16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ...

16
Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 X i sdtsr md@ps 2 id£Mt { h t t p : / / w w w . a d e v ă r u l , e u r o w e b . r o ANUL XIV NR. 3553 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 17 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Străinii despre noi: în Cluj-Napoca, speculaţiile imobiliare care au loc nu vor atrage investitorii Cu ce se mai ocupă liderii ■ w w ■ ■■ taramsti... Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 s alffit® I M ,- .» ,.. . - . 1. .1 • r ir—rf--.'- j £,ni i, ll-'. l-! ................... ................ ....... " . . . n i. «.ml !»■ "M rr M ir.lfrt.-ir .T i-M ul..."-' T I 11. • ............. „Românii doresc o politică mai aproape de cetătean” VALER CHIOREANU E e pare că, în curind, guvernul Năstase va ajunge la concluzia că — nu merită să piardă vremea cu privatizarea fostelor IAS-uri şi va adopta o hotărîre mult întîrziată: va dezmembra pur şi simplu aceste întreprinderi agricole cu care nimeni nu mai vrea să-şi bată capul. Este forma finală a unei concluzii care, din păcate, priveşte întreaga agricultură românească. Nici un politician, de Ia Petre Roman încoace, n-a mai îndrăznit să pună pariu cu agricultura, pentru simplul motiv că există prea multe necunoscute în acest domeniu. Singurul care a “crescut” politic pe seama respectivului domeniu a fost ministrul ţărănist loan Avram Mureşan, care a venit cu tot felul de idei năstruşnice, mediatizate intens la vremea respectivă, dar pierdute acum într-un anonimat total, Ia fel ca şi cel ce Ie-a emis. Pe seama agriculturii încearcă să “reînvie” şi şeful lui Avram Mureşan, preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea. Simţindu-se, parcă, fără obiectul muncii într-un partid în care tinerii dau semne de revoltă, Victor Ciorbea s-a ridicat, cu demnitate partinică, împotriva guvernanţilor, acuzîndu-i de intenţia “cooperativizării forţate” a agriculturii, prin asocierea în cadrul exploataţiilor agricole şi trecerea cu forţa a pămîntului la propria clientelă a PSD. în fapt, ideea exploataţiilor agricole nu este a guvernanţilor actuali, ea s-a dovedit benefică în multe ţări în care populaţia rurală nu depăşeşte 10 la sută din total. Iar chestiunea cu acapararea pămîntului de către pesedişti este absolut ridicolă, în condiţiile în care aproximativ jumătate din suprafaţa agricolă a ţării nu este cultivată. Ciorbea are însă dreptate cînd spune că este nedrept ca ţăranii să fie amendaţi pentru că nu-şi cultivă pămîntul şi e ilegal să le iei terenurile din aceleaşi motive. Nu ştiu în ce stadiu se află propunerea respectivă, dar, dacă ea se va transforma în lege, atunci puţinii ţărani adevăraţi care există în România vor muri de foame. Preşedintele ţărănist a marcat o jumătate de punct cu această declaraţie, amintind românilor că^ partidul pe care îl conduce există încă. în rest, colegii săi din forurile centrale se ocupă cu depănarea amintirilor şi cu simpozioane în cadrul unei şcoli de vară tot mai lipsită de conţinut. De o savoare deosebită sînt comentariile liderilor ţărănişti “desfăşurate” în pauzele de masă de la Cîmpulung Muscel. Izolaţi de lumea bună a politicii, în mijlocul unui dezinteres total din partea publicului, ţărăniştii deapănă amintiri din vremea guvernării cederiste, cînd lumea nu părea să-i mai încapă de limuzine din cele mai luxoase, mese fastuoase, invitaţi din ţară şi străinătate. continuare în pagina a 16-a Aceasta este concluzia, exprimată, ieri, de reprezentanţii Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, cu- prilejul lansării primului Barometru de Opinie (BOP) din acest an, ediţia iunie-iulie. Conform acestuia, 88 la sută dintre români cred că dacă guvernul ţării ar lua o hotărîre care îi afectează negativ, nu ar putea face nimic împotriva acesteia. Peste 82 la sută din eşantionul de subiecţi intervievaţi au exprimat o opinie similară privind posibilitatea de a combate o decizie a primăriei care i-ar afecta în mod negativ. în opinia lui Cristian Pîrvulescu, membru’ al juriului ce a elaborat acest document, aceste cifre indică o cultură politică de tip tradiţionalist, de supunere faţă de autorităţi. Aceasta nu înseamnă că românii nu vor să fie luaţi în considerare. Dimpotrivă, ei doresc o politică mai aproape de oameni, în care deciziile lor să conteze. Astfel, 60 la sută dintre subiecţi s-au declarat în favoarea votului uninominal, spre deosebire de votarea unei liste de partid ca pînă acum. ________ Sorin CĂLIN continuare în pagina a 4-a Funar îi ajută pe “ diaşii” lui loan Rus să suporte canicula : I" ' r~ . . vi* ^ HLi i- f . V ’ .**** r . '.xitaM**?.! Reşedinţa ministrului de Interne, loan Rus, situată pe str. Voltaire nr.16, a primit, ieri, vizita inopinată a primarului Gheorghe Funar. Acesta a "renunţat la raţia proprie de apă" şi le-a oferit 2 1 de apă minerală celor doi subordonaţi ai ministrului, care efectuau serviciul de pază la acest obiectiv. „Voi face acest gest şi în zilele următoare, pînă cînd canicula va scădea sub 37 de grade şi mă.gîndesc sâ le aducem şi un WC ecologic, pentru câ nu au la îndemînâ aşa ceva”. El consideră că cei opt poliţişti care asigură paza pe o perioadă de 24 de ore la locuinţa Sorin CĂLIN _________ Cosmin PURIS continuare în pagina a 4-a Primarul s-a bucurat de respectul DIAS-ului spre deosebire de o anumită parte a presei. • » ) «1 1 • u -- i i :1 i e i - : i î t / n î v ţ: I < x _________ A ii rJ.t’.'.j 5 11 p.1 Numărul cazurilor penale din judeţul Cluj a crescut cu o treime în perioada ianuarie - iunie, Garda Financiară a verificat un număr dc 1.308 agenţi economici din judeţul Cluj, cu capitalul de stat şi privat. Controalele efectuate au relevat faptul câ 886 dintre aceştia - adică două treimi - au comis diverse abateri de natură fiscală. loan Ilca, comisarul- şef al Gărzii, a declarat câ deşi proporţia abaterilor a scăzut cu 25 % faţă de acecşi perioadă a anului trecut - la aproximativ aceeaşi număr de agenţi economici verificaţi - cazurile penale au crescut cu 33%. în opinia conducerii Gărzii, acest lucru este îngrijorător nu numai prin prejudiciul adus bugetului de stat, care se ridică la 10 miliarde de Iei, ci şi prin acutizarea, în judeţ, a fenomenului dc economic subterană. „Peste 60 % din prejudiciu este dat dc afacerile ilegale cu petrol - precizează comisarul şef. Paleta infracţională mai cuprinde afaceri ilegale cu alcool, incapacitatea unor agenţi economici dc a justifica unele cheltuieli dc deplasare, ncmcnţincrca evidenţei contabile, bani sustraşi dc la bugetul dc stat etc. în unele cazuri, prejudiciul nu are un volum financiar considerabil, dar gravitatea este dată dc natura faptei”. _______ Benjamin PASCU continuare în pagina a 11-a UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” CLUJ-NAPOCA x^ t V E R S I T A r g 4 i p . “BOGDAN VODĂ” Organizează concurs de admitere pentru anul universitar 2002-2003 la următoarele specializări: MANAGEMENT, FINANŢE şi BĂNCI, INFORMATICĂ ECONOMICĂ, CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE, ŞTIINŢE POLITICE, DREPT.. < înscrierea: 8 iulie-29 iulie 2002 şi 1 septembrie-13 septembrie 2002 pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luând în considerare media generală ia examenul de bacalaureat) î>- se va face la specializarea “dorită”, învăţământ de zi sau frecvenţă redusă Actele necesare: sunt prezentate în Broşura de admitere 2002-2003, informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul universităţii zilnic între orele 11°° -14°° Taxa de admitere: 200.000 lei Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 31 iulie 2002, respectiv 14 _ septembrie 2002 î INFORMAŢII la Sediul Universităţii “Bogdan Vodă”, str. Moţilor nr.119 ţ Cluj-Napoca telefon: 0264-191830,0264-198787, fax:0264-431628 - SANAfATEEA pe înţelesul tuturor Pagina de SĂNĂTATE este dedicată astăzi Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca. Un spaţiu nou, aduş la cele mai înalte standarde, un staff medical de calibru, dotări de ultimă oră şi, nu în ultimul rînd, operaţii reuşite, sînt garanţia recunoaşterii internaţionale. . - Totuî, sau aproape totul, despre această clinică deja de referinţă găsiţi în pagina 14.

Transcript of 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ...

Page 1: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local

pagina 16

X i

sdtsr md@ps2id£Mt{ h t t p : / / w w w . a d e v ă r u l , e u r o w e b . r o

ANUL XIV NR. 3553 ISSN 1220-3203

MIERCURI,17 IULIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Străinii despre noi:

în Cluj-Napoca, speculaţiile

imobiliare care au loc nu vor

atrage investitorii

Cu ce se mai ocupă liderii■ w w ■ ■ ■taramsti...

M a s ; î a t ^ x ţ ( S i s i i :3 s a l f f i t ® IM ,- .» ,.. . - . 1. . 1 • r i r— r f - - . ' - j £ ,n i i, ll-'. l-! ................... ................ ....... " . . . n i. «.ml !»■ " M r r Mi r . l f r t . - i r .T i - M u l . . . " - ' T I 11. • .............

„ R o m â n i i d o r e s c o p o l i t i c ă m a i a p r o a p e

d e c e t ă t e a n ”VALER CHIOREANU

Ee pare că, în curind, guvernul Năstase va ajunge la concluzia că — nu merită să piardă vremea cu

p r iv a tiz a re a fostelor IA S-uri şi va adopta o hotărîre m ult întîrziată: va dezm em bra p u r şi sim plu aceste întreprinderi agricole cu care nimeni nu mai vrea să-şi bată capul. Este forma finală a unei concluzii care, din păcate, p riv eşte în tre ag a ag ricu ltu ră românească. Nici un politician, de Ia Petre Roman încoace, n-a mai îndrăznit să pună pariu cu agricultura, pentru sim plul motiv că există prea multe necunoscute în acest domeniu. Singurul ca re a “ c re scu t” po litic pe seam a respectivului domeniu a fost ministrul ţărănist loan Avram Mureşan, care a venit cu tot felul de idei năstruşnice, mediatizate intens la vremea respectivă, d ar pierdute acum într-un anonimat total, Ia fel ca şi cel ce Ie-a emis. Pe seama agriculturii încearcă să “reînvie” şi şeful lui Avram Mureşan, preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea. Simţindu-se, parcă , fără obiectul muncii în tr-un partid în care tinerii dau semne de revoltă, Victor Ciorbea s-a ridicat, cu dem nita te p a r tin ic ă , îm potriva guvernanţilor, acuzîndu-i de intenţia “cooperativizării forţate” a agriculturii, prin asocierea în cadrul exploataţiilor agricole şi trecerea cu forţa a pămîntului la propria clientelă a PSD. în fapt, ideea ex p lo a ta ţiilo r ag rico le nu este a guvernanţilor actuali, ea s-a dovedit benefică în multe ţări în care populaţia rurală nu depăşeşte 10 la sută din total. Ia r chestiunea cu acapararea pămîntului de către pesedişti este absolut ridicolă, în condiţiile în ca re aproxim ativ jum ătate din suprafaţa agricolă a ţării nu este cultivată. C iorbea are însă dreptate cînd spune că este nedrept ca ţăranii să fie amendaţi pentru că nu-şi cultivă păm întul şi e ilegal să le iei terenurile din aceleaşi motive. Nu ştiu în ce stad iu se a flă p ro p u n erea respectivă, dar, dacă ea se va transforma în lege, atunci puţinii ţărani adevăraţi care există în Rom ânia vor muri de foame.

Preşed in tele ţă ră n is t a m arcat o jumătate de punct cu această declaraţie, amintind românilor că partidul pe care îl conduce există încă. în rest, colegii săi din fo ru rile ce n tra le se ocupă cu depănarea amintirilor şi cu simpozioane în cadrul unei şcoli de vară tot mai lip s ită de co n ţin u t. De o savoare deosebită sîn t com entariile liderilor ţărăn işti “desfăşurate” în pauzele de masă de la Cîmpulung Muscel. Izolaţi de lumea bună a politicii, în mijlocul u n u i d ez in te res to ta l din p a r te a publicului, ţărăniştii deapănă amintiri din vremea guvernării cederiste, cînd lum ea nu părea să-i m ai încapă de limuzine din cele mai luxoase, mese fastuoase, invitaţi din ţa ră şi străinătate.

c o n t in u a re în p a g in a a 16-a

Aceasta este concluzia, exprim ată, ieri, de reprezentanţii Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, cu- p rile ju l lansării primului Barometru de Opinie (BOP) din acest an, ediţia iunie-iulie. Conform acestuia, 88 la sută dintre români cred că dacă guvernul ţării ar lua o hotărîre care îi afectează negativ, nu ar putea face nimic împotriva acesteia. Peste 82 la sută din eşantionul de subiecţi intervievaţi au exprimat o opinie sim ilară privind posibilitatea de a combate o decizie a primăriei care i-ar afecta în mod negativ. în

opinia lui Cristian Pîrvulescu, m embru’ al juriu lu i ce a elaborat acest document, aceste cifre indică o cultură politică de tip tradiţionalist, de supunere faţă de autorităţi. Aceasta nu înseam nă că românii nu vor să fie luaţi în considerare. Dimpotrivă, ei doresc o politică mai aproape de oameni, în care deciziile lor să conteze. Astfel, 60 la sută dintre subiecţi s-au declarat în favoarea votului uninominal, spre deosebire de votarea unei liste de partid ca pînă acum.

________Sorin CĂLINc o n t in u a re în p a g in a a 4 -a

Funar îi ajută pe “diaşii” lui loan Rus să suporte canicula

: I " ' r~.

. v i* ^

H L i i- f .V

’ .****

r . '.xitaM**?.!

Reşedinţa ministrului de Interne, loan Rus, situată pe str. Voltaire nr.16, a primit, ieri, vizita inopinată a primarului Gheorghe Funar. Acesta a "renunţat la raţia proprie de apă" şi le-a oferit 2 1 de apă minerală celor doi subordonaţi ai ministrului, care efectuau serviciul de pază la acest obiectiv. „Voi face acest gest şi în zilele următoare, pînă cînd canicula va scădea sub 37 de grade şi mă.gîndesc sâ le aducem şi un WC ecologic, pentru câ nu au la îndemînâ aşa ceva”. El consideră că cei opt poliţişti care asigură paza pe o perioadă de 24 de ore la locuinţa

Sorin CĂLIN _________ Cosmin PURIS

c o n t in u a re în p a g in a a 4-a

P r im a ru l s -a b u c u r a t d e r e s p e c tu l D IA S - u lu i s p re d e o s e b ire d e o a n u m ită p a r te a p re s e i.

• » ) « 1 1 • u - - i i :1 i e i - : i î t / n î v ţ : I < x

_________ A i i rJ.t’.'.j 5 11 p.1

N um ărul c azu rilo r p e n a le din judeţul Cluj a crescu t cu o treim e

în perioada ianuarie - iunie, Garda Financiară a verificat un număr dc 1.308 agenţi economici din judeţul Cluj, cu capitalul de stat şi privat. Controalele efectuate au relevat faptul câ 886 dintre aceştia - adică două treimi - au comis diverse abateri de natură fiscală. loan Ilca, comisarul- şef al Gărzii, a declarat câ deşi proporţia abaterilor a scăzut cu 25 % faţă de acecşi perioadă a anului trecut - la aproximativ aceeaşi număr de agenţi economici verificaţi - cazurile penale au crescut cu 33%. în opinia conducerii Gărzii, acest lucru este îngrijorător nu numai prin prejudiciul adus bugetului de stat, care se ridică la 10 miliarde de Iei,

ci şi prin acutizarea, în judeţ, a fenomenului dc economic subterană.

„Peste 60 % din prejudiciu este dat dc afacerile ilegale cu petrol - precizează comisarul şef. Paleta infracţională mai cuprinde afaceri ilegale cu alcool, incapacitatea unor agenţi economici dc a justifica unele cheltuieli dc deplasare, ncmcnţincrca evidenţei contabile, bani sustraşi dc la bugetul dc stat etc. în unele cazuri, prejudiciul nu are un volum financiar considerabil, dar gravitatea este dată dc natura faptei”.

_______ Benjamin PASCUc o n t in u a re în p a g in a a 1 1-a

UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” CLUJ-NAPOCAx^ t V E R S I T A r g 4

i p .

“BO GDAN V ODĂ”

Organizează concurs de admitere pentru anul universitar 2002-2003 la următoarele specializări: MANAGEMENT, FINANŢE şi BĂNCI, INFORMATICĂ ECONOMICĂ, CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE, ŞTIINŢE POLITICE, DREPT.. <

înscrierea:8 iulie-29 iulie 2002 şi 1 septembrie-13 septembrie 2002 pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luând în considerare media generală ia examenul de bacalaureat)

î>- se va face la specializarea “dorită”, învăţământ de zi sau frecvenţă redusă Actele necesare:

sunt prezentate în Broşura de admitere 2002-2003, informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul universităţii zilnic între orele 11°° -14°°Taxa de admitere: 200.000 leiAfişarea rezultatelor concursului de admitere: 31 iulie 2002, respectiv 14

_ septembrie 2002î INFORMAŢII la Sediul Universităţii “Bogdan Vodă”, str. Moţilor nr.119 ţ Cluj-Napoca telefon: 0264-191830,0264-198787, fax:0264-431628 -

S A N A f A T E E A pe înţelesul tuturorPagina de SĂNĂTATE este dedicată astăzi

Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca.Un spaţiu nou, aduş la cele mai înalte

standarde, un staff medical de calibru, dotări de ultimă oră şi, nu în ultimul rînd, operaţii reuşite, sîn t garan ţia recunoaşterii internaţionale. . -

Totuî, sau aproape totul, despre această clinică deja de referinţă găsiţi în pagina 14.

http://www
Page 2: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

c ! | "Mărturisesc un' botez spre* iertareapăcatelor* ■ \ ■D

• Calendaru l o rtodox: Sf. M are Mc. Marina; Sf. Ierarti Eufrasie, episcopul lenopoiei.• Calendarulgreco-catolic: S . M arina, m. ( | 269).

*

XELEFQANEI• PREFECTURA, CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRLA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITLA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITLA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZn: 36-82-22• POLITLA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECTLA CTVILĂ: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. inL 158• D IR E C Ţ IA G ENERALĂ A M U N C II SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE 921• OR-A EXACTA: 958• R A . TERMOF1CARE 19-87-48• R A . APĂ CANAL: 19-14-44• R A * Domeniului Public: 19-40-55• RATUC 43-09-17• S C .’ S A LP R E S r S A .: 19-55-22• SC PR IS AL 19-56-32• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

• JANDARMI: 956• GARA C lu j.N jpou : 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

TuMa - 31-17-62; Dej - 21-20-22• ALIAN ŢA ANTISUICID: 19-16-47• DiRFCTLA GEN PCD PENTRU PROTECTLA

DREPTURILOR C O P IL IŢ II 983.42-01-46• ACEŞTIA JUD DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ 43-10-10, 1908-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCĂ I9 .U O *. SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU I9 .rj.77

• D l R AM AMI NTE ELECTRICA:929. 1343-33

1 V i l 41 8 I U L I E

R e p u b l i c a - V ID O C Q , F ra n ţa - p re m ie ră (1 3 ; 1 5 .3 0 ;

18; 2 0 .3 0 ; 2 3 ) ; Z i ln ic s p e c ta c o le

c u ta r i f r e d u s d e la o ra 2 3 *

A r ta • E u r im a g e s - CRIMA D EÎn a l t A t r A d a r e . s u a -p re m ie ră (1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 .3 0 ) ;

v in e r i , s îm b ă lă . d u m in ic ă -

s p e c ta c o le c u la r i i re d u s d e la

o r a 2 2 * V i c t o r i a -

S U P E R P O L IŢ IŞ T II. S U A -

p re m ie r ă (1 5 : 1 7 ; 1 9 ; 2 1 ) *

F a v o r i t - B Ă IE Ţ I D E BĂIEŢI. S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M â r ă ş t i -

S C O R F IN A L . S U A ( 1 7 ;

1 9 .1 5 ); lu n i - în c h is

TURDA: F o x - S TA R W ARS EP.II -A TA C U L CLO NELOR. S U A (1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 ,3 0 ) ; v in e r i,

s îm b ă lă . d u m in ic ă - s p e c ta c o le

c u ta r i f r e d u s d e la o ra 2 2

D EJ: A r t a - P O L IŢ IA ÎN D IR EC T. S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ;

. v in e r i , s î m b ă lă . d u m in ic ă -

s p e c ta c o le c u ta r i f r e d u s d e la

o ra 2 2 G H E R L A : P a c e a

P L Ă C IN T A A M E R IC A N Ă 2. S U A (v in e r i, s îm b â tă , d u m in ic ă :

1 7 ; 1 9 ; 2 2 ; lu n i. m a r ţ i , m ie rc u r i,

jo i - în c h is ) .

E X i M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v S o f e r f i :

CURSEAERIENEORARUL CURSELOR INTERNE

luniCluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -> Cluj 7,30. 12,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj-> Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -> Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -» Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni Cluj 11,00, 14,30 şi 20,00

sîmbâtă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj Otopeni 7,00 şi 15.15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -ă FrankfurtMarţi, joi. sîmbâtă şi duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -> Vienaluni, miercuri • 9,45, vineri - 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri - 11,15, vineri 17,05 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri - 13,30, vineri - 15,45 Bologna -> Clujluni, miercuri - 15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 « tel/fax: 064-433.569; 193.442 £

e-mail: [email protected] 5

GFARMACIIcu serv ic iuF arm acii

permanent F a rm a c ia " C Y N A R A " , C a le a

F lo reş ti n r.7 5 . te l.4 2 .6 2 .7 2 , o ra r n o n -s to p . F a rm a c ia■ R E M E D IU M F A R M *, b - d u l 21 D ecem brie nr. 131, te l. 4 1 -2 9 -0 1 , o ra r n o n -s to p . F a rm a c ia "V ÎS C U M ", str. F în lîn e le nr. 7. tel. 0264-307 .039 , o ra r n on -s top .

Farmacii cu serviciu prelungit F a rm a c ia " D A P H N E ” , s tr .

P lop ilo r n r. 50, te le fo n 4 2 9 .4 0 5 , o ra r 8 -2 0 , F a r m a c ia " IN T E R P H A R M ", s tr. P rim ă v e rii nr. 5 , te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 , o ra r 8- 2 2 . F a rm a c ia"C L E M A T IS F A R M ", P ia ţa U n irii nr. 10, te le fo n 19-13 -63 , o ra r 8- 22.

Garda de noapte Fa rm a c ia nr. 6 , "S P E R A N Ţ A ",

P-ţa A v ra m Iancu nr. 5 , te le fon 19-64-56, o ra r 8 -20 , o ra r 20-8.

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 -20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): iuni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 -16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar iuni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul s Policlinic cu Plată 5

oferă consultaţii dc toate speeialilăţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, ana lize de

laborator, radiologie, stomatologie la cele niai mici preţuri, asigurate de doctori dc înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludwig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

T E L E 7 a b c (XAstăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

( • t e l e s p e c t a t o r • J

M i e r c u r i , 1 7 i u l i e7 ,0 0 J u r n a lu l d e

r . . ' . 3 d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A d o u a ,0 “ “ “ ş a n s ă (s /r) ; 8 ,30 D rag ă , a m m ic ş o ra t c o p iii (s); 9 ,2 0 C in e T .V .D . ( r ) ; 1 0 ,2 0 B o xC a m p io n a tu l e u r o p e a n -s fe r tu tu r i d e fin a lă (r); 1 2 ,2 0 T V R C lu j; 1 3 ,1 5 P a s iu n i (s ) ;1 4 .0 0 J u rn a lu l d e rînz . M e te o . S p o r t ; 1 4 ,1 5 C o re c t ! ; 1 4 ,3 0 O a m e n i c a n o i; 1 5 ,00 B u cu riile m u z ic ii; 1 6 ,0 0 B o x J C a m p io n a tu l e u ro p e a n - s fe r tu r i d e fin a lă ;1 8 .0 0 G lu m e , b o a c ă n e , a v e n tu r i ; 1 8 ,3 0 L e a c p e n t r u ' d o ru l d e ţa ră ( d o , p .ll) ; 1 9 ,0 0 A v a n p r e m ie r ă Ş t i r i ; 1 9 ,0 5 B a y w a tc h H a w a ii (s ) ; 2 0 ,0 0 J u r n a l . M e te o . S p o r t ; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro li; 2 0 ,5 0 A d o u a ş a n s ă (s ); 2 1 ,50 C in e T .V .D .; 2 2 ,5 0 J u rn a l de n o a p te ;2 3 ,0 5 U ită z iu a d e m îin e ! (th r ilie r S U A 1 9 9 8 ) ; 0 ,4 5 B u c u r i i le m u z ic i i ( r ) ; 2 ,1 0 J u rn a l ( r ) . M e te o . S p o r t

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 ( r ) ; 8 ,0 0 D e s e n e

a n im a te (r ) ; 9 ,0 0 P r ie te n ii lu i P itic o t (r); 9 ,4 5 D im in e ţile u n u i b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,10 D ru m u l s p r e A v o n le a ( s ) ; 1 3 ,1 0W is h b o n e (s ) ; 1 3 ,4 5 D e s e n e a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tiri; 1 5 ,0 5 T o ţ i , îm p re u n ă ; 1 5 ,5 0 M it ş i is to r ie ; ; 1 6 ,2 0 D e s t in e (d o );1 7 .0 0 T o n o m a tu l D P 2 ; 1 8 ,00 U n p o p a s p e s ă p tă m în ă ; 18 ,30 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 M e rc u ry (s );2 0 .0 0 O a ltă d im e n s iu n e (d o );2 1 .0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s );2 1 ,2 5 C irc - B u d a p e s ta (2 0 0 0 );2 2 .0 0 C in e m a to g ra fu l d e a rtă ; N im fa P le b e e a ( d ra m ă Ita lia1 9 9 6 ); 2 3 ,4 5 V a ră e x tre m ă - O p e tre c e re p e p la jă ; 0 ,4 5 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s ).

7 ,0 0 O b s e rv a to r . * n t e r F Ş t i r i s p o r t iv e ; 8 ,0 0 ’N e a ţa în e p o c a d e p ia tră ; 10 ,00 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0 T e vo i iub i m e re u (s ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 ,1 5 D e te c t iv ii H a r t (s); 14 ,00 D in d ra g o s te (r); 1 6 ,00 Isp ita (s);1 7 .0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s);1 9 .0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e teo ;2 0 .0 0 F e s t iv a lu l d e m u z ic ă p o p u la ră M a m a ia 2 0 0 2 ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e te o ; 2 3 ,0 0 S u p ra v ie ţu ito ru l ( f. S F V S U A / P u e rto R ic o 1 9 9 8 ) ; 1 ,00 Z ile d in v ia ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 3 ,0 0 O b s e rv a to r (r); 4 ,0 0 T e vo i iub i m e re u (s /r); 5 ,0 0 D e te c tiv ii H a rt (s /r ) ; 6 ,0 0 Is p ita (s /r).

' 't»z 7 ,0 0 T e o ( d iv . / r ) ; BM ĂĂ3S9 8 ,0 0 Ş t ir i le P ro T V ;9 .3 0 T în â r ş i n e l in iş t i t , (s /r ) ;1 0 .3 0 L u m i d ife r ite (s ); 1 0 ,45 B u c ă tă r ia lu i R a d u (r); 1 1 ,3 0 F a m i l ia B u n d y ( s / r ) ; 1 2 ,0 0 S e c o lu l 2 0 (d o /r) ; 13 ,00 13-14 c u A n d re i G h e r o g h e ; 1 4 ,0 0 A v e n tu ra in te rz is ă (f/r) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e l in iş t i t (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir i le P ro T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 9 ,4 0 L u p ta c u se cun d e le (d r a m ă C a r ia d a /S U A 2 0 0 2 ) ;

2 1 .3 0 R îd e ţi c u o a m e n i ca n o i ( d iv . / r ) ; 2 2 ,0 0 Ş t ir i le P ro T V ;2 2 ,5 0 F a m ilia B u n d y (s ) ; 2 3 ,3 0 C ă m in u l p ie rd u t (d ra m ă S U A 1 9 8 8 ); 1 ,1 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 ,30 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ); 2 ,3 0 T o tu l d e s p re s e x (s ).

P 5 Ş G ® 7 ,0 0 L u n a s ă lb a tică g X tU lJ - lU (s /r) ; 8 ,0 0 Z id ; 1 2 ,4 0 C l ip A r t ; 1 2 ,4 5 C o p i i i s p u n lu c ru r i tră s n ite (r); 1 3 ,4 5 A rg a y (d .a .) ; 1 4 ,1 5 P o liţia în a c ţiu n e ( r ) ; 1 5 ,3 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s ) ;1 6 .3 0 R e a l T V ; 1 7 ,0 0 C a m e ra d e rîs (d iv .) ; 17 ,30 M A S .H . (s );1 8 .00 F o c u s - e m . d e ş tir i; 1 9 ,00 P r ie te n e ş i r iv a le (s ) ; 2 0 ,0 0 P o li ţ is tu l d in B e v e r ly H il ls 2 ( c o .S U A 1 9 8 7 ) ; 2 2 ,0 0 V în ă to a re a c o m o r ilo r (s ); 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s I r ) ; 0 ,1 5 C a m e ra d e rîs (d iv ./r) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,2 0 F o c u s

(0 -

rmf 7 7 ,3 5 Ş t i r i ; 7 ,5 0 Z A a b o V id e o c l ip u r i ; 1 1 ,0 0

T e n ta ţii ( r ) ; 1 2 ,00 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c lip u r i; 1 5 ,00 Ilu z ia ( f/ r ) ; 1 7 ,1 5 R e p o rta j 7 a b c ( r ) ; 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ;1 8 .3 0 T e le ju r n a l ; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 9 ,3 0 A s s h o w (r ) ; 2 0 ,3 0 P e n tru c ă se iu b e s c ( d ra m ă R o m â n ia 1972 );2 2 ,0 5 C o n c e r t s im fo n ic ( r ) ;2 3 .0 0 G e rm a n ia a s tăz i (r); 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i;1 .0 0 A c t iv F M 92 ,7 .

^ 7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5

P o v e ş t ir i a d e v ă ra te ( r ) ; 9 ,0 0 M a ria B e le n (s /r); 1 0 ,1 5 T e rra n o s tra (s /r) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie (r); 1 2 ,1 5 D ra g o s te şi p u te re (s / r ) ; 1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r ) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s ) ; 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (d .a .) ; 1 5 ,3 0 T e rra n o s tra (s ) ; 1 6 ,3 0 M a ria B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i fi a m ea , P a lo m a ! (s ); 1 8 ,3 0 B e tty ce a u r îtă (s );1 9 .30 P o v e ş tir i a de vă ra te ; 2 0 ,00 T a in a d in a d în c u r i (s ); 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s);2 2 ,5 5 D ra g o s te ş i p u te re (s );2 3 ,2 5 P o v e ş t ir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty c e a u rîtă (s /r) ; 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s/r); 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie (r); 2 ,30 M u z ic a d e a c a s ă .

N C N : 9 ,0 0 0 :9 d im in e a ţa ; 1 0 :00 La p o rţ ile doru lu i (r); 11,00 F o r m u la m a g ic ă ( r ) ; 1 8 ,3 0 E x p re s s N C N ; 19 ,00 O a m e n i şi n e c a z u r i; 2 0 ,0 0 E x p re ss N C N ;2 0 .3 0 D a n ie la , p r ie t e n a , t a ;2 1 ,4 5 E x p re s s N C N .

jK r - 'f r 1 8 .0 0 -1 9 .3 0 C h e m a re aA i-w p / a p ă m în tu lu i - re a liz a to r N ic o le ta Ţ ă ra n u ; 1 9 .3 0 -1 9 :4 0 S p o tu r i& P ro m o ; 1 9 :4 0 -2 0 :3 0 în tra f ic - re a liz a to r Ş te fa n ia P opa .

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

£entruLNAPOCA200qs ala‘Spdrturîl

Oferă publicului larg, de tuni pină j sîmbătă, intre orele 10-20:

fitness asisfăf de instructc! [specializat •

- aparatură complexă de - body-building şi recuperare .- masaj şi kinetoterapie- aplicaţii de parafină- saună ' - ;- hidroterapie în bazin încălzit -aerob ic • . •••- recuperare medicală Ă Totul sub strictă supraveghere ş

|control medical.Acces individual sau pe bază de

abonamentInformaţii şi programări: 094-578429:184176._______

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE;

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Geiu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

TrataniBnla stomatologica cmnplaxs:

• terapie • protetică (ceramică) • -• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări xSnic la teL 430.028

Orar: luni - tineri: 9-19,

sîmbătă: 10 -13.

Pentrustudenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

RBM ?[*!»] ii ASCSiCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CtORTEA nr.9

(cartier Grigonescu)

CONSULTAŢII;P ro f.d r. LU C IA N L A Z Ă R(Ginecologie. Chirurgie, O ncologie',

L . M l: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 “

D r . V A L E N T IN P O P E S C U (C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a . J : 1 4 “ - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L , M l: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 18 ” -2 0 V : 1 6 -2 0

PROGRAMARE: t o i / fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

MEDIPRAX Centru m ed ica l

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

C O N S U L T A Ţ II,

T R A T A M E N T E , U R G E N T E : C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE ;M A L F O R M A Ţ IIC O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE P E D IA T R IC A ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

U IM T C I I DE StVlTĂTF HIXTlLl fU J stă la dispoziţia dvs.'de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

■>».«'« M ie r c u r i , 1 7 iu l ieB B C 6 ,0 0 ,1 1 ,0 0 .1 8 ,0 0 . Meteo 6 ,4 0 ,7 ,4 0 . Ş tir i7 ,0 0 ,8 ,0 0 ,

C D 9 .0 0 , 1 0 ,0 0 . Curs va lutar 7 ,1 5 , 8 ,1 5 . H oroscop 7 ,2 5 , c a o io Q 2S. M eteo-spo rt 8 ,4 0 . C e M ai Crede Lum ea 9 ,2 0 ,1 5 .2 0 . A ctua lita tea C u lturală 1 0 ,2 0 . Film ele săptăm în ii 1 1 ,3 0 . S pectacole le z ile i 1 2 ,0 0 , 1 6 ,2 0 . Evenim entele z ile i 1 2 ,3 0 ,1 4 .2 0 . Ş tiri-m eteo 1 3 ,0 0 , 1 4 ,0 0 , 1 5 ,0 0 , 1 6 ,0 0 . R adio jurnal- m eteo 1 7 ,0 0 . C D S p ort 1 7 ,4 0 . Flash in fo rm ativ 2 1 ,0 0 , 2 3 ,0 0 ,01,00. •

M ie r c u r i , 1 7 iu l ie Ş T IR I : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 ; B B C -

0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 ,1 4 .0 0 ,1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 Superm atinah

1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 , 3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s de d im ineaţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C alendaru l z ile i. M eteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro sco p . 9 ,0 0 Ş t ir i loca le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c inem a. 9 ,5 5 In fo rm aţii cu ltura le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 , 1 3 ,0 0 , 1 5 ,0 0 , 1 6 ,0 0 ,1 7 ,0 0 Ş tiri n aţion a le ş i loca le . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 P unct... ş i de la Zece ;1 4 ,3 0 - 1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rn a tiv . 1 8 , 3 0 - 2 1 ,0 0 T re i ceasu ri b u n e .1 9 ,0 0 Ş tir i lo c a le . 2 2 ,0 0 ; Ş t ir i n a ţio n a le 2 1 - 3 0 - 6 ,0 0 ; Uniplus nocturn.

RADIO FIR 96,2 FM DEJ

Ş tir i le lo c a le , in te r v iu r i, H o ro s c o p (6 .4 0 , 7 .2 0 ,8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e re (7 .4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ), B u le t in r u t ie r (8 .5 5 ) ;9 .0 0 -1 2 .0 0 Patru la de servicu: 9 .3 0 -R e v is ta p re s e i, P u n c tu l d e v e d e r e ( 1 0 .1 5 ) ; C o n c u r s u r i (1 0 .3 0 , 1 2 .3 0 ) ; 1 2 .4 5 - S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 Caleidoscop fm: 1 3 .2 0 M usca ( l im b a m a g h ia ră ) 2 0 .0 0 - Top Ten - D J S e b i; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 Trenu l de la m iezu l n o p ţii - U c u F lo re a ; 0 1 .0 0 -6 .0 0 Unde M agice.

M ie r c u r i , 1 7 iu l ie

U N IP L U S R a d i a P ro g ra m in fo rm a t iv B B C : 6 , 0 0 - " 6 ,3 0 ;8 ,0 0 -8 ,2 0 .1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ;

M ie r c u r i , 1 7 iu l i e

s » ia i is » !* * 6 , 0 0 B u n i ' d im in e a ţa . :0 . 'e m is iu n e -d ea c tu a lită ţ i , d a r ş i a n t re n m a tin a l p r e z e n ta tă d e A n c a B ă lta n . 8 ,0 0 E m isiunea în lim b a maghiară', 1 0 ,0 0 D e zece o ri România',1 1 ,0 5 E m is iu n e a re d a c ţ ie i s o c ia le ; E xc lu s iv m agazin. P re z in tă C r is t ia n Z o ic a ş ; 1 2 ,0 0 Radiojurnal transilvan: 1 2 ,3 0 M icrofonul ascultătoru lu i; 1 3 ,0 0 R adio jurnal B u cu reşti; 1 3 ,1 5 Paralele m uzicale cu Marius M e rc a . 1 3 ,5 5 Buletin de ştiri. 1 4 ,0 0 Program m u z ic a l p e s ta ţ ia d e unde u ltra s c u rte - 9 5 ,6 M H z. 1 6 ,0 0 Em isiunea în lim ba m aghiară. 1 8 ,0 0 R adiofax - p re z in tă A n d re i H u ţa n u . 1 8 ,3 0 A f / je n e u - p r e z in tă D o ra P a v e l. 1 9 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti-, 2 0 ,0 0 Ştiri. 2 0 ,0 5 M ileniul III, c u C o n s ta n t in M u s ta ţă ;2 1 ,0 0 Ş tiri; 2 1 ,0 5 Cruda realitate - c u M e la n ia D ră g a n ş i F lo r in Z a h a r e s c u ; 2 1 , 5 0 B u le t in d e ş t ir i . 2 1 , 5 8 în c h id e re a program ului, 22,00-24,00 Pe 95,6 M H z P arale le muzicale.

M ie r c u r i , 1 7 iu l ie Linia de start 6 .0 0 -1 0 .0 0 ,

h o ro s c o p , s p o r t , p o w e r p la y , r e ţe ta z i le i, ş t ir i, m u z ic ă : F iru 'n zece p a işp e , 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ i i, d iv e r t is m e n t ,

p o w e r p la y , ş tir i,, re v is ta p re s e i; 9 6 ,2 FM/ZI, 1 4 .0 0 -1 8 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ i i, d iv e r t is m e n t, p o w e r p la y , ş tir i, a r t is tu l z i le i ; F iru l roşu, 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 , d e d ic a ţ i i m u z ic a le în d ire c t; Ju rn a lu l B B C - 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; Ştirile R ADIO F IR9 .3 0 , 1 2 .3 0 , 1 3 .3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 ; Ş tiri sportive, 1 6 .4 5 ; P e Som eş în sus şi-n jos , 1 9 .0 0 -1 9 .3 0 , d e d ic a ţ ii d e m u z ic ă p o p u la ră , r e a liz a to r N e lu D o rd o i; Club Dance, 2 1 .0 0 -2 4 .0 0 , m u z ic ă d a n c e , h o u s e , re a liz a to r C ip r ia n M u n c e le a n .

. M ie r c u r i , 1 7 iu l ie 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 Radio Europa Liberă; 0 6 : 3 0 -

1 0 :0 0 Toate pînzele sus - o t r e z ire în v a r ia n tă e s t iv a lă p e1 0 1 ,5 F M ; 1 0 :0 0 -1 4 :0 0 /c e Tea - p ro g ra m u l ră c o r ito r a l u n e i z ile f ie rb in ţ i, c u h itu r i, in fo rm a ţii, c o n c u rs u r i; 1 4 :0 0 -1 8 :0 0 Im p u ls trop ica l- 4 o re c u ş i p e n tru a s c u ltă to r i, a d ic ă m e s a je , te le fo a n e , r e c o m a n d ă r i p e n tru o s e a ră la C lu j; 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 Radio E u ro p a Liberă; 1 8 :3 0 -2 1 :0 0 Em isiunea în lim ba maghiară; 2 1 : 0 0 -

0 6 :0 0 N ig h t P lay la Radio Impuls.

mailto:[email protected]
Page 3: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

rrV r-'v?rw r .

Aici ar putea fireclama dumneavoastră V L I 1

J Z ia ru l n o s tru fo lo s e ş te ş tir i fu rn iz a te d e a g e n ţ i i le

~ - R O M P R E S ş i M E D IA F A X .

JL, ' ' > v ‘ 1

EXPERIENŢA TRANZIŢIEI ÎN EUROPA CENTRALĂ SI DE EST" o P T io m "

Dezvoltarea durabilă este un concept dezvoltat în urmă cu un deceniu şi a primit deja cîteva definiţii. O primă definiţie este aceea că “dezvoltarea durabilă satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” . Dezvoltarea durabilă presupune îm bunătăţirea: calităţii vieţii întregii populaţii a globului, dar fără o creştere a consumului resurselor naturale dincolo de o limită.care, depăşită, periclitează echilibrul ecologic al planetei.

Eforturile menite să conducă la o prosperitate durabilă a vieţii indivizilor necesită un set de acţiuni ferme în următoarele trei direcţii-cheie: * creştereaeconomică * conservarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător * dezvoltarea socială.

Dezvoltarea în regiuni precum Asia (în special China, Rusia) şi

t Europa Centrală şi de Est, care în prezent sînt implicate într-un proces deplin de integrare în

economia m ondială, va avea ample consecinţe la nivel global în termeni de comerţ internaţional, de furnizare şi consum de energie sau de emisie-de gaze poluante cu efect de seră.

încă de la începutul complexului proces de tranziţie,. oamenii au început să se întrebe, şi pe bună dreptate, dacă schimbarea le-a îndeplinit visul, în mod legitim , se nasc trei întrebări: * a condus schimbarea sistemului la rezultatele promise, mai ales în sensul unei mai accelerate dezvoltări economice?* au fost beneficiile simţite de un număr mare de cetăţeni? * este integrarea în economia mondială o modalitate adecvată de a întări această dezvoltare?

Un prim “puzzle” eu care se confruntă analiştii şi politicienii deopotrivă a fost neaşteptatul declin economic care s-a instalat imediat după începerea procesului de tranziţie în toate statele Europei Centrale şi de Est. Chiar dacă după cîţiva ani, a început să se facă simţită o relativă “însănătoşire” a acestor economii, totuşi după un

deceniu, încă există cîteva state ale. căror economii se situează sub nivelurile prestabilite "şi, în plus, continuă să fie vulnerabile în faţa şocurilor economice internaţionale (cel mai recent, criza din Asia si Rusia 1997-1998).

S-a constatat, de pildă, că anumite condiţii ostile tranziţiei (un înalt grad de dependenţă de schim burile com erciale, supraindustrializarea, o inflaţie reprimată, dezechilibre economice etc) au fost o cauză majoră ce a determinat nu numai declinul în sine, ci şi profunzimea acestuia în primii ani ai procesului de trecere îa economia de-piaţă. în ciuda acestei consideraţii, se pare că aceste condiţii existente în fazele incipiente- ale tranziţiei sînt mai puţin importante pentru determ inarea diferenţelor înregistrate în ceea ce priveşte PIB într-o perioadă ulterioară cea a refacerii economice.

Provocarea majoră pentru statele candidate la Uniunea Europeană este de a ajunge din urmă nivelul econom iilor europene occidentale. Şi nu doar

politicienii susţin această veritabilă “întoarcere în Europa”, ci şi teoriile economice care anticipează că, în cazul în care anumite condiţii sînt îndeplinite, statele mai sărace ale bătrînului continent au şanse reale de a atinge standardul de viaţă existent în sţatele prospere. însă acest proces de “convergenţă” nu se derulează în mod automat.* Cu excepţia anului 1999,

începînd cu 1995, rata de creştere anuală în cele zece state candidate ' din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) a fost mai ridicată decît cea a statelor membre ale UE. Pentru a menţine acest ritm , nu sînt suficiente beneficiile aduse de tratamentul privilegiat din partea UE (creşterea volumului schimburilor comerciale cu aceste state, perceperea unor taxe mai mici, creşterea investiţiilor străine directe şi ajutoare financiare substanţiale acordate de Uniune), ci cruciale rămîn elaborarea unor po litic i naţionale adecvate şi continuarea întăririi sistemului instituţional.

"THE WASHINGTON TIM ES"

Moartea lui Tudjman, care a survenit la sfirşitul anului 1999, nu a lăsat numai o umbră în rindul partidului său, dar mult mai important este faptul că a prejudiciat ceea ce ţinea laolaltă facţiunile politice divergente. în prezent, la aproape trei ani de la moartea sa, ţara se află în mijlocul unei crize politice şi economice. Ales prin vot graţie platformei economice şi luptei împotriva corupţiei pe care o promova, actualul regim de la Zagreb a fost o dezamăgire jalnică pentru cei mai mulţi dintre croaţi şi observatori străini. Angajîndu-se sâ pună capăt izolării internaţionale la care a fost supusă Croaţia în timpul conducerii autoritare a lui Franio Tudjman şi sâ deschidă economia, actualul guvern social-democrat nu a făcut decît sâ agraveze problemele cu care se confrunta ţara.

Sub conducerea premierului Iviţa Racean,I Croaţia a devenit un dosar economic. Rata

şomajului s-a dublat. Ţara este împovărată de Vo datorie externă de aproape 10 miliarde de f dolari. Venitul pe cap de locuitor anual este j puţin sub 4.000 de dolari, ceea ce reprezintă ; jumătate din cel al Sloveniei, ţara vecină, şi • numai 60 la sută din suma existentă anterior

obţinerii independenţei.; Dl. Racean insistă că obiectivul principal al

administraţiei este acela de a adera la Uniunea : Europeană (UE) pînă în 2006. El este văzut

atît de cei de la Bruxelles, cît şi cei de la Washington ca omul lor de la Zagreb: un liberal priceput care poate conduce Croaţia în afara “mlaştinii” care există acum în regiunea Balcanilor.

Părerea acestora este greşită. Ca cei mai mulţi foşti comunişti din Europa de Est, premierul croat nu este adeptul deschiderii, al unei economii de piaţă. Aderarea Croaţiei Ia UE ar fi ultimul său obiectiv, dar, totodată, nu are nici un plan credibil pentru a atinge acest obiectiv. Traiectoria economică a Croaţiei nu este aceea a unui stat european în plină ascensiune care, eventual, să atingă standardele de trai ale Italiei, Austriei sau chiar ale Poloniei; traiectoria economică este mai degrabă asemenea celei a Argentinei.

In loc să aplice reduceri rapide la impozite, să promoveze reformele unei pieţe libere, guvernul a făcut unele eforturi în ceea ce priveşte privatizarea în timp ce nu a luat nici o măsură pentru a micşora masiva birocraţia din domeniul public care sufocă întreprinderile şi dinamismul economic. Mai neliniştitor este faptul că actuala coaliţie abundă de foşti comunişti devotaţi care sînt ostili democraţei şi aplicării legii.

Form aţia prem ierului, ca şi aceea a preşedintelui Sţipe Mesici, este aceea de membri ai Partidului Comunist în timpul fostei Iugoslavii, pe vremea cînd aceasta era condusă de brutalul dictator Josip Broz Tito. în timpul conducerii cu mînă de fier a acestuia, sute de

mii de ţărani croaţi, dizidenţi, intelectuali şi preoţi au fost ucişi sau încarceraţi. Regimul actual a continuat practica lui Tito de a-i eticheta pe opozanţi drept “ fascişti” . A încătuşat mass-media, a demis din funcţiile de conducere ale reţelelor televiziunii sau ale publicaţiilor de stat pe scriitorii şi jurnaliştii

' patrioţi. în prezent, ca o ironie a sorţii, mass-media se bucură de mai puţină libertate decît în timpul regimului Iui Tudjman. Mulţi croqţi simpli şi-au dat seama de performanţele slabe ale guvernului. ,

T o tuşi, cea mai mare rea liza re a premierului croat este crearea confuziei în rîndul fo rţe lo r de opoziţie . în loc sâ monopolizeze popularitatea coaliţiei aflate la putere, cel mai im portant partid al opoziţiei, HDZ, a rămas împotmolit într-o dispută internă. în urma realegerii sale la sfirşitu l lunii aprilie ca preşed in te al partidului în detrimentul lui Ivici Paslici, Sanader, lideru l HDZ, a dec lanşat o “campanie murdară”. El şi anturajul său s-au gîndit să corupă şi să intimideze pe puţinii reporteri occidentali care au încercat să dem aşte această lăcomie osten ta tiv nedemocratică şi ilegală pentru putere. Deşi se aşteap tă să se o rganizeze a legeri electorale anticipate la nivel naţional cel tîrziu primăvara viitoare, coaliţia care se află la conducere va fi readusă îa putere din cauza lipsei oricărei alternative politice credibile.

RELAŢIA DINTRE EUROPA SI SUA ARE NEVOIE DE 0 ATENTIE CONSTANTĂ

fin(Articol semnat de Michael Howard, preşedintele

Parteneriatului Atlantic)

C în d a u fo s t u lt im a d a tă re la ţ i i le d in tre S U A ş i a lia ţ i i e u ro p e n i a t î t d e d if ic i le ? L u c ru r ile p a r s ă fi a ju n s în p u n c tu l în c a re te rm e n u l d e “a lia ţi" s ă n u m a i f ie a de cva t: R e z i c e t re c e n o i p ro b le m e p a r s ă s e iv e a s c ă ş i s ă s e t r a n s fo r m e în n o i s u rs e d e d iv iz a r e ş i d iv e rg e n ţă . T o c m a i c în d te g în d e ş t i c ă lu c ru r ile a r p u te a s ta ş i m a i ră u , c h ia r a ş a s e ş i în tîm p lă . C e s e în tîm p tă c u re la ţ ia A t la n t ic ă c a re p ă re a s ă f ie a t î t d e p u te r n ic ă v r e m e a t î t d e în d e lu n g a tă ? E s te e a im p o rta n tă ? Ş i c e s e p o a te fa c e , sa u a r tre b u i s ă s e fa că , d a c ă e s te p o s ib il, în a c e s t s c o p ?

în m o d s ig u r, lis ta p ro b le m e lo r a s u p ra c ă ro ra E u ro p a ş i A m e ric a a u a c u m p u n c te d e v e d e re a tî t d e d ife r ite , e s te m a i lu n g ă d e o g e n e ra ţ ie . E x is tă d iv e rg e n ţe p r iv in d a p ă ra re a , în c o n d iţ i i le în c a re la W a s h in g to n c re ş te ir ita re a în le g ă tu ră c u o rg o liu l ţă r i lo r e u ro p e n e p r iv in d a ş a -n u m ita In iţ ia t iv ă E u ro p e a n ă a A p ă ră r i i. A m e ric a n ii c o n s ta tă re d u c e re a b u g e te lo r e u ro p e n e a le a p ă ră rii, în s o ţ ită d e s tru c tu r i d e c o m a n d ă n o i ş i in u tile , c a re p a r s ă im p lic e o d u b la re d e p ris o s a s tru c tu r ii d e c o m a n d ă e x is te n te d e ja în N A T O . D ife re n ţa d e a c c e n t p u să în c r iz a d in O r ie n tu l M ijlo c iu s -a tra n s fo rm a t în tr -o a d e v ă ra tă p ră p a s tie . în c e rc ă r ile a m e r ic a n ilo r d e a p re s ta b ili re z u lta tu l a le g e r ilo r p a le s tin ie n e a u s t îm it fu r ia p re v iz ib i lă a e u r o p e n i lo r . C h ia r ş i p re m ie ru l b ritan ic , T o n y B la ir , a c o n s ta ta t că e s te im p o s ib il s â m a i p ă s tre z e s p r ij in u l o p in ie i p u b lic e a c o rd a t in iţ ia l A d m in is tra ţie i S U A .

C a ş i c în d a c e s te p ro b le m e n u a r fi s u fic ie n te , d iv iz ă r ile c u ltu r a le a u d e v e n i t d in c e în c e m a i p ro fu n d e . N u m e ro ş i e u ro p e n i c o n s id e ră p e d e a p s a ca p ita lă a p lic a tă în A m e r ic a d re p t re s p in g ă to a re d in p u n c t d e v e d e re m o r a l . M u lţ i a m e r ic a n i a t r ib u ie , a n tis e m itis m u l la te n t d in E u ro p a u n e i l ip s e to ta le d e a n g a ja re fa ţă d e c a u z a a n t ite ro r is tă . Ia r a c u m s u rv in e p ro b le m a Ira k u lu i.

A c e s te p ro b le m e d iv e rg e n te s în t to a te g ra v e ş i im p o rta n te . D a r în tr -u n s e n s , s în t d o a r m a n ife s tă r i d e s u p ra fa ţă a le u n o r fo r ţe ş i te n d in ţe m a i p ro fu n d e . A d e v ă ru l e s te că E u ro p a ş i A m e r ic a d e N o rd s în t în p e r ic o l d e a s e d e s p ă r ţ i . C e n tru l d e g ra v ita ţ ie în A m e ric a d e N o rd s e m u tă s p re V e s t. N u în tîm p lă to r , a tît M ic ro s o ft, c ît ş i S ilic o n V a lle y s e a flă p e C o a s ta

• d e V e s t. A te n ţia s tra te g ilo r p o lit ic i a m e ric a n i v a fi to t m a i m u lt fo c a liz a tă a s u p r a p ro v o c ă r i i p e c a re o re p re z in tă C h in a , a t î t o im e n s ă p o te n ţia lă p ia ţă d e d e s fa c e re a m ă r fu r ilo r a m e r ic a n e , c ît şi s in g u ru l r iv a l s e r io s p e te rm e n lu n g la s ta tu tu l d e s u p e rp u te re .

E ch ilib ru l e tn ic d in A m e r ic a d e N o rd s e m o d if ic ă . E x is tă d in c e în c e m a i m u lţ i h is p a n ic i c u to t m a i m u ltă in f lu e n ţă , c a re p r iv e s c m a i d e g ra b ă s p re S u d d e c ît s p re E s t. E x is tă u n n u m ă r to t m a i m a re d e a m e ric a n i d e o r ig in e a s ia t ic ă . N ic i u n a d in a c e s te c o m u n ită ţ i n u îm p ă r tă ş e ş te re la ţ i i le t ra n s a t la n t ic e tra d iţ io n a le c u E u ro p a . Ş i în E u ro p a o p a r te a e la n u lu i p r iv in d in te g ra re a e u ro p e a n ă re z u ltă d in d o r in ţa d e a s ta b ili u n c e n tru d e p u te re r iv a l cu S U A , m o tiv a tă în u n e le c e rc u r i p r in tr -u n a n t ia m e r ic a n is m e v id e n t.

A re v re o im p o r ta n ţă a c e s t lu c ru ? M u lţi s în t d e p ă re re c ă a re . C e le m a i m u lte d in tre m a r ile p ro v o c ă r i c u c a re se c o n fru n tă lu m e a p o t fi c e l m a i b in e d e p ă ş ite p r in c o o p e ra re a d in tre e u ro p e n i ş i a m e ric a n i. D a r d a c ă f ie c a re d in tre a c e s te p ro v o c ă r i d e v in e u n fo c a r d e c o n f lic t p e n tru r iv a lita te a tra n s a tla n tic ă , o o p o r tu n ita te p e n tru u n a d ir t p ă rţ i d e a m a rc a p u n c te în d e fa v o a re a c e le ila te , a tu n c i p e rs p e c tiv a e s te s u m b ră . P ro v o c ă r ile v o r fi m u lt m a i d if ic il d e s o lu ţio n a t.

POLITICA A0IBC0LA C01UNA: A SCHIMBA PENTRU A DURA"E L P A IS "

Propunerea de reformă a PAC este o consecinţă directă a maladiei vacii nebune şi a febrei aftoase. înţeleaptă în liniile sade mari, PAC tinde sâ satisfacă mai degrabă dorinţele cetăţenilor de securitate alimentară, protecţie a mediului înconjurător şi preţuri mai scăzute Ia produse, decît preocupările exprimate de agricultori, care au protestat la Bruxelles împotriva acestei schimbări fundamentale. Este, totodată, o bază bună pentru o dezbatere sinceră şi constructivă între miniştrii de resort, ei fiind cei care, în ultimă în instanţă, trebuie să ia decizia pentru a obţine o ■ţricultură competitivă, de calitate şi

f durabilă, acompaniată de o dimensiune socială, pe care o impulsionează Comisia Europeană. PAC este victima propriului ei succes.

Născută pentru a im pulsiona

autosuficienţa alimentară în Europa postbelică, ea a determinat o cultivare

i intensivă care a degenerat în tragediile susamintite şi în excedente costisitoare. Culturile de secară, de pildă, pentru care F ischler a cerut elim inarea subvenţiilor, a determinat Uniunea Europeană: să producă anul trecut dublul faţă de ceea ce se consumă.' Subvenţiile directe pentru a garanta preţurile majorează preţurile la produse în ~ detrimentul, consumatorilor europeni, care plătesc pentru alimente peste preţul cerut pe piaţa mondială şi al ţărilor în curs de dezvoltare, care luptă împotriva acestui protecţionism agricol al Nordului. Nu se poate frîna

■ dezvoltarea acestor ţări şi să le pretinzi stoparea emigraţiei, punînd piedici produselor lor agricole. .

Faptul că prin intermediului noii sale politici Farm Bill SUA şi-au majorat cu 80 la sută subvenţiile directe

destinate agriculturii nu favorizează o schimbare a PAC; dar nici UE nu trebuie să ia exemplul Washingtonului mergînd într-o direcţie lipsită de sens, ce contravine spiritului noii runde a liberalizării comerciale care s-a angajat la Doha. O reformă ar facilita, pe de altă parte, negocierile de extindere a;

. UE, la un preţ mai scăzutCeea ce propune Com isia este

reducerea modulată a m ultiplelor ajutoare directe destinate producţiei începmd din 2004, cu 20 la sută pentru o perioadă de 7 ani, şi cheltuirea acestor bani pentru a garanta renta agricultorilor prin intermediul program elor de dezvoltare rurală. Cea mai mare obiecţie este că, în acest fel, se deschide uşa renaţionalizării subvenţiilor agricole, cum cerea bogata Germanie, în condiţiile în care PAC este una din puţinele politici redistributive ale UE. Este necesar nu numai a prezerva, ci şi

a majora dim ensiunea coeziunii economico-sociale şi a garanta că reforma nu va presupune un pas înapoi şi nici o întărire a agriculturilor celor mai bogate ale UE, în detrimentul celor mai sărace.

Propunerea de reform ă a PAC încearcă să rezolve două probleme de fond ale acestei politici: unu, că se consumă.circa jumătate din cele 95 de m iliarde de euro din bugetul com unitar; şi doi, că în ciuda reformelor din 1992 şi 1990, continuă să prevaleze un exces de supraproducţie agricol, care duce la excedente extrem de costisitoare ce trebuie canalizate spre alte părţi ale lumii, toate acestea pe seama contribuabilului european.

Planul Fischler propune să-şi atingă obiectivele cu o atenţie sporită acordată calităţii şi protecţiei mediului înconjurător. Reducerea, în termeni pur

economici, este modestă: aproximativ 200 de milioane de euro (din cele40.000 anuale) între 2004 şi 2006. Dar criteriile pentru acordarea de ajutoare directe se modifică dramatic: nu se mai subvenţionează fiecare kilogram produs, ci se va calcula media sumei primite de fiecare agricultor în ultimii trei ani în baza actualului sistem şi i se va plăti această cifră anual, indiferent dacă produce mult sau puţin, cu condiţia să respecte normele de mediu şi de calitate; cei care primesc anual între 5.000 şi30.000 de euro, care ar fi limita maximă, vor suporta astfel o reducere anuală de 3 la sută a veniturilor lor pe o perioadă de^şapte ani.

în treag a Europă de nord, care plăteşte mai mult decît primeşte, a salutat ideea; Europa de sud, în frunte cu Franţa, principala beneficiară a PAC, a protestat ameninţînd cu un veto împotriva reformei.

Page 4: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

Aici ar putea -fi reclama dumneavoastră

, 1999 - C o n g re s u l E x tra o rd in a r a! U FD i-a a les p e V a ie r , lo n e s c u ş i pe E m il T o c a c i în C o m ite tu l D irecto r al p a rtid e

ia r p e P a u l G h iţiu în fu n c ţia de secre ta r g e n e ra l, L a s e m e n e a , C o n g re s u l U F D l-a d e s e m n a t p e M ircea C o ş e a '

fu n c ţia d e p rim -v ice p re şe d in te al p a r t id ’.; •_

Preşedintele lliescu cere PSD măsuri politice şi la nivel “uman” împotriva corupţiei

Preşedintele Ion lliescu a declarat, ieri, că partidul de guvernămînt trebuie să elimine, prin măsuri politice şi la nivel “uman”, sursele de corupţie din interiorul său şi din administraţie.

PSD trebuie să facă curăţenie “şi de jos în sus, şi pe orizontală, şi pe verticală”, a spus Ion lliescu, după ce a participat la festivitatea de absolvire a promoţiei 2002 a Academiei Naţionale de Informaţii.

“Trebuie început de la rădăcini, din nucleul partidului”, a precizat lliescu.. Şeful statului a reacţionat, astfel, la

afirmaţiile ministrului de Interne, Ioan Rus, făcute, luni, la reuniunea de la Sibiu a conducerii PSD cu reprezentanţii filialelor din Ardeal. Potrivit lui Rus, citat de surse din PSD, există în partid persoane care se Ocupă cu afaceri necurate şi pot fi acuzate de'corupţie. Ion lliescu a declarat că nu poate să “răstălmăcească” afirmaţiile unor miniştri, însă spusele lui Rus trebuie analizate cu seriozitate de către PSD.

Şeful statului afirmă că, în mod logic, răspunderea pentru corupţie o poartă partidul care se află la guvernare.

Preşedintele crede că de vină pentru actele de corupţie este însăşi “natura umană”, dornică de. îmbogăţire rapidă,'iar fenomenul “nu este unul eminamenteromanesc

lliescu şi-a amintit că, la despărţirea sa de FSN, i-a sfătuit pe. liderii partidului să-şi propună transformarea formaţiunii politice în una a “incoruptibililor”. Şeful statului mai spune că partidul la guvernare trebuie să aibă, în mod necesar, structuri de autoapărare în faţa fenomenului corupţiei.

Ion lliescu: Stagiul militar de durată nu pregăteşte o armată de profesionişti

Patriarhul Teoclist susţine înfiinţarea unei singure mitropolii peniru românii de peste ocean

Preşedintele Ion lliescu a declarat, ieri, că un stagiu militar obligatoriu de durată marc . nu garantează transformarea Armatei intr-un corp de profesionişti.

Consiliul Suprem de Apărare a Tării va discuta, astăzi, o strategic dc m odernizare a j Forţelor Armate. în care sc j regâseste şi propunerea Statului i Major General dc reducere a stagiului militar obligatoriu dc la 12 la 8 luni, a precizat lliescu.

Şeful statului consideră că propunerea face parte din procesul dc m odernizare a Arm atei, ca- şi aceea dc elim inare a o b liga tiv ită ţii j stagiului militar. '

Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), s-a declarat optimist în privinţa realizării unităţii celor două eparhii româneşti din America şi Canada, în acest sens fiind deja (acută o propunere de înfiinţare a unei mitropolii ortodoxe carc să-i reunească pe toţi românii din aceste ţări.

PF Teoctist a afirmat, luni, într-o conferinţă de presă susţinută Ia Montreai, la finalul vizitei dc şase zile in Canada (carc a a\ut ca scop instalarea şi hirotonirea noului arhiepiscop Nicolae Condrca dc America şi Canada), că, pentru prima dată după mulţi ani, credincioşii celor două eparhii româneşti “s-au regăsit cu toţii la acelaşi sfînt altar, într-o adevărată comuniune".

“înfăptuirea unităţii celor două eparhii româneşti depinde dc preoţii şi dc credincioşii dc aici, din America şi din Canada. Biscrica-mamâ arc doar rolul dc a-i asista, fără a sc amesteca în treburile lor. Cred insă că această unire sc va realiza”, a precizai PF Teoctist.

Eparhia Ortodoxă Română din Statele Unite ale Amcricii (SUA) şi din Canada - cu sediul la Dctroit (Michigan), condusă dc IPS Nathanicl - este subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Americane, al cărei şef este mitropolitul Tcodosic, ambii înalţi ierarhi ortodocşi fiind prezenţi la slujba dc duminică, dc hirotonire şi instalare a noului

arhiepiscop Nicolae Condrea al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada (subordonată canonic Patriarhiei Române). Eparhia Ortodoxă Română de Ia Dctroit a fost recunoscută de Patriarhia Rusă.

Potrivit arhiepiscopului Condrea, din luna septembrie 2001, există o comisie dc dialog între cele două episcopii, fiind avansată o propunere vizînd înfiinţarea unei mitropolii a tuturor românilor din America şi Canada. “După 50 de ani de dezbinare, avem nevoie să ne acordăm un timp pentru a reflecta împreună la posibilitatea realizării acestei unităţi”, a spus IPS Condrea.

Duminică, în timpul vizitei în Canada, PF Teoctist a transmis premierului canadian Jean Chrcticn şi preşedintelui american Gcorge Bush cîte o telegramă dc salut, în carc a exprimat “recunoştinţa poporului român pentru sprijinul constant pe carc poporul canadian şi, respectiv, cel american îl acordă atît comunităţii românilor din cele două ţări, cît şi României în general, pe drumul său spre integrare curo-atlantică”.

Delegaţia condusă dc PF Teoctist (din carc au mai făcut parte IPS Teofan - mitropolitul Olteniei, IPS Serafim - mitropolitul Germaniei şi Europei Centrale, IPS Iosif - mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale) se va întoarce în România în cursul scrii dc marţi. ■

Preşedintele PNL, Valeriu Stoica, a semnat Protocolul privind revizuirea Constituţiei

Preşedintele PNL, Valeriu Stoica, a semnat, ieri. Protocolul privind revizuirea Constituţiei, conform hotâririi po litice liberale dc aprobare a iniţiativei de m odificare a legii fundamentale şi negocierilor cu celelalte partide parlamentare, se precizează intr-un comunicat de presâ al PNL.

în opinia liberalilor, practica politică a arătat că instituţiile statului dc drept nu sînt

suficient dc puternice pentru a sluji cu adevărat interesele cetăţenilor, aceste carenţe avîndu-şi originea în modul ambiguu în care anum ite prevederi constituţionale sînt elaborate şi reglementate.

în comunicat, PNL aminteşte că a lansat, încă din anul 2000, spre dezbaterea societăţii civile şi a partidelor politice Propunerea Partidului Naţional Liberal de m odificare a

C onstituţiei din 1991,considerind că una dintre p rem isele ' necesare pentru reuşita reformei economice şi sociale din România este reformarea sistemului politic actual.

Din cele 108 domenii şi obiective acceptate de partidele parlam entare şi grupulm inorităţilor naţionale în privinţa revizuirii Constituţiei, 36 au fost iniţiate de PNL, se

mai arată în comunicat. Dintre acestea, cele mai importante vizează introducerea unor teze noi cu privire la libera iniţiativă, patronate, clarificarea regimului proprietăţii publice şi garantarea proprietăţii private, precum şi înscrierea unor noi drepturi ale omului în textul constituţional: dreptul la un proces echitabil, la alegeri libere, corecte şi periodice, dreptul Ia un mediu sănătos.

. . _ v -IU.U. i O , 2 'S i zi

Un nou barometru de opinie

„Românii doresc o politic;mai aproape de cetăţean”

u rm a re d in p a g in a 1

Faptul că 72 la sută dintre cei intervievaţi declară că nu cuno.vi numele nici unui parlamentar, justifică alegerea menţionată anteric; Populaţia priveşte cu ochi buni realizarea unui parlamei' unicameral, în favoarea acestei idei optînd 46 de procente. T prezent, Parlamentul nu se bucură de încrederea cetăţenilor, do:; 27 la sută dintre aceştia fiind capabili să acorde girul lor acesU importante- instituţii. Celelalte instituţii, exceptînd sindicatele >; băncile, ating un nivel de încredere de peste 30 la sută. Ca U corolar, aproape două treimi dintre români consideră că număr.'; parlamentarilor este prea mare.

Una din datele cele mai interesante ale BOP arată că în pofto faptului că aproape trei sferturi dintre români consideră democnr

De cînd actualul Guvern este ia putere (decembrie 2000) corupţia...?

a râmas la tel 29%

drept cea mai bună formă de conducere în stnt, o jumătate’din?,: intervievaţi privesc comunismul ca o idee bună, iar 11 la sută sr: j de părere că ea nu a fost corect aplicată. La întrebarea “încuietoan j „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru preşedinţi ‘ dvs. pe cine aţi vota?”, numai 52 -la sută dintre cei chestior.:' f şi-au exprimat opţiunea, 38 la sută au fost nehotărîţi, opt la sui) I au spus că nu vor vota, iar trei la sută au refuzat sâ răspund; f Opiniile exprimate au oferit un clasament în care Ion lliescu Uf c de procente) conduce detaşat, cu toate că el nu mai poate cand:; S pentru un nou mandat, secondat de C.V. Tudor (18 procent;; f căruia. îi suflă puternic în ceafa actualul premier Adrian N ă s î i a (17 procente), Traian Băsescu (13 procente) şi Theodor Stolo::.(8 procente), întregind peisajul electoral al momentului. La partid/ PSD a luat partea leului - 55 la sută din sufragii, iar PRM contabilizat 17 procente, urmat la distanţă de 5 procente de PE) a cărei trenă e ţinută de PNL, respectiv UDMR (5 procent;;, codaşii fiind PUR şi PNŢCD - 2 la sută. La capitolul “încrede:’în personalităţi politice”, Adrian Nâstase şi-a luat revanşa: 47 E;sută multă şi foarte multă încredere, 48 la sută - puţină şi foarte ( puţină încredere, 3 Ia sută, nu-1 cunosc şi 2 la sută nu s-au exprim i; ( Pentru Ion lliescu cei intervievaţi au acordat .43 de procente dj ri multă şi foarte multă încredere, puţină şi foarte puţină încrederi j. - 54 la sută, iar 2 la sută nu-1 cunosc, 1 la neexprimînd nici cLj, opinie. Urmează în ordine Traian Băsescu (36, 52, 10, 2), CA’. / , Tudor (19, 73, 6, 2), Valeriu Stoica (11, 73, 13, 3), Marko Bei:(7, 73, 17, 3) şi Dan Voiculescu (7, 45, 46, 3). Majoritatea celo: chestionaţi (81 la sută) apreciază că partidele româneşti slujea •propriile interese şi numai o minoritate (8 la sută) consideră c: ele sînt preocupate de interesele cetăţenilor. Sondajul a fost realiză pe un eşantion de 2.212 persoane majore, marja de eroare fiin de +/- 2,3 la sută.

d.

Consilierii "dizolvaţi" vor să reintre în drepturi

în opinia primarului de Cluj-Napoca, cei 21 de consilieri locali care au adoptat săptămîna trecută mai multe proiecte HCL au săvîrşit astfel o serie de ilegalităţi, „acest for fiind dizolvat de drept”. Dintre aceştia, doi s-au aflat în sală şi i-au reamintit primarului că şi ei au fost aleşi de către cetăţeni. „Dacă dvs. ne consideraţi dizolvaţi, noi nu folosim acest fel de gîndire şi nu vă considerăm în afara legii. Avem însă nevoie să ne puneţi la dispoziţie materialele necesare pentru şedinţele de consiliu. E timpul să depăşim aceste neînţelegeri şi sâ intrăm în normalitate”, a declarai Alexandru Câlbăjos, secondat îndeaproape de Ioan Chiriţâ. El consideră că primarul vorbeşte foarte b ine , dar de cele mai m ulte ori dezinformează şi e păcat că o parte a cetăţenilor îl cred. Menţionăm că, în urmă cu o săptămînâ, Consiliul local întrunit în şedinţă extraordinară, la sediul Prefecturii, â decis vopsirea în roşu englezesc a tuturor băncilor tricolore din municipiu şi demontarea panourilor publicitare

din zona centrală. De asemenea, consilierii locali i-au solicitat prefectului judeţului Cluj, Vasile Soporan sâ se pronunţe' asupra incompatibilităţii legale a primarului cu funcţia pe care o deţine, în condiţiile în care fiul său Sabin Funar figurează ca administrator sau acţionar semnificativ Ia firme ce derulează contracte cu Primăria.

Sorin CĂLIN

C e i d o i c o n s i l ie r i î n to r ş i d in s ă p a t d e p r im a r .

Funar îfajută pe “diasii” lui Ioan Russă suporte canicula

u rm a re d in p a g in a 1

ministrului de Interne ar fi mai utili în stradă, în condiţiile în care po liţia clujeană înregistrează un deficit de 100 de poliţişti. Cei doi luptători DIAS au arătat respect primarului şi nu i-au refuzat ajutorul “lichid”. Nu de acelaşi tratament a beneficiat Lucian Munteanu, colegul nostru de la Pro TV. Ziaristul a fost bruscat fizic şi verbal („Lasă că ne mai întîlnim n o i!”) de. către locotenentul “M andi” cînd încerca să ia imaginile necesare reportajului. La intervenţia unui cadru superior (în civil), “M andi” s-a lin iştit prin

retragerea strategică în spatele gardului “m inisterial”. Inspectorul şef âl 1PJ Cluj consideră că incidentul dintre ziarist şi subordonatul său, care nu a dat dovadă de un com portam ent civilizat şi democratic, nu are o gravitate deosebită, dar vor fi efectuate verificări pentru a se stabili cu exactitate împrejurările acestei întîmplări nedorite. „Prin lege, toţi demnitarii au dreptul la pază şi protecţie. Ca atare, Ministerul de Interne are obligaţia să asigure şi să ia măsuri pentru prevenirea oricăror acte care ar putea afecta ‘ integritatea demnitarului şi a familiei sale. Aceste cadre nu fac. însă parte

din efectivele de siguranţă publică, fiind din cadrul trupelor speciale”, a declara: pentru “Adevărul de Cluj” şefe poliţiştilor clujeni. Precizăm ci Ioan Rus.este singurul dintre miniştri clujeni care beneficiază de pază din partea Ministerului de Interne. „Vectorii de pericol sînt mai mari în cazul domnului Ioan Rus avînd în vedere specificul m in iste ru lu i pe care-1 conduce”, a menţionat ir, acest sens, Nelu Pop. Vasile

- si

Puşcaş, ministru negociator ş e iy \ cu UE, şi Vasile D î n c i y ejţ ministrul Informaţiilor Publicedeşi pot beneficia şi ei de pază conform legii, nu au solicita: acest lucru, a subliniat el.

Page 5: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

Aici ar putea fi; reclama dumneavoastră

S i^ 1947 - Sub acuzaţia că sînt “implicaţi într-o acţiune de răsturnare- i ~ \ a re g im u lu ie x is te n t în R o m â n ia ” ,P a r la m e n tu lh o tă ră ş te r id ic a re a

^ J imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ai PNŢ: Iuliu I Maniu, Aurel Leucutia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, llie Lazăr

şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sînt arestaţi.

Valori ale artei tinere

R.E.CITALUL PIANI5TE.I IV|ltlAE.LA Cj’EzJR.CţlANA fOVOU.Am asistat, zilele trecute, la

recitalul susţinut, în sala mică a Palatului Culturii din Tîrgu Mureş, de tînăra p ian istă clujeană Mihaela Georgiana FODOR, elevă în clasa a XlI-a a Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca. Invitată să concerteze la finele celei de a IV-a ediţii a C oncu rsu lu i Naţional de in te rp re ta re instrum entală “C onstantin Silvestri”, concitadina noastră şi-a onorat cartea de vizită (prezentată de noi pe larg în ediţia de 29-30 iulie 2002 a ziarului nostru), care înscrie la loc de cinste cîştigarea, în anul 2000, a ediţiei a Il-a a concursului, ceea ce i-a adus o bursă de studii de un an la Colegiul Pocklington (York, Marea Britanie), un colegiu jjrivat de mare tradiţie, fondat în 1514. Concursul de la Tîrgu Mureş este organizat, anual, de Fundaţia In ternaţională “Constantin Silvestri”, prezidată de pianista de origine română Anda Anastasescu. La ediţia din acest an,-din 18 concurenţi au- fost selectaţi doi, care vor urma studii de un an la Colegiul Pocklington, -respectiv la Edinburgh, unde se vor perfecţiona şi pe plan muzical. Prezent la Tîrgu M ureş, profesorul Martin Kettleweil - director artistic la Pocklington School - ne mărturisea că a fost foarte încîntat de progresul

înregistrat de fosta sa elevă, M ihaela G eorgiana Fodor, ceea ce confirmă încrederea maeştrilor săi şi speranţa într-o carieră de mare perspectivă.

compoziţionale; s-a evidenţiat aici tehnica excelentă a mîinii stîngi, pe care tînăra interpretă o stăpîneşte la un nivel superior, marcînd, de fapt, pătrunderea în

> -

- T "

' /y *****

. /

’N -

Piesele interpretate în recital au fost, în ordine: C. Silvestri - Sonata - Rapsodie, partea I, lucrare care presupune nu doar o mare sensibilitate, ci şi o forţă tot atît de sem nificativă în tălmăcirea arhitecturii

adîncul universului sufletesc beethovenian, Sonata în La, op. 2 n r. 2 de Beethoven prezintă o pagină lentă de rară frumuseţe (Largo Appassionato) şi inâugureazâ prezenţa scherzo-ului în desfăşurarea

ciclului de sonată. Pianista a intuit formulele metrice noi ale formei cvadripartite, cu intervenţii capricioase, grefate pe un conţinut variat, redînd părţile senine cu inspiraţie şi autentică trăire. Cadenţele şi rondo-ul final (din partea a IV- a) i-au pus în valoare, din nou, tehnica şi plăcerea de a cînta în torente dramatice de efect; ne- a plăcut şi interpretarea Baladei a 2-a în Fa de Chopin, cu ale sale pendulări între starea de vis şi furtuna dezlănţuită; trilurile, apogiaturile, cavalcada de valori mici, armoniile originale s-au dezvăluit în interpretarea, în spirit impresionist, de cea mai bună factură, a piesei “L ’isle joyeuse” de Debussy; la bis, Mihaela Georgiana Fodor a oferit publicului imaginea sonoră a visului romantic din cunoscuta “Nocturnă” în do diez, op, 27 nr. 1 de Chopin, în care nuanţele, în special crescendo-urile, au fost admirabile. Deşi interpretarea s-a ridicat la cote valorice înalte, rămîne regretul câ instrumentul pus la dispoziţie de organizatori nu a răspuns din punct de vedere tehnic cerinţelor pianistei, ceea ce, la piese de asemenea dificultate, poate fi un impediment serios. Totul e bine, însă, cînd se termină cu bine: aplauzele au fost îndelungi şi entuziaste.

Michaela BOCU

râ ta c ita în cu v in teCu doar două plachete de

versuri: în odăile fu lgeru lu i (1982) şi C ina p e m are (1988), Ion Cristofor poate fi recunoscut în portretul pe care i-1 schiţează Adrian Marino pe

yoperta a patra a antologiei de 'au to r M arsyas, de curînd

apărută în eleganta serie „Poeţii Clujului” a Editurii „Dacia” (Cluj-Napoca, 2001,136 pag.): „Discret, interiorizat, politicos, poetul..." De adăugat doar câ, după o ' ap roape-tâcere editorială de mai bine de un deceniu, Ion Cristofor a revenit spectaculos în prim -planul •vieţii literare, fară a pune în pericol vreunul din epitetele de mai sus, căci integrarea sa decisă şi mereu elegantă în numita, viaţă literară, clujeană şi europeană, se petrece sub semnul ex igen ţe i şi al sobrietăţii, al mizei pe gesturi culturale cu bătaie lungă în istoria scrisului rom ânesc. Merită pomenite aici volumele sale de critică şi istorie literară: Aron Cotruş, exilatul (1999), Scriitori b e lg ien i (2000), Scriitori din Ţara S fîn tă (2000), volumuL de interviuri Seneffe sau voca ţia dialogului (2000), precum şi

(■ Aducerile din Takashi Arima, ; T p p e Jones, Paul Emond etc. ■ . ,

Cît despre poet, reţin pentru rindurile de faţă o singură dimensiune, aceea thanatică. ^eşi, într-adevăr, gravă şi

traversată de nelinişti, poezia sa nu e nicidecum sumbră, întrebările ultime pe care şi le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătăţii, a unei înţelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea aţintită şi cuvintele în alertă , toa te sem nele şi semnalele morţii intravitale, firescul acesteia nelăsînd loc spaimelor deşirante, ci invitînd, mai degrabă, la reculegeri şi replieri, la revalorări ale datelor existenţei. O inventariere chiar şi fugară a cu v in te lo r (a substantivelor, în primul rînd, dar şi a verbelor) predilecte în M arsyas arată o pendulare perm anentă în tre îna ltu ri inaccesib ile şi jo a se stări omeneşti. -Ion C ristofor ar putea mărturisi asemeni lui B achelard „po rt în m ine engrama unei căderi imense”. D ep lasarea m etafo ra lâ se petrece cu a ju to ru l unui elem ent p red estin a timponderabilităţii - vîntul - , poate cu cea m ai m are frecvenţă,în volum. Dimpreună cu valul, de m ulte ori în varianta lor plurală, cu infinite sugestii eminesciene, viaturile, valurile traduc unica lea căderii, alt nume pentru viaţa pâmînteană. Seara, noaptea, norii, sîngele ori cenuşa bîntuie poemele în foşnetul implacabil al timpului care trece, \ ntr-o, de-acum, perpetuă toamnă tîrzie: „Pe o străduţă pustie

se-aude bastonul de orb al tim pu lu i / şi frunzele ce m urm urâ-n ae r litanii / la judecata de-apoi a anotimpului. // Tăcerea se umple de păsări, de fintîni şi de umbre” (Vară în depărta tă ). S trigătu l şi tăcerea îşi răspund în canon. Subm inate de sentim entul zădărn ic ie i („O ricum D um nezeu se descurcă în ceruri destul de bine / şi fară versurile noastre...”- Poemul neterm inat), ad încite „sub ghilotina mileniului”, versurile visează cuvintele puterii, cele în stare să dea un nou sens pulberii în necurmată cădere: „Se-aude cucul vestind din perete două ceasuri pustiitoare / în care stai cu ştreangul de gît / atîmînd de grinda putredă, a unui verş, a unui cuvînt / pe care dacă l-ai rosti acum / ai dezlănţui un taifun devastator în Mările Sudului / un cutremur de pămînt la New-York, un

.altul la Kyoto /.d a r .tu taci, broască rîioasâ a societăţii de consum / devii mai palid ca sfinţii pictaţi de Giotto” (Nopţi albe). Prezenţa morţii, deşi m arcată cu insistenţa unui re fren săp înd la tem elia armoniilor abia înălţate („mîna morţilor', „armele morţilor', „risipitor îţi pierzi / moartea în cuvinte”, „moartea are faţa zbîrcitâ a unui general învins”, „eşti mai singur acum / decît o monedă uitată / în buzunarul unui mort", „fericită moarteâ

resp iră m ireasm atran d a firu lu i” , „moartea silabisind în tumult”, „...şi moartea / cu un mănunchi de trestii uscate vine la cină”...), este, în ce le din urniâ, revelatorul ideal al adevăratelor dim ensiuni omeneşti. Cum spuneam, nimic lugubru în poezia lui Ion Cristofor,' în ciuda revenirii obsedante la tem ele thanatice . Im ensa, neîncetata cădere e secondată de c în tecu l neîn trerup t, sa c rific ia l, aş spune, al poetului. Asemeni bătrinei ce se roagă îmbunînd „moartea în etruscă” ori flaşnetarului orb, poetu l „c în ta şi cîn ta / fară-ncetare”. Mai mult, titlul

. însuşi al volumului are/ar putea avea rostu l unui manifest. M arsyas, s ilenu l frig ian născocitor al flautului, cel jupuit de viu pentru cutezanţa de a provoca la întrecere un zeu, îl în fru n tă iarăşi pe trufaşul Apollo cu fiecare nou poem născocit de urmaşii săi, poeţii. C hiar dacă soarta poetului „la capătul veacului” reproduce soarta omului rătăcit sub „lumina neîndurătoare a v ie ţii” : „ tînăr m ă dăruiam tuturor vînturilor”, „întunecată soră a m ea / M elancolie” ; „S lavă ţie , n im icu le” , „Cuvintele îţi aruncă laţul de g ît / te podideşte sîngele, pustiul / cenuşa şi noaptea. /A tît

IrinaPETRAS

Pelerinajul Sfintelor Relicve ale Sfintei Tereza de Lisieux

Mii de credincioşi s-au perindat în cursul zilei de ieri, aceasta urmînd să continue şi astăzi, prin dreptul Sfintelor Relicve ale Sfintei Tereza de Lisieux,’ adăpostite, de luni seara, în Catedrala greco- catolică “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca. Generaţii peste generaţii de catolici au admirat-o pe această sfîntă tînârâ, numită “Micuţa Floare”, găsind în scurta ei viaţă mai multă inspiraţie pentru- propriile vieţi decît în tomurile teologice. Aşa încît, în perspectiva Centenarului morţii Sf. Tereza, Sanctuarul de la Lisieux a dorit să creeze o efervescentă spirituală în jurul relicvelor, tot aşa cum s-a procedat în 1947: la 14 octombrie 1994, Sfinta Tereza îşi inaugura misiunea de evanghelizare, urcînd colina Fouvriere care domina- străvechea capitală a Galiei (Lyon); a venit apoi rîndul Marsiliei şi

- v-V \y

al Parisului să o primească în mod triumfal pe patroana secundară a Franţei; primită cu entuziasm în Belgia, în MaTclc Ducat dc Luxemburg, aclamată apoi de mii dc tineri europeni în Germania, Italia, Austria, Slovacia, Elveţia, dar şi din Rusia şi din SUA, Tereza anticipa viitoarele sale peregrinări prin lume. Parcurgînd deja zeci dc mii de kilometri şi strîngînd în jurul ci sute de mii de persoane de toate vîrstelc şi dc toate condiţiile, Tereza n-a încetat nici o clipă să surprindă, pretutindeni pe unde a ajuns. Peregrinările au reprezentat tot atîtea reuşite prin roadele carc s-au văzut asupra celor pe carc i-a vizitat: mesajul şi modelul oferit dc sfîntă, dc unitate totală a doctrinei (a credinţei ci) cu experienţa concretă, a adevărului şi a vieţii, a învăţăturii şi a practicii au făcut din ca un model de urmat mai ales pentru tinerii carc-şi caută calea adevărată a vieţii. După Sfîntă Liturghie Arhierească, prezentarea vieţii Sfintei, venerarea sfintelor relicve, rugăciuni, adoraţie cuharisticâ şi cîntări, programul dc astăzi cuprinde: la ora 8 - utrenia; Sf. Liturghie, venerarea relicvelor, cîntări şi rugăciuni cu începere dc la ora 9; la ora 14 se va pleca în procesiune cu Sfintele Relicve dc ia Catedrala “Schimbarea la Faţă” la Biserica “Sfinta Fecioară Maria” din cartierul Grigorescu; dc la ora 17 - Sf. Liturghie, venerare; mîinc dimineaţă, după Sf. Liturghie oficiată la ora 7, va avea loc plecarea Sfintelor Relicve spre Sumuleu Ciuc.

Sfinţenia în mijlocul vieţii obişnuite. Sistemul ci teologic este denumit “calea mică” a Sfintei Tereza, care înseamnă, în viaţa spirituală, mici sacrificii zilnice în locul faptelor mari: “Dragostea

■ir,-j !i

■ ! .

Tm » * - ■ { ■ ■ ■ = m * * - -

\ i M m m , .i - . ( -/• j t . •• &*?*>■ i ii 1 i&Ww - i-y-Yra .-v;'. ■

i --wîafcîN; •' - i-V ra-v ' ' i r ' - v '

3 il| i- fi.

\

A f e t

f ' T I T "U ' i r*. r;-hram ****?

.i

-~-î.A Si.'-

i : , -i < ~r=x

- A.v - fr*

se dovedeşte prin fapte, deci cum voi ară ta dragostea mea? Marile acţiuni îmi sînt interzise. Singura modalitate prin care pot dovedi dragostea mea este de a îm prăştia fiori, ia r aceste flori sînt fiecare mic sacrificiu, fiecare privire şi cuvînt înseamnă a face orice lucru din dragoste” - Sfinta Tereza de Lisieux.

M. BOCUFoto: I. PETCU

Page 6: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră } ;'V K M I I C

vvlllldm Kerfy, secretarul de stat ’ american al Apărării, a efectuat o vizită i

.... în România. ;

Drapelul palestinian va fi arborat la IerusalimP reşed in tele A uto rită ţii

Palestiniene, Yasser Arafat, a afirmat. într-un interviu difuzat integral de postul de televiziune al-Jazeera din Qatar, că drapelul palestin ian “va flu tu ra în Ierusalim , de voie sau de nevoie”,, transmite AFP.

“D rapelul p a lestin ian va flutura în ie ru sa lim , pe metereze, pe minarete şi pe biserici, de voie sau de nevoie.

Aceasta este convingerea mea”, a declarat Arafat.

Referindu-se la campania am ericană şi israeliană de înlăturare a sa de la putere, el a precizat că “decizia aparţine poporului palestinian”. “Noi nu sîntem Afganistanul (...) Nimeni nu poate să-şi impună voinţa poporului pa lestin ian”, a declarat el. “Este suficient să ştim că 161 de ţări membre ale

Naţiunilor Unite şi-au exprimat acordul pentru statul palestinian, care a fost anunţat, în 1988, la Alger, de Consiliul naţional palestinian(Parlamentul în exil). Ţările care recunosc statul palestinian sînt mai numeroase decît cele care recunosc Israelul”, a insistat Arafat. în interviul traflsmis de al-Jazeera, Arafat a apreciat drept “indecentă” campania

orientată împotriva persoanei sale şi a avertizat că palestinienii refuză să li se impună o altă conducere. Preşedintele american George W. Bush le-a cerut palestinienilor, la 24 iunie, să-şi schimbe liderii, solicitînd, în fapt, îndepărtarea de la putere a preşedintelui Arafat ca o condiţie pentru a susţine crearea statului palestinian, în decurs de trei ani.

Donald Rumsfeld cere actualizarea planurilorde război americane

S ecretaru l am erican al Apărării, Donald Rumsfeld, a anunţat că a cerut o reevaluare a tuturor eventualelor planuri de război ale S ta te lo r U nite, inclusiv a celo r p riv ind o posibilă acţiune m ilita ră

împotriva Irakului, informează AFP.

Aceste scenarii nu vor fi date public ită ţii, ch iar dacă preşedintele George W. Bush ia o decizie în privinţa schimbării regimului din Irak prin mijloace

militare, a afirmat Rumsfeld.El a declarat că a adoptat

recent noi directive pentru revizuirea planurilor Pentagonului referitoare la lupte ipotetice în situaţii de urgenţă ce ar putea im plica trupe americane. “Le vom revizui pe toate, Ie vom aduce la zi”, a spus Rumsfeld.

D eclaraţia ' lui Rumsfeld intervine într-un moment în care adjunctul său, Paul Wolfowitz, poartă, la Ankara, discuţii cu liderii turci pe tema cooperării militare şi a diferitelor scenarii privind o operaţiune avînd ca scop în lăturarea regimului Saddam Hussein.

S iria tr im ite în Irak arme achiziţionate din Europa de Est

Siria, preşedinte în exerciţiu al Consiliului de Securitate al ONU. încalcă embargoul impus de Naţiunile Unite Irakului, trimiţînd în această ţară armament şi echipamente militare, provenite, în majoritate, din Europa de Est, a anunţat, în ediţia electronică de luni, cotidianul israelian “Haaretz”.

Printre echipamentele livrate în porturi siriene şi trimise în Irak cu camioane şi trenuri, se numără motoare de avion de fabricaţie rusească, motoare de tancuri ruseşti modernizate şi armament antiaerian provenit din Cehia.

“Haaretz” afirmă că Siria trimite în Irak motoare recondiţionate pentru tancuri T-55 şi piese de schimb pentru, tancuri T-72 din Bulgaria şi Belarus, camioane militare din Rusia, armament antiaerian din Cehia; în plus, Ucraina şi alte ţări au vîndut 80 de motoare de avioane MiG 29, precum şi sistemele radar necesare acestor avioane. De asemenea, Siria a cumpărat şi trimis în Irak piese de schimb penţru avioane MiG 21, 23 şi 25, precum şi echipamente provenite din Ungaria şi Serbia.

Potrivit MTI, purtătorul de cuvînt al Ministerului ungar al Apărării a declarat însă că Ungaria nu a încheiat nici un contract cu Siria pentru achiziţia de armament sau alte echipamente militare. Gyorgy Joos a precizat că armele nici nu ar. fi putut proveni direct din stocurile Ministerului Apărării, deoarece armata ungară nu are drepturi de export.

Vladimir Jirinovski nu a primit viză pentru Statele Unite

Liderul uitranaţionalist al Partidului Liberal-Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski, a anunţat, ieri, că solicitarea sa de viză pentru Statele Unite a fost respinsă, ceca ce înseamnă că autorităţile de la Washington se tem dc el, relatează AFP.

“Cînd au aflat că va veni Jirinovski, s-au speriat”, a declarat liderul uitranaţionalist

El a adăugat că intenţiona să efectueze ”o călătorie de două săptămini la New York, Chicago, San Francisco, Los Angeles - zece sau 15 oraşe, in total”.

Ambasada americană din Moscova a refuzat că confirme sau să dezmintă această informaţie.

Vladimir Jirinovski, marginalizat în' Rusia sub conducerea preşedintelui Vladimir Puţin, a cunoscut gloria la jumătatea anilor '90, perioadă in care partidul său deţinea un sfert din locurile din Camera inferioară a Parlamentului.

în pofida luărilor dc poziţie extravagante şi a bănuielilor privind existenţa unor legături intre membrii partidului său şi cercurile mafiote, Jirinovski a continuat să susţină Kremlinul în Duma de Stat, in special împotriva comuniştilor.

Pentagonul nu poate confirma informaţiile referitoare la Osania bin Laden

Pentagonul a anunţat că nu poate corobora informaţiile potrivit cărora liderul reţelei teroriste Al-Qaida, Osama bin Laden, este în viată şi sănătos, după ce a fost rănit de un obuz în luna decembrie, informează AFP.

Rcdactorul-şef al unui cotidian arab editat la Londrara afirmat citind surse apropiate reţelei Al-Qaida, că bin Laden a fost rănit la umăr de o schijă dc obuz, dar aceasta a fost extrasă, iar liderul Al-Qaida este sănătos.

Şeful serviciilor de informaţii germane, August Hanning, afirmase. Ia rîndul său, că bin Laden se află în zona graniţei dintre Afganistan şi Pakistan.

Purtătorul de cuvint al Pentagonului, Victoria Clarke, a afirmat că Departamentul american al Apărării este la curent cu aceste informaţii. “Aproape săptâmînal, cîte un stat se află în posesia ultimului zvon”, a declarat Clarke. “Primim în continuare informaţii potrivit cărora el ar fi în viaţă, altele cum că ar fi mort; în realitate, nu deţinem nici o informaţie veritabilă”, a adăugat ea.

Secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a afirmat, recent, că serviciile secrete americane nu mai dispun din decembrie de informaţii despre bin Laden.

Presa marocană denunţă “ameninţările” Madridului privind insula Leila/Perejil

Presa marocană a denunţat, ieri, “ ameninţările” Spaniei după instalarea m ilitarilor marocani pe insuliţa Leila/ Perejil, relatează AFP.

“Spania este un stat european care ne retrimite în secolul XIX şi care recurge la diplomaţia tunului; procedeu prin care statele colonialiste şi-au impus dominaţia asupra popoarelor slabe”, sublinia cotidianul “Al-Atdah al-M aghribya”,

apropiat de partidul socialist. La rîndul său, “Al Alam” a avertizat Uniunea Europeană ' (UE) în legătură cu graba de a sprijini punctul de vedere al Spaniei, în caz contrar susţinînd • că Marocul ar putea prezenta acest caz în faţa ONU şi a Curţii Internaţionale de Justiţie.. P o triv it “L ’Opinion”, . Madridul încearcă să se răzbune pentru faptul că Rabatul nu a prelungit acordul de pescuit cu

UE. A cest cotidian oficial apreciază că Spania pare “indecisă” în lupta împotriva reţe lelor teroriste pe care Marocul, prin instalarea unui punct de supraveghere pe insula Leila/Perejil, doreşte să le anihileze. Cotidianul explică acţiunea autorităţilor marocane' prin identificarea, în Maroc, a unui grup Al-Qaida şi prin com baterea eficientă a imigraţiei clandestine.

în schimb, secretarul de stat al Ministerului. Apărării din Spania, Fernando Moreno, anunţa, ieri, că ţara sa doreşte să epuizeze toate mijloacele diplomatice înainte de a lua “vreo decizie”. Oficialul spaniol a precizat că punctul de vedere al Guvernului spaniol, este sprijinit de UE şi că nu sînt prevăzute noi desfăşurări militare în zona Ceuta.

Guvernul premierului turc Bulent Ecevit a pierdut majoritatea parlamentară

Guvernul coaliţiei tripartite conduse de prem ierul turc Bulent Ecevit a pierdut majoritatea parlamentară, după ce, ieri, au demisionat încă şase deputaţi din Partidul Stîngii Democrate (DSP), informează AFP.

Guvernul nu mai controlează decît 275 de locuri din totalul de 550 ale Adunării.

DSP deţine, în prezent, 69 de

mandate parlamentare, situîndu- se după Partidul Căii Juste (DYP), condus de Tansu Ciller (cu 85 de mandate), şi de cei doi parteneri în coaliţia guvernam entală, Partidul Acţiunea Naţionalistă (MHP) al lui Devlet Bahceli (cu 127 de mandate) şi Partidul Patriei (ANAP), al vicepremierului Mesut Yilmaz (79 de mandate).

Stingă Democratică deţinea

128 de locuri în Adunare înainte de declanşarea crizei, pe 8 iulie, ulterior demisionînd 50 de deputaţi, dintre care şapte erau şi miniştri.

Bulent Eceviţ, în vîrstă de 77 de ani, a afirmat, iniţial, că va fi obligat să demisioneze în cazul în care coaliţia va pierde majoritatea, dar marţi:a revenit asupra declaraţiei.

Atac asupra unui autobuz israelian, in Cisiordania, soldat cu cel puţin cinci morţi

Cel puţin cinci persoane au fost ucise, iar alte 20 rănite, ieri, în momentul în care un autobuz israelian care circula în apropierea unei colonii din nordul Cisiordaniei a fost atacat cu bombe si focuri de armă, au anuntat postul public israelian de televiziune si surse militare, citate de AFP.

Dintre răniţi, zece persoane se află în stare gravă, a declarat un purtător de cuvînt al Magen David Adom, echivalentul Crucii Roşii, citat de postul public de radio.

Atacul a avut loc în apropierea coloniei Emmanuel, la aproximativ 12 kilometri de Nablus, potrivit surselor citate. , ' ’ . • " "

Economia turcă are nevoie de stabilitate politicăPerioada de confuzii pe care

o traversează în momentul de faţă mediul politic din Turcia impune o serie de obstacole în calea procesului de redresare a economiei şi ar trebui să ia sfirşit cît mai curind, a declarat, marţi, m inistrul turc al

. Economiei, Kemal Derviş, citat de Reuters. Derviş, care a rămas în coaliţia guvernam entală condusă de prem ierul turc

Bulent Ecevit, în pofida simpatiei pe care a arătat-o noii grupări politice create în perspectiva alegerilor anticipate, a mai arătat că efectul direct al incertitudinilor din viaţa politică a Turciei a fost majorarea ratelor dobînzilor. Creşterea dobînzilor sporeşte costurile legate de serviciul datoriei interne. Programul economic în valoare de 16 miliarde de dolari încheiat

de autorităţile de la Ankara cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), include printre cele mai importante obiective şi diminuarea costurilor legate de plata datoriei. Derviş a precizat că acordul cu FMI, a că ru i. revizuire a început în această sâptămînă, se derulează conform programului, singurul factor neprevăzut fiind tocmai această majorare a ratelor dobînzilor.

“Programul va continua, dar, bineînţeles, dobînzile ridicate pe

_ fondul incertitudinilor de ordin politic atrag noi obstacole şi noi probleme. Trebuie să eliminăm aceste piedici cît mai curind posibil şi să revenim la situaţia normală din luna mai”, a mai spus ministrul Economiei.

Ratele dobînzilor la datoria internă se situează, în prezent, în ju ru l nivelului de 75%,

comparativ cu cel de 50% înregistrat înainte de îmbolnăvirea premierului Ecevit şi dim inuarea încrederii în guvernul de coaliţie. “Cu cît va dispare mai repede această stare de incertitudine, cu atît va fi mai bine”, a adăugat Derviş, subliniind, pe de altă parte, că acordul cu FMI nu este în pericol.

Măsuri de securitate

sporită pentru preşedintele

francezMăsurile pentru asigurarea

securităţii preşedintelui ftancez, Jacques Chirac, au fost sporite în mod discret, cu ocazia unei vizite efectuate ieri pe şantierul viitoarei uzine de asamblare pentru avioane Airbus A380 de la T ou louse ,: âu anunţat reprezentanţi locali ai forţelor de ordine, citaţi de AFP.

Aceasta este prima deplasare a lui Jacques Chirac după atentatul eşuat din 14 iulie, cînd un bărbat în vîrstă de 25 de ani a deschis focul cu o carabină asupra preşedintelui francez.

Colonelul Richard Lizurey, comandant al jandarmeriei din Haute-Garonne, s-a mulţumit să afirme, că este vorba despre “eforturi sem nificative în vederea evitării oricărui act răuvoitor sau de atingere adusă ordinii publice”., Dispozitivul de securitate instituit pe plan local include jandarmi şi agenţi ai poliţiei naţionale şi municipale, ia r Chirac este însoţit de Grupul de securitate al preşedinţiei Republicii (GSPR).

Page 7: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _____

; uI iVi Cj : / r i t

C O M U N I C A T

în cadrul atribuţiilor şi preocupărilor sale ce vizează interesul superior al cetăţenilor, Regia Autonomă Judeţeană Apă - Canal Cluj efectuează periodic, prin rotaţie, verificarea existenţei şi integrităţii capacelor căminelor de branşament (pentru reţeaua publică de alimentare cu apă) cît şi a căminelor de racord (pentru reţeaua publică de canalizare).

Cu toate acestea, se poate întîmpla ca, din cauze diverse, aceste capace de cămine să se deterioreze sau să dispară între perioadele de revizie programate de RAJAC Cluj. Pentru a preveni orice potenţială accidentare a cetăţenilor sau automobilelor, facem un apel la toţi locuitorii din aria administrată de RAJAC Cluj să sprijine efortul Regiei de a identifica şi semnala eventualele cazuri de acest gen.

Pentru operativitate, asemenea situaţii pot fi sesizate telefonic la Dispeceratul R.A.J.A.C. Cluj, 24 de ore pe zi, la numerele 19.63.02 sau 19.14.44. O sesizare scrisă în acest sens este de asemenea posibil de făcut la adresa: Bd. 21 Decembrie .1989 nr.79, Cluj-Napoca.

Din păcate, alături de cauze obiective ce pot duce la avarierea sau dispariţia acestor capace de cămin (trafic greu etc.), ne confruntăm şi cu situaţia sustragerii lor în scopul valorificării economice, de către persoane ce nu ţin cont de posibilele consecinţe asupra semenilor.

De asemenea, atragem atenţia conducerii Asociaţiilor de locatari/proprietari că administrarea căminelor de vizitare situate pe reţelele interioare, inclusiv a capacelor, cade în sarcina Tor. De altfel, cele mai multe cazuri de sustrageri ale ”capacelor de canal” s-au întîmplat tocmai pe reţelele interioare. în interesul cetăţenilor, rugăm administraţiile Asociaţiilor de locatari/proprietari să rezolve astfel de probleme cu operativitate.(5056157) B IR O U L D E R E L A Ţ I I P U B L IC E

Tw inn ing p ro jec t - National Development Plan Im plem entation - in the N orth West Region, C lu j Napoca (12 months)

We are searching fo r Assistant

To EU Pre-Accession Advisor (PAA)

Scope: •

To assist the PAA in a ll the aspects o f p roject adm inistration, in co llaboration w ith North-W est RegionalDevelopment Agcncy,

E U Delegation in Romania and PAA ’s transla tor.

General p roject adm inistration Financial p roject adm inistration

M ain responsibiiitles: ?

M ain requirements:

Reporting and com m unication Corrcspondence, translation

Background in adm inistration, h igh level secretarial diities or accounting;

E xce llent command o f w ritten and spoken English and ab ility to draft unaided în English language, ab ility fo speak and write in French;* v

Excellent expertise in the use o fM S O ftice (W ord, Excel, . O utlook Express, Power Point and Access) and Internet.

Good presentation; . xE xce lle n t o rg a n iza tio n a l and secre taria l s k il ls , good

com m unication sk ills ;Punctua lity , a tten tion to deta il, judgm ent and abil ity to take

in iţia tive ;A v a ila b il ity to w o rk long and irregular hours, a va ila b ility

fo r extensive trave lling , w ith in and outside the reg ion as

required.

Advantages:Understanding o f EU pre-accession fund ing and Regional Development Processes and term ino logy;

Knowledge o f PHARE flnancia l and pro ject management procedures;Practicai experience in private business and/or pu b lic administration.

M ore details related to jobs responsibilities - on the North West R D A web page: www. nord -vestro o r to phone: 0264 43 15 50 ( 16,00- 18,00); please send the letters o f intent and CVs in English (w ith photos), to

N orth West R D A by post: 3400 C luj-Napoca, Sextil Puscariu, 2 o r by e-m ail: admv£SjnaiLdntci.CD,deadline 23 Ju ly 2QQ2

ofem specialaF0R1E SA

rnrTFi!/'

CO

LU

CC

LU

â

La Euroweb, vara preturile scad !

3 luni de acces nelimitat cu doar 25 USD *

z Aboneaza-te in luna “ iulie si beneficiază h de oferta speciala 2 Euroweb

M£M**Z45.000 OeL/zl/pers p 3 2xh

+ £ z \S !a £ i6 & i

CwctactaţC-iiA Ca aqatţLa n©astr& efe-turism.

EFORIE TOURST O Z 4 ! -741351; 07Z3-049.0Z9-. fa* 02.41-74141

w w w . e f o r i e n o r d . r oGrăbd^-dău sfzrtd lUwOL 5 0 efe Gocaru

valabil numai pentru rezervările primite cu minim 24 dc orc înaintede data sosirii (C.2432)

Citiţiy

z i l n i c

B d . 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 , n r . 9 3

I b l l 3 . s c . 3 . e t . 4 , a p a r t . 5 6

T e l . 4 1 3 . 9 2 7

F o x 4 2 4 . 9 7 0

tlEPARAŢIIPARATURI FOTOGRAFICĂ,

Zeno REINHARDT

C a le a M ă n ă ş tu r , n r. 8 , C lu j-N .

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

A D M IN IS T R A Ţ IA F IN A N Ţ E L O R P U B L IC E A M U N IC IP IU L U I G H E R L A , j u d . C lu j ,

anunţă CONCURS la sediul din strada Armenească nr. 63, Gherla, în data de 19 august 2002, ora 10,00, pentru ocuparea următoarelor posturi vacânte: ' '- 1 post EXPERT - categoria A, clasa II, gradul 1 - la biroul vînzarea şi gesiiunea titlurilor de stat şi certificate de trezorerie Condiţiile de participare la concurs sînt următoarele:- absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice cu minim 11 ani vechime în specialitate.Dosarele pentru înscrierea la concurs se vor depune la secretariat AFP Gherla, cam. 16, pînă la data de 29.07.2002, însoţite de următoarele acte:

- formular de înscriere;- copie xerox după actul de identitate;- copie de pe diploma de studii;-copie după carnetul de muncă;- adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare; -copie de pe fişa de evaluare a performanţelor profesionale

individuale din anul anterior sau recomandare de la ultimul loc de muncă..

Relaţii suplimentare la biroul resurse umane, telefon nr. 243.037, 243.944. (9762060)

Agenţie acreditată de MMSS,R E C R U T E A Z Ă U R G E N T

maiştri dulgheri, dulgheri, > flerari-betonişti |

cu minimum experienţă 5 ani, pentm contracte de muncă în Irlandă. Cunoaşterea limbii engleze ar constitui un avantaj selecţiei. Contactaţi-ne la: 0262- 206.074; 0262-206.076,0744-596.066, pentm detalii.

Şcoala Postliceală Economică "Preuniversitaria XXI" Cluj-Napoca

A u to riza tă de C om isia N a ţio n a lă de E v a lu a re şi A c re d ita re a M E C

în sc rie absolvenţi de liceu, cu sau farâ bacalaureat, la specializarea cu durata de 2 ani:

asistent de gestiune financiar contabilăD in 1997, formăm specialişti pen tm domeniul econom ic, financiar, contabil. A sigurăm im portante facilităţi! în sc r ie r i între orele 10-17 pe str. M . K ogălniceanu nr. 9 (în incinta Colegiului N aţional "E. Racoviţâ"). (9762047)

S.C. închiriază

spaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

LICEUL ŞI ŞCOALA POSTLICEALA DE MANA GEMENT ECONOMIC ŞI DREPT

ADMINISTRATIV "VIRGIL MADGEARU"

Prezintă următoarea ofertă educaţională pentru anul şcolar 2002- 2003:•LIC E U

- ZI - profil economic 56 locuri;- SERAL - profil economic 28 locuri;- FRECVENŢĂ REDUSĂ - profil economic 28 locuri;

• ŞCOALA POSTLICEALĂ- asistent de gestiune (finanţe-contabilitate) - 56 locuri;- turism - 28 locuri.

Informaţii şi înscrieri la secretariatul şcolii, str. M. Kogălniceanu nr. 16 e t II, între orele 11 -17.

_______________ Tel: 0722-327.611. (976S672;

http://www.eforienord.ro
Page 8: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9.14.tel/fax 19-73j u ’

* i SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 314» 73 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16

marţi, vineri 8-11: ţel/fax ’n W

X\ *

Angajăm .

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.

- cunoştinţe Page Maker 6.5 Informaţii şi relaţii suplimentare:

s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 .4 1 8 ,

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

Universitatea “Avram lancu”

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25

Tiî fn: O’M-l’fl.fi’r. 0*21-207.645, 0745-135.668, n7y.9S.U29

• Închiriază ap. I cameră. complet mobilat, telefon, ultracentral. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Vinde spaţiu comercial pentru depozit sau producţie format din hală nccompartimcntatâ, 110 mp, curte marc betonată, corp 3 birouri, grupuri sanitare, finisat, acces tir, curent trifazic, singur in curte, zonă semiccntrală. Tel. 429.674. (Ag.i.)• inchiriază spaţiu comercial in

zona P-ţa Mihai Viteazul, excelent pentru sediu firmă, suprafaţă 60 mp. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament 3 camere finisat, eonf. unic, str. Grigore Alcxandrcscu, ct. 1/4, contorizat apă si gaz. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Închiriază urgent spaţiu restaurant, ultracentral, cu vad, 130 mp, finisat, ocupabil imediat. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament 2 camere finisat, balcon închis, etaj intermediar, ocupabil imediat, str. Bâisoara, cartier Gheorgheni. Tel.429.674. (Ag.i.)• închiriază spaţiu comercial, cu

intrare şi vitrină la stradă, Mănăştur central, finisat Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde garsonieră eonf. III, în Gheorgheni, cu baie proprie, etaj intermediar, liberă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde garsonieră eonf. I, 28 mp,

parchet, telefon, etaj intermediar, ocupabil imediat. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază restaurant cu terasă în funcţiune, cu vad format, posibilitate extindere. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vir.dc spaţiu com ercia l, scm iccn tra l. 199 m p constru iţi, m agazin cu v itrină la s tra d ă , b i r o u r i , g ru p s o c ia l , c u r te betonată, acces T IR . spaţiu depoz itare in curte, pret 110.000 U SD riccociab il. Tel. 195.916, 196.808. (A g .i .) . '• V tndc ap . 2 cam ere în M ănăştu r. str.

Paring. cf. I. decom andat, sup ra fa ţă 52 m p . p a rc h e t în s ta r e f o a r te b u n ă . c o n to a re , z u g ră v i t in a lb , o c u p a b il im ediat, pret 17.200 U S D negoc iab il. Tel. 195.916, 196.S08. (A g.i.).• V inde ap . 3 cam ere în M ănăştu r, cf.

unic. decom andat, str. M ehedinţi, aspect plăcut, m obilă in stare bună, p re t 17.800 USD negociabil. Tel. 195.916. 196.808. (Ag.i.). "• V inde 1.000 m p teren situa t in zonă

sem iccntrală. front la 2 s trăz i, fundaţie 400 m p. ideal pentru sedii firm e, căm ine s tu d en te s ti. P re t 9 5 .0 0 0 U S D pu ţin n e g o c ia b il . T e l . 1 9 5 .9 1 6 , 1 9 6 .8 0 8 . ( A g i) .• V inde ap . 2 cam ere în M ănăştur, str.

C lăbucct. c f . u n ic . d ec o m an d a t, e taj in te rm ed ia r, u şă m e ta lică la in tra re , contoare apă ca ldă şi rece, gresie, faianţă, b a lc o n în c h is , p r e ţ 1 7 .0 0 0 U S D n e g o c ia b il . T e l. 1 9 5 .9 1 6 , 1 9 6 .8 0 8 . (Agă-). '• V inde ap . 3 cam ere în M ănăştu r, str.

M oldoveanu, sem idecom andat, suprafaţă 56 mp, etaj in term ediar, faian ţă, parchet, lam briu ri, m o b ilă bucă to rie , du lap u ri încastrate in p e re te , co n to riza re apă , telefon, p re t 18.700 U S D fă ră m obilă . Tel. 195.916, 196.808. (A g.i.).

• V inde c a să în Iris, zonă bun ă , 3 cam ere, bucă tărie , baie, te ren 9 00 m p, p re t 3 5 .0 0 0 U S D n e g o c ia b i l . T e l. 195916 , 196.808. (A g.i.).

• V in d e a p .3 c a m e re s i tu a t în G rigorescu, cf. un ic , str. F în tinele . etaj in term ediar, zucrâv it, ocupabil im ediat, preţ 20.000 U SD . Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• V in d e a p . 2 c a m e re , s i tu a t în G h eo rg h en i, c f . I, s em id eco m an d a t, A leea Bizuşa, nefinisat, suprafaţa 48 mp. preţ 15300 U SD . Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• V inde g a rso n ie ră în M ârâş ti , str. R ă s ă r itu lu i, c f . I, e ta j in te rm e d ia r , f in isa tă g resie , faianţă m o d e rn ă balcon închis, zugrăv ită în alb , apom etre. pret 12.300 U SD negociabil. T el. 195.916, 196.808. (A g.i.).

BANC P O S Tla n s e a z ă c â rd u l

în p re m ie ră p e p ia ţa b a n c a ră , taifun p e rm ite e fe c tu a re a d e p lă ţi p r in In te rn e t, în c o n d itţ ii d e s e c u r ita te sp o rită , p rin in te rm e d iu l p p :

c â rd u lu i v ir tu a l a ta ş a t, taifun- Net. f -E m is s u b s ig la M A S T E R C A R D , taifun es te u n c a rd în le i c e p oa te fi fo lo s it în R o m â n ia şi în s tră in ă ta te , la te rm in a le e le c tro n ic e s a u m a n u a le , p e n tru p lă ţi s a u p e n tru o b ţin e re a d e n u m e ra r (v a lu tă lo c a lă ).

S im p lif ic a ţ i-v ă v a c a n ţa p r in t a i f u n ! 5In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la .te le fo n u l c lie n tu lu i” - 1 9 .7 4 .1 9 S

s a u p e in te rn e t, la w w w -b a n c p o s irQ . &

Vizitaţi noua

M A T A A U T O V I D»dotată cu b e n z in ă r ie , s p ă lă to r ie şi r e s ta u r a n t .Piaţa Auto VID vă întîm pinâ şi cu o ofertă promoţionalâ: intrarea gratuită şi foi de prezentare auto pentru fiecare vînzător. Sîmbâtâ, între orele 07 şi 15, pe şoseaua Cluj - Oradea, înainte de postul de control, pe partea stingă, vă aşteaptă o afacere profitabilă, n-o rataţi. 3

P ia ţa A u to V id, tel. 0744-637.290. §

VALUTA FORTECertificat de depozit in valuta USD sau EURO

Dobândă: 5 ,5 % pe an f ix ă ;

Termens 360 zile;

Suma minimă: 1.000 USD/EURO;

_ Ofertă valabilă numai în ş perioada 27 m ai - 31 iulie

Str. Fabricii de Zahăr nr. 6-8, Cluj-Napoca

tel.064-445067, *o rg a n iz e a z ă c o n c u rs d e a d m ite rela u r m ă t o a r e le s p e c ia l i z ă r i d e ™ tric ita tea u to r iz a te c o n fo rm H .G . 4 1 0 /

, cursuri de

• Adm is/

2 . M e d ia d e baca la u re a t - 50%3. M e d ia g e n e ra lă a anilor de lic e u - 5 0 %

1 00 , c u rs u r i d e z iC r i t e r i i d e s e le c ţ ie :1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 % 2lic e u - 5 0 %

, cursuri de

P ro b e d e s e le c ţ ie :

M e d ia o e n e ra lă a a n ilo r d e 1 ■ P ro b e şi tes te d e m otricitate -IVlcUld ytzllcldla a cuIHUI U c 00*/2. M e d ia d e b aca la u re a t - 40%

N u m ă r d e lo c u r i : 90. c u rs u r i d e z iCriteriLde_seIecţie;1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e lic e u - 5 0 %

mEîiBagpEfi

N u m ă r d e lo c u r i : 100, cursun d e z iCriteiiLde_sekcţLe:1. M e d ia d e b aca la u re a t - 50%2. M e d ia g e n e ra lă a anilor d e lic e u - 5 0 %S e p o t .î n s c r ie_d o a r_c.eLcar.e_au s tu d ia tJ n J ic c u J im b a _ e n g l£ z ă c a . p r im a i im b ă s t r ă i nă

Număr_dc.locuri;- 1 0 0 , c u rs u r i de zi- 5 0 , c u rs u r i fă ră fre c v e n ţă N u m n r d c . Io c u u :

C r it e r i i d e s e le c ţ ie - - 1 0 0 , cu rsu ri de zi

1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 % c ^2. M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e | M e d ig d e . 5 0 %

lice u - 5 0 /o 2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d elic e u - 5 0%

în s c r ie r ile şi a ch ita re a ta xe i d e în s c r ie re ( 100 .000 le i), p e n tru to a te s p e c ia liz ă r ile , se fa c în c lă d ire a c e n tra lă a U n ive rs ită ţii “A v ra m la n c u ” d in C lu j-N a p o c a , s tr .F a b r ic ii d e Z a h ă r nr. 6 -8 , în p e rio a d a :

1 iu l ie - 2 5 s e p te m b r ie 2 00 2 C o m u n ic a re a re z u lta te lo r s e le c ţie i v a a v e a loc la 26 iulie 2 0 0 2

şi 2 6 s e p te m b r ie 2 0 0 2 .P e n tru s p e c ia l iz ă r i le E d u c a ţ ie F iz ic ă ş i S p o rt ş i cea d e

K in e to te ra p ie , co ncu rsu l d e a d m ite re s e v a su s ţin e în 17 iulie ş i 2 6 s e p te m b rie 2 0 0 2 .

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 2 6 4 -4 4 5 .0 6 7 . (97S8930>

ti.HolcimIlolcim (Romania) S.A. - Staţia de betoane Cluj organizează selecţie de personal pentru ocuparea următoarelor poziţii:

- Conducător Autobetonieră B-, IO- Mecanic întreţinere §- Electrician întreţinere st.

Selecţia va avea loc duminică, 21.07.2002, la Staţia de Betoane din str. Beiuşului nr. 11, începînd cu ora 9,00.Relaţii suplimentare la telefoanele: 0248-623.966,0740-110.441.

LICEUL PARTICULAR şi

ŞCOALA POSTLICEALĂ " H O R E A , C L O Ş C A Ş I C R I Ş A N " Cluj-Napoca cu autorizaţia nr. 87/2001 a M.E.N.Face înscrieri pentru cls, a IX-a liceu, curs de zi:- management instituţional - 1 clasă- filologie - intensiv o limbă modernă - 2 clase ■ 3 -- matematică-informatică - intensiv engleză - 1 clasă gŞcoala postliceală, anul I S- asistent de gestiune (finanţe-contabilitate) - 1 clasă- tehnician cadastru funciar-topograf - 1 clasăInformaţii la secretariatul liceului (în incinta Liceului „George Bariţiu"), str. Emil Isac nr.10, cam. 34 sau la tel. 0264-196.697 si 0740-840.074.

B A t V C A . C O M E R C I A l J L M a re şa l .1 A n tone scu , Bt. B 1;Piaţa M iha i V iteazu. Nr. 8 Tel.:0<>4. 425562CARPATICA

SC BETA TRANSPORT S.A.cu sediul în Cluj-Napoca, str. G iordano B runo nr. 1-3,

anunţă licitaţie pentm contractarea serviciilor de PROIECTARE “Amenajare complex hotelier, autogară şi agenţie de transport".Caietul de sarcini poate fi procurat contra cost începînd cu data'de 18.07.2002, zilnic (în zilele lucrătoare) de la oră 13 la ora 15, de la biroul situat în str. Buftea nr. 7, camera 102. Data limită d e depunere a ofertelor este 26.07.2002, ora 15, la aceeaşi adresă. Relaţii suplimentare la tel. 0745-629.069, 0744-437.101. (9768943)

Page 9: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.__________

. j ,

S.C. TABCO - CAMPOFRIO S.A.angajează în oraşul CLUJ:

1) REPREZENTANT DE VÎNZĂRI (cod SR):- experienţă relevantă min. 3 ani, abilităţi de comunicare şi

negociere, cunoaşterea pieţei locale, orientare spre obţinerea de rezultate, cunoştinţe operare PC, permis conducere (B)

2) ASISTENT MARKETING (cod MA):- experienţă relevantă min. 3 ani (promoţii, activităţi şi raportare

marketing, analiză şi cunoaşterea pieţei locale), abilităţi de planificare, organizare şi comunicare, cunoştinţe operare PC (MS Office), cunoştinţe limba engleză, permis conducere (B);

3) GESTIONAR (cod G)- experienţă relevantă (activităţi de gestiune/control/supraveghere

marfa), cunoştinţe operare PC, capacitate de coordonare echipă, caracter ireproşabil; se vor prezenta referinţe.

4) OPERATOR FACTURARE (cod F) :- experienţă de lucru min. 1 an (de preferinţă asistentă/

administrativ/contabilitate primară/logistică), cunoştinţe operare PC, rapiditate şi atenţie la introducerea de date şi

■ întocmirea documentaţiei.Se oferă condiţii de muncă foarte bune, un pachet motivant şi oportunităţi de realizare profesională.Trimiteţi C.V. la fax: 064-265.443 (Cluj) sau 01-3301284 (Bucureşti), în atenţia departamentului Resurse Umane, în termen de cinci zile de la apariţia anunţului. Numai candidaţii consideraţi calificaţi pentru poziţie vor fi contactaţi. (9768922)

SpecializareaN umărul dc locuri

Inv. de ZI înv. F.R.

Economia com erţului, turism ului şl serviciilor 300 150

Finanţe şi B ând 150 75

Contabilitate şl inform atică de gestiune 150 75

UNIVERSITATEA CREŞTINA “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CLUJ-NAPOCAStr. T. Mihali f.n.; Tel. 0264-414.668;0264-414.751

ADMITERE fără EXAMEN

1 iulie - 25 sept. 2002 j

Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj-Napoca din cadrul Univ. Creştine “D. Cantemir”, universitate acreditată prin legea 238/ 2002, anunţă admitere pe baza mediei generale obţinută la bacalaureat, pentru următoarele specializări şi locuri:

Facultatea pregăteşte specialişti în specializările de mai sus, în decurs de 4 ani la zi şi de 5 ani fără frecvenţă la întreaga activitate didactică se desfăşoară în clădirea nouă, proprie,' construită potrivit standardelor europene (str.T.Mihali-fostâ Cehoslovaciei), în 4 corpuri de clădire cuprinzînd 3 amfiteatre şi 27 săli de seminar, laboratoare, bibliotecă, acces gratuit la INTERNET etc.

Pentru disciplinele cuprinse în planul de învâţâmînt se asigură materiale didactice proprii şi achiziţionate.

Taxa de şcolarizare anuală este echivalentul în lei a 450 $ la înv. de ZI şi 400 $ la înv. FR. Se plăteşte în rate şi cuprinde şi prima programare la examene. Studenţii care plătesc taxa in­tegral la înscriere în anul de studiu beneficiază de o reducere de 50 $. De reducere cu 10% a taxei de şcolarizare beneficiază şi fraţi/surori, soţi, studenţi ai facultăţii noastre.

înscrierile pentru admitere se fac în perioada 1 iulie - 25 sept., între orele 9-14 la sediul facultăţii.

Candidatul va afla pe loc specializarea la care a fost admis.

Taxa pentru înscriere la admitere este de 250.000 lei.

Alte informaţii la telefonul 0264/414.668. E-mail: [email protected]

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.

TEL.: 196.858.

UNIVERSITATEA CREŞTINA

DMTRie CflffeMIRw Facultatea de Drept Cluj-Napoca

Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în Monitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002,

Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003

D u ra ta s tud iilo r:-C urs de zi: 4 ani- Fără frecvenţă: 5 ani -

C ondiţii de adm itere:Admiterea la Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaueat, îh ordinea descrescîndă a mediilor şi în limita locurilor.

Taxa de în sc rie re este de 300.000 lei sC\|co

în sc rie rile se fac în p erio ad a 10 iulic-30 sept. 2002 si

Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un num ăr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii la toate materiile cuprinse în planul de învăţămînt.

Se aco rdă u rm ăto are le în lesniri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de exam en pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de examen numai pentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1.10.2002.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi Ia facultatea noastră.

Informaţii suplimentare la secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burcbista nr. 2 telefon 0264-432211; 0264-432265.

MATRIMONIALE• Tînără simpatică ofer

masaj oriental, companie, numai domnilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

• Yînd apartament 2 camere, bloc dc BCA, etaj 3/8, balcon închis, faianţă, gresie, contoare apă, separare dc gaz, mobilă de bucătărie la comandă, str. Tulcea. Tel. 14-54-93, după ora 17,00. (546134)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI• Vînd teren pentru

construcţii Ia capătul liniei de toleibus nr. 3, Micro I, Gheorghei. Tel. 0788-31-02-05; 41-91-57. (546233)• Vînd teren-parcele pe Dramul

Sălicii-Zorilor, 18 USD/mp şi 12 USD/mp Sub Mănăstirea Franceză. Tel. 0744-93-24-63. (546126) .

• Vînd vilă în Andrei Mureşanu. Preţ bun. Tel: 092- 38-18-72. (544962)

• Vînd urgent casă solidă 4 camere, baie, bucătărie, hoI+2camere, acces auto, zonă foarte liniştită (cartierul Qheorgheni), posibilitate extindere şi mansardare, teren 450 mp. Preţ 54.000 EURO. Tel: 0744-80-24-47. (544988)

• Vînd garsonieră confort 3 pe Gârbău nr. 8, etaj 4 din 4. Preţ negociabil. Tel: 0744-29- 62-37. (545034)

• Vînd urgent apartament 4 camere decomandate, 2 băi, 2' balcoane, garaj, 26 mp, pivniţă, canal auto. Tel: 0744-62-36-53 sau 14-45-48. (545070)

• Vînd urgent loc de casă în Vlaha. Tel. 42-87-74. (546165)

• Vînd certificat de înmatriculare, şasiu avariat uşor, mtor şi cutie de viteză, punte faţă-spate complete, toate de IVECO 35-8, preţ total 2600 EURO. Tel. 0248-21-58-38; 0722-87-76-18..(546195)

• Vînd BMW 5201, an fabricaţie 1994. Tel. 0744-55- 28-59. (546265)

: r j

a iTRJJi 1 !j*1 fiE’riKii-<ţfu ;• iti,< if/fiŢ.T'v

iîMdîăl ib.

• Vînd pui de Ciobănesc C arpatin , cu pedigree, deosebiţi. • Tel. 0264-26-08-63; 0722-43-88-59. (546150)

• Cumpăr acţiuni Napolact, telefon 0722-947.124. (9758937)

• Dau în chirie în cartierul Mănăştur, apartament cu 2 camere, mobilat, pe termen lung. Tel. 42-69-62; 19-52-92. (546294)

DIVERSE

• Cumpăr garsonieră sau apartament 2 camcrc, plata în valută în maxim 7 zile. Tel: 41-69-53. (545005)• Vînd apartament 3 (trei) camcrc,

Plopilor vechi, 2 (două) balcoane, beci, pret negociabil. Tel: 0745-67- 80-12.(545059)

• Vînd apartament 2 camcrc confort unu, etaj I, contorizat, telefon, gresie, faianţă, garaj, în cartierul Mărâşti. Informaţii Ia tel: 46-20-68 între orele 16.00-21.00. (545060)

• Cumpăr garsonieră, zonă bună. Ofer 9.000 USD. Tel: 0722-76-62- 08. (545062) .• De vînzare apartament 3 camere

în Mănăştur, gemuri termopan, contoare. Preţ 19500 USD. Tel. 0264-45-73-30'. (546258)

• Cumpăr apartament cu 1-2 camere în Gheorgheni sau Observator. Tel. 0745-20-43-04 sau 0745-12-47-29. (546278)

• Vînd apartament cu 2 camere în Gheorgheni. Tel. 14-79-04. (546285)

• Curs înot copii. Tel: 18-34- 95. (545019)

• Cazare la Cluj în regim hotelier. Tel: 0723-15-39-81. (545057)

• Liceul Teoretic “Avram Iancu” face înscrieri pentru clasa a V-a an şcolar 2002- 2003. Cererile se primesc la secretariat. Tel: 19-60-28. (545065)

• Transport persoane în: Italia, Franţa, Spania, Portugalia în fiecare joi. Tel. 0745-56-88-61. (546092)

• SC Prodsuin SA Jucu, societate în faliment, cu sediul în corn. Jucu, sat Jucu dc Mijloc, f. n . , scoate Ia licitaţie întreg patrimoniul societăţii constînd în principal din 7 hale industriale crescătorie porcine, teren 5,4 ha, staţie epurare şi alte active a căror liste se pot consulta la sediul societăţii. L icitaţia se organizează săptămînal, în fiecare vineri, în tre orele 10-12. Alte informaţii Ia sediul societăţii sau la tel: 0745-03-75-93; tel/ fax: 0264-42-07-58. (543228)

• Consiliul Loca! Sînpau! anunţă licitaţie pentru reparaţii şcoli din satele Berindu, Topa Mică, Sumurduc - forma cerere ofertă de pret. Licitaţia va avea loc în data de 25.07.2002' ora 10.00. Caietele de sarcini se ridică de la sediul primăriei. (545058)

• Cooperativa de Consum Turda anunţă licitaţie pentru închirierea spaţiului comercial din sat Bogata, comuna Călăraşi, în data de 31.07.2002, ora 9.00, la sediul societăţii din Turda str. Ştefan cel Mare nr. 44. (545084)

• Vînd Boxer foarte bun pentru pază, vîrsta 9 luni. Tel: 0722-76- 62-08. (545063)

• Vînd parchet folosit cu preţ foarte avantajos. Tel: 41-07-87. (545064)

• Lichidez gospodărie vînd: canapele extensibile, paturi, canapea cu 2 fotolii, bibliotecă cu 5 corpuri, ladă de haine, cuier, frigider, congelator, dulap cu 3 uşi, etc. Tel. 14-11-83. (546291)

ÎNCHIRIERI

• Angajăm patiseri, cocători şi modelatori. Str. Luncii nr. 17. Tel. 41-58-80. (546246)

• RATACFL Turda anunţă selecţie de oferte privind achiziţionarea următoarelor grupe de materiale: semne de circulaţie; reactivi chimici; vopsele, lacuri şi em ailuri; piese, subansamble, anvelope, carburanţi, lubrifianţi auto; papetărie, im prim ate şi consumabile pentru birou; ţevi sudate, trase şi preizolate din oţel; fitinguri din fontă şi oţel, rulmenţi; echipament de lucru şi protecţie; nisip, agregate şi beton. Vă rugăm să trimiteţi ofertele prin poştă, fax, e-mail ia sediul Regiei din Turda, str. Axente Sever nr. 2, cod 3350, jud. Cluj, tel/fax: 311.771-4, e-mail ratacflfi'codec.ro. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi /erviciul Aprovizionare 064-311-771-4, interior 141. (505761)

• Primăria comunei Căpuşu Mare, anunţă licitaţie publică în data de 24.07.2002, orele 10.00, la sediul Primăriei, organizată în vederea c o n c e s io n ă r i i / î n c h i r i e r i i următoarelor: 1. Spaţii în incinta Căminului Cultural Pâniceni; 2. Teren situat în extravilanul localităţii Căpuşu Mare în locul numit Kenderaly; 3: Teren situat în extravilanul localităţii Căpuşu Mic. Detalii la sediul Primăriei din localitatea Câpusu Mare nr. 24 sau la tel: 35-00-06. (545083)

• Firmă de instalaţii angajează instalator sanitare. încălzire, şuilor. Tel. 18-00-60; (546281)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995. Maja Mircea anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul "Construcţie casă familială si anexe gospodăreşti" situată in comuna Florcsti, sat Tanti. DJ 96 f.n., judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul IPM Cluj. Calea Dorobanţilor nr. 99. (545048)

• SC Agromcc SA Gilău convoacă adunarea generală în data dc 31 iulie 2002 ora 10.00. în caz de ncrcalizarc a cvorumului adunarea generală sc va întruni în data dc 1 august 2002, ora 10.00, cu următoarea ordine dc zi: - Modificarea Consiliului de Administraţie, Diverse. (545050)

• în conformitate eu Legea nr. 137/1995, SC Fany Prestări Servicii SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul "Transporturi terestre dc călători, ocazionale" situat în Cluj-Napoca str. Timişului nr. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (545053)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC CNT Expediţii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Mansardare grup social la depozitul Jucu” situat în Jucu Herghelie, nr. 69, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (545055)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Dociu Olimpiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “casă familială” situat în Cluj-Napoca str. Drumul Sălicii fn. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (546277)

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

mailto:[email protected]
Page 10: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Cordoş Dinu-Dănuţ anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “casă familială şi anexe gospodăreşti” situat în comuna Căianu-sat Câianu nr 148, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Cale'a Dorobanţilor nr. 99. (546287)• Numitul Florean Iosif, în calitate

de proprietar tabular înscris în C. F. nr. 114 Sâlicea p. 1 este citat la Judecătoria Cluj-Napoca în calitate de pîrit în cauza civilă înregistrată sub dosar nr. 7183/2002, promovată de Muncaciu Angela Anca împotriva pîriţilor Muncaciu Vasile ş. a. avînd ca obiect stabilirea masei succesorale pentru termenul din 09.09.2002, sala 16. (546289)

• Numiţii: soţia lui Mezei Ioan născută Kocsis Maria; Kocsis Ştefan a lui Ştefan: Mezei Ferencz; Vincze Ferencz: Mezei Roza; Kocis Ioan; Kocsis Ştefan şi Kocis Francisc sînt citaţi, în calitate de pirîţi în cauza civilă înregistrată sub dosar nr. 5S93'2002 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, cauză promovată dc reclamanţii Seres Vasilc şi solia Daniela, avînd ca obiect prestaţie tabulară, pentru termenul din 10 septembrie 2002, sala 102. (546290)

PIERDERI• SC Sanex SA pierdut tichet

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto eliberată dc societatea de asigurări intcramcrican. Sc declară nul. (545071)

• Pierdut legitimaţie CFR pentru studenţi pe numele Pal Fabian. O declar nulă. (545082)

• Pierdut legitimaţie dc serviri pe numele Zirbo Vclia, eliberată dc S. C. Flacăra S. A. O declar nulă.(546282)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu nespusă durere în suflet ne luăm rămas bun de la draga noastră sojie, mamă, soacră şi bunică GANSCĂ MARIA în vîrstă de 67 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 17.07.2002 la Capela M ilitară din Gheorgheni. Odihncască-se în pace! Familia îndoliată. (545056)

• Cu adincă durere în suflete anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic ROŞU IOAN din satul Sălicea. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 17 iulie 2002, o ra 11.00, Ia Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Nu te rom uita niciodată. Familia îndurerată. (545066)

• Sîntem alături de colegul nostru Ioan Bariu în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace! Colegii de la “U”. (545067)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost şi va rămîne veşnic în inimile noastre, iubitul nostru soţ şi tată COSMA ŞTEFAN. Cei care l-au iubit şi preţuit D vor putea conduce pe ultimul drum joi, 18 iulie 2002, ora 12.00, la Capela Cimitirului Central. Soţia Rodica şi fiica Simona. (545072)

• Sîntem alături de colega noastră Maia Benţa în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui eL Colegii de la I. C. B. Cluj-Napoca. (545040)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Păiş în marea durere pricinuită de decesul celui care a fost 40 de ani director al Spitalului Clinic de Adulţi dr. GEORGE PĂIŞ. Conducerea Spitalului Clinic de Adulţi şi colegii de Ia compartimentele funcţionale. (545052)

• Sîntem alături de colegul nostru Ion Curuţiu în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Diviziei Comercial. (545054)

• îm părtăşim durerea colegului nostru Valentin Casap la despărţirea de tatăl drag. Sincere condoleanţe. Compartimentul Percuţie al Filarmonicii Transilvania (545069)

* Sîntem alături de domnişoara director Simona Cosma, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul SC Alimrom Trading SRL. (545073)

• Sîntem alături de prietena noastră Simona Cosma şi aducem toată compasiunea noastră şi regretul pentru pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Cristian şi Claudia Murcşan.(545074)

• Colectivul SC Coradyn Invest SRL, transmite sincere condoleanţe domnişoarei director Simona Cosma, la pierderea tatălui drag.(545075)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune transmitem prietenei noastre Simona Cosma, în aceste momente de mare tristeţe şi durere pricinuite de moartea a tatălui drag. Familia Mureşan.(545076)

• Sîntem alături de Rodica şi Simona Cosma, în aceste momente de mare tristeţe şi durere. Familia Corbeanu.(545077)

• Sîntem alături de Rodica şi Simona Cosma, în aceste momente de mare tristeţe şi durere pricinuite de pierderea soţului şi tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Sincere condoleanţe familiei. Familia Bele şi M aroşan.(545078)

• Sîntem alături de prietena şi colega noastră Simona Cosma, în momentele grele prin care trece Ia despărţirea de tatăl ei iubit. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul SC Alimentara SA Cluj- Napoca. (545079)

• Sîntem alături de Rodica şi Simona Cosma şi le împărtăşim durerea pricinuită de dipariţia soţului şi tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Mircea şi Mariana Mureşan. (545080)

* Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru Rodica şi Simona Cosma, în aceste momente de mare tristeţe şi durere. Sindicatul Mega-Mercur. (545081)

• Sîntem alături de colegul nostru cercetător principal dr. Călin Vamoş, în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colectivul Institutului de Calcul “Tiberiu Popoviciu”.(546283)

• Sincere condoleanţe domnului Curuţiu Ioan la decesul tatălui drag. Conducerea Regionalei de Tansport Feroviar Călători Cluj. (546286)

• Cu multă durere în suflet ne luăm prea repede adio de la o buna şi blinda colegă prof. ing. ADRIANA MOŢOC. Sincere condoleanţe familiei şi Dumnezeu să le dea tăria să treacă peste această încercare. Colegii de la Şcoala “Ioan Lupaş” Cluj-Napoca. (546288)

• Regretăm profund dispariţia din viaţă a bunului şi preţuitului nostru vecin dr. GHEORGHE PĂIŞ. Să-i fie ţărîna uşoară. Sincere condoleanţe familiei. Familiile Andrei şi Roşcău. (546292)

• Sincere condoleanţe familiei Kroble în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a fostului nostru coleg. Colegii de la Federalcoop Cluj- Napoca. (546295)

Sîntem alături de colegul nostru, ing. Moţoc Vasile, în momentele grele prin care trece la încetarea din viaţă a soţiei dragi, ADRIANA MOŢOC. Odihnească-se în pace. Conducerea S. C. Armătura S.A. Cluj-Napoca. (546296)

Sîntem alături de colegul nostru ing. diplomat Vasile Moţoc în aceste momente de grea încercare Ia trecerea în nefiinţă a soţiei dragi ing. diplomat ADRIANA MOŢOC. Colectivul Serviciului Metalurgic al S. C. Armătura S. A. (546297) ’

Sîntem alături de colegul nostru ing. diplomat Moţoc Vasile în marea durere pricinuită de moartea soţiei dragi. Colegii din cadrul Direcţiei Tehnice. (546298)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegului nostru Vasile Moţoc la trecerea în nefiinţă a scumpei sale soţii. Serviciul P. T. F. S. C. Armătura S. A. (5462^9)

• Un ultim omagiu celui care a fost VIOREL IOAN, fost şef al Secţiei Financiare a oraşului Cluj. ConducereaAdministraţiei Financiare Cluj- Napoca. (546300)

• S-au scurs şase săptâmîni de la decesul tatălui nostru ing. maior (r) ŞTEFAN DUMITRU APALAGHIE. Parastasul va avea loc în 18.07.2002, ora 9.30, Ia Biserica “Naşterea Domnului” de lîngă Hermes. Fie-i odihna .veşnică. Familia. (545061)

• Un momente de reculegere la împlinirea celor 4 ani de Ia trecerea în eternitate a dragului nostru tată, socru, bunic şi străbunic IOAN CORDOŞ, a cărui memorie o păstrăm cu toată dragostea şi recunoştinţa. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Familia Plitea Nicolae. (546279)

• O rugăciune, o floare şi un pios omagiu la mormîntul dragului nostru bunic IOAN CORDOŞ, acum cînd se împlinesc 4 ani de cînd nu mai este cu noi. Doina Pîslă şi Corina Radu. (546280)

• Sincere condoleanţe familiei Mazilu Amadeo şi Manuela Ia trista despărţire de tatăl lor. Vitrina Advertising. (9762071)

Angajaţii RomTelecom au renunţat Ia greva generală

Angajaţii societăţii RomTelecom au renunţat la greva generală programată pentru astăzi, întrucît au convenit cu administraţia asupra semnării contractului colectiv de muncă. Federaţia Sindicatelor dinTelecom unicaţii (FSTc) a anunţat, printr-un comunicat, că divergenţele saft cu administraţia RomTelecom au fost soluţionate, contractul colectiv de muncă urmînd să fie semnat astăzi la prînz. în aceste condiţii, sindicaliştii au decis sâ anuleze greva generală şi sâ încheie conflictul de muncă. Peste 20.000 de salariaţi ai RomTelecom au participat, joia trecută, la greva de avertisment de două ore organizată de FSTc în semn de protest faţă

nesemnarea de către liderii lor a noului contract de muncă în forma propusă de federaţie. P rotestul salariaţilor din RomTelecom are loc la o zi după acordarea salariilor majorate cu 25 la sută, în baza contractului semnat numai de cealaltă organizaţie sindicală din RomTelecom.

FSTc a declanşat conflictul de muncă luna trecută şi a început strîngerea semnăturilor pentru greva generală, în urma introducerii în contract a unor prevederi referitoare la forţa de muncă. Conform acestor clauze, adm inistraţia este liberă să angajeze persoane de orice naţionalitate. De asemenea, liderii FSTc au considerat că noul act , încheiat de adm inistra ţie cu Federaţia

Sindicatelor din RomTeka® reduce o parte din drepturile cîştigate de salariaţi prin contractul de anul trecut.

Deşi, în cursul negocierilor, s-au situat uneori pe poziţii convergente, liderii celor doua federaţii sindicale au ajuns ulterior la opinii contrare în privinţa contractului colectiv de m uncă, numai una dintre organizaţii semnînd înţelegerea

Acum cîteva sâptămîm, adm inistraţia ■ societăţii RomTelecom aprecia drept ilegal conflictul de muncă declanşat de FSTc, arătînd ca reprezentanţii acesteia s-au retras din proprie iniţiativă de la negocieri, la data de 30 mai, declarîndu-şi în acelaşi timp, în scris, intenţia de a declanşa un conflict de muncă.

REPREZENTANT! Al PARLAMENTULUI EUROPEAN, iN VIZITĂ LA CLUJ

Cinci reprezentanţi ai Parlamentului European, Reinhold Messner, Friedrich Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Brigitte Luggin, Hannes Lorenzen şi Oliver Emmes, efectuează, în aceste zile, o vizită în judeţul Cluj, în cadrul unui turneu ce cuprinde zone din Eurorcgiunea Carpatică din Slovacia, Ungaria şi România. Vizita în România este organizată de Fundaţia Carpatică, al cărei partener este şi Clubul Ecologic “Transilvania”.

Potrivit unui comunicat semnat de Dan - Gabriel Părăuan, preşedinte CET, scopul vizitei “este legat de interesul special acordat zonelor rurale montane ale Euroregiunii Carpatice în contextul celebrării Anului Internaţional al Muntelui”. în program sînt incluse vizitarea unei zone rurale montane din judeţul Cluj, precum şi întîlniri cu oficialităţi locale, pentru a dezbate problematica rurală din perspectiva aderării Ia Uniunea Europeană.

M.TRIPON

Curiozităţi, Curiozităţi...1 r

• Savant ars pe rug. Giordano Brunno, născut în 1548, în localitatea Nola lingă Napoli (Italia), în tinereţe a fost călugăr. A părăsit mănăstirea şi dezvoltă teoria lui Copemic. Din acest motiv, este alungat şi din oraş. El susţinea că în jurul Soarelui se învîrtesc mai multe planete decît se cunoşteau atunci - confirmate ulterior. A scris - elaborat cîteva lucrări din care amintim: “Despre cauză, principiu şi unitate” şi “Despre infinit, univers şi lumi” (1584) şi altele, dezvoltînd concepţia heliocentrică a lui Copemic. Tribunalul inchiziţional îl condamnă ca eretic, îl aruncă în închisoare în 1592, supus schingiuirilor şi apoi ars pe rug la Roma în 1600. Cînd a fost a'nunţat că va fi ars pe rug, marele filosof a răspuns: “Pronunţaţi un verdict împotriva mea în numele unui Dumnezeu milostiv şi tremuraţi de frică mai mult decît tremur eu în drumul spre mg”, fiind ars fără sâ-i scape “nici un suspin” cum consemnează documentele. Fără comentarii!

• “Şi totuşi se mişcă”. Galileo Galilei, născut la Pisa (Italia), matematician, fizician şi astronom renumit, fost profesor la universităţile din Pisa şi Florenţa. A elaborat legea “inerţiei’ în 1583, legea “căderii corpurilor” 1602, legea “compunerii mişcărilor” 1609, a construit o lunetă (1609), adept a lui Copemic. Descoperirile lui confirmă teoriile Iui Copemic, fâcîndu-se un salt spre adevăr că “pămîntul este o planetă care se învîrte în jurul soarelui’ . Deşi a fost prevenit de biserică că doctrina lui Copemic este în contradicţie cu religia (timpului), el continuă să o susţină. Nu s-a speriat de arderea pe mg a lui Giordano Bmno. La 70 de ani a fost chemat în faţa justiţiei - inchiziţiei şi condamnat la închisoare pe viaţă în 1633. La judecată, la uîtimul cuvînt a spus: “e pur si muove” adică “şi totuşi se învîrteşte”. Moare la 78 de ani, în 1642.

• Greceşti: Nava cu mulţi piloţi piere în valuri.• Latine: De leul mort îşi bat joc şi iepurii.• Albaneze: Cînd cade stejarul cade şi umbra lui.

. • Ebraice: La ce-i bun potirul de aur, dacâ-i umplut cu lacrimi?!• Italiene: Vorbele bune nu strică dinţii.• Germane: La sfaturi fii melc, Ia treabă fii pasăre.• Sîrbeşti: Şi vaca neagră dă lapte alb.• Spaniole: Sâ asculţi cel dintîi şi sâ vorbeşti cel din urmă.• Bulgăreşti: Soarele străluceşte şi în noroi şi nu se murdăreşte.• Engleze: Luminarea luminează topindu-se.• Franceze: Femeia rîde cînd poate şi plînge cînd vrea.• Finlandeze: Dacă înşeli o dată un prieten te înşeli pe tine toată

viaţa. ■• Chineze: Mai bine o zi om, decît o mie de zile umbră. Limba este

sabia femeilor şi ele n-o lasă niciodată să ruginească.• Indiene: Prietenul, nevasta, mintea şi curajul se cunosc lâ

nenorocire.• Japoneze: Ca sâ scrii pe gard nu trebuie să fii caligraf.• Americane: Nimic nu e mai dulce ca mierea, afară de bani!• Româneşti: Apa trece, pietrele rămîn. Unii vorbesc ce ştiu, alţii

ştiu ce vorbesc.Acestea sînt numai cîteva. Sînt o mulţime, foarte interesante. Chiar

si la unele din cele de mai sus, merită reflecţii.Ioan N. URECHE (INU)

L f î N S f î R E f i

C f î M P f i N I E l

« P f î S I S P R E

T O L E R f î N T f i » ,

LflC U I J - N f t P O C f iC en tru l Rromilor

p e n tru Intervenţie Socială şi S tudii - Romani CRISS, Agenţia de Monitorizare a Presei - Academia Caţavencu şi A genţia de Publicitate M cC ann E rickson, cu sp rijin u l M inisterului Educaţiei ş i Cercetării, lansează mîine, Ia Cluj- Napoca, o campanie de informare şi sensibilizare a opiniei publice, intitulată sugestiv „Paşi sp re to le ran ţă”.Program ul are ca scop im p lica rea populaţiei majoritare în procesul de sch im bare a situaţiei com unităţilor de rromi din România, urmărind, în acelaşi timp, c o m b a t e r e a prejudecăţilor bazate pe p re su p u n e ri sau p ro b ab ilită ţi, şi nu pe realităţi sociale.

Campania cuprinde o secţiune de combatere, cu a ju to ru l m ijloacelor m edia care au impact a s u p ra publicu lu i rom ânesc (rea liza rea unui videoclip muzical su s ţin u t de că tre o fo rm aţie * de top au to h to n ă), ad iscrim inării etnice la care sînt supuşi rroniii şi o secţiune de strîngere de fonduri pentru formarea de în v ă ţă to ri rrom i. Totodată, va fi elaborat un ghid ce are drept scop « c o n ş t i e n t i z a r e a d i f e r e n ţ e l o r social-cultuţale de către profesorii şi învăţătorii din şcolile frecventate de un num ăr m are de r ro m i».

M.TRIPON

Page 11: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

j 1 Dolar SUA = 33.042 Iei ; 1 Liră sterlină = 52.011 Iei l t ■ ( i n o m i a 1 EURO = 33.439 Iei

1 g AUR = 340.315 Iei

a

Străinii despre noi:

în . cluMIapoca,spjeculaţfgi© imoiilfiare care au loc nu vor atrage investitorii

Intr-o declaraţie făcută presei, directorul Centrului de Afaceri şi Dezvoltare Româno - Francez Cluj - Vichy, Pascal Fesneau, a declarat că dificultăţile cu care s-a confruntat în cei trei ani de activitate la Cluj-Napoca sînt „franco - române, româno - fra n c e ze şi' româno...româneşti”. în privinţa părţii franceze, Fesneau declară că IMM-urile sînt mici, „acestea

fă c în d mai m ult afaceri de fa m il ie " . _ în Regiunea Auvergne, pe care o reprezintă, există foarte multe IMM-uri, dar majoritatea au sediul decizional în altă parte „şi atunci este fo a r te greu pentru ei să-şi stabilească o strategie în plan internaţional. Ori sîn t prea mici, ori nu sînt dispuse, la nivel managerial, să ia în calcul o internaţionalizare ”.

O altă problemă ar fi dată de faptul că „Franţa nu are foarte multe de vîndut în România, în sensu l că avem produse de în a ltă -p e r fo rm a n ţă , avem p ro d u se tehnice extrem de competitive, produse de înaltă tehnologie, care intră direct în com petiţie, cu cele din

Germania sau Italia. Ne confruntăm totuşi, în cazul produselor germane, cu o imagine de marcă ce nu este întodeauna justificată. în cazul italienilor, preţurile sînt uneori foarte mari".

Cît priveşte România, în opinia lui Pascal Fesneau, „aceasta are o imagine foarte proastă în străinătate, în special în Franţa, deşi -aceasta eu cred că este greşită. Apoi se obeservă în România o diminuare a ideii de francofonie".

Cu ce se confruntă un francez la Cluj

Referitor la municipiul Cluj- Napoca, directorul Centrului de Afaceri şi Dezvoltare a declarat că acesta intră în concurenţă cu Bucureşti, Timişoara şi chiar alte mari oraşe din tari. „Numai că în aceste alte oraşe condiţiile de infrastructură sînt mai bune, in sensul că preţurile spaţiilor industriale - ş i nu numai - sînt mai mici. In Cluj-Napoca,

speculaţiile imobiliare care au loc nu vor atrage investitorii. Clujul este situat într-o depresiune unde nu sînt prea multe terenuri industriale disponibile”.

Fesneau consideră că deşi Aeroportul clujean s-a modernizat, legătura aeriană cu F ran ţa_ lipseşte, ca şi echipam entele necesare zborurilor pe timp de iarnă.

Cît: p riveşte corupţia, reprezentantul francez precizează că aceasta „este o situa ţie tip ic românească, alături de problemele administrative supărătoare. Un investitor francez vine în Romania, cu o gîndire serioasă, să înfiinţeze o societate. Se poate confrunta însă, la nivel local, cu întreprinderi care nu respectă legea. Dar francezii, pentru că sînt străini, trebuie să respecte legea locală. Francezii sînt mai precauţi, poate chiar mai fricoşi, au nevoie să Ii se dovedească mai multă încredere, fa ţă - de exemplu - un italian care are un caracter mai aventuros, mai

flex ib il, mai creativ, mai adaptabil. Francezii nu dispun de puterea financiară a firmelor germane, care pot să-şi permită colaboratori sau consultanţi la nivele înalte pentru a nu-şi asuma riscuri în afaceri”.

Oportunităţi pentru francofoni

Dar trebuie sâ recunosc că un francez găseşte în România un patrim oniu cultural

extraordinar, peisaje frumoase, vin bun, pîine bună şi brinză din belşug. Eu, cînd merg în Franţa, promovez Clujul. Zona Clujului poate fi asimilată, în general, cu un cuvînt: calitate, şi în special cea a vieţii. în pofida tuturor problemelor, aici sîn t oameni bine pregătiţi profesional, iar la nivel industrial se detaşează sectorul farmaceutic, cel de cosmetice, bunuri de larg consum, textile, încălţăm inte tehnologii de comunicare.

Proiectul parcului industrial promovat de Consiliul Judeţean este foarte important. în privinţa distribuţiei unui produs francez în România, există oportunităţi în special pentru cei care sînt francofoni, însă , la fel de adevărat este faptul că producătorii francezi caută în Rom ânia d istribu ito ri cu influenţă pe spaţii largi şi experienţă deosebită".

Beniamin PASCU

în urma controalelor efectuate de Garda Financiară, _ | ggjjgg TraiISlIVailia • BIliplU PfOCCS IlIVeSlijiO lialNumărul cazurilor penale din judeţul Cluj a crescut cu o treime

u rm a re d in p a g in a 1

Aceleaşi9controale, datorii mai mari

D in păcate, din cele 69,7 miliarde de lei, reprezentînd suma stabilită de către Gardă a fi atrasă suplimentar la buget,

numai 12,7 m iliarde de lei (18%) au fost încasate. Paradoxul apare din faptul că deşi numărul abaterilor (exclusiv cele penale) a scăzut cu un sfert faţă de anul precedent, suma stabilită suplimentar la buget creşte. în privinţa volumului relativ mic ce reprezintă sumele încasate,

m l1

Cele mai mari prejudicii le-au adus afacerile ilegale

: j . cu petrol

trebuie precizat că, la ora actuală, în structura Gărzii F inanciare nu intră un compartiment specializat în recuperarea sumele constatate, operaţiunea fiind de competenţa Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. De altfel/în privinţa încasărilor, la majoritatea indicatorilor s-au înregistrat scăderi în raport cu perioada

similară a anului trecut în structura celor 69,7

miliarde de lei - sumă to tală aferentăsuplimentar bugetului - cea mai mare parte este

.d a tă de majorările de -•f întîrziere, care au crescut

| cu 20,9% faţă de anul J trecut, confiscările de j bunuri şi sume (creştere

.4 - 21%>), amenzi (scădere I cu 31%) şi impozite şi 1 taxe (scădere cu 30%>).

Producţia de grîu prognozată va fi atinsă

Producţia de cinci milioane de tone de grîu estimată de Ministerul Agriculturii va fi realizată-şi va fi suficientă pentru a asigura necesarul intern de consum, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Petre Daea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Producţia de grîu şi secară obţinută pînă în prezent în urma recoltării a peste 76% din suprafaţa însămânţată se ridică la aproximativ 3,2 milioane de tone. Recoltatul a fost efectuat pe o suprafaţă de peste 1,7 milioane de hectare

dintr-un total de 2,4 milioane de hectare, producţia medie pbţinută fiind de 1.869 kilograme la hectar, faţă de 2.041 cît era estimat.

“Producţiile diferă de la zonă la zonă, în judeţe precum Timiş (3.200kg/ha), Satu Mare (3.500 kg/ha), Botoşani (2.800 kg/ha) şi Suceava (3000 kg/ha) fiind depăşită media pe ţară”, a afirmat Daea.

Recoltatul a fost finalizat la orzul de toamnă şi orzoaica de toamnă, obţinîndu-se producţii de 686.789 tone, respectiv 175.348 tone.

Primul semestru al acestui an a însemnat pentru Banca Transilvania continuarea procesului de dezvoltare şi urmărirea cu fermitate a atingerii obiectivelor asumate pentru 2002. Capitalurile proprii au crescut faţă de 30.06.2001 cu 77%, ajungînd Ia nivelul de 1.337.288 milioane lei, iar activele băncii au atins la sfirşitul primului semestru al anului 2002 valoarea de 6.684.355 milioane lei, cu 25,6% mai mult decît la sfirşitul anului trecut. Procesul de creditare a fost menţinut pe un trend ascendenţa împrumuturile fiind acordate atît clienţilor formaţi alături de bancă, cît şi noilor clienţi care cumulează condiţiile de eligibilitate fundamentate de Banca Transilvania, o atenţie deosebită acordîndu-se segmentului de retail. La data de 30 iunie 2002, portofoliul de credite a atins nivelul de 3.103 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 63% faţă de 30 iunie2001. Ponderea deţinută de creditele acordate populaţiei este de 14,39%), în totalul portofoliului de credite, în sold.

Rezultatele obţinute în primul semestru al acestui an, denotă prudenţialitatea băncii în politica de creditare, susţinută de o provizionare

adecvată. Amplul proces investiţional - de modernizare a sistemului informatic, precum şi de amenajare a noi locaţii, pentru a deservi clientela la standarde cît mai înalte - reprezintă priorităţi ale căror efecte se vor resimţi din plin în perioada următoare.-

In perioada ianuarie - iunie 2002, volumul total al tranzac ţiilo r bursiere cu titlu ri B anca Transilvania (TLV) a fost de 240,85 miliarde lei - respectiv un număr de 98,580 mii. acţiuni, cu un volum mediu zilnic de 752.520 acţiuni/zi (1.839 mii. lei/zi). Preţul mediu dc tranzacţionare s-a situat la un nivel de 2.443 lei/acţiune (valoarea nominală fiind de 1.000 lei/acţiune).

în privinţa extinderii teritoriale, obiectivele propuse pentru prima jumătate a acestui an au fost realizate, inaugurîndu-sc o nouă sucursală: în Galaţi. Reţeaua teritorială a Băncii Transilvania număra în prezent 45 de unităţi operative, respectiv 33 de sucursale, 5 agenţii şi 7 puncte independente de schimb valutar. De asemenea, reţeaua proprie de bancomate şi POS-uri este în continuă dezvoltare, numârînd în prezent 80 de ATM-uri şi 103 POS-uri.

Fostul preşedinte al Băncii Agricole a fost pus în libertateF o s tu l p re ş e d in te a l B ă n c ii

A g r ic o le , L iv iu Is t r a te , v a f i ju d e c a t în s ta re d e lib e rta te c a u rm a re a h o tă rîr ii d e ie ri a C u rţ ii d e A p e l B u c u r e ş t i , d e c iz ia m a g is tra ţ i lo r fiin d d e fin it iv ă .

F o s tu l p re ş e d in te a l B ă n c ii A g r ic o le a fo s t tr im is în ju d e c a tă la 3 s e p te m b r ie a n u l tre c u t, d e p ro c u ro r i d in c a d ru l P a rc h e tu lu i C u r ţ i i S u p re m e d e J u s t i ţ ie , p e n tru c ă a r f i a c o rd a t u n e i f irm e u n c r e d i t d e t re i m i l io a n e ş i ju m ă ta t e d e d o la r i p r in în c ă lc a r e a c u b u n ă ş t i in ţă a a tr ib u ţ iu n ilo r d e s e rv ic iu .

P o tr iv it a n c h e ta to r ilo r , la d a ta d e 18 m a rt ie 199 9 , L iv iu Is tra te a r f i a p r o b a t a c o rd a re a u n u i c r e d i t în c u a n tu m d e t r e i m ilio a n e ş i ju m ă ta te d e d o la r i c ă tre S C “ L o g ic LD C o m im p e x ” S R L , r e p r e z e n ta tă d e F lo r in Z e c iu , d e a s e m e n e a ş i e l tr im is

în ju d e c a tă d e p ro c u ro r i.P e s te a p ro a p e o s ă p tă m în ă ,

în u rm a în c h e ie r ii c o n tra c tu lu i d e c re d it d in tre B a n c a A g r ic o lă ş i S C L o g ic L D C o m im p e x S R L , Z e c iu a r f i in d u s în e r o a r e , îm p r e u n ă c u u n a l t in c u lp a t , V io r e l P o p a ( p r e ş e d in t e - a l C o n s i l iu lu i d e a d m in is t ra ţ ie a l , S C E u r o p a T o u r s S Ă ) , re p re z e n ta n ţ ii B ă n c ii A g r ic o le ş i a r f i c re a t u n p re ju d ic iu d e t re i m i lio a n e ş i ju m ă ta te d e d o la r i.

A n c h e ta to r ii s u s ţin , to to d a tă , c ă V io re l P o p a a fo lo s it c u re a c r e d in ţ ă a c t iv u l h o t e l i e r a l S C E u ro p a d in E fo r ie N o rd , p e c a re l-a r fi ip o te c a t în fa v o a re a B ă n c ii A g r ic o le S A p e n tru S C L o g ic L D C o m im p e x S R L .

D e a s e m e n e a , p r o c u r o r i i s u s ţ in c ă , la d a ta d e 2 0 ia n u a r ie 1 9 9 9 , V io re l P o p a , în c a lita te d e p r e ş e d in t e a l C o n s i l iu lu i d e

A d m in is t r a ţ ie a l S C E u r o p a T o u rs S A c u o c a z ia în c h e ie r i i ş i e x e c u tă r i i u n u i c o n t r a c t d e v în z a re -c u m p ă ra re , a r f i in d u s î n e r o a r e r e p r e z e n t a n ţ i i S C F in a re x .S A p r in p re z e n ta re a u n u i în s c r is f a ls în c a r e s e a te s ta , în m o d n e re a l, c ă a v e a î m p u t e r n ic i r e a ' A d u n ă r i i G e n e ra le a A c ţ io n a r i lo r p e n t ru e m i t e r e a u n o r o b l i g a ţ iu n i . P re ju d ic iu l re z u lta t e s te , p o t r iv i t a n c h e ta to r ilo r , în v a lo a re d e 2 4 8 d e m ilia rd e d e le i.

L iv iu Is tra te a fo s t t r im is în - j u d e c a t ă p e n t r u c o m i t e r e a in f ra c ţ iu n i lo r d e a b u z în s e rv ic iu î n fo r m ă c a l i f i c a t ă , f a l s in te le c tu a l ş i u z d e fa ls , V io re l

'P o p a p e n tru în ş e lă c iu n e , fa ls în în s c r is u r i s u b s e m n ă tu ră p r iv a tă , fa ls in te le c tu a l, ia r F lo r in Z e c iu p e n t r u în ş e lă c iu n e ş i f a ls în în s c r is u r i s u b s e m n ă tu ră p r iv a tă .

Page 12: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

AiciggSft&sag

ar putea fi - reclama dumneavoastră

Redacţia S F 0 K I ^ \•Tel: 19.21.27

SA FIE ÎNTR-UN CEAS BUN!

In septembrie se vor împlini 83 de ani de cînd a fost ctitorită echipa de fotbal cu inimitabilul însemn “U”. A fost la un an după Marea Unire de la Alba Iulia din 1918, cînd Transilvania s-a unit cu Ţara. Echipa de fotbal a fost primul născut al unui club de tradiţie în sportul românesc.

In decursul celor 83 de ani de existenţă, la conducerea clubului şi echipei cu însemnul “U” au fost iluştri magiştri ai şcolii medicale clujene de renume. Am să dau un singur nume, cel de maximă rezonanţă, al ilustrului Iuliu Haţieganu, rector al Universităţii clujene, în cadrul căreia medicina era una dintre facultăţile de renume.

In decursul anilor, au venit să înveţe carte înaltă Ia Alma Mater Napocensis şi să îmbrace tricourile cu însemnul “U” ale echipei de fotbal sute de studenţi atraşi de rehumele şi tradiţia echipei clujene. Aici, în oraşul de la poalele Feleacului, timp de 4, 5 sau 6 ani, în funcţie de facultatea Ia care erau studenţi, au învăţat carte şi au jucat fotbal, la despărţirea de echipă avînd şi titulatura de medic, profesor, jurist, inginer sau atitea alte profesiuni de înalt calibru. A fost o vreme cînd echipa de fotbal a fost dominată de doctori. Dintre cei care, timp de sase ani. au trudit pentru a deveni m edici, dovedindu-se longevivi şi în privinţa prezenţei în echipa de fotbal. Două nume râmîn definitiv ancorate în istoria acestei echipe iubite şi preţuite: ale legendarului M ircea Luca, jucătorul carc de la vîrstă pantalonilor scurţi şi pînă la retragerea din arenă a avut pe legitimaţia de jucător o singură echipă, “U”, respectiv T raian Georgescu, amîndoi medici de elită, primul orclist, al doilea chirurg, ajuns profesor universitar la Tg. Mureş. Pentru semnatarul prezentelor rînduri a fost o mare bucurie dc a înnoda cu ei o prietenie pe viaţă.

Am aşternut aceste rînduri pentru faptul câ am simţit o marc bucurie citind în ziar înscăunarea la cîrma echipei de fotbal, ca preşedinte, a domnului prof. univ. dr. Marius Bojiţâ, rector al U.M.F. Cluj. Se reia o tradiţie care a însemnat atît dc mult pentru echipa de fotbal. Sâ fie într-un ceas bun, domnule rector Marius Bojiţâ. Din inimă vă urez să păstoriţi şi să redaţi lui “U” strălucirea de altădată.

Victor MOREA

SS CICLISMĂ f T ţ U R U L “

' - FRANŢEI ,

MAI E PUŢIN PÎNĂ ÎN MUNŢI

JEtapa 9:Lanester- Lorient

Ce se întîm plă? Lance Armstrong a pierdut contra­timpul individual. E şi el om, precum Khan în finala campionatului m ondial de fotbal? Apar primele îndoieli. US Postai pare o echipă obosită, dar nimeni nu s-a gîndit pînă aţum câ liderul ei, marele Armstrong ar putea- suferi şi el de aceleaşi “sim ptom e”. Columbianul Santiago Botero a obţinut cel mai bun timp după parcurgerea celor 52 de kilometri şi a produs surpriza Unei etape la finalul căreia Igor Gonzaler Galdeano şi-a păstrat tricoul galben. Pînă la urmă, deşi Armstrong a arătat momente de slăbiciune, tot sînt mulţi cei care susţin câ e doar o chestiune de zile, pînă cînd tricoul de lider general va trece definitiv în posesia americanului.

Tot în urma contratimpului

CALEIDOSCOPFOTBALISTIC

TRANSHUMANŢA ÎN FRANŢA

j , . _ . _ . . .

Haita “cîinilor roşii” a părăsit, pentru două sâptâmîni, “Groapa" şi plaiurile natale, plecînd în transhumantă spre apuseanul hexagon, unde Dinamo va susţine şi o suită de amicale ca teste de verificare a pregătirilor şi acumulărilor. La finele celor două sâptâmîni, Dinamo se va deplasa în Belgia, unde va susţine partida tur cu F.C. Bruggs, în cadrul Ligii campionilor. Devenit şi manager general şi antrenor principal prin retragerea lui Florin Marin de la cîrma tehnică, mister Comei Dinu şi-a luat ca secunzi pc finul Com ei Ţâlnar şi pe Augustin.

JUCĂTORI LIBERIRapidiştii Daniel Pancu şi Adrian leneşi au

înaintat Ligii profesioniste cereri pentru a deveni jucători liberi de contract, motivînd prin faptul câ nu le-au fost onorate de către Rapid unele d rep tu ri b ăn eş ti restan te . P înâ la rezolvarea cererii, cei doi se pregătesc în tandem, nu cu lotul de sub comanda lui Mircea Rednic. Problem a transferului cu împrumut a lui Pancu la Besiktas Istanbul a intrat în impas, fo rm aţia tu rc ă o fe rin d pen tru un an de

îm prum ut doar 300.000 dolari, în loc de 500.000, cît a cerut Rapidul. De altfel, Mircea Lucescu s-a repezit puţin pînâ la Bucureşti, pentru a rezolva cazul Iui Pancu şi al lui Radu Niculescu.

SECHELARIU 44Preşedintele de qjioare şi patron “number

one” al echipei F.C.M. Bacău, primarul urbei, Dumitru Sechelariu, a împlinit 44 de ani. Unul din cadourile primite a fost un tricou cu numărul 44. Cu prilejul aniversării, a fost la Bacău un adevărat bairam, cu sumedenie de suporteri ca invitaţi, serviţi pe de gratis cu mici şi bere. A

- fost prezentată cu acest prilej echipa aflată în pregătiri. Noul antrenor, Ţiţi Dumitriu, a spus câ obiectivul echipei băcăuane este titlul de campioană pe care-1 atacă plin de încredere în Iotul pe care-1 are în pregătire, cu unul din cele mai percutante atacuri prin vîrfurile Cursaru - Ciocoiu - FL Petcu.

VERDICTUL LUI GINGĂRAŞ

Ministrul Gingăraş a dat dreptate taberei lui V. Pâunescu, declarînd că adunarea generală controversată şi acuzată de cealaltă tabără, din care face parte şi Gică Hagi, a fost statutară. A spus-o ministrul. Unde mai faci recurs?

Romeo V. CÎRTAN

Juniorii gherleni cîştigă eu 10-0 în deplasare!După ce, în prima etapă, au

cîştigat acasă cu 10-0 meciul cu Marmaţia Sighetul Marmaţiei, juniorii Olimpiei Gherla au ieşit victorioşi cu acelaşi rezultat şi în deplasare, la Negreşti-Oaş. Elevii antrenorului Alexandru Felfalusi (juniorii II) au dominat toată partida, ei mai avînd încă o sumedenie de ocazii de a

înscrie. “Eroul” întîlnirii a fost vîrful de atac Hossu (15 ani!), care a marcat 5 goluri în meciul cu oşenii. Juniorii m ari, antrenaţi de Mircea Coroi, au cîştigat şi ei cu scorul de 4-0.

Consemnăm cu satisfacţie astfel de perform anţe. Asta înseamnă că viitorul fotbalului gherlean se află în mîini bune,

iar conducerea clubului Olimpia acordă o atenţie, deosebită pepinierei proprii,: Un fapt îmbucurător pentru sportul orăşelului de pe Someş, confruntat cu destule probleme financiare. Măcar juniorii să ne ofere satisfacţii...

SZ.Cs.

individual, formaţia ONCE a trebuit să renunţe la monopolul primelor locuri din clasamentul general al cicliştilor, unde au reuşit să se strecoare acum şi rutieri de la formaţiile US Postai şi Fassa Bortolo. Ieri â fost pauză în Marea Buclă, dar veşti bune... Se văd munţii!

Clasament de etapă1 BOTERO Santiago (COL)-

KEL - lh 02’ 18"2 ARMSTRONG Lance

(USA)- USP - 00' 11"3 HONCHAR Serhiy (UKR)-

FAS - 00’ 18"4 GONZALEZ GALDEANO

Igor (ESP)- ONE - 00' 19"5 BODROGI Laszlo (HUN)-

MAP - 00' 25"Clasament general

1 GONZALEZ GALDEANO Igor (ESP)- ONE - 33h 21’ 23"

2 ARMSTRONG Lance (USA)- USP - 00’ 26"

3 BELOK1 Joseba (ESP)- ONE - 01’ 23"

4 HONCHAR Serhiy (UKR)- FAS - 01' 35”

5 BOTERO Santiago (COL)- KEL - 01' 55"Clasament pe echipe

1 ONCE - EROSKI ONE - lOOh 08' 01"

2 US POŞTAL SERVICE USP - 02’ 11"

3 TEAM CSC TISCALI CST - 04' 06"

4 RABOBANK RAB - 05' 50"

5 LAMPRE - DAIKIN LAM â 07' 25"

Mihai HOSSU

: ■ . . . . . . . \ . . ■ > .

DEJENII STAU 20 DE ZILE ÎN CANTONAMENT!

Reuniţi luni, sub comanda lui Lucian Bălan, fotbaliştii Unirii Dej au intrat în cursul aceleiaşi zile în cantonament. Acesta se va desfăşura în localitate, la baza sportivă “Someş”, şi va dura 20 de zile! Lucian Bălan vrea astfel sâ recupereze timpul pierdut prin începerea cu întîrziere a pregătirilor.

După cum v-am anunţat şi în ziarul nostru de ieri, în conducerea clubului au survenit unele modificări faţă de ediţia trecută de campionat. Dar, ceea ce îi interesează cel mai mult pe microbiştii dejeni, fuziunea dintre divizionarele “C” Unirea Dej şi CF 01 Dej nu s-a mai produs! în primul rînd, a fost vorba de timpul foarte scurt avut la dispoziţie şi, în plus, impactul unei eventuale fuziuni în rîndul suporterilor era unul negativ. Nimeni nu era dispus să accepte schimbarea denumirii de “Unirea”, fiind vorba, în fond, de o istorie şi o tradiţie ce trebuia îngropată. Cu toate acestea, cele două cluburi au rămas în relaţii amiabile, Unirea Dej fiind dispusă să-i permită concitadinei să-şi desfăşoare meciurile din campionat pe baza sa!

Obiectivul Unirii Dej în actualul sezon este formarea şi creşterea unor tineri jucători pe “scheletul” echipei existente acum. în acest sens, se încearcă perfectarea unei colaborări cu şcoala de fotbal “Luceafărul 2000’ , unde există cîţiva fotbalişti de perspectivă.

' Mihai HOSSU

I.P.S. Episcop Vicar Irineu Pop-Bistriţeanul a sfinţit

terenul de joc şi vestiarul “alb-negrilor”

La invitaţia noului antrenor principal llie Lazăr, Î.P.S. Episcop Vicar Irineu Pop-Bistriţeanul a oficiat, ieri dimineaţă, o slujbă de sfinţire a stadionului, terenului de joc şi vestiarelor. Fiecare component al echipei de fotbal şi angajat al Universităţii Cluj a primit sfînta binecuvîntare din partea Bisericii. Antrenamentul a început în jurul orei 11.00 şi a durat aproximativ 90 de minute, staff-ul tehnic declanşînd selecţia pentru stabilirea lotului de 25 de jucători. Celor 43 de jucători li s-a alăturat Costel Cremeniţchi (fundaş central, Internaţional Piteşti), fost component al lui “U” în perioada 1994-1996, cu buletin de Cluj, Marinică Ignat (atacant, Olimpia Satu-Mare) şi Gabriel Sferle (portar, C.F. O l Dej). Vom reveni cu amănunte.

Codin SAMOILA

{CRONICĂRINGULUI

CAMPIONATELE EUROPENE DE BOXOraşul Perm (Rusia)

găzduieşte, în aceste zile,- cea de a 34-a ediţie a Campionatelor Europene de box rezervate pugiliştilor seniori.

La aceste întreceri, delegaţia ţârii noastre este formată din 10 pugilişti, lipsind pugiliştii de categoria semiuşoarâ (60 kg) şi supergrea (+91 kg) din lipsă de valori autentice. Dar iată şi cum s-au comportat pugiliştii români pînă în prezent:• ZIUA I:(Vineri, 12 iulie)

în prima zi au urcat treptele ringului doi boxeri români, Marian Simion, la categoria mijlocie mică (71 kg), care l-a surclasat ^pe • Io sef Nagy (Ungaria), obţinînd victoria la puncte cu categoricul punctaj de 32-13. Meciul a decurs într-un singur sens, pugilistul nostru nelăsîndu-i nici o speranţă adversarului său.

Categ. semigrea (91 kg) - reprezentantul nostru Claudio, Rîşco, boxînd slab â trebuit să se.recunoască învins în faţa rusului Michail Gala, care l-a depăşit la puncte cu. 13-3.• ZIUA a ll-a: (Sîmbătă, 13 iulie)

Au urcat în ring nu mai puţin de 5 pugilişti români, dintre care trei s-au calificat în turul următor. Ion Ionuţ (uşoară 63,5 kg) , şi Ştefan Balint (grea, 91

Ediţia a 34-a,kg) părăsind competiţia, fiind învinşi de polonezul Artur V oianovski, respectiv ucraineanul Viaceslav Uzelkov.

Categ. 48 kg, (seipimuscă) Sorin Tănăsie, fost campion mondial de juniori ediţia Î998 Argentina, a început competiţia cu dreptul, întrecîndu-1 prin abandon (24-9) în repriza a treia pe lituanianul Rialdas Skerlo, urmînd a-1 întîlni în turul II pe turcul Ibrahim Erdogan.

C ateg . 51 kg. (m uscă). Prahoveanul Bogdan Dobrescu, medaliat cu argint la ultimele C.E. de box de la Tampere (2000), se pare că e decis să repete isprăvile din Finlanda. El l-a întîlnit în primul meci pe slovacul Anton Didy, care nu i-a pus probleme şi pe care l-a învins înainte de limită prin in ferio rita te (RSC3). în următorul meci, Dobrescu îl va întîlni pe bulgarul Alexander Alexandrov. "

Categ.‘75 kg. (mijlocie). Una dintre speranţele 'noastre la europene este Lucian Bute. Acesta putem afirma că s-a~ depăşit pe sine în primul meci • disputat în compania rusului Gaidarbek Gaidarbecov, de la care localnicii aşteptau, cu- justificată pretenţie, medalia de aur, el fiind vicecampionul olimpic de la Sydney. Lucian a făcut meciul vieţii lui, boxînd foarte bine si întrecîndu-1, la

PERM (Rusia)puncte (18-8) pe Gaidarbecov, primind aplauze unanime la sfîrşitul meciului. în turul doi, el îl va întîlni pe sîrbul Seklocha Nicola.• ZIUA a lll-a (Duminică, 14 iulie)

Categ. 54 kg (cocoş). A venit ' şi rîndul Iui V aldem ar

Cucereanu, care a încrucişat m ănuşile cu germanul de origine rusă Vitali Taybert, în colţul căruia se afla antrenorul Valentin Silaghi, stabilit, cu ani în urm ă, în Germ ania.Cucereanu a făcut o adevărată demonstraţie de box, boxînd ca un profesionist, adjudeeîndu-şi victoria la puncte cu 29-15, ceea ce ne scuteşte de a ltecomentarii. în turul următor, Valdică îl va avea ca adversar pe georgianul Ochigava Lasha, care în primul tur a trecut greu la puncte de polonezul Andrei Lichik.

Categ. 67 kg (semimijlocie).Dorel Simion - nu a avut nevoie decît de trei minute pentru a tranşa în favoarea sa meciul susţinut în faţa lui Iuris Boreiko (Letonia). La mijlocul reprizei a doua, la scorul de 19-4, arb itrii au oprit m eciu l, declarîndu-1 învingător p rin inferioritatea adversarului (RSC2) pe Dorel. Următorul său adversar va fi turcul Fyrat Karagolu.

Coriolan IUGA

Page 13: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

Aici ar putea fi §| reclama dumneavoastră k ' ] v ; n . i i | ) K i i ! Î )

l - m

I M k c f m S

¥cfc 19.71.2J

K U lM U U lf l

w

W 'M jtSgfpi î rî l

« *H c «

v<* •

10 ::

‘ H .

# l î | P$ f ;

\* ?*»•. 1 *

m i

m

. i

'* **

i - ' l

S*?

■ M

- r. jjV■Pf-2

\p e

xfrt?

"•Ol

Vasile Dobrău, fost internaţional român de marcă al anilor 70, pe cînd juca fotbal pentru Dinamo Bucureşti, a ajuns în 1979 Ia “Universitatea” Cluj. A fost atras de simbolul pe care l-a reprezentat întotdeauna “U”, dar şi de posibilitatea de a-şi continua învăţătură, devenind student şi mai apoi absolvent al lEFS-ului. Vom reveni cu discuţia noastră la momentul în care Vasile Dobrău, în pofida unei suspendări de un an şi jumătate la care a fost “condamnat” de către Dinamo pentru îndrăzneala de a dori să joace pentru “U”.

Rep.: Domnule Dobrău, cum aţi fost primit la Cluj, în 1979?

V.D.: Toată lumea m-a primit cu braţele deschise, iar mie, personal, mi se îndeplinise un vis, pentru că de mic simpatizam cu “U”, fie şi pentru motivul că părinţii mei erau ardeleni. Mai mult, de fiecare dată cînd “U” evolua la Bucureşti făcea zile fripte echipelor adverse, jucînd cu ambiţie şi mult elan, demonstrînd o valoare incontestabilă. Am prins o echipă foarte bună la Cluj, cu fotbalişti talentaţi alături de care m-am simţit extraordinar. O să-i amintesc, pentru că îmi face o reală plăcere, cu scuzele de rigoare dacă voi omite pe cineva: Lăzăreanu, M oldovan, portari, .Dobrotă, Ciocan,Bagiu, Moş, Pop Florin, fundaşi, Mânu, Răduţâ, Tim Cîmpeanu, Bucur, Suciu,Ţegean, mijlocaşi, Vidican, jri Ţiglariu, A. M ureşan, f- Batacliu, atacanţi. Alături de ac eş tia /am petrecut - 4 sezoane, atît în Divizia "A",- cît şi în "B", pînă la '. plecarea mea,-în 1983, la i Armătura Zalău. Evoc cu r.' mare nostalgie acele ’î :4 momente şi cei care au jucat Sr ţ vreodată cu sigla “U” pe piept înţeleg cel mai bine ce vreau să spun.

Rep.: După “tranziţia”Armătura Zalău, aţi ales Dacia Orăştie, o echipă mică, de divizia C, unde aveaţi dubla calitate de antrenor-jucător. A fost o etapă im p o rta n tă a carierei dum neavoastră,

dacă socotim că aţi rămas acolo pînă în 1989. De ce Orăştie?

V.D.: Gîndul meu era să îmi verific cunoştinţele dobîndite în teren şi am ales Orăştia pentm că se plia perfect pe aspiraţiile mele. Din primul an am reuşit prom ovarea, apoi ne-am menţinut în Divizia "B’Vpracticînd un fotbal de calitate. Am scos la rampă un fotbalist care a ajuns la Steaua Bucureşti, este vorba despre Nicolae Mitu, pe care l-am descoperit personal şi l-am promovat la echipa mare, deşi era încă junior.

R ep.: V -aţi p erfec ţio n a t în p ro m o v ări, p en tru că, în cam p iona tu l 1989-1990, a ţi promovat, tot în calitate de antrenor principal, pe Unirea Slobozia. Şi aici aţi avut performanţe notabile. Care au fost acestea? .

V.D.: In acel an am renunţat să mai intru în teren, nu pentm câ nu aş mai fi făcut faţă, dar am cedat în favoarea antrenorului meu secund, Prepeliţă. Echipa din Slobozia era foarte ambiţioasă, împreună am promovat din C în B şi am jucat un sfert de finală de Cupa României. Am trecut de FC Bihor (antrenor Lajos Sătmăreanu) şi de “U” Cluj (antrenor fiind prietenul meu Cornel Dinu), pentm a pierde apoi

LETUL FOîn faţa Stelei-Maxima, cu Lung, lovan, Bărbulescu, Ilie Dumjtrescu, Lăcătuş, T. Stoica, L. Bălan sau Piţurcă în teren.

Rep.: A u rm at, în 1990-1991, Metalurgistul Slatina....

V.D.: Da, era o echipă de B, unde I-am avut ca jucător pe celebml de azi Gică Craioveanu, dar nu m-am putut bucura prea mult de serviciile sale, pentru că l-a “furat” Ilie Balaci, pe atunci antrenor la Drobeta Tumu- Severin.

Rep.: Ce s-a mai întîmplat pînă în 1994, cînd aţi ajuns la Cluj?

V.D.: Am activat între 1991-1993 •în corpul de observatori federali al

■ Federaţiei Române de Fotbal, apoi am fost antrenor principal la Rocar Bucureşti, în divizia B, în campionatul 1993-1994. Aici pot spune cu mîndrie că l-am promovat pe Mulţescu jr., un portar care avea să se dovedească peste cîţiva ani unul dintre cei mai valoroşi sportivi pe acest post. Am mai lucrat acolo cu Anghel, un alt portar talentat, care a ajuns mai apoi Ia Rapid şi cu atacantul Caciureac, fost Ia CFR Cluj, Dinamo Victoria şi • Rapid Bucureşti.

Rep.: în 1994, la so lic itarea expresă a p reşed in te lu i de pe atunci al “Universităţii”, domnul Sorin Bagiu, aţi accep ta t postu l de director sportiv. Cum au fost acei ani, p înă în 1997?

■ V.D.: Eu spun câ au fost nişte ani plini, intenşi, cu multe satisfacţii, dar şi cu unele scurtcircuite, în finalul perioadei.

' ' în 1994-1995, cu antrenorul Ioan Andone la timonă, echipa şi-a păstrat locul în divizia A şi a juca t o semifinală de Cupa României, cu Petrolul Ploieşti. Achiziţiile acelui an au fost notabile, Predatu (de la FC Argeş), Cr. Stoica (de la Naţional),

Necula (de la Sportul) şi Colceag (de la Dinamo): Echipa tip: Colceag- Gherman, N ecula, Falub, Pojar- R. Sabo, Dican, Stoica, Voica-Predatu, Mv Popescu.. în 1995-1996, Ando pleacă după

5 etape, vine Dan Anca. Apar M arcă (Reşiţa), Ju la (Zalău), B rătianu II (Dinamo), M a ie r (Sibiu), M ariş (juniori). Echipa standard: R itli- Şandru, Brătianu II, Falub, Marcă - Maier, Olariu, Dican, Coroian-Predatu, M. Popescu

1996-1997, antrenor Dan Anca, pleacă Falub la Basel, P redatu la Panonios, Ritli la Steaua, Coroian la Gloria Bistriţa, vin Truşcă de la CFR Cluj, Cioloboc de la ASA Tg. Mureş, M. Stan de la Aripi Bacău. Echipa: Mare-M. Stan, Jula, Brătianu II, Bânceu, - M aier, Olariu, Truşcă, Zotincă-M. Popescu, Cioloboc. După

V .D .: Tudor a avut ap titud in i sportive încă de mic. A jucat tenis la început, apoi bunica sa l-a dus la o selecţie la fotbal, la Steaua Bucureşti. Am menţionat acest lucru pentru a evidenţia câ noi, părin ţii, nu l-am influenţat în deciziile sale. A intrat, în 1993, la grupa antrenorilor Stoica şi Piţurcă, a corespuns, dar avînd doar 10 ani, aceştia l-au invitat să sc alăture echipei în anul următor. Familia noastră s-a mutat însă Ia Cluj, unde, tot la iniţiativa sa, în 1995, a ajuns la grupa antrenată dc Alcxa Uifalcanu. Era coleg cu Codrcanu, Costea şi Cociş. Impresionat dc ambiţia de carc dădea dovadă, am început să îl încurajez, mai ales atunci cînd nu “prindea” echipa şi era foarte afectat. Încct-încct a ajuns un jucător dc bază, intrînd în 2001 în vederile antrenorului dc pc atunci al CFR-ului Cluj, Marius Brctan. A fost

k A

/

.................w;

'Vv.-ţi .

iX.

' i . . • r.-

! f

i A -

..cL.:

A

1

. Ivi®

tur, ocupam locul 5, returul debutează bine, cu victorii la Braşov, acasă cu Bistriţa şi Constanţa, dar inevitabilul se produce: sponsorul Dacia-Felix se retrage, ju c ă to rii îşi reclam ă cu vehemenţă drepturile, totul culminînd cu refuzul de a participa Ia meciul de la Tîrgovişte. Rămînem în extremis în

A, dar tensiunea era de nesuportat, auspiciile pentru sezonul următor’erau dintre cele mai proaste, aşa că am

| considerat,- împreună cu | preşedintele Sorin Bagiu, sâ j demisionăm. Gestul a fost j unul bărbătesc, dar regretul i a dăinuit, pentru că mă | ataşasem ' foarte mult de > acest club.

Rep.: Ne apropiem de jfc final, voi aminti telegrafic

faptul că aţi mai antrenat J j CFR Cluj, apoi A rm ătura '" Z a lău , M eta lu rg is tu l

Cugir şi, de curînd, FC B ih o r, a ţi re p re z e n ta t ce le b ra firm ă ISM pe

7 T ransilvania. Nu putem încheia fără să vă rog să

. ne spuneţi cîteva cuvinte | d esp re fiu lq d u m n e av o a s tră , ca re - continuă fericit o tradiţie

sportivă a familiei Dobău.

un pas înainte, pentru că a făcut saltul dc. la juniori la qechipă dc C, unde s- a putut roda în întîlniri dificile. S-a simţit bine la CFR, iar acum este în lotul echipei carc a promovat în diviziaB. Are calităţi, un joc dc cap bun, o anume inteligenţă pc carc dc fapt o reclamă postul său de fundaş ccntral- stînga, are un şut puternic şi o ambiţie de invidiat. Viaţa sa gravitează în jurul fotbalului şi asta mă bucură nespus. Tinereţea şi clanul specific vîrstci, arc doar 19 ani, îi sînt aliaţi care îi stau alături şi sper din to t sufletul sâ reuşească în carieră.

Rep.: Domnule Vasile D obrău , “Adevărul de Cluj” va monitoriza, cu siguranţă, evoluţiile lui Tudor, ia r d u m n e a v o a s tră vă d o re ş te noi satisfacţii profesionale. Vă aşteptăm la redacţie şi vă “somăm” sâ ne ţineţi Ia curent cu tot ce “mişcă” în acest domeniu.

V.D.: Vă mulţumesc pentru acest dialog şi salut in iţia tiva z iaru lu i dumneavoastră de a-trece în revistă numele şi carierele sportivilor clujeni, care prin muncă şi abnegaţie au făcut cinste acestui oraş. Aşa cum fiul meu, de exemplu, a aflat multe lucruri despre anii în care eu am jucat, sînt sigur că mulţi alţi tineri, citind aceste materiale, îşi vor reconsidera atitudinea faţă de sport, acordindu-i mai multă atenţie.

Ovidiu BLÂG

Page 14: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367. h f u i a M G

1 — ~ , ! ' Mnvire ia dezvoltareaumană m lume. elabora de Programul Naţiuni Unite pentru Dezvoltare (PNUD), România oo»,

locul 74 din cele 174 de ţări ale lumii, din punct de vedere al dezvoltării umane.

^lît*

r i r n f T !rr:r-r

r r r

|7 r î V t« i l

~ ^ y ._ X Ţ P , w .

o m r îs f f f’&tS'mi te2lld ’

interlocut6rsefde?lucfărif<i*5.? ^ , v— * iVT J ► *î$tţ.*Lv

• D om nule d r . F lo ria n , n eu ro c h iru rg ia c lu je a n ă a trecut de 50 de ani. Vă revine onoarea de a o co n d u ce în tr-u n sp a ţiu d eo seb it, într-un spaţiu perform ant.

- Trebuie sâ aducem omagiu celor carc au avut curajul sâ deschidă drumul neurochirurgiei in centrul universitar C luj- Napoca. Sâ subliniem câ primul deschizător dc drumuri a fost un ilustru chirurg şi un om dc o erudiţie aparte, conferenţiarul dr. Ştefan Iacob. El este cel carc a creat, in 1949, un compartiment dc neurochirurgie în cadrul Clinicii Chirurgie I. Doi ani mai tirziu, in 1951, acest compartiment a fost transferat în acest pavilion in carc funcţionăm şi in prezent, carc aparţine Clinicii dc Psihiatric, dr. Iacob amenajind Clinica dc neurochirurgie astfel incit ca sâ devină funcţională. în 1994 sau 1995, dr. M ureşan a avut iniţiativa intrării clinicii într-o reparaţie capitală din motive dc înţeles. Am fost mutaţi in spaţiul Clinicii dc chirurgie toracică, provizoriu, iniţial pentru cinci, şase luni, dar provizoratul a durat şase ani şi o lună. după carc am revenit in spaţiul nostru dc drept, in alte condiţii insă. De-a lungul istorici, după dr. Iacob, destinele Clinicii au fost conduse, pentru perioade diferite de timp, de dr. O lariu, dr. D ecuseară, dr. Mureşan, dr. Buicâ - care este în continuare şeful secţiei Neurochirurgie II, subsemnatul în postura de şe f al secţiei Neurochirurgie I. Sigur, actualele condiţii ne permit să spunem că ne apropiem de ceea ce o specialitate ca a noastră pretinde. Mai avem multe de făcut, sînt lucruri pe care le vom îndrepta în tim p, pe parcuis. Sper ca, în cel mult două săptâmîni, sâ . începem lucrările de 11 amenajare' a filtrului la blocul operator, sâ punem la punct încă două săli de operaţii, astfel îneît toate cele patru sâ lucreze şi sâ f devină integral [ funcţionale, să-şi j, desfăşoare activitatea în î ritmul . impus de î- patologia noastră. Dacă k

în urmă cu şapte, opt, ani în Clinică sc internau în jur dc 1.000,1.200 dc cazuri într-un an, acuma sîntem Ia 1.600, 1.700 dc cazuri pe an. Saltul cel mai spectaculos a fost făcut dc numărul dc intervenţii chirurgicale într-un an. Prin 1995, intervenţiile sc cifrau la cea 400. 450, pentru a ajunge anul trecut la peste 900 dc operaţii. în 2002, există toate premisele pentru a trece dc 1.000 dc operaţii!

deschizător de drumuri, cu multe premiere pentru Cluj, cei care i-au urmat şi-au adus contribuţii importante Ia diversificarea patologiei abordate. Dr. Balint a fost cel care a introdus poziţia şezîndă Ia operaţiile executate pe fosa posterioară, pe creierul mic, şi această poziţie este folosită şi în ziua de astăzi. Sîntem şi singurul centm din ţară în care operăm tumorile cu această localizare în poziţia şezîndă. Dr. Mureşan a introdus angiografia percutanâ, o prioritate pe plan naţional, dr. Balint a introdus tehnica dc abord în hernia dc disc de hcmilcctomic parţială, dr. Săccanu a făcut primele vcntriculografii cu substanţă dc contrast. O dată cu introducerea tomografiei computerizate şi a RMN-ului, posibilităţile dc diagnostic au crescut, ele lărgind mult patologia abordată. Au putut fi abordate tumorile cu

condiţiile de dotare pe care le avem. Nu putem încă face chirurgie funcţională, chirurgie sterotactică, ambele necesitînd dotări speciale. Sperăm ca în cel mai scurt timp să achiziţionăm aparatura necesară, pentru ca nici aceste capitole să nu mai constituie un teren virgin pentru noi.

• Aţi amintit de multe ori

avem paşi de făcut, dar calea este cea bună. Şi o dată cu noua generaţie de neurochirurgi, acum mai m ult d e . formaţie anglo-saxonă, pot spune că sîntem acolo unde trebuie.

• Mai există interes pentru neurochirurgie?

- Neurochirurgia este ceva special, este specialitatea extrem de mare consumatoare de timp.

:¥ ^ ' X v . . - s 7 1

V - \

•iA*

4 iF--« - V

agMf Salar de operaţii

• Sâ vorbim despre patologia de profil.

- Dc-a lungul timpului, Clinica a cunoscut modificări notabile şi în patologia abordată. Fiecare dintre cei care au operat aici a adus ceva nou, novator înpatologia neurochirurgicalâ. Dacă dr. Iacob a fost efectiv un

diverse localizări, patologii carc înainte nu puteau fi diagnosticate. Astăzi, putem spune câ nu există domeniu neurochirurgical pe care să nu-1 putem aborda.

• V -aţi am in tit colegii... Care sînt contribuţiile dvs.?

- Din 1992 am introdus d r e n a j u l ventriculoperitoneal, o serie de tehnici de abord pentru tumorile hipofizale şi tumorile din regiunea selarâ şi paraselară. Am efectuări curent '• abordul

| anevrismelor, lucru făcut j înainte sporadic. Am i început să abordăm i m a l f o r m a ţ i i l e } arterovenoase şi cu

diverse localizări. Recent, am avut şi o

• premieră, 12 iulie 2002, o malformaţie

l arterovenoasă situată în ? bulb, la o fetiţă de

11 ani. Am efectuat apoi primul abord de glandă pineală, s-au efectuat- primele aborduri de tumori intraventriculare.

.^1 în concluzie, acoperim î | | tot ceea ce poate fi

acoperit în patologia ,21 neurochirurgicalâ, în

cuvîntul tumori...- Putem spune că, în ceca cc

priveşte raportul intervenţiilor pentru tumori cerebrale, comparativ cu alte tipuri de patologii, sc observă o creştere. Este o creştere reală şi trebuie să ştiţi câ există o creştere reală a numărului dc cancere diagnosticate şi tratate. Lucru la care şi-au adus contribuţia introducerea noilor tehnici de investigare, tomografia com puterizată şi RMN-ul. Tehnici carc pun în evidenţă leziuni înainte greu de depistat sau de diagnosticat. în acelaşi timp, putem vorbi despre faptul câ avem diagnosticate drept accidente vasculare, ischemice sau sechele după un traumatism, o boală degenerativă şi care, la o examinare atentă, pun în evidenţă o tumoare cerebrală. Cea 60% din patologia chirurgicală pe care o abordez este tumorală.

• Cauze?- Orice încercare de a le găsi

este sortită eşecului, cel puţin deocamdată. Există numeroase cercetări, centre care încearcă sâ soluţioneze, cauzele. Se ştie acum că tumorile în general şi tumorile cerebrale au cauze multifactoriale, dar să' spui că există o cauză anume este hazardat.

• Unde se situează neurochirurgia românească în lume?_ - A avut un traiect destul de ondulat. Prin anii ’70, pînă la introducerea în practica curentă a tehnicilor microchirurgicale, România era bine plasată. O dată cu saltul tehnologic făcut, noi am făcut paşi înapoi. De cca zece ani încercăm sâ recuperăm terenul pierdut, sâ ne apropiem, încetul cu încetul, prin schimburi de experienţă şi colaborări de cei din vîrf, sâ fim recunoscuţi. Mai

Dacă faci neurochirurgie şi o faci cu adevărat, atunci nu mai ai timp pentru nimic altceva. în perioada de formare trebuie să i te dedici 24 din 24 de ore, pentru ca să acumulezi experienţă, ca să stai pe picioarele tale. Din păcate, nu putem spune că este şi o specialitate extrem de atractivă. Am avut surpriza ca, anul trecut, la repartiţia rezidenţilor, ultimul post de chirurgie să fie luat de specialitatea neurochirurgie. Au şi fost foarte multe posturi, poate prea multe pentru ceea ce poate asimila societatea medicală românească. 40 de posturi de neurochirurgie într-un singur an este enorm. S-au făcut deja demersuri pentru a reduce numărul de posturi, pentru a putea asimila aceşti tineri în clinicile

Oricum, pleacă şi pierdem mulţi. Este bine pentru că ne dovedim potenţialul, este rău pentru că ei pleacă, în condiţiile în care avem nevoie de ei. Numai prin ei putem progresa. Trebuie să gîndim atent ce facem şi atunci cînd scoatem mii de posturi de studenţi la concurs. Trebuie să introducem criterii clare asupra a ceea ce putem pregăti, ce putem desâvîrşi profesional şi .ce putem asimila în practică, în viaţa socială

C are este situaţia accidentelor vasculare?

- Este o creştere aparentă. Patologia cerebrovasculară este, în linii mari, aceeaşi. Domină de ani buni mortalitatea şi morbiditatea, pentru eă vasele, fie că sînt la inimă, fie că sînt la creier, se strică, se înfundă, se rup. Pe primul plan rămîne patologia ccrebro-cardio- vasculară, dar... Datorită noilor tehnici dc investigaţie, acurateţea este tot mai mare şi tot mai multe cazuri găsesc rezolvări neurochirurgicale. Sigur, incidenţa a crescut în practica noastră curentă. Am început să operăm anevrisme, în prezent unul, două cazuri pe sâptămînâ. Operăm malformaţii arterovenoase, le abordăm cu mai multă siguranţă. Rezultatele depind însă de starea neurologică a pacientului. Atunci cînd bolnavul se.află într-o comă profundă, cu tulburări respiratorii, şansele de supravieţuire scad.

* Sînteţi un produs al şcolii medicale clujene.

- Sînt un produs al şcolii medicale clujene, al U.M.F. “luliu Haţieganu” şi cred în spiritul acestei şcoli medicale, un spirit pe care îl şi promovez. Cred că această scoală are ceva

existente. Nu putem crea departamente de neurochirurgie în fiecare spital din ţară. Trebuie sâ existe cîteva centre medicale puternice, cîteva centre satelit, care sâ asigure'patologia de urgenţă. Mă gîndesc la centre egal distribuite geografic, egal dotate

jjiaterial şi uman. Cînd gîndeşti o politică a resurselor umane, trebuie să gîndeşti şi unde plasezi oamenii/specialiştii. Nu putem pregăti şomeri şi nici nu putem pregăti specialişti pentru alţii.

deosebit şi acel ceva deosebit îl transm it rezidenţilor şi studenţilor mei. Am absolvit cursurile Asociaţiei Europene de Neurochirurgie, pe parcursul a patru ani, am urmat stagii în Franţa, dar sînt convins că locul meu este aici. Câ şi aici pot face lucruri bune, ca în oricare alt centru din Europa.

Demostene ŞOFRONFoto: Dorel GĂINĂ

Page 15: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

>>

P O L IŢ IA C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P IE R II: 981

1 9 4 5 - A a v u t lo c C o n fe r in ţa d e la P o ts d a m a ş e f i lo r d e s ta t ş i d e g u v e rn a i S U A , M a r ii

B r ita n ii ş i U R S S , c o n s a c ra tă re g le m e n tă r i i s itu a ţ ie i p o s tb e lic e în E u ro p a .

p a n d e m o n iu

U rît. J ig n ito r ş i lip s it d e s e n s . A ş a p o a te fi c a ra c te r iz a tă to a tă te v a tu r a is c a tă în ju r u l e x a m e n u lu i d e b a c a la u re a t d in a c e s t a n . N u n e m ir ă în s ă , p e n tru c ă ş i a ic i s e m a n ife s tă - n o r m a l - a c e a s ta r e d e a n o r m a l i t a t e c e a c u p r in s s o c ie ta te a ro m â n e a s c ă .

S ă m ă e x p lic :V a s ă z ic ă , p ă r in ţi i a u c h e ltu it

e n g ro s ş i a u s u fe r it a ş iş d e re a p en tm ca o d ra s le le lo r s ă ia n o tă c ît m a i m a re la b a c ’. A b s o lv e n ţii,- c e i m a i m u l ţ i d in t r e e i , a u ’ m în c a t c a r te a ” . P ro fe s o r ii - c a re d in tre 'e i! - a u în c a s a t b a n ii p e m e d ita ţ ii. S o c ie ta te a a c h e ltu it . o g r o a z ă d e b ă n e t p e n t r u d e s fă ş u ra re a e x a m e n u lu i ş i, cu to a te a c e s te e fo r t u r i , n e m u l ţu m ir i le s e p r o p a g ă a s e m e n e a e c o u lu ir ă u - p r e v e s t i t o r ş i d u p ă c e lin iş te a s -a a ş te rn u t p e s te în c ă

BAC’un lea t. D e ce ? P e n tm c ă părin ţii a u d a t c î te "o s u tu c ă ” , în s p e ra n ţa că d o m ' p ro fe s o r v a bea u n s u c ş i c re ie ru l lu i va fi m a i p u ţ in a fe c ta t d e ra p o r tu l c ă ld u ră /u m id ita te , d a s c ă li i a u a c c e p ta t “m ita ” ş i în tre d ou ă ape m in e ra le a u c o re c ta t o b ie c tiv , c e e a c e a s u p ă r a t p e p r im ii ca re ... ş .a .m .d . M in is te m l sp un e (p r in v o c i a u t o r iz a te ) c ă “p lă tito r ii” a r fi tre b u it s ă m e a rg ă la p o liţ ie , în lo c s ă s e c o m p la că în o rg a n iz a re a d e “ m e s e fes tive " (în tim p u l e x a m e n e lo r) , ia r no i; P r e s a , p u n e m p a ie p e fo c . A l im e n tă m c u . z v o n u r i / p r e s u p u n e r i ş i m in c iu n i t o t “a c e s t s c a n d a l” is c a t, n u se ş tie d e ce ! S p u n a s ta p e n tm ,c ă , în m o d n o r m a l , p ă r in ţ i i n -a r f i

tre b u it s ă d e a b a n i, p ro fe s o rii n - a r f i t r e b u i t s ă a c c e p te , in s p e c to r ii a r f i tre b u it să "c u rm e ră u l d in ră d ă c in ă ” , ia r m in is te m l a r fi t re b u it s ă a s ig u re a c e le c o n d i ţ i i c a d r e lo r d id a c t ic e , tr im is e la s u p ra v e g h e re a u n u i m o m e n t a t î t d e im p o r ta n t d in v ia ţa o a m e n ilo r , c a re să n u fa că lo c la n ic i u n fe l d e s u s p ic iu n i. D a r d u p ă c e a u d a t “ lo z u l" ş i d u p ă c e s -a b ă u t a p a p la tă , d a r m a i a le s c în d a u fo s t a f iş a te re z u lta te le ş i to t o m u l a re v e n it C il p ic io a r e le p e p ă m în t , c o r is ta t în d c ă a n ii d e c h iu l ş i g o lu r i le d in p r e g ă t i r e n u s e a c o p e ră c a “ p lo m b e le " d e p e s tră z ile d e s fu n d a te , p ă rin ţii a u s t r ig a t : “ lu a r e d e m ită ! ” , ia r z ia r i ş t i i : “ f o lo a s e m a i p u ţ in

c u v e n i t e ! ” A d e v ă r u l e c ă p ro fe s o r i i îş i p u te a u lu a , d in in d e m n iz a ţ ia . . . p r o m is ă , fu rs e c u ri c u b îx , e v itîn d d is c u ţiile u lte r io a re , ia r p ărin ţii ş i-a r fi p u tu t ţ in e g u ra d in m o m e n t c e a u d a t d e b u n ă v o ie (d a c ă a u d a t ) d e r iz o r ia s u m ă p e n tm m iz il ic d id a c tic .

S -a lu a t, s -a sus ţinu t, s -a sc ris şi s -a c o n te s ta t p e n tm c a , p în ă la u rm ă , fa ţă d e in fin it, s ă nu c o n te z e d e c î t c ă la te m p e ra tu ra d e a fa ră s -a u m a i a d ă u g a t ş i g ra d e le . . . te m p e ra m e n ta le a le a c t o r i l o r p a r t ic ip a n ţ i la e v e n im e n t. B in e a r fi fo s t c a to tu l s ă s e c o n c e n t r e z e a s u p r a e v a lu ă r i i c î t m a i e x a c te a c u n o ş t in ţe lo r a c u m u la te , n o ta fin a lă d e s c h iz în d d ru m s p re o n o u ă e ta p ă : m a tu riza re a !

C e e a c e le d o rim ... tu tu ro r .

Radu VIDA

1

> • i,

p& w iuzU X tcfo fiQ jo

1 "«'Wiiîa tT~*~

O b an că în fa ţa p r im ă rie i d in co m u n a M ih a i V ite a z u . U n lo c fe r it d e s o a re le ca re a rd e to t în c a le , la c e a s u r i le a m ie z i i . Z a h a r ie F ă rc a ş . C r e a to r d e n a iu r i. U n b ă t r în e l s im p a t ic , d e s c h is , z îm b ito r . Ş i-a lă s a t b ic ic le ta s p r ijin ită d e g a rd ş i s e - a şe a z ă în c e t p e b a n c ă . A re o p r iv ire in te l ig e n tă ş i m a i a le s m u ltă p o ftă d e v o rb ă . U n g la s m o lc o m , u n z îm b e t în c o lţu l g u rii. E d e lo c d in R e g h in , d e pe va le a G u rg h iu lu i, lo c u l u n d e s e n ă ş te a u in s t r u m e n te le m u z ic a le , v io r i £ U c o rz i l in e ,

■JLsact'UtmA

p ia n e c u c la p e fă c u te p e n tm a fi m în g îia te ... A în v ă ţa t m e se rie d e la fra ţii lu i, m a e ş tr i în fa ce re a n a iu r ilo r ş i a p e tre c u t a p ro a p e d o i a n i d in v ia ţă f i in d u c e n ic . P e n tm că n u p o ţi să te jo c i cu lem nu l ş i să -i d a i v ia ţă p în ă nu în v e ţi c îte c e v a d e s p re e l. La în c e p u t, a m e rs p r in p ă d u re , “să c u n o a s c ă ” m a te r ia lu l, să vadă c a re e c e l m a i p o t r iv it , c a re , c io p l i t f i in d , n a ş te s u n e te m in u n a te ş i l in e . N a iu r ile ce le m ai b u n e s în t c e le fă c u te d in b a m b u s , d a r c u m m a te ria lu l e g reu d e o b ţin u t, p o a te fi în lo c u it

c u le m n u l d e s o c . “ A c e s ta t re b u ie u s c a t ş i d in e l se fa c tu b u r ile în t im p c e p e n tm s u p o rt e b u n ş i le m n u l d e p a l t in ” , p o v e s te ş te b â t r în u l. Z a h a r ie F ă rc a ş a re 7 7 d e a n i ş i, tim p d e 2 6 d e a n i, a fo s t ş e f d e p os t, “ p lu to n ie r a ju ta n t d e m iliţie ’ . A în c e p u t să fa c ă n a iu ri d u p ă ce a ie ş it la p e n s ie , în 197 4 . S -a “ju c a t” c u le m n u l p în ă în 198 9 . 1 5 a n i, 3 0 d e n a iu r i pe lu n ă . C e le m a i m u lte , p e s te 3 5 0 d e n a iu r i , le - a f ă c u t c a d o u p r ie te n ilo r , ru d e lo r , c e lo r c a re au a p re c ia t m u n c a lu i. D a r cu m d in p ă c a te n u p o ţi tră i fă c în d d a ru ri, a m u n c it ş i p e n tm b an i. N a iu rile lu i s -a u v în d u t în m a g a z in e d in B u c u re ş t i, C ra io v a ş i n u n u m a i. A în c e rc a t s â îm b in e u tilu l cu p lă c u tu l. Ş i a re u ş it, ia r n a iu r ile fă c u te d e e l, a u fo s t a d m ira te ş i î n c e r c a te c h ia r d e c ă t r e G h e o r g h e Z a m f i r . “ E ra m la N e p tu n , la u n tî rg , cu n a iu r ile m e le . E u ş i în c ă m u lţ i a lţii. T o ţi p r o d u c ă to r i d e n a iu r i . Ia r G h e o rg h e Z a m f i r a tre c u t p e lîn g ă ta ra b a c u c e le fă c u te d e m in e ş i a t e s t a t u n n a i . " P o v e s te ş te c u în s u fle ţire ş i în v o c e a lu i s e s im te m în d ria . A n ii

a u tre c u t p es te el şi o d a tă cu ei, au v e n it ş i bo lile . Nu-4 m a i lasă s ă se b u c u re d e m o m en te le în c a re d ă d e a n a ş te re o b ie c te lo r c a re s c o t s u n e te lin e . L e m n u l t re b u ia g ă u r it p e n tm a o b ţ in e tu b u rile , “acceso riu l” d e b ază al na iu lu i ş i ope ra ţia e ra e fec tua tă c u un b u rg iu . A ce s t lucru a lăsa t u rm e a d în d p e m îin ile c re a to ru lu i d e in s tru m e n te m u z ic a le , c a re a c u m s în t nepu tinc ioase , nu m ai p o t m o d e la tuburile d in ca re să ia s ă m u z ic a . în c e a rc ă s ă -ş i a s c u n d ă t r is te ţe a ş i s e o fe ră să -m i a ra te naiu rile fă cu te d e el. P u s e b in e , în ca m era d in fa ţă . M a i a re d o a r cinci, to a te d ife rite , u ltim e le ca re i-au m ai ră m as . A şa , d e a m in tire . P en tm ce i d o i nepo ţi, s in g u ra lu i a lin a re în c e a su rile d e s ing u ră ta te . P e n tm că a re d oa r ce a su ri d e s ingură ta te , m a i a les a c u m , d u p ă ce so ţia l-a părăs it, tre c în d în lum e a ce lo r d rep ţi. D ar n u s e p lîn g e . P riveş te în a in te , a m in tin d u -ş i d e z ile le c în d lucra cu p a s iu n e lem nu l ta re d e soc, c în d d in m îin ile sa le s e ive a u in s tm m e n te m ag ice , “ fă că to a re " d e su ne te line şi de dor. U n om , un destin .

Alexandra PINTEA

Ţeapă de peste 400 de milioane de lei cu ajutorul

unor ordine de platăO femeie, în vîrstă de 54 de ani din Cluj-Napoca este cercetată

în stare de libertate de poliţiştii Serviciului Economico-Financiar sub acuzaţia de înşelăciune. Potrivit Biroului de Presă al IPJ Cluj, Dorica Costescu, asociat şi administrator al firmei Gold Santtrans SRL, cu sediul în Cluj-Napoca a achiziţionat, în perioada octombrie - noiembrie 1998, de la firma SC Cetate din Deva 200 de tone de faină în valoare de 418,5 milioane de lei. Pentru contravaloarea mărfii femeia a emis 8 ordine de plată, deşi ştia ca nu are disponibil în cont. Poliţiştii clujeni susţin că o dată cu declanşarea cercetârilor, Costescu a dispărut de la domiciliu, fiind dată în urmărire generală. Femeia a fost identificată în data de 13 aprilie, iar pe baza probatoriului administrat împotriva ei s-a dispus începereâ.urmăririi penale. . - . • / ■ ; ■ \

Pînă în prezent a fost recuperată suma de î 26,’ 3 milioane de lei, iar pentru restul prejudiciului au fost luate măsuri asigurătorii. Dacă va fi trimisă în judecată, iar instanţa o va găsi vinovată, Dorica Costescu poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani. : . ’ .

O fetiţă de 11 luni a murit electrocutată

0 fetiţa, în vîrstă de 11 luni, din localitatea Mărişel a murit, în cursul zilei de luni, electrocutată. Potrivit poliţiştilor clujeni, Alina

, Mariş s-a electrocutat la o priză din locuinţa părinţilor săi. Poliţiştii _ ţusţin câ nu există suspiciuni de omor în acest caz, iar cercetările

f continuă pentru a se stabili cu exactiatea îmrejurările în care a murit micuţa. Cadavrul fetiţei a fost transportat la Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca în vederea efectuării autopsiei.

Grupaj realizat de Cosmin PURIS

Cum se îm parte consumul de apă?!

Zilele trecute, a parvenit pe adresa redacţiei o scrisoare expediatăde către o Asociaţie de locatari din strada Traian, nr. 61, Cluj-Napoca. Locatarii de la adresa respectivă au nedumeriri în ceea cepriveşte modul în care se calculează consumul de apă în cazul încare numai cinci dintre cele opt apartam ente din imobilul încare locuiesc sînt dotate cu băi. Prin urmare, cetăţenii, prinintermediul ziarului nostru, solicită un răspuns din partea uneiautorităţi abilitate, privitor la această chestiune.

* * *

Cine plăteşte amenda?!

O altă 'scrisoare vine din partea unei locatare din Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor, nr.39-41, care doreşte să semnaleze o situaţie neobişnuită, ce se petrece în blocul în care locuieşte. “Din anul 1997 încoace, la noi în bloc au fost schimbaţi trei administratori, în toţi aceşti ani, nici unul dintre aceştia nu au plătit impozit pe salariu, însă numai recent s-a descoperit acest lucru. Noul administrator şi preşedintele blocului au fost chemaţi la Finanţe şi au fost amendaţi. Amenda respectivă a fost împărţită la locatari, iar cînd l-am întrebat pe preşedinte, mi-a spus că este vorba de impozitul pe bloc pe care nu l-au plătit locatarii. Nu ştiu cum este posibil acest lucru, întrucît toţi sînt proprietari şi-şi plătesc impozitele separat.” Cititoarea se întreabă cine trebuie să plătească, din puct de vedere legal, amenda: locatarii blocului sau administratorii care au “omis” să-şi plătească impozitele?

ECOLOGIC... cu MORINCIE

(fabrica de ţu ic ă )Ne lăudăm cu un mediu natural sănătos, un aer ncpoluat, linişte

şi pace în salul DEUŞU, corn. Chinteni, situai la 17 km dc Cluj- Napoca, între pădure şi lacul dc agrement dc la Chinteni.

Dar, vai, s-a găsit un personaj cu multă “iniţiativă", şi în urmă cu cîteva luni, a cumpărat o grădină frumoasă în zonă şi a început “activitatea" de “producţie” foarte “eficientă”, cu investiţii mici, venituri mari.

Numitul TRUTA-FLORIN, a improvizat de urgenţă o “fabrică” de alcool, în sat Deuşu nr. 4, şi dc cca 14 zile “produce", 12-14 ore pe zi, alcool, după legile de el făcute. Borhodul este depozitat în aer liber, apa necesară este adusă de la distanţe apreciabile, iar deşeurile rezultate din fierberea borhodului îl depozitează pe teren deschis, şi într-un puţ vechi de fîntînă, în amonte dc casa mea, la cca 5 m de fîntîna mea din care beau apă şi la 3-4 m de grădina de zarzavat. Aici este criză dc apă. Niciodată n-am avut fintînâ. Părinţii, bunicii şi toată viaţa mea, am cărat apa de dincolo dc drum sau mai departe, de la cei care au avut norocul sâ aibă cîte patru familii o fîntînă.

Abia acum, la bătrîneţe, am reuşit cu eforturi de neimaginat şi cheltuieli de peste 20 de milioane (la o pensie dc cca 1 milion Iei), să sap o fîntînă. Era mîndria mea şi a celor din jur.

Ca acum să mă trezesc câ fîntîna este ameninţată de deşeurile de Ia cazanul de ţuică, pe care noul vecin (doar de cîteva luni) l-a amplasat chiar deasupra fîntînii mele. Apa deja are miros şi azi-mîine n-o s-o mai pot folosi pentru băut şi pentru gospodărie.

E adevărat că-n ograda lui, fiecare face ce vrea, dar de ce nu şi-a amplasat cazanul de ţuică lîngă fîntîna lui. Dar pe- el nu-I interesează nimic, fiindcă nu locuieşte în Deuşu, nu bea apă din fîntînă, ci vine doar sâ cîştige bani, să facă ţuică din grădina proprie şi pentm tot satul. Mai ales câ-n sat nu există nici un cazan de ţuică. De-a lungul anilor, fiind o zonă pomicolă bogată, au existat cazane de ţuică, care.însă au funcţionat întotdeauna în afara satului, în locul special numit LA LUNGA. Tradiţia satului cere să se respecte acest lucru. Legile care reglementează această activitate, ca: L 31/90 a societăţilor comerciale, L 137/95 a mediului, OG 21/92 privind protecţia consumatorilor, Legea contractelor de muncă, normele sanitare, OG 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor ş.a., nu au nici un fel de importanţă pentm numitul TRUTA FLORIN.

Ba mai mult, recurge Ia măsuri de intimidare împotriva noastră, ne adresează injurii, pentm că am luat poziţie faţă de poluarea aerului, apei şi a solului din zonă. Cu toate câ am sesizat organele competente: protecţia mediului, primăria corn. Chinteni, Poliţie ş.a., el continuă să producă în acelaşi ritm, împreună cu doi angajaţi din satul vecin, care numai calificare în domeniu alimentar nu pot avea, nemaivorbind de contract de muncă şi care după 2-3 ore de muncă se^află într-o stare de deplină “veselie”, avînd în vedere “produsul” pe care-1 fabrică şi... consumă.

Avînd în vedere pericolul de poluare la care sîntem expuşi, am speranţa că, urmare a publicării acestui articol, se vor lua măsurile legale de urgenţi

Maria INOVAN sat DEUŞU nr. 5 com. Chinteni

Page 16: 16 PAGINI 4.000 LEI Cu ce se mai Mas ;îat^xţ(Sisii : 3 · 2018-04-17 · Primarul îi îndeamnâ pa clujeni sâ dea în judecata Consiliul local pagina 16 sdtsr md@psX 2id£Mti

h« *U nean a autor'zat forţele armate să aescnida focul asupra avioanelor dvi’le deturnate şi a avioanelor de luptă care nu răspund ordinelor, au anunţat, len, surse guvernamentale, citate de AFP.

Cu ce se mai ocupă liderii tărănisti...

u r m a r e d in p a g in a 1

Astfel că tinerii contestatari să fie convinşi că trebuie sâ mai aştepte pînă le va veni rîndul la conducere, cînd actualii lideri "vor muri" sau cînd “vor cădea în tranşee” (Ioan Mureşan), jaf românii să afle că pe Radu Vasile I-a împins spre fotoliul de premier “o conjuraţie mafiotă” (Remus Opriş), că Andrei Marca, un străin de “mitologia internă” a PNŢCD (Dudu loncscu), a fost adus din afară în partid de Emil Constantinescu, că acelaşi Constantinescu a convocat, la un moment dat, la Palat pe “toată lumea" şi a anunţat că Dudu loncscu va fi ministru de Interne, că la Ministerul Muncii s-a întîmplat ceva asemănător, numai cu alţi croi principali. Şi alte asemenea istorioare, care i-au făcut să se amuze pe comeseni, fără să li sc oprească un dumicat în gît de uimire. Semn că politica o poate face oricine în România, depinde de disponibilitatea sa la glume. Ziarul carc a publicat textul din carc au fost preluate citatele de mai sus nu face nici o referire la Ciorbca. Probabil preşedintele ţărănist lipsea din sală în acele momente, ori refuza să participe la discuţie. Sau îşi pregătea. în tăcere, intervenţia cu agricultura şi nu era atent la ghiduşiilc colegilor săi, împreună cu care vrea sâ candideze la alcecrilc Iccislativc viitoare.

Explozie Io Exploatarea Miniera PetriloUn miner si-a pierdut viaţa, iar alţi cinci au fost răniţi în urma

unei explozii produse, ieri dupâ-amiazâ, la Exploatarea Minieră Pctrila. Potrivit directorului Companiei Naţionale a Huilei, Stamin Purcaru. in momentul producerii deflagraţiei, în subteran se aflau opt mineri. Minerii alimentau cu materiale abatajul 38 din sectorul 1, închis în data dc 10 iulie. Ei sc aflau, în momentul exploziei, în spatele unor diguri, unde, probabil, se acumulase gaz metan. Adrian Pavcl, dc 31 dc ani, a murit in drum spre spital. Alţi patru mineri au fost arşi, iar altul este în stare gravă, fiind internat în spital, după ce a suferit un traumatism cranio-cerebral. Arsurile suferite de cei patru mineri nu sînt grave, ei ieşind din subteran pe propriile picioare. Directorul CNH a declarat că o posibilă cauză a exploziei ar putea fi acumularea de gaz metan în subteran.

O organizaţie nonguvernamentală israeli*.- condamnat “atitudinea neglijentă” a armatei is ra e l numeroşi civili palestinieni pierzîndu-şi viata din, ’

“unor ordine neclare", in fo r m e ^

Jidan Llefsss a j m i s t Ia l i la o pada• n e v ■

ic a n i Iz 'Premierul Adrian Năstase a

prezentat, ieri, în cadrul Delegaţiei Permanente de la Sibiu, cîteva dintre priorităţile rectificării bugetare din acest an.

“La rectificarea bugetului vom ţine seama de cîteva priorităţi: majorarea salariilor cadrelor didactice, cheltuielile legate de recensămînt în judeţe, subvenţionarea energiei termice în avans pentru constituirea stocurilor şi anumite cheltuieli suplimentare pentru armată”, a afirmat premierul, subliniind că la şedinţa de joi a Executivului vor fi analizate mai multe suplimentări de fonduri.

Năstase a mai afirmat că proiectul de buget pe anul 2003 va fi depus la Parlament în

prima decadă a lunii octombrie, cînd este preconizată o a doua rectificare a bugetului pe anul în curs. Liderii filialelor din Ardeal ale PSD i-au solicitat premierului să acorde o atenţie mai mare problem elor economice şi sociale ale regiunii.

Năstase a afirmat că va încerca, o dată cu elaborarea bugetului pe anul 2003, să elimine sentimentul de frustrare existent în prezent în privinţa distribuirii banilor.

“Cred că ar fi mult mai bine dacă ne-am prezenta, în urma discuţiilor de astăzi, cu o abordare foarte concretă, pomind de la situaţia bugetelor locale, a transferurilor.

Deocamdată, situaţia, aşa cum a fost prezentată în urma elaborării bugetului pe anul acesta, este cumva echilibrată, în sensul că un număr relativ mare de judeţe din Ardeal sînt, de fapt, debitoare faţă de bugetul central, în sensul că primesc mai mult decît virează la bugetul central, în timp ce alte judeţe transferă mai mult decît primesc. Diferenţa ar fi, din acest punct de vedere, de 20 de milioane de dolari pentru întregul ân 2002. Poate la bugetul de anul viitor vom face ca această diferenţă chiar să nu existe, în aşa fel îneît să nu existe un sentiment de frustrare pe acest domeniu”, a precizat Adrian Năstase.

PSD nu este oportunişti

Premierul Adrian Năstase a declarat, ieri, la Sibiu, în calitate de preşedinte al PSD, Ia finalul Delegaţiei Permanente a partidului, că formaţiunea sa nu este “o umbrelă politică pentm oportunişti şi pentm corupţi” şi a subliniat că vor fi create grupuri operative care vor cerceta acuzaţiile dc implicare în acţiuni de corupţie sau

o umbrelă politică pentru şi pentru corupţi"

mafiote. Liderul PSD a precizat că partidul pe care îl conduce nu va tolera nici acţiunile care ating imaginea partidului.

Năstase a afirmat, în cadml discuţiilor de luni, că membrii PSD care apar în presă şi afectează negativ imaginea PSD vor fi monitorizaţi. El a criticat acţiunile unor membri de partid despre care susţine că se

folosesc de carnetul de membru şi de funcţiile deţinute pentm a comite sau a acoperi diverse ilegalităţi şi a precizat că a transmis mai multe mesaje cu privire la necesitatea soluţionării acestor probleme şi de “eliminare a unor mafii locale generate de anum ite complicităţi” apărute la acest nivel.

•JAÎisâlU L 'vU ţ.’ .s

”PD, în acest moment, şi-a pierdutidentitatea ideologică”

Premieml Adrian Năstase a prezentat, ieri, în cadml Delegaţiei Permanente de la Sibiu, poziţia PSD cu privire la posibili parteneri politici, afirmînd că PD “şi-a pierdut identitatea ideologică”.

Năstase a subliniat, în calitate de preşedinte al PSD, că ‘Traian Băsescu se consideră o locomotivă a partidului, dar nu şi-a dat seama că locomotiva este decuplată de vagoane şi dînsul se plimbă de unul singur prin ţară, dar vagoanele sînt în altă parte”. Potrivit lui Năstase, PSD exclude orice colaborare cu PRM. Referindu-se la poziţia PNL, premieml a apreciat că viaţa politică românească are nevoie de o forţă liberală, ca un partener de dialog şi confruntare, însă acest lucm va fi posibil numai după ce partidul îşi va rezolva problemele interne.

Pompierii avertizează asupra pericolului producerii unor incendiiDe a s e m e n e a , t re b u ie e v ita tă a ru n c a re a la

în tîm p la re a re s tu r ilo r de ţ ig ă r i ş i ch ib r itu r i ap rin se , p recum ş i a c e n u ş ii f ie rb in ţ i ş i a ja ru lu i. In această perioadă , c o p iii care s în t în vacan ţă tre b u ie să fie s u p ra v e g h e a ţi cu m a i m u ltă a te n ţie , ia r o a ltă re c o m a n d a re s e re fe ră la e v ita re a f o lo s i r i i p ro d u s e lo r in f la m a b ile în s p a ţ ii în c h is e , p e n tru o pe ra ţiu n i de c u ră ţire , v o p s ire , lăcu ire e tc . D oa r în u lt im e le 24 de ore, p o m p ie r ii m ilita r i au in te rv e n it pen tru s tin ge re a a 27 de in c e n d ii.

P o m p ie r i i a v e r t iz e a z ă a s u p ra p e r ic o lu lu i p ro d u c e r ii u n o r in c e n d ii d in cauza te m p e ra tu r ilo r d e o s e b it de r id ic a te d in a c e a s tă p e r io a d ă ş i re co m a n d ă lua rea u n o r m ă su ri de p re v e n ire a u n o r asem enea e ven im e n te . P o tr iv it u n u i c o m u n ic a t de p re s ă a l I n s p e c to r a tă lu i G e n e ra l a l C o r p u lu i P o m p ie r ilo r M ilita r i, e s te necesară su p ra ve g he re a perm a n e n tă a fo c u r ilo r desch ise ş i p ă s tra re a une i d is ta n ţe s u f ic ie n t d e m a ri fa ţă d e m a te r ia le le c o m b u s tib ile .

Primarul îi îndeamnă pe clujeni sâ dea

în judecata Consiliul local

Ieri, într-o conferinţă de presă extraordinară, primarul Gheorghe Funar a declarat că ultimul său dosar penal, întocmit la comandă de poliţiştii clujeni, are la bază nemulţumirile UDMR şi ale Bisericii Reformate faţă de vînzarea către o societate privată a unui imobil revendicat de biserică. El a precizat că municipalitatea a fost obligată să vîndă imobilul situat în P-ţa Mihai Viteazul nr.l ca urmare a unei hotâriri judecătoreşti em isă -în favoarea chiriaşilor, urmînd ca Biserica Reformată să fie despăgubită conform legii, într-o situaţie similară se află alte 10 imobile din zona centrală a oraşului şi care au fost vîndute în perioada 1999-2000, iar numărul proceselor pe care primăria le are pe rol cu chiriaşii care şi-au manifestat dorinţa de a intra în posesia dreptului de cumpărare se apropie de douăzeci. „îi sfătuiesc pe toţi clujeni care sînt chiariaşi în spaţiile cu altă destinaţie să ne dea în judecată pentru a obţine astfel dreptul de cumpăra spaţiul”, a afirmat edilul şef. Menţionăm că primarul Gheorghe Funar, secretarul Consiliului local Cluj-Napoca, Titus Jude şi directorul Direcţiei Control a prim ăriei, Minodora Fritea, sînt în prezent cercetaţi penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pentru vînzarea fără licitaţie a unor spaţii comerciale situate în centrul oraşului. Potrivit purtătorului de cuvînt al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, căpitanul Adrian Marian, instituţia căreia îi reprezintă interesele s-a autosesizat în urma unor articole apărute în presă şi a deschis dosarul penal pe numele celor trei.

Sorin CĂLIN

CSAT va discuta despre reducerea stagiului militar şi trecerea Ia serviciul militar voluntarConsiliul Suprem de Apărare a Ţării

(CSAT) se va întruni, astăzi, în şedinţă, pentru a analiza raportul privind reducerea duratei serviciului militar, trecerea la serviciul militar voluntar şi modalităţi de instruire a tuturor tinerilor încorporabili, precum şi raportul privind activitatea desfăşurată de Agenţia Naţională de Securitate, informează un comunicat al Biroului de presă al Preşedinţiei.

Potrivit comunicatului, membrii

Consiliului vor discuta stadiul îndeplinirii activităţilor planificate pentru pregătirea integrării României în NATO, Parteneriatul strategic România - SUA, perspectivele relaţiilor României cu alte state în anul aderării la summitul de Ia Praga şi vor stabili obiectivele Planului Anual de Aderare - Ciclul IV, care se va derula în perioada octombrie 2002 - septembrie 2003.

In cadrul şedinţei CSAT va fi prezentat

noul proiect al Legii privind siguranţa naţională a României, se precizează în comunicat, menţionîndu-se că acest document a fost iniţiat, în diverse variante, de către Guvern şi de către unii parlamentari din comisiile specializate ale celor două Camere şi a fost dezbătut în grupul de lucru interdepartamental constituit din reprezentanţii tuturor structurilor care contribuie la realizarea siguranţei naţionale.

Sărbătorirea Iui Sechelarfu a fost un gest “indecent”Preşedintele Ion lliescu consideră “indecent” gestul primarului Bacăului,

Dumitru Sechelariu, care şi-a serbat, duminică, ziua de naştere prin manifestări publice. Sechelariu a făcut un gest “indecent şi impardonabil”, care dezvăluie “o mentalitate de vătaf’, a spus, ieri, Ion lliescu, după ce a participat la o festivitate la Academia Naţională de Informaţii. Primarul Bacăului, Dumitru Sechelariu, a declarat 14 iulie, cînd este ziua sa de naştere, drept “Duminica generozităţii”, în tot oraşul desfâşurindu-se diverse manifestări cu această ocazie. Băcăuanii s-au strîns într-un parc din oraş cu cîteva ore înaintea începerii programului, iar momentul culminant a fost îmbulzeala pentru a prinde cîmaţii şi berea oferite de Sechelariu.

Spectacolul a mai cuprins un concert şi prezentarea echipei de fotbal FCM Bacău, patronată de acelaşi Sechelariu.

J U CASA D t EDITURĂJA V ~ î '

Autorizată pnn S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, Înmatriculată la Ofickri Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 5 9

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-mail: [email protected] - redacţia L E-mail: [email protected] - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie:' Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19,21.27 - CODIN SAMOILĂ; P U B LIC ITA TE : TE L ./FA X :19 .73 .04 ;' D IFUZARE M ICA P U B LIC ITA TE : TE L : 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: T E L : 19.73.07 - LI VIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75 '

TH’IIUL HXEl'lT.lT Lt G a r a m o n d

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

MTI - DAMS · Web viewCrt. BOLI ŞI DEFICIENŢE PSIHO - FIZICE BAREME UTILIZATE LA AVIZAREA MEDICALĂ ŞI PSIHOLOGICĂ BAREM I BAREM II BAREM III BAREM IV A B 1 2 3 4 ANGAJARE PERIODIC

MTI - DAMS · Web viewCrt. BOLI ŞI DEFICIENŢE PSIHO - FIZICE BAREME UTILIZATE LA AVIZAREA MEDICALĂ ŞI PSIHOLOGICĂ BAREM I BAREM II BAREM III BAREM IV A B 1 2 3 4 ANGAJARE PERIODIC

sedi2.esteri.itsedi2.esteri.it/sitiweb/Bucarest/proiecte MTI 3 01.pdf · drumuri autostrÄzi variante ocolitoare proiecte bei cfr coridorul iv gÄri ... 589 meuro o m rest bugetul

sedi2.esteri.itsedi2.esteri.it/sitiweb/Bucarest/proiecte MTI 3 01.pdf · drumuri autostrÄzi variante ocolitoare proiecte bei cfr coridorul iv gÄri ... 589 meuro o m rest bugetul

Autori carte didactica ACTUALIZARE 19.01.2012 carte... · CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ Nr.55 /18.01.2012 Autori clujeni – cadre didactice DOMENIUL DIDACTIC Nume, prenume autor Autor

Autori carte didactica ACTUALIZARE 19.01.2012 carte... · CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ Nr.55 /18.01.2012 Autori clujeni – cadre didactice DOMENIUL DIDACTIC Nume, prenume autor Autor

Primarul Emil Boc le-a scris parlamentarilor clujeni o …VINERI 00C SÂMBĂTĂ 10C DUMINICĂ 40C METEO 1 = 4.4983 LEI 1 = 4.1966 LEIDetalii în pagina 2 100 = 1.4473 LEI Alte evenimente

Primarul Emil Boc le-a scris parlamentarilor clujeni o …VINERI 00C SÂMBĂTĂ 10C DUMINICĂ 40C METEO 1 = 4.4983 LEI 1 = 4.1966 LEIDetalii în pagina 2 100 = 1.4473 LEI Alte evenimente

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI … Ordin MTI...Registrul electronic naţional al întreprinderilor de transport rutier în cont propriu. Art. 14. - (1) Se consideră îndeplinită

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI … Ordin MTI...Registrul electronic naţional al întreprinderilor de transport rutier în cont propriu. Art. 14. - (1) Se consideră îndeplinită

Entrepreneurship and Technological Managementandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-itamt/2012/ETM07_Negociere.pdf · Oricarui grup i-ati apartine, trebuie sa “impacati”

Entrepreneurship and Technological Managementandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-itamt/2012/ETM07_Negociere.pdf · Oricarui grup i-ati apartine, trebuie sa “impacati”

Mti Catalogul Aplicatiilor Mobile Pentru Turism 2011

Mti Catalogul Aplicatiilor Mobile Pentru Turism 2011

Acasă - Directia impozite si taxe locale Directia Impozite ...ditl5.ro/wp-content/uploads/2018/04/ANUNT-COLECTIV-NR.-288936-03.04.2018.pdfholding sal. geomar spectra mti srl prestige

Acasă - Directia impozite si taxe locale Directia Impozite ...ditl5.ro/wp-content/uploads/2018/04/ANUNT-COLECTIV-NR.-288936-03.04.2018.pdfholding sal. geomar spectra mti srl prestige

MIERCURI | 2 OCTOMBRIE 2013 | anul XVI, nr. 187 (4148 ... filePaginile 4-5 Ioan Moldovan și Eszter Todor sunt cei mai bătrâni clujeni în viață Cei doi clujeni au ajuns anul acesta

MIERCURI | 2 OCTOMBRIE 2013 | anul XVI, nr. 187 (4148 ... filePaginile 4-5 Ioan Moldovan și Eszter Todor sunt cei mai bătrâni clujeni în viață Cei doi clujeni au ajuns anul acesta

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE ...andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs_5.pdf · O firmă poate creşte soldul fondurilor disponibile prin emiterea

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE ...andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs_5.pdf · O firmă poate creşte soldul fondurilor disponibile prin emiterea

CAPITOLUL 10 - Cursuri Automatica si Calculatoareandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs...De exemplu, dacă preţul pachetului de acţiuni va scădea la 180 RON, niciun

CAPITOLUL 10 - Cursuri Automatica si Calculatoareandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs...De exemplu, dacă preţul pachetului de acţiuni va scădea la 180 RON, niciun

#staiacasă - Monitorul de Cluj · 2020. 4. 29. · și Primăria municipiului Cluj-Napoca. Studenţii clujeni vor face o declaraţie de onestitate Ministerul Educaţiei și Cercetării

#staiacasă - Monitorul de Cluj · 2020. 4. 29. · și Primăria municipiului Cluj-Napoca. Studenţii clujeni vor face o declaraţie de onestitate Ministerul Educaţiei și Cercetării

BULETIN INFORMATIV Luna iulie 2012 surse AGERPRES CUPRINS ... · MTI: 2,1 milioane pasageri au optat pentru transportul aerian, în primul trimestru..... 21 Studii realizate de organizații

BULETIN INFORMATIV Luna iulie 2012 surse AGERPRES CUPRINS ... · MTI: 2,1 milioane pasageri au optat pentru transportul aerian, în primul trimestru..... 21 Studii realizate de organizații

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII …Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) reprezint ă organul de specialitate al administra ţiei publice centrale care

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII …Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) reprezint ă organul de specialitate al administra ţiei publice centrale care

2 romatsa...8 romatsa Conducerea ROMATSA Consiliul de Administraţie Donciu Bogdan preşedinte (până la 06 04 2011) membru, consilier mtI (de la 06 04 2011) Şerban Adrian Remus

2 romatsa...8 romatsa Conducerea ROMATSA Consiliul de Administraţie Donciu Bogdan preşedinte (până la 06 04 2011) membru, consilier mtI (de la 06 04 2011) Şerban Adrian Remus

 · Avand in vedere actul MTI. nr. 45595 din 16.10.2012, privind stabilirea Pachetului Minim Social pentru anul 2013, precum si a compensatiei aferente acestuia …

 · Avand in vedere actul MTI. nr. 45595 din 16.10.2012, privind stabilirea Pachetului Minim Social pentru anul 2013, precum si a compensatiei aferente acestuia …

Mti Bucegi

Mti Bucegi

Monitorul de Cluj Doi clujeni atacă Acoperișul Lumii fileTA pentru sursa citată. „Oamenii care nu fac miş-care fizică au un risc mai ma-re de a dezvolta boli cronice precum

Monitorul de Cluj Doi clujeni atacă Acoperișul Lumii fileTA pentru sursa citată. „Oamenii care nu fac miş-care fizică au un risc mai ma-re de a dezvolta boli cronice precum

Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

raspuns MTI - ec.europa.eu · pe infrastructura rutierä si îmbunätätirea continuä a practicilor de gestionare a acesteia ... analiza impactului alternative|or propuse asupra

raspuns MTI - ec.europa.eu · pe infrastructura rutierä si îmbunätätirea continuä a practicilor de gestionare a acesteia ... analiza impactului alternative|or propuse asupra