Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea

7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-generale-privind-fluviul-dunarea 1/27

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte generale privind fluviul Dunarea

Introducere

Fluviul Dunărea, a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume:

Cel dintâi nume, cel pe care trebuie să-I fi avut la Egipteni, care au cunoscut pentru

prima oară fluviul până la ivoare, este I!"#$!% După Egipteni, Fenicienii au fost printre cei

dintâi care au poposit la gurile sale, se pare în epoca bronului, şi I-au numit: &'I!$(%

"otuşi cel dintâi nume purtat sigur de Dunare este I!"#$!, denumire cunoscută la "raci şi

apoi la )reci%

Cu *++ ani înaintea erei noastre 'esiod este primul scriitor care il preintă sub acest

nume% El îl arată ca cel mai mare râu al Europei cunoscut în acea vreme, ca fluviu al

oceanului, dându-i adesea epitetul de frumosul curent sau rîul cu undele frumoase%

"ot sub numele de I!"#$! îl găsim la toi scriitorii vec.i, luându-l şi ei probabil din

spusele popoarelor ce locuiau pe malurile Dunării de /os%&e vremea 0rgonauilor, Dunărea era cunoscută sub numele de I!"#1 şi era

considerată ca un fluviu lat şi adânc, ivor mănos pentru mare, pe care el o îmbogăeşte cu

tributul apelor sale%

!ub acest nume este cunoscut şi mai tîriu, pe timpul lui 'erodot, care I-a viitat la

gurile sale, spunând despre el că avea maIuriIe locuite şi că foarte muli oameni cunoşteau

aceste maluri% 'erodot îl considera ca cel mai mare fluviu care se cunoştea pe atunci%

0lii îl numeau marele I!"#1 sau bătrânul I!"#1%#omanii au latiniat numele grec şi l-au făcut I!"E#, păstrându-l multă vreme, însă

întelegând prin el Dunărea de /os%

)E(E20 D1(3#II

Pagina 1 din 27




&ec.ora arents !ea A,A? A,@+*

ama 4olga #iver A,A?? A,@+>

$;a 4olga #iver *=? A,>++

elaGa ama #iver @@* A,=+

Dniester lac; !ea @+ A,=>?

#.ine (ort. !ea @?+ A,=?+

Dunărea ia naştere prin unirea a două râuri de munte: rege şi rigac., care ivorăsc

de pe pantele răsăritene ale masivului &ădurii (egre% 0ceste două râuri curg într-o singură

vale şi se unesc în apropierea oraşului Donauesc.ingen%

"eritoriul ărilor udate de Dunăre%

&e tot parcursul său, de la ivoare şi până la

vărsarea în 5area (eagră, Dunărea udă teritoriul a opt state% De la ivoare şi până în aval de

&assau 6;m ???=,?7, Dunărea traverseaă teritoriul )ermaniei, iar până aproape de localitatea

Engel.artsell 6;m ??+A,@7 formeaă grania între )ermania şi 0ustria%

Pagina 3 din 27




Din acest punct până la gura

afluentului său de stânge, 5orava 6;m A@@+,=7, ea traverseaă teritoriul 0ustriei pentru a

forma apoi între gura 5oravei şi regiunea din amonte de oraşul ratislava 6;m A@B@,B7

frontiera între 0ustria şi Ce.ia% 9n aval de ratislava şi până la localitatea #a/;a 6;m A@>+7,Dunărea curge pe teritoriul Ce.iei şi !lovaciei%

9ntre localitatea #a/;a şi gura afluentului stâng IpolG 6;m AB+@,?7 Dunărea formeaă

frontiera dintre !lovacia şi 1ngaria%

5ai departe, Dunărea străbate teritoriul 1ngar până mai în aval de oraşul 5o.acs 6;m

A==7 şi pătrunde apoi pe teritoriul Iugoslaviei%

Pagina din 27




Pagina din 27




De la confluena (erei, afluent de stânga

6;m A+B>7 până la gura "imocului, afluent de dreapta 6;m @>,7, Dunărea formeaă grania

între #omânia şi Iugoslavia mai departe până în aval de oraşul !ilistra 6;m =B>,A7 constituie

frontiera între #omânia şi ulgaria şi intră apoi pe teritoriul român% De la gura &rutului 6;mA=,A7, afluent de stânga, până la începutul Deltei, Ceatalul Ismail 6;m B*, 5m =7,

Dunărea formeaă frontiera între 5oldova şi #omânia% <a ceatalul Ismail, Dunărea se

împarte în două brae: C.ilia şi "ulcea% Frontiera trece prin braul C.ilia între ;m B şi ;m

+, unde grania urmeaă talvegul 6firul apei7 care separă insulele "ătarul 5ic 6!alangic7,

Dalerul 5ic şi Dalerul 5are de malul drept al braului% 5ai departe, de la bifurcarea braului

C.ilia 6în aval de localitatea 4îl;ovo7, frontiera trece mai întâi prin braul !tari !tambul şi

apoi prin braul 5usura%

Cursul Dunării de la ivoare până la mare%

De la Donauesc.ingen până la "utlingen 6;m ?BB7, Dunărea curge mai întâi spre

sud-est şi după aceea spre nord-est până la #egensburg 6;m ?=B*7% De la #egensburg, unde

atinge punctul cel mai nordic al cursului său, Dunărea se îndreaptăspre sud-est şi se menine

pe această direcie până la )HnG 6;m AB*A7% De la )HnG Dunărea curge spre est, pentru ca

în regiunea oraşului 4a 6;m AB*,>7 să cotească brusc spre sud, direcie pe care o păstreaă

până la 4u;ovar 6;m A===7%

Pagina " din 27




De aici şi până la &alan;a 6;m A?*@7, Dunărea curge spre nord-est şi apoi până la gura

"isei 6;m A?A,>7, spre est% De la gura "isei până la 0rcer 6;m BBA7, Dunărea făcând o curbă

pronunată, curge spre sud-est şi apoi spre est, direcie pe care o urmeaă până la 2imnicea

6;m >>7, unde atinge punctul del mai sudic al cursului său% După aceea coteşte spre nord-est

şi curge în această direcie până la Cernavoda 6;m =++7% De la Cernavoda înainte, Dunărea

curge spre nord pentru ca de la gura !iretului să se îndrepte usor spre est, direcie pe care o păstreaă aproape până la vărsarea în 5area (eagră%

ainul de recepie al Dunării%

ainul de recepie al Dunării, având o suprafaă de @AB+++ ;m? acoperă teritoriul ce

se întinde între latitudinile ?o +>J şi >+o ?>J nord şi longitudinile ?o BJ şi +@o +BJ est%

ainul Dunării se întinde la nord şi la nord-vest pe versanii orientali ai 5unilor &ădurea (eagră şi cei meridionali ai 5unilor avariei şi oemiei, pe partea orientală a

platoului oemiei şi 5oraviei, aproape tot bainul Carpilor, şi pe lângă acesta prin

cursurile de apă ale !iretului şi &rutului pe o mare parte ai versanilor orientali ai lanului

Carpailor%

<a sud şi sud-vest, suprafaa bainului .idrografic se întinde pe coastele 0lpilor

$rientali şi cele septentrionale ale Carpailor, 0lpilor Iulieni, Dinarici, şi 0lbaniei de nord, pe

partea septentrională a munilor #ila şi a lanului alcanilor şi în fine pe platoul Dobrogei%

Pagina 7 din 27




ainele râurilor învecinate sunt: la nord bainele Keser-ului, Elbei, $der-ului şi

4istulei, la nord est bainul (istrului şi la nord-vest bainul #inului%

0F<1E(LII D1(3#II

0fluenii Dunării sunt repartiai în patru grupuri principale:

)#1&1< #M1#I<$# DI( 040#I0

Cel mai important este Innul, care ivoreşte din 0lpii Elveieni şi se varsă în Dunăre

la &assau%

5ai sunt: Iler, <ec., <inul, 4aab, #egen%

9n avaria, Dunărea este aşa de bine alimentată de afluenii ei din stânga şi mai ales

din dreapta, încât după o mică distană de la ivoare, devine navigabilă pentru vase de ?+

tone%

Din caua apelor formate prin topirea ăpeilor din 0lpi, apa Dunării în acest sector

are culoarea limpede albăstruie%

)#1&1< #M1#I<$# DI( 01!"#I0 NI 1()0#I0

9n 0ustria, Dunărea este slab alimentată% 9n 1ngaria de !us, primeşte al doilea grup de

aflueni mai importani, cum ar fi: 5arc., #aab, Keag, )ran, aflueni care vin din oemia,

"atra, şi 0lpii !alburgului%

<imita acestora ine până la Estergom, >+ ;m mai sus de udapesta% 9n câmpia

ungară, Dunărea nu primeşte aflueni%

)#1&1< #M1#I<$# DE <0 C$(F<1E(L0 C1 D#040 <0 &0(CI$40

9n această regiune, Dunărea primeşte cel de-al treilea grup de aflueni, cei mai puternici şi mai vi/elioşi:

Drava şi !ava pe dreapta, care srâng apele g.earilor 0lpilor "irolului, Istriei şi

Dalmaiei, iar pe stânga "isa, care strânge apele întregului bain vestic al Carpailor%

Cu aceşti aflueni Dunărea îşi măreşte considerabil debitul, obinând regimul pe care

îl are şi la noi%

)#1&1< #M1#I<$# DE <0 02I0N <0 50#E0 (E0)#3

Pagina # din 27




&e o distană de A+B> ;m, Dunărea primeşte ultimul grup de aflueni din Iugoslavia,

ulgaria, #omânia şi 5oldova%

0ceastă parte se poate împări în = regiuni:

#egiunea rapidelor 6Cataractelor7 între aiaş şi Cetate 6?B+ ;m7, foarte săracă în

aflueni%

#egiunea de câmpie Cetate )alai 6> ;m7, preintă o serie de aflueni destul de

importani: Oiul, $ltul, 0rgeş, Ialomia, !iretul, etc%

#egiunea Deltei, de la )alai la 5area (eagră 6A>A ;m7, preintă ca afluent &rutul%

Dintre toi aceşti aflueni, următorii au o importană deosebită din punct de vedere

economic:

Inul cu o lungime de >?> ;m

"isa cu o lungime de *BB ;m, din care A>+ ;m navigabili până la "o;ai

!ava A+? ;m lungime, din care + ;m navigabili până la !isa;

5orava cu o lungime de ?+ ;m

!iretul cu o lungime de >=> ;m, din care A>+ ;m pot fi amena/ai pentru navigaie

&rutul, *>+ ;m lungime, din care + ;m pot fi amena/ai pentru navigaie%

După ce-şi adună apele din munii &ădurea (eagră, Dunărea, tăind lanul munilor

!uabi, formeaă primul defileu sau prima poartă%

!trăbate apoi podişul avariei, adunând din 0lpi o mulime de aflueni cu ape bogate

vara, provenind din topirea ăpeilor şi g.earilor%

După ce iese din podişul avariei, valea se strâmteaă din nou între 0lpii calcaroşi şi

munii &ădurea oemiei, unde trece prin al doilea defileu, pentru ca apoi să-şi lărgească din

nou valea în bainul 4ienei%

9ncărcându-se cu apele 5oraviei Dunărea trece prin al treilea defileu între Carpaii

mici şi prelungirile 0lpilor austrieci, de unde iarăşi scapă la larg în câmpia 1ngariei%

După ce trece prin al patrulea defileu, situat între munii aconi şi 5atra, Dunărea seîndreaptă brusc spre sud, străbătând câmpia /oasă ungară până la confluena cu Drava% De aici

se îndreaptă spre răsărit primind pe stânga pe "isa şi apoi pe dreapta pe !ava şi 5orava%

9ncepând de la aiaş şi până la "urnu !everin, Dunărea străbate Carpaii, creându-şi

cel de-al cincilea defileu lung de A?> ;m%

!trânsă între coastele Carpailor sudici şi ramura vestică a munilor !tara &lanina,

Dunărea preintă o vale cum rar se poate vedea%

4alea sa devine când îngustă în clisuri, când se lărgeşte, având aspectul unor lacuriliniştite% Clisurile cele mai însemnate sunt cele de la Caane şi cele de la &orile de Fier%

Pagina $ din 27




De la Călăraşi la )alai, Dunărea ocoleşte pe la vest podişul Dobrogei, având un curs

mult mai domol ca până aici% Din această cauă, valea se lărgeşte mai mult%

9ntre munii 5ăcinului şi platforma Covurluiului, din sudul podişului moldovenesc,

Dunărea îşi strânge din nou apele într-un singur bra şi cu forele unite îşi croieşte cel de-al

şaselea şi ultim defileu%

95&3#LI#E0 D1(3#II &E !EC"$0#E

9n bainul Dunării se găsesc două mari lanuri de muni% Fluviul străpunge primul

dintre aceste lanuri la localitatea Devin 6poarta Devin ;m A@@+7 şi pe cel al doilea între

localitatea 5oldova 4ec.e 6;m A+@7 şi oraşul Drobeta "urnu !everin 6sectorul Cataractelor

şi &orilor de fier7%

Din punct de vedere fiico-geografic şi geologic Dunărea se împarte în trei pări, şi

anume:

Dunărea de sus, de la ivoare 6;m ?@=7 până la )onGu 6;m AB*A7 lungimea totală de

A+B? ;m

Dunărea de mi/loc, de la )onGu 6;m AB*A7 până la Drobeta "urnu Deverin 6;m *=A7

lungimea totală de @+ ;m

Dunărea de /os, de la Drobeta "unru !everin 6;m *=A7 până la 5area (eagră

lungimea totală de *=A ;m

Din punct de vedere al condiiilor de navigaie, cele trei pări principale ale Dunării se

împart în următoarele sectoare caracteristice%

Dunărea de sus:

1lm #egensburg 6;m ?>@@-?=B*7#egensburg &assau 6;m ?=B*-???7

&assau <in 6;m ???-?A=>7

<in 4iena 6;m ?A=>-A*?*7

4iena Devin 6;m A*?*-A@@+7

Devin )onGu 6;m A@@+-AB*A7

Dunărea de mi/loc:)onGu udapesta 6;m AB*A-AB7

Pagina 1% din 27




udapesta 5oldova 4ec.e 6;m AB-A+@7

5oldova 4ec.e Drobeta "urnu !everin 6;m A+@-*=A7

Dunărea de /os:

Drobeta "urnu !everin răila 6;m *=A-AB+7

răila !ulina 6;m AB+-+7

0ceste sectoare nu sunt limitate în mod riguros, dar ele au totuşi particularităile lor şi

se disting unele de altele prin condiiile lor nautice specifice

(04I)0LIE NI ($LI1(I DE 'ID#$<$)IE

(avigaia este ştiina şi arta conducerii în sigurană a navelor pe căi navigabile, de a

stabili drumul de parcurs şi de a determina poiia navei în raport cu acest drum% 9n linii mari

se deosebeşte: navigaia maritimă, pe mări şi oceane, navigaia pe ape interioare, pe râuri,

fluvii, canale şi lacuri navigabile%

(avigaia pe ape interioare constă din conducerea navelor sau a convoaielor de nave

de-a lungul râurilor, fluviilor, canalelor, sau pe suprafeele de ape navigabile ale lacurilor,

prin observarea punctelor de reper şi a balia/ului, precum şi prin cunoaşterea condiiilor

.idrologice locale%

'idrologia este ştiina care se ocupă cu studiul proprietăilor generale ale apelor din

natură, precum şi cu măsurarea diferitelor elemente variabile în timp şi în spaiu ale acestora%

'idrografia este o ramură a .idrologiei care se ocupă cu descrierea şi caracteriarea

apelor dintr-un anumit teritoriu, studiindu-le în ansamblu condiiile fiico-geografice% 9ntr-un

sens mai restrâns, .idrografia este topografia maritimă sau fluvială care se ocupă cu

cercetarea şi descrierea amănunită a suprafeelor de apă şi ridicarea planimetrică a funduluimărilor şi cursurilor de apă, în care se navigă, cu amena/area lor cu mi/loace pentru asiurarea

navigaiei 6faruri, semnale, geamanduri etc%7%

'idrosfera este unul dintre învelişurile globului pămîntese, care este alcătuit din apă

6oceane, mări, lacuri, g.eari, ape curgătoare, ape subterane7%

!uprafaa solidă a globului pământesc este formată din continente şi insule, iar cea

lic.idă din oceane şi mări% 0ceste ape, împreună cu toate apele pe suprafaă uscată, cu

numeroase pâne de ape ascunse în scoara tare a &ământului şi marea cantitate de vapori

Pagina 11 din 27




care plutesc neîncetat prin păturile de aer ale atmosferei, alcătuiesc cel de-al doilea înveliş al

globului pământesc, numit .idrosferă%

Din întreaga suprafaă a &ământului 6>A+ milioane ;m?7 uscatul acoperă numai ?*P

6A* milioane ;m?7, iar apa BAP, adică aproape trei sferturi 6=A milioane ;m?7%

9n emisfera nordică, învelişul de apă ocupă ++P din suprafaa ei, iar în cea sudică,

@AP%

0pele continentale sunt toate apele din interiorul continentelor, şi anume : pârâuri,

râuri, fluvii, lacuri etc%

Circuitul apei între oceane şi continente% E8istena apelor continentale este legată de

cea a mărilor şi oceanelor cu care are loc un sc.imb neîntrerupt% Din caua căldurii puternice

a !oarelui, o bună parte din apele de la suprafaa mărilor şi oceanelor se transformă în vapori%

0ceştia, ridicându-se în atmosferă dau naştere formaiunilor de nori% &urtai de vânturi şi duşi

deasupra continentelor, vaporii întâlnesc pături de aer cu temperaturi mai /oase şi atunci câd

atmosfera depăşeşte un anumit grad de umiditate se transformă în picături de apă sau ace sub-

iri de g.eaă, care cad pe pământ sub formă de ploaie sau ăpadă%

&icăturile de apă aduse de ploaie pe pământ iau drumuri diferite: unele se transformă

imediat în vapori - datorită căldurii - şi se ridică din nou în atmosferă, o parte se scurg pe văi

iar altele se infiltreaă în pământ, până ce dau de straturi impermeabile, la suprafaa cărora se

adună dând naştere pânelor de ape subterane% 0colo unde straturile scoarei pământeşti sunt

înclinate, apele subterane pornesc la vale şi uneori ies din nou la suprafaa pământului, dând

naştere ivoarelor care alimenteaă pâraiele% 0cestea curg mai departe, se varsă în râuri trec

apoi în fluvii şi în sfârşit a/ung acolo de unde au plecat, în mări şi oceane% De aici, apa

porneşte din nou pe acelaşi drum%

0pa provenită din topirea ăpeilor urmeaă în general aceeaşi cale ca şi apa

provenită din ploi%

!traturile permeabile şi impermeabile formarea ivoarelor şi a apelor curgătoare%!coara pământului este formată din straturi diferite din punct de vedere al permeabilitătii%

!traturile permeabile sunt formate din roci care permit apei să pătrundă uşor prin ele%

Dintre acestea fac parte: nisipurile, pietrişurile, piatra spartă, gresia şi rocile care au multe

crăpături%

!traturile impermeabile sunt formate din roci care nu lasă aproape de loc să treacă apa

prin ele% Dintre acestea fac parte: argila, mâlul, şisturile argiloase, granitul fără crăpături şi

altele%

Pagina 12 din 27




0pele provenite din ploaie şi ăpadă se infiltreaă până când a/ung la un strat

impermeabil% Ele îmbibă rocile permeabile aflate deasupra stratului impermeabil, formând

pâne de apă%

"oate apele infiltrate în pământ se numese ape subterane%

Ivoarele% Dacă stratul impermeabil are o înclinare oricât de uşoară, apa subterană se

scurge în direcia înclinării% 0pele subterane se scurg foarte încet, deoarece trebuie să se

infiltree printre particule de rocă% 9n lacul în care stratul impermeabil apare la suprafaa

pământului, apa subterană iese afară, formând un ivor%

Cantitatea de apă sau debitul ivoarelor depinde de grosimea şi întinderea pânei de

apă care le alimenteaă%

0pele curgătoare sunt ape provenite din ploi, topirea ăpeilor şi g.eurilor, precum şi

din colectarea ivoarelor ele se scurg de-a lungul văilor, sub formă de pâraie, râuri, şi fluvii%

5ai multe pâraie mici unite între ele formeaă pâraie mari, iar mai multe pâraie

formeaă râuri mici acestea la rândul lor dau naştere râurilor mari şi, în sfârşit, acestea din

urmă unite într-o vale comună formeaă fluviile, care printr-o deltă, liman sau estuar, se varsă

în mare sau în lacuri mai întinse%

Cel mai mare dintre râurile care se unesc se numeşte rîu principal% 0pele care se varsă

în râul principal se numese afluenii lui% <ocul de unde ia naştere râul se numeşte ivor%

9ntâlnirea a două râuri se numeşte confluenă% <ocul unde râul se varsă în mare, lac sau alt

râu, se numeşte gură%

Dacă un observator se aşeaă cu faa spre sensul în care curge un curs de apă, malul

din dreapta se numeşte malul drept, iar cel din stînga, malul stâng% 0dâncitura pe fundul

căreia curge râul se numeşte albia râului, care se compune în mod obişnuit din două pări:

albia minoră şi albia ma/oră%

Formarea văilor% &entru a înelege cum se formeaă văile cursurilor de apă,trebuie să

se cunoască, mai întâi, aciunea unui şuvoi de apă de ploaie% Nuvoiul curge pe coastă luând cuel boabe de nisip şi pietriş mic, pe care le cară în /os% "reptat, şuvoiul sapă un mic şan% Cu cât

înclinarea 6panta7 este mai mare, cu atât şuvoiul curge mai repede şi cu atât mai repede este

săpat şanul% Nuvoaiele mari de apă sapă şanturi mai adânci% &e baa acestor observaii, se

trag următoarele concluii:

- cu cât panta este mai mare, cu atât apa curge mai repede

- cu cât apa curge mai repede, cu atât albia se adînceşte mai repede

- cu cât şuvoiul are mai multă apă, cu atât mai repede este spălată şi adâncită albia%

Pagina 13 din 27




&rofilul transversal al văii şi forma în plan a cursului de apă% 4ăile râurilor se

caracterieaă prin seciuni transversale diferite, care depind în general de reliefurile onei

geografice prin care curge râul, precum şi de vârsta cursului de apă respectiv% 4ăile tinere din

regiuni muntoase au de obicei sectiunea în formă de 4%

Cu timpul, datorită aciunii de eroiune, rîul se lărgeşte şi rotun/eşte valea, a cărei

seciune transvorsală capătă forma literei 1%

9n regiunile de şes apa cuarge încet de aceea pe fundul albiei se depun, necontenit,

nisip şi nămol% Foarte multe materiale de acest fel se depun în locul în care şuvoiul de apă se

varsă în altă apă stătătoare sau curgătoare%

9n partea superioară a râului 6mai aproape de

ivor7, înclinarea 6panta7 terenului pe unde curge râul este mai mare şi de aceea şi vitea

râului este mai mare în aceste condiii râul îşi adânceşte nepede albia% 9n partea inferioară a

râului, aproape de gura lui, înclinarea 6panta7 terenului este mai mică, de aceea şi vitea

râului este mai mică în aceste condiii râul roade mai mult malurile şi nu-şi adânceşte

aproape de loc albia% De aceea, albia se lărgeşte treptat de la ivor spre gura de vărsare%

#âurile care curg prin văi largi auadeseori foarte multe coturi% <a fiecare cot se distinge malul concav şi, opus acestuia, malul

conve8% <a coturi, apa loveşte partea concavă a malurilor, pe care o roade de aceea aceste

maluri sunt abrupte iar apa este mai adâncă lângă ele% <ângă malurile conve8e, cursul apei

este mai domol şi de aceea râul depune aluviunile pe care le poartă ca urmare a acestui fapt,

aici se formeaă bancuri de nisip şi insule%

#oaderea malurilor înalte 6concave7 şi depunerile produse la malurile /oase 6conve8e7

determină accentuarea treptată a meandrelor 6coturilor7%

Pagina 1 din 27




&rofilul longitudinal al unui curs de apă într-un anumit sector este dat pe de o parte de

intersecia unui plan vertical cu oglinda apei pe direcia curgerii indicând linia pieometrică

sau linia de pantă longitudinală, iar pe de altă parte de intersecia aceluiaşi plan cu fundul

cursului de apă, care marc.eaă linia de fund a albiei sau talvegul% &rofilul longitudinal

preintă pante de suprafaă din ce în ce mai mici dinspre amonte în aval, provenite din

adâncituri în unele poriuni ale reliefului fundului văii, datorită rocilor slabe pe care cursul de

apă le străbate%

(ivelul unui curs de apă într-un anumit punct se măsoară fie în raport cu cota ero

convenională a unei mire .idrometrice apropiate, fie faă de nivelul suprafeei mării,

considerată ca nivel de baă 6pentru ara noastră, 5area (eagră7

(ivelurile Caracteristice ale unui curs de apă la un punct dat sunt următoarele:

nivelul cel mai scăut cunoscut, cel mai coborât nivel care s-a înregistrat de când se

fac observaii%

etia/ul nivelul convenional de referină de pe un curs de apă, corespunător în general

apelor scăute de obicei se consideră nivel de etia/ media nivelurilor mici ale râului pe o

perioadă lungă de observaii

etia/ul de navigaie şi de regulariare 6E(#7, nivelul a cărui frecvenă atinge *P

nivelurile mai mici decât acestea pot avea cel mult pe o durată de P dintr-un an, adică cel

mult ?? ile

nivelul mediu, media tuturor nivelurilor care au avut loc într-o perioadă de timp

considerată

nivelul cel mai înalt cunoscut, nivelul cel mai ridicat care s-a înregistrat de când se fac

observaii%

(ivelurile minime şi ma8ime, luate de obicei în consideraie, sunt acelea ce se

înregistreaă în regim de scurgere liberă a cursului de apă%

Debitul unui curs de apă este cantitatea de apă 6în metri cubi7 care se scurge printr-oseciune transversală a lui în unitatea de timp 6o secundă7, la un moment dat%

Creşterea şi scăderea debitului de apă depinde de regimul precipitaiilor din bainul de

recepie şi de felul cum acestea sunt repartiate în timp%

9ntreaga înfăişare şi viaa cursurilor de apă este strâns legată de clima şi relieful

inuturilor în care se află%

Debitul unui curs de apă variaă în timp înregistrându-se variaii foarte mari% Debitele

caracteristice ale unui curs de apă sunt: debitul mediu, pe o anumită perioadă de timp, debitul

Pagina 1 din 27




ma8im şi debitul minim% 0şa de e8emplu la apele mici 6la etia/7, debitul Dunării la $ltenia

este de ?++ m=Qs, iar la apele foarte mari poate să atingă A@+++ ?++++ m=Qs%

Debitul unui curs de apă creşte în general dinspre amonte înspre aval ca urmare a

aportului de apă datorit afluenilor%

0<I20#E0 C3II (04I)0I<E

Dunărea navigabilă este baliată în sistemul lateral, indicându-se poiia limitelor

şenalului navigabil în raport cu drumul unei nave care urmeaă şenalul%

5alul drept şi malul stâng, respectiv, limita dreaptă şi stângă a şenalului navigabil se

consideră pentru navigaia în aval%

a7 limitele şenalului navigabil sunt baliate:

pentru limita dreaptă şi a pericolelor de pe malul drept cu:

geamandură roşie cilindrică, şcondru sau /alon roşu 6pe geamandurile necilindrice

şcondrii sau /aloane se monteaă semn cilindric roşu7

lumină ritmică roşie, perioadă =,> sec%, 6+,B sec% lumină roşie, ?,@ sec% întuneric7

pentru limita stângă şi a pericolelor de pe malul stâng :

geamandură verde, şcondru sau /alon verde 6pe geamandurile neconice şcondrii sau

/aloane se monteaă semn conic verde7

lumină ritmică verde,perioadă =,> sec%, 6+,B sec% lumină verde, ?,@ sec% întuneric7

b7 bifurcaia şenalului, /onciunea şensalului şI perioadele situate în limitele şenalului

se balieaă cu:

geamandură sferică cu beni oriontale roşii şi veri, şcondru, /alon cu beni

oriontale roşii si veri prevăute cu semn sferic cu beni oriontale roşii şi veri

lumină albă intermitentă, perioadă Asec% 6+,> sec% lumină albă, +,> sec% întuneric7la navigaia în apă acest semnal poat fi lăsat atât la babord cât şI la tribord%

c7 <ocurile de staionare se balieaă astfel :

la malul drept: cu geamandură luminată de dreapta 6cilindrică vopsită în roşu şI

inscripionată cu litera ″ &″ 7, lumină roşie, perioadă ,+ sec%6?%+ sec% lumină roşie, ?,+ sec

întuneric7

Pagina 1" din 27




la malul stîng: cu gemandură luminata de stînga 6cilindrică vopsită în verde şi

inscripionată cu litera ″ &″ 7, lumină verde, perioadă ,+ sec%6?%+ sec% lumină verde, ?,+ sec

întuneric7

d7 poitia senalului in raport cu malurile se balieaa astfel:la malul drept: far rosu prevaut cu panou patrat vopsit in rosu marginit de doua beni

oriontale albe, lumina ritmica rosie, perioada >%>sec%6+%B sec% de lumina rosie si %@

sec%intuneric7

la malul sting6 far verde prevaut cu panou patrat /umatate verde /umatate alb, lumina

ritmica verde, perioada >%> sec%6+%B sec% de lumina verde si %@ sec%intuneric7

e7 traversarea senalului de pe un mal pe celalalt se baliea astfel:

la malul drept6 lumina galbena prevauta cu panou in dungi galben si negru, lumina

galbena cu sclipiri de o perioada >%+ sec%6+%B lumina galbena, ?%* sec intuneric 7

la malul stâng6 lumina galbena prevauta cu panou in dungi galben cu negru, lumina

galbena cu sclipiri de o perioada =%> sec%6+%B lumina galbena, ?%@ sec intuneric 7

f7 punctele periculoase şI obstacolele se balieaă astfel:

la malul drept : cu semnal costier, triung.i alb, mărginit cu bandă roşie, cu vârful în

/os%

la malul stâng: cu semnal costier, triung.i alb, mărginit cu bandă verde, cu vârful în

sus%

g7 trecerea posibilă pe ambele pări se balieaă cu:

far prevăut cu două panouri triung.iulare albe vârf la vârf mârginite cu bandă roşie

cel de sus şI cu bandă verde cel de /os, lumină albă, perioadă >%+ sec%6?%>sec% lumină albă şI

?,>sec% întuneric7

.7 pilele podurilor se balieaă folosind geamandurile roşii sau veri ce indică limita

dreaptă sau stângă a şenalului plasate în amonte şI aval de pile ; pe pilele podurilor se

monteaă reflectoare radar%

i7 liniile aeriene se marc.eaă cu reflectore radar montate c.iar pe ele sau cu

reflectoare radar instalate pe geamanduri galbene dispuse în perec.e şI apropiere de fiecare

mal%

Pagina 17 din 27




!E5(0<E &E("#1 #E)<E5E("0#E0 (04I)0LIEI

&E 0&E I("E#I$0#E

!emnalele folosite în reglementarea navigaiei pe ape interioare se ape interioare se

împart în:

A7semnale principale :

semnale de intericere;

semnale de obligaie;

semnale de restricie;

semnale de recomandare;

semnale de indicaie%?7semnale au8iliare:

-caracteristicile, aspectul şI semnificaia acestor semnale sunt prevăute în ane8a B din

#egulamentul de (avigaie pe Dunăre în sectorul românesc A**=%

A%a%!emnalele de intericere reglementeaă situaiile de intericere6

de trecere ;

de depăşire:

a oricărei depăşiri;

depăşire numai între intervale;

de întâlnire şI de depăşire;

de staionare;

de ancora sau de a ine ancore, parâme sau lanuri;

de a se lega la mal ;

de a întoarce;

de a provoca valuri;

de a trece în afara spaiului indicat;

de a trece sau de fiiind pregătit de marş;

navigatiei navelor cu autopropulsoar ;

navigaiei ambarcaiunilor de sport sau agrement;

practicării

navigaiei navelor care nu sunt nici autopropulsate nici cu vele6

Pagina 1# din 27




A%b%!emnalele de obligaie reglementeaă activităile obligatorii astfel:

obligaia de a urma direcia sudică prin săgeată;

obligatia de a încrucişa şenalul situat la babord sau la tribord;

obligatia de a opri;

obligatia de viteă;

obligatia de atenie;

obligatia de a emite semnal sonor ;

obligatia de asigurare de a nu manevra stân/eni alte nave;

obligatia de a intra în legătura radio%

A%c%!emnalele de restricie avertieaă asupra unor situaii deosebite restricii :

adâncimea apei limitate;

înălimea liberă deasupra suprafeei apei limitată;

lăimea pasei sau a şenalului limitat;

restricii diverse de navigaie;

şenalul este îndepărtat de mal%

A%d%!emnalele de recomandare :

trecere recomandată;

recomandarea de a se ine în spaiul indicat;

îndreptarea în sensul indicat de săgeată sau de lumină %

A%e%!emnalele de indicaie centru indicate necesare pentru sigurana navigaiei şi6

permitere de trecere;traversarea cu o linie electrică;

bara/;

bac în mişcare;

permisiune de ancorare sau staionare;

loc de întoarcere;

reglementarea afluenilor căii navigabile urmate;

de prevenire;

Pagina 1$ din 27




permisiunea navigaiei cu diferite mi/loace 6navă autopropulsată, sport, agrement, vele

etc7;

facilitate 6apă, telefon, 4'F7%

?%!emnale au8iliare sunt folosite pentru a da un plus de informaii suplimentare de

distane, lumini, etc referitoare la unele semnale principale%

#E)1<I DE !"0LI$(0#E &E 0&E I("E#I$0#E

#E)1<I !&ECI0<E DE (04I)0LIE

0&<IC0I<E &E !EC"$#1< 50#I"I5 0< D1(3#II

A% I("#$D1CE#E

A%A%&e timpul navigaiei pe ape interioare navele sunt nevoite să şi staionee%

0legerea locului de staionare presupune cunoaşterea onei în aşa fel încăt staionarea să se

facă cât mai aproape de mal funcie de pesca/, pentru a nu împiedica desfăşurarea normală a

navigaiei%

A%?%(avele, grupările de nave şi de materiale plutitoare, instalaiile plutitoare, pe

timpul staionării trebuie să fie solid ancorate sau legate inând cont de curent, valuri, variaia

nivelului apei pentru a nu constitui un pericol şi pentru a nu stân/eni navigaia în onă%

?% #E)1<I<E DE !"0LI$(0#E &E 0&E I("E#I$0#E

?%A%#egulile de staionare sunt stipulate în #(D - capitolu f% 9n acest capitol sunt

prevăute principiile generale de staionare şi regulile care reglementeaă această importantă

activitae%

?%A%A%&e apele interioare locurile de staionare sunt desemnate prin semnalele de

indicaie de la semnalul E%> la semnalul E%B%A care au următoarele semnificaii:

6semnalul E> permitere de staionare la ancoră sau legat la mal%

−semnalul EB%A ona de staionare pentru ancorarea şi decărcarea autove.iculelor

?%A%?%Faă de aceste situaii reglementate mai sus, e8istă o serie de alte semnale când

staionarea nu este permisă %

Pagina 2% din 27




De regulă navele şi materialele plutitoare ansamblate şi instalaiile plutitoare nu pot să

staionee pe calea navigabilă acolo unde de regulă, staionarea este interisă%

Celelalta situaii când staionarea nu este posibilă sunt:

în sectoarele stabilite de organele competente;

în sectoarele interise semnaliate cu semnalul de intericere;

sub poduri şi liniile electrice de înaltă tensiune;

în trecerile înguste şi în apropierea lor, sau în sectoarele care pot deveni înguste din

caua staionării navelor%

la intrările şi ieşirile din căile afluenilor ;

pe traseul bacurilor ;

pe traseul de acostare şi plecare de la debarcader ;

în sectoarele de întoarcere ;

în dreptul unei nave care semnalieaă staionarea interisă datorită încărcăturii sale;

în sectoarele marcate la o distană de semnal indicată pe aceasta;

?%?%#eguli de ancorare

?%?%A%0ncorarea pe apele interioare este posibilă în locurile semnaliate cu semnalul

E-permitere de a ancora%

?%?%?%Faă de acestea, situaiile de mai sus, se prevăd şi situaiile când ancorarea nu

este posibilă astfel:

−în sectoarele unde, de regulă, ancorarea este interisă;

−în sectoarele semnaliate cu semnalul 0-ancorarea interisă;

?%=%#eguli de legare

?%=%A%<egarea navelor a materialelor plutitoare ancorate şi a instalaiilor plutitoare este

permisă în onele semnaliate corespunător cu semnalul EB%

?%=%?%Faă de situaiile de mai sus se prevăd şi situaiile când legarea la mal nu este

posibilă asfel:

6în sectoarele unde, de regulă, legarea este interisă6

6în sectoarele semnaliate cu semnalul de intericere%

Pagina 21 din 27




=%<$C1#I DE !"0LI$(0#E

=%A%<ocurile de staionare se aleg respectând semnificaia semnalelort de permisiune

preentată mai sus respectând partea şenalului navigabil, distaa indicată, sectorul indicat,

numărul de nave indicat, iar în lipsa altor prevederi staionarea se va face începând de la mal

pa parte ape care este instalat semnalul%

=%A%A%<ocul de staionare poate fi delimitat şi cu semnale plutitoare, gamanduri roşii

6de dreapta7 şi geamanduri veri 6de stânga7%

=%?%!taionarea în onele semnaliate este prmisă numai acelor categorii de nave la

care se referă semnalul, pe partea unde este instalat semnalul şi respectând distanele

regulamentare minime în caul transportului de materiale inflamabile 6A+ m7 şi materiale

e8ploibile 6>+ m7%

=%?%A%(avele care staioneaă în şenal sunt obligate să asigure o paă permanentă care

să poată lua rapid măsurile regulamentare eficace în ca de nevoie%

% #E)1<I !&ECI0<E DE (04I)0LIE &E !EC"$#1< 50#I"I5 0< D1(3#II

%A%&entru sectorul maritim al Dunării în #%(%D% sunt prevăute o serie de reguli

speciale în cap% III referitoare la direcia de marş, masuri de sigurană, navigaia în derivă

întîlnire, obiecte părăsite în fluviu, trecerea navelor prin porturi, gabaritele navelor,prioritate

la întâlnire, distana dintre nave, opturarea şenalului, eşuări, naufragii%

%A%A%&rincipalele reglementări pot fi preentate asfel:

6navele trebuie să ină dreapta faă de sensul nord de înaintare 6cu e8cepia unor

condiii speciale locale când sc.imbarea sensului de marş se face după anunarea şiconvenirea ei cu navele care navigă în onă76

6navele sunt obligate să aibă pregătite mi/loacele de acostare, semnaliare,

ancorare6inclusiv la pupa pentru navele mai lungi de B>m7%

D$C15E("E (01"ICE &E("#1 (04I)0LI0 &E 0&E I("E#I$0#E

Pagina 22 din 27




A%Introducere

&entru e8ecutarea navigaiei pe ape interioare se folosesc o serie de documente

nautice specifice care asigură baa regulamentară şi documentară necesare siguranei

acesteia%

A%A%Documentele folosite în navigaia fluvială asigură:

6cunoaşterea de către navigator a lesgislaiei actualiate ce reglementeaă această

activitate6

6cunoaşterea specificului onei asigurări .idrografice şi de navigaie6

6cunoaşterea regulilor specifice6

6cunoaşterea modificărilor survenite în semnaliarea şenalului navigabil şi în general

a modificărilor apărute în one ce pot influena buna desfăşurare a traficului naval%

?%Documente nautice pentru navigaia pe ape interioare

Documentele nautice folosite pentru navigaia fluvială 6pe ape interioare7 sunt

următoarele:

?%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc-A**=

?%?%#eguli speciale de navigaie pe Dunărea de /os%

?%=%#eguli speciale de navigaie pe sectorul român al Dunării fluviale%

?%%'arta de navigaie a Dunării 6rutiera7%

?%>%uletinul .idrometeorologic pentru Dunăre%

?%%0lbumul curbelor Dunării

?%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc-A**=

?%A%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc #%(%D% repreintă baa /uridică a navigaiei fluviale 6el a fost elaborat de Inspectoratul de stat al (avigaiei

Civile şi a fost aprobat prin $rdinul 5inistrului "rannsporturilor nr%*Q%+*%A**?%

#%(%D%reglementeaă modul de desfăşurare al navigaie fluviale şi modul de aciune

în diferite situaii ce pot apare pe timpul acestei activităi%

?%A%?%#%(%D% cuprinde un prim capitol de dispoitii generale prin care sunt definii o

serie de termeni sunt preentate îndatoririle conducătorilor şi ec.ipa/elor şi documentele de

bord şi reglementeaă modul de aciune în situaii caracteristice refritoare la :6obiecte periculoasea la bord6

Pagina 23 din 27




6prote/area căi navigabile6

6deteriorarea lucrărilor de artă6

6salvare şi eşuare, scufundare, poluare6

6controlul6

6desfăşurarea activităilor sportive6

6adăpostirea şi iernarea navelor6

?%A%=%#%(%D% se aplică pe căile navigabile româneşti în acvariile porturilor blocurilor

de adăpostire, de încărcare-descărcare inând cont de reglementările specile ale autorităilor

competente locale %

?%A%%#%(%D% conine în afara dispoiiilor generale umătoarele capitole referitoare la:

6mărci şi scări de pesca/6

6semnaliarea viuală a navelor6

6semnaliarea de i6

6semnaliarea de noapte6

6semnaliari speciale6

6semnaliarea sonoră, legătura radio telefonică6

6semnaliarea şi balia/ul căii navigabile6

6regulile de navigaie6

6regulile de staionare6

?%?%#eguli speciale de navigaie pe Dunărea de /os%

0ceste reguli se aplică pe Dunărea maritimă de la răila la !ulina 6Dunărea de /os7 şiau fost întocmite în baa RConveniei despre regimul (avigaiei pe DunăreR elgrad-A*@ şi

a RDispoiiilor Fundamentale relative la navigaia pe Dunăre R adoptate de Comisia Dunării

prin deciia sesiunii a @-a din A**+ şi au fost adoptate prin $rdinul A*QA**? al ministrului

transporturilor%

Pagina 2 din 27




?%?%A%#egulile speciale de navigaie pe Dunărea de /os completeaă prevederile

#%(%D% şi reglementeaă navigaia între ;m AB> 6răila7 şi rada !ulina inclusiv ; aceste reguli

se aplică tuturor navelor maritime şi fluviale ce navigă pe Dunărea de /os%

?%?%?%#eguli speciale definesc termenii folosii :

6modul de amplasare al lor prin aviele către navigatori6

6obligativitatea pilotării navelor%

De asemenea aceste reguli conin:

documentele şi condiile te.nice ale navelor ;

regulile specifice de navigaie;

dispoiii speciale pe canalul !ulina;

dispoiii speciale la gura canalului !ulina;

navigaia în condiii dificile;

pilotarea navelor ;

remorca/e;

materiale plutitoare;

transportul materialelor inflamabile şi e8ploibile;

daune şi avarii;

prevenirea poluării%

?%=%#eguli speciale de navigaie pe sectorul r$mân al Dunării fluviale%

0ceste reguli se aplică pe sectorul românesc al Dunării între ;m AB> 6răila7 şi ;m

A+B> 6)ura (erei7%0ceste reguli speciale completeaă prevederile #%(%D% şi cuprind:

reguli speciale la trecerea pe sub podul )iurgieni-4adul $ii;

reguli speciale la trecerea pe sub podurile de la Cernavodă;

reguli speciale la trecerea pe sub podurile de la Feteşti şi orcea;

reguli speciale la trecerea pe sub podul )iurgieni-#usse;

!E5(0<E C0#E !E#4E!C #E)<E5E("3#II (04I)0LIEI &E C0<E0 (04I)0I<3

Pagina 2 din 27




Intericere de intâlnire şi de depăşire

Intericere de a ancora şi de a lăsa să se târască ancore, parâme sau lanuri

Intericere de a provoca valuri

$bligaia de a emite un semnal sonor

Pagina 2" din 27




$bligaia de a păstra o vigilenă deosebită

<oc de întoarcere

&ermitere de a ancora şi de a lăsa să se târească parâme sau lanuri

http://www.tocilar.ro/

Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea

Documents

Transcript of Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea