Nr. 85 Braşov, Dumineeâ 19 Aprilie (2 Mai n.) 1915 Anul LXXVffl.

ABONAMENTUL

P» an aa . . . 2 4 Om. Pe o juna. âe sa 12 „ pi trei Iaci. , 8

P®niru Rom Aii Is şt »tr&lnâîaia i

Pe !W tsz , . , AÖPe o ja». d* *,b 20

f I L 'im £K 228,

R E D A O Ţ I A$1 a d m i n i s t r a ţ i a

Str. Prundului Nr. 15

INSKRATMJE 8« primeeo la adminla* traţU. Praful după tarii

yi învoială.

ZIAR POLITIC NAŢIONAL, Manniorlaala na §• ln- eapoiask.

Dreptul de vet al eroilor.O decepţie ca multe altele.

In şedinţa de Joi a camerei ungare dep. Rakotvsky şi-a des- Toltat propunerea sa privitoare la acordarea dreptului de vot soldaţilor aflători pe câmpul de luptă. Propu­n ea — după cum ştim — a fost respinsă cu majoritate de voturi, după ce contele Tisza — des între­rupt şi apostrofat de opoziţie — s’a esprimat contra propunerii, riscând Intre altele afirmaţia, că introducerea votului universal în Ungarie, a r însemna o nenorocire n a ţio n a lă ...

Fără a comenta cele petrecute In şedinţa de Joi — căci n’au lipsă de nici un comentar — lăsăm să urmeze aici, ca un document al vremii, raportul pe care-1 publică ziarul „Az Est8 asupra acestei memorabile şi caracteristice desbateri:

Cuvântarea dep. Rakovsky.»Dep. Rakowsky István. îşi moti­

vează propunerea sa, a cărei miez este, ea începând dela anulai 20-lea al vârstei sd fie alegători toţi aceia, cari în ac­tualul războiu s’au luptat pentru patrie.

Prezentarea propunere! sale nu Însemnează, că opoziţia renunţă la ce­rerile ei privitoare la reforma electo­rală, ci ea vrea să dea numai un prilej, ea legislaţia să esprfme printr’o mani­festaţie unanimă mulţumită sa acelora, cari se luptă cu o abnegaţie şi vitejie f&ră pereche pentru patrio. Accentuiază Insă, că această mantfestafiune ar avea valoare numai în cazul% când ea ar f i unanimă şi când ea n’ar 0 considerată ca iniţiată de un singur partid.

Naţiunea nu şi*ar putea exprima recunoştinţa mai frumos faţă de ace', cari se luptă pentru ea, decât prin aceea, că constituţia ar primi îuire şanţurile ei pe soldaţii săi.

A sosit momentul, ca parlamentul să esprime mulţumită şi recunoştinţa sa solemnă faţă de soldaţi acordând fiecărui soldat combatant dreptul ele­mentar al fii căruia: dr<pfut de vot. (Aplauze pe băncile opoziţiei. Contele Károly se ridică şi aplaudă).

Răspunsul contelui Tisza.Cred, că în ce priveşte sentimen­

tele, ce le nutreşte întreaga naţiune maghiară faţă de fii noştri aflători pe câmpul de luptă, suntem de fapt una. Când e vorba, ca să dăm espresie mui- ţumitei noastre faţă de armată sau faţă

Din viata militară.i— Impresii din Austria —Cu grupa a doua de glotaşi am

s Intrat şi eu în armată — şi fiind după [. apreciarea comisiei militare destul de

inteligent (NB. sunt advocat In unul din oraşele noastre din Ardeal), — m-au trimis la regimentul de telegraf. După o călătorie lungă şi obositoare atr. sosit ca transportul la St. Pftlten, un oraş ca Sibiiui nostru, cu locuitori puţini, dar ca atât mai multă miliţie.

Regimentul de telegraf este o trupă technicâ, care instruiază teiegra- flşti pentru armată. La regiment o ducem bine — şi am norocul că mai

: sunt vreo câţiva advocaţi români în re- ; zervă şi facem haz din micile noastre

miserii.Prima poruncă a fost să ne tundem

scurt pârul,apoi ne au îmbrăcat în haine militare şi nu ne-au mal lăsat din ca­zarmă până nu ne am însuşit bontonul militar. După ce Am trecut peste lucru­rile elementare aie instrucţiei şi am Învăţat să salutăm ne-au lăsat ta oraş. Gel dinîâiu lucru ne-a fost să ne câşti­găm câte un cvarfr, — pentrucâ în cazarmă, deşi suntem la Regiment de elită, unui dintre voluntarii români şi-a

\ câştigat nişte animale domestice.Având permisiunea să locu’m şi

de singuraticii membrii ai ei, toţi ne putem da mâna în această chestie.

Recunosc, că mă simt oareşcum într’o grea situaţie, când conform da- torinţei mele, trebue să proced faţă de propunerea prezentată din punctul da vedere al analizării obiective. (Mare zgomot în stânga). Eu cred, că noi toţi voim să folosim orice prilej, ca să dăm expresie sentimentelor de mândrie, bu­curie şi deplină mulţumire, pe cari le nutrim în suflatul nostru faţă de ar­mata noastră.

Försier Aurel: Ia viitor vor pro­ceda şi soldaşi noştri din punctul de vödöré ai analizei obiective I (Mare zgomot).

Contele T isza: Eu cred că şi soldatul maghiar, care priveşte în faţa morţii şi care supoartă prin lungi săp­tămâni şi iuni sforţări supraomeneşti, nu e condus de o anumită beţe (mámor) ei de analiza obiectivă, proprie bărbatu ui. (Mare zgomot în stânga).

După părerea me?, fiecare avânt nobil formează baza acelei hotărâri ideale, în care se împreună toate coar­dele inimii şl în care domineazâ deo­potrivă sentimentul, pas unea şi con­vingerea.

S’a amintit aici, că anumite trupe maghiare deosebit de viteze nu s’au împărtăşit de distincţii In mod corăs- puhzi'or. Ministrul do honvezi a răs­puns foarte corect, că e ia mijloc o de­osebire în ce priveşte procedura co- maudanţilor de trupe. Aceasta e în tot cazul un rău care trebue sanat. Ade­seori am avut prilej, să mă Întâlnesc cu factorii cei mai chemaţi ai armatei şi m-am convins în mod direct despre recunoştinţa caldă ce-o au faţă de vi­tejia şi virtuţile militare fără pereche ale soldaţilor maghiari.

Voszonyi Vilmos: Dar virtuţile cetăţeneşti ?

Contele Ştefan T isza: Noi toţi dăm expresie cu bucurie sinceră mul­ţumite! şi recunoştinţei noastre faţă de soldaţii noştri din linia de foc, dar e întrebarea, că oare estlnderea dreptului de vot e un mijloc potrivit pentru es- prlmarea acestei mulţumite? După pă­rerea mea e o neînţelegere ia mijloc.

Dreptul de vot nu e răsplata unui individ sau a unor clase sociale, ei un mandat primit dela stat, cu privire Îs care nu e hotărîtor punctul de vedere al singuraticului ci cel al statului. La estinderea dreptului electoral trebuie să se exerţeze o selecţie anumită. In faptul că cineva a fost pe câmpul de luptă şi

mâncăm afară, am mers ca în civitie tatr'un restaurant mai bun. Când colo întră dacă poţ Vl La uşă chel norul ne pofteşte s& trecem în ospâtă/ie, că acolo e mai larg....

*Injr’o zi vede un coleg nişte por­

tocale frumoase îutr’o vitrină. Intră să-şi cumpere vre-o două.

»Ce pofteşti?®»M& rog nişte portocale !< răs­

punse colegui.»Uite colo în colţ, alegeţi 1“»Scuzaţi doamnă, acelea nu sunt

de consumat. M-aş ruga ceva mai bune din vitrină Ic

»Acelea nu sunt pentru soldaţi, acelea costă 16 fii. bucata U

*Un alt voluntar întră îa tr’o dro-

guerie şi vrea să-şl cumpere săpun. Droguistui îi arată tot soiul de săpun ordinar.

»Ceva săpun mai bun nu aveţi ?<„Ba da!«0 răspunse droguistul şi

ii aduce alt săpun văpsit. Ne fiind mui- ţămit nici cu săpunul acesta, cere să­punul obicinuit în civitie dela firma Mielhausen din Graz.

»Miel—hau—se«/«., repetă drogu­istul şî se uită mirat la paltonul săbuţ al coieguiui.

că şl*a împlinit cu credinţă şi curaj datoria, nu pot găsi această selecţie. Şi nu doar pentru aceea, fiindcă n-ar fi cei mai credincioşi şi mai cursgioşi pa câmpul de luptă, ci cei mai voinici fiziceşte. Acei, cari au rămas acasă, nu su nt mai puţin crsIMcioşî şi curagioşi, dar sunt fiziceşte neapţi, miopi, cu pi­cioare şi pspturi slabe. D-nii deputaţi sunt desigur convinşi, că cei, cari din cauze fizice n-au fost apţi şi n-au plecat în luptă, ş?-ar 8 împlinit cu aceiaşi cre­dinţă datoria, dacă ar fi putut pleca în răeboiu.

Huszár Károly: Daţi şl acestora dreptul de vot!

Contele Ştefan T isz a : Argumen­taţia aceea, car© ţinteşte la acordarea dreptului de vot soldaţilor, dacă nu vrem să ajungem la o completă contra­zicere logică, duce ia cel mai extrem vot universal, introducerea votului uni­versal în Ungaria ar f i o nenorocire naţională.... (La aceste cuvinte isbuc- neşte în şirete opoziţiei mare zgomot).

Huszár Kd'oly strigă : Aceluia, a cărui sânge e bun, să-i fie bun şi votul 1

Contele Ştefan T isza: Spre cel mai mare regret al meu nu sunt în poziţie, ca să primesc propunerea d-lui deputat Rakovszky şi vă rog să n-o admlteţi la desbatere. (Mare zgomot şi contraziceri la opoziţie).

Strigăte din stânga: Ruşine, in­fern’e !

Preşedintele pune la vot propu­nerea. Roagă pe acel, cari vreau să admită la desbatere propunerea lui Ra- kovszky, să se ridice* Întreaga opoziţie: partidul indvpendist. cel poporal şi cel constituţional, ba chiar şi câţiva depu­taţi afară de partide, se ridică.

FreşedinWe anunţă, că desbaterea propunerii o doreşte minoritatea camerei, prin urmare majoritatea n-o doreşte.

Opoziţionalii au urmărit cu mare zgomot votarea şi din nou t ’au auzit adresându-se guvernului şi partidului muncii strigăte ca:

Ruşine 1 Infamie 1«

Ţ a r u l i u m i j lu c i i l a r m a » te l sa le« După recentele vizite făcut* de Ţar în oraşele Lemberg şi Prze- mysl, unde a trecut în revistă trupele, Ţarul a sosit aialtăeri la Odessa. Vizita la Odessa a Ţarului se aduce în legă' tură cu apropiata acţiune pe uscat şi pe mare în contra Oonstantlnopoluiui.

»De ce nu ai spus dela început, că ce săpun trebue să duci la ofiţerul tău !«

*

Un caz şi mai nostim mi s’a întâm­plat mie la un dentist. Având năcaz cu o măsea mă duc după »poruncă« la un medic specialist. Fiind uşa încuiată sun. O camerieră îmi deschide uşa, apoi se duce la ó altă uşe şi zice cu voce înaltă:

»Mă rog un soldat caută pe dom nul doctori«

»Lssă-1 să treacă în laborator — că îndată viu şi eu, dar să grijeşti, să nu îmi mânjească covoarele«.

In urma acestei porunci cameriera m’a poftit din nou la uşă şl m’a fă c it să mi şterg de trei ori ghetele şi fără a mă lăsa să nri depun paltonul m’a condus prin o sa;ă e!egantă de aştep­tare în laborator.

Medicul mă aştepta deja. Salut şi vreau să mă prezint, dar nu am timp, că medicul îmi arată cu un gest larg scaunul pacienţilor.

Obicinuit fiind deja cu astfel de tratamente — mă supun fără a nuri zicu o vorbă, li arăt măseaua care mă doare. Se uită ia ea şi luând nişte cleşte strâmba vrea să mi-o scoată.

»Domnule doctor, nu s© poat" plomba cumva măseaua aceasta? —• întreb eu.

Ca sâ se ş t ie ! Cetim în «Dra­pelul» din Lugoj:

îndrumarea lui Juriga. Terminând deputatul de origine slovacă F. Iuriga în şedinţa de Luni discursul său, în care a subliniat credinţa şi eroismul poporului slovac, în lupta contra pri­mejdiei comune alăturea cu Maghiarii, dela care aşteaptă rezultate favorabile pentru viitor, a fost Îndrumat de vi ce- prezidentul O. Szâsz, care prezidâ şe­dinţa, cu următoarele cuvinte:

„On. Cameră! Nu am voit să în­trerup pe vorbitor în decursul verbirei sale, dar pentru evitarea de neînţele­geri, mă văd silit să mă raportez la aceea, că, dacă am priceput bine pe d l deputat, s’a denumit pe sine de re* peţite-ori reprezentant al poporului slo­vac. Simplarneote numai atât voesc aici s i constat, că în această cameră, cu excepţia d*lor deputat! croaţi, toţi ceilalţi domni deputaţi sunt deputaţi ma- ghian I* (Aprcbiri.)

T r a ta tiv e le în tre A u stro - U n garia şi I ta l ia co n tin u ă . DinBerlin se anunţă:

Reprezentantul din Berlin al ziarului „Frankfurter Zeitung“, află că tratativele în tre A u str ia ş i I t a ­lia a u trecut peste punctele de d i­ferenţă dificile, adecă s’a şi produs înţelegere a su p ra unor puncte . Deosebirile de vederi, ce m a i există , n u su n t m a ri fa ţă de cele în lă tu ­rate. Acelaş ziar află diu Roma, că Sonnino a raportat Marţi în consi iiul de miniştri despre tratative.

C on fer in ţe d ip lom atice la R o m a . Din Roma se anunţă:

Ziarul „Idea Nazionale“ comen­tând venirea la Roma a d-lui Tittoui, zi­ce că această călătorie a ambasadorului italian la Paris, care abia de trei săp* tămâni se reîntorsese la postul său, e în legătură cu activita tea diplo­m atică pe care de câteva eile g u ­vernu l ita lia n o desfăşoară , tra ­tând cu guvernele d in L o n d ra ş i P aris.

Acelaş ziar afirmă că ar fi în­temeiat zvonul că peste câteva zile v a ‘sosi la Roma şi marchizul Impe­riali di Francavilla, ambasadorul i- talian la Londra.

D. Titloni a avut o lungă între­vedere cu ministrul de externe Son­nino.

>Ba da« răspunse el, „dar o plombă costă 4 coroane dragul meu!«

»Le plătesc bucuros numai să mi o plombezi!«

„Ai dreptate dragul meu. Măseaua e însă sănătoasă şi se poate plomba 1« zise medicul apoi apăsă soneria elec­trică.

Un foşnet se aude. »Te rog tri- mete-mi asistentul«. »S’a dus, că au trecut 6 orei« răspunde o voce afec­tată. »Tis rog dar ajută-mi tu să plom­bez iute m&seaua aceasta l* »Bucuros«, fu răspunsul şi o damă elegantă gătită de Corso îi dă medicului uneltele.

Medicul îmi scobeşte măseaua, apoi îmi plo; b axă interiorul şi pe urmă îmi zice: »Mâne 1® 2 ore să vii din nou. Dar între 2 şi 4 nacondiţ ouafc că vezi pe vremea asta nu am nici un ajutor !*

»Aşi veni bucuros, dar nu pot. La 1 oră sa îicepe şcoala şi deprinderile şi până la 6 oare nu pot ieşi din cazarmă !<

»Iţi voi seri© eu un bilet şî cu acela poţi veni desigur, numai să îl areţi comandantului companiei!«

Medicul să duce la masa de scris, caută ua bilet şî un plic, apoi mă îa * treabă cum mă ehiamă, »Augustin R..,« răspund eu s urc.

Date statistice actiate-(Urmar..)

B. Semlfi (30 mii).Ca coloarea pielei mai mult

întunecoasă spre negricioasă, păr negru, adesea creţ, nas încovoiat şi buze subţiri, anume

1. Arabii şl Beduinii în Africa nord. şi Arabla.

2. Evreii (Jidanii) risipiţi preste tot pământul.

3. Rămăşiţele şi urmaşii sporadici ai vechilor Haldei, Sirieni, Fenicieni, Babilonieni, AsirienUîn Azia sud vest.

4. Abesinieni şi Nubieni în A beai- nia, Geez, Tigre în Africa oşti că.

C. Hamiţii sau Berberii (20 mii).In Africa nord. cu piele mai

mult brunetă-neagră, păr şi barbă neagră, se apropie mult de tipul Negrilor, anume

1. Berberii proprii în Maroc, Aia- utii, Cabilii şi Tuaregii Copţii In Egipet, o parte de Abesinieni, Dongola, Bedşa, Soho şi alţii,

2. Gala-ii şi Somai ii în Africa ostică.

II. Rassa mongolă.A. Popoarele fino-ugrice, sea­

mănă mult cu Caucazienii (16‘2 mii.), anum e

a). Finnii, Carelif, Liv-ii, Esth-ii şi Cur-iî în Europa nordică,

a). Maghiarii şi Săcuii îa j Ungaria şi Ardeal.

c). Sirenii, Mordvinienii, Ceremissii, Vogulii, O st ia ch ii, Laponii, Gurzii în Rusia nordică.

B. Popoarele mongol*., anumeCu piele gălbue-brună, păr negru,

neted, lucitor şi barbă rasă; cu ochi mici în tăietură lungăreaţă şi cu fălci ieşite Înainte.

1. Mongolii proprii (cam 42 mii.) în Azia nordică şi nord-ostică; Samo- iezii, Bureţii, Mandsu, A i tio, Tunguzii, tăcuţii. Calmucii eter, mai departe în Azia de mijloc BuharV, Uzbechii. Os­manii, Chir ghizii, lutcmenii, Tătarii, Başchirii, Cirvaşii', Caracalpadi ş. a.

2. Mongolii sudici, anume: Chine­zii, Anamiţii, Cochin-Chinezi, Siamezii şi Barmanii etc., peste 400 mii.

C. Japonezii şi Coreanil (57 mü.)D. Tibetu nil.Dimpreună cu mai multe alte po-

poară mici în ţinuturile Himalaia, cam 7 mii.

IU. Rassele malaice (cam 40 mit.)Seamănă cu mongolii, cu co-

loarea pielei gâlbue-închiâă'bmnă, păr neted întins, fălci proeminente şi ochi în parte piezişi.

D e raosa aceasta se ţin:1. Malaiezii proprii pe peninzula

Malaca şi pa irzula Sumatra.

Intr’aceaa vine şi nevaată sa la masa de scris şi mă întreabă, că de uade sunt.

»Din Ardeal!...« îi răspund eu.»Şl cum ai ajuns aici?0»Sunt împărţit de Regimentul meu

la Regimentul de telegraf!«»Şi ce ooup^ţiune ai în civil?«,»Sunt advocaţi«Doamna face nişte ochi mari şi

rămâne cu gura căscată, iar medicul scapă peana din mână, se îrhoaibâ mi­rat ia mine şi îngână : »Ad—vo—kat U...

»Da advocat!' repet eu.»Atunci sigur eşti Doctor In drep­

turi şi ai dreptul de voluntar!«»insigniile de voluntar le am pe

biusă, iar t iuia de »doctor« nu numără a ci la miliţie. Sergentul nu zice: f r r r Hauptmsţnn kh melde gehorsamst 5 Doctor juris, 3 Advocat, 4 In&enieure etc. — fără zice simplu 150 M ann!«

»Da, aveţi dreptate domnule doctor— aşa e ia miliţie, iar noi încă nusuntem dedaţi cu aceea* câ acum toată lumea e soldat«.... . • şl scu­zele pontai i*rimireriCOu}*'iDi»a în­tins preiineşte mâu; c®petrecut,— sţ re marea mira carie re i, —■ cu nevastă cu tot p * scări. . .

Pagina 2.Nr. 85—1916.

2. Tagalii pe Filipiner3. Javanezii, Sandanezii, Acinezii

şi Batak ii pe lava şi Sumatra, cu Ho* va-ii înrudiţi cu ei de pe inzula Mada­gascar.

4 Daiac, Alfuru, şi Macassarii pe Borneo, Celebes şi inzukle din jur.

IV. Popoarâle americane primitive(8—10 miL)

In d ia n ii (locuitorii p r im itiv i din A m erica), coloare galbină ce bate în roşu*arămiu, păr negru sburlit, cu n a s de vu ltu r , mare. Ei se compun dintr’un număr mai mare de seminţii, îu parte deja stinse, parte în stingere.

Cele mai cunoscute din ele su n t;In America nordică: Atabaschii,

Sioux, Irochezii, Cri, Dacota, Delavare, Mohavc, Blacfoot, Cippevay, Naci, Hu- roni, Comaci, Apad, Utah,Pavnee, Che- rochezi ş. a. m.

In' America centrală: Zapatecii, Aztecii, Maya, Otomi ş. a.

In America sadică: Cvlcha, Junca, Tupi, Patagonii, Araucanii ş. a.

V. B a ssa etiopică sa u a N egrilor .

In Africa şi Australia, cu piele brună trecând în neagră de tot, cu păr ţeapăn sau lânos, barbă rară, buze grase, umflate, cu nas lat, turtit.

De aloi se ţin:1. Negrii proprii (harapii), cam

64 mii.In Africa nordică şi centrală, a-

nume: Tűibe, Hausa, Sántái, Fuil&e, Niam-Niam, Aşanti, Dahomeii, Fan, T»bbu, Vasal, Massai, Joruba, Man, Aings, Voiof ş. ît.

2. Popoarăle Bantu şi Banda, 27 mii., în Africa sudică şi sudoaticâ, a- nume: Cafri, Zulu, Beciuani, Suaheli, Herero, Marutse etc.

3. Papaa şi Melanezienii pe Gui­nea nouă, Caledonia nouă, şi pe inzulele din jurul lor, Negrit o pe partea ostică a Fiiipinelor.

4 Folynezienli, popoară din Aus­tralia, Mikronézia şi Maoriii din Aus­tralia, Noua-Seelandă şi de pe inzulele vecine polyneziene şi melanesiene.

VI. Popoară a căror rassă na se poate stabili cu siguranţă.

a) Baschii în Plreneii vestici din Franţa şi Spania, cam 600.000, proba­bil coborâtorii şi ultimele resturi ale vechilor Iberieni.

b) Dravida cam 60 mii., în India anterioară (Deohan) probabilii locuitori primitivi ai Ţării cu seminţiile Gond, Kol, Teluga, Tamil ş. a.

c) Singhalezii, aproape 2 mii., pe Insula Ceyioo, înrudiţi cu Dravida.

d) Locuitorii ţinuturilor arctice din Azia şi America nordică, Corneea- delii, Jucagirii, Eschimoşii, Ciaccii, Ale • aţii ş. a.

e) Hotentoţii şi Bumattii (Korana, Grlcqua, Namagua ş. a.) cu craniu scund, faţă galbenă-*ură, păr lânos, fălci ieşite foarte tare înainte, buze cărnoase umflate, nas mic lat, în Africa sud- vestică.

f ) Ţiganii, popor călător, care trăeşte risipit tn toată Europa, Azia vestică, şi Africa de nord.

77. Pefra-Pefresca,

Războiul minelor.Pe uscat, ca şi pe întinsele ape

—- arma cea mai grozavă de distru­gere este miiia. Tectonica modernă în- trebuinţază cel mai vechiu mijloc de luptă, aruncarea de proiectile de mină. A rămas In anume împrejurări, singu­rul mijloc de a putea zdrobi pa adver­sarul ascuns în tranşee, când nu poţi săpa adâncul ca să surprinzi pe duş* man prin explozia minelor aşezate cu atâtea greutăţi sub linia trupelor ad­verse.

Întrebuinţarea minelor de mână a fost făcută pentru prima dată în răz­boiul din 1913, mai aies de cătră sârbi cari le-au dat o largă întrebuinţare şi în luptele cu austro-ungarii.

Occidentalii au profitat de rezul­tatele obţinute şi fabricele dela Fssen ale lui Krupp au dat un extraordinar de mare număr de mine de mănă, cari au un rol hotărâtor în luptele dela o traşee la alta.

Originea «-aruncării de mine o gă­sim în dabile sau . aparate, întrebu-. buinţatr/e . mai i Komani, pentru a ru n c a t^ ^ //^ h im ise rv e au de singu­rele proi r°ci „ scruitanţe mai mari. In antichÎ^re /ări leBle acestea aveau o putere ? c^rioticec cam la 375 metri cu viteză % na. pe secundă. Fai­moasa maş» n ţi Archimede cu care

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

0 manevră acercetaşilor,

Aplicaţiuni şi deprinderi interesante.Duminecă s’au esecutat In gările

Buzău şi Drăgaica (România) o serie de aplicaţiuni pe teren cu toţi cerce- taşii din Buzău în faţa autorităţilor publice şi a unui public imens. La in­teresantele exerciţii au luat parte şi

i Crucea Roşie«, secţia Buzău.Aplicaţiunile s’au esecutat în mo­

dul următor:La ora I şl jumătate încep exer­

ciţiile. CercetaşU biciclişti sub comanda d-lui sub-locotenent David şi călăreţii sub comanda d-lui căpitan Leonida, fac diferite exerciţii.

Cercetaşii pompieri exercită admi­rabilii© manevre sub supravegherea d-lui căpitan Leonida şi plutonier Moise.

Telefoniştii instalează sub comanda d-lui Marini un post telefonic la şcoala Nr. 4. Cercetaşil pioneri de sub co­manda d-lui căpitan Irimescu barica­dează un drum, iac şanţuri, poduri etc. Călăuzele sub comanda d-lui dr. Mihaicea se aşează pe la răspântii pen­tru a arăta drumul celorlalţi cerce- t&şi.

Ceferiştii sub comanda d-lui Igiro- şeanu fac exerciţii la semafor, scrieri de vagoane, alţii funcţionează ca frâ­nări, conducători, ia macaz, ca pilot) la manevre de vagoane, etc. şi notează tn carnet toate mişcările executate.

D. prefect Dunka, preşedintele co­hortei şi secretarul său d. V. Livov- schi cu intreg statul major, conduc întreaga manevră.

La ora ;2 şi jum. un tren compus din mai multe vagoane, condus de cer­cetaşi şi de personalul gărri, porneşte din staţia Buz&u spre staţia Drăgaica. Aici d-nii dr. Mihaicea şi căp. farmacist Duli desfăşură o mare activitate. în­tregul tren e transformat în tren sa­nitar. Tricolorul şi steguieţele Crucei Roşii fâ'tăie pe vagoane. Se fac prepa­rativele pentru îmbarcarea presupuşilor răniţi formaţi din soldaţi şi cercetaşi.

Răniţii sunt repartizaţi de d-i dr. Mihaicea şi căp. Duii In 5 categorii: Răniţi grav, mai puţin grav, răniţi uşor, convalescenţi şi bolnavi. La ora 4 când totul e gata se dă semnalul de plecare.

In timpul acesta, cercetaşi! călă­reţi sunt trimişi în recunoaştere la spi­talele militare şi civile, staţia Drăgaica bivivuac, gara Buzău, spitalul impro­vizat (şcoala Nr. 4) aducând informaţii: câţi medici sunt, câţi bolnavi, infirmieri, câte paturi, trenul cu răniţi, câte va­goane are şi alte in formaţiuni. Rapor­turile se înaintează prin d-i căpitan Leonica d-lui locot.-col. dr. Georgescu în gara Buzău.

In bivuac, aşezat In faţa gărei e zarvă mare! Cercetaşi! fac lucrări pe teren, cnveţe pentru cai, exerciţii de gimnastică, escaladări etc. sub comanda d-lui Gb. Gheorghiu şi alţii. Cercetaşi meseriaşi lucrează paturi pentru răniţi, tărgi improvizate din bastoane, crăci, brâuri, scări, scaune, bastoane haine şi saci.

*La ora 4 şi 15, trenul sanitar se

aproprie de staţia Buzău. In momentul întrărei în staţie emoţia e generală. D-nele şi d-şoareie dela »Crucea Roşie« sub prezidenţia d-uei Ana colonel Spi- rescu întâmpină pe răniţi. Le distribue bomboane, portocale, ciocolată, ţigări, tutun etc. Serviciul de asistenţă îi face d-1 instructor specia), Aurel Nicoietti.

Locuitorii stransportă apoi răniţii din vagoane sub comanda d-iui Jocot-

înarmase vasul său »Oraşul SIracuza«, arunca la o distanţă de 135 m., bolo­vani de 80 kg. Aceasta era ceva teribil pe vremea aceea.

Ce pitice sunt proectilele acelea pe lângă uriaşele bombe de 350 şl 420 mm.

Se pare că primele maşini de a- runcat s’au întrebuinţat acum 2700 de ani, când zidurile Ierusalimului au su­ferit de pe urma unor aparate cari a- runcau pietre mari. De-atunci, câte transformări pănă la modernele >M1- nenwarfer« ale germanilor!

Un »Minenwerfer« poate arunca bomba de mărimea 245 mm. în di a metru. Efectul unei astfel de mine este îngrozitor prin puterea exploziei şi zgomotul infernal ce-o însoţeşte.

Când au explodat primele bombe de acestea, s’a părut că elementele Na- turei au produs bubuitura grozavă; sol­daţii au rămas înmărmuriţi. Se spune că minele acestea au două rezol*ate: primul prin explozia nimicitoare ce o fac şi al 2-lea au o influenţă morală asupra adversaruiui, care îngrozit de tunetul ei perde stăpânirea de sine — ceea ce uşurează asaltul duşmanului.

Cine ştie ee ne poate aduce ziua de mâine; ce maşină infernală va năs coci mintea cercetoare a războinicilor cari caută cu orice preţ distrugerea duşmanulu».

col. dr. Georgescu şi căp. dr. Pârlogea în salonul cl. I, unde se dau primele îngrijiri. De aici, în automobile, ambu ianţe militare, căruţe, tărgi aşezate pe biciclete etc., răniţi (presupuşi) sunt transportaţi la spitalul improvizat (şco­ala Nr. 4). La spital se desfăşură o ac­tivitate febrilă. D-1 major dr. Cafencu şl căp. dr. Teoharidi dispun aşezarea răniţilor în paturi şi pe tărgi şi pre­dau d-nelor şi d-şoarelor dela »Crucea Roşie«, instructive lecţiuni, pentru pan­satul şi îngrijirea răniţilor. Farmaciştii sub conducerea d-iui maior Ciolac, căp. Duli şi farmacist Livovschi, furnizează materialul de pansament şi medica­mentele necesare.

La ora 6 se face încolonarea şi înapoierea.

P ercep ere» ta x e lo r de e x ­port* Din Bucureşti se anunţă:

Ministerul de finanţe a luat hotă­rârea ca taxele de export pentru ce­realele, ce se vor exporta de acum înainte, să se perceapă în aur metalic în staţi­unile de predare, adică Înainte de încăr­care.

Faţă de această dispoziţiune, di­recţiunea generală a. c. f. a comunicat staţiunilor, că pot primi următoarele monede;

Napoleonul pentru 20 lei: lira sterliuă pentru 25.22; lira otomană pentru 22.70; imperialii ruseşti dela 1850 încoace pentru 20.60 şi se mai pot primi şl monedele, care deşi n’au curs legal, sunt totuşi acceptate de Banca Naţională: galbenul austriac pentru 11.75 şi coroanele austriaco pentru 21 lei, iar jumătăţile eu 10.50.

Dacă Încărcătura unui vagon trece de 10.000 kg., cu o toleranţă coprinsă în limita de 5 la sută din capacitatea de încărcare, taxa de export se v» percepe tot în aur şi pentru această toleranţă restituindu-se în argint pre- dătoruiui, suma ce eventual prisoseşte faţă de taxa de export.

Pentru sumele percepute ca taxă de export se va elibera pentru fiecaro vagon câte o chitanţă, indicând, «taxa în aur».

Aceste sume în aur sa vor tri­mite zilnic Casei generale.

Dacă insă predătorii vor dovedi cu chitanţe dela Banca Naţională sau dela vreo administraţie financiară, sau cu certificate dela vreo staţiune va­mală, «ă au plătit in aur taxele de export, fie pentru fiecare vagon în parte, fie pentru un număr de vagoane vor putea să-şi încarce mărfurile, când le vor veni rândul la vagoane.

Direcţiunea căilor ferate a pus şi de astădată iu vedere prădătorilor, câ vagoanele încărcat© nu pot fi diri­jate decât spre staţiunile vamale, spre care este făcută declaraţia în scrisorile de tiăsură.

Inventivitatea tn război.Sunt numeroase invenţiunile năs­

cocite în timpul celor nouă luni de război, şi mai cu seamă admirabile a- plicările principiilor cunoscute, la tech- nica de toate zilele.

Neapărat, toată psichoiegia inven- ţiuniior se reduce Ia această presiune a nevoilor de afară. Praful de puşcă a fost inventat, când s’a simţit nevoie de el, busola a fost născocită, din nevoia de a căuta drumul indiilor orienta’e. închise da sarasini, aburul a fost aplL cat la maşini tectonice, când capitalis, mul s’a degvoitat în deajuns ca să poa" tă suporta maşinismui şi împărţi pro’ dusele lui.

Necesitatea văzută a războiului exercită cu o violenţă mai mare pre­siunea nevăzută, din timp de pace, şi invenţia ţâşneşte din ea, ca apa din- tr’un izvor incendiat. Invenţiile necesi­tate de război, şi născocite în vederea lui sunt numeroase: Archimede a inven­ta t lentila concentratoare a luminei soarelui, cu care a ţinut în respect, timp de aproape patru ani, flota lui Marceluş, fraţii Mootgoifier au inventat aerostatul, în vederea luptei de la Fie- urus, zahărul din sfeclă, a fost inven* tat la 1806, in timpul blocului conti­nental, decretat de Napoleon cel Mare.

Războiul actual a dat şi el naş­tere iâ o mulţime de invenţiuni. Nevoia *n care se găsesc germanii de-a se a- proviziona şi hrăni, fără importul obici­nuit, a chemat la viaţă o ser^e de in ­venţiuni noui, aşa, de pildă s’au clăd'fc şapte fabrici, cari fabrică siiitra, cu a- jurorul azotului atmosferic, pielea a fost înlocuită cu hârtie tăbăcită, care are o tărie nebăouttâ, şi proprietăţi cari permit să se confecţioneze d<n ea, obiecte de piele de lux. Firma Asch n~ ger din Berlin a izbutit să fa.ă pâine din făină de sfecle de zahăr, tot aşa

germanii au reuşit să scoată făina din pae.

Iar acum în urmă, împăratul a dat ordin să se concedieze din fronturi toţi chimiştiii cari au fost obligaţi să se ocupe de chestia cum ar putea fi înlocuită benzina.

După cum se vede, dar, războiul, pe lângă partea lui negativă de dis­trugere a vieţei şi a bogaţilor ome­neşti, are şi o parte posltivă, acea de a excita creierul omenesc la invenţiuni.

Pentru soldaţii răniţi din Braşov.

Reuniunea femeilor române din Braşov a mai primit următoarele o- biecte, prin colecta făcută în comu­na Barcan (Treiscaune), de dna pre­oteasa Maria G- Burtea născ. Russu.

Preoteasa Maria Georgiu Bur’ea : O pânză tură, un iepedeu, o cămaşă, 3 ştergare şi o păreche pantaloni. M mi Burtea: 3 şervete, dintre cari unul e cusut de mână. Samarneanca Barbu Toma: un ştergar şi 3 şervete. Paras- chiva G. I. Aldea: O cămaşe şi o păre­che pantaloni. Maria Al. Boriceaou dol- goz: O cămaşe şi o păreche pantaloni. Ana N. G. Radu : 3 m. pânză iată.

Văd. Maria G. Barbu-Toma: 4 coţi pânză de bumbac. Ana J. Moise Şulo- mon : O cămaşe. Domnica Ai. Rado Ho* bic: O cămaşe şi o pereche pantaloni. Domnica G. Filip Moise: O cămaşe şi o păreche pantaloni. Maria Efim Terza: 2 părechi ciorapi şi o păre­che mănuşi. Maria Achim Şerban; 3 coţi pânză. Reveca I. Boricean : 3 coţi pânză,

Paras^hiva G. Boroş: un ştergărel şi o păreche mâaecări. Văd. Ana G. Radu : O cămaşe şi o păreche pantaloni. Parasdrva Sofron Boricean: O cămaşe şi o păreche pantaloni. Efrosina N Ban- ciu: O cămaşe şi 21/» coţi pânză. Văd. Viroana I. Barbu Totna: O pânzătură şi o păreche obiele. Maria N. N. Terza: 7 coţi pânză de bumbac.

Maria N. Terza, b â tr : O cămaşe, o păreche pantaloni şi un ştergar. Dom­nica Dtru. Gabor : O cămaşe, o păreche pantaloni albi şi un ştergar. Maria G. Coama Boricean: O cămaşe şi o păre­che pantaloni. Văd. Reveca Al. Purecel: O cămaşe şl un ştergar. In total 70 bucăţi.

Obiectele se vor preda la des­tinaţie şi le chităm şi pe calea a- ceasta cu călduroasă mulţămită. In numele reuniunii.

Maria B. Baiulescupreşedintă.

Dela sate.O mică fundaţiune.

Ni se scrie:încă în toamnă a murit economul

fruntaş Ion Literat din Luţa (cott. Făgă­raş). Până a fost încă în vieaţă — pe lângă multe obiecte rituale, cu cari a înzestrat biserica noastră — a adunat ban cu ban şi a făcut Ia biserica noa­stră din acel sat o mică fundaţiune. Zi­lele trecute fundaţiunea aceasta a fost aprobată de Veneratul consistoriu arhi- diecesan din Sibiiu şi astfel s’a putut activa după toate formele.

însăşi fundaţiunea e destul de mică, reprezintă* încă numai ceva peste 400 cor., e destul de însemnată însă pentru faptul, că e cea dintâi danie Ia acea bi­serică, la care fundatorul a dat oare-cari norme de administrare şi a specificat şi ţînta, pentru care s’a făcut. Fiind ră­posatul Ion Literat neîncetat la condu­cerea trebilor publice din sat şî în spe­cial fiind multă vreme epitrop al bise- ricei, s’a convins cât de greu poate înainta o parohie săracă şi cât de ane­voie îşi acopere cheltuielile — mai ales când are să-şi susţină şi şcoala confe­sională, ale cărei poveri apasă ca plumbul.

Atenţiunea celor, cari pot face mai mari fundaţiuni, e atrasă cătră aşeză­minte mai înalte: liceie, seminare, cate­drale, asociaţiuni de cultură, de teatru etc. etc., la cari contribuind câte ceva, din strălucirea instituţiunei se restrânge mult şi asupra dăruitorului, pe când sa­tele, ca unele, ce stau mai în umbră, nu pot răsfrânge prea multă lumină, deşi rolul cultural al lor nu-1 poate tă­gădui nimenea.

Ele sunt celulele, cari susţin orga­nismul întreg, ele sunt fundamentul, pe care se ridică edificiul culturei naţionale, şi deci n’ar strica dacă satele ar fi în­vrednicite de mai multă atenţiune... De aceea ne bucurăm şi de fundaţiuni mai mici, pentrucă vedem că oamenii încep să ne înţeleagă străduinţele şi lipsurile.

Scopul cel mai apropiat al funda- ţiunei din vorbă este să se facă pome­nire pentru sufletul fericitului fundator şi ale celor mai deaproape rudenii moarte.

Se dă însă voie, în anumite îm­

prejurări, ca biserica să cheltuiască tot venitul fundaţiunii, ce trece peste 400 cor., cu preferinţă pentru necesităţi de ale cultului bisericesc şi pentru zidire. Că plusul acesta la ce să se cheltuiască, o lasă la buna chibzuinţă a organelor bisericeşti, prin ceeace se dă mână li­beră parohiei la întrebuinţarea funda- ţiunei.

De bună seamă se vor schimba, după vremi şi trebuinţele parohiei,. se vor ivi şi altele nouă — cine le-ar pre­vedea pe toate — şi fundaţiunile, fie mari, fie mici nu e bine să ajungă nici odată la inerţie.

Aşa fericitul Ion Literat, precum a fost în ’vieaţă un om prevăzător, darnic si bun chivernisitor, aşa şi după moarte lasă să-i vedem aceste însuşiri ale lui din fundaţiunea lăsată de el.

Odihnească în pace!*tu

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".In urma apelului nostru din nu-

merii trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contribuiri mari ni moaşe:

Transport din n-rul trecut 2441 c. 34 f.Colecta dlui prof. de s. te­

ologie Gregoria Strâmba din Gherla dela clarul gremial ca răscumpărare a cunune! ce s-ar fi pus pe s criul fos­tului profesor de teologie Dr. Vasile MoJdovan dela ur­mătorii domni:

Câte 5 cor.: Grigoriu Pop canonic, Dr. Victor Bojor, asesor cong., prof. de teo­logie.

Iacob Maiorean 4 cor., N.N. 3 cor.

Câte 2 cor.: Vasile Por- dea, Vajda, Cornel Horşia, G.Vidic?n, I. Varna, X. J., I.M. S râmbu.

Câte 1 cor.: N. N„ P.,N. N., N. N. X. J., X. J„ X.J. La 'daltă........................ .... 40 >

Nic. Grecu Şarma$ul*mare 12 c. 04 f.

La olaită 2493 c. 38 f.

Ş T I R I .— 1 Mai n. 1915.

D istin cţii m ilitare. Maj. Sa Monarhul a conferit „ Crucea de ca­valer al ordinului Prânz Iosef“ pe funta crucii pentru merite mili­tare medicului de ştab Dr. loan Munzar pentru servicii escelente prestate în faţa duşmanului.

Crucea preoţească pentru me­rite cl. 11 s’a conferit preotului mi­litar i. r. loan Novacu delareg. 51 pentru ţinută vitează şi plină de jertfă în faţa duşmanului.

Binefăcătorii soldaţilor români înStreinătate. Io ziarele »NiueFr. Presse« şi »Ftemdenbiatt« din Viena a apărut zilele aceste următoarea mulţumită a societăţii »Acţiunea de ajutor a Ro­mânilor« (Hilfsaktion der Reichs-Ru­mänen«):

Die redactori Notiţa apărută în valorosul d-voastră ziar »Convorbiri cu soldaţii răniţi de origine română«, în care se apreciază după cuviinţă acţi­unea umanitară a d-iui prof. Dr. Iamik din Praga — cunoscut ca un vech u prietin al Românilor — ne-a atins pe noi Românii foarte de-aproape. Acei, cari ajung în contact cu răniţii români, ştiu, că Românul, credincios tradiţiei sale naţionale, nu este numai viteaz şi îndrăsneţ în luptă, ci şi liniştit, demn şi cu credinţă în Dumnezeu pe patul suferinţei.

Nenumărate scrisori, pe cari le-a primit corporaţiunea noastră dela preoţi, medici şi surori de caritate dovedesc aceasta. Comitetul nostru precum şi societatea bisericească a Românilor din Viena ne-am dat şi ne dăm silinţa, să uşurăm, întrucât ne stă în putinţă, si­tuaţia soidaţilor români, cari cunosc numai limba Jor maternă, iar în ce priveşte serviciul de tălmaci, Alteţa Sa imp. şi r. dl arhiduce Franz Salvator ne-a pus Ia dispoziţie in persoană spi­talele corespunzătoaie pentru cercul nostru de aciivitate. Deoartce aten­ţiunea noastră o putem concentra deo­camdată numai asupra spitalelor din Viena şi dm apropiere, salutăm cu bu­curie broşura pusă în vedere de dl prof. Dr. Iarn k.

Cu acest prilej ţin să relevez şi acţiunea nobilă a Sf. Sale Paterului Ildefons Munding din Graz. încă la în­ceputul răsboiului scest preot uman a compus împreună cu mai mulţi membrii ai congregaţiunei sale o broşură în 10 limbi, menită să fie distribuită gratuit în spitalele de răniţi, o broşură cu transcriere fonetică, care conţine toate

Nr. S5—1916. G A Z E T A TE AN S Î]L V AN I ÈI. Pagina 3.

elementele necesare pentru comunicarea eu soldaţii răniţi. Limba românească este deasetnenea tratată în mod cores- pufliător de însuşi Sf. Sa Munding, care posede perfect această limbă.

Ia fine încă câteva cuvinte de mulţumită îngrijirei sufleteşti diu spita­lele răniţilor, şi cu deosebire preoţime! catolice. Acolo, unde a lipsit preotul gr. or. român, a înirat în acţiune faţă de răniţii români preotul romano-cato- Jic. Scrisorile, pe cari le-am primit, ne dau in privinţa aceasta un certificat elocvent despre înalta pricepere a sen­timentului uman de datorinţă.

Sunt, d-le redactor, cu toată stima •1 D-Voastră Eduard Arie, preşedintele >Ac|iunei de ajutor a Românilor«.

Necrolog. Capitolul Bisericei Ca­tedrale greco catolice române din Lugoş, cu adâncă întristare anunţă trecerea la cele eterne a Iubitului în Chrîstos Frate Reverendssimului Domn Beniamin P. Densuşon Canonic Lector, Preot iu-

| hilar, Mtmbru pe viaţă al Asoc atim.ei Transilvane pentru Literatura şi cul­tura poporului român, întâmplată la 29 Aprilie sf. n. a. c., ia orele 9x/2 a. m.

1 la anul 86 al vieţii şi 58 al Preoţiei Baie, provăzut fiind cu sf. Taine ale muribunzilor. Rămăşiţele pământeşti se vor aşeza spre odihna vecinică în ci-

: mitirul român din loc, Sâmbătă, în 1 Maiu n. *a oarele 8 p. m. Lugos, la 29 Aprilie 1915. Io veci pomenirea lui 1

Numire. Monitorul ministerului a- părării ţării publică numirea de preot militar & părintelui Virgil NUtor pe în-

r treaga durată a războiului.

In amintirea iubiţilor răposaţi. Ne­consolaţii părinţi Dumitra Niculesca, proprietar în Bucureşti şi soţia sa Maria lotru vecinică odihnă a fiului lor Constantin, fost student, decedat în Sibilu, dâruesc 101 cor. ia fondul »Azilului- Orfelinat« pentru adăpostirea orfanilor şi a bătrânilor no-dri scăpătaţi. Pentru prinos, dorind mângâiere celor îndu­reraţi, exprimă sincere mulţumite, în numele »Reuniunii române de înmor­mântare din Sibiiuc Victor TordăşianUt prezident.

Descoperiri arheologice în România*Din Mangalia se anunţă: Direcţiunea muzeului naţional de antichităţi a în­ceput o nouă serie de săpături în Man­galia pentru cercetarea resturilor ce* tâtei antice Galatis, deia al cărei studiu se aşteaptă foarte însemnate rezultate, asupra străvechilor colonii greceşti dela marea Neagră, Lucrările sunt con' duse de dl Teodorescu, conservatorul muzeului. Până acum s’a descoperit zi­dul, lat de 8 jum. metri, pe o distanţă de 200 metri liniari. S’au început săpă­turile Ia o movilă din centru) oraşului, unde se crede că a fost teatrul roman.

Plătiţi darea, Contribuabilii de dare sunt provocaţi, ca darea da stat şi a« runcurile de pe quartalul II iea să le plătească până în 15 Maiu a. c. la din contră darea se vor încassa cu interese de Întârziere.

Mehmet V. Ghazi. Se telegrafiazâ din CoostaDtinopoie textul următor ai rezoiuţiuiiei consiliului de miniştri, su-

| pus aprobării înaltului ioc şi cerând I autorizarea de a adăoga la numele sul- j lanului titlul de »gh<?zi« sau victo- ; riosul.

»Numeroasele succese repurtate cu ajutorai iul Dumnezeu, de armata

; şi flota imperială din deferite puncte,1 şi mai ales marea victorie din Darda-

neie, fiind victorii ilustre, fac cu bun drept necesar a se adăoga gloriosul titlu de ghazi at/gustuluî nume al M. V. Imperiale şi fetva relativă, dată de eitră şelkui Islam, fiind deja supusă aprobării M. V. cerem respectuos M V. să acordaţi autonzaţ unea de a sdioga ca şi iluştrii voştri strămoşi, numitul titlu glorios«.

1 întrecere de footbal. Ni se comu­nică, că mâi e Duminecă ia orele 3% p. m. va avea loc pe l‘vadia de sub rtraje o nouă întrecere de footbal. De- istădată tchipa elevilor dela şcotJele noastre medii şi superioare se va lupta cu o echipă foarte bine trenată, com­pusă din ofiţeri şi voluntari ai regi­mentului 46, mutat din Segbedin la Braşov. Pe timpul emulaţiei va con­certa muzica regimentului 46. Ou acest prilej d-şoare vor strânge daruri în bani pentru soldaţii răniţi de prin spi­talele Braşovului.

Precum suntem informaţi, trei din cel mai abili footbalişti români, cari au luat pai te la emulaţia din Dumineca frecată, nu vor putea participa de as­udată, fiind înrolaţi ia miliţie.

Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele eontribuiri: Un anonim prin di Nicolae Gale», inginer în Bucureşti, 200 cor. Dl Ioan Gârstea 5 cor.

Primească marinimoşii donatori , cele mai călduroase mulţumite.

Direcţiunea şcoalelor ; medii gr.-or, rom.

Mnsica la promenada de jos (ca­pela oraşului) Luni la orele 5 după amiazi.

Prefnrl maxime în România. DinBucureşti se anunţă; Legea excepţio­nală a preţurilor maxime a întrat în vigoare. Preţurile fixate de ministerul industriei ş! comerţului au fost afişate, prin ordonanţă, de către primărie şi se aplică cu cea mai mare stricteţă. Orice negustor care va vinde cu preţuri mai mari de cât cele fixate şi publicate va fi urmărit şi executat fără cruţare după cuca prevede legea. Cumpărătorul, asu­pra căruia se va încerca cea mai mică tentaţiune de speculă, din partea ne­gustorilor, poate să reclame circums­cripţiei poliţieneşti cea mai apropiată de locul de vânzare sau oricărui agent al forţei publice, care este dator să in* tervie. Reclamaţiunile se pot adresa şi ministerului de industrie şi comerţ, bi­roul preţurilor maxime.

ţigani cari jefuesc soldaţi morţi.Din Iaşi se anunţa: Sâmbătă a fost e- xecutaţi, în apropiere de Noua-Sulifă austriacă, 4 ţigani, cari au fost sur­prinşi jefuind soldaţi căzuţi pe câmpul de luptă. In locuinţa unui ţigan s’a gă sit o enormă cantitate de lucruri fu­rate dela soldaţii căzuţi. De asemenea s’au găsit degetele cu inele tăiate dela cadavre.

Lungimea fronturilor de luptă Care e lungimea totală a fronturilor de luptă în Europa?

La aceestă întrebare ce şi o fac mulţi, răspunde ziarul »Le Matin«. După o cercetare amănunţită a dife­ritelor fronturi, numita foaie de publi­citate afirmă că a ajuns la următoa­rele rezultate:

La vest, trupele franceze ocupă 870 kilometri, trupele engleze 50 şi trupele belgiene 28, adică un total de 948 kilometri.

La est, dela marea Baltică până la graniţele din Galiţia şi Basa­rabia, ruşii ocupă un front de 1370 kilometri.

La sudest sârbii şl muntenegrenii trebue să se mişte pe un front de 350 kilometri.

Prin urmare lupta se întinde pe un front global de 2668 kilometri,

Asemenea întindere a liniilor de luptă n’a mai fost până acum în nici o epocă a istoriei; fenomenul răsbo- it lui de astăzi are proportiuni gigan­tice nemaipomenite, neînchipuite.

SITUAŢIA.pe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-mi nistrul ui ur­mătoarele comunicate oficiale telegra fice:

Pe câmpul de operaţii dela v est: Aviatorii duşmani au desvoltat o vie activitate pe ţărmi, dar n’au cauzat pagube mari, decât în casele din Ostanda. Eri am început să ba­tem cu tunurile cetatea Diinkirchen. In jMandra au obvenit azi, la ziuă numai întâmplări mai neînsemnate. Noaptea însă a atacat duşmanul în- tre Steenstraate şi Hetsas. Lupta ţine încă acolo. Am reparat capurile de pod dela Steentraaten şi Hetsas, de pe malul vestic al canalului şi le menţinem încă. Spre ost dela canal şi spre nord dela Ypern au încercat Zuavii şi Turcoşii un atac în contra aripei noastre drepte. In Champagne, spre nord dela Lemesnil, Francezii au atacat zadarnic încercând să-şi reocupe poziţiile, pe cari le luasem noi dela ei.

Am renovat pe deplin grupul de forturi de 1000 de metri de lat şi de trei sute de metri de adânc menţinându-ni-1. In A r goni spre nord dela Lefour-de-Paris am luat cu asalt un tranşeu duşman făcând prizonieri un ofiţer şi 30 de soldaţi. Terenul ocupat ni l-am menţinut cu toate atacurile duşmanului. La Gornay la hotarul ostie al Argoni- lor s’a prăbuşit un aeroplan duşman. Pe cei ce şedeau într’ânsul i-am a- flat morţi. Francezii au atacat înză- dar înălţimile Maas dintre râurile Maas şi Mosela. Am zădărnicit a- tacurile franceze îndreptate în con­tra noastră spre nord dela F lorey ; In laptele dela înălţimile Maas Francezii au perdut din 24—28 1. c. — după cum ei înşişi recunosc — 43 de ofiţeri şi 4000 de soldaţi. In noaptea trecută am bombardat for­tul englez de pe ţărmul Harwich.

Pe câmpul de aperaţii dela ost: Trupele noastre din nordvestul Rusiei au ajuns — pe un front larg — până la linia ferată Duna- burg-lbau.

Ruşii de acolo între cari şi bandele jefuitoare dela Memel nu ni au opus nicăiri vre-o rezistenţă mai serioasă. Acum luptele se dau la Savle. La Kalvarja am zădărni­cit atacurile ruseşti cauzând duşma­nului perderi mari. Acum am făcut prizonieri 5 ofiţeri şi 500 de soldaţi duşmani. Deasemenea am zădărnicit şi mai departe, spre sud între K al­varja şi Augustow încercările Ru­şilor de-a înainta în contra noastră.

Situaţia în nordul monarhiei.

Budapesta 30 April. — ;Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de az i:

Situaţia generală e neschimbată. In decursul zilei au avut loc numai lupte de artilerie şi lupte mai mici. Am respins în valea Orawa şi Opor nouile atacuri vehemente de noapte ale Ruşilor, precum am respins şi cele anterioare, pricinuind duşmanu­lui perderi grele.

General de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso«german*

Berlin 30 April. — Buletinul ofi­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul:

In chestia importuluiporumbului din România.

In legătură cu cele publicate îo n-rul 71 din 3 (16) Aprilie a. c. a «Ga­zetei Transilvaniei» în cauza exportu­lui de porumb din România suntem autorizaţi a da din loc competent, urmă­torul comunicat:

Ivinda se în mod neprevăzut piedeci la expedarea în condiţiunile cunoscute a porumbului cumpărat dela Centrala „Băncilor populare“ din Bucureşti pe seama ţărănimei noastre, — marfa se poate aduce deocamdată numai acelora, cari să angajează a o prelua:

1) pe linia ferată Predeal, în ori şi care gară până la Feldi- oara, Sepsiszentgyorgy sau Făgă­

raş, — tai pe linia lurnu-Boşu până la Sibiiu, — şi

2) în preţ de cor. 3000, afară de cheltuielile de transport. In suma de Cor. 3000 se cuprind preţul va­gonului de porumb, diferenţa de curs la coroane precum şi taxa de export în suma de 500 cor. în aur.

Se vor considera deci numai cererile partidelor, cari prin un nou avis se vor declara că primesc sus- zisele condiţiuni, obligându-se tot odată, că marfa sosită în locul des­tinat o vor lua în primire cel mult în decurs de 48 oare, deoarece va­goanele descărcate în termin de 3 zile dela sosirea lor în staţiunile ungare indicate mai sus, trebue să se re- napoieze în România. Se mai ob­servă, că s’au luat toate măsurile de precauţiune şi s ’a prom is atât din partea direcţiunei Centralei „Băncilor populare“ cât şi din partea d lui ministrul de lucrări publice al României Dr. C. An- ghelescu, că marfa va fi de bună calitate şi că are să ajungă până în gara Predeal respective Turnu Roşu în stare bună. Controlarea porumbului în aceste gări de gra­niţă se va face — afară de orga­nele oficiale încredinţate anume—şi prin doi experţi} dela noi desig­naţi prin domnii deputaţi Dr. Teodor Mihali şi Dr. Nicolae Şerban.

Pentru marfa aflată defectuoasă în staţiile de graniţă, de asemenea pentru cazul când porumbul din cauza unor împrejurări neprevăzute nu ar putea trece graniţa ţării ro­mâneşti, Centrala „Băncilor poporale“ în deplin acord cu d-1 ministru Dr. Anghelescu s’au obligat a restitui preţul plătit fără nici o detragere.

Rizicul pentru intervalul dela trecerea frontierii şi până la so­sirea mărfii la locul de destina- ţiune priveşte însă pe cumpărător.

Prin o concesiune specială a ministrului de comerciu ungar, po­rumbul importat cu această ocazi- une nu este expus rechiziţionării.

*Ori şi ce cerere seu întrebare în

cauza exportului este a se adresa d-lui deputat Dr. Nic. Ş*rban, la Braşov Strada Orfanilor Nr. 18 (şi nu la Fă­găraş!)

Filiala din Braşov a institutului »Albina« a luat asupra sa exclusiv nu­mai primirea şi transmiterea preţului de cumpărare la mâna vânzătorului (Cen­

trala Băncilor populare) fără a ivea vre-un alt amestec şi fâră„a lua vre-o răspundere pentru însa-şi afacerea. A- ceasta priveşte pe domnii deputaţi Dr. Teodor Mihali şi Dr. Nicolae Şerb*®,

Partidelor, cari au înaintat deja institutului »Albina« preţul de cumpă- rare, dar cari în condiţiunile arătate în acest comunicat nu mai vor să re­flecteze la preluarea de porumb, lise vor restitui sumele întregi fără nici o de­tragere.

De oarece afacerea importului de porumb, după toată probabilitatea se va desfăşura şi termina în decurs de 3 săptămâni, — reflectanţii să se gră­bească cu comandele şi înaintarea pre­ţului de cumpărare.

Celebrul iluzionist 2[Carme- lim \ a cerni reprezentaţiuni au a- vut un sucea atât de splendid, va mai da mâne, Duminecă, la oarele 8 seara încă o reprezentaţiune de binefacere în aula gimnaziului e- vanghelic cu un program cu totul nou şi variat.

Atragem deosebita atenţiune a publicului nostru asupra repre- zentaţiunei de mâne. Preţurile de intrare 2 cor., 1 cor. 20 şi 80 fii.

Convocare.Prin aceasta convocăm adu­

narea generală a Societăţii comer­cianţilor români din loc pe Dumi­necă în 26 Aprilie (9 Mai) 1915, la 10l/2 oare o. m în localul cassinei române din Târgul grâului. Ordinea zilei e publicată în »raportul general“ pag. 13. — trimis fiecărui membru separat.

Braşov în 18 Aprilie ( i Mai) 1915.

1. Sabadeanu I. Lengeru preşedinte. secretar.

Proprietar;Tip. 1 . Mureşlanu: Branisce <& Comp.

Redactor responsabil: Ioan Lacea

Aviz.Carne de bou pentru

Supă klg. K. 2 40.Carne grasă klg. K. 3 '—.

s e c a p ă tă la

V a sile O lteanB r a ş o v , T â r g u l C a ilo r 19

REilOf ~ : ^

Azi, Sâmbătă în 1 Mai

al III !M concert de binefacerea capelei reg. c. r. de infanterie Nr. 46

In favorul văduvelor şi orfanilor ostaşilor căzuţi pe câmpul de r ă s M .

In trarea 5 0 fii. - - - începutul 8 ore seara.

A V I Z !

Recomandăm On. «public mai înainte de urcarea preţurilor din cauza reducerei cantităţii materialului, — pentru sesonul de

P r i m ă v a r ă ş i V a r ă ,fabricatele noastre renumite, în asortiment bogat ca şi în alţi ani de C iorap i d e m ă ta s e , a ţă ş i b u m b a c p en tru

d a m e, b ă r b a ţi ş i b ă e ţ i.

Q Q Q

Mai recomandăm pentru

t i o i i l f i i l o r a a a

Tot felul de h ă in u ţe şi a lb itu r i p en tru c o p ila ş i piecum şi j a c l ie la ţ e , m a n te lu ţe , b o n e te , p ă lă r iu ţe— — — — — modern executate. — — — — —

t o a t ă s t i m a G E O R G E F O I T H & C O . , Fabrică de tricot*).

D e p c s i t : ZBeşuşott, s t r a - d s . lE P o rţii 24=.

Pagwa 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 85-1915

CENTRALA:

WIENAFURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

— BRAŞOV BUDAPESTAr

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe% Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe *** | | Cereţi catalogul nostru ilustrat. V

I Sanatoriul din Sibiiu—Nagyszebena ş e z a t în p a r c u l o r ă ş e n e s c („ S ta d tp a r k ”)

primeşte îa grijă şi tratament medical următoarele m orburi: morb de inimă, rinichi, stomac, zahăr,

podagra (artrită), arteriosclerosă, emphisemă, astmă, bronchita catarală chronică, pleu-

rită (şi exudativă), morburi de arti­culaţii şi oasă, scrofulosă (şi deschisă),

morburi (şi rană) de piele şi sânge; boale de nervi, tabes, afecţiuni a măduvei, spinărei şi para-

liseri; morburi femeieşti, anemiă, slăbire generală şi reconvalescenţa. — — — Prospecte şi amăuunte prin

Direcţiune sunătorul în Sibiiu-ÎTagyszeben,

Ad. Nr. 54/1915.

Fânaţ şi păşuned e a re s id a t .

Gazeta Transilvaniei.

Biserica Sf. Nicolao din Bra- şov-Schei da în arândă un teritor de 268 jugăre de fânaţe şi păşune din Poiana Braşovului prin licita- ţiune publică verbală, care se va ţinea Luni în 27 April (18 Mai n.) 1915 la orgie 10 a. m. în sala de şedinţe a Comitetului parohial.

Condiţiile de arândare se pot citi la d-1 epitrop Andrei Lupan sen. Cacova-de-sua Nr. 4.

Comitetul parohial al bisericei române ort. răs. dela Sf. Nicolae

din Brassó (Braşov)Dr. V. Saftü,

prezident1. Priscu,

secretar.

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public,

că am deschis un nou

Ateler de fotografie modernăS tr a d a lfă m e i nr: 3 4 .

In urma aranjamentului meu special potîn fiecare odae face fotografii artistice.

La dorinţă şi în locuinţe, fără nrcarea preţului Garantez executare exactă.

Cu toată stim a

WiUi el ni Herter,23—50 fo to g r a f, S tr . V ă m ei ( c o l ţu l s tr . s f . I o a u )

m xî ix x:

Atelierul nostru tipograficp r e c u m ş i

Id zia ru lu is-an mutat în c a s e l e p r o p r i i din

Strada Prundului Nr. (vis-a-vis de băile româneşti).

Rugăm deci onoratul public românesc precum şi vechea noastră clientelă să ne onoreze şi în nonl nostru local cu comandele........ ......... — lor, cari vor fi executate prompt şi la timp. :■ - ■

A

II

Comenzile se pot face şi prin telefon, rugând în acest scop pe onoraţii noştri clienţi să ne cheme la telefon.Telefonul redacţiei ş i ai tipografiei poartă numărul 226 .

Onoraţilor noştri cetitori le aducem la cunoştinţă, că ziarul nostru se află de vânzare în fiecare seară la orele 5 % la administraţia ziarului nostru apoi la firmele din cetate: S E R Î A T I U S (Târgul cailor), zarafia POP, firma EREMIAS-nepoţii (Strada Hirscher) şi la firma ROSlNBERGf din fostul local al „Gazetei Transilvaniei”, la tutungeria din colţul Bulevardul Rudolf — promenada de jos

în Sidiiu: la tutungeriile Hermine Frank (Str.Cisnădiei), L. v. Aemeth şi Berta Stiirmer.

In Blaj: la Librăria diecezană.In Făglraş: la librăriile Preda şi D. Thierfeld. In Turda: la librăria românească.

In Mediaş: firma G. A. Reissenberger.In Abrud: la colportaral A. Taigher. în Caransebeş: firma Petru Lapa.In Borgoprund: firma Iacob Cliencinschi.In Cluj: tutungeria Lehota, Bar. Yesel^nyiut.

Gq stim ă:

Societatea in comandită Tipografia A. Muresianu - Branisee & Comp.:x xi ix x: z y

T I P O G R A F I A A. M U R E Ş I A N U B B A N t d O E & C O M P . B R A Ş O V .