvinte cheie: durere, tulburare depresiv, tulburare algic.In principiu, evaluarea durerii are la baza comunicarea verbala sau non-verbala cu pacientul. Se poate utiliza o scala de evaluare a durerii (scala analog vizuala scala vizuala analoga, cu 10 puncte, in care 0 - absenta durerii, iar 10 - cea mai severa durere imaginabila,, scala cu 5 puncte, scala de cuantificare verbala) (figura 4). Durerea este un simptom subiectiv, "este ceea ce bolnavul spune ca este", nu poate fi "masurata", dar trebuie apreciata cu ajutorul scalelor (scala analog-vizuala, scala verbala). Durerea nu este un simptom fizic singular, ea avnd repercursiuni si asupra vietii afective, sociale si spirituale a pacientului. Durerea necontrolata duce frecvent la interpretari nefericite ale semnificatiei sale, n sensul recidivei, progresiei bolii sau ineficacitatii tratamentului antineoplazic.( http://www.arsd.ro/nr_1_2006.html)

Fiziopatologia durerii

Aprecierea evolutiei in coxartroza si gonartroza Pentru urmrirea evoluiei i a tratamentului instituit, scorurile propuse de Merle dAubigne i Lequesne, utilizate frecvent de ortopezi, pot fi utile i pentru fiziokinetoterapeui .

SCOR 0Durere - intens, permanent;Mobilitate - anchiloz, postur vicioas ;Mers - imposibil;SCOR 1Durere - intens, exacerbat nocturn; Mobilitate - anchiloz clinic cu uoar alterare posturl; Mers - cu dou crje axilare;SCOR 2Durere - intens n timpul mersului ce mpiedic orice activitate; Mobilitate - flexie cca. 400, abducie 00, uoar alterare postural Mers - cu dou bastoane;SCOR 3Durere - intens dar suportabil; Mobilitate - flexie 400 600, abducie 00 ;Mers - limitat sub 1 or cu un baston;SCOR 4Durere - care cedeaz n repaus; Mobilitate - flexie 800 900, abducie cca. 200 ;Mers - limitat sau posibil cu un baston, chiopt;SCOR 5Durere - uoar, intermitent, activitate normal; Mobilitate - flexie 800 900 , abducie 250i peste; Mers - fr baston cu uoar chioptare de oboseal;SCOR 6Durere - indolor; Mobilitate - flexie 900, abducie peste 400; Mers - normal.Pentru aprecieri pe termen lung privind eficiena tratamentului conservator se poate utiliza scala cu 20 puncte (dup Kiss), repartizate astfel :

DURERE0 durere permanent; 1 - durere important; 2 - durere frecvent ce jeneaz funcia;3 - durere intermitent ce nu jeneaz funcia; 4 - nici o durere;

MOBILITATE

0 - atitudine vicioas important, jen funcional major; 1 - atitudine vicioas evident, mobilitate articular redus; 2 - limitarea mobilitii n mai multe sensuri de micare, debutul atitudinii vicioase; 3 - limitarea amplitudinii pentru un sens de micare, fr atitudini vicioase;4 - mobilitate normal, flexie peste 900;STABILITATE0 - deficit muscular i dureri severe;1 - deficit muscular i dureri importante;2 - deficit muscular real sau antalgic;3 - controlul mersului imperfect; 4 - sprijin unipodal posibil fr durere;FOR MUSCULAR0 - nici un control muscular; 1 - deficit major la mai multe grupe musculare; 2 - deficit important;3 - deficit moderat, global sau numai pe unele grupe musculare; 4 - for muscular normal;FUNCIE

0 - impoten funcional total; 1 - utilizarea a dou crje axilare; 2 - utilizeaz o crje axilar; 3 - utilizeaz un baston simplu;4 - mers, urcat-cobort scrile normal.Scorul obinut la diferite intervale de timp permite aprecieri asupra eficienei sau ineficienei tratamentului urmat

http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/evolutie_artroza.html