Despre CAHULRaionul Cahul este unul din cele 32 raioane ale Republicii Moldova, care au fost formate conform Legii Privind organizarea administrativ-teritorial a Republicii Moldova nr.764-XV din 24.12.2001.Geografic raionul Cahul este situat n partea de sud vest a Republicii Moldova, pe Cmpia Prutului Inferior, Cmpia de Vest a Mrii Negre i Podiul Tigheciului. Raionul se mrginete la nord cu raionul cantemir, la nord-est cu UTA Gguzia, la est cu raionul Taraclia, la vest pe rul Prut cu judeul Galai (Romnia), la sud-vest pe rul Dunrea cu judeul Tulcea (Romnia), la sud cu raionul Reni, regiunea Odesa (Ucraina) .Raionul Cahul include 37 primrii cu 55 localiti , inclusiv - oraul Cahul , suprafa total fiind de 1,54 mii km. patrai, reprezentnd 4,6 % din teritoriul rii cu o populaie stabil de 124,1 mii locuitori. Densitatea populaiei este de 80,6 locuitori pe 1 km.p.Reeaua hidrograficeste reprezentat de rul Prut i fluviul Dunrea, care formeaz de-a lungul cursurilor lunci, bli, lacuri naturale. n raion se afl cele mai mari lacuri din Moldova: Manta i Beleu. Prin poriunea de 1200 metri la Dunre este asigurat accesul la Marea Neagri bazinul acvatic al Europei Centrale i de Est.Reedina raionului este oraul Cahul, cu o populaie de 40.5 mii locuitori, reprezentnd 32,6 % din ntreaga populaie a raionului. n prezent oraul Cahul este cel mai mare centru economic, culturali curativ din sudul Republicii Moldova i se afl la 175 km de or. Chiinu capitala Republicii Moldova i la 60 kmde or. Galai, Romnia.Oraul Cahul este unicul ora - staiune balnear n republic. Aici funcioneaz vestitul sanatoriu "Nufrul Alb".Prin specificul su, raionul reprezint o unitate administrativteritorialdistinct, caracterizat prin faptul c este nvecinat la hotarele de vest cu Romnia (de-a lungul rului Prut), la sud- cu regiunea Odesa, Ucraina.Ramurile principale ale raionului sunt agricultura i industria prelucrtoare, industria de construcie i industria uoar.Raionul Cahul, ca membru al Euroregiunii "Dunrea de Jos", va avea un potenial economic n cretere.Clima are un caracter temperat continental cu mari amplitudini termice, cu precipitaii reduse, cu umiditate termic de la 60-70% pn la 30-40%.Structura fondului funciar este urmtoarea :Suprafaa total a raionului constituie 154528,35 hadin care:1.Terenuri cu destinaie agricol -98871,74 hasau 64% din suprafaa totalinclusiv: - terenuri arabile- 80203,04 hasau 51,9% din suprafaa total;- plantaii multianuale - 17915,74 ha sau 11,6%,din care: Livezi-2653,88 hasau 1,7%; vii - 14951,74 ha sau 9,7%; -altele - 310,12 ha sau 0,2%- puni- 410,79 ha sau 0,3%- altele cu distinaie agricol-342,17 - ha sau 0,2 %2. Terenurile satelor , oraelor destinateconstruciei caselor de locuit, cldirilor de menire sociale - 8550,59 ha sau 5,5% ;3. Terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilori cu alte destinaii speciale - 2202,14 ha sau 1,4 %;4. Terenurile destinate proteciei naturale,ocrotirii sntii,activitii recreative, terenurilede valoare istorico-culturale, terenurile zonelorsuburbane i ale zonelor verzi -106,37 ha sau 0,1% ;5. Terenurile fondului silvic - 17773,51 ha sau 11,5 %;6. Terenurile fondului apelor -6063,91 hasau 3,9%;7. Terenurile fondului de rezerv - 20953,09 ha sau 13,6 %.Solurile reprezintprincipala surs i avuia naional a raionului Cahul, de folosirea crora depinde economia naional. Cele mai rspndite soluri sunt ciornoziomurile i ocup circa 70 la sut din terenurile agricole i circa 53 la sut din suprafaa total a raionului. Bonitatea medie a solurilor raionului este apreciat cu 58 baluri.Potenialul uman, aezarea geografic, tradiiile din aceast zonpermit raionului Cahul i populaiei btinae s spere la un viitor mai frumos, care ar corespunde ntru totul particularitilor ce i caracterizeaz hrnicia, buntatea, omenia.

29 iunie - Ziua DunriiZiua de 29 iunie, din iniiativa Comisiei pentru Protecia Dunrii, a fost anunat drept Ziua Dunrii. Cu 10 ani n urm rile dunrene au semnat Convenia Dunrean.Pentru prima dat ziua Dunrii a fost marcat la 29 iunie 2004. Scopul acestei srbtori este de a dezvolta iniiativa participrii societii n protecia bazinului Dunrii. n aceast zi n toate comunitile din bazinul rului se petrec festiviti, concerte, etc. n scopul atragerii ateniei societii la problemele ecologice ale Dunrii.Comisia internaional pentru protecia rului Dunrea este un organ transnaional, care a fost nfiinat pentru a implementa Convenia pentru protecia rului Dunrea. ncepnd cu fondarea sa n 1998, Comisia a promovat efectiv acorduri politice i a stabilit prioriti i strategii comune pentru mbuntirea strii Dunrii i afluienilor acesteia. Comisia internaional pentru protecia rului Dunrea activeaz pentru a asigura folosirea durabil i echitabil a apelor i resurselor de ap potabil n bazinul rului Dunrea. Activitatea Comisiei internaionale pentru protecia rului Dunrea se bazeaz pe Convenia pentru protecia rului Dunrea, instrumentul legal major de cooperare i administrare a apelor transfrontiere n bazinul rului Dunrea, care este susinut de Secretariatul acestuia, sediul creia se afl n Viena, Austria. Obiectivele urmrite de Comisia internaional pentru protecia rului Dunrea Protecia resurselor de ap ale Dunrii pentrugeneraiile viitoare Ape natural echilibrate, fr exces de nutrieni nlturarea riscului polurii cu chimicale toxice Sisteme sntoase i durabile ale rului Inundaii fr pierderi Actualmente delegai naionali, reprezentani ai ministerelor de cel mai nalt nivel, experi tehnici, membri ai societii tiinifice coopereaz n cadrul Comisiei internaionale pentru protecia rului Dunrea, n vederea asigurrii folosirii durabile i echitabile a apelor i resurselor de ap potabil n bazinul rului Dunrea.Grupri ale Comisiei internaionale pentru protecia rului Dunrea:1. Grupul ordinar pentru ntruniri: adopt decizii politice; 2. Grupul permanent de lucru: promoveaz instruciunipolitice; 3. Grupurile de experi tehnici: pregtesc documentele pentrubaza tehnic. Grupele de Experi ai CIPrD, n care Serviciul Hidrometeorologic de Stat al RM, joac un rol activ:1. Grupul de experi privind presiuni i msurri(ce ntrunete sarcinilie a 2 grupuri: de monitorizare i evaluare a calitii apei i pentru controlul i prevenirea accidentelor);2. Grupul de experi pentru protecie contra inundaiilor.n anul 2006 preedenia la al CIPrD a reluat-o Republica MoldovaIndeferent de vrst i viziune politic, nivelul cunotinelor i statutul social toi trebuie s nelegem c viaa noastr direct depinde de propria activitate i capacitatea de a tri n armonie cu mediul ambiant. Artera vieii (r. Dunrea) nu este doar o combinaie de cuvinte frumoase. Sensul acestei expresii ncepi clar atunci cnd nelegi c 80 milioane locuitori din Europa utilizeaz apa Dunrii n diferite folosine, c 34 din cei mai mari de aflueni ai fluviului sunt navigabili (una din principalele ci de transport a Europei), c aproape jumtate din tot volumul scurgerii fluviale n Marea Neagr o ofer Dunrea. Specialitii ONU au calculat c anual n Marea Neagr rul aduce 206 mii tone de produse petroliere, 12 mii tone de zinc, 2,2 mii tone de fenol, 1,5 mii tone de crom, 200 tone de calciu, 80 tone de mercur. Aceast pelicul ucigtoare pentru organismele vii este doar o mic parte a polurii vizibile.Crearea a dou rezervaii naturale Pdurea Domneasc i Prutul de Jos n bazinul r. Prut dentot faptul c Moldova a ales o cale dreapt a conservrii biodiversitii acestui ru, care este ultimul curs de ap important ce alimenteaz Dunrea n cursul inferior.Rul Prut i ia izvorul din Carpaii mpdurii din Ucraina, de pe versantul de sud-est al muntelui Goverla. Traversnd regiunea Cernui a Ucrainei i delimitnd teritoriul Moldovei de Romnia, el i duce apele n rul Dunrea, la 0,5 km spre sud-vest de s. Giurgiuleti.Lungimea rului Prut este de 967 km, suprafaa bazinului 27540 km2. Cderea rului este de 1577 m, panta medie 1,63 , coeficientul de sinuozitate 2,10. Lacul de acumulare Costeti-Stnca cu exploatare comun ntre Republica Moldova i Romnia, dat n exploatare n 1978, este construit la 576 km de la gura de vrsare a rului. Nivelul normal de retenie al lacului este de 90,8 m, nivelul maxim de retenie 99,5 m. Suprafaa oglinzii apei este de 5,9 mii ha. Durata perioadei de colmatare complet este de 100 din momentul nceperii funcionrii.Bazinul Prutului

Regimul hidrologic al r. Prut poate fi caracterizat prin mersul nivelului de ap, care se evideniaz prin ape mari de primvar condiionate de topirea zpezilor i viituri pluviale frecvente. Perioada de toamn se evideniaz prin etiaj bine exprimat, care uneori este nclcat de viituri pluviale.n r. Dunrea la postul hidrometric Reni de la mijlocul lunii martie 2006 a nceput creterea nivelului apelor mari de primvar i la 26 aprilie a atins cota 562 cm peste zeroul postului (nivelul maxim de ap nregistrat precedent, pentru toat perioada de observri alctuiete 560 cm i s-a observat la 25 martie 1942).n cursul iferior al r. Prut s-a creat o situaie nefavorabil: nivelurile nalte a r. Prut au coincis cu remuul apelor Dunrei. Aceasta a dus la splarea digurilor de protecie i subinundarea terenurilor agricole i a ctorva case.Influiena progresiv asupra naturii este o consecin a dezvoltrii societii contemporane. Pn n prezent se pstreaz tendina creterii numrului catastrofelor ecologice, ca rezultat al ignorrii problemelor legate de protecia i utilizarea raional a resurselor naturale. Acionnd n limitele legislaiei n vigoare, elaborat n baza de legislaiei internaionale, resursele apei r. Dunrea pot fi folosite cu succes. Fluviul DunareaDunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, dupa Volga, izvoraste de sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra, Germania. In localitatea Donaueschingen, cele doua paraiase Brigach si Breg isi amesteca apele in parcul castelului Frstenberg, pornind catre est, intr-o lunga si aventuroasa calatorie, de aproximativ 2860 km catre Marea Neagra.La punctul de izvor al fluviului, se afla un complex statuar, reprezentand doua femei, o mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei sale , Dunarea calea pe care trebuie s-o urmeze .

Dunarea, traverseaza si in acelasi timp uneste, 4 capitale - Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad si 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.

De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare, strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un aspect de fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste cursul, infruntand mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino - carpatic, daltuind peisaje de o rara frumusete, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.

Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km si se varsa in Marea Neagra, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est.Important drum fluvial international, Dunarea parcurge 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) are afluenti din alte sapte tari si trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.

Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii, se desfasoara pe o distanta de 1075 km intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km), colectand majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea.

Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunarii este impartit in cinci sectoare: defileul carparic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu balti, sectorul predobrogean si sectorul deltaic.Transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura, industrie si populatie.

Bratele Dunarii: Bratele Borcea si Ostrov - formate in dreptul localitatii Silistea. Intre Bratul Borcea, la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in Valea Dunarii, Dunarea formeaza Balta Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se intinde din dreptul localitatii Calarasi pana la Harsova, trecand si prin Fetesti. Bratul Dunarea Veche format dupa localitatea Giurgeni, brat mai putin navigat, separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se afla orasul Macin. Bratul Valciu - Este cel mai important dintre bratele de vest ce margineste Balta Brailei. In partea sa de sud cuprinde Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala. Bratul Calia format in zona satului Gura Garlutei, margineste la vest Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala. Bratul Chilia - incepe de la Cetatea Chiliei, punctul in care Dunarea se desparte in 2 brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se indreapta spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de aproximativ 60% din total. Latimea bratului variaza intre 300-700 m, unori depasind aceasta limita. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare, intre grinduri. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara cu trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an) nu apartine teritoriului tarii noastre, apartinand Ucrainei. Localitati de-a lungul bratului: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Bratul Sulina - Bratul cel mai scurt (64 km), regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol, este situat in mijlocul Deltei si este folosit pentru navigatia vaselor maritime in urma adancirilor si corectarilor unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare. Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de 10 km) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii. Acest brat al Dunarii este dragat continuu, servind navigatiei maritime.Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina. Bratul Sfantul Gheorghe - are un curs sinuos desfasurat pe 112 km, inaintand spre sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transporta 22% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km navigabili. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule, Sacalinul Mic si Sacalinul Mare. Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim. Localitati de-a lungul bratului: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe Delta Dunarii Bine ai venit in Delta Dunarii! Ca sa intelegi o particica din ceea ce inseamna complexitatea Deltei Dunarii, nu este de ajuns sa citesti aceste randuri, ci trebuie sa vizitezi acest vast si complex mediu natural, sa te plimbi cu barca pe canale si lacuri, sa asculti freamatul stufului si zgomotele naturii si abia atunci iti vei da seama cat de bogati suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul pasarilor si a pestilor. Un loc pe care trebuie sa-l pastram si pentru generatiile urmatoare macar asa cum este el acum. Un tinut exotic, unde daca ai ocazia poti vedea peste 1830 de specii de copaci si plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de pasari si 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc 133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica. Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara. Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta. Aici ai ce vizita, Delta Dunarii fiind pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului Volga, avand aproximativ 4180 Km2 , iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim - Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei. Suprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza o suprafata de 506 Km2, zone tampon cu o suprafata de 2233 Km2 si zonele economice cu o suprafata totala de 3060 Km2. Suprafetele cu vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din suprafata deltei. Din punct de vedere geografic, Delta Dunarii este cea mai umeda zona a Europei, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, unde domina preponderent suprafetele cu inaltime mica in raport cu nivelul 0 al Marii Negre, cele mai mari inaltimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 m si in Caraorman de 8 m. Fata de nivelul 0 la Marii Negre, un procent de sub 21% se afla la cota negativa, restul de 79% situandu-se peste nivelul marii. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0.52 m. Dunarea ajunsa la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina (directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE). Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 km, bratul Sfantu Gheorghe 70 km si bratul Sulina 64 km. Adancimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea, 26 m pe bratul Sfantu Gheorghe si 18 m pe bratul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunarii, excluzand bratele Dunarii, se afla in lacul Belciug, de 7 m, in restul lacurilor adancimile nedepasind 3 m (lacul Razim). Ca localizare, coordonatele geografice sunt intre 44 grade 47'25" si 45 grade 37'30" latidudine nordica si intre 28 grade 44'25" si 29 grade 46'00" longitudine estica, fiind limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra.

Aceasta este in linii mari o descriere generala a Deltei Dunarii, incercand in paginile acestui site sa aducem detalii cat mai complete, dar si sa va invitam s-o vizitati si s-o protejati.http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/FLUVIUL DUNAREA

Geografie - 127 voturi Voteaza

Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra.Dunarea este alII-lea mare fluviu al Europei dupa Volga, atat ca lungime (2857) cat si ca debit (aprox 5600 m/sec la intrare in tara si 6470m/sec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2 izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad).Caracteristicele fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si conditiile climatice.In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt: Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul.In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga.Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38%) de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt :- Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul defileului deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si clisuri unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de fier I navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra noua.- Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul luncii) deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita Portile de Fier II tot in colaborare cu Iugoslavia.O alta Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii :-fasia grindurilor fluvionare (aluviuni)-fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa)-fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi.- Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante tehnice. De aceea Balta Brailei a devenit Insula Mare a Brailei. De mare insemnatate economica sunt cele 2 poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar, construit in 1895 de Anghel Saligny; altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla la Giurgeni-Vadu Oii.La Cernavoda s-a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra.- Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in 2 brate : Chilia (60% din din debit) si Tulcea (40% din debit). In aval de Tulcea, bratul Tulcea se bifurca in bratele Sulina (18,8% din debit) si Sf. Gheorghe (21,2%) acesta fiind cel mai meandrat. Cel mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in holocen. Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M. Neagra. Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice (hidrocentralele mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential turistic.

http://www.portalroman.com/articole/Fluviul_Dunarea-125.htmlFluviul DunareaCuriozitati Geografice > Despre apeModel sistemic de valorificare a potentialului turistic al Dunarii in sectorul romanesc Datorita insemnatatii mari pe care Dunarea o prezinta pentru Romnia, fiind considerata o adevarata diagonala albastra a Europei,ce ne tine n contact cu Europa si Orientul si ne pune n legatura cu diverse civilizatii si conform traditiei europene, in care interesele economice si comerciale au fost corelate cu interesele turistice, valorificand diversitatea conditiilor naturale, consider oportuna o valorificare a potentialului turistic al Dunarii, ncepnd cu aspecte ce tin atat de varietatea frumusetilor naturale, care se succed de la peisajul muntilor nalti, pna la peisajul Deltei, ct si numeroaselor monumente de arta si arhitectura, traditii culinare si obiceiuri din cadrul asezarile riverane Modelul de fata, este un model sistemic , ce acorda o atentie deosebita interactiunii elementelor de potential turistic, modului in care aceste elemente interfereaza in cadrul sistemului preponderent prin relatii paralele, anumite aspecte evidentiindu-se insa prin relatii retroactive multiple.

Pentru modelizarea acestui sistem complex, a fost necesara o structurare si o schematizare a realitatii dintre diversele componente, astfel incat modelul incearca sa scoata in evidenta particularitatile potentialului turistic al Dunarii, paleta larga de resurse naturale si culturale prezente in aceasta zona, caracteristicile si avantajele potentialului economic si mai ales discontinuitatile de la nivelul acestuia cu problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructura) n vederea mbunatatirii si diversificarii ofertei turistice pe sectorul romnesc al Dunarii, in coformitate cu principiile de dezvoltare durabila.nu Unul dintre elementele definitorii in cadrul acestui model sistemic il reprezinta potentialul natural.

Datorita numarului mare de resurse naturale, prezente in sectorul romanesc al Dunarii, am recurs la o impartire a potentialului natural pe cele 4 sectoare(respectiv Bazias-Portile de Fier II, Portile de Fier II-Calarasi, Calarasi-Tulcea, Tulcea- Marea Neagra), putand fi evaluate pentru fiecare sector in parte principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei infrastructuri adecvate(ex : tur de afaceri, tur stiintific) Asadar prin prezenta muntilor Banatului in sectorul Bazias-Portile de FierII se identifica o paleta larga de aspecte peisagistice montane, in special in jud Caras-Severin, cu relief carstic (chei, pesteri, cascade, izbucuri, etc), domeniu schiabil in Semenic, lacuri glaciare, nenumarate puncte de belvedere, ape minerale la Baile Herculane, fond cinegetic in zonele forestiere si piscicol de Dunare sau din apele de munte, Parcuri Nationale si alte arii protejate. Toate acestea putand fi valorificate prin forme de turism turism balnear, croaziere pe Dunare, turism de odihna si recreere, fiind necesare amenajari turistice indeosebi destinate sporturilor nautice, pescuitului sportiv, speoturismului si turismului montan n zonele limitrofe. Cel de al doilea sector strabate zona de cmpie, fiind un traseu relativ monoton, amenajarile turistice urmnd a fi punctuale, concentrndu-se n principalele porturi si centre turistice existente. Accentul trebuind pus in principal pe valorificarea fluviului, si anume, prin sporturi nautice, pescuit sportiv si croaziere pe Dunare. Sectorul Calarasi-Tulcea se bucura de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente n zona defileului Dunarii, dar suficient de interesante pentru a permite amenajari turistice atractive.

Formele de turism generate de aceste resurse sunt in principal sporturile nautice, pescuitul sportiv, croaziere pe Dunare si pe canalul Dunare - Marea Neagra. Ultimul sector se bucura de atractivitatea Deltei care ofera in plus fata de celelalte sectoare posibilitatea practicarii unui turism stiintific, avand in vedere importanta internationala a acestei Rezervatii. De asemenea, se poate avea n vedere dezvoltarea turismului afaceri prin congrese si reuniuni atat in Delta cat si in Braila, Galati si Tulcea. Un aspect pozitiv relationat de potentialul natural este reprezentat de diferite Programe cu care au drept scop actvitati ecologice si de conservare a biodiversitatii, dar care intr-o anumita masura isi dovedesc caracterul constrangator prin diverse restrictii referitor la anumite zone protejate. Potentialul cultural reprezinta cel de al doilea element cheie al modelului, putandu-se valorifica prin turism de tip itinerant cu valente culturale de la vestigiile arheologice, monumente istorice, de arta, de factura religioasa, pana la obiceiuri si romanesti si bucataria traditionala in asezarile riverane. O alta forma de turism ce se poate valorifica si este apreciata in special de turistii straini o reprezinta agroturismul. In afara celor doua componente amintite se incadreaza potentialul economic care departe de a fi mai putin important are rol esential in dinamizarea sau dimpotriva declinul activitatilor turistice. Unul din elementele potentialului economic este repezentat de navigatie a carui principal aspect pozitiv il reprezinta statutul de "coridor economic" ntre Europa si Asia spre care tinde sectorul dunarean romnesc, printr-o cooperare transfrontaliera si regionala, acesta creeand premise favorabile si oportunitati investitionale pentru stimularea si dezvoltarea economica si implicit dezvoltare a activitatii de turism. Este in stransa legatura cu turismul de practicare a sporturilor nautice, dar si cel de croaziera, pentru acesta din urma fiind necesare mijloace de transport naval adecvate traseului: nave oceanice, motonave fluviale, hidrobuze, barci, salupe, iahturi. Navigatia pe Dunare prezinta insa si o serie de inconveniente ca de exemplu poluarea accidentala ce poate avea repercursiuni nu doar asupra calitatii apei ci si asupra biodiversitatii anumitor areale, reducand implicit potentialul turistic in acele zone. Un alt dezavantaj prezentat de navigatie se refera la modificarile morfologice pe care le produce asupra albiei, in timp putandu-se creea dezechilibre in natura. Cel mai important aspect negativ este reprezentat insa de compromiterea aspectului turistic datorita inesteticii mijloacelor de transport naval comerciale.http://travelers-way.com/Curiozitati/fluviul_dunarea.html

Comisia Internaional pentru Protecia rului Dunrea (ICPDR)

Aspecte generale Scopurile de baz ale ICPDR Organele ICPDR sunt Prile contractante Link-uri utileAspecte generaleActiveaz n vederea asigurrii utilizri durabile i echitabile a apelor i resurselor acvatice n bazinul rului Dunrea.Activitatea ICPDR este bazat pe Convenia pentru Protecia rului Dunrea, pe un numr de instrumente legale pentru cooperare i managementul apelor transfrontaliere n bazinul rului Dunrea.Comisia Internaional pentru Protecia rului Dunrea este un organ transnaional, care a fost creat s implementeze Convenia pentru protecia rului Dunrea. ICPDR este formal constituit din delegaiile prilor contractante la Convenia pentru protecia rului Dunrea, dar de asemenea a fost creat i un cadru legal pentru alturarea i altor organizaii. Astzi, delegaiile naionale, reprezentanii de nivel nalt, experi tehnici i membrii societii civile i comunitii tiinifice coopereaz n cadrul ICPDR pentru asigurarea utilizrii durabile i echitabile a apelor bazinului rului Dunrea.De la crearea sa n 1998, ICPDR a promovat efectiv acordurile politice i stabilirea prioritilor i strategiilor comune pentru mbuntirea condiiei Dunrii i afluenilor sale. Aceasta cuprinde mbuntirea instrumentelor folosite pentru administrarea problemelor de mediu n bazinul Dunrii, cum sunt: Sistemul de avertizare urgent a accidentelor Reeaua transnaional de monitoring pentru calitatea apei i Sistemul informaional pentru Dunrea.http://www.mfa.gov.md/comisia-internationala-protectia/

DunreaDe la Wikipedia, enciclopedia liber(Redirecionat de la Dunre)Salt la: Navigare, cutareFluviul Dunrea

Codul rului: XIV.1

Cotul Dunrii la Visegrad

Date geografice

Zon de izvorreMunii Pdurea Neagr

Cot la izvor1.078 m.d.M.

EmisarMarea Neagr

Cot la vrsare0. m.d.M.

Punct de vrsareSulina

Diferen de altitudine1.078 m

Date hidrologice

Bazin de recepie817.000 km

Lungimea cursului de ap2.860 km

Debit mediu6.500 m/s

Date generale

ri traversateGermania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Bulgaria, Romnia, Republica Moldova, Ucraina

AflueniIller-Gnz -Mindel-Ris- Lech - Regen - Altmhl - Isar - Inn - Enns - Morava - Leitha - Vh - Hron - Ipel - Si - Drva - Vuka - Tisa - Sava - Timi - Velika Morava - Cara - Nera - Ponicova - Cerna - Jiu - Iskar - Olt - Vedea - Arge - Ialomia - Siret - Prut

Principalele localiti traversateUlm - GermaniaIngolstadt - GermaniaRegensburg - GermaniaPassau - GermaniaLinz - AustriaKrems - AustriaViena - AustriaBratislava - SlovaciaKomrno - SlovakiaKomrom - UngariaEsztergom - UngariaVisegrd - UngariaBudapesta - UngariaBaja - UngariaVukovar - CroaiaBaka Palanka - SerbiaNovi Sad - SerbiaBelgrad - SerbiaSmederevo - SerbiaMoldova Nou - RomniaOrova - RomniaDrobeta-Turnu Severin - RomniaCalafat - RomniaVidin - BulgariaLom - BulgariaOreahovo - BulgariaNikopol - BulgariaSvishtov - BulgariaRuse - BulgariaSilistra - BulgariaCorabia - RomniaTurnu Mgurele - RomniaZimnicea - RomniaGiurgiu - RomniaOltenia - RomniaClrai - RomniaFeteti - RomniaCernavod - RomniaHrova - RomniaBrila - RomniaGalai - RomniaPtlgeanca - RomniaTulcea - RomniaSulina - RomniaIzmail - Ucraina

Principalele barajePorile de Fier IPorile de Fier II

Principalele porturiOrova, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Galai

Principalele poduriPodul Regele Carol I, Romnia

Hart a cursului principal al Dunrii

modific

Dunrea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg, ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunat /'do.nau/. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2.860 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.Cuprins[ascunde] 1 Istorie 2 Etimologie 3 Regimul hidrologic 4 Temperatura apelor 5 Lungimea Dunrii repartizat pe ri 6 Bazinul Dunrii repartizat pe ri[1] 7 Dunrea n Romnia 8 Vezi i 9 Note 10 Legturi externe

[modificare] IstorieNapoleon numea Dunrea "regele rurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogat n daruri", ea bucurndu-se de atenia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au furit i au durat pn n zilele noastre civilizaii milenare. Pentru ara Romneasc i pentru Moldova, fluviul Dunrea a fost linia de ncercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ai vedea-o n ara noastr, Dunrea e (...) ca o fiin care a vzut i a suferit multe i poart n chipul su urma tuturor luptelor" (George Vlsan)[modificare] Etimologienc din antichitate, Dunrea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, n scrierile greceti i Danubius n cele latino-romane.Denumirea dat de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai trziu preluat de alte popoare, i modificat, devenind Donau n limba german, Dunaj n limba slovac, Duna n limba maghiar, Dunav n limba croat, Dunav; n limba bulgar i limba srb , (Dunai) n limba ucrainean, pentru rile riverane, i Danube n limba englez i limba francez i Tuna n limba turc.Numele din limba romn, Dunrea, dei este nrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbrile fonetice normale. S-a ncercat o explicaie printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este gsit n niciun document antic, fiind o reconstrucie a lingvitilor moderni.[modificare] Regimul hidrologic

Donaueschingen(izvorul Dunrii)Din cauza aezrii geografice n cadrul continentului a bazinului hidrografic dunrean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est i influenele baltice n nord, regimul hidrologic al Dunrii se caracterizeaz prin existena unor importante variaii de nivel i de debit n cursul anului i n decursul timpului.Apele mari se produc primvara ca urmare a topirii zpezilor i ploilor abundente, ns n cursul superior i mijlociu, au loc n lunile martie-aprilie, iar n cel inferior, n mai. Creterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s n defileul Porilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflect regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se nregistreaza toamna i uneori iarna: 1.250 m3/s la Orova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenia (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).[modificare] Temperatura apelorTemperatura apelor Dunrii se afl sub influena direct a temperaturii aerului i ntr-o msur mai mic sub cea a factorilor locali. nclzirea apelor ncepe n luna martie i ine pn n luna august, dup care urmeaz procesul de rcire. Gheaa poate s apar din prima decad a lunii decembrie pn la nceputul lunii martie. Durata podului de ghea este n medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezghe se produce primvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, ntr-o perioada de cteva zile (4-8 zile).[modificare] Lungimea Dunrii repartizat pe ri Germania: malul drept 678,6 km, malul stng 687,0 km Austria: malul drept 357,5 km, malul stng 321,5 km Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stng 172,1 km Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stng 275,2 km Croaia: malul drept 137,5 km Serbia: malul drept 449,9 km, malul stng 358,0 km Bulgaria: malul drept 471,6 km, Romnia: malul drept 354,1 km, malul stng 1050 km Republica Moldova: malul stng 0,6 km Ucraina: malul stng 79,6 km[modificare] Bazinul Dunrii repartizat pe ri[1] Romnia (29.9%), Ungaria (11.7%), Austria (10.2%), Serbia (10.3%), Germania (7.5%) Slovacia (5.8%), Bulgaria (5.2%), Bosnia i Heregovina (4.8%), Croaia (4.5%), Ucraina (3.8%), Republica Ceh (2.6%), Slovenia(2.2%), Elvetia (0.32%), Republica Moldova (0.29%), Italia (0.15%), Polonia (0.09%), Albania (0.03%)[modificare] Dunrea n Romnia

Dunrea ntre Drobeta-Turnu Severin i Orova

Delta Dunrii n Romnia(2010)Cursul inferior se desfoar pe o distan de 1.075 km, ntre localitile Bazia i Sulina, fcnd grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km). Datorit faptului c traverseaz o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este mprit n 5 sectoare (Ujvari, 1972): Defileul carpatic (144 km) Sectorul sud-pontic (566 km) Sectorul pontic oriental cu bli (195 km) Sectorul predobrogean (80 km) Sectorul deltaic (90 km)Dunrea colecteaz majoritatea rurilor din Romnia cu excepia celor din Dobrogea, transportnd anual circa 60 de milioane de tone de aluviuni i 200 de miliarde m de ap. De asemenea, prezint importan deosebit pentru: navigaie, hidroelectricitate, piscicultur, furniznd ap pentru industrie, agricultur, populaie.n Lunca Dunrii se afl multe aezri printre care 18 orae, (Moldova Nou, Orova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Feteti, Cernavod, Hrova, Brila, Galai, Isaccea, Tulcea i Sulina), fiind traversat de cinci osele i dou ci ferate.n anii socialismului, s-au fcut desecri de-a lungul Dunrii, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au disprut. Aceste lacuri reineau apa n timpul inundaiilor i erau o surs important de pete. n prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecine grave n perioadele de inundaii.Afluenii de pe sectorul romn al Dunrii sunt: Nera, Ribi, Prul iganilor, Rul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boneag, Varad, Sicolov, Alibeg, Liuborajdia, Cruovia, Caonia, Camenia, Oravia, Zascoc, Berzasca, Recica,Suva, Cozla, Sirina, Elieva, Saraoschi, Starite, Paolina, Sucava, Ciuceavca, Iui, Tiovia, Recia, Liubotina, Plavievia, Ponicova, Mraconia, Costineiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eelnia, Dlboca, Groca, Cerna, Bahna, Vodia, Jidotia, Duda, Topolnia, Bistria, Blahnia, Drincea, Srceaua, Desnui, Nedeia, Jiu, Jie, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Clmui, Si, Vedea, Pasrea, Arge, Mostitea, Berza, Almlu, Begena, Galia, Canlia, Canaraua Fetei, Jeglia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Petera, ibrin, Dunrea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomia, Topolog, Nmoleti, Clmui, Baburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Grla Ciulineul, Luncavia.[modificare] Vezi i List de superlative geografice Braele Dunrii Lunca Dunrii Blile Dunrii Delta Dunrii Canalul Dunre-Marea Neagr Canalul Dunre-Bucureti List de fluvii din Europa EuroVelo 6http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reCanalul Dunre-Marea NeagrDe la Wikipedia, enciclopedia liberSalt la: Navigare, cutare

Canalul Dunre-Marea Neagr colorat cu rouCanalul Dunre-Marea Neagr este un canal navigabil n judeul Constana, Romnia, ce leag porturile Cernavod de pe Dunre i porturile Constana Midia Nvodari de la Marea Neagr, scurtnd drumul spre portul Constana cu aproximativ 400 km.Canalul, cu lungime total de 95,6 km, este format din ramura principal, n lungime de 64,4 km i ramura de nord (cunoscut sub denumirea de Canalul Poarta Alb-Midia Nvodari), n lungime de 31,2 km.[1]Canalul Dunre-Marea Neagr este parte component a importantei ci navigabile europene dintre Marea Neagr i Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunre). Folosind aceast rut, mrfurile din Australia i Orientul ndepartat, destinate Europei Centrale, i scurteaz drumul cu 4.000 kilometri[2].Cuprins[ascunde] 1 Istorie 2 Imagini 3 Vezi i 4 Note 5 Legturi externe

[modificare] IstoriePlanuri de a construi acest canal existau nc din secolul XIX. nc de la alipirea Dobrogei la Romnia, n 1878, a nceput a fi vehiculat ideea unui al patrulea bra al Dunrii, de data aceasta artificial, care s scurteze drumul ctre Marea Neagr. Condiiile tehnice ale epocii fceau ca o astfel de realizare s fie extrem de dificil i costisitoare, aa nct regele Carol I, realist, a refuzat s se implice n acest proiect.[3]Ideea ns nu a fost abandonat, n 1928 viitorul academician Aurel Brglzan avea s fac un studiu, care a indicat practic actualul traseu al canalului.[4][5] Ulterior, Carol al II-lea a cochetat i el cu ideea canalului, dar criza economic mondial i apoi nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial au fcut ca realizarea lui s fie amnat sine die.[3]n 1949 a nceput construcia canalului, muli dintre muncitori fiind deinui politici din nchisorile comuniste i din rndurile minoritilor etnice i religioase. Lucrrile au fost sistate n 1955 i reluate, dup un nou proiect, n 1976.[1] Canalul a fost inaugurat smbt, 26 mai 1984, de ctre Nicolae Ceauescu.[6] S-au excavat 294 milioane m3 la canalul principal, plus 87 milioane m3 la ramura nordic, Poarta Alb-Midia Nvodari (mai mult cu 25 milioane dect la Canalul Suez i cu 140 milioane dect la Canalul Panama) i s-au turnat 5 milioane m3 de betoane.[1][7]Cu o lungime a canalului principal de 64,4 km, o adncime de 7 m, o lime la baz de 70 m i la suprafa de 90-120 m, este al treilea canal navigabil din lume, ca lungime, dup Suez i Panama[6] i are o capacitate anual maxim de transport de 80-100 de milioane tone, iar pentru ramura nordic de 15-25 de milioane tone de marf.[1] Pescajul maxim admis este de 5,5 m permind astfel accesul navelor fluviale i a celor maritime mici. La fiecare capt exist cte dou ecluze care permit traficul n ambele sensuri.Canalul traverseaz localitile Cernavod, Saligny, Mircea Vod, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Alb. Aici canalul se bifurc. Ramura sudic trece prin Basarabi i Agigea. Ramura nordic, cunoscut sub denumirea de Canalul Poarta Alb-Midia Nvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adncime de 5,5 m i o lime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constana, Ovidiu i Nvodari.[1]Construirea canalului a necesitat o investiie de circa 2 miliarde de dolari. Estimrile iniiale prevedeau recuperarea investiiei n 50 de ani. Exploatarea canalului aduce ns venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durat de recuperare a investiiei de peste 600 de ani[8][6].[modificare] Imagini Barj traversnd Canalul Canalul vzut din tren, la Medgidia Ecluzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Marea_Neagr%C4%83DunreaDe la Wikipedia, enciclopedia liberSalt la: Navigare, cutareFluviul Dunrea

Codul rului: XIV.1

Cotul Dunrii la Visegrad

Date geografice

Zon de izvorreMunii Pdurea Neagr

Cot la izvor1.078 m.d.M.

EmisarMarea Neagr

Cot la vrsare0. m.d.M.

Punct de vrsareSulina

Diferen de altitudine1.078 m

Date hidrologice

Bazin de recepie817.000 km

Lungimea cursului de ap2.860 km

Debit mediu6.500 m/s

Date generale

ri traversateGermania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Bulgaria, Romnia, Republica Moldova, Ucraina

AflueniIller-Gnz -Mindel-Ris- Lech - Regen - Altmhl - Isar - Inn - Enns - Morava - Leitha - Vh - Hron - Ipel - Si - Drva - Vuka - Tisa - Sava - Timi - Velika Morava - Cara - Nera - Ponicova - Cerna - Jiu - Iskar - Olt - Vedea - Arge - Ialomia - Siret - Prut

Principalele localiti traversateUlm - GermaniaIngolstadt - GermaniaRegensburg - GermaniaPassau - GermaniaLinz - AustriaKrems - AustriaViena - AustriaBratislava - SlovaciaKomrno - SlovakiaKomrom - UngariaEsztergom - UngariaVisegrd - UngariaBudapesta - UngariaBaja - UngariaVukovar - CroaiaBaka Palanka - SerbiaNovi Sad - SerbiaBelgrad - SerbiaSmederevo - SerbiaMoldova Nou - RomniaOrova - RomniaDrobeta-Turnu Severin - RomniaCalafat - RomniaVidin - BulgariaLom - BulgariaOreahovo - BulgariaNikopol - BulgariaSvishtov - BulgariaRuse - BulgariaSilistra - BulgariaCorabia - RomniaTurnu Mgurele - RomniaZimnicea - RomniaGiurgiu - RomniaOltenia - RomniaClrai - RomniaFeteti - RomniaCernavod - RomniaHrova - RomniaBrila - RomniaGalai - RomniaPtlgeanca - RomniaTulcea - RomniaSulina - RomniaIzmail - Ucraina

Principalele barajePorile de Fier IPorile de Fier II

Principalele porturiOrova, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Galai

Principalele poduriPodul Regele Carol I, Romnia

Hart a cursului principal al Dunrii

modific

Dunrea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg, ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunat /'do.nau/. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2.860 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.Cuprins[ascunde] 1 Istorie 2 Etimologie 3 Regimul hidrologic 4 Temperatura apelor 5 Lungimea Dunrii repartizat pe ri 6 Bazinul Dunrii repartizat pe ri[1] 7 Dunrea n Romnia 8 Vezi i 9 Note 10 Legturi externe

[modificare] IstorieNapoleon numea Dunrea "regele rurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogat n daruri", ea bucurndu-se de atenia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au furit i au durat pn n zilele noastre civilizaii milenare. Pentru ara Romneasc i pentru Moldova, fluviul Dunrea a fost linia de ncercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ai vedea-o n ara noastr, Dunrea e (...) ca o fiin care a vzut i a suferit multe i poart n chipul su urma tuturor luptelor" (George Vlsan)[modificare] Etimologienc din antichitate, Dunrea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, n scrierile greceti i Danubius n cele latino-romane.Denumirea dat de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai trziu preluat de alte popoare, i modificat, devenind Donau n limba german, Dunaj n limba slovac, Duna n limba maghiar, Dunav n limba croat, Dunav; n limba bulgar i limba srb , (Dunai) n limba ucrainean, pentru rile riverane, i Danube n limba englez i limba francez i Tuna n limba turc.Numele din limba romn, Dunrea, dei este nrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbrile fonetice normale. S-a ncercat o explicaie printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este gsit n niciun document antic, fiind o reconstrucie a lingvitilor moderni.[modificare] Regimul hidrologic

Donaueschingen(izvorul Dunrii)Din cauza aezrii geografice n cadrul continentului a bazinului hidrografic dunrean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est i influenele baltice n nord, regimul hidrologic al Dunrii se caracterizeaz prin existena unor importante variaii de nivel i de debit n cursul anului i n decursul timpului.Apele mari se produc primvara ca urmare a topirii zpezilor i ploilor abundente, ns n cursul superior i mijlociu, au loc n lunile martie-aprilie, iar n cel inferior, n mai. Creterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s n defileul Porilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflect regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se nregistreaza toamna i uneori iarna: 1.250 m3/s la Orova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenia (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).[modificare] Temperatura apelorTemperatura apelor Dunrii se afl sub influena direct a temperaturii aerului i ntr-o msur mai mic sub cea a factorilor locali. nclzirea apelor ncepe n luna martie i ine pn n luna august, dup care urmeaz procesul de rcire. Gheaa poate s apar din prima decad a lunii decembrie pn la nceputul lunii martie. Durata podului de ghea este n medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezghe se produce primvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, ntr-o perioada de cteva zile (4-8 zile).[modificare] Lungimea Dunrii repartizat pe ri Germania: malul drept 678,6 km, malul stng 687,0 km Austria: malul drept 357,5 km, malul stng 321,5 km Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stng 172,1 km Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stng 275,2 km Croaia: malul drept 137,5 km Serbia: malul drept 449,9 km, malul stng 358,0 km Bulgaria: malul drept 471,6 km, Romnia: malul drept 354,1 km, malul stng 1050 km Republica Moldova: malul stng 0,6 km Ucraina: malul stng 79,6 km[modificare] Bazinul Dunrii repartizat pe ri[1] Romnia (29.9%), Ungaria (11.7%), Austria (10.2%), Serbia (10.3%), Germania (7.5%) Slovacia (5.8%), Bulgaria (5.2%), Bosnia i Heregovina (4.8%), Croaia (4.5%), Ucraina (3.8%), Republica Ceh (2.6%), Slovenia(2.2%), Elvetia (0.32%), Republica Moldova (0.29%), Italia (0.15%), Polonia (0.09%), Albania (0.03%)[modificare] Dunrea n Romnia

Dunrea ntre Drobeta-Turnu Severin i Orova

Delta Dunrii n Romnia(2010)Cursul inferior se desfoar pe o distan de 1.075 km, ntre localitile Bazia i Sulina, fcnd grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km). Datorit faptului c traverseaz o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este mprit n 5 sectoare (Ujvari, 1972): Defileul carpatic (144 km) Sectorul sud-pontic (566 km) Sectorul pontic oriental cu bli (195 km) Sectorul predobrogean (80 km) Sectorul deltaic (90 km)Dunrea colecteaz majoritatea rurilor din Romnia cu excepia celor din Dobrogea, transportnd anual circa 60 de milioane de tone de aluviuni i 200 de miliarde m de ap. De asemenea, prezint importan deosebit pentru: navigaie, hidroelectricitate, piscicultur, furniznd ap pentru industrie, agricultur, populaie.n Lunca Dunrii se afl multe aezri printre care 18 orae, (Moldova Nou, Orova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Feteti, Cernavod, Hrova, Brila, Galai, Isaccea, Tulcea i Sulina), fiind traversat de cinci osele i dou ci ferate.n anii socialismului, s-au fcut desecri de-a lungul Dunrii, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au disprut. Aceste lacuri reineau apa n timpul inundaiilor i erau o surs important de pete. n prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecine grave n perioadele de inundaii.Afluenii de pe sectorul romn al Dunrii sunt: Nera, Ribi, Prul iganilor, Rul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boneag, Varad, Sicolov, Alibeg, Liuborajdia, Cruovia, Caonia, Camenia, Oravia, Zascoc, Berzasca, Recica,Suva, Cozla, Sirina, Elieva, Saraoschi, Starite, Paolina, Sucava, Ciuceavca, Iui, Tiovia, Recia, Liubotina, Plavievia, Ponicova, Mraconia, Costineiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eelnia, Dlboca, Groca, Cerna, Bahna, Vodia, Jidotia, Duda, Topolnia, Bistria, Blahnia, Drincea, Srceaua, Desnui, Nedeia, Jiu, Jie, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Clmui, Si, Vedea, Pasrea, Arge, Mostitea, Berza, Almlu, Begena, Galia, Canlia, Canaraua Fetei, Jeglia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Petera, ibrin, Dunrea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomia, Topolog, Nmoleti, Clmui, Baburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Grla Ciulineul, Luncavia.http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea#Lungimea_Dun.C4.83rii_repartizat.C4.83_pe_.C8.9B.C4.83ri