Dreptul Informational

Tema 1: Notiuni generale cu privire la dreptul informational.Premisele constituirii de drept informationalS.1 Premisele constituirii dreptului informationalS.2 Obiectul de studiu al dreptului informationalS.3 Notiuni de drept informationalS.4 Metoda de reglementare a raportului juridic informationalS.5 Principiile dreptului informationalS.6 Locul rolul dreptului informational in sistemul de drept al RM

S.1 Dr. informational- institutia juridical care si-a inceput evolutia o data cu aparitia mijloacelor de transmitere a informatiei de la persoana la persoana.Drept rezultat al impactului pe care l-a avut informatia asupra dezvoltarii culturale, tehnologice si intelectuale a omenirii s-a constiuit ca institutie juridica.Institutia dr informational a trecut prin mai multe etape in evolutia sa:

Etapa I Prima revolutie informationala (aparitia alfabetului) cand a fost posibila fixarea pe un support material a ideilor, cunostintelor pe care oamenii le-au acumulat intr-o anumita perioada de timp.Fixarea informatiei pe support material a facut posibila transmiterea acesteia de la o generatie la alta.Etapa II Dateaza cu aparitia tipografiilor (tipografului) dispozitiv ce a permis ca informatia fixate pe support material sa poata fi multiplicataO data cu aparitia tipografului, considerabil s-a largit cercul de personae care a obtinut acces la cunostinte si date. Cu toate acestea au mai existat carente la capitolul acoperire informationala.Etapa III Se datoreaza aparitiei telegrafului telefonului televiziunii. Datorita acestei dezvoltari tehnologice, societatea a beneficiat de date furnizate si difuzate in mod operativ prin intermediul mijloacelor de informare in masa, telefonului, ce le-au permis sa-si solutioneze promt problemele curente. Aparitia acestor tehnologii a facut posibila o schimbare calitativ buna a vietii sociale prin obtinerea de date operativ, complet, efficient.Etapa IV Revolutie si transformare a raportului juridic informational se datoreaza aparitiei la mijlocul secolului trecut a tehnicii de calcul, precum si a sistemelor si retelelor infirmationale.Aceasta etapa, in dezvoltarea dr informational continua si pana in present. Ea a generat instituirea unei noi orinduiri sociale ce a schimbat de cea post industrial si a instituit-o pe cea informationala.

Societate informationala- cadrul social in care se aplica normele dr informational.Societate informationala- noua orinduire sociala, la baza careia la toate nivelele, de luare a deciziei sta informatia, iar procelese de aducere trec printr-un process de reformare si au la baza informatia si cunostintele.Pana nu demult, informatia a constutuit obiect al raportului juridical civil insa ea urma sa imbrace o anumita forma. Insasi informatia, in sine nu putea fi obiect al unei tranzactii sau a unui act juridic. In aceeasi ordine de idei, nu era posibil de vorbit despre dreptul de proprietate a unei personae sau entitati juridice asupra informatiei, indiferent de ce forma imbraca aceasta.

S.2 Obiectul de reglementare a dreptului informational poate fi diferita) Din punct de vedere obiectiv= reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar, se modifica si se sting in procesul acumularii prelucrarii, sistematizarii, acualizarii si arhivarii informatiei. Ce apar in procesul colectarii informatiei Ce apar in procesul sistematizarii informationale in raport cu un anumit obiect/contur informational Din domeniul utilizarii si obtinerii informatiei solicitate Legate de accesul neautorizat la sistemele si retelele informationale; furtul si denaturarea informatiei dintr-un system informational; utilizarea neautorizata a informatiei ei.b) Din punct de vedere material= constituit din informative ca obiect primar, produsul informational ca obiect complex ce apare in rezultatul prelucrarii informatiei si sistemele si retelele informationale [mijloacele tehnologice si de program prin intermediul carora se sistematizeaza, stocheaza, actualizeaza si transmite informatia]

S.3 In literature juridical de specialitate s-au conturat doua opinii1. Dr informational nu constituie o ramura de drept de sine statatoare ci reprezinta o institutie juridical.Argumente: Dr informational imprumuta metoda de reflementare de la ramurele de drept traditional (public/privat) Normele juridice ce reglementeaza rapoartele sociale informationale nu au un character sistematizat, insa se regasesc in diverse acte normative intr-un capitol separate, ce se referee la relatiile cu conotatie informationala care au aparut si s-au dezvoltat in mare parte in ultimul deceniu.2. (savantii rusi) Dr. informational apare ca o ramura complexa, de sine statatoare, necesara in cadrul unei noi orinduiri sociale care utilizeaza procedee si metode de reglementare juridical imprumutate de la ramurile de drept traditional.

Dreptul informational = ramura de drept complexa, compusa dintr-un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul colectarii, prelucrarii, sistematizarii informatiei in cadrul schimbului prin intermediul retelelor informationale cu date la nivel national si interstatal, precum prin intermediul sistemelor si tehnologiile informationale.Dr. informational este o ramura de drept complexa ptru ca in cuprinsul acesteia se regasesc norme juridice ce in mod obisnuit urmau a fi atribuite sau dreptului civil sau dreptului bancar sau dreptului fiscal, insa datorita modalitatilor de realizare [cu ajutorul sistemelor, retelelor, tehnologiilor informationale] capata o caracteristica destinata o particularitate ce necesita o reglementare aparte, iar in urma acestui proces apar noi norme juridice care si constituie dreptul informational.

S.4 Metodele de studiu=ceele specificate tuturor ramurilor de drept.Metoda de reglementare = procedee juridice ce infruenteaza raportul social din domeniul informational si le ce le ridica la rang de raport juridic.In acest sens teoria dreptului informational cunoaste mai multe tehnici: mijloace cu caracter permisiv mijloace cu caracter prohibitive mijloace cu caracter imperative mijloace cu caracter de recomandare

Caracteristice ptru dreptul informational este metoda de reglementare juridical specifica ramurilor de dpret public si anume cea imperativa in care subiectul raportului statul prescrie subiectilor rapoartelor juridice informationale un anumit comportament de la care acestia nu pot deroga.Totodata este de mentionat ca in campul de reglementare juridical a dreptului informational se includ si relatii sociale in care subiectii pot dispune in limitele actiunii/inactiunii. In cadrul acestor relatii juridice informationale statul apare pe doua pozitii: I. regulator a relatiilor sociale informationaleII. subiecti cu drepturi egale a acestor relatiiMetoda de reglementare juridical descrisa este specifica ramurilor de drept privat si este definite ca metoda dispozitiva. In corespundere cu cele mentionate, putem conclude ca drept metoda aparte a dreptului informational este metoda mixta de reglementare juridical care cuprinde in sine atat procedeele specific metdei imperative cat si cele specific metodei dispositive.In literature de specialitate vehiculeaza idea ca o metoda specifica de reglementare a dr informational este metoda de reglementare juridica autoritara in care statul apare ca autoritate ce prescrie un anumit comportament subiectilor rapoartelor juridice informationale. Chiar si in cazul raportului juridic in care partile apar pe picior de egalitate stabil ca o autoritate ce limiteaza comportamentul deliberative al subiectilor.

S.5 Principiile dreptului informational = idei prin intermediul carora se tinde la recunoasterea unor valori supreme, la promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului la instituirea unei ordini juridice democratice.Stiinta dreptului informational are la baza 3 categorii de principia:1) principii generale (specifice intregului sistem de drept) principiul legalitatii (toate persoanele implicate in relatiile juridice informationale trebuie sa actioneze in corespundere cu legea) respectarea legii respectarea ierarhiei actelor juridice+obligatia subiectilor de a actiona in corespundere cu interesul public generalx principiile democratiei, statului de drept principiul egalitatii (toate persoanele sunt egale in fata legii independent de nationalitate, sex, religie, etc.)2) principii interramurale (specifice unor anumite ramuri de drept) principiul actionarii subconstient cu buna-credinta (fiecare persoana urmeaza sa-si exercite dreptul si obligatiile juridice fara a urmari sau accepta incalcarea drepturilor si libertatilor unei alte personae)3) principii specifice ramurii de drept informational principiul adevarului (adevarul izvoraste din realitate deci trebuie de cautat pe ce se fundamenteaza ceea ce se invoca a fi adevarat)In cadrul proceselor de prelucrare, furnizare a informatiei, subiectul urmeaza sa tina cont de:a)veridicitatea informatiei b)excluderea non-adevaruluic)plenitudinea informatieid)excluderea denaturarii informatiei principiul transparentei (in cadrul colectarii, utilizarii si difuzarii informatiei, detinatorii de informative actioneaza asigurand totodata, o transparente maxima a propriei activitati, cat si o activitati conexe in cadrul carora sunt utilizate informatiile colectate)- principiul respectarii vietii private (procesul colectarii informatiei cu privire la personae, detinatorii informatiei urmeaza sa actioneze cu deligenta, colectand doar informatii care le sunt premise prin acte normative, si utilizandu-le numai in scupuri bine determinate, fara a duce atingere sau fara o ingerinta viata private a personae sau in detrementul persoanei fizice, juridice si a societatii in general)S.6 Structura ramurii de drept informational

Partea generala(principiile generale apicabile ramurii de drept, notiunile aplicate)

Partea speciala(dr. proprietatii intelectuale, tranzactii electronice, etc. tranzactiile care au ca obiect informative, programele de e-guvernare)

Tema 2: Reglemtarea normative-juridica a resurselor informationaleS.1 Conceptul de resursa informationala, categoriiS.2 Resursele informationale de stat, categoriiS.3 Notiunea resurselor informationale privateS.4 Particularitatile integrarii resurselor informationale de stat

!!! L. nr. 467/XV//21.03.2003 cu privire la res. Informat. de stat si informatizareL. nr. 982/XIV//11.05.2000 pr. La accesul la info.L. nr. 241/ // 15.11.2007 pr comunicatiile electriceL. nr. 420// 22.12.2006 pr. ctiv de reglm tehniceHot. Guv. RM nr. 632//08.06.2006 aprobarea politicii de edificare a societatii conform in RM Hot. Guv. RM nr. 733//28.06.2006 pr. Aprobarea conceptiei guvernului electronicHot. Guv. RM nr. 844//26.06.2007 pr. Aprobarea conceptiei portalului guvernamentalHot. Guv. RM nr. 726//2005 pr. Aprobarea conceptiei sistemului informational integrat geografic

S.1 Resursa informationala = o omogenitate de informative documentata din sistemele informationale automatizate organizata in corespundere cu cerintele legislatiei in vigoareTeoria dr. informational cunoaste 2 categorii de resurse informationale: resurse informationale de stat resurse informationale privateResurse informationale de stat, din punct de vedere loto-senso reprezinta un asnamblu de informative accumulate, prelucrate, sistematizate din contul banilor publici.In sens ingust, resursele informative de stat reprezina o gama integrate de informatii reprezentate sub forma de banci de date, crearea si folosirea carora tine de competenta autoritatii administratii publica.Conform legii privind la register (nr 71//22.03.2007) subiectii raportului juridic in domeniu res. Info. De stat sunt: 1) proprietarul registrului2) posesorul registrului 3) detinatorul registrului4) registratorul si subregistratorul5) furnizorul datelor din registru6) beneficiarul datelor din registruConform A.23 a legii privind informatizare si res. Info de stat ministerul Tehnologiei Informationale si Comunicatie (MIN TIC) indeplin in numele Guv. Functia de posesor al resurselor informationale de stat de baza.A 12 legii privind la register + hotararea Guvernului RM 625//22.05.2008 Guvernul RM a atribuit intreprinderii de stat. Registru functiile detinatorului si administratorului de responsabilitate informationala de stat de baza.Registratorul si ssubregistrat pers investite cu atributii de inregistrare a informarii in sistemul informational,actualizarea ei, sistematizarea in scopul crearii unui produs informational calitativ.Unicul proprietar al res. Info. De stat este statul,iar beneficiar sunt pers fizice, juridice precum si aut sub. Centrale si locale. Resurse informationale private = resurse, informatia continuta in care este acumulata, prelucrata, actualizata si stocata din contul mijloacelor banesti private.Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa informationala, pot colecta o anumita categorie de informative in limita strict determinate in autorizatie si pot crea un produs informational care este furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra cost.La categoria resirselor informationale private pot fi citate: paginile de aur a RM, Varo Inform.

S.2 Resursele informationale de stat se divizeaza in urmatoarele categorii(1) resurse informationale de baza(2) resurse informationale departamentele(3) resurse informationale teritoriale

1) Resursele informationale de baza- fac parte:-Registrul de stat al populatiei - sistem integrat univ de evidenta automatizat a cetatenilor RM, cetatenilor straini, persoanelor fara cetatenie, cetatenilor straini domiciliati permanent sau temporar pe terinotiul RM, cetatenilor RM stability cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altei tari.- destinat colectarii, stocarii, actualizarii, analizei datelor referitoare la persoanele fizice care si reprezinta obiectul inregistrarii cu prezentarea informatiei organelor autorizate publice, altor personae fizice sau personae juridice.-Registrul de stat al unitatilor de drept- sistem integrat, automatizat de evidenta a tuturor structurilor si entitatilor care au statut de unitati de drept cum ar fi organelle administrative publice, intreprinderile, organizatiile socio-politice, asociatiile obstesti, partidele, culte religioase, asociatii de coproprietari, societatile in condominium, categorii special de personae care presteaza anumite servicii(notar, avocati, etc.), ansamblu de personae juridice constituite pe baze legale care au primit denumirea de obiect al resursei ca unitati de drept.- destinat pentru colectarea, stocarea, actualizarea si analiza datelor cu privire la unitatile de drept si sunt furnizate de organele administrative publice central si locale in scopul ridicarii nivelului eficatitatii procesului de administrare-Sistemul informational geografic-sistem integrat unic de colectare, stocare si prelucrare a informatiei despre obiectele geografice natural si tehnogene la interactiunea cu datele altor sisteme informationale de baza care constau din siteme informationale geografice departamentale si teritoriale unificate de importanta statala integrate in baza unui sistem unic de identificare si codificare a obiectelor de evident ape teritoriul RM.-are menirea de a prezenta informatie sub forma de model teren, din spatiu, cu informatia primara obiectiva despre obiectele cu potential natural, despre resursele tarii, intensitatea demografica a tarii, pozitionarea persoanelor fizice si unitatilor de drept in raport cu un anumit punct geografic corect.

Informatia din aceasta resursa este furnizata autoritatilor administratiei publice pentru sporirea temeiniciei calitati si eficientei deciziilor administrative.

2) Resursele informationale departamentaleRegistrul de stat departamental - formate pentru activitatea departamentelor pe langa Guvern (organ ramural). -fac parte:-Registrul de stat al transorturilor-sistem informational automatizat unic ce reprezinta informatie tehnica, economica si juridica privind mijloacele auto de transport, tractoare, masini si mecanisme speciale de constructii rutiere, echipamente agricole, ramarci, nave ale flotei maritime, agregate stationare si mobile care functioneaza in baza motoarelor de ardere interna, carute, date referitoare la detinatorii si priprietarii acestora.-contine si stocheaza informatie cu privire la fiecare mijloc de transport in parte, drept de proprietate si alte drepturi patrimoniale asupra mijloacelor de transport, precum si cu privire la titularii acestor drepturi.-Sistemul informational "Cadastru"-elaborat in vederea realizarii legii RM cu privire la cadastrul bunurilor mobile nr. 1543/VII din 25.02.1998-reprezinta o totalitate de informatie, stistematizate cu privire la bunurile funciare imobile si date cu privire la dreptul de proprietate si alte drepturi patrimoniale asupra acestor bunuri.Cadastrul bunurilor imobile este divizat in: Cadastrul general-sistem unic multifunctional de inregistrare de stat a bunurilor imobile si a drepturilor asupra acestora, precum si a valori de estimare a lor Cadastre specializate-include date sistematizate despre bunurile imobile in functie de particularitatile lor naturale si in raport cu alte caracteristici stabilite de legislatie, drept exemplu de cadastre specializate sunt "Cadastrul Apelor", "Cadastrul Silvic", "Cadastrul Urbanistic"-Sistemul informational autorizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au comis infractiuni - elaborat in baza legii 216//29.05.2013-totalitatea de resurse informationale si tehncie, mijloace tehnice de programare, metodologii aflate in interactiune si destinate pastrarii, prelucrarii si utilizarii informatiilor cu caracter criminal-in cadrul bancii centrale de date precum si asigura evidenta unica a informatiilor-in cadrul acestui sistem sunt stocate date privind la infractiuni si persoane care le-au comis; date privind pedepsele ce au fost aplicate acestora; date privind cauzele penale, privind actiunile de urmarire penala; date privind persoanele aflate in cautare; date privind persoanele detinute si a celor ce se afla in institutii penitenciare; date privind persoanele eliberate din locurile de detentiealte informatii utile, necesare in activitatea de zi cu zi a organelor penitenciare si organe operative de investigatii.

S.3 Resurse informationale private = resurse, informatia continuta in care este acumulata, prelucrata, actualizata si stocata din contul mijloacelor banesti private.Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa informationala, pot colecta o anumita categorie de informative in limita strict determinate in autorizatie si pot crea un produs informational care este furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra cost.La categoria resirselor informationale private pot fi citate: paginile de aur a RM, Varo Inform.

S.4 Integrarea resurselor informationale de stat:-proces tehnologic de interactiune dintre resursele informationale in cadrul schimbului informational si al anteractiunii electronice.-asigura eficienta lucrarii deciziilor si eficienta activitatii autoritatilor administrative publice, asigura administrarea si controlul eficient al realizarii proceselor interne.-este de cateva tipuri: dupa factorul teritorial integrare centrala (autoritate administrativa publica de resort creaza resursa informationala si asigura interactiunea dintre propreea resursa so alte resurse informationale) integrare locala (resursa si baza tehnologica este creat de organele administrativ public locale) dupa forma de interactiune integrare neautomatizata (asigurarea integrarii resurselor informationale de stat este realizata fara aplicarea metodelor automatizate de sistematizare, prelucrare, pastrare si transmitere a informatiei---are loc transmiterea fizica a datelor de la o parte la alta) integrare automatizata (prelucrarea datelor si transmiterea acestora are loc cu ajutorul mijloacelor automatizate) dupa accesibilitate integrare deschisa (acces la datele continute in resursa informationala au toate persoanele) integrare inchisa ( accesibilitate limitata, accesul la informatia din resursa strict reglementata de legislatia in vigoare) ex: date cu privire la imobilele, terenele care reprezinta secret de stat pot fi furnizate doar persoanelor autorizate prin lege de a le primi. din punct de vedere a factorului administrativ interactiune interdepartamentala (se asigura accesul la informatie din resurse informationale de stat prin intermediul bazei tehnologice a doua autoritati ale administratiei publicee) interactiune intradepartamentala (schimbul de informatie care are loc in cadrul unui organ al dministrarii publice) dupa factorul tehnologic interactiune la nivel informational (prestarea unuia si aceluiasi resurs informativ la minim 2 sisteme, utilizand o gama de servicii ptru lucrul cu resursa informative) interactiune la nivel de serviciu (asigurarea prelucrarii, pastrarii, transmiterii, securizarii resurselor informationale prin utilizarea paginilor web si interfetelor) interactiune la nivel procesual (oferirea accesului la procesele interne aplicate fiecarui sistem cu scopul participarii in ele) interactiune la nicel de furnizare a informatiei populatiei (procesul de asigurare a informarii curente a populatiei cetatenilor privind la activitatea organului administratiei publice) dupa factorul organizatoric integrare fizica (determinarea transmiterii, primirii si pastrarii informatiei fara aplicarea mijloacelor automatizate) integrare logica (determinarea unei structuri unice a informatiei si a unei ordini de integrare uniformizate pentru inlaturarea dublarii evidentei, asigurarea interpretarii unice a informatiei) integrare juridica (determinarea regulelor si responsabilitatilor participantilor la procesul de integrare a resurselor informationale) integrare tehnologica (fixarea infrastructurii tehnologice si programarea delimitarilor arhitecturii ce asigura sec. procesului de interactiune) dupa obiectul integrarii integrarea datelor (determinarea unor forme unice de date integrabile in corespundere cu programele aplicative care utilizeaza datele din bazele de date) integrarea aplicatiilor (asigurarea integrarii interfetelor de programare si a tehnologiei utilizate) integrarea proceselor (integrarea cerintelor exacte ce asigura interaciunea informationala dintre doi participanti) integrarea reprezentarilor (elaborarea unei interfete unice utilizate de toate organele administratiei publice) integrare la nivel de retele de telecomunicatie (delimitarea retelelor compatibile necesare pentru integrarea informationala la diferite niveluri)

Resursele informationale de stat trebuie sa alcatuiasca un complex integrat, crearea si utilizarea carora intra in competenta organelor administratiei publice.In cadrul integrarii resurselor informationale urmeaza a fi asigurate urmatoarele particularitati ale responsabilitatii informationale:-obiectivitatea-plenitutinea-autenticitatea-caracterul adecvat-accesibilitatea-actualitatea

Tema 3: Dreptul la informatieS.1 dreptul si libertatea informationala de baza. Temeiuri si restrictiiS.2 Reglementari juridice a dreptului la acces la informatieS.3 Semnatura electronica digitala- institutia Dreptului InformationalS.4 Protectia dreptului de acces la informatie

S.1 +dreptul de acces la informatie+dreptul la informare+dreptul la exprimare+dreptul de autor asupra informatiei+dreptul la protectia informatiei cu caracter privat

S.2 Legea privind accesul la informatie 982//11.05.200-se refera doar la informatia cu caracter public A6-7 =poate fi accesata oricare informatie cu exceptiile prevazute de art 6-7 legea privind la informatie.

Tema 4: Limitele dreptului de acces la informatieS.1 Reglementarile juridice a relatiilor juridice informationale din domeniul secretului de statS.2 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul secretului comercial si de serviciuS.3 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul datelor cu caracter personalS.4 Raspunderea juridica pentru divulgarea datelor ce constituie secret de stat secret comercial, secret de serviciu si a datelor cu caracter personal.

S.1 Norma juridica ce reprezinta fundamentul de reglementare a relatiilor sociale din domeniul circulatiei informatiei publice este prevederea constitutionala cu privire la abilitatea fiecarei persoane de a cauta, a obtine, a utiliza si difuza in mod liber a informatiilor oficiale.Informatiile datele, ce aduc atingere securitatii de stat ordinii publice, bunelor moravuri, vietii private a persoanei, sunt limitate in circuitul informational public.Limitarea circulatiei informationale poate fi realizata doar in temeiul unei legi organice. Categoriile de date, accesul la care este limitat sunt strict reglementate de o lege organica si sunt urmatoarele:-secretul de stat-secretul comercial-secretul de serviciu-datele cu caracter personalLegea care reglementeaza relatiile informationale din domeniul secretului de stat este legea RM cu privire la secretul de stat.Prin informatie ce constituie secret de stat intelegem datele protejate de stat din domeniul militar, economic, tehnic, stiintific, domeniul politicii externe, cu caracter de investigatie, divulgarea carora poate aduce atingere securitatii de stat.Secretul de stat este supus unui regim juridic special in dependenta de nivelul de secretizare si cercul de persoane investite prin lege cu dreptul de acces la aceste informatii.Astfel, sunt date ce constituie secret de stat sub regim deosebit de secret,secret,secretizare redusa.La categoria secret de stat se atribuie informatiile care in virtutea legii prin secret de stat, capata statutul de informatii secretizate, iar descretizarea lor poate avea loc in doua conditii:-in baza unor acorduri/tratate internationale ratificate de Parlamentul RM, prin care statul si-a asumat obligatia de a descretiza si a face publice date dintr-un anumit domeniu;-in cazul cand au disparut, circumstante de fapt care au servit drept temei pentru securizarea unei anumite informatii-in cazul expirarii unui anumit termen, iar securizarea in continuare a acestei informatii nu mai este jurstificata

Deasemenea informatia ce constituie secret de stat are loc numai in baza unei legi organiceDate ce nu pot constitui secret de stat:-informatii care in mod obisnuit ar putea constitui ca obiect de reglementare juridica a legii privind secretul de stat, insa se refera la o calamitate naturala cu impact asupra intregului teritoriu a tarii-date din domeniul unui impact ecologic de proportii-date prin care sunt incalcate drepturile si interesele unor grupuri de persoane-date cu privire la o privire de drept de proprietate a persoanelor-date cu privire la criza financiara ce afecteaza intreaga populatie

S.2 Legea organica ce reglementeaza relatiile informatice din domeniul circulatiei datelor ce constituie secret comercial - legea RM pentru secretul comercialSecretul de serviciu = date protejate prin intermediul unor legi ce reglementeaza activitatea in care circula date ce constituie secret de serviciu, iar difuzarea lor este limitata.(legea RM pentru avocatura; legea RM ptru notariat; legea RM privind activitatea operativa de investigatie, CPPRM)La categoria secretului comercial atribuim datele cu caracter economic, financiar, tehnologic, investitutional, de proiectare.Informatii care consta know-how, divulgarea carora ar putea aduce prejudicii materiale, economice si de imagine unei intreprinderi.Persoanele ce administreaza informatii ce consta secret comercial este denumita operatorul secretului comercial.Informatii atribuite de catre un agent economic sau intreprindere ca fiind secret comercial se continte in actele normative interne ale intreprinderiiia rdreptul si obligatia operatorului de secret comercial, sunt prevazute de un acord special incheiat intre administratia intreprinderii si operatorul informativ ce consta secretul comercial.Unele informatii ce consta secret comercial, care relatiile juridice dintre aceste persoane si intreprindere si relatiile sociale dintre aceste persoane si secretul comercial,sunt reglementate de contract individual de munca sau acorduri care se obliga de a nu divulga anumite informatii.Cercul de informatii ce cad sub incidenta secretului comercial trebuie sa fie strict delimitate, iar cele care nu au fost in mod expres plasate sub acest regim,au un circuit general deschis.Nu pot constitui secret comercial urmatoarele informatii:-care se contin in actele de constituire a intreprinderii (genurile de activitati pentru care s-a constituit, adresa juridica, date de contact, date despre fondatori si cotele de participare statutul intreprinderii);-date furnizate de agentii economici ispectoratului fiscal;-dat e din declaratiile vamale;-informatii care ar putea aduce atingere activitatii altor agenti economici, statului, drepturilor si intereselor legitime ale persoanei.Secret de serviciu = datele din domeniul avocaturii, notariatului, activitatii de ancheta si activitatii operative de investigatii divulgarea carora ar putea aduce atingere drepturilor si intereselor legitime de persoane fizice, persoane juridice si a cetatenilor straini.S.3 Datele cu caracter persoane au constituit obiecte de reglementare in spatiul european inca in anii '80 ai secolului trecut. Conventia Europeana cu privire la protectia datelor au caracter personal in procesul prelucrarii lor automatizate (strasburg, 1981, in vigoare 1985)Conventia data ofera (protectie tuturor persoanelor rezidente ale statelor europene in procesul prelucrarii automatizate a datelor personale ale acestora.Datele cu caracter personal - informatii cu privire la persoanele fizice care pot fi indentificate/indentificabile prin intermediul unor anumite date.Cadrul legislativ al RM ce are drept scop protejarea persoanelor fizice in raport cu prelucrarea in mod automatizat a datelor cu caracter personal este legea RM cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este legea RM cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Legea are incorporata in sinte, reglementari principale prevazute de Convenzia Europeana nominalizata.Incalncarea regulilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, acestora in alte scopuri decat cele prevazute de lege, transmiterea neautorizata a acestora in alte scopuri decat cele prevazute de lege, transmiterea neautorizata a acestora sau fara a asigura un nivel corespunzator de protectie reprezinta o ingerinta in viata privata a persoanei.Conventia Europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului art.8 (garantarea inviolabilitatii vietii private), cuprinde in continutul sau si dreptul persoanei la protectia datelor ce se refera la ea.O categorie aparte de date cu caracter personal o reprezinta datele despre persoana cu privire la apartenenta etnica, religie, date pentru starea de sanatate, pentru conturul criminal, colectarea carorapoate avea loc numai in conditii strict prevazute de lege si numai daca legislatia nationala ofera un nivel de protectie corespunzator in corespunderi cu standardele internationale.Persoana fizica, datele personale ale careia constituie obiectul colectarii si prelucrarilor automatizate este in drept sa cunoasca despre acest fapt, sa cunoasca despre acest fapt, sa solicite posibilitatea vizionarii datelor calitate si prelucrate in termeni restransi si fara cheltuieli suplimentare, sa cunoasca detinatorul si operatorul registrului in care sunt continute datele ce il vizeaza, sa solicite operatorului, in caz de necesitate, efectuarea modificarilor, completarilor si actualizarilor, sa fie informatie de transmitere acestor date la solicitarea unei persoane terte.Operatorul si detinatorul registrului in care se contin date cu caracter personal este obligat sa utilizeze aceste date numai pentru scopul in care acestea au fost colectate, sa colecteze numai datele care sunt strict necesare pentru realizarea obiectivelor legale, sa asigure un nivel de securitate ce nu ar permite scurgerea datelor sau deteriorarea acestora, sa informeze titularul despre orice acces neautorizat la datele acestuia sau despre utilizarea lor in alte scopuri decat cele prevazute de lege.Cu scopul asigurarii datelor cu caracter personal in RM, a fost creata o autoritate publica care are in atributiile sale protectia persoanei fizice in raport cu prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal de catre toate autoritatile puterii publice.Domeniul de activitate, functiile acestui organ sunt prevazute de lege pentru datele cu caracter personal (Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal).Orice operator sau autoritate publica care in virtutea sarcinilor si activitatii de serviciu prelucreaza si utilizeaza date cu caracter personal este obligat de a se inregistra ca operator al Centrului pentru tratarea datelor cu caracter personal.Acordurile internationale bilaterale in mod de asistenta juridica penala in temeiul carora statele semnatare sunt obligate la un schimb interstatal de informatie ce vizeaza persoanele fizice banuite, invinuite de comitearea unor infractiuni sau condamnate urmeaza a sesiza in temeiul legii privind protectia datelor cu caracter personal Centrul National pentru tratarea datelor cu caracter personal pentru a obtine o autorizatie de transmitere a acestor date.Nu poate fi autorizat schimbul interstatal de date personale catre un sfat care nu ofera un nivel corespunzator de protectie a datelor cu caracter personal sau ofera un nivel de protectie mai scazut decat cel asigurat de statul furinzor. Orice persoana car se considera ca a fost incalcat dreptul la inviolabilitatea vietii private prin utilizare, divulgarea sau transmitearea neautorizata a datelor cu caracter personal poate inainte o cerere catre Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal in care sa fie specificate circumstantele de fapt si conditiile in care aceasta a constatat faptul utilizarii nesantionate a datelor cu privire la ea.In cazul dat Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal este autoritatea investita cu dreptul de a examina plangerea constata incalcarea si daca ea cade sub incidenta Codului Contraventional RM, de a atrage persoana vinovata la raspunderea contraventionala, iar daca fapta intruneste elementele constituitive ale unei infractiuni de a sesiza organele competente invederea demararii unui eventual proces penal.

S.4 Formele de raspundere juridica:-materiala-disciplinara-delictuala-contraventionala-penalaConditii pentru aplicarea raspunderii juridice: fapt juridic vinovatie dovendita legatura cauzala dintre fapta si consecintele surveniteDivulgarea informationala ce consta secret de stat- periclitarea securitatii statului- raspunderea juridica penala.In cazul secretului de serviciu secret comercial - raspunderea juridica materiala, disciplinara, delictuala.Cazul in care un angajat in atributia caruia intra sarcina asigurarii securitatii informationale ce consta secret comercial, sau este desemnat in calitate de operator al secretului comercial, care nu si-a indeplinit corespunzator atributiile si din neglijenta a admis scurgerea de informatii ce reprezinta secret comercial, acesta poate fi sanctionat discuplinat/material de catre administrarea intreprinderii.Daca scurgerea informatiei a cauzat agentului economic un prejudiciu material de proportii,persoana responsabila de divulgarea informatiei poarta raspundere delictuala, este obligata in temeiul unei hotarari judecatoresti de a repara prejudiciu cauzat agentului economic.In materie de drept al raspunderii operatorului: raspundere contraventionala raspundere penala raspundere delictuala(difuzarea informatiei a cauzat un prejudiciu considerabil a persoanei fizice)

Tema 5: Reglementarea juridica a circulatiei documentelor electronice (doc. electronice)S.1 Conceptul circulatiei documentelor in forma electronica, notiunea de documentelor electroniceS.2 Categoriile documentelor electroniceS.3 Forta juridica a doc electroniceS.1 La baza activitatii oricarei organizatii/intreprinderi, institutii sta organizarea lucrului cu documentele (proces de sistematizare a circulatiei documentare, crearea, pastrarea si utilizarea acestora la diferite nivele organizatorice - functiile precum si utilizarea lor in activitatea curenta a persoanei fizice si persoanei juridice)Circulatia electronica a documentelor - totalitatea proceselor de creare, prelucrare, expediere, transmitere, primire, modificare, pastrare sau nimicire a doc. cu utilizare tehnologica informationale si de telecomunicatii.Circulatia documentelor electronice -calea pe care o parcurge un document din momentul crearii lui de catre autor si pana acesta ajunge la utilizatorul final-prin circulatia doc. se formeaza informarea promta a tuturor persoanelor interesate despre decizia emisa precum si se duce evidenta curenta si controlul asupra activitatii etitatii juridice.-asigura inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor + accesul operativ la doc. si la informatia de referinta, administrare eficienta a proceselor de prelucrare si transmitere a resurselor informationale + reducerea timpului necesar pentru procesul de coordonare a doc. si luare a deciziilor + sporirea discuplinei de productie + includerea in doc. nu numai a informatiei textuale dar si a informatiei multimedia + transmiterea informatiei cu viteza sporita.In activitatea curenta a institutiilor pot fi deosebite urmatoarele tipuri de circulatie a documentelor:1) Circulatia documentelor in forma traditionala (pe suport de hrtie);2) Circulatia documentelor in cadrul unui sistem informational (circulatie electronica);3) Circulatia documentelor combinata (imbina cele doua forme).Dupa domeniul de implementare, sistemul de circulatie a documentelor in forma electronica si nu numai, poate fi interna (locala) crearea unui sistem prin implementarea unor reguli aplicabile circuitului documentelor in cadrul unei intreprinderi, institutii, structuri organizatorico-functionale. Aceste reguli nu sunt aplicabile in raport de schimbul de documente cu persoane terte sau cu alte entitati juridice.

S1 Document electronic S2circuit inchis al documentelor in formaelectronica (apare raportul informational)

In dependenta de domeniul de activitate:-In activitatea administrativa;-In activitatea bancara;-In activitatea economica/comerciala.In domeniul bancar exista circuit administrativ (presupune circuitul documentelor intre functionarii, salariatii bancilor) si circuit operativ (raport informational de schimb de documente intre angajatii bancii si clienti).In domeniul administratiei are in componenta sa un sistem informational ce gestioneaza schimbul de documente in cadrul ministerelor si intre ministere.Orice document poate fi privit din diferite puncte de vedere:1) In calitate de obiect al circuitului civil;2) In calitate de obiect al raportului juridic;3) In calitate de obiect al vietii externe;4) In calitate de proba ce dovedeste existenta sau inexistenta unui anumit fapt.

Documentul electronic este o informatie creata, structurata, prelucrata, pastrata si transmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau mijloace tehnice si de program, semnat cu ajutorul semnaturii digitale in conditiile prevazute de lege.Document in sensul traditional este o informatie sub forma de text, semnata cu o semnatura olografa.Functiile documentelor:a) De informare;adecerea la cimostinta unui anumit subiect de date referitor la un anumit eveniment, fapt, activitate sau procesb) De organizare;stabilirea regulilor si normelor in corespundere cu care urmeaza sa actioneze actorii unei activitati concretec) De instruire.documente metodico-didactice cu privire la modalitatea, procedurile si continutul unui anumit curs de instruireDocumentele eletronice leaga subiectii raportului informational in regim interactiv, precum si asigura interactiunea dintre acestea si persoanele terte in raportul unuia sau mai multe surse informationale. Acesta deosebeste schimbul traditional de documente de circulatie dar in forma electronice (ex: tranzactiile privind instrainarea bunurilor in retea inlocuieste contractele de vanzare-cumparare traditionale)Documentele electronice pot exista atat in forma activa cat si in forma pasiva (caracteristica pentru informatia memorizata pe un suport material care impreuna cu purtatorul material reprezinta obiectul raportului juridic informational). Forma activa a documentului electronic prevede transmiterea prin intermediul retelelor informatice sau prelucrarea informatiei in forma electronica.Documentul electronic in aceeasi masura ca si documentul traditional dispune de o forma: interna- reprezintarea organizatorica si logica a informatiei in cadrul documentelor externa- ansmablul de rechizite cu care este investit documentul pentru a produce anumite efecte juridice

S.2 Tipurile de circulatie a documentelor electronice: dupa densitate circulatie materiala (pe suport de hartie) circulatie virtuala (in cadrul unui sistem informational) circulatie dubla (materiala+virtuala) dupa domeniu de implementare circulatie interna/locala (in cadrul unei interprinderi sau organizatii) circulatie externa (intre mai multe institutii/organizatii) circulatie operationala bancara circulatie administrativaIn dependenta de documentele electronice pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: dupa efectele juridice produse documentele electronice care produc efecte juridice documentele electronice care nu produc efecte juridice dupa forma si reprezentarea acestora documente alografe documente tipariteDocumentele electronice in sine, reprezinta o forma de expunere a informatiei in cadrul unui sistem informational care impreuna cu purtatorul informatiei (CD, Flash-drive) si echipamentul cu ajutorul caruia este creata informatia, reprezinta un act juridic integral.

S.3 Forta juridica a oricarui document consta in capacitatea purtatorului material, pe care este plasata informatia, de sine statator sau impreuna cu alte documente sa produca efecte juridice.Anume functia juridica a documentelor determina importanta juridica a acestora si posibilitatea de utilizare a lor in instantele judecatoresti in calitate de probe.Functia juridica a documentului traditional este determinata de prezenta rechizitelor necesare (existenta unui text, semnatura, denumirea documentului, data crearii, date referitor autorul si sigla).Rechizitele documentului electronic sunt semnatura digitala, evidenta caracterului de identificare a documentului. Rechizitele impreuna cu continutul ofera documentului o identitate.Semnatura digitala este un atribut indispensabil documentului electronic, obtinut in urma transformarii criptografice a acestuia cu utilizarea cheii private, destinat sa confirme autenticitatea documentului electronic.

TEMA 6: Reglementarea normativ-juridica a comertului electronic

S.1 Conceptul comertului electronic, principiileS.2 Contractele electronice, modalitatea de incheiereS.3 Particularitatile incheierii contractelor de vnzare-cumparare in forma electronica

!!!Legea privind comertul electronic 2004Conventia privind comertul electronic 1996

S.1 O data cu dezvoltarea tehnologiilor informationale si retelelor de telecomunicatii a aparut o noua forma a activitatii de antreprenor si anume comertul electronic, care presupune schimbul interactiv de marfuri, produse si servicii, la baza caruia se afla circuitul electronic de documente.In sens larg comertul electronic consta in desfasurarea unei activitati ce presupune obtinerea unui venit in cadrul retelelor informationale. Spre deosebire de comertul traditional, comertul electronic ofera urmatoarele avantaje:1. Reducerea timpului necesar pentru incheierea oricaror tranzactii.2. Reducerea costurilor legate de deplasare, chirie, locatiune, resurse umane.Cu toate acestea, reglementarea normativ-juridica a acestui sector in prezent prezinta anumite neajunsuri, si anume ceea ce tine de modalitatea de solutionare a litigiilor ce izvorasc din tranzactiile in forma electronica; ceea ce tine de concurenta neloiala si protectia drepturilor consumatorului; aspecte ce tin de securitatea informationala si publicitatea vicioasa.Comertul electronic se materializeaza sub mai mute forme:a) Desfasurarea activitatii antreprenoriale in domeniul crearii, furnizarii si administrarii sistemelor/retelelor si tehnologiilor informationale;b) Comercializarea marfurilor prin intermediul internet-magazinelor, paginilor web si pottei electronice;c) Desfasurarea activitatii de intermediere in cadrul retelelor informationale;d) Prestarea serviciilor in regim interactiv.

Comertul electronic se constituie in baza a 4 raporturi-cheie:1. B2B business to business (relatia intre doi antreprenori);2. B2C (relatia agent economic consumator);3. B2G (relatia agent economic - statul);4. C2C (relatia intre doi consumatori).

Principii: Principiul liberului schimb (neimpunerea cerintelor suplimentare pentru agentul economic care desfasoara comert electronic) Principiul autonomiei de vointa Principiul minimei implicatii a statului in activitatea de comert electronic Principiul unificarii legislatiei Principiul concurentei loiale Principiul bunei credinte.Participantii la aceste relatii dispun de libertate de vointa. Agentul economic trebuie sa dispuna de capacitatea de a alege cnd, cum, cu cine urmeaza sa incheie o anumita tranzactie electronica.In acelasi timp agentul economic, in cadrul schimbului de marfuri produse prin intermediul retelelor informationale este tinut de a respecta normele concurentei loiale, de a nu plasa publicitate vicioasa, de a-si exercita obligatiile contractuale cu buna-credinta, de a respecta drepturile consumatorilor. In caz contrar acestora le sunt aplicabile prevederile normelor civil-delictuale, ca si in cazul comertului traditional.

S.2 Contractul in forma electronica este acordul de vointa intre doua sau mai multe parti, care produce, modifica, stinge anumite efecte juridice, incheiat prin intermediul retelelor informationale si de telecomunicatii.In temeiul legislatiei Republicii Moldova privind comertul electronic, nu poate fi invocata nulitatea actului juridic in baza formei electronice a acestuia. De asemenea nu poate fi respins ca proba documentul, cererea/oferta expediata si acceptata prin intermediul retelelor informationale.Particularitatile contractelor electronice, indiferent de tipurile acestora sunt urmatoarele:1. Determinarea procedurii de incheiere a acestora, stabilirea procedurii tehnologice de modificare, reziliere sau rezolutiune a acestora.2. Determinarea efectelor de protectie dintre doi agenti economici sau dintre agentul economic si persoana fizica. Conditii: acelasi nivel de securitate; aceiasi configuratie a cererii sau ofertei; aceiasi baza tehnologica aplicata. !!! In caz de nerespectare a acestor conditii, clauza contractului electronic este lovita de nulitate absoluta.3. Stabilirea legii aplicabile in cazul aparitiei unui raport juridic conflictual.!!! Partile obligatoriu trebuie sa stabileasca legea aplicabila in caz de litigiu (tacit se vor aplica regulile generale ale Codului civil).4. Stabilirea jurisdictiei (instanta de judecat competenta sau Curtea de Arbitraj). !!! O instanta nationala nu poate aplica legislatia altui stat.

Lund in consideratie ca majoritatea actelor juridice electronice nu au un substrat material, parte componenta a actului juridic electronic sunt considerate toate modificarile expediate/primite de catre partile raportului juridic cu privire la obiectul tranzactiei.Actul juridic in forma electronica se defineste a fi un schimb de oferte si acceptari intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, are urmaresc scopul de a incheia acte juridice in forma electronica.

S.3 Contractul de vnzare-cumparare este un acord de vointa dintre doua sau mai multe parti, din care una numita vnzator se obliga sa transmita celeilalte parti (cumparatorului) un anumit bun sau o cantitate de bunuri, iar cealalta parte se obliga sa achite pretul convenit de catre parti pentru bunul transmis.Contractul de vnzare-cumparare este sinalagmatic, transmisibil de dreptul de proprietate si se considera incheiat din momentul in care partile au convenit cu privire la bunul ce urmeaza a fi transmis, calitatii functionale a acestuia si pretul care urmeaza a fi achitat de catre cumparator.Contractul de vnzare-cumparare electronic poate fi incheiat: Prin posta electronica; Prin intermediul internet-magazinului; In baza platformelor comerciale informationale; In cadrul sistemelor informational de tip inchis, elaborate de companii IT, care ofera acces pe baza criptografica la un cerc restrns de persoane.

TEMA 7: Criminalitate cibernetica

S.1 Caracteristica generalaS.2 Analiza juridica a criminalitatii cibernetice in Republica MoldovaS.3 Categoriile fraudelor informatice

S.1 Criminalitatea informationala totalitatea faptelor comise in zona tehnologiilor informationale intr-o anumita perioada de timp si pe un anumit teritoriu.Ca orice fenomen social, criminalitatea informationala este un sistem cu proprietati si functii proprii, distincte de celelalte proprietati si si elemente constitutive.Criminalitatea infractionala in cercetarea criminologica apare ca un fenomen real si unul aparent. Aceasta datorita faptului, ca rata fraudelor reale comise in sectorul informational este distincta de cuantumul faptelor respective investigate de organele de resort si acest fapt se datoreaza urmatoarelor circumstante:1. Tehnologia sofisticata, utilizata de infractori la comiterea faptelor;2. Lipsa instruirii speciale a ofiterilor de urmarire penala;3. Lipsa unui plan de reactie in cazuri de atacuri din partea victimelor;4. Neraportarea de catre victime a faptelor respective catre organele de drept;5. Costuri si tehnologii speciale necesare la investigarea fraudelor informatice.

Criminalitatea infractionala in doctrina este definita in sens larg ca fiind orice infractiune in care un calculator sau o retea de calculatoare este obiectul unei infractiuni, sau un calculator sau o retea de calculatoare este instrumentul sau mediul de infaptuire a unei infractiuni. sens ingust orice infractiune in care infractorul interfereaza fara autorizare cu procesele de prelucrare automatizata a datelor.

Continutul notiunii de fapta penala de natura informationala este foarte variat si se regaseste in diverse acte normative cu caracter national si international.

La categoria faptelor penale informationale sunt atribuite: Fraude prin manipularea calculatoarelor electronice; Fraude prin falsificarea documentelor electronice; Fapte indreptate spre alterarea sau modificarea datelor sau a programelor pentru calculator; Accesul neautorizat la serviciile si retelele informatice; Reproducerea neautorizata a programelor pentru calculator protejate de lege.

Fapte atribuite de legislatie la faptele conexe fraudelor informatice (subcategorii): Fapte infractionale, comise prin intermediul tehnologiilor informationale, ce aduc atingere vietii private; Fapte sanctionate de legea penala indreptate spre sustragerea proprietatii altei persoane, comise in cadrul unei retele informatice; Spionajul informatic; Pornografia infantila; Traficul de fiinte umane; Propaganda discriminatorie; Razboiul electronic.

Pericolul social al faptelor penale de natura informatica a atras dupa sine incriminarea acestora aproape in toate statele lumii contemporane. Astfel, s-a conturat conceptul de drept penal cu specific informatic ca o reflectare a numeroaselor elemente de noutate introdusa in materie de drept penal, de noi forme de criminalitate, bazate pe tehnologia informationala.La 23.05.2001 Consiliul European a adoptat Conventia de la Budapesta impotriva criminalitatii informatice. Aceasta conventie ofera singurele orientari acceptate la nivel international cu privire la modul de protectie a libertatii, securitatii si respectarea drepturilor omului din cadrul retelelor informatice.Republica Moldova a ratificat Conventia in 2009, in acelasi an Republica Moldova a inserat in legea penala un nou capitol Infractiuni in domeniul informational.

S.2 In Republica Moldova, dupa ratificarea Conventiei de la Budapesta, a fost adoptata Legea nr. 20 din 03.02.2009 cu privire la prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, care reglementeaza urmatoarele raporturi juridice: prevenirea si combaterea infractiunilor informatice; cadrul de asistenta mutuala in prevenirea si combaterea infractiunilor informatice, in protectia si acordarea de ajutor furnizorilor de servicii informatice; colaborarea autoritatilor publice cu organizatiile non-guvernementale si alti actori ai societatii civile in vederea combaterii criminalitatii informatice; cooperarea cu alte state, organizatii internationale sau regionale, ce au competente in domeniu.

Tot in aceasta perioada au avut loc si schimbari in capitolul XI al Codului penal al Republicii Moldova Infractiuni informatice si infractiuni in domeniul telecomunicatiilor. Astfel in Codul penal avem in prezent urmatoarele categorii de crime informationale, ce constituie infractiuni:Articolul 259. Accesul ilegal la informatia computerizataArticolul 260.Producerea, importul, comercializarea saupunerea ilegala la dispozitie a mijloacelor tehnice sau produselor programArticolul 2601.Interceptarea ilegala a unei transmisii de date informaticeArticolul 2602.Alterarea integritatii datelor informatice tinute intr-un sistem informaticArticolul 2603.Perturbarea functionarii sistemului informaticArticolul 2604.Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegala la dispozitie a parolelor,codurilor de acces sau a datelor similareArticolul 2605. Falsul informaticArticolul 2606.Frauda informaticaArticolul 261.Incalcarea regulilor de securitatea sistemuluiinformaticArticolul 2611.Accesul neautorizat la retelele siserviciilede telecomunicatii

In legislatia nationala pentru prima data a fost prevazut un mecanism in vederea prevenirii si combaterii faptelor penale din domeniul informatic.Avantajele unei societati dezvoltate din punct de vedere informational impun si anumite riscuri, materializate prin noi posibilitati de imbogatire ilegala, de sustrageri, escrocherii, trafic de fiinte umane, comise prin intermediul unui spatiu virtual, in care faptuitorul, locul si timpul comiterii faptei este dificil de stabilit.

7.3. Capitolul XI din Codul Penal al Republicii Moldova