ici ani închisoare pîpag/nafai J L -...

16
mt)\ Al Ir/v O >ntm violarea domiciliului consilierului tcyr UdikcL m Karoly şf la ja loan au fost [ndamnşff la doi, respectiv ici ani închisoare Conia Columnei lui Traian şi-a găsit nn loc Tn Clui-Napoca pîpag/nafai rămas total in coafa i finanţarea lucrării J L ertă specială abonamente rJE W Â I t « L Cl'Si EŢUL RĂMÎNE [http://www.dntcj. ro/adevaruî) ANUL IX NR. 2315 ISSN 1220-3203 Departamentul sport al ziarului “Adevărul de Cluj” organizează » cffîiacufs J dotat cu premii ■** oferite de z ia r in d e p en d e n t ‘" S T MIERCURI distribuitor de 1 IULIE 1338 echipament 16 PAGINI 800 LEI „ iihoza NATO şi compresele răbdări prăjite \RIA SANGEORZAN \ -ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne ^ recomandă preşedintele Constantinescu, iar Guvernul .trebuie să înlăture impresia „împotmolirii”. Cele două mostice au fost stabilite ieri, în Capitală, în timp ce joritatca cetăţenilor aşteptau cu febrilitate meciul de fotbal hânia-Croaţia, iar o părticică a naţiei a trecut prin emoţiile nlureatului. Comisia Naţională de Statistică a dat licitaţii, tot ieri, cîteva date, deloc entuziasmante: cîştigul piu nominal net pe economie este în scădere, şomerii kdemnizaţi sporesc, puterea de cumpărare scade. Desigur, ) nimic nou sub soare. Ne-am obişnuit de mulf cu pasele tranziţiei! Cît depre psihoze, n-am dus lipsă nici e. N-am isprăvit cu „iepoca de aur” şi-am intrat l-o tranziţie ceţoasă, bîntuită de nenumărate psihoze, ent, între multiplele obsesii, tronează aderarea la icîurile NATO, dar îi stă alături şi... intrarea în Europa, itivul prescris ieri de preşedinte este un soi de paleativ: în 1999 trebuie să ştim clar dacă-i laie sau bălaie! ă dacă aşteptăm Ia o poartă ce se va deschide sau este i'.isâ încă de anul trecut, de la Madrid. |u ideea amînării intrării în NATO am mai putea vieţui o vreme. Nenorocirea este că boli mai grave şi de compensat bîntuieprin capetele politicienilor români iţedanta dosariadâ bagă-n sperieţi şi scoate din minţi icioasa noastră clasă politică. Aşa că ar fi bine să fie legâtor preşedintele cu supremul său pacient: poporul, rind de psihoze, dar şi de şomaj, instabilitate, sărăcie uite alte nenorociri aduse de viitura tranziţiei. în orice tratamentul eficace nu-l poate constitui răbdarea (de au uzat şi abuzat liderii politici). Neîndoielnic, o cură euticâ în care Guvernul să-şi ia rolul în serios ar fi mai ,ată. Nu de alta, dar se pare câ-n ultimele 20 de luni nu vrea nimeni să ia decizii pentru care să-şi asume rnderca! imânul a tot avut îngăduinţă cu cei care s-au nimerit e aleşi, dar atitudinea de „oameni de bine” s-a dovedit ■aspre paguba sa. O fi valabil proverbul că treci marea bdarea, dar este o prostie să acreditezi ideea că şi i .ţia de la comunism la capitalism se face cu răbdarea iitual cu intrarea în campanie a întregului Guvern, căci ;e gratuită impresia că pe Dîmboviţa Guvernul a rămas ‘ tmolit, încă de pe vremea lui Văcăroiu! ■5f c la dispo/ifia persoanelor care călătoresc în străinătate î schimbate — o*** ® / birou de schimb sau birou de turism. bancarf uuu — _ v BANCA COMERCIALA ROMÂNA CURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ îtr. George Bariţiu nr. 10-12, telefon 191870 nov PRODUS BANCAR m U CECĂLĂTORIE ÎN VALUTĂ t a «ceste produse călătoriţi în străinătate în deplină tfnutînd achita servicii şi mărfuri achiziţionate ' „Lrin hotel sau restaurant din lumea întreagă. MBUF* CĂLĂTOR IE iNVALUTĂ T rentate'de toţi comercianţii, puţind fi, de ac "„nmhate contra numerar la orice ghişeu . CA comerciala română b ^ (f jj.tr, de, c a w w ueţt nmioi/eJ Ieri. în Consiliul Judeţean s-a jucat finala •amendamentele au fost reţinute în perspectiva... rectificării bugetare • Ieri, a fost marea zi în care plenul Consiliului Judeţean Cluj şi-a' aprobat bugetul pe anul 1998. La „finala bugetului” au fost prezenţi doar 37 de consilieri, din totalul de 45, care au votat împărţirea „sărăciei“- adică a bugetului. Pînă la urmă, bugetul a trecut cu 23 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri. Consensul în CJ a fost atins numai în ce priveşte valoarea bugetului per ansamblu, acesta fiind cu mult sub solicitările exprimate. Pînă în momentul votului, în sala mare a Prefecturii, s-a încins o polemică pe cinste între reprezentanţii CDR (îndeosebi cei ţărănişti) şi cei ai opoziţiei (în special foştii peunerişti). Cu toate că bugetul a fost dezbătut iniţial în şedinţe de comisii şi două delegaţii permanente, consilierii CDR au fost nemulţumiţi de ultima variantă de proiect prezentată, în care bugetul municipiului Cluj- Napoca a fost majorat (după intervenţii) cu 4,7 miliarde de lei, la investiţii. Reşedinţa de judeţ are alocaţi la capitolul sume defalcate 28 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă cea 19 la sută din total. Oricum aceste cifre nu pot fi luate, singular, în calcul, deoarece trebuie ţinut cont de cheltuielile efectuate pînă la 30 iunie şi de miliardele alocate pentru Sănătate. Acestea vor fi recuperate pînă la sfirşitul anului de Ia Ministerul Sănătăţii. Oricum, CL CIuj-Napoca este nemulţumit de cît a primit şi rămîne de văzut dacă vor ataca sau nu în Contenciosul administrativ hotărirca proaspăt adoptată. Celelalte municipii au primit cîtc 6,41 de miliarde Turda , respectiv 5,84 miliarde de lei Dejul. Partea (cului, la acest capitol, îi revine Consiliului Judeţean, cu 69,7 miliarde dc Ici. Consiticrii CDR au avut critici şi la adresa propriului program dc investiţii. Ţărănistul Sâlcudcanu a precizat că în Luminiţa PURDEA continuare fn pagina a 16-a Tom Lantos însoţeşte la Cluj un grup de mari investitori nord-americani Polus va construi centrul comercial din FIoref ti, spun surse din FPS Influentul membru al Congresului SUA, Tom Lantos, a însoţit ieri la Cluj un grup de mari investitori nord-americani. Lantos a refuzat să facă declaraţii presei, afirmînd că se află într-o vizită privată, împreună cu delegaţia de afacerişti americani, Tom Lantos a avut o întrevedere cu prefectul Alexandru Fârcaş şi directorul FPS Cluj, Radu Sârbu. Politicianul american a fost însoţit la Cluj de un grup de afacerişti aparţinînd marii finanţe evreieşti din SUA şi Canada. între aceştia, Peter Munk, unul dm cei mai bogaţi antreprenori din lume, şi Demian Sandor, patronul firmei Polus. Ei au avut luni, la Bucureşti, un dialog cu preşedintele Emil Constantinescu şi cu ministrul Privatizării, Sorin Dimitriu. Interesul acestor investitori americani este concentrat in două zone diu România: Bucureşti şi Cluj. Momentul în care ei au venit în România pare să fie bine ales. Peste cîteva săptămini, preşedintele Constantinescu va face o vizită oficială la Washington. Şefului statului român i se oferă acum un prilej sâ arate că nemulţumirile administraţiei americane privind obstacolele dc carc se lovesc investitorii dc peste Ocean în România sînt neîntemeiate. Succesul vizitei de stat în SUA este condiţionat dc abilitatea cu care oficialii români vor reuşi să-şi convingă interlocutorii că Bucureştiul sprijină investiţiile americane în România. Pentru asta e nevoie de argumente concrete. Surse din FPS spun că investiţia firmei Polus în Floreşti, blocată de guvernul Ciorbca, a primit undă verde, de la noul executiv. Caius CH10REAN Pentru absolvenţii liceelor bilingve. .Română, ir Absolvenţii liceelor bilingve au susţinut ieri proba scrisă pentru limba modernă in care s- au specializat Este cazul liceelor M.Eminescu (Ib. franceză), N. Bâlcescu (1b. spaniolă), Gh. Şincai (lb. engleză) ş.a. Elevii de la aceste licee consideră că proba scrisă la limba română a fost mai ■ dificilă pentru ei decît examenul la limba străină. Iată ce ne ' declară o absolventă a Liceului Eminescu: „Româna scris a fost o probă mai complexă decît franceza, iar în liceu nu s-a insistat destul asupra acestei materii”. O absolventă a Liceului Bălcescu explică această dificultate astfel: „ La română a fost prea multă materie, subiectele nu au fost extraordinar de grele, dar in liceu nu a decît trei ore de rQîăSnă pe pen >TtCA BIBLIO. v CENTRALĂ UN1V 1! săptămînă.” Absolvenţii celor te i licee mai au un punct comun: i|ideră necesară o probă orală * ’jmba străină principali " lîfcl*|ŞS ,A r fi foarte bine să se susţină o doar să scriem în limbaj *- uu >iwauayiua u uuar şa î probă orală şi la franceză, pentru respectivă că noi la final trebuie să arătăm Eminescu). (R.D., LiceulŢţ. că ştim să ne şi exprimăm, nu Daniela TIUCA

Transcript of ici ani închisoare pîpag/nafai J L -...

Page 1: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

mt)\ Al I r /v O

>ntm violarea domiciliului consilierului tc yr UdikcLm Karoly şf l a j a loan au fost [ndamnşff la doi, respectiv ici ani închisoare

Conia Columnei lui Traian şi-a găsit nn loc Tn Clui-Napoca

pîpag/nafai

rămas total in coafa i finanţarea lucrării

J L

ertă specialăabonamente

rJE W Â It« LCl'Si

EŢUL RĂMÎNE

[http://www. dntcj. ro/adevaruî)ANUL IX NR. 2315 ISSN 1220-3203

Departamentul s p o r t a l ziarului

“A devăru l d e Cluj” o rgan izează

» c f f î i a c u f sJ d o ta t cu prem ii ■** oferite d e

z ia r in d e p e n d e n t ‘ " S TMIERCURI d is trib u ito r de

1 IULIE 1 3 3 8 ech ipam ent

16 PAGINI 8 0 0 LEI „

iihoza NATO şi compresele răbdări prăjite

\R IA SANGEORZAN

\ -ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne ^ recomandă preşedintele Constantinescu, iar Guvernul

.trebuie să înlăture impresia „împotmolirii”. Cele două mostice au fost stabilite ieri, în Capitală, în timp ce joritatca cetăţenilor aşteptau cu febrilitate meciul de fotbal hânia-Croaţia, iar o părticică a naţiei a trecut prin emoţiile nlureatului. Comisia Naţională de Statistică a dat licitaţii, tot ieri, cîteva date, deloc entuziasmante: cîştigul piu nominal net pe economie este în scădere, şomerii kdemnizaţi sporesc, puterea de cumpărare scade. Desigur, ) nimic nou sub soare. Ne-am obişnuit de mulf cu pasele tranziţiei! Cît depre psihoze, n-am dus lipsă nici

e. N-am isprăvit cu „iepoca de aur” şi-am intrat l-o tranziţie ceţoasă, bîntuită de nenumărate psihoze,

ent, între multiplele obsesii, tronează aderarea la icîurile NATO, dar îi stă alături şi... intrarea în Europa, itivul prescris ieri de preşedinte este un soi de paleativ: în 1999 trebuie să ştim clar dacă-i laie sau bălaie! ă dacă aşteptăm Ia o poartă ce se va deschide sau este

i'.isâ încă de anul trecut, de la Madrid.|u ideea amînării intrării în NATO am mai putea

vieţui o vreme. Nenorocirea este că boli mai grave şi de compensat bîntuieprin capetele politicienilor români

iţedanta dosariadâ bagă-n sperieţi şi scoate din minţi icioasa noastră clasă politică. Aşa că ar fi bine să fie legâtor preşedintele cu supremul său pacient: poporul, rind de psihoze, dar şi de şomaj, instabilitate, sărăcie uite alte nenorociri aduse de viitura tranziţiei. în orice tratamentul eficace nu-l poate constitui răbdarea (de au uzat şi abuzat liderii politici). Neîndoielnic, o cură euticâ în care Guvernul să-şi ia rolul în serios ar fi mai ,ată. Nu de alta, dar se pare câ-n ultimele 20 de luni nu vrea nimeni să ia decizii pentru care să-şi asume rnderca!imânul a tot avut îngăduinţă cu cei care s-au nimerit e aleşi, dar atitudinea de „oameni de bine” s-a dovedit ■aspre paguba sa. O fi valabil proverbul că treci marea bdarea, dar este o prostie să acreditezi ideea că şi

i .ţia de la comunism la capitalism se face cu răbdarea iitual cu intrarea în campanie a întregului Guvern, căci

;e gratuită impresia că pe Dîmboviţa Guvernul a rămas ‘ tmolit, încă de pe vremea lui Văcăroiu!■5f

c la dispo/ifia persoanelor care călătoresc în străinătate

î

schimbate — o***® / birou de schimb sau birou de turism.bancarf uuu — _ v

B A N C AC O M E R C I A L A R O M Â N A

C U R S A L A J U D E Ţ E A N Ă C L U Jîtr. George Bariţiu nr. 10-12, telefon 191870

n o v PRODUS BANCAR m U CE CĂLĂTORIE ÎN VALUTĂt a «ceste produse călătoriţi în străinătate în deplină

tfnutînd achita servicii şi mărfuri achiziţionate ' „Lrin hotel sau restaurant din lumea întreagă.

M B U F * CĂLĂTORIE iN VALUTĂT rentate'de toţi comercianţii, puţind fi, de

ac "„nmhate contra numerar la orice ghişeu .

CA c o m er c ia la r o m â n ăb ( f jj.tr, de, c a w w u e ţt nm ioi/eJ

Ieri. în Consiliul Judeţean s-a jucat finala

•amendamentele au fost reţinute în perspectiva... rectificării bugetare •

Ieri, a fost marea zi în care plenul Consiliului Judeţean Cluj şi-a' aprobat bugetul pe anul 1998. La „finala bugetului” au fost prezenţi doar 37 de consilieri, din totalul de 45, care au votat împărţirea „sărăciei“- adică a bugetului. Pînă la urmă, bugetul a trecut cu 23 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri. Consensul în CJ a fost atins numai în ce priveşte valoarea bugetului per ansamblu, acesta fiind cu m ult sub solicitările exprimate.

Pînă în momentul votului, în sala mare a Prefecturii, s-a încins o polemică pe cinste între

reprezentanţii CDR (îndeosebi cei ţărănişti) şi cei ai opoziţiei (în special foştii peunerişti). Cu toate că bugetul a fost dezbătut iniţial în şedinţe de comisii şi două delegaţii perm anente, consilie rii CDR au fost nemulţumiţi de ultima variantă de proiect prezentată, în care bugetul m unicipiului Cluj- Napoca a fost majorat (după intervenţii) cu 4,7 miliarde de lei, la investiţii. Reşedinţa de judeţ are alocaţi la capitolul sume defalcate 28 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă cea 19

la sută din total. Oricum aceste cifre nu pot fi luate, singular, în calcul, deoarece trebuie ţinut cont de cheltuielile efectuate pînă la 30 iunie şi de miliardele alocate pentru Sănătate. Acestea vor fi recuperate pînă la sfirşitul anului de Ia Ministerul Sănătăţii. Oricum, CL CIuj-Napoca este nemulţumit de cît a primit şi rămîne de văzut dacă vor ataca sau nu în C on tenciosu l administrativ hotărirca proaspăt

adoptată. Celelalte municipii au prim it c îtc 6,41 de m iliarde Turda , respectiv 5,84 miliarde de lei Dejul. Partea (cului, la a c e s t c a p ito l , îi rev in e Consiliului Judeţean, cu 69,7 miliarde dc Ici.

Consiticrii CDR au avut critici şi la adresa propriului program dc in v e s tiţ i i . Ţ ă răn is tu l S âlcudcanu a precizat că în

Luminiţa PURDEAcontinuare fn pagina a 16-a

Tom Lantos însoţeşte la Cluj un grup de mari investitori nord-americaniPolus va construi centrul comercial din FI o ref ti, spun surse din FPSInfluentul membru al Congresului SUA,

Tom Lantos, a însoţit ieri la Cluj un grup de mari investitori nord-americani.

Lantos a refuzat să facă declaraţii presei, afirmînd că se află într-o vizită privată, îm preună cu delegaţia de afacerişti americani, Tom Lantos a avut o întrevedere cu prefectul Alexandru Fârcaş şi directorul FPS Cluj, Radu Sârbu.

Politicianul american a fost însoţit la Cluj de un grup de afacerişti aparţinînd marii finanţe evreieşti din SUA şi Canada. între aceştia, Peter Munk, unul dm cei mai bogaţi

antreprenori din lume, şi Demian Sandor, patronul firmei Polus. Ei au avut luni, la Bucureşti, un dialog cu preşedintele Emil Constantinescu şi cu ministrul Privatizării, Sorin Dimitriu.

Interesul acestor investitori americani este concentrat in două zone diu România: Bucureşti şi Cluj. Momentul în care ei au venit în România pare să fie bine ales. Peste cîteva săptămini, preşedintele Constantinescu va face o vizită oficială la Washington. Şefului statului român i se oferă acum un prilej sâ arate că nemulţumirile administraţiei

americane privind obstacolele dc carc se lovesc investito rii dc peste Ocean în România sînt neîntemeiate.

Succesul vizitei de stat în SUA este condiţionat dc abilitatea cu care oficialii români vor reuşi să-şi convingă interlocutorii că Bucureştiul sprijină investiţiile americane în Rom ânia. Pentru asta e nevoie de argumente concrete. Surse din FPS spun că investiţia firmei Polus în Floreşti, blocată de guvernul Ciorbca, a primit undă verde, de la noul executiv.

Caius CH10REAN

Pentru absolvenţii licee lor bilingve.

.Română, irAbsolvenţii liceelor bilingve

au susţinut ieri proba scrisă pentru limba modernă in care s- au specializat Este cazul liceelor M.Eminescu (Ib. franceză), N. Bâlcescu (1b. spaniolă), Gh. Şincai (lb. engleză) ş.a. Elevii de la aceste licee consideră că proba scrisă la limba română a fost mai ■ dificilă pentru ei decît examenul la limba străină. Iată ce ne ' declară o absolventă a Liceului Eminescu: „Româna scris a fost o probă mai complexă decît franceza, iar în liceu nu s-a insistat destul asupra acestei materii”. O absolventă a Liceului Bălcescu explică această dificultate astfel: „ La română a fost prea multă m aterie, subiectele nu au fost extraordinar de grele, dar in liceu nu adecît trei ore de rQîăSnă pe pen

>TtCABIBLIO. vCENTRALĂ UN1V 1!

săptămînă.” Absolvenţii celor te i licee mai au un punct comun:

i|ideră necesară o probă orală * ’jmba străină principali

" l î fc l* |Ş S,A r fi foarte bine să se susţină o d o a r să sc riem în lim b a j*- uu >iw auayiua u u u a r şa îprobă orală şi la franceză, pentru re sp e c tiv ă că noi la final trebuie să arătăm Eminescu).

(R .D ., L iceulŢ ţ.

că ştim să ne şi exprimăm, nu Daniela TIUCA

http://www
Page 2: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

• Ari: Calendarul ortodox: +Sf Ierarh Leontie de Ia Rădăuţi; Sf. Coana şi Damian; Calendarul greco- calolic: Sf. Coana şi Damian, doctori fără plată: Calendarul romano- catolic. Sf Gal, ep.

• Miine: Calendarul ortodox: Adicerea veşmintului Născătoarei de Dumnezeu în Vlsheme;+S£ Voievod Şefan cel Mare; Calendarul greco- catolic: Aşezarea veşmintului Sf. Fecioare Maria in Biserica Vlaheme (458); Calaidarul rcmano-catolic. Ss. Otto, ep. şi Blandina, m

l i felicitam p e toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite m ai sus.

• PEEFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CIMPIATURZH 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18• PR1MĂRLA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLU-NAPOCA' 955 şi 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POZIŢIA DEJ: 21-21-21 POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMP1A TURZE 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38

• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII 981 PROTECŢIA CIVUĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, ist 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROIECŢIEI SOCIALE: 979 - SALVAREA: 961 SALVAREA CIR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 '

• INFORMATE: 931 DERANJAMENTE: 921

• ORA EXACTĂ 958• RA TERMOITCARE: 19-87-48• SCMONIF.NAYSA 41-51-71• RA APĂ CANAL: 19-63-02• SC ■SAIJ’RINr S A 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iii. 132

• SC PRIVAI: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU­

RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 4JJ424

• AEROPORT: 956 GARA CJij-Napoa: 952

• AGENŢIA CIR: - iatcnaţioul 13-40- 09; u lcn-43-204)1;Ttrda-31-17-62; Dej -21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara II:

•Quj-Napoca-Budapesta, cuplecare din Quj-Napocaînzileledelum, marţi, joi ş vineri lacra 7,00şi înapoierea din Budapesta în zilelede marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Nqpoca-Breroen (Germania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi dnninica, ora 6,30 şi înapoiere marţi cra5 si vineri ora 10.

IN F O R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"

1-3 iulieMedicină generală, dr. M. Suciu

- 2(12-14). dr. S. Loga - 3 (14-16), dr. R. Cotârtâ - 1(10-12). dr. V. Tâtaru - 3(12-14), dr. I. Boită - 2,3(10-12), dr. S. Damian - 2(15- 17), dr. M. Man - 1(12-14); H om eopatie. Dr. L. Barbâalbă - 1,3(10-12); Interne, dr. F. Gherman- 1(10-12), dr. Cs. Szakacs - 1(13-15), dr. N. Pop - 2(14-16); Reumatologie. Dr. C. Zotta - 3(14-16); G inecologie. Dr. C. Fodor - 2(10-12); Chirurgie, dr. C. Cosma - 2(10-12), dr. L Galatean - 2(10-11); Pediatrie. Dr. L Toma - 2(10-12): Dermatologie, dr. H. Radu - 2(12- 14). dr. S. Bârlea - 1(15-17); Ecograf. Dr. I. Ghilean - 3(11-12), dr. O. Anton - 3(15-17); Psihiatrie. Dr. C. Ş tefan - 2(14-16); Neurologie, dr. M. Bâriea - 1(15-17). dr. C. Botez - 2(14-16); Chirurgie estetică ş l reparatorie. Dr. T. Mugea - 3(16-20).

Programarea bolnavilor - de luni plnă vineri. Intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu. Aleea Micuţ nr. 3/12.

Policlin ica fără plată 'Fam ilia Sflntă* ţ i bolnava mulţumesc S.C. Terap ia ' S .A pentru sponsorizarea In medicamente.

T A ROM .: 30. 0 3 -2 5 .1 &799S F A R M A C IIOuj 4835

20,05

Cluj13.20

Inni-vincri Buc. Buc. -3 Ouj9,35 7,00 8,0021,05 1 8,35 19,35

sîmtrâtâ Buc. Buc -3 Quj14.20 12,10 I3Ă»

Preţ bilet: paitru cetăţeni romani si străini - 298.000 Iei

m arţi si ioi Ouj -3 Budapesta 12,05 * 13,00 Budapesta ~3 Cluj 13,30 - 15,10Preţ bilet: 114S dus-intors

“TELEFOANE: 43-25-241“13-01-16 - pentru externe

F I L M E

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORALARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia ”CLE- MATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63r orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 5, UCLEMATISFARM“, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

REPUBLICA - PatamUQ - SU A - premier» (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIAParifkatnrat - SUA (11; 13,30; 16; ,18,30) *

I £ ‘V.r E J a r t a . Jcny Maguire - SUA (U ; 13,30; 16;18,30) *FAVORrr. Inlanteria « ttiari - SUA ţi t; 13,30; 16; 12,30) * MÂRÂŞTÎ - SALA A: Ocol primejdios - SUA (12,45; 15; 17,15; 1930); SALAH: Surorile Srfefl - Franţa - premieră (13,30; 15,39; 17,30).

TVRDA: FOX - Prima lovituri a tui Jaekie Cbaa - SUA B E J: AR I A - Demoni printre soi - SUAGlir.M A: PACEA - 26-2806 - Pact cm diavolul - SUA; 294)6 - 014)7

Marile nperanle - SL' A; 02-05 07 - Furtună de Toc - SUA

B i b l i o t e c iM B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

R Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşli, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SAIA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) hmi,joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE-ORAR luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR luni, miercuri: 8-15; marţi, joi- 13-19,45,-vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.FJC” (strada Universităţii 7 - 9). Orar iSfu - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

M Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.G Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bolega” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brâtianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. In prima duminică din lună: intrarea liberă.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi înebis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.

Miercuri, 1 iulie Programul 1: 6,00 România: era 6

fix!; 8,10 Telernondial; 8,30 Un cântec pentru fiecare; 9,40 Bacalaureat ’98. Lucrare scrisă probe la alegere (II)- 10,00 TVR Infcr, 10,05 TVR la s ;11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR M ţ 12,05 Sensul tniziţiri (r); 13,00 UI tinde ştiri (t); 14,00 IVR Inter. 14,10 Peria Neagră (r); 15,00 Bacalaureat ’98. Bareme

?entru probele la alegere; 16,00 elemcodial; 16,25 Tribuna partidelor

Teleshopping; 15,00 Maria; 15,50 Tdeshoppmg; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tîhăr şi neliniştit; i8,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Qiestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19’30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Sclavii New Yc*k-ului (SUA 1989); 22,35 Ştirile Pro TV;

parlamentare, 17,00 TVR Mo; 17,10 Sailor Moon;Moon; 17,35 Katts şi cîinele,18.00 Medicina pentru toţi; 18,30 Camera ascunsă - Farse cu vedete,19.00 Sunsd Beach; 19,55 Doar o veri» săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Efecte secmdare; 22,00 Bacalaureat ’98; 23,00 Un secol de cinema: Roger Moare; 0,00 Cultura in lume, 0,30 Canaiy Wiarf; 0,55 Să treci prin lunelărădor ... Seară de romanţe.

Programul 2: 6,30 TVM Telema-

( ‘g j g f e t o r )22,40 Cbesthnea zilei; 22,4-Seinfeld; 23,20 Ştirile Pro Tv; 23,50fflestiunea zilei; 0,00 Procesul mondialelor, 1,10 Plavboy: Adult Stars Close Up ( film erotic); 2,10 Punctul pe I(r).

Joi, 2 M ie Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,10 Telernondial; 8,30 Desene

final; 8,00 Desene animate (r); 8,30 Fotbal turneul final-al CM de Fotbal(rj; 12,00 Sinset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 13,00 Sănătate, că-i mai bună decîttoatelfr);13.30 Eodesiast ’98 (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 Prosperitatea Nordului - Canada (documentai); 15,10 Limbi străine. Germaiâ; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Mo; 18,00 Ţei-rup! Hei-rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 Dreptul Ia adevăr, 20,10 Ultimele ştiri; 2 Ţ00 Pentru dvs., doamnă1; 22,00 Film: îngerii salvatori (SUA 1996);23.30 Ghici cine vine la mine?; 0,10 Meridianele dansului; 0,30 TVM

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Puls financiar, 9,55 Prima pagină; 10,00 Prociesul mondialelor (rO; 10,30 SeMeld (r); 11,00 Insula misterioasă;* 11,30 Chicago Hope (r); 12,15 Pensacola - trupe de eiiţă (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Vida merge mai departe (SUA 1990); 14,50

12,05 Pentru dvs., doamnă! (r); 13,00 Ultimele ştiri (t); 14,00 TVR Mo, 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Dialog. Actualitate aiitarială; 15,30 Ecclesiăst ’98; 16,00 Telernondial; 16,25 Convieţuiri; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Katts şi cîinele, 18,00 Timpul Europei;18.30 Camera ascunsă - Farse cu vedete; 19,00 Sinset Beach; 19,55 Doar o vorbă...; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Destine în vremuri de război; 22,05 La volan; 22,20 Cu ochii’n 4; 23,00 Dintre sute de catarge ...; 23,55 Pariul Trio; 0,00 Bank-Note; 0,30 Canaiy Wharf; 0,55 Magazin mrzical-umoristic.

Programul 2: 6,30 TVM. Telerratinal; 8,00 Desene animate (r);8.30 Fotbal Turneul Final al CM de Fotbal (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă... (r); 12,55 TV Mo; 13,00 Medicina pentru toţi (r);13.30 Lumină din lumină (r); 14,00 Fmisiiiie în limfia germană; 15,00 TVR Mo; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica - chipul iubirii; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul dc la ora cinci; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă-n faţă cu autorul; 20,10 Ultimele ştiri (senal); 21,00 în fâţa dvs.;

O fiTMStri dMchisi spre fumsq

22,00 V .J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

Miercuri, 1 iulie 6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

P O R TALEXPORT • MFCMT B.ILL.

TELE EUROPA NOVA ClujM iercuri, 1 iulie

15,00 Preludiu m uzical; 15,05 La curtea regelui Fotbal; 15,35 V ideoclipuri; 15,45 Chemarea pâmîntului - reluare; 16,45 V ideoclipuri; 17,00 Poveştile copilăriei -emisiune concurs; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,-30 Bună seara Cluj; 20,00 Seară de operă; 21,30 Info Nova;

Miercuri, 1 iulie8,00 Videotext; 9,00 Reluări;

,15,00 Videotext; 17,15 Neon Rider - film; 18,00 Desene animate; 18,30 Mistere, farmece, miracole - documentar; 19,00 Cavaleri si războinici - serial; 19,45 Videoclipuri; 20,00 Raţa sălbatică - film; 21,35 Radical Power - docum entar; 22,00 Mămici de ocazie - serial; 23,00 Heck se întoarce acasă - fiM ; 0,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Fetele din Rio - program erotic.

Miercuri, 1 iulie Ştiri dlnia 9, 10, 12, ÎS, 16, 19, 1 . Ştiri M D 14, 18,

21. 6:30 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20 Cafe Concert. 14:30 Hello. 17:00-18:00 Auto Motor Show - Nelu Gruber (r). 18:30 Faptul

serii. 20:00-21:00 Curierul frumuseţii - Claudia Palfi. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Clepsidra cu diamante - Selma Dragoş. 24:00-6:30 Big Hello.

',VSn>

m’2 5 f M

Miercuri, 1 iulie Ştiri: 6:40, 7,

7:40,8,8:40, 9,10,12, 13,14, ÎS, 16,17,18. 6,00-10,00 “Primul salul”. 6,20 Agenda

zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport’.’ (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zileL 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Programul cinemato­grafelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,50 “Pe gînduri” (Ştefan Coroian). 12,40 “3 minute”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zileL 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 15,40 ”Pe gînduri”. Ştefan Coroian. 16,20 "Vacanţa FM”, relatare de la un post de radio din tară 1720 Calendarul zilei. 17,50 “Phi's”x 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. “Sinteze financiare", Mircea Bucin. 19,00 “Muzica.Magica” - Ştefan Coroian. 21,00 “Eseu Jazz”, Virgil

Mihaiu. 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 “Cn capsa pusă”, HoraţiuNicoară şi Tudor Runcanu.

M i n U S Radio

Muzica nopţiiMiercuri, 1 iulie

5:00-8:00 Bună rodia— d im ineata!r i a r r 8:o o -ii: ' oo

-Pauzele- de

Miercuri, 1 iulie Ştiri: 7,9, 12, ÎS, 16,17. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14JO; 18,00-18,4S; 21,00-21^0.6,00- 10,00 “Un ah început”. 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15 Sport pe mapamond; Cursul valutar; Revista presei; Concursuri, informaţii duverse; 8,50 Punct ochit - comentariul zilei; 9,20 Fotbal '98 - corespondenţă de la Paris;10.00-11,00 “Muzică Ânti-Stress”.11.00-18,00 “89,4 grade phis”. 13,15 Info litoral; Informaţii, relatări în direct; Concursuri; 18,55 ”VlP-uri în vacantă”19.00-20,00 ”Club sonor... 2001” realizator Cristian Mureşan. 20,00 "Miracolul sunetelor”, realizator Cristian Mureşan. 21,30-22,30 ”Hard Rock Cafă” - realizator Daniel Boroştcan; 23,30-6,00

dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM 19:00-22:00 Seara la Quj-Napoca. 22:00-24:00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-pobtice, telefoane în direct şi întrebări adresate

' invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în. delfinariu, realizator AG. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact

playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 ”ZboruL914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 ”...şi muzica”. 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 'Iubeşte cu grijă” (LiaRngan). 21-23 ”The Soul Of Sonic ’ (DJ T2’s). 23-3 "Welcome To The Club” (DJ Sebastian 1394). 3-6 Music Non- Stop.

RADIO CLUJ

R a d i o S o t u eŞ-M M l U

Miercuri, 1 iulie ŞtH-8,10,12,14,16,18,20,21.6-9

"Cafeaua de serviciu” (maxima, power-

Miercuri, 1 iulie 6,00 Bună dimineaţa. Emisiunea cu

informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiinea Departammtuiii Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iasi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Graiova

şi Radio Cluj, de la Ouj prezintă Ra±r Săplăcan. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizator Traian Bradea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Telefonul nostru este 420031. Redactor Vasiie Luca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Radiofax - actualitatea m 60 minute. Mormaţii la zi inteme, externe, locale, reţxxtaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Doina Borgovan. 19,00- Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîrnbean. 20,00 Ştia 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, realizator Dan Moşoiu 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea prograrnulm. ’

Joi, 2 iulie Ia Radio Quj 6,00 Bună dimineaţa (redactor

Doină Borgovan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară.

22,00 Cinematograful de arta pluteşte spre Sbanghai (hig 1991); 23,30 Lumea sportulu -TVMMesager. ' • •

FROTV7,00 Ora 7, bună dimineaţi :

ffînăr şi neliniştit (r); 9.5 financiar, 9,55 Prima pagină, Procesul mondialelor (r); 102i; misterioasă; 10,50 Sclavii Neuţ; ului (r); 12,55 Ştirile Pro TVţ Fihn: Ritmul pasiunii(SUA lţ: 14,50 Tcleshoppmg; 15,00 Marut Tdeshopping 16,00 Nano; 17, OOş ProTV; 17,15 Tînăr şi neliniştiţ i Poveşti extraordinare; 18,25 Ştink

- TV; 18,30 Chestiunea zilei cuîl Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi1; 1 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro 20,15 Melrose Place; 21,15 N' 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seni 22,45 Cracker, 23,30 Ştirile Pro 0,00 Procesul mondialelor, Playboy: Adult Stars Close Up ( erotic); 2,10 Am întilnit şi. roi fericiţi (r); 3,00 Cracker (i); 3,45 b mistaioasă(r).

Redacţia nu i ţ i asumă resp bilitatea pentru sdtimbările inter, în programele posturilor d e televiz

CHIRURGIE ESTETKi D r. T O M A T . M U G

chirurgie plastici chirurgia s inu lu i|P ] abdominoplastie|â< lipoaspiraţie transplant de părţ Iiftmg facial .* ^5rinoplastie vance

♦ tratament chimic al acneei «4MftTĂSCĂtvm» 14-14-9iî' POLICLINICA ^

INTERSE RViS ARS pstr. Rtscalj' nr,5, cart- Gbe«gfetar '

STOMATOLOGIE NON-STOP ţ fINTERJitl CARDIOLOGIE ♦ NEURO LOQE PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINI» LOG3E ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGR#£ FIE ♦ ALERGOJiOfJE ♦ DERMATOLC» fflE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDŢ ♦ O.RL. ♦ OFTALMWXX3E ♦ GINt* CaOGJE ♦ ONCOXX3E ♦ PEDIATRĂ*

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFTE

Examinări Doppter - Histerosalping) grafii p en tru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologie ImunologicŢi ParazHoiogie Determinare Rh - Teste ,5- sarcină - Antigen HBS - Elisn Test Eiaminări etiologice pentru depistat- canccniloi de coi uterin - Investigaţii pent sterilitatea feminină ş masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINIcJg

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R ezervare, c o n su lta ţii

. Ia teL 41.41.63.

SOCOLOV 1Trata svsanta stom atologic,

complax»:O terapieO protetică (cewsaieă)'O chirurgie (iezcc^:bnp1aaxt£:'

Program ări la tril.: 4 3 0 0 2 ’ Zilnic orartSvIA

sîmbăta 10-13Penţru'studenţî/pensiona someri/reducere

PBOF. UNIT. te. M U CÂLIIGĂBUlft. ASSELi CllDfilEU I

S tr. P rahove i nr. 11 {(Bngâ biserica Bob) ţ

PROGRAM OFTAT.MOI.OGţrL , M i, V -17 -20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6

ALIANŢA A1ÎTISKCID L I F E L IN E

'g ft

Sufletul nostiuliilţOTţi dumneavoastii Tdcfinu de noapte, tdetbnnlvieţii

1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08

Lmia telefonică de intervenţie în cr. şi prevenţie a suicidului initisti -

- DE SÂNiTATMlYTALl CLDJ stă la dispoziţii d> de hmi pînă vineri, între orele l-2

Vi aşteptăm apelurile numărul 186864.

00364859

Page 3: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

ROZA V/NTUR/WR miercuri, 1 iulie 1998

m

e i

ORUM UL ECONOMIC LA SALZOORG

V ER TIZEAZĂ {ÎMPOTRIVA APARIŢIEI U N E I NOI CORTINE

E FIER ÎN EUROPA E EST

, A .m ______________ _

Liderii politici participanţi la Forumul conomic de la Salzburg au avertizat

împotriva unei noi cortine de fier în Est şi U lansat un apel la desâvîrşirea reunificării uropei printr-o extindere a Uniunii iuropene.

Extinderea Unitari Europene constituie u proiect politic istoric în perspectiva

rea liză rii .unei noi ordini politice şi Z ec o n o m ic e în E uropa” , a declarat

bancelarul austriac, V iitor Klima, care a rl prezidat şedinţa plenară din 24 iunie, ^ l^ -ceastâ extindere este, deopotrivă, „o ii provocare şi o şansă” pentru generaţia tîe actuală de oameni politici de a realiza

j^reunificarea paşnică” a Europei a adăugat lărfcancelarul austriac. El a promis ţărilor

pand idate la aderare că „Austria va face \ posibilul, în perioada celor şase luni cît " ^ sig u ra preşedinţia UE, pentru a accelera

ţocesul de lărgire’YVicepremierul polonez, k Balcerowicz, a subliniat, la rîndul

. că „există o obligaţie morală de a se jjjjjpune capăt divizării injuste a Europei, ^ re z u l ta tă în urma celui de-al doilea război p linondial”.

Pierre Moscovici, ministrul francez [NSnsărcinat cu problemele europene, a S^asigurat că Franţa este, în mod evident, J^Xfavorabiiă extinderii Uniunii Europene, cu □sfjcondiţia „să se evite orice şoc Ti/destabilizator”. De aceea, ţărilor candidate

^trebuie să li se acorde „timpul necesar p e n tru a-şi p regă ti” aderarea. Itcprczentanţii ţărilor baltice şi preşedintele polonez, Aleksandr Kwasniewski, au recunoscut că ţările lor au un interes major

a evita crearea unei noi cortine de fiert s J î n Est, care ar putea facilita excluderea de •ţţ-la procesul de integrare europeană, mai ales

a Rusiei şi a Ucrainei. Europa „se află în plină tranziţie: ea este unificată politic, dar profund divizată, economic vorbind”, a subliniat preşedintele Kwasniewski.

Premierul belgian, Jean-Luc Dehaene declarase, cu p rile ju l unei şedinţe organizate în ajun, că extinderea Uniunii Europene „va cere nu doar ţărilor candidate să lanseze reform e, ci şi U niunii Europene”, care ar trebui să angajeze procesul de reforme al instituţiilor lor.

Preşedintele ungar, Arpad Goncz, a criticat acordurile de Ia Schengen privind libera circulaţie a persoanelor în cadrul Uniunii Europene care, în opinia lui, constituie „o ameninţare la adresa integrării europene”. Aceste acorduri, menite să consolideze frontierele externe ale UE, „îi exclud pe cei 3 milioane de maghiari care trăiesc în Slovacia şi România, împiedicînd în acelaşi timp Ungaria să joace un rol de punte între Uniunea Europeană şi sud-estul european”. în vederea aderării la UE, Ungaria a fost nevoită să-şi întărească controalele la frontierele sale din est pentru a împiedica imigraţia clandestină, provenită mai ales din România.

Reprezentantul Băncii Mondiale Cian Koch-Weser şi reprezentanţii industriei occidentale au subliniat, în unanimitate, perspectivele economice de viitor pe care le deschid pieţele din Est, dar şi necesitatea susţinerii prin investiţii a procesului de extindere. Investiţiile industriei constructoare de automobile occidentale şi asiatice au avut un efect „stimulator” pentru economiile din Polonia, U ngaria şi Republica Cehă, totalizînd 16,8 miliarde dolari în 1997, potrivit reprezentanţilor acestui sector. Astfel, potrivit preşedintelui reprezentanţei Daewoo din Ucraina, Choi Jung-Ho, societatea sa a vîndut 250.000 de autoturisme în Europa de Est, în 1997, dintre care 200.000 pe piaţa locală. Daewoo şi-a deschis filiale de producţie în Polonia, Uzbekistan, România si Ucraina.

VIITOAREA FRONTIERA A NATO:v § Ifl ____

(Articol semnat de Richard Holbrooke, artizanul Acordului de pace din Bosnia, în revista Central European Economic Review, editată în Olanda) ______________

în 1989, cînd am vizitat pentru prima dată Tallinn împreună cu Les A spin, m em bru ' al P a r tid u lu i/ Republican, călătorind cu trenul de la Moscova, ne-am întilnit într-unmic bar cu doi reprezentanţi ai Societăţii pentru Moştenirea Estoniană/Ei ne- au spus cît se poate de sincer că efortul de conservare rcpjbzcnta în acelaşi timp şi o mişcare pentru independenţa naţională^ Era ceva imposibil de oprit în Estijriia, care era pe atunci o republică sfvietică. Din acel moment am remlrcat această calitate extraordinara a Estoniei. <i anume că. această tară, alaturi de vecinele ei baltice, urmau sa conducă o revoluţie care să zguihue l u m e ţ i chiar aşa s-a întîmplat.| '***«

Am revenit Ia Tallri|i în această primăvară şi totul e r ^ schimbat. Estonia tocmai începusclun proces is to ric . de integrare în%Uniunea Europeană (UE), de reîntoarcere la originile sale istorice. Trupeî| ruseşti au părăsit Estonia, ca şi vecin ie sale baltice - Letonia şi Lituania, ’ pum ele sînt ţări nordice, nu est-europ%e. Occidentul a început, în cele din urmă, să trateze ţările baltice nu caS pe o regiune de confruntare din timpul războiului rece, ci ca potenţiali parteneri pentru cooperarea regională, însă revoluţia nu s-a încheiat Aceste ţări se simt asediate, încercuite şi nesigure. De aceea, ele insistă să fie primite în NATO, aceste aspiraţii fiind perfect legitime şi pe deplin recunoscute de S tatele Unite. Motivele lor nu sînt fundamental diferite de cele exprimate de alte ţâri care au solicitat să se alăture Alianţei

T A R I L - E / B A L T I C Eei flati timp. Dacă statele baltice â k |i fost

lasate să aştepte, aceasta â% fi subminat grav efoturile americane de%

militare occidentale, cele trei |tate baJffce dorind să se bucure de acllasi

jjşfrad de securitate ca şi alte stajjb din t Europa şi, la fel ca actualele mpmbre ale NATO, ele recunosc importanta specială a unei legături transatlantice. respinse înainte ca Senatul SUA să

pentru integrarea în NATO. America nu poate primi în NATO statele baltice dacă aliaţii ei se opun. Toate ţările membre ale NATO trebuie să fie convinse că includerea ţânior baltice serveşte intereselor strategice generale ale Alianţei şi securităţii

a aduce stabilitatea în regiunea baltică. \E u ro p e i. Ţările batice trebuie să ducă Din fericire, aceste măsuri au fost această lupta pe cont propnu. Nimem

Nu ar trebui să dăm înapoi în fata s, voteze,în unanimitate, în favoarea dorinţei acestor ţări de a se ihtegra în sx extinderii Alianţei pentru a înglobaNATO. Problema securităţii baltice este poate, cea mai importafttă piesa a s enigm ei NATO refeţitoare Ia extindere. Este un test poBtic şi moral al strategiei .noastre de a clădi o E u ro p ă ' p a şn ic ă ,, dem ocrată si I indivizibil. Deşi crucială, integrarea * nu .este singură problemă, JDo Ia începutul dezbaterii referitoare la lărgirea NATO, Statele Unite şi aliaţii. săi occidentali au promis să extindă.,

^A lm ţa în aşa fel incit să sporească * securitaBtUturms,sţatcIor din Europa, 4 inclusiv a celor care riuâti fost invitate i să se integreze în primul val. De fipf, f în cursul ultimului an, Administraţia s Clinton a adoptat cîtcva măsuri care j au întărit în mod sem nificativ |

primele-trei membre din fostul bloc sovietic..,

A doua măsură a fost lansarea de către SUA, în toamna anului trecut, a In iţia tivei N ord-Europenc care vizează o mai mare apropiere a celor

n h p poate face în locul lor şi nimeni nu le.poate oferi un tratament special Ele trebuie să influenţeze în favoarea lor atitudinea Occidentului Atitudinea Rusiei pontează în egală măsură. Relaţiile mteretnice dintre populaţiile Estoniei | Letoniei şi. minorităţile ruse carel. trăiesc în aceste ţări afectează stabilitatea şi progresul în

10 state din zona Balticii. Pentru ceîf&t'*^fP™ ?- A s |sit momentul să inscnem trei tân baltice aceasta reprezintă o Pc ohlinc^.şe zi problema^integiăniîncurajare a integrării lor in instituiiilc europene si transatlan tice, o conlucrare cu ţările nordice, precum şi cu Polonia si Germania, pemru a promova coope-rarea regională şi o colaborare mai strînsă cu Rusia în această regiune în vederea depăşirii vechilor bufi de divizare din timpul războiul^ rece.

A treia măsură, adoptată în ianuarie 1998, # fost semnarea Cartei desecuritatea baltică. V

Prima, la summit-ul de la Madrid, * Partenfriat. Această cartă semnată din iulie 1997, cînd au fost formulate f între ŞLJA şi ţările baltice are ca scop prim ele invitaţii, Adm inistraţia f ’sâ a ju te cele trei sta te să se iClinton a militat, cu succes, în favoarea unui angajament clar alNÂTQ de a lăsa uşa deschisă pentru i Ţările baltice sînt parte a viziunii, viitoareiejnembre. Acest demers a j parte a procesului, parte ^geografici, fost de o îm po^nţă crucială pentru^ Sctnnalul politic cşte^clar: statele ţările baltice, dcşrnu jrfost aprobat | ba ltice n u ^ V o r fi supuse în unanimitate de aliaţii noŞtrEChiar i diserimmanîor de ordin istoric sau Ia Washington, unii senatori au * geografic în încercarea lor de a sc încercat să adauge condiţii la ^ a lă tu ra instituţiilor europene şi tratamentele pentru Ungaria, Polonia ^transatlantice. Să fim sinceri. Statele şi Republica Cehă, care ar f i t Unite nu pot oferi o garanţie de împiedicat o conţinuafe a extinderii ' securitate „ de culise”. Iar aceste NATO pentru o anumită perioadă de iniţiative nu reprezintă un substitut

baltice. Polonîâ,"Ungaria şi Republica Cehă doar încep procesul de integrare în A lianţă^ Un efort prematur al statelor bafice, încheiat printr-un eşec, ar umbri în mod semnificativ perspectivlle pe termen lung ale acestor ţări în ceea ce priveşte NATO. E xtindeţba organizaţiei trebuie abordată^cu o înţelegere absolută a ceea cerioresc ţările baltice şi cu cea mai mare grijă şi precizie. Totuşi, timpîil este de partea noastră. Astăzi, în rcgiunc există o nouă stare de spirit,

jele încredere. Aceste ţări, cu speranţe pregătească pentru o eventuală, d ar/” foarte mari de a se integra în UE şi nu garantată, integrare în NAŢO” cu economii puternice, au înţeles că

■ summit-ul de la Madrid nu a fostpentru ţările care nu au fost invitate doar o tragere la sorţi şi că acela care nu â extras biletul cîştigâtor a pierdut definitiv partida. Astăzi oamenii nu- şi mai pun problema dacă Estonia, Letonia şi Lituania pot să sc alăture instituţiilor din Occident, ci cînd şi cum sc va întîmpla acest lucru. Cu siguranţă aceasta ar trebui să includă, şi chiar include NATO.

Relaţia Rusiei cu NATO va fi revăzută radical dacă în Alianţă vor fi incluse republici din fosta URSS

Rusia nu poate accepta o eventuală extindere a Alianţei Nonl-Atlantice dincolo de “linia roşie” pe care o formează republicile din fosta URSS, a declarat, marţi, ambasadorul Moscovei la Bucureşti, Valeri Fiodorovici Keneaikin, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Manfred Womer.

“Dacă va avea loc această extindere, relaţia Rusiei cii NATO va fi revăzută radical” , a afirmat Keneaikin. “Cu toate însuşirile ei pozitive, Alianţa Noid-Atlantică este o organizaţie anacronică istorică, ce trece printr-un chinuitor proces de transformare”, a adăugat Keneaikin.

Diplomatul rus a declarat că poziţia ţării sale feţâ de extinderea Alianţei Nord-Atlantice este “principial negativă”, ca şi faţă de aderarea primelor trei state invitate - Cehia, Polonia şi Ungaria. Şi integrarea României, dacă ar avea loc, ar fi privită negativ la Moscova, a spus oficialul rus.

El a refuzat să evalueze consecinţele aderării României la NATO din punctulde vedere al Rusiei, dar crede că “nu doar o posibilă ameninţare din partea Rusiei determină statul român să dorească intrarea în Alianţă”. .

Diplomatul rus a calificat drept “o dovadă de înţelepciune” recenta declaraţie a premierului Radu Vasile, conform căreia România trebuie să se elibereze de psihoza integrării în NATO. “Noi salutăm aceste manifestări de înţelepciune”, a menţionat ambasadorul Rusiei. El a precizat că raporturile dintre Moscova şi Bucureşti nu sînt condiţionate de aderarea României la NATO sau de semnarea Tratatului politic bilateral ruso-român sau a celui moldo-român.

în opinia oficialului rus, noul model de securitate europeană ar trebui să-l constituie Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, deoarece în timpul transformărilor din Europa de Est şi din fosta URSS, această organizaţie şi-a îndeplinit rolul de factor stabilizator al relaţiilor internaţionale.

DEALER A U TO R IZ A T C O N N E X Q SM D E A lE fl A U TO R IZ A T CONNEJC G SM D EALER A U TO R IZ A T C O N N EX G SM

Bine că ai două mâini!

De una ai nevoie să ţii telefonul ca să comunici, iar cu cealaltă ca să schimbi repede pe HBO, pentru că primeşti un abonament gratuit până la 30 octombrie. Cum? Te conectezi la C O N N E X GSM în perioada 1-20 iulie. E mai simplu decât crezi, pentru că dealerii autorizaţi CONNEX GSM sunt chiar în oraşul tău,

. unde e şi

Pentru această ofertă vino în T u rda să te conectezi num ai la:

K

AGSprin Axa Electronic Piaţa Romană Nr. 15; tel: 064/311 075

ANA ELECTRONICprin ELTAIMPEX s.r.l. Bd. Libertăţii Nr. 2-4; tel: 064/314341

(161632)D E A U E R A U T O R .Z A T C O N N E X G S M DEALER A U TO R IZ A T C O N N E X G S M D EALER A U TO R IZ A T C O N N E X G SM K

Page 4: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

132 miercuri, 1 Iulie 1998 POLITICA « ie cfuU

Andrei Pleşu susţine că România şi Rusia vor negocia o formă de condamnare a pactului Ribbentrop- IVIoIotov

Ministrul român de Externe, Andrei Pleşu, a declarat, marţi, Intr-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, câ autorităţile de Ia Bucureşti vor negocia cu Moscova o formă de condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

Andrei Pleşu a arătat că denunţarea pactului se va face fie în textul Tratatului bilateral de bază româno-rus, fie printr-o declaraţie comună, fie printr-un schimb de scrisori.

Şeful d ip lom aţiei rom âne a adm is câ negocierile pe marginea tratatului se află la ora actuală în impas, cauzat în mare măsură de evoluţiile politice de la Bucureşti şi Moscova. “Mai gravă este problema tezaurului”, a spus Andrei Pleşu. “Avem de-a face cu dorinţa legitimă a unui stat de a-şi recupera bunurile înstrăinate temporar, dar prin contract”, a apreciat ministrul român de Externe.

Andrei Pleşu a precizat că România doreşte, “în această fază” , formarea şi menţionarea în textul tratatului a unei comisii mixte de experţi care să analizeze inventarul actual şi traseul

tezaurului românesc depozitat în Rusia, în timpul primului război mondial.

Şeful diplomaţiei române spune că relaţiile •economice dintre România şi Rusia nu trebuie condiţionate de “semnarea rapidă” a Tratatului politic. Andrei Pleşu afirmă, de asemenea, câ opoziţia Rusiei faţă de o nouă extindere a NATO nu trebuie să sperie sau să blocheze eforturile de integrare a României în structurile Alianţei. “Sigur câ rolul Federaţiei Ruse în procesul de extindere a NATO nu este de neglijat, dar temerile noastre sînt altele”, a declarat şeful diplomaţiei române.

loan M ircea Paşcu îi recom andă m inistrului Tomescu să cil; atent documentul pe ba za căruia vrea s ă -l dea în judecat!

Vicepreşedintele PDSR, loan Mircea Paşcu, consideră că ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Romică Tomescu, trebuie să citească cu atenţie docum entul pe baza căruia acesta doreşte să îl dea în judecată. Paşcu a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că în acest fel Romică Tomescu va evita un posibil proces, politic “pe care nu are cum să-l cîştige”.

“Convins, probabil, că cea mai bună apărare este atacul, Romică

Tomescu a uitat să citească cu atenţie documentul pe baza căruia îşi manifestă intenţia de a mă da în judecată”, a spus Paşcu. Vicepreşedintele PDSR loan M ircea Paşcu a ceru t premierului, vineri, printr-un comunicat de presă, să-l demită pe ministrul Mediului, pentru că a preferat să participe la o conferinţă în străinătate, în loc să fie prezent în ţară în timpul inundaţiilor. Paşcu afirmă că, din informaţiile pe care le deţine,

Romică Tomescu ar I ţara după declsl inundaţiilor şi că la A participării ministrului 1? | conferinţă se află “interj personale”. La întoarce] Danemarca, ministrul 1! a declarat câ prezen I Conferinţa Internaţio] m iniştrilor Mediului absolut necesară şi câ îl v judecată pe vicepre: e I PDSR, dacă, pînă joi, acc| şi va proba afirmaţiile.

:■&&}%

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti afirmă că problema tezaurului României de la Moscova se poate discuta numai după ce istoricii se vor pronunţa în această problemă

Problema restituirii tezaurului românesc aflat la Moscova se poate pune numai după ce istoricii vor stabili pbiectul negocierilor, a afirmat, marţi, am basadorul Rusiei la B ucureşti, Valeri Fiodorovici Keneaikin, în cadrul unei dezbateri organizate'de Asociaţia Manfred Womer.’ El a precizat că problema restituirii datoriilor Rusiei către alte~ state este “deosebit de complexă”. în prezent, Moscova îşi plăteşte datoriile către Franţa

şi Germania. “Problema restituirii tezaurului România este foarte complicată şi exista dificultăţi legate de diferite interpretări dc reprezintă acest tezaur: documente ds obiecte de patrimoniu cultural sau materiale”, a menţionat diplomatul rus. El că multe dintre acestea au fost deja rei statului român, deci există şi varianta ca d. să fi rămas fără obiect. “Istoricii trebi] stabilească ce înseamnă tezaurul române: Rusia şi apoi vom vedea ce este de făcut” , a ambasadorul rus la Bucureşti. Valeri Ken: a refuzat să comenteze dificultăţile în care s| procesul de negociere pentru încheierea Tratl de bază, arâtînd că nu are acordul părţii ro : pentru a face astfel de precizări.

C o n f o r m l u i

E m i l C o n s t a n t i n e s c u

R o m â n ia trebuie eliberată de p s ih o za a dm iterii în N A T O ia

un an u m it term enP reşed in te le E m il

Conslantincscu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX câ, în urma unor consultări cu prem ierul Radu V asilc, cu m in iştrii de Externe şi al A p ără rii, s-a convenit câ Rom ânia trebuie eliberată dc psihoza admiterii în NATO Ia un anumit termen, şi anume anul 1999. România îşi menţine obiectivul strategic dc in teg rare în A lian ţa N ord- Atlanticâ dar, în prezent, trebuie să sc concentreze asupra a ceea ce arc dc făcut in acest moment, în specia l asupra re fo rm ei economice şi a restructurării, au apreciat oficialii români.

P rem ieru l Radu V asilc a afirmat, sîmbătă, la Câlimâncşli, in cadru l unei reu n iu n i a O rgan iza ţie i jic T in e re t a PNŢCD, câ Romania nu va adera la NATO cu prilejul summit-ului din ap rilie 1999, de la W ashington, adm ite rea în organizaţia nord-atlantică fiind “ mai p robab ilă” în perioada 2000-2003. Şeful Executivului a invitat la o atitudine cît mai realistă, cerînd evitarea, în aprilie 1999, a situaţiei din 1997, în perioada premergătoare reuniunii NATO dc la M adrid , cînd naţiunea a fost aproape isterizată că România va intra în Alianţa Nord-Atlanticâ, ceea ce nu s-a înlîmplat.

P N L Cluj şi-a stabilit structura

de conducereLa Conferinţa judeţeană a

PNL Cluj au fost aleşi în Biroul permanent următorii: Anton Ionescu - preşedinte Liviu Radu, Titus Nicoarâ, Mariua Mânzat, Nicolae Maier, Horea Dorin U ioreanu - v icepreşed in ţi. Marius .Nicoară, îoan Deac, Elena Ramona Ceuşan, Nicolae Gaicu, Valentin Naumescu, Radu Morariu, Emil Bogdan, loan Giurgea, Călin Platon, Mircea Puşcă - membri. Mariana B rum am , Rareş Bogdan, Vladknir Foşti, Victor Moisescu -supleanţi.

Ion llie s c u su sţin e că u n ificare a în 1959 a unive rsităţilo r Babeş şi B o ly a i din C lu j a fo st “ un a c t cultural be n e fic ţă rii”• Senatorul PDSR susţine că poziţia UDMR este aberantă •

Senatorul PDSR Ion lliescu a declarat, luni, în plenul Senatului, că, deşi nu a participat la unificarea, în 1959, a universităţilor Babeş şi Bolyai din Cluj, consideră câ a fost un “act cultural” benefic ţării. lliescu a răspuns acuzaţiilor senatorului UDMR Pctcr Eckstein care a apreciat că Nicolae Ccauşcscu, cu contribuţia lui Ion

lliescu, a unificat universităţile Babeş şi Bolyai, anulînd astfel decretul regal de înfiinţare a acestora. Eckstein a întrebat şi dacă PDSR îşi însuşeşte o afirmaţie a senatorului PDSR Virgil Popa, potrivit căreia UDMR este o organizaţie “iredentistă”, lliescu nu a răspuns acestei întrebări, însă a susţinut câ poziţia UDMR este “aberantă”.

Deputaţii au acceptat să-şi reducă la jumătate cheltuielilepentru activitatea din teritoriu

Deputaţii au aceptat, marţi, să-şi reducă la jumătate suma forfetară prevăzută dc actuala lege privind indemnizaţiile parlamentarilor, sumă alocată pentru activitatea birourilor parlamentare din teritoriu.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în acest sens, o propunere legislativă dc m odificare a Legii privind indem nizaţiile parlamentarilor, initiatâ dc 13 deputaţi din PNL, UDMR, PNŢCD, PDSR, PSDR, PUNR, PD, PRM.

Deputaţii vor primi, lunar, din bugetul Camerei Deputaţilor o sumă forfetară egală cu indemnizaţia lor brută.

Pînă acum, suma forfetară reprezenta dublul indemnizaţiei lunare, iar deputaţii au considerat că, în urma adoptării noii forme a legii salarizării bugetarilor, aceasta depăşeşte necesarul desfăşurării unei activităţi normale în teritoriu.

Deputaţii primesc o sumă forfetară pentru cheltuielile birourilor parlamentare din teritoriu.

A lia n ţa C ivică pune în discuţie “ A B C -u l e d u c a ţie i"

Alianţa Civică, filiala Cluj, organizează mîine, 2 iulie a.c., ora 10, în sala de conferinţe a DNT din strada Ţebei nr. 21, o întîlnire cu tema "Concursul ABC-ul educaţiei civice - analiză şi perspective". Comitetul de coordonare al Alianţei Civice Cluj invită la această întîlnire conducerile liceelor în care s-a desfăşurat • concursul, reprezentanţi ai Prefecturii şi ai Primăriei, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, ai Casei C orpului Didactic, ai organizaţiilor neguvemamentale, ai fundaţiei "Academia Civică"..

Prin decizia Curţii de Apel Bucureş#Răzvan Nanulescu.

partizanul fuziunii cu PNEâj este preşedintele PL Clui^

Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia depusă de N i Cerveni, cu privire la Comitetul Executiv al PL organizat d e ' Patriciu şi Horia Rusu, în luna aprilie a acestui an, pe care C îl numea nestatutar şi nelegal. Prin respingerea contestaţiei c u definitivă şi irevocabilă, Curtea de Apel a hotărît faptul c â hotărîrile luate de Comitetul Executiv sînt statutare şi l e preşedintele PL este Horia Rusu, liderul PL Cluj este Nanulescu, iar Cerveni şi „partizanii11 săi sînt consideraţi din partid. ' ■

La Cluj, reprezentantul lui Cerveni, Ovidiu Drîglă, a p : astfel funcţia de preşedinte al filialei. Probabil că şi spaţiul se află sediul PL Cluj va reveni lui Nanulescu şi vicepreşedi- Sorin Albâcan. După izbucnirea scandalului în PL, între c e le „aripi“ locale ale partidului au avut loc conflicte cu privire l a s

Aripa învingătoare din PL se va întruni în curînd într-un C c Naţional, care va avea loc, probabil, la Păltiniş. Nanulescu s e foarte mulţumit câ, prin schimbările de ultimă oră din partid , putea demara discuţia privitoare la fuziunea cu PNL. Menţion; diferendele din PL şi scindarea partidului au pornit tocm ai faptul că aripa Patriciu-Rusu dorea fuziunea cu PNL, iar ta b â Cerveni susţine ideea creării polului liberal prin Federaţia L îb

Pe plan local, Nanulescu va convoca Conferinţă Judeţeană va completa locurile râmase libere în Biroul Judeţean P e rm prin excluderea lui Ovidiu Drîglă şi a oamenilor lui C erven

în funcţie de ce se va hotărî la Consiliul Naţional, filiala 1 a PL va demara sau nu contactele pe plan local cu PNL.

A n d re e a M A :

Asistăm astăzi la continuarea pu rifică rii e tn ice , de către maghiarii cu influenţă în acest demers, a unor instituţii istorice din Transilvania create de-a lungul secolelor. Observaţia este “actualizată” de acordarea de către guvern , pe seama “minorităţii etnice maghiare”, a unei clădiri pentru Asociaţia Muzeului Ardelean. Să urmărim în linii mari istoria acestei instituţii. în 1842 a fost fondat, f în Cluj, Muzeul Naţional al • Ardealului, prin hotărîrea Dietei transilvane. Acest muzeu nu a fost “naţional maghiar”, ci un muzeu al ţării Transilvaniei, ţară care avea autonomie în Imperiul Habsburgic. Au contribuit la form area acestui muzeu şi românii şi saşii. Treptat, muzeul a fost maghiarizat, mai ales prin “generozitatea” românească din perioada interbelică. Urmează acum să se ceară, tot pe seama “minorităţii etnice maghiare”, şi u riaşele valo ri 'is to ric e şi spirituale care au fost adunate . de M uzeu, pe seam a ţării

Transilvaniei, în veacul trecut: manuscrise, cărţi etc. Să nu uităm însă o lecţie care vine din istorie. în secolul al XVII-Iea, printre bunurile rămase după moartea unui cetăţean al Clujului era şi o diplomă regală de interes public. Principele Ardealului, prin ordin special, a dispus ca acest act public să fie dat fără

antecedente în Colegiul iezuit din Cluj, din secolul al XVI-lea, respectiv în Liceul academic piarist de mai tîrziu. E uimitor cum Televiziunea Română, din , necunoştin ţâ de cauză, dezinformează publicul român şi dă astfel, indirect, apă la moară celor ce continuă opera de purificare a unor ^instituţii

B ethlen , şi anum e în “Academia” înfiinţată de acest principe la Alba Iulia, de parcă renum iţii profesori străini, chemaţi pe cheltuiala ţării, aici - B isterfeld, M artin A lsted , Piscator, Basirius Isac ş.a. ar fi predat în limba maghiară şi nu în latina scolastică a vremii. E drept că erau mai mulţi maghiari

P u r ific a r e a e tn ic ă a u n o r in s titu ţii is to ric e d in T r a n s ilv a n ia

întîrziere Capitfului din Cluj- Mănăştur, care avea mandat să deţină aceste acte. Ce ar fi dacă valoroasele acte publice ale ţării ar fi restituite unei societăţi a minorităţii maghiare? Şi apoi clădirea restituită, din centrul Clujului, poate fi considerată drep t avere, pe drept, a minorităţii maghiare?

T ot astfe l, Televiziunea Română, în seara zilei de 28 iunie a.c., a afirm at că Universitatea maghiară ar avea

istorice -ale Ardealului. Universitatea maghiară nu are ce căuta antecedente în aceste instituţii istorice. '

Pentru a avea o perspectivă globală asupra tendinţei de purificare etnică din partea maghiarilor de care am amintit - şi demersul nu .e deloc de dată recentă - să amintim şi alte cazuri. Recent, Benk8 Sajnu, într-un articol din “Szabâ3skg”, trimite răHacinile universităţii maghiare în veacul lui Gabriel

la această şcoală superioară, dar erau şi saşi şi români. Maghiarii, majoritatea, părăseau înainte de vrem e şcoala, d in lipsuri materiale, făcîndu-se preoţi, spune un călător străin din epocă.

Tot astfel, Teatrul din Cluj, fondat la sfirşitul secolului al XVIII-lea, şi Conservatorul de Muzică, fondat în Cluj, în prima jumătate a secolului al XlX-lea, pentru in teresul ţării Transilvaniei, treptat au fost maghiarizate şi deturnat sensul

lor iniţial. Uimitoare e s te , timp, uriaşa deturnare d e l ale fondurilor mari c rea te timpul Măriei Tereza p tinerim ea în tregii ţ â Transilvaniei: Fondul d e S Fondul de Religie, F ond Stipendii, care au fost î n pe seama exclusiv a maghu Urmează acum să fie înapoi şcolile create d in bunuri publice pe s: minorităţii maghiare ş i român să legitimeze u r istoric de proporţii. în a c e se află fostul L iceu % Piariştilor, liceele “Maria- din Cluj (clădirea d e t Facultăţii de Litere) şi a lte şi şcoli din Ardeal.

Nu-mi explic, totuşi, cu nici un intelectual maghi; sesizează' public că direcţi purificare etnică a ac e instituţii nu e deloc cinsti nici în spiritul europea toleranţei şi în ţe le i interetnice.

V as ile L E C H IN 7

Page 5: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

t e s w r - ARTĂ-CULTURA miercuri, i Iulie 1998 52osif Constantin DRAGAN

• Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca •

X

Născut ta 20 iunie 1917, la Lugoj, nalitalea NaXfosTaprcciatăcaTîind

gpresia unei voinţe de a se construi sine, respectfnd cu sfinţenie un

agratn de viaţă şi de orgolioase pe ale unei sensibilităţi cucerite ţenimentele sociale şi istorice”,

^ u d ia t Dreptul la Universitatea din - f jicureşti şi Ş tiinţele politice şi

onomice la Universitatea din Roma, de şi-a susţinut cu succes şi doctoratul Drept. Şi-a început activitatea

onomică în Italia, la Roma şi Milano, 1940, în sectorul petrolifer şi

strochimic, înfiinţînd şi dezvoltînd «ferite societăţi com erciale şi jlusţriale. Esţc preşedinte şi consilier­ele gat Ia mai multe societăţi în Austria,

iia, Grecia, Italia, Spania, Maroc, ianţa, precum şi dincolo de Ocean, ate controlate de Societatea financiară ţagofina Investmcnt Trust şi Euro-

i SA. Om de o cultură multilaterală, largi deschideri europene, Iosif

onstantin DRĂGAN a contribuit,

" F r a ţ i n a p o c a n î! în a c e a s tă N a p o c a , a l c ă re i n u m e p ro n u n ţîn d u -i s im ţim cttm n e apasă 25 d e s e c o le d e îs torte în s p a te ...” - astfel îşi începea conferinţa profesorul Drăgan la 12 m a rtie 1972, la C lu j. Sem nalul fusese dat, astfel că la sărbătorirea a 1750 de ani de la popasul napocan al împăratului Hadrian, Clujul a renăscut sub numele Napoca, în 1974. Ieri, în S ala m are a Primăriei - în prezenţa primarului Gh. Funar, a viceprimarilor Dejeu şi Ruja, a secretarului Primăriei - Titus Jude, cu participarea IPS G eorge G uţiu ai Episcopiei G reco-Catolice de Cluj-Gheria şi a altor prelaţi greco-catolici, a unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, a m ajorităţii cetăţenilor de onoare ai municipiului C iuj-Napoca, istorici şt oameni de cultură etc. - a avut loc ceremonia de conferire a titlului de Cetăţean d e O noare al municipiului Ciuj-Napoca p ro feso ru lu i dr. Io s if C o n stan tin D R Ă G A N , distins istoric, scriitor, economist, jurist, universitar şi strălucit o m de afaceg.

încă din 1950, prin publicaţia lunară permanentă ’ uullctin Europeen”, la răspîndirea ideii unei Europe unite, nu doar economic, ci şi politic şi mai a les . cultural. Publicist şi autor de eseuri istorice şi memorii, s-a impus în domeniul literaturii şi ştiinţei, lansînd teoria originală privind "calendarul heliotermic precesional al ciclizării civilizaţiei”.

între lucrările sale cele mai importante menţionăm cîteva: Au service de l ’E u rope (1971), M arketing for Africa’s Development (1972), Rom ania, paese dei due mondi (1973), Prin Europa (1973- 1974-1980, lucrare tipărită în 18.000 şi 50.000 de exemplare), primele trei volume de memorialistică şi viaţă contemporană europeană: We, the Thracians (1976), două volume de istorie antică, cu interpretări originale (în limba română Noi, Tracii, tipărită în 42.000 de exemplare), Idealuri şi Destine (1977), un eseu asupra evoluţiei conştiinţei europene, Dai paese di Dracula (1982), The Dacia’s Imperial M illenium (1985), T he W orld

M ission of the In te rn a tio n a l M arketing F ed era tio n (1985), Geoclimate and History (1986) în colaborare cu acad. Ştefan Airinei şi altele. A fost distins cu numeroase decoraţii, medalii şi titluri onorifice, între care: Commendatore al meritor della Republica Italiana, Comandor al Ordinului Regelui Constantin al Greciei, Guvernator al Ordinului' Ecvestru S. Giorgio di Borgogna, Mare Arhonte R eferendar al B isericii Ecum enice O rtodoxe de la Constantinopol. A mai obţinut Euthynos d’Oro pentru relaţii publice la Atena şi Diploma di Benemerenza, clasa I, cu medalia de aur a M inisterului Instrucţiunii Publice din Italia. în (96 la Roma şi în 1968 în Spania a creat

I.C. Drăgan - s-a dat cîştig de cauză soluţiei prezentate de arh. V irgil Salvanu, iar ca loc de amplasare, zonei din Piaţa Unirii unde în prezent se fac săpături arheologice. _

Dl dr. I.M .N âstase, consilie r m unicipal, a d a t citire h o tâ rîrii Consiliului local privind conferirea titlului de Cetăţean de. Onoare al municipiului Cluj-Napoca dhii prof. dr. Iosif Constantin DRAGAN, fiind apoi înmuiate oaspetelui diploma (o premiera plastică semnată Virgil Tomuleţ) şi medalia ce atestă noua calitate.

Sub semnul sintagmei civis romanus sum, profesorul DRĂGAN a făcut o amplă incursiune în istoria românilor, de la epoca daco-romană pînă astăzi, cînd ”au existat şi există mai multe Europe, cea mai valabilă fiind cea construită în 1920, pe baza drepturilor omului şi a comunităţilor care s-au format. Astăzi trăim într-o Europă cu frontiere stabilite de Stalin...” Ca o curiozitate, profesorul a calculat că celebra Columnă a lui Traian, imaginată de Apolodor din Damasc, cu cele 2.500 de figuri ale sale, pe care Decebal apare de 60 de ori, ar fi costat astăzi 45 miliarde de dolari! Deşi un monument care vorbeşte despre istoria noastră, nu există nici a publicaţie românească despre Columnă, nici o carte, nimic! - a spus profesoru l DRĂGAN. Cuprinzătoarea lecţie de istorie a foşt urm ată de alocuţiuni d in partea consilierilor municipali Marinescu şi Cociş, unor reprezentanţi ai conducerii Uniunii Vatra Românească, al cărei preşedinte de onoare este profesorul DRAGAN, a primarului din Bogdan Vodă, a scriitorului Vasile Rcbreanu. Cu aceeaşi ocazie a fost lansată cartea , M O G Y O R IA - M ag y aro rszâg , I U ngaria - şi isto ria m ogyorilor, I\ apărută-sub egida Centrului European

Fundaţia Luropeanâ" Drăgan,'"ÎTU " de Cercetări şi Studii Istorice dc laactivitate in diferite oraşe europene;

înaintea începerii ceremoniei propriu- zisc, dl primar Funar a anunţat că, în urma jurizârii propunerilor prezentate la concursul dc idei privind amplasarea, la Cluj-Napoca, a unei replici în mărime naturală a Colum nei lui Traian preşedinte dc onoare al juriului prof.

Veneţia, pe marginea căreia au făcut ample comentarii istorici clujeni: prof. dr. I. Câmpeanu, ccrcct. st. dr. G. Ncamtu. prof. dr. I.S. Nistor şi prof. dr. D. Protasc. O carte incitantâ despre Ungaria ca stat şi despre naţiuneamaghiară.

Michaefa BOCU

j j j lEniko Magyari -V incze:

[Antropologia politicii identitare naţionalisteî

Ş Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai” a inaugurat o editură proprie, Efes, şi o colecţie de “StudiLgulturale” în cadrul căreia au apărut deja o serie devolume menite sâ dezbată probleme de modernizare şi integrare europeană. Una dintre aceste lucrări este şi cea semnată de lectorul universitar Eniko Magyari Vincze sub titlul Antropologia politicii identitare naţionaliste (Efes, 1997), care îşi propune să dezbată problema naţionalismului modem prin prisma antropologiei culturale, punînd la contribuţie o serie de cîştiguri ale gîndirii europene şi americane modeme, care au redefinit noţiunea de “acasă”, legăturile dintre putere şi cultură sau deconstrucţia imaginilor de “centru”, “margine”, “diferenţă”, “alteritate’V lămurirea opoziţiei dintre hegemonie şi rezistenţă, ca şi dimensiunea culturală a politicii identitare. Lucrarea e cu atît mai interesantă cu cît ea abordează într-o secţiune specială un “studiu de caz”, şi anume cel referitor la “Modele şi strategii ale politizării identităţii în relaţiile româno-maghiare”, unde se insistă asupra rolului culturii în constituirea politicului în trecutul istoric, în socialism şi după 1989. Ceea ce vreau să reproşez lucrării este slaba ei raportare la dimensiunea legalisţă a istoriei. Din acest punct de vedere, autoarea evită să se situeze deschis de partea identităţii române său maghiare, mărginindu-se la o prezentare relativ “neutră”, ce enumera sau inventariază stările de fapt, fără a recurge la explicaţii, la motivări sau la denunţarea falsurilor istorice. Este astfel bine ştiut că descendenţa noastră latină nu e fantasmagorică, nici realitatea continuităţii, cărora li s-au opus teorii false, neîntemeiate istoric, tocmai pentru a legitima aici o opresiune a celor puţini (aristocraţia maghiară) împotriva celor mulţi, opresiune care s-a tradus la nivelul real al unor întregi secole de despotism politic prin asimilarea claselor elitiste româneşti şi transformarea populaţiei majoritare româneşti în iobagi. De aceea doctrina naţionalistă a fost pentru români o

. doctrină salvatoare, care încerca recuperarea provinciei pierdute şi reintroducerea ei în întregul românesc. Definirea Ardealului ca “vatră” a românismului este valabilă doar din această parte, iar nu din cealaltă, unde istoria a fost falsificată continuu şi pusă în slujba politicului, aşa cum s-a întîmplat şi după 1989, cînd libertatea de expresie a devenit pentru partea maghiară o formă a libertăţii de reînviere a unor identităţi politico-culturale depăşite: “Pentru elita maghiară din România, schimbările de după 1989 au însemnat şi posibilitatea formării unci sfere politice proprii, care urmărea scopul principal de reconstruire a identităţii maghiare din România înjurai ideii de autonomie” (p.l 10), ceea ce contravine sistemului de omogenizare şi armonizare civică firească. Recuperarea “etnică” este corelată cu un proces de frustrare care determină excese, contradicţii, antagonisme, ca în cazul revendicării universităţii maghiare clujene, faţă de care autoarea are un punct de vedere ce trebuie salutat.

Mircea POPA

Nicolae Păun:

C o n stru c ţiae u ro p e a n a

Născut în 1954, absolvent al Facultăţii clujene dc Istorie din 1978, Nicolae Păun este din 1994 profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai”, unde predă Istoria economiei europene şi Construcţia europeană modernă. Din materia acestui din urmă curs s-a născut cartea pe care o publică în Editura Efes sub titlul Construcţia europeană modernă; Idei, doctrine, fapte şi instituţii economice (122.7), carte care tratează despre modul în care organizarea statală, politică şi ccoflomică europeană tinde să se armonizeze şi să se integreze unor structuri administrative comune, unor concepţii şi strategii de dezvoltare de ansamblu. Lumea europeană nu mai e

gîndită ca un sistem de individualităţi divizate şi opuse, ci ca un ansamblu coerent de state şi naţiuni evoluînd în aceeaşi direcţie de dezvoltare şi supunîndu-se tot mai mult unor legi şi reguli comunitare precise, tinzînd la libera comunicare dintr-o ţară în alta, la monedă unică şi parlament european care să dirijeze treburile generale. Visul “statelor unite europene” e mult mai vechi, iar Liga Naţiunilor, iar mai apoi ONU nu sînt decît etape pe drumul realizării acestei comunicări Ia nivelurile şi în toate domeniile vieţii, inclusiv pentru

organizarea transporturilor, a sistemelor de schimb, a unităţii vamale etc. Punctul de plecare îl constituie liberalismul democratic, doctrina socialismului de stat sau a şcolii cooperatiste, care se instituie mai ales în perioada de după Congresul de la Viena din 1815, cînd Europa devine centrul unor experienţe postnapoleoniene tot mai largi, care se înteţesc în perioada interbelică (1919 - 1939) şi cînd marile ţări europene intră intr-un sistem de tratate care le apropie tot mai mult din mai toate punctele de vedere. Se va ajunge după cel de-al doilea război mondial la o subperioadâ precis conturată de reconstrucţie, în care planul Marshall va juca un rol important de refacere europeană, cedînd locul apoi unor organisme ONU tot mai specializate, între care se numără ECOSOC, OIM, FAO, ONUDI, UNCTAD, GATT, FMI, care îşi exercită o influenţă concertată asupra lichidării diferenţelor dintre principalele ţări dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sau foste comuniste. Sînt analizata în- mod comparativ organismele economice şi politice din perioada războiului rece, dar şi cele care privesc piaţa comunitară Liga Europeană de Colaborare Economică, Consiliul Europei şi altele. O dată eu destrămarea sistemului socialist, a lichidării pactului de la Varşovia, lumea europeană se află în faţa unei presiuni comunitare din ce în ce mai puternice, în cadrul cărora aspectul instituţional dar şi valoarea umană capătă o tot mai mare importanţă, iar concluzia studiului firească: “Destinul şi traseul european, din ce în ce mai coerent structurat, într-o bună parte a continentului, reprezintă singura soluţie şi pentru România, pentru accesul ţării noastre la beneficiile dezvoltării”.

Mircea POPA

A‘c t u a l i t a t e ă vt u l t u r a l ă

Concurs internaţionalAgenţia de Proiecţia Mediului

Cluj, in colaborare cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Cluj organizează p r e s e le c ţie pen tru c o n cu rsu l internaţional cu tema: "Competiţia copiilor care p ic tează p en tru a pro teja stra tu l d e o zo n ”. Virsta participanţilor nu treb u ie să depăşească 16 ani. Data Urnită de depunere a lucrărilor este 15 iulie. Pentru informaţii suplimentare, cei interesap sint invitaţi să se adreseze Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj, telefon 41.07.20, ing. Mihaela Beu.

VernisajAstăzi, 1 iulie a.c., la ora 12, In

Sala "Paul Sima" a Clubului Casei Universitarilor din Cluj-Napoca, va a vea loc vern isa ju l e x p o z iţie i personale a arh. Ja n e ta POP. A rtis ta e x p u n e p e s im e z e le cunoscutei galerii 50 de lucrări - desene în peniţă şi acuarelă - care reconfirmă sensibilitatea şi, in pian s tr ic t tehnic, v ir tu o zita tea ş i rafinamentul unei creatoare al cărei univers de preocupări este p e deplin conturat la această a patra fntîlnire cu publicul.

Invitaţie la, operă

Bărbierul din Sevillade Gioacchino R o ss in i

V

D ebutul tinărului bariton Gheorghe PETEAN in rolul

"Figaro"Opera Română oferă în această

seară (1 iulie, ora 19), sub bagheta dirijorului Adrian Morar, ultima reprezen ta ţie lirică a stagiunii 19997-1998, care in a tm osfera quassi-estivală, nu putea fi alta decit regina operei bufe, nemuritoarea capodoperă a lui Gioacchino Rossini BĂRBIERUL DIN SEVILLA - reprezentaţie ce aduce in rolul celebrului bărbier "Figaro’ debutul celui mai ttnăr so list al O perei clujene, baritonul GHEORGHE PETEAN. intr-o d is tribu ţie ce reuneşte cunoscuţi şi experimentaţi artişti ca: başii TITUS PAULIUC - interpretul "doctorului Bartolo" ş i MIRCEA MOISA - "Don Basilio", mezzosoprana ANA OROS - "Berta" sa u mai tinerii: tenorul PETR E GHILEA - "Contele Almaviva" ş i m ezzosoprana SILVIA SO RINA MUNTEANU - "Rosina, pupila lui Bartolo", debutul lui GHEORGHE PETEAN In rolul "Figaro" s e constitu ie Intr-un im portan t evenim ent pentru publicul nostru chiar dincolo d e valoarea interpretului. în primul rind pentru că asigură prezenţa In repertoriul curen t a BĂRBIERU LU I DIN SEVILLA, această capodoperă fiind o p iesă de bază in repertoriul oricărui teatm de operă, lată că acest eveniment se intimpiâ acum, spre bucuria noastră şi a publicului, chiar dacă împrejurările nu sint chiar atit de faste , fiind la sfirşit de stagiune şi în concurenţă cu alte evenimente care captează atenpa tuturor ( ...) - spunea Mircea Moisa in preajma acestui debut.

Absolvent meritoriu al Liceului de Muzică clujean - secţia trombon,' GHEORGHE PETEAN s e află Tn prezent la mijlocul perioadei studiilor academice de canto - univers către care este atras pînă la fascinaţie. Baritonul Gheorghe P etean a mai evo lu a t în roiuri d e referin ţă , precum : "Don G iovann i " în capodopera lui W .A . M ozari, "Doctorul M a la te s ta ’ in DON PASQUALE de G. Donizetti, "Dr. Falke" - recentul debut in opereta LILIACUL de J. Strauss, alături de o seam ă de roluri de mai mică întindere printre care: "Fiorello" tn BĂRBIERUL DIN SEVILLA sau "Ursul" din CAPRA CU TREI IEZI de Al. Zirra etc.

Din distribupa serii mai fac parte: CĂLIN NITULESCU ("Fiorello"), MIRCEA ISTRATE ("Un ofiţer"), MARCEL ŢIGĂREANU ("Ambrozio") şi regia tehnică. Regia artistică este sem nată de EMIL STRUGARU, scenografia - ANDREI ŞCHIOPU , maestru de cor - TIBERIU POPA; acom paniam entul recitativelor - ADELA BIHARI.

Dorina MICAN referent muzipal-literar

Rubrică realizată de M .BOCU

Page 6: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

6 ) miercuri, 1 iulie 1998 OMUL S! SOCIETATEAFiecare oraş cu animalele lui

D e la c îin ii v a g a b o n z i la c îin ii ” co m im ita r iRADP se va ocupa de chestiunea patrupedelor din Cluj-Napoca

In luna iulie va dem ara acţiunea de strîngere a clinilor vagabonzi, în vederea sterilizării, tratării şi marcării acestora . A ceastă acţiune este organizată d e Primăria municipiului şi a re scopul de a preveni* transm iterea unor zoonoze (turbarea, leptospiroza), a unor paraziţi (ascarizi, tenii) şi limitarea frecvenţei accidentelor cauzate de m uşcături. Aşa cum es te deja cunoscut, în cadrul RADP, s-a înfiinţat un serviciu ce urmează să s e ocupe exclusiv de această problem ă. Din punct de vedere sanitar, acţiunea e s te salutară deoarece vizează în principal protecţia socială, sănă ta tea publică, iar secundar se urm ăreşte protecţia cîinilor com unitari prin tra ta rea acestora şi limitarea numărului lor prin sterilizare.

Cum se va face momirea cîinilor?

Subiectul acestei acţiuni, "lung prilej de vorbe şi de ipoteze”, a fost pe larg mediatizat în presă, iar părerile împărţite, pro şi contra. Pc de o parte, "iubitorii patrupedelor”, asociaţiile de protecţie a animalelor se întreabă cum se va realiza "momitul” cîinilor, şi mai ales ce se va întîmpla cu aceşti cîini, care vor fi condiţiile de transport, cazare şi hrănire, cum se vor efectua operaţiile chirurgicale de sterilizare, tratamentele profilactice sau vindicative şi care vor fi criteriile obiective de apreciere a cazurilor extreme, în vederea eutanasici. Acest semnal de alarmă tras în scopul sensibilizării opiniei publice are cel puţin două aspecte pozitive şi anume: urmăreşte cunoaşterea şi înţelegerea deplină a unor realităţi din "ograda” proprie şi asumarea unor responsabilităţi în consecinţă.

migrarea, se reduce la minim agresivitatea. Sterilizarea, deşi imprimă caracteristicile amintite, are rolul de a preveni înmulţirile haotice, iar pe parcursul a 2-3 ani determină scăderea pînă la dispariţie a cîinilor vagabonzi Pe de altă parte, chiar dacă Decretul 71 din 25 mai 1951 neabrogat, stipulează că ”... cîinii care circulă liber pe străzi fară botniţă, se vor vinde şi ucide, după un termen de 60 de ore... serviciile de ecarisaj sînt obligate a prinde, ucide şi jupui cîinii şi a preda pieile contra cost, organelor de colectare ale Ministerului Industriei Uşoare”, acest decret nu se prea potriveşte ca mijloc de rezolvare a problemei cu imaginea tinerei noastre democraţii.

numeroase semne de întrebare privind aprovizionarea. Ca o completare a situaţiei de ansamblu trebuie luate în calcul costurile pentru asigurarea hranei cîinilor locatari (mai mult ca sigur sub formă concentrată pentru că este ieftină şi asigură întreg necesarul de nutrienţi), lumina, curentul electric, gazul şi nu în ultimul rînd plata personalului pentru munca depusă. De asemenea, acordarea sumei de 15.000 lei/cîine, pentru persoane fizice care vor aduce "pacienţi” pentru centru (cunoscîndu-se dificilul proces de prindere), este încă un factor ce va încărca costurile proiectului.

Cîini vagabonzi sînt - bani să fie

Sterilizarea - o posibilă soluţie

în privinţa cîinilor, cei ce cunosc problema mai detaliat - medicii vctcrinari-înţclcg deosebita importanţă a vaccinărilor periodice, a tratamentelor parazitologice, a sterilizării, prin carc comportamentul canin în general sc modifică, devine limfatic, dispare efectul gregar şi

La polul opus, celălalt punct de vedere ridică un handicap uriaş: banii necesari acestui proiect. Aşa cum este ştiut, lucrarea este prinsă în planul de investiţii al Primăriei, lucrările de construcţie sînt demult demarate şi presupun nişte amenajări interioare (bloc sanitar, sală dc operaţie, depozit dc medicamente) şi exterioare (cuşti, ţarcuri) care nu vor fi tocmai ieftine. Pe dc altă parte instrumentarul (autoclav) şi mai ales vaccinurile şi medicamentele sînt suficient dc scumpe îneît să ridice

Dacă nu vor fi tatuaţi, cîinii vor fi o sursă de bani continuă

Privitor la suma amintită, dacă nu se va aplica marcarea cîinilor prin tatuare, cei 15.000 de lei vor fi suficient de stimulanţi pentru românul inventiv, expert

.în umblatul cu cioara vopsită şi furatul căciulii. In cazul în care majoritatea banilor necesari proiectului vor fi suportaţi de Ia bugetul local, Primăria va trebui să se gîndească serios la găsirea unor sponsori şi a unor. modalităţi de sprijinire materială sau financiară, donaţii de la persoane fizice sau juridice, ajutor voluntar al celor dispuşi să participe la acţiune.

Notăm un punct de vedere comun: problema se cere rezolvată stringent. Cu toate argumentele pro şi contra, soluţia găsită de Primărie este oportună, ch(ar dacă "compromisul” între specii cere efort şi bani. în cazul în care şi organizarea şi derularea acţiunii nu vor lăsa de dorit, cunoscîndu-se caracteristica principală ”lasă- mă să te las” a românului, efectele ei pozitive nu vor întîrzia să apară.

S.V .

( De fa Turda: )-

Din toate cîte puţinDin materialul prezentat dc ing. cc. Virgil Blasiu, primarul

urbei, în faţa Consiliului local, am selectat cîtcva cifre şi fapte din carc, proccdînd precum zidarul cu cărămizile la înălţarea zidului, am întocmit mozaicul db faţă. —-

• Urbea dc pc malul Aricşului sc întinde pc o suprafaţă dc 91,6 km.p. Populaţia ci (la I iulie 1997) era dc 61.402 locuitori, din carc 29.844 bărbaţi şi 31.558 femei.

• Activitatea economică sc desfăşoară prin 2250 agenţi economici, din carc 44 societăţi pc acţiuni (1 cu capital dc stat şi 22 cu capital mixt); 1059 societăţi cu răspundere limitată; 5 regii (3 dc interes local şi 2 dc interes naţional); şi 156 societăţi în nume colectiv.

• Din numărul total al agenţilor economici (Ia 1 iunie 1998) data la care sc raportează aceste cifre, 50 sînt cu participare străină, respectiv cu un capital dc 2.348,7 mii S. Ungaria arc cca mai marc participare (6 firme şi cel mai mare capital investit: 1920 miiS).

• în topul societăţilor cu cca mai mare cifră dc afaceri, Cimentul deţine întîictatca cu 127.953.352 mii lei, Turdcana cu 28.998.749 mii Ici, Casirom cu 56.697.090 mii lei, Turdalact cu 24.102.938 mii lei, Sticla cu 64.396.451 lei, RATACFL cu 24.746.606 mii Ici.

• Trist este câ rata şomajului a urcat la . 14,9%, cca mai ridicată din ultimii ani. Situaţia şomerilor este următoarea: total 2752 din care 1376 femei. Din numărul total al şomerilor, 2179 sînt muncitori, 552 au studii medii şi 21 cu studii superioare.

De alocaţie dc sprijin beneficiază 1715 persoane, din care 609 sînt femei.

• Trei societăţi comerciale au fost restructurate prin Ordonanţa 9: Sticla cu 600 persoane, Chimica 278 şi Turdeana cu 428

BILANŢ CONTABIL LA 30.06.1998

persoane.• Pînă la 31 martie a.c.j în municipiu existau 12.700

pensionari.• Reţeaua stradală însumează 97 km. Circulaţia în interiorul

localităţii este asigurată de un parc de autobuze (63) care circulă pe 11 linii. Autobuzele sînt proprietatea RATL-ului.

• Fondul locativ cuprinde 20.920 locuinţe, din care 19.366 sînt proprietate de stat, 616 proprietate publică şi 112 alţi proprietari (diferite organizaţii).

• Ca dotare edilitară, Turda dispune de 112 km reţea de distribuţie a apei potabile, 54,6 km reţea de canalizare şi 116,3 km conductă dc distribuire a gazelor naturale.

• Din suprafaţa totală arabilă a urbei de 2.588 ha, 655 ha au fost semănate cu grîu, 458 ha cu oiz-oizoaicâ, 207 ha cu sfeclă de zahăr, 105 ha cu cartofi, 788 ha cu porumb, 170 ha cu legume ş.a.

,* Efectivele de animale, Ia capătul a 5 luni scurse din acest an, erau la total bovine de 682 capete din care matcă' 439, ovine 8.375 din care 5.000 matcă, porcine 6.270, păsări 36.300 bucăţi din care găini ouâtoare 13.000, 21.000 curci şi 3.500 gîşte.

Totalul cabalinelor se ridică Ia 345 din care 213'cabaline pentru muncă, 350 familii de albine, 70 iepuri de casă şi 140 animale mici cu blană.

• Indicii preţului de consum, în"primele 4 luni din acest an, au fost de 117,8% la mărfuri alimentare, 118,3% la mărfuri nealimentare şi 130,1% la servicii.

Ion C O R D O S

Agenţii economici cu sediul social în judeţul Cluj organizaţi ca societăţi comerciale, regii autonome, societăţi agricole sau un ită ţi econom ice dc stat nctransform atc în societăţi comerciale sau regii autonome, au obligaţia potrivit legii să întocmească şi să depună la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar dc Stat raportarea contabilă la 30 iunie 1998.

Formularele pentru aceste raportări sînt comune tuturor ramurilor economice şi s-au pus în vînzarc împreună cu normele, de com pletare de cătreS.C.CARTIMPEX S.A. Cluj- N apoca prin un ită ţile sale te rito ria le din D ej, Turda, C îm pia T urzii, H uedin şi Aghireş. în Cluj - Napoca formularele se pot procura de la depozitu l cen tral alS.C.CARTIMPEX S.A. din str. G-ral Vasile Milea (Dostoievski) nr.71.

Agenţii economici interesaţi îşi pot procura de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat -

Serviciul prelucrare automată a datelor, et. I cam. 50-52, pe dischetă magnetică, normele metodologice, formularistica de raportare şi program ul de verificare. în acest caz agenţii economici se vor prezenta pentru preluarea programului cu două' dischete flexibile 3,5” noi, formatate MS-DOS, 1,44 MO.

în această situaţie, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj se va depune discheta care să cuprindă raportarea preluată cu program ul prim it şi form ularele de raportare contabilă la 30 iunie 1998 (listate), semnate şi ştampilate.

Agenţii economici, care nu au desfăşurat activitate de Ia data înfiinţării şi pînă la 30 iunie 1998 nu întocm esc raportarea contabilă, urmînd să depună la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte acest lucru şi care să cuprindă toate datele de identificare â societăţii:

- denumirea completă

- adresa şi numărul de telefon- numărul de înregistrare la.

Registrul Comerţului _- codul fiscal- capitalul socialTermenul pentru depunerea

raportării contabile pe sem. I anul curent precum şi a declaraţiei pentru ncînceperea activităţii este 31 iulie 1998.

în perioada 27-31 iulie a.c. raportările contabile se pot depune şi la sediile administraţiilor financiare şi circumscripţiilor fiscale din Dej, Turda, Cîmpia Turzii, după un orar care va fi afişat Ia sediul acestor subunităţi.

N edepunerea raportării contabile la 30 iunie 1998 sau, după caz a declaraţiei la tennenul stabilit constituie contravenţie şi*

sancţionează conformseprevederilor art. 39 din Legea nr. 82/1991, actualizată şi completată cu O.G. nr. 22/1996.

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE

Şl CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT A

JU D CLU J

t J

C o p i lu ln i m ă n u i

Trist, dar adevărat | secţia Pediatrie Spitalului orăşet IGherla există un copil vîrstă de... 6 luni, corei şi cunoaşte încă parii Născut la Ginecologie-Obstetrkci spitalului gherlean, H j Crişan a fo st părăsit I mama lui imediat d l naştere, şi de atal nimeni nu a mai văzul Certificatul de naşteri

fost întocmit, însă nml nu a mai venit da form ular. în tre ril copilul a fo s t mutaty secţia Pediatrie, unde I bucură de condiţii ./bel bune de tratament \ hrănire.

După informaţii furn iza te de cadra medicale ale spitalulM mama copilului V lââ f Crişan este de loc d i n C ^ ţ

' comună din judeţul M u re /S ' dar exact nimeni cunoaşte locul unde se a®ea în prezent. Din lid jfebruarie copilul est internat la secţia Pediat) şi a fost preluat cazul [ de cadrele Centrului sprijin familial din C / l Napoca. De a se m e n e ţ\ Poliţia este în urma marr. iresponsabile, ca re f trebui să răspundă în f c legii asupra s itua ţie i care se află copilul ei.

Oare cînd se prezenta mama pentru şi ridica propriul copii Este o întrebare la cc\ nimeni nu poate răspundă...

sz. c

ZonCrepuscularîn spatele staţiei PEG

pe drumul naţional ce du. spre Baia Mare, a apărut cîteva luni o nouă formă relief. Un soi de deali' unele înalte de cîţiva m c cu o alcătuire ciudată pămînt, moloz; gunoaie, f beton şi “diverse Singurele vieţuitoarezonă, în afara celor c i deservesc staţia de benzir sînt cîţiva cîini vagabon| doi tre i tuciurii ca'incearca sărecupereze ceva c

mormanul de g uno i cîteva ciori, vreau să spi zburătoare inconştiente c sînt dispuse să mai cur locul de eventualele “rest organice”...

Ce spun ecologiştii, spun inspectorii de mec şi ce spune primăria desţ toate acestea? Ecologi; fac fotografii, inspecta aşteaptă dezlegare de la ş- ca să poată spune ceva, ii primăria mai mult ca sig va lua măsuri...Pînâ u; alta, asemenea forme f relief apar ca ciupercile! te m iri ce locuri f

if *'i

neostoita contribuţie» concetăţenilor noştri. :

M .V A IC

Page 7: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

. . . . . W ' V ' A ’ T ’ r CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbi ti 9-14; tel/fax 19-73-04; Sl'BREDACŢIATURD A:Ioni- * m i e r c u r i 1 î l l i i e 1 9 9 8 ( 7 m U H F L * % * M M / r \ . * v -K vineri 8-16; tel/fix 31-43-23: SUBREDACŢIA DEJ: luii-viBcri 8-16; td/f»i 21-60-75. V- >

%d i n t r - u n l u n g s i r d e

in

Nederlanden A sigură ri de Viaţă România S.A. - 1 iu iie 1998.Suntem cei mai solizi de pe piaţa românească - avem capitalul social de 68 miliarde lei, cel mai mare dintre toate societăţile de asigurări. 800 de c'onsultanţi, supuşi unui program permanent de pregătire profe­sională, sunt la dispoziţia Dvs., în 18 agenţii care acoperă oraşele mari ale României.Suntem parte a ING Group, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume. Astfel fiecare contract are garanţia unei forţe şi experienţe internaţionale de excepţie. " , - -

Dă valoare vieţii tale!

Suntem purtătorii unei tradiţii de peste 150 ani în domeniul asigurărilor de viaţă, verificată în 60 de ţări. Suntem de un an în România şi datorită încrederii clienţilor noştri am reuşit să ne dovedim profesio­nalismul. Pentru aceasta le mulţumim.

într-un an, suntem cei mai putern ic i ş i ne place să credem că şi ce i mai buni. Aşteptăm votu l de încredere şi din partea Dvs. "

Membru ING GROUPNederlanden # \fAsigurări de Viaţă România S.A.

Bucureşti 1: Tel / Fax (01) 337 03 30; Bucureşti 2: Tel (01) 222 14 11, Fax (01) 222 14 1 5; Arad: Tel (057) 211 660, Fax (057) 211 720; Bacău: Tel / Fax (0341110 500- B ra ş o v Tel (068) 153 951, Fax (068) 416 242; Cluj: Tel (064) 194 ,110,-Fax (064) 190 986; Constanţa : Tel (041) 511 570, Fax (041) 511 576; C ra iova: Tel (0511147 629- O radea-Tel / f r a i 472 008, Fax (059) 472 010; P lo ieşti: Tel (044) 116 126, Fax (044) 116 195; T im işoara :Te l / Fax (056) 200 102; T ârgu M ureş: Tel / Fax (065) 166 163- Sibiu- Tel (0691 214 894 Noi agenţii deschise în oraşele: Brăila, laşi, P iteşti, Sâtu Mare, Tum u Severin.

(»6 1 S 3 3 J

Page 8: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

8J miercuri, 1 iulie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: loni-vincri 8-16; sîmbati 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDÂCŢLA TURDA: loni- i vineri 8-16; tel/foi 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

a deschis un NOU DEPOZITen-gros

situat pe str. Mârâseşti nr. 66.Vă oferim o gamă largă de produse alimentare la cele mai mici preţuri.

OFERTA SPECIALAFăină import Ungaria tip BL55 în saci de 50 kg la 2560 lei/kg

TVA inclus

e jM S iS.C. NAPOLACT S.A.

Cluj-Napoca

1 post1 post2 p o s tu ri 1 post1 post

Banca Română pentru Dezvoltare Cluj

ANUNŢĂvînzarea la l i c i t a ţ i e p u b lic a a t r e i m a ş in i d e p r e p a r a t în g h e ţ a t ă ( t ip E lk a ) ; u n a A u t o s p e c i a l i z a t ă " I n t e r n a ţ io n a l” S 1 7 0 ; u n a u t o t u r is m C itr o e n ( 1 9 9 0 ) ş i o l in ie t e h n o lo g ic ă d e îm b u t e l ia t l ic h id e .

Licitaţia va avea loc laTribunalul Cluj, serviciul Executori judecătoreşti, camera 10, în data de 06 iulie 1998.

Informaţii: tel. 1 9 - 1 7 - 6 2 . (10962)

a n g a je a z ă prin concurs pentru magazinul de prezentare produse lactate din Dej str. Ecaterina Teodoroiu nr. 51 următorul personal:

1. Şef m agazin2. A ju tor şe f m agazin3 . V în z â to r4. C asier-factu rist5. M anipulan tCondiţii:• domiciliul stabil în municipiul Dej :• pentru poziţiile 1-2 - liceul economic, specialitatea

comerţ sau liceul de industrie alim entară şi curs de vînzătoare

• pentru poziţia 3: şcoala profesională com ercială sau liceu şi curs de vînzătoare.

• pentru poziţia 4 - liceil econmic şi cunoştinţe operare PC

• pentru toate posturile: vîrsta m axim ă 45 ani şi fără antecedente penale.

înscrierile se fac p înă la data de 8 . 0 7 . 1 9 9 8 laFabrica Dej, str. D um brava Roşie nr. 3 la dl contabil şe f Aurel Deac. D osarele vor conţine: cerere de înscriere la concurs, cazier juridic, dovada de la ultimul loc de m uncă, că nu au produs pagube, acte doveditoare de absolvire a şcolilor.

Tem atica pentru concurs se află la dl contabil şe f Deac Aurel.

Concursul v a avea loc în data de 1 0 . 0 7 . 1 9 9 8 , o ra 1 0 ,0 0 la S.C. NAPOLACT S.A. Cluj, bd 21 Decembrie

Sînteţi o persoană tînără şi dinamică? Aveţi studii superioare?Doriţi să lucraţi într-o firmă cu renume?

A ngajăm agent publicitarcu carte de muncă

Sunaţi la 1 9 7 . J 0 4 .

i

Primăria comunei Apatrida

nr. 95-97. (10958)

solicită oferte de preţ pentru următoarele lucrări:

O reparat gard metalic cu fundaţie de beton; *=> reparat acopejjş la şcoli (înlocuiri ţigle

sparte)■=> reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare pentru unităţile din subordinea Primăriei.Ofertele se depun pînă la data de 10 iu lie 1 9 9 8 ,

era 10, la sediul Primăriei. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 2 3 -1 7 -7 7 . 410957) ,

Începînd cu luna iulie 1998

magazinul alimentar ” SORA-CENTRAL” str. Gheorghe Doja 22-26 este deschis

şi dum inica în tre orele 8-16.

Vă aşteptăm!

C a s în o M c tro p o l C lu jorganizează preselecţie pentru funcţia de"fem eie de serviciu” - 3 posturi /

Preselecţia va avea loc vineri 3 iu lie 1 9 98 ora 18 ,00 în incinta casinoului, str. Horea nr. 5. (161625)

U & n w p a e

pol® Clcassic_ »00S/*“"â’ lin>I» *fe I „„

b o i » ° ---------------6 5 . 0 0 0 d e

Pentru prima oară o mulţime de premii instant te aşteaptă acum în capacele de bere ' Tuborg. Minge, tricou, parasolar sau bax de bere sunt premii la vedere: dacă le vezi în capac, sigur le-ai câştigat.Pentru ridicarea premiilor instant telefonaţi la (01) 205.50.20 sau trimiteţi capacele la C.P.2,0.P.1 Bucureşti.

T O şi T U B O R GDacă din alte 3 capace ai reuşit să formezi sloganulşi dacă ai răspuns la întrebarea: Care este tara de origine a berii Tuborg? trimite capacele şi răspunsul într-un plic la C.P. 2 ,0.P. 1 Bucureşti pentru a participa la extragerea marilor premii.

■-.im

p re ," f f w

Extragerile' vor avţa loc în trei etape

15.06/98 -1 Yw Polo Cldssk-şi4 premii în bani 15.07/98^1 VW Polo Classicşl6>remiiîn bani

şi Marea Extragere din

8/98 -2 VW Polo Classic şi 10 premii în baniCine se grăbeşte participă la toate!

Mai multe plicuri - Mai multe şanse de câştig.

PnrticiDOTtu v « menţiona pe plic nomele, adresa completă si vârsta, la această promoţie nu pat participa persoanele care până ta data de 15 Mai 1998 nu an împlinit vârsta de 18 ani, angajată tomponălor Carlsrom Beverage Co., United Romanian Breweries Bereprod sri, Graffiti/BBDO )i Ammirati Paris lintos.- i nîie vor partiapa doar stklele de 0.51 şi 0.331care poarta eticheta Concurs 98. Participarea la promoţie nu este condiţionată de cumpărarea produsului. Pentru doritori. Regulamentul complet a1— ®-: -------*“ — ” — .................- - - . . .

id fro n i (0Auri secrete pentru a preveni falsificarea. Capacele trimise vor fi validate prin verificarea acestor codări. Pentru orice informaţii legate de concurs vă rugăm sunaţi la: 205.50.20.sunt marcare prm * . .

V i r i l e i ia cursof zilei

r • , * -."J* — r ” ••••»« ii*m««t(ri vicnaiKj «cia|nini Jll, viuiiill/ UUW Şl MllUiUIUII I MI li Uiiiree*L Pentru doritori. Regulamentul complet al acestei promoţii poate fi consultat în presa cotidiană din 13 şi 15 mai 1998. Capacele ce participă la promoţie

§

Page 9: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

^ te c u iluiu PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri8-16;sîmbită9-14; tcl/fn 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: lonl- vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBRF.DACŢ1A DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-76

miercuri, f iulie 1998 ( 9

BANC POST S A.*’Ziua clientului Bane Post”

La 1 iulie 1998 BANC POST aniversează 7 ani de ţfictivitate. Dorim să dedicăm această sărbătoare, cu

rotunde semnificaţii pentru bancă, celor în direcţia cărora se îndreaptă forturile noastre: clienţilor băncii

Dacă vă număraţi printre clienţii băncii ne vom trucura să vă avem alături, iar dacă nu sînteţi încă clienţii noştri, va fi un bun prilej de a cunoaşte oferta ^oastră de produse şi servicii bancare.

Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi vă invităm în 1 iulie 1998, să treceţi pragul unităţilor J3ANC POST din*=> Cluj-Napoca str. Gh. Doja or. 31 orele &,30-12,30şi 13,30-19,00 *=> Dej str. M ioriţei nr. 2 orele 8,30-12,30

js i 14,00-18,00Turda str. Republicii nr. 24 orele 8,30-

-14,30i *=P Gherla str. Crişan nr. 16 orele 8,30-[ 11,30 şi 12,30-14,30. (658369,)

CALITATEA VOPSELEIVOPSELE■ lemn, metal, perete interior şi exterior |VOPSELE LAVABILE 1• zugrăveli interioare şi exterioare LACURI■ parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior GRUNDURI- perete, lemn, metal ADEZIVI TIP ARACET- lemn, construcţii, hârtie PARCHET FERONERIE

CLUJ-NAPOCA - Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148 TeL/Fax: 064/41.38.78

S.C. ALPA S.A. DEJ- A N U N Ţ A

închiriere prin licitaţie publică cu strigare, a unor spaţii situate în Dej.

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii, P-ţa 16 Februarie nr. 4, în data de 10 iu lie 1 9 9 8 ,0 *0 1 0 , 0 0 .

în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare vineri orele 10,00, în acelaşi loc.

Taxa de participare la licitaţie este de 100.000 leu

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii si la telefon: 9 1 - 1 8 - 0 1 . (ios>s3)

Tn calitate de reprezentanţă zonală

vindej la preţul producătorilor

3 .C . POL.ICOLOR S.A. Bucureştisvnaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi

S . C . S IN T E Z A C O L O R S .A Oradeatr«p3ele ulei - email - grund ^

S . C . P E R IN D S .A .Oradea §■mături - perii - bidinele

şi alte produse crtmioe• ’vcpsde duanf, adezivi, cwzi, odoranp, chit auto, araoet, pensiie, etc.

B fş maimare!

A FI GĂSIT ORIUNDE... AFIGĂSITORICÎND...

A FI INFORMAT EXACT...

A FI CUNOSCUT...

A FI PARTENER...

PAGININAŢIONALE

Singura condiţie de a fi!

CEL MAI POPULAR ANUAR DE PUBLICITATE DIN ROMÂNIA!

Informaţii pentru obţinerea ediţiei 1998 ş i pentru înscrierea în ediţia 1999tel/fax: 19-55-89 orele 9,00-12,00.

Central d e lim b i Moderne

A c c e s sL a n g u a g e C en tre

Established with ihe assislance o f the Brilish Council and the Open Sociely Foundation

Organizează cursuri in tensive d e vară 2 0 iu lie - 2 8 a u gu st

30% reducere a taxei de curs III• Engleză generală (orice nivel)

*Engleză pentru afaceri Locuri lim itatei

Data lim ită pentru înscrieri: 15 iulife 1998.

înscrieri: zilnic. lOf’-lS”’, Recepţie, etaj 1 Test de plasare: la înscriere

Adresa: Str. Ţebet n r 21, corp C, et 2, Cluj-NapocaTel/fax: 064-420 476; E-mail: o vidiu(Sjacccss.soroscj .ro Internet: http^/www. dntcj.ro/cdu/engU*h/encIlih.titm

ţ f + for Qaitlty L u p a p

QVEST11 m am cittle member o f K AQ M LS The European AiufioHon for Qualin lanptase Service,

Avizul Ministerului Educaţiei Naţionale Scwlconr. 2354/28.02.97

Cel mdi bun curs de schimb Leu/Anvelopa

Anvelope pentru camioane şi autobuze *

4' °fed0 %t ( jP^kia *

v w l iN-c-, x

Anvelope diagonale DANUBIANA Anvelope radiale VICTORIAtextil-metal metal-metal

SILVANIAmetal-metal

-

11.00-20 1.200.000 lei12.00-20 1.350.000 le!

11.00 R 2012.00 R 20

1.300.000 lei1.525.000 lei

1.495.000 lei1.700.000 lei

1.495.000 lei1.700.000 lei

2 a n i g a r a n ţ i e

Anvelope pentru tractoare şi maşini agricoleAnvelope diagonale DANUBIANA

6.00-16 (6PR)6.50-20 (6PR)6.50-20(SPR)

238.000 lei299.000 lei361.000 lei

Anvelope diagonale DANUBIANA

14.00-38 (8PR) 15.5 - 38 (8PR) 18.4 - 26(10PR)

1.450.000 lei1.450.000 lei2.194.000 lei

■ '* * 3 a n i g a r a n ţ i e

Toate preţurile menţionate în acest anunţ nu conţin TVA şi sînt valabile pentru plata la livrare

g a ra n ţie ţ i service în lo a te su cu rsa le le

TOFAN GRUPSucursala: Cluj, str. Fabricii nr. 145A tel: 141188 int 122.

v in zAr i CUMPĂRĂRI

• Vînd garsonieră şi apartament cu două camere in Mânăştur, etaj intermediar. Tel. 19-30-49. (196370)

• Vînd urgent SRL prestări servicii şi activitate comerţ. Tel. 16- 10-71. (193359)• Vînd chioşc alimentar vad bun.

Tel. 42-53-48,094-54-78-67. (196345)

• Vînd SRL, tonctâ cu autorizaţiile necesare, vad bun. Informaţii tel. 18-69-06 între orele 19-23. (196374)

■ Ofertă interesantă de vînzare teren în Zorilor şi fracţionabil 7800 mp, 20 dolari/ mp. TeL 17-10-71 orele 8-10. (190101)

Vînd teren arabil în comuna Horeşti. TeL 43-05-26 între orele 9-17. (190273)

• Vînd teren 1300 mp în Becaş, cu posibilităţi gaz, curent, 5 m în spatele Institutului de Plante, 40 milioane negociabil. Tel. 43-16-06 sau 19-46-11. (190327)

• Vînd apartament 2 camere zona M irişti, str. Lacu Roşu, parter, avînd îm bunătăţiri, parchet, faianţă, gresie, telefon internaţional, interfon. Relaţii Ia telefon 13-97-86 orele 18-20. (190243)

• Vînd apartament 3 camere finisat str. Pata, etaj 2, confort m ărit TeL 14-78-24; 092-300- 754. (190316)

Vînd 2 camere în P-ţa Mihai Vifeazu, 13.000 USD. Tel. 43-05- 37.(190323) ‘

• Vînd casă 3 cumcre,bucătărie, baie, grădină 680mp, str. Donath nr. 2. TeL 19-43-11; 094-611-273. (190340)• Vînd casă în centru, cameră 32

mp, bucătărie, baie, total 47 mp Piaţa Muzeului nr. 1 ct. 1 ap. 1 orele 10-21. (190337)

• Vînd urgent casă o cameră, o bucătărie, cămară şi grădină bună pentru construcţie, la intrare în Someşcni, spre băi, preţ 65 milioane negociabil, str. Aiudului nr. 6. Informaţii zilnic orele 10-21. (190348)

• Vînd garsonieră confort 3 str. Gîrbău nr. 8 bl. R8 ap. 44. (193358)

• Vînd casă de vacanţă pc Valea Iadului (judeţul Bihor) 3 camere P+M, apă curentă, canalizare, teren 700 mp, elemenţi calorifere din tablă ae oţel austenitic 600x200 import Cehia. TeL 092-36-42-80; 059/15-31-73, familia Bozun Octavian 059-13-90-27. (193361)

• Cumpăr post telefonic zona Mărâşti. TeL 16-76-20; 094-604- 850. (195749)• Vînd apartament 2 camere zona

Pata. Tel. 15-83-76,15-35-27. (196146)

• Vînd apartament trei camere, str. Rosetti nr. 8. Se poate vedea zilnic între orele 17-19. (196297)

• Vînd apartament o cameră, pe str. Horea. Tel. 41-31-11. (196375)

• Vînd-Volskwagen LT40- autoutilitarâ camion: an fabricaţie 1990; prima înmatriculare 1991; sarcină maximă totală 4t; km rulaţi 138 mii; stare foarte bună; servodirecţie; servo ffînă; preţ negociabil 18500DM. Tel. 058-87-09-70.(196356)

• Vînd Renault 21 GTX, 1988,1995 cmc, stare perfectă de funcţionare, înmatriculat persoană fizică, piese de schimb, preţ 7.000 DM. Tel. 13-06--33. (193368)

• Vînd Mercedes 280 SEL 1985, înmatriculat persoana fizici, 160.000 Iun la bord, culoare m aron, pen tru pretenţioşi. Tel. 13-12-66. (190341)

Vînd Dacia 1307,39.000 km, 35 milioane lei, TVA inclus. TeL 41-45-06 după ora 17. (193357)

• Vînd strung Rcvorvcr, maşină şlefuit plan, compresor industrial, maşină dc mortezat clcctropalanc 250 kg şi diferite şuruburi. Tel. 065/ 16-95-84 orele 8-16. (190284)

• Vînd maşină cosit iarba pc benzină, video Toshiba. Tel. 42-62- 81.(196364)

• Vînd urgent 2 uşi de stejar noi, de in tra re , com plet echipate cu 1.500.000 leL TeL 18-96-54.(196357)• Cumpăr uşi vechi intrare

apartament, preţ 15.000-20.000 lei. TeL 19-12-72. (190297)

• Vînd geamuri şi uşi dc apartament. Tel. 16-76-02. (190310)

• Vînd stupi cu lăzi, cu rame, cu mierea în rame, centrifugă. TeL 16- 76-02. (190311)

• Vînd sufragerie stil, gamituiâ bucătărie, ladă frigorifică uz casnic şi Renault Trafic foarte urgent TeL 15-88-38. (190318)

• Vînd răsad de crizanteme. TeL18-65-80.(190350)

• Vînd maşină de scris electrică, cărucior copii, monitoare, chiuvete, proiector Dia, mochetă, dulăpior baie, haine. TeL 19-01-54. (190355)

ÎNCHIRIERI* Dau in chirie apartament

2 camere. Telefon 16-99-66 orele 10-18. (190343)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A n iZ l f  R l l Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. ( t e C l s i f l

jLwtimnui u a w h u m i i u m b ——n—— — un.—»——-—. 1

Page 10: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

1

lOj miercuri, 1 iulie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: loni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; lei/fax 19-73-04; ŞUBREDA CŢIATURDA lum- vineri 8-16; tel/fu 31-43-23: SUBREDACŢ1A DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. d e e ia a i

Depozit farmaceutic angajeazăfarmacist

Constituie avantaje:- vechime- cunoştinţe P.C.

- - carnet de conducere C.V. latei/fax: 4 1 -9 2 -2 1 , pînă în 12 iulie.

SC RJR INTERTOBABO SIL.A ngajează

1. C ontabilă ,Condiţii:

- femei, vîrsta maximă 30 ani- cunoştinţe de contabilitate primară- cunoştinţe de operare pe calculator

2 . Agenţi comercialiCondiţii:

. - experienţă în domeniu minim 1 an- persoane dinamice cu iniţiativă- stagiul militar satisfăcut- fară antecedente penale- carnet de conducere categoria B |- domiciliul stabil în Cluj-Napoca

Cei interesaţi vor depune Curriculum Vitae pînă la data de 1 0 .0 7 .1 9 9 8 la sediul firmei din str. Dîmboviţei nr. 77 et. III, cam. 301-303.

Pentru relaţii suplimentare tel: 41 -93 -48 sau 41 -9 3 -4 9 orele 8 ,00-17 ,00 .

S.C . BIZO m ? E X P SRL AVICOLA APAHIDA

vinde zilnic pui de carne v ii 9âin i Rosso pentru ouă

Inform aţii la tel. 1 3 - 0 9 - 8 8 sau la sediul firmei.

* Dau în chirie apartament 2 camere confortabil. Tel. 16-46-09. (190312)

• Caut chirie garsonieră sau aoartament 2 camere. Tel. 19- 60-93.(190293)

DIVERSE

b a a m a g B a i iC lu j-N ap o ca ,

sîr. H orea 18-20, a p 7executa umnatocrele sefvicii:- Reciutare de personal- Selecţie de personal- Examinări psihologice auto- Psihoterapie si consiliere w

psihologica §Tel./Fax: 0 6 4 -4 3 2 2 8 8 &

• Transport marfă. TeL 15- 54-07.(195950) .

• Curs înot copil TeL 18-34- 95.(196354)

• Societate com ercială angajează economistă. Reiaţii Ia teL 43-23-29. (196362)

• Şcolarizăm şi angajăm tinere cu domiciliul stabil in Quj pentru funcţia de operator schimb valutar. Relaţii la tel: 01/688-42-66 şi 01/242-09-32. (658372)

Angajăm agenţi comerciali în domeniul m aterialelor • de construcţii. Se oferă salar fix plus bonus. Tel. 43-23-29; 43-25-04.(190260)• Angajăm nîuncitori necalificaţi.

Str. Fabricii de Zahăr nr. 123 tel. 094-562-357. (190302)____

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Operativ Agroserv SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Depozit atelier, situat în Dej, str. Mihai Viteazul nţ. 96. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (190322) -

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Lausori SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Funcţionare finnă, situat în str. Ciobanului nr.6. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (190352)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Foto-Clip SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Funcţionare firmă, situat în str. Padin nr. 20. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se depun la sediul ÂPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (190353). -

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Gensoft Consulting' SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea, autorizaţiei de mediu pentru obiectivul

■Funcţionare.firmă, situat în str. Lăcrămioarelor nr. 10 ap. 25." Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (190354)

. • SC Sergio-Sony SRL practică ■ un adaos comercial intre 0-300 la

sută. (193331) •• SC Henrieta, angajează

vînzătoare, str. Horea nr. 108. 1193367) ____________

• C.E.C. Sucursala judeţeană Cluj cu sediul în municipiul Cluj- Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 23-35 organizează licitaţie publică deschisă pentru: 1. Lucrări de reparaţii curente la construcţii - cu deschiderea licitaţiei publice în data de 20 iulie 1998 ora 10,00;2. Lucrări de tîmplârie aluminiu - cu deschiderea licitaţiei publice în data de 21 iulie 1998, ora 10,00;3. Achiziţionare şi montare sticlă de securitate şi folie ântiefracţie - cu deschiderea licitaţiei publice în data de 22 iulie 1998 ora 10,00. Caietele de sarcini se pot procura contra cost începînd cu data de 06 iulie. 1998. Ofertele se vor depune la sediul Sucursalei judeţene CEC Cluj, pîriă la data de 17 iulie 1998 ora 14,00. Informaţii suplimentare la telefon: 064/19-85-16, interior 134. (658371)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Aron Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul, casă familială situată în comuna Băişoara, sat Moara de Pădure f.n. Orice reclamaţii sau sesizări numai pentru factorii de mediu vor fi înaintate APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (343224)

• Subsemnaţii Bocoş Ioan Emil şi soţia Bocoş Adriana, Turda str. P-ţa Romană nr. 15, judeţul Cluj Momeu Nicolae şi soţia Momeu Marta, Turda str. Alexandru Bunea nr. 4/A, judeţul Cluj, Chiorean Victor şi soţia Chiorean Cristina, Turda str. Aleea Libertăţii nr. 8 judeţul Cluj şi Holhoş Ioan şi soţia, Holhoş Mariana, Cluj-Napoca B- dul Nicolae Titulescu nr. 18 judeţul Cluj cheamă în judecată pe Uttcâ Nastaisia, Uttcă Ioan şi soţia Uttcâ Savina la Judecătoria Turda avînd domiciliul necunoscut în dosarul civil cu termen 2 iulie 1998. (343225) '

• în conformitate cu legea nr. 137/1995 SC Nykomo & Co Invest SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin nealimentar, situat în Cluj-Napoca B-dul Eroilor nr. 11. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (193371)

• Angajăm' tîmplar în pal melaminat Salarizare bună. Tel. 19- 37-32. (193373)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Zagor Arpad anunţă începerea'demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru deratizare, dezinsecţie, situat în Cluj, str. Căii Ferate nr. 6-7, ap.6. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (196359)

' • Ţin evidenţă contabilăcompletă. Tel. 41-32-64. (193354)

• Moştenitorul decedatei Szabo Margareta, să depună actele doveditoare la Judecătoria Cluj, la dosarul nr. 1957/98 pînă la 15 iulie 1998. (196360)

PIERDERI• SC Fiesta SRL, pierdut cod

fiscal nr. R241653. Se declară nul. (190344)

• Maxim Otilia pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (193356)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Moldovan Horatiu. îl declar nul. (193363) ' ,

• SC Tanemara SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/ 2862/1993. Se declară nul. (193370) ■

• Hodrea Ionuţ pierdut legitimaţie de serviciu SC Flacăra SA. O declar nulă. (193372)

• 'Pierdut aviz însoţire marfa nr. 074001-074050 folosit şi nr. 074101-074150 neutilizat al firmei SC Bemira SRL. Se declară nule.(196352) .

• SC Atex SA Huedin, str. Vlădeasa nr. 43, tel. 25-18-77, vinde la licitaţie autoturism ARO 244, benzină, gri metal, radiocasetofon Blau punct, *an de fabricaţie 1997. Licitaţia va avea loc în fiecare luni şim iercuri, ora 9 Ia sediulsocietăţii şi sîmbătă în Tîrgul de maşini Guj. Preţ de strigare 87.711.864 lei + TVA. (193365)

• împrumuturi rapide. TeL 43-38-63.(195639)

In conformitate cu Legea nr. 137/ 1997, Goia Iuliu anunţă Începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă plus grajd”, situat în Jucul de Mijloc, nr. 207/ A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (196358)

•; In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Todor Viorel Gheorghe, anunţă înpeperea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă (locuinţă parter)” situată în comuna Bonţida jud. Cluj, str. Belteni f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (196372)

DECESE COMEMORĂRI• Profund îndureraţi,

anunţăm trecerea in eternitate a iubitului şi bunului nostru soţ, ta tă , bunic şi socru CORNIŞ IOAN, în vîrstă de 56 anL Inmormîntarea va avea loc in data de 1 iulie, orele 12, la Capela Cimitirului Central Familia îndurerată. (190287)

• Cu nemărginită durere anunţăm rudele şi cunoştinţele trecerea Ia cele veşnice a celei ce a fost VEREŞ VICTORIA, din Chinteni. înmormintarea va avea loc în data de 2 iulie 1998 in comuna Chinteni, ora13. Nu te vom uita niciodată, mămică dragă. C ristina, Bianca şi Nelu. (190336)

• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea şi lungă suferinţă, a celei care a fost cea mai bună soţie, mamă şi bunică, CHIŞ EUGENIA, din satul Morău, judejul Cluj, la numai 58 de anL înmormintarea va avea Ioc joi, 2 iulie 1998, la ora 12, in localitatea Morău. Dumnezeu să o odihnească in pace. Soţul D um itru, fiul M ircea cu familia, fiul Ştefan cu familia, în veci nemingîiaţi. (190346)

» Zdrobiţi de durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei noastre dragi VALEAN MARIA. înhumarea va avea loc la Cimitirul Crişan în 1 iulie 1998, ora 12. Cei şase copii cu familiile şi nepoţii care o vor plînge toată viaţa. (193360)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, frate, unchi şi bunic MIC GRIGORE. înmormintarea va avea Ioc joi, orele 12, în comuna Recea-Cristur. Familia îndoliată. (193366)

• Sîntem alături de domnul lt. coL ing. Gheorghe Răţuşcă, în marea pierdere pricinuită de moartea surorii sale dragi. Dumnezeu s-o odihnească in pace. Colectivul UM 01369A SomeşenL (193369) ^

* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată, SILVIU MIHAI SÂNĂ, în v îrstă de 42 de ani. înmormintarea va avea Ioc in data de 2.07.1998, de la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur, la orele 14. Soţia şi copiii. (196365)"

* Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a unicului fiu, ŞILVIU MIHAI. Familia Miron şi Viorica Sână. (196366)

• Din toată inima îl plingem pe prietenul nostru iubit, SILVIU MIHAI SÂNĂ. Sincere condoleanţe familiei Eugenia şi Mariana Voinigescu. (196367)

• Sîntem alături de familia Sână, în m area durere pricinuită de pierderea soţului şi tatălui, SÂNĂ SILVIU MIHAI. Familia Dorel şi Liliana Lăpuşan. (196368) ■■■•

•- Sîntem alături de fiica şi nepoţii noştri in marea durere pricinuită de pierderea soţului şi tatălui iubit, SILVIU MIHAI SÂNĂ. Familia Nicolae şi Maria Lăpuşan. (196369)

Cu mare durere in suflet anunţăm decesul soţului, tatălui şi socrului LUCACI VASILE, în vîrstă de 49 ani. Funerariile au loc la Capela Mănăştur tn data de 2 iulie 1998, orele 13. Nu te vom uita. Familia îndurerată. (193374)

V. Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mamă şi bunică, REVNIC FLOAREA, de 83 anL înhumarea va avea loc azi,

iulie, in Cimitirul Central Capela l ora 13. Cine a iubit- o şi respectat-o este aşteptat cu drag . Fiica Georgeta şi nepoatele Laura şi Anca.(196353)

■ Sîntem alături de finii noştri Secară Dorel şi Mariana in marea durere pricinuită de moartea tatălui drag SUCIU SIMION, din Borşa. Familiile Moldovan şi Chlş. (190335)

• îm părtăşim durerea familiei Cristina şi Ioan Gotu, la pierderea dragei lor mame şi soacre, VICTORIA VEREŞ. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune! Colectivul Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Guj. (190351)

• Sincere condoleanţe familiei Secară Dorel şi Mariana pentru pierderea tatălui drag. Familia Tămaş Simion şi Aurica. (190357)

• Un ultim şi pios omagiu pentru cel care a fost coleg de serviciu SUCIU SIMION. Colectivul Spitalului de Boli Psihice Cronice Borşa. (190358)

• Sîntem alături de familia Vlăduţ in .m a re a durere pricinuită de pierderea soţului tatălui şi bunicului VLĂDUŢ LADISLAU, fost antrenor de ciclism la Clubul Sportiv Voinţa, şlefuitor de talente şi de caractere, exemplu de modestie şi profesionalism pentru colegii de secţie şi de club. Clubul Sportiv Voinţa Cluj. (190359)

• Sîntem alături de colegul nostru Nicolae Moldovan şi familia sa in marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de Oficiul de Calcul “Terapia”. (190360)

Sîntem alături de d-1 Nicu Moldovan in aceste momente de durere, pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Sincere condoleanţe întregii familii. Colegii de la SC Terapia SA Guj-Napoca. (190361)

Sîntem alături de familia greu încercată în aceste momente prin care trece, prileju ite de trecerea p rem atură în nefiin ţă a colegului nostru POP L. IOAN, fost şef de echipă in cadrul societăţii noastre, apreciat pentru hărnicia şi calităţile deosebite pe care le-a avut. Dumnezeu si-1 odihnească in pace! Colegii din SC Grup 4 Instalaţii G uj. (190365)

• Consiliul de AdministJ al SC Terapia Guj-Napoci] alături de d-1 Moldovan Nkj în aceste momente gi,i pricinuite de decesul ta:f drag şi-i transmite i condoleanţe. (190362)

• Sîntem alături de priettl şi colegul nostru NI Moldovan la marea duri pricinuită de decesul tatii drag. Familiile Comea ş!g | (190363)

• Conducerea societda Electromontaj CIuj-Napolf transmite sincere condole» . colaboratorului nostru dir.i1 Ungur Sorin pentru moar; mamei sale dragi (193362)

-• Nicule, sîntem alături 1 tine şi familia ta în ace; momente grele prin ct, treceţi. Vasile, Florica! Cristian Pintea. (193364) (

• Sîntem alături de st noastră M ăriuca la mar durere pricinuită de dece soţului ei LUCACI VASIL Familiile Feneşan şi F e lea(193375)

• Sîntenmlături de f a m l j în d u re r |p N în m o m e n t j trecerii în nefiinţă a cuscruL -j nostru VASILE. F a i n i ' Felecan Viorel şi V io rfw -a(193376) ■ 4

• Un ultim omagiu a d i I nepotului nostru L U C zV < | VASILE din partea u n c h iu l j Arghil cu familia. (193377) :

• Sîntem alături de c o l e ţ ; nostru Marcu Ioan la p ie r d e r i ta tălu i drag . S in c - e | condoleanţe familiei S e c ţ i a ■ Poliţie. (196351)

• Sîntem profund în d u re * - : ; ia trecerea in eternitate a c e i j care a fost distinsul n o s t : ] coleg, A L E X A N D JK f PRODAN. Familiei s i n c e > condoleanţe. Colegii d e Şcoală Pedagogică de B ă ie ţi t i ; Cluj, promoţia 1955, şi T e e i Voinescu Amadeus, p r o f e s d diriginte. (196355) |

Sîntem alături de c o le y inoastră Geta Boboş in a c e r j clipe grele pricinuite de d e c e s j mamei dragi. Colegii d e {1 Institutul de Chimie “R a lu 1 Ripan”. (196363) f

• Sîntem alături de c o l e ! noastră Stela Dea, în a c e ? momente grele pricinuite i I moartea mamei dragi. C o le ţ de la Nederlanden. (196371) j

• Un ultim omagiu f o s tu l î nostru vecin, SÂNA SILV T ] MIHAI. Condoleanţe fam ili: ? Asociaţia de locatari, sr : Zorilor nr. 40. (196373) ■.• Sîntem alături de d o a r

Emilia Cipăianu în aceste c grele, pricinuite de decesul t a r Familia Nicodin. (190349)

• Sentimente de d u re re tristeţe şi un dor nesfirşit - încearcă acum Ia îm plinire: 6 luni de la despărţirea ;

, iubitul nostru tată şi b u r preot MARINA IOAN şi 1 4 1 de la plecarea spre cele veşnt a iubitei noastre m am e bunică, învăţătoarea MART- CORNELIA. Parastasul avea loc sîmbătă, 4 iulie ora 14 Ia mormînl in C im hr Cluj-Cordoş. Dumnezeu s odihnească in pace. Copiii ]s şi Vasile cu familiile. (1963)

• Au trecut 6 ani d e trecerea în nefiinţă a scumpu nostru soţ, tată, socru şi b u r CORNEA PETRU (PETIC; din Coruş. Eşti mereu cu d îţi simţim lipsa, d a r : consolăm că de acolo de sus ■' vezi şi ştii că ne gîndim la tir Vei rămîne veşnic în suflet noastre. Odihneşte-te în pa; Cei care te-au iubit şi te m iubesc. (196361) ____

Page 11: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

A D E E ţf& i^ ţS JB . d e O I s j i SPORT miercuri, t iulie 1998 (11

'j 4 . iWmm&g' *

STELEA, DOAR TU HERITI STATUIE!

f

loBstâstia - Croaţia j 0 4 ( 0 - 1 )

î Trăiesc o senzaţie neconvingătoare d isputate % contradictorie. Este o înaintea Mondialului. Pesimiştii ţ performanţă că România a ajuns vor triumfa susţinînd ca şi pînă \ pînă în faza “optimilor” de acum că naţionala României s-a

finală, mai ales că mulţi dintre născut sub o zodie norocoasă, : noi nu îi acordau această şansă m ulte d intre succese fiind

1 după “am icalele” obţinute cu icoana lui Iordănescu

1.■ ' : MW1 ......... ..... ...... ... ...... - ....

i ' .. ^ - •■v ' i ^ ^ T |

xX k * * ■* , " * * * f ’ * * l " jZ , ' ~ . • ' jL- / -

I f Ă ;th , - „ %=ţ 5*i j vjSffii; tţ > <■ * *

Ml

W- « « f

şi rugile părintelui Argatu. Iar obiectivii au'şi început să invoce faptul că România nu va putea fi învinsă fără acel proverbial 5 % de care beneficiază echipele creditate cu şansa a doua.

Din punct de vedere statistic România ar fi trebuit să-şi cîştige dreptul de a disputa “sfertul” de finală cu Germania, Croaţia obţinînd la prima ei participare la un C.M. o performanţă de multe echipe dorită. Ca să fim corecţi cu noi înşine, jocul “tricolorilor” nu a strâlucit/ba chiar, în unele momente, a dezamăgit. Românii au început cu “viteza întîi”, dînd impresia că echipa C roaţiei este la îndemîna unei formaţii care cu cîteva zeci de oră în urmă învinsese, poate neaşteptat, Columbia şi Anglia. într-un ritm adorm itor, cu o plim bare

excesivă a balonului între fundaşii centrali şi linia mediană, mult retrasă în spate şi nedispusă Ia efort fizic sau... gîndire (în cele din urmă), cu un singur vîrf izolat în tre m asivii croaţi, România i-a pus pe tavă Croaţiei mijlocul terenului. După marea ocazie a lui Adrian Ilie (min. 5, şut blocat de Bilic), croaţii, mult mai pragmatici şi rapizi în transmisia balonului, în minutele 11 şi 17 vor face cunoştinţă cu paradele lui Bogdan Stelca, excelent pe întreaga durată a partidei. In continuare jocul a fost confuz, departe de pretenţiile unei “optim i’ de Campionat Mondial, nici una dintre formaţii ncrcuşind să ofere spectacolul dorit. Croaţii au practicat un fotbal “în zonă” cu aglomerarea' jumătăţii ci de teren în timp ce “blonzii” noştri s-au mărginit să

m izeze d o ar p e gen iu l de moment al lui Adrian Ilie. Prea p u ţin !

Pe acest fond de adormire a telespectatorilor şi spectatorilor, la o fază banală în careul de 16 m, Gabi Popescu a pus uşor de tot mîna pe Vlaovici, croatul a căzut ca trăsnit şi “centralul” argentinian a dictat lovitură de pedeapsă. A executat Davos Sukcr şi a înscris. “Pampasul” a hotărît repetarea pcnaltyului şi Suker a înscris din nou. Acesta a fost unicul gol al partidei, acesta nc-a fost sfirşitul, aceasta nc-a fost toată puterea de luptă. In repriza a doua, în rîndul “tricolorilor” penibilul a făcut legea, doar S te lca prin intervenţiile de ultim moment salvîndu-nc de la o înfringcrc de proporţii.

Cristian BARA

0 nouă mostră de fotbal - geometrieO L A N D A - I U G O S L A V I A 2 - 1 ( 1 - 0 )

T * ^ ...

.... •••••

rţSş-KS: şşsrîţ

; - i n !

M i M ,, .......v.fllssjg

i

Uvertura partidei a însemnat un sfert de oră de studiu prelungit şi atent în care balonul a fost plimbat în lung şi lat cu mai mare precizie geometrică din partea “portocalei mecanice”, dar şi cu o replică remarcabilă din partea iugoslavilor. în egală măsură a fost şi un sfert de oră de pîndâ pentru depistarea posibilelor culoare de pătrundere spre porţile apărate de Van der Sar, respectiv Ivica Kralj. Două pistoane sub presiune m aximă în lin ia mediană olandeză, Seedorf şi Davids care ară din plin şi în viteză gazonul stadionului din Toulouse pentru lansarea vitezistului Overmars, respectiv a tehnicianului şe f D enis Bergkamp, în timp ce în tribună cunoscuta orchestră de buzunar îşi face program ul m uzical, însoţită de uriaşul cor al celor 20.000 de suporteri olandezi.După sfertul de oră de studiu, olandezii apasă pe acceleraţie, reuşesc să creeze breşe îndefensiva iugoslavă şi fazele de „ ____ __ _________poartă încep să smulgă ovaţii şi im presionanta sa jt lo n jă

m J i l

H ..

aplauze în tribune în rîndul suporterilor vopsiţi în portocaliu. O primă explozie sonoră la şutul- lui Bergkamp (19), balonul fiind deturnat în corner de Kralj. A urmat acţiunea - fulger pe spaţiu re s trîn s cu p ro tagon iştii O verm ars - Stăm- (23), dar ultimul a ratat incredibil din 2 metri. Apoi bomba lui Seedorf (27) şi din nou Kralj deviază balonul în corner; “cap “ Cocu după o centrare Seedorf (35) şi Kralj reţine cu dificultate prin plonjon. Asediul acesta prelungit se încheie cu golul mult aşteptat de “coloraţii în portocaliu”, în scris de B ergkam p (37), magistral deschis în adîncime, de Franciscul de Boer. Peste două minute o replică iugoslavă prin “libera” de la peste 30 de metri, ba lonu l fiind ca tapulta t cu violenţă de Mihajlovici, reţinut cu dificultate de Van der Sar, după care prim a repriză s-a încheiat. început exploziv al iugoslavilor după pauză şi după o “liberă” din lateral stînga, cu

Komljenovic plesneşte balonul cu capul şi-l propteşte în plasa

. porţii lui Van der Sar, uluit de rapiditatea fazei. în tribune un imens sloi de gheaţă, devenit apoi un uriaş icebcrg trei minute mai tîrziu cînd Jugovic pătruns în careul olandez este faultat, 11 metri, execută Mijatovic, balonul zguduie transversala, ricoşează in teren, este degajat şi uriaşa ocazie de desprindere a iugoslavilor pe tabela de marcaj irosită. în acel moment, icebergul s-a farîmiţat datorită entuziasm ului celor 20.000 de suporteri olandezi.

Ce s-a întîmplat în continuare. S-a revenit la pînda lungă a o landezilor, cu ta tonări ale defensivei o rgan izate a iugoslavilor (care se bate frumos şi cu folos, că în faţă, pentru contraatac a rămas, singular, Savicevic intrat după pauză în locul lui S tojkovic , ce-şi terminase combustibilul condiţiei fizice). Ultimele cinci minute sînt incendiare şi încep cu un şut a lui Savicevic (85) prea slab pentru lunganul de Van der Sar şi se încheie cu bom ba lui Seedorf (89), dar Kralj respinge cu dificultate. Se intră în ultimele 4 minute ale timpului oficial de joc, după care urmau cele două reprize de cîte 15 m inute , respectiv “loteria” penaltyurilor. Dar n-a mai fost nevoie, pentru că în minutul 92 Overmars a şutat năpraznic, Kralj respinge în corner şi după lovitura de colţ balonul ajunge la Davids care şutează cu sete, înscriind în colţul lung pe sub un Kralj plonjat în disperare. A fost ca un “gol de aur” fâră...prelungiri şi “portocala mecanică” merge, pe merit, în “sferturi”.

V ic to r M O R E A

$

CONCURSDepartamentul sport al ziarului "Adevărul de Cluj" organizează

concurs dotat cu premii oferite de cunoscuta firmă ANCADA (producător şi distribuitor de echipament sportiv).

Participanţii la acest concurs vor avea posibilitatea să cîştige unul din premiile oferite: un trening FUEGO si cîte o minge PANTER, TIGER, CLUB şi ANTRENAMENT, dacă vor indica ordinea primelor patru echipe clasate la finele C.M. '98.

FĂRĂ RIVAL

ţ t l a Sporturilor "HORIA DEMIAN”, Tel/fax: 064/433412

r TALON DE PARTICIPARE 1| Care va fi ordinea finală a primelor 4 echipe clasate?» 1..................................................... 2 . ............................................

I 3 .............| Num ele.

............................. 4 ------------------------------- Prenumele------------------------------- ^

Tel f

Participanţii vor trimite taloanele completate pe adresa redacţieistr. Napoca nr. 16, pînă la data de 2 iulie, inclusiv. ’

Tragerea la sorţi va avea loc în data de 13 iulie, ora 12 la sediul redacţiei. . ««« ■«, w

RECAPITULAREC ontinuăm publicarea

rezultatelor înregistrate în grupe:

GRUPA C FRANŢA - AFRICA DE SUD 3-0 (1-0)

Marsilia, 60.000 spectatori. Au marcat Dougany (34), Issa (78 - autogol) şi Hemy (90). A arbitrat Marcio Rezaun de Freitas (Brazilia).

ARAB IA SAUDITĂ - DANEMARCA 0-1 (0-0)

Lens, 40.000 spectatori. A marcat Rieper (68). A arbitrat Javier Castrilli (Argentina).

AFRICA DE SUD - DANEMARCA 1-1 (0-1)

~ Toulouse, 40.000 spectatori. Au marcat: McCarthy (52), respectiv N ielsen (13). A arbitrat John Toro Rendon, (Columbia).

FRANŢA - ARAB IA SAUDITĂ 4-0 (1-0)

Saint - D enis, 80.000 spectatori. Au marcat: Henry (36 şi 77), Trezeguct (68) şi Lizarazu (85). A arbitrat Arturo Brizio Carter (Mexic)

FRANŢA - DANEMARCA 2-1 (1-1) Lyon, 40.000 spectatori. Au

marcat DjorkaefT (12 din 11 metri) şi Petit (56), respectiv M. Laudrup (43 din 11 metri). A arbitrat Picrluigi Collina (Italia).

AFRICA DE SUD - ARABI A SAUDITĂ 2-2

(1-1)Bordeaux, 40.000

spectatori. Au marcat Bartlctt (18 şi 90), respectiv Al Jabcr (45) şi Al Thcncyan (74 din 11 mteri).

C L A S A M E N T U LGRUPEI1. Franţa 3 3 0 0 9 - 1 92. Danemarca 3 1 1 13-3 43.Africa dc Sud

3 0 2 1 3-6 24.Arabia Sauditi

3 0 1 2 2-71

GRUPA DPARAGUAY -

BULGARIA 0-0 M ontpcllicr, 30.000

spectatori. A arbitrat Abdul Rahman Al Zcid (Arabia Sauditâ).

SPANIA - NIGERIA 2-3 (1-1)

Nantcs, 35.000 spectatori. Au marcat Riciro (21) şi Râul (47), respectiv Adcpoju (24), Zubizarcta (72 - autogol la centrarea lui Lawal) şi Olisch (76). A arbitrat Esfandiar Baharmast (SUA).

NIGERIA - BULGARIA 1-0 (1-0)

Paris, 40.000 spectatori. A marcat Ikpcba (26). A arbitrat Mario Sanchcz Vatcn (Chile).

SPANIA - PARAGUAY 0- 0

Saint - Etienne, 36.000 spectatori. A arbitrat Ian McLeod (Africa de Sud)

NIGERIA - PARAGUAY 1-3 (1-1) Toulouse, 36.000 spectatori.

Au m arcat: Orum a (11), respectiv Ayala (secunda 51), Benitez (58) şi Cardozo (86). A arbitrat Pirom Un-Prasert (Thailanda).

SPANIA - BULGARIA 6-1 (2-0)

Lens, 36.000 spectatori. Au marcat: Hierro (5 din penalty), Luis Enrique (27), Morientes (52 şi 80), Kiko (87 şi 90), respectiv Kostandinov (60). A arbitrat Mariow Van der Ende (Olanda).

CLASAMENTULFINAL

1. Nigeria 3 2 0 1 5-5 62. Paraguay 3 1 2 0 3-1 53. Spania 4_Bulgaria'

3 1 1 1 8 - 4 4 3 0 1 2 1-71

(r.v.c.

Page 12: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

M miercuri, 1 iulie 1998 SPORT € S B a a |

F R A N C E 9 8t o u f f o w M g w p *

"Cavaler al Regatului Marocului"Pentru ceea ce a realizat cu echipa Marocului,

a cărei prestaţie s-a bucurat de o largă apreciere (drumul spre "optimi” fiind barat de un 11 metri - cadou făcut Norvegiei), antrenorul Henri Michel a fost distins cu medalia şi pelerina de "Cavaler al Regatului Maroc”, una dintre cele mai înalte distincţii naţionale, fiind solicitat, totodată, să rămînă la cîrma tehnică a echipei marocane. Cu prilejul festivităţii de la palatul regal, Hassan II, suveranul Marocului, adresîndu-se fotbaliştilor a spus în încheiere: "Vă chem să vă dublaţi eforturile pentru ca "leii din Atlas” să fie prezenţi şi la Cupa Mondială din anul 2002”.

Valderrama a hotărî!: retragerea..Palacios Carlos Albcrto Valderrama va împlini

pe 2 septembrie 37 ani de viaţă. Cunoscut şi prin podoaba capilară leoninâ, Valderrama are o

CUPA MONDIALA DE FOTBAL-EDIŢIA 1998

F O O T I Xcu o victorie partida cu Jamaica. Victoria a surîs însă cu 2-1 Jamaicăi, drept pentru care Okada a hotârît să-şi dea demisia spunînd: "Cînd un antrenor nu reuşeşte să obţină ceea ce şi-a propus, trebuie să plece”. Bine că în virtutea onoarei samurailor nu şi-a făcut "harakiri”.

Scuze după 12 ani”E1 pibe de oro”, adică Diego Maradona,

într-un interviu acordat publicaţiei engleze ”News

: h - —

fiumoasă vechime în naţionala columbiană, fiind prezent la trei turnee finale ale Cupei Mondiale, ediţiile 1990,1994 şi 1998, respectiv timp de 11 ani a deţinut funcţia de căpitan al acesteia. Dar cum anii adunaţi şi-au cam pus amprenta asupra evoluţiei sale, la FRANCE ’98 fiind una modestă, după partida ultimă din grupă, cu Anglia, Valderrama a anunţat că se retrage de la echipa naţionali

DemisieEchipa Japoniei n-a venit cu ambiţii mari la

FRANCE ’98. A venit ca să înveţe fotbal de clasă şi probleme legate de organizarea unui turneu final (se ştie doar că ediţia 2002 a Cupei Mondiale va fi organizată în comun de Japonia şi Coreea de Sud). O ambiţie a existat, totuşi, pentru antrenorul Takeshi Okada: de a nu încheia pe ultimul Ioc în g ru p l Şi cum în partidele cu Argentina şi Croaţia a pierdut la limită, cu 0-1, Okada a dorit să încheie

o f the World”, îsi cere scuze pentru acea ”mînâ a lui Dumnezeu” de acum 12 ani, dc la 'Mondialul” mexican, cînd Argentina a barat prin golul lui Maradona înscris cu mina drumul Angliei din cursa pentru titlu! N-am vrut să jignesc pe nimeni cînd am marcat acel gol. Dar cînd am văzut mingea îndreptîndu-se spre portarul Peter Shilton am simţit că vreau să fiu din nou copil. M-am amuzat, am avut noroc câ Dumnezeu a permis validarea golului, dar adevărul e că el ar fi trebuit să fie anulat” . Scuzele au fost date publicităţii înaintea meciului Argentina-Anglia din actualele "optimi”.

Speculaţii... dezminţiteM oda ştirilor-bom bă lansate în presa

occidentală, modă "achiziţionată” şi de ai noştri, înflorind-o în stil balcanic, a oferit o mostră prin ştirea publicată de cotidianul englezesc "Daily Mail” în care sînt titrate sumele pe care Manchester United este gata să le achite pentru înrolarea argentinienilor Batistuta (de la Fiorentina) şi Ortega (de la Valencia) în echipa "Diavolilor koşii”. Sînt vînturate sumele de 12 milioane dolari pentru Batistuta, respectiv 11 milioane pentru; Ortega. Purtătorul de cuvînt al lui Manchester United neagă speculaţiile respective, dar după spusele gazetarilor cu... jumătate de gură.

R o m e o V . C ÎR TA N

C R O N ICAsRINGULUI• M IH AI L E U r e c h e m a t l a H a m b u r g

Campionul mondial la box profesionist Mihai Leu a fost rechemat de clubul său din H am burg pen tru re lu a rea pregătirilor în vederea reintrării acestuia în circuitul mondial profesionist. Mihai Leu nu este complet refăcut, el declarind că abia în toamnă se poate gîndi la reluarea pregătirilor şi susţinerea unui eventual meci. Dacă braţul

operat nu va răspunde la com enzi în cele m ai bune condiţii, atunci s-ar putea ca retragerea acestuia din box să devină o certitudine. .

• Congresul boxului de la Neptun

Sîm bătâ şi dum inică, în staţiunea Neptun a avut Ioc Congresul extraordinar al EABA (Asociaţia Europeană a Boxului Amator). Cinstea de a organiza acest mare eveniment al boxului

european la noi în ţară se datorează . în principal rezultatelor pe plan european şi mondial al boxerilor români. Principalul punct al ordinii de zi a Congresului a fost alegerea organelor de conducere începînd cu preşedintele acestui for şi terminînd cu comisiile tehnice de specialitate. Din partea României a candidat Ia un post de v icepreşed in te arbitrul internaţional Gabriel Danciu, care a şi obţinut un nou mandat. Ca preşedinte a fost reales Emil Jecev, din Bulgaria.

AEROMODELE

Ju deţen ele la p la n o a re cu p i lo t au tom at

De la bun început o subliniere: faza judeţeană a Campionatului Naţional de aeromodele planoare cu pilot automat, clasa 5 (E, desfăşurată la sfîişitul săptămînii trecute (vineri 26 iunie) pe dealurile din zona Bogata (Turda) a însemnat o deplină reuşită. ^Organizarea excelentă a întrecerilor, capitol la care şi-au adus contribuţia maestrul sportu­lui Mihai Muscă (Cluj-Napoca), > multiplu campion naţional, ajutat de maestrul sportului Gheorghe Barbu' (Turda), m ultiplu campion, precum şi Nicolae Lazăr (Dej), a fost subliniată de cei ce şi-au disputat întîietatea. De adăugat sponsorizarea întrecerilor de către DJTS (prezent fiind Peter Szekemyes) şi aportul Comisiei judeţene de modelism prin maestrul sportului şi antrenor emerit George Arghir (care, ca de obicei, ne-a pus la dispoziţie rezultatele întrecerii).

După derularea celor 5 "runde” ale întrecerilor, ierarhiile au fost următoarele: campion judeţean de seniori Ştefan Razman, maestru al sportului (Tehnofrig Cluj-Napoca), 900 de puncte ' (maximul ce se poate obţine într-un concurs); vicecampion Adrian Bot, maestru al sportului (Tehnofrig) 881 puncte; pe locul

trei George Arghir, maestru al sportului (Tehnofrig) 850 puncte; campioană judeţeană pe echipe seniori Tehnofrig cu 2.631 puncte; pe locul secund Gloria Dej (Petruţiu, Ganga) cu 755 puncte, iar pe locul trei Cimentul Turda (Jeflea, Bondor, Buzatu) cu 638 puncte. La juniori, ordinea prim elor trei locuri a fost următoarea: Claudiu Alexoaia 729, Paul Gavriş 725 şi Tudor Bârlea 610 puncte, toţi trei de la Tehnofrig totalul de puncte acumulate, 2.064, însemnînd şi echipă campioană pe judeţ (locurile doi şi trei fiind ocupate de Cimentul Turda îaalcătuirea Delovici, Topan, Mocean cu un total de 560 puncte, respectiv Gloria Dej în alcătuirea Csibikuti, Mureşan, Simon, cu un total de 492 puncte). Primilor clasaţi le-au fost înmînate diplome şi premii. în încheierea acestor notaţii cuvinte de apreciere pe adresa celor care s-au ocupat şi se ocupă de practicanţii acestei discipline sportive, antrenorii Gheorghe Barbu, maestru al sportului (Cimentul Turda), Csabă Ilieş maestru al sportului (Gloria Dej) şi Eugen Pop, maestru emerit al sportului (Tehnofrig).

V ic to r R O M A N

1 iulie• Acum şase decenii, în 19;

în această zi au luat sfîrşit Praga întrecerile din cadrul ce de al 11-lea Campionat Moni de gimnastică, ultima edij interbelică. "Mirosul" războiul mondial s-a lăsat deja simţit pes: tot. Astfel se explică faptul că serie de ţări, a căror reprezentar erau cotaţi în permanenţă prinţ’ favoriţii probelor, nu s-a prezentat în capitav • Cehoslovaciei. Austria dţ exemplu fusese, nu cu mult tînr. a în urmă, anexată Germanie, astfel că nici austriecii, dar mc , nemţii n-au făcut deplasarea I Praga. Au mai lipsit, printre alţ. - sportivii din Italia, Franţa, , România, Ungaria, dar ş i di : Finlanda. în absenţa "celor marr. gimnaştii şi gimnastele ţării gazd- au dominat concursurile, cîşbgîn. - din totalul de 10 probe nu ma ; puţin de şase! La b ă rb a f ■ programul a fost complet, exac ca şi cel din prezent (echipe individual compus şi şa se aparate), dar la fete, pe iîngâ concursul pe echipe, n-a mai a v u i loc decît "individualul compus” . L a " bărbaţi, totuşi, figura cea m a ţ senzaţională a făcut-o g im n a s tu l, elveţian pe nume M ic h a e l : Reusch, el triumfînd la nu m a i- puţin de patru (I), aparate. P robele feminine le-au revenit gim nastelor cehoslovace. -

LÂSZLO F r .

Campionatele Naţionale ale veteranilor

Participări selecte, recorduri, pasiune şi dăruire

Rezultate tehnice obţinute de atleţii clujeni: Gheorghe Turcu (ctg. 45/50 ani) - locurile1 la lungime, triplusalt, 1.500 m; Laura Bobica (ctg. 30/34 ani) - locul 1 Ia 800 şi 5.000 m; Liviu Maxim (ctg. 45/49 ani) - .locurile 1 la 100 m, 200 m şi ştafeta 4 x 100 m; Simion Tâmaş (ctg. 45/49 ani) - locul 1 ştafeta 4 x 100 m, locurile 2 la 100 şi 200 m; Nicolae Pop (ctg. 50/54 ani) - locul I la 5.000 m marş şi locul 3 la 5.000 m; Nicolae Ştir (ctg. 35/39 ani) - locul 1 ştafeta 4 x 100 m, locurile 2 la 800 şi 1.500 m; loan Dulca (ctg. 60/64 ani) - locul 1 ştafeta 4 x 100 m, locul2 la 100 m şi locul 3 la 200 m; Virag M aria (ctg. 35/39 ani) - locul 1 la 10.000 m; Daniela Perde (ctg. 35/39 ani) - locul 2 la 100 m; Cornel Mişca (Turda, ctg. 35/39 ani) - locul 1 la 1.500 m; Anton Dibernardo (ctg. 65/ 69 ani) - locul 1 la aruncarea discului; ştafeta de 4 x 100 m locul 1 (Dulca, Ştir, Maxim, Tăm aş) • a lte rezu lta te deosebite: Dumitru Tălmaciu (ctg. 75/79 ani) - locurile 1 la 200 m şi 400 m; Ferdinand Moscovici (ctg. 75/79 ani) - locurile 1 la 5.000 m şi 1.000 m; Mircea Neşu (Oradea, ctg. 55/59 ani) - locul 1 la 100 m; Ştefania Pînzaru (Iaşi, ctg. 55/ 59 ani) - locul 1 la aruncarea g reu tă ţii; Paul L azăr (Constanţa, ctg. 65/69 ani) - locul 1 la 21 km; Constantin Crăciun (Filipeştii de Pădure, ctg. 45/49 ani) - locul 1 la 21 km; Romică Radu (Tg. Neamţ, ctg. 45/49 ani) - locul H a 400 m; Despina Petre (Bucureşti, ctg. 75/79 ani) - locul 1 la 5.000 m; Alexandru G rpaci (Luduş, ctg. .45/49 ani) - locul 1 la 10.000 m; Maria Gordan (Baia Mare, ctg. 40/44 ani) - locul 1

Ia 5.000 m; Aurel Mocanu (Bucureşti, ctg. 65/69 ani) - locurile 1 la 100 şi 200 m • organizatori lo a n Dulca, Gheorghe Turcu, Gabriel Pop (arb itraj) « d in “partea FR Atletism - prof. Victor Firea, maestru al sportului, preşedintele Comisiei centrale pentru veterani • sponsori: Coca-Cola Bihor, URSUSCluj.

Desfăşurate sub deviza Citius, A ltiu s , F o rtiu s, C.N. ale vereranilor desfăşurate la Cluj- Napoca în perioada 27-28 iunie, au reunit la start atleţi şi atlete din întreaga ţară într-un număr semnificativ, 125, cu vîrste cuprinse între 30 şi 80 de ani. în marea lor majoritate, foste glorii ale atletismului românesc, fiind suficient să aminteşti nume ca Dumitru Tălmaciu (Bucureşti), Ferdinand M oscovici (Baia Mare), Maria Gordan (tot Baia Mare), Gheorghe Turcu, loan Dulca...

Cele două zile au reliefat nivelul ridicat al competiţiei, din care nu au lipsit... recordurile noi, la 100 m, 200 m şi 400 m, la semimaraton. Pentru atleţii veteran i, naţionalele s-au

loan Dulca, un veteran prezent la C M . din Turku , (Finlanda, la Europenele din Suedia şi Grecia, din 1987,12 : titluri de campion naţional, opt titluri balcanice, zece medalii d e . argint, cinci de bronz)

constituit şi într-o foarte bună ? repetiţie pentru două competiţii i in ternaţionale de m arc anvergură. Este vorbă despre; C am pionate le ' B alcan icei (Salonic, Grecia, iulie) şi C .E .ţ pentru veterani (Cesenatico, j Italia, 11/19 septembrie). “ j

Suma sumarum, a fost oj competiţie care a demonstrat! încă o dată că performanţa nu [ cunoaşte vîrste şi lim ite. Felicitări!

D e m o s te n e S O F R O N

v J t . . . .Final în cursa de semimaraton

Page 13: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

A E 3 E V Â S 4 L S Le & & O B s - b I burse -fin a n t e -b ă n c i miercuri, 1 iulie 1998 (13) |

B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I

■ : 3 0 i u n i e " 1 9 9 8 . »v a r | c u m p . | v in » . |p » sc .| inc ti.D e n u m ir ă a o c l t

C a te o o rta 1 ( 17 s o c i e a u j

ALR O S L A TIN A 2 5 0 0 0 O 6 8 0 0 0 6 8 0 0 0 6 6 0 0 0 148

A N TIB IO TIC E IAŞI •tooo -1

A R C TIC G Ă IE Ş TI 1000 1 4 7 0 0 4 7 0 0 4 7 5 0 38

A U TO M O B IL E DACIA n l » n lO O O -2 471 479 471 228

A Z O B E T * 10OO -5 98 0 99 0 1010 9 8 0 62

N AV R O M G ALATJ 2 5 0 0 0 O 4 * 5 0 5 1 5 0 4 7 5 0 5 1 5 0 117

C O M P A SIBIU lO OO 1 1240 1250 1 2 60

E L C O N D ZALAU lO OO O 13 10 1310 1330

E L E C TR O A P A R A TA J B UCU R E 1QOO O 13 20 1320 1 3 20

O IL TE R M IN A L C O N S T A N T A lO O O -1 1160 1170 1190 1160

O L T C HIM RM .VALC EA lO O O 4 1440

O T E L IN O X T A R G O V IS T E 2 5 0 0 0 -6 6 9 0 0 9 2 0 0 8 9 0 0

P O L IC O L O R BUCURb£»TI lO OO 2 5 6 0 0 5 5 5 0 5 8 0 0 57

R U LM E N TU L BRAŞO V lO O O -3 3 1 3Ş A N TIE R U L N A V A L C O N S TA N 2 5 0 0 0 O 4 5 5 0 45 50

S O F E R T BAC AU -io o o O 2 3 5 240 2 3 5 2 3 5

TE R A P IA C L U J-N A P O C A lO OO 1 15200 15100 15 300 185

T o t a l c a te a o ria 1 - 1 .198

C a t » a o r t a a ll -a ( 8 7 a o c la t a t l )

A E M TIM IŞ O A R A . 2 5 0 0 0 1 2 2 5 0 0 2 3 0 0 0 2 2 5 0 0 2 2 5 0 0 9

A E R O S T A R BAC AU 2 5 0 0 0 2 4 3 0 0 4 6 00 4 1 0 0 4 2 5 0 7

A E R O T E H B U C U R EŞ TI 2 5 0 0 0 -4 - ■ 7 0 00 7300 6 9 0 0 7 0 0 0

ALBAPAM ALBA IULIA 1000 15 790 8 1 0 7 0 0 8 0 0 92

ALIM EN TA R A C L U J -N A F O C A 10 00 9 1700 1760 1610 17 00

A M C O O T O P E N I 25 0 0 0 3 16000AMFP AMFRCAN PACKACSIWOTeCUCt IO O O -1 3 6 9 3 7 0 3 6 9

AM O N IL S L O B O Z IA 40 00 -3 233 240 2 4 0 2 3 5

AM YLO N SIBIU 1 0 00 O 41 5 4 3 0 O O

VAE - APC A R O M BUZĂU 4 0 0 0 - z 461 4 6 0 4 8 4 4 6 3 21

AP SA BAIA M ARE 4 0 00 o 371 3 8 0 37 5 37 1

A R M A TU R A C L U J-N A P O C A 4 0 00 -2 2 0 0 0 2 0 50 2 0 5 0 2 0 0 0 17

A R T * A R T R O M S LA TIN A 25 0 0 0 3 4 5 5 0 4 6 0 0 4 5 50 4 6 0 0 7

A S V f A S TR A V A G O A N E ARAD 2 5 0 0 0 2 4 3 0 0 4 5 0 0 41 50 4 3 0 0A U R O R A T G .F R U M O S IAŞI 2 5 0 0 0 O 25 6 0 0 2 7 0 0 0 O O

A L A A BAN CA ALB IN A B U C U R E Ş TI 40 0 0 0 O 2 2 5 0 0 2 3 8 0 0 2 2 8 0 0 2 2 8 0 0 2

T L .V # BAN CA TR A NSILV AN IA C LUJ 4 0 00 O 2 7 5 0 2 8 00 2 7 50 2 7 5 0 23

B R M BERMAS S U C EAVA 4 0 00 -1 1650 1690 1610 1 6 00

C H I * . COMP .HOTELIERA INTERCONTINENTAI. 40 00 -1 1520 1530 1520 1 5 20

C R B # C A R B ID -FO X TAR NA VEN ! 4 0 00 2 1030 1050 1030 1 0 5 0 8

C B C # C AR B O C HIM C L U J -N A F O C A 2 5 0 0 0 15 12 200 14000 11 200 1 4 4 0 0 31

C P L C A R M ETA P L A S T DEVA 2 5 0 0 0 -1 6 9 5 0 7 1 0 0 7 0 0 0 6 9 5 0

C R N * - C A R N E A R A D 25 0 0 0 2 0 2 3 0 0 3 0 0 0 2 2 5 0 2 7 0 0 19

C A S C A S IR O M T U R D A 40 00 2 209 2 1 4 2oe 2 0 9 32

C E R * C E R C O N A R IE S U L C A M P IA -T 4000 3 34 0 35 9 332 35 1 12

C P R * CH IM D P A R B U C U R E Ş TI 2 5 0 0 0 -1 44 100 14500 14200 1 4 1 0 0 17

C I P # C lP R O M P LO IEŞ TI 4 0 00 -1 960 9 7 0 96 0 9 7 0 46

C M F C O M E L F B IS TR ITA 2 5 0 0 0 O 2 9 5 0 3 1 0 0 2 9 50 2 9 5 0

C O N C O N D O R DE V A 25 0 0 0 2 8 50 3 1 5 0 3 1 0 0 3 1 0 0 1

C O S * COMB. DE OTELURI SPEC. TAROO 2 5 0 0 0 -2 4 5 5 0 5 1 0 0 4 5 5 0 4 5 5 0D O R * D O R O B A N ŢU L P LO IEŞTI 3 0 0 0 O 2 3 0 0 2 3 5 0 2 3 0 0 2 3 5 0 23

E L C * ELEC T R O C ER A MICA T U R G A 2 5 0 0 0 1 2 12200 14000 13000 1 3 5 0 0 2 .

E P N EMA P IA TR A N EAM Ţ 4 0 00 O 1180 1200 1180 1200E N P * CO M P . E N E R G O P E T R O L C A K 25 0 0 0 -6 15 300 15 900 15 500 1 5 3 0 0 12

E R M * E R M A T P LO IEŞ TI 2 5 0 0 0 O 3 5 0 0 4 3 0 0 O 0 0

F E L * F ELEAC U L C L U J-N A P O C A 4 0 00 2 0 55 0 6 0 0 5 5 0 5 5 0 2

F S P FO R A J S O N D E P LQ 1ESTI 2 5 0 0 0 18 9 1 0 0 O 6 2 0 0 9 0 0 0 9

F O R * F O R A J S O N D E C RAIO VA 4000 -6 5 3 0 5 6 0 5 3 0 5 3 0 13

G R X * O R IM EX T G . J IU 2 5 0 0 0 1 3 7 5 0 4 0 0 0 3 7 5 0 3 9 0 0 4

H O J “* * H ID R O JE T BREAZA 2 5 0 0 0 O 3 6 0 0 4 2 0 0H T R H lTR O M VASLUI 2 5 0 0 0 -1 6 9 5 0 7 2 0 0 7 0 0 0 7 2 0 0 10

IA I I.A.I.F.O. ZALAU 2 5 0 0 0 1 5 7 0 0 6 4 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0 3I M F * IM PAC T B U C U R EŞ TI e o o o 3 19100 2 8 0 0 0 19500 1 9 1 0 0 4IM S * IM SAT BUC U R ESTI 4 0 00 4- 16600 1 7 200 17100 1 6 8 0 0 139ID A * INDAC R AR A ARAD 4 0 00 O 217 2 4 0 220 21 7 14

S R M IN D U S TR IA SÂRM EI C AM P IA * 2 5 0 0 0 1 3 9 0 0 4 8 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 1I N T IN TE R N A TIO N A L SINAIA 4000 O 1320 1340 1310 1 3 00 16IR S M. P. IRIS BARLAD 4 0 00 o 840 6 8 0 81 0 0 5 0 14M E P M EFIN SINAIA 2 5 0 0 0 1 6 2 0 0 6 4 0 0 6 2 5 0 6 2 5 0 6A L F M OBILA A L FA O R A D E A 4 0 00 1 330 3 3 5 32 5 3 3 0 4M O B M O BIS SEB ES 2 5 0 0 0 -3 3 3 00 3 7 0 0 3 5 0 0 3 5 0 0 3M O L * M O L U O M J U L A IA S I 4 0 00 O 26 0 2 6 5 2 6 0 2 6 0 2 0M P N • k/DPAN T G M UREŞ 4 0 00 11 1560 1590 1450 1 5 90 57H P R * * M DPARfV RAM N ICU V A LC EA 4 0 00 O 740 7 6 0M p o e M O R A R IT P A N IFICAŢIE G A L A 4 0 00 -1 1320 1 3 50 1250 1 3 0 0 5 0N V M NAVLOM AR B U C U R EŞ TI 2 5 0 0 0 O 13 200 1 7 000 O 0 ON V L * NAVO L O L T E N IŢ A 4 0 0 0 -1 223 2 3 0 22© 2 2 3 7N E P * N E P TU N CAMH1NA 2 5 0 0 0 o 6 5 0 0 6 9 5 0 6 5 0 0 6 5 0 0 28N T X N E TE X B IS TR ITA 4 0 00 1 700 7 3 0 7 0 0 7 0 0 30N C L * N IC O U N A IAŞI 2 5 0 0 0 o 3 1 0 0 3 5 0 0 3 1 0 0 3 1 0 0 1r c A * * * P EC O AR A D 4 0 00 o 1250 OP T S P E TR O L S U B S U P L A C U D E BA 4 0 00 40 1610 1 6 40 1 4 00 1 6 00 37P T R P E TR O S PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 -1 7 2 00 7 7 0 0 7 3 0 0 7 2 0 0 8P P L * P R O D P L A S T B U C U R EŞ TI 2 5 0 0 0 O 18 000 1 9 000 1 6 000 1 8 0 0 0 1V A G P R O D V IN A LC O C LU J-N A P O C 4 0 00 0 580 6 0 0 5 7 0 5 7 0 6P M B • PRO M E T BECLEAN 2 5 0 0 0 o 40 50 4 5 0 0 O O OR A F * R A FO O N E S T ! 2 5 0 0 0 3 4 1 100 1 1 900 10700 m o o 6 0R O B * R O B IN E TE IN D U S TR IALE 2 5 0 0 0 -3 4 5 5 0 4 7 5 0 4 7 0 0 4 6 5 0 5S A N SAN E V IT A R A D 4 0 0 0 0 -2 3 3 5 0 3 7 0 0 3 3 5 0 3 3 5 0 1S N O SAN 1 IER U L NAVAL O R Ş O V A 2 5 0 0 0 -1 13 000 13 800 13800 1 3 9 0 0 5S N T P Ş A N TIE R U L NAVAL T U L C E A 2 5 0 0 0 -O 5 8 5 0 6 5 0 0 6 0 0 0 6 0 0 0 5S E M S E M A N A TO A R E A BUC U R E S T 2 5 0 0 0 -5 3 0 5 0 3 3 0 0 3 0 5 0 3 2 0 0 7S D T * S ID E R TR A N S CALARASi 4 0 00 2 280 2 9 0 2 7 9 2 8 0 11S U C * S IL C O T U B ZALAU 2 5 0 0 0 -2 12300 12 700 12400 1 2 4 0 0 9S I N * S 1N T F R O M C L U J - N A F O C A 2 5 0 0 0 O 8 0 00 8 5 5 0 8 4 5 0 8 4 5 0 1S T Z # S IN TE Z A O R A D E A 4 0 0 0 -1 452 4 5 9 4 5 5 4 5 2 18S R T # Ş IR E TU L PAŞCANI 2 9 1 3 4 O . 3 9 1 0 0 39000 3 9 1 0 0 3 9 1 0 0 5C M S S O M ES DEJ 2 5 0 0 0 -1 2 2 4 00 2 5 0 0 2 5 0 0 2 4 0 0 3S T R * S T R A TU S M D B BLAJ 1 0 00 O 247 2 5 5 247 2 4 7 2T U R # TO M IR JS IAŞI 2 5 0 0 0 O 2900 3 0 0 0 O O OT R S # TU R IS M TR A N S ILV AN IA C LUJ 2 5 0 0 0 -2 10400 10 600 10 200 101OO 4U C M # U .C.M . K E S ITA 2 5 0 0 0 -2 4 0 5 0 4 4 5 0 4-100 4<JbO 4U A M * U A M T O R A D E A 10 00 1 451 5 0 0 44 0 5 0 0 20U Z T *• • U Z TE L P LO IEŞTI 2 5 0 0 0 -1 40000 10 400 10 400 1 0 0 0 0 7V E S VES SIG H ISO ARA 2 5 0 0 0 O 6 5 5 0 7 5 0 0 65 50 6 5 5 0 1Z H B ZA H A R U L B U Z Ă U 4 0 0 0 1 432 4 4 0 43 0 4 4 0 19Z1M Z IM TU Q Z IMN IC EA 2 5 0 0 0 4 10600 1 2 5 0 0 13 900 1 2 5 0 0 21

T o t a l ca te g o ria a ll -a

T o t a l c a te g o r ia I ♦ II

T O T A i . G E N E R A L . 2A A 2

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 30.06.1998

DENUMIREA VALUTEI c u jiSu l ÎN Le i

S IIIL IN G A U STR IA 681 ,00

DOLAR A USTRA LIA 5 321 ,00

FRANC B EL G IA 23 2 ,0 0

D O L A R CANADA 5903 ,00

FRANC ELV EŢIA 56 92 ,00

MARCA GK- 11M \NĂ 4 7 9 3 4 0

COROANA DANEM ARCA 1258 ,00

PESETA S S PA N IA , 56,46

MARCA FIN LA N D EZĂ 1 5 7 7 4 0

FRANC FRANŢA 1 4 3 0 4 0

LIRA ST E R L IN Ă 1 4 4 4 0 4 0

LIR Ă ITALIA 447

YEN JA PO N IA 61 ,97

GU LD EN O LANDA 4 2 5 2 4 0

CO ROA N E N ORV EG IA 1 1 2 9 4 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z 4 6 4 2

CO ROA N E S U E D IA 1 0 8 7 4 0

D O IA R S I \ 8 6 7 6 4 0

ECU 9 4 9 4 4 0

D ST 1 1 5 2 2 4 0

Cursuri ia casele de

sctiimbvaiutar din Cluj-Napoca

în data de 30.06.1998

VALUTA$ SUA UNI

CUMPĂRARE 8600 4800

VINZARE 8680 4880

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste, cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

D e f i c i t u l b a l a n ţ e i c o m e r c i a l e

c o n t i n u ă s ă c r e a s c ă

Deficitul comercial al României (preţuri FOB/CIF) a fost, în luna aprilie, de 312,9 milioane dolari, în creştere cu 84,5% faţă de perioada similară a anului trecut, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Victor Dinculescu, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Statistică.

Pe primele patru luni din acest an, deficitul comercial a fost de 812,7 milioane dolari, în creştere cu 46,1% faţă de perioada similară a anului precedent

“Acest deficit Se datorează creşterii importurilor şi evoluţiei cursului de schimb”, a apreciat Dinculescu.

Comisia Naţională pentru Statistică apreciază că majorarea deficitului contului curent (n.r. - constituit din deficitul balanţei comerciale şi din balanţa contu lu i de cap ita l şi financiar) şi acumularea de stocuri reflectă menţinerea dezechilibrelor macroeconomice, consumurile din economie, contmuînd să fie alimentate prin importuri, iar o parte a producţiei interne sâ fie imobilizată pe stoc.

Exporturile au fost, în luna aprilie, de 648,3 milioane-dolari, în scădere cu 10,1% faţă de luna precedentă şi cu 7,4%, comparativ cu luna aprilie1997.

Valoarea cumulată a exporturilor, pe primele patru luni ale anului, a fost dc 2.677,9 milioane dolari, cu ,1,3% mai mult în raport cu aceeaşi perioadă din anul anterior. La grupele dc mărfuri, cu pondere în total, exporturile au crescut cu 33,6% la

mijloacele de transport, cu 29,5% la produse metalurgice, cu 10,2% la încălţăminte şi produse similare, cu 9,6% la materii textile. Scăderea expo rtu rilo r s-a în reg is tra t la combustibili şi uleiuri minerale, cu 38,4%, la produse chimice, cu 42,9%, la maşini, aparate şi echipamente electrice cu 13,4% şi la mobilier cu 6,5%. Aproximativ jum ătate din totalul exporturilor româneşti s-au derulat cu patru parteneri din UE - Italia, Germania, Franţa, M area Britanie. Exporturile către aceste ţări âu depăşit eu 9,2% (circa 110 milioane dolari) nivelul din perioada similară a anului precedent O evoluţie • pozitiyă au avut şi exporturile către CEFTA (+33,8% ), R ep u b lica M oldova (+86% ), -Iugoslav ia (+20,2%). Cele mai drastice scăderi ale exporturilor s-au înregistrat în relaţiile cu SUA (-9,3%), ALS (- 35,4%), Federaţia Rusă (-38,7%), Turcia (-33,9%), Ucraina (-48,6%). în structura pe ţări a exporturilor, pe primele cinci locuri s-au situat Italia (21,3%), Germania (18,7%), Franţa (5,6%), SUA (4,1%), Marea Britanic (3,8%).

Importurile CIF, în luna aprilie, au fost de 961,2 milioane dolari, în scădere cu 5,1% faţă d e luna precedentă, dar în creştere cu 10,5% comparativ cu aprilie 1997.

Pe primele patru luni ale anului, valoarea cumulată a importurilor CIF a fost dc 3.490,6 milioane dolari, cu 9,1% mai mult decît în primele patru

luni din anul precedent. Creşterea importurilor a fost determinată, în principal, de mărfurile din grupa m aşini, aparate şi ech ipam ente electrice (+22,2%), materii prime textile, respectiv lînă, bumbac, fibre şi filamente sintetice sau artificiale (+15,9%), produse chimice (+29,9%) şi mărfuri agroalimentare (+59,2%). Importurile au scăzut la combustibili şi uleiuri minerale (-35,3%), precum şi la mijloace de transport (-8,6%). Pe grupe de ţări, importurile provenite din CEFTA s-au dublat faţă de perioada primelor patru luni din 1997, cele din ţările dezvoltate s-au majorat cu 20,5%, iar cele din ţările în curs de dezvoltare s-au redus cu 24,6%, îndeosebi pe seam a scăderii importurilor de combustibili din zona OPEC. în structu ra p e ţări a importurilor, prim ele locuri sînt deţinute de Italia (16,7%), Germania (16,3%), Federaţia Rusă (10,8%), Franţa (6,9%) şi SUA (4,6%).

Agenţii economici cu capital privat, respectiv intermediarii şi producătorii care desfăşoară activitate dc comerţ exterior au efectuat în luna aprilie exporturi în valoare dc 319,8 milioane dolari (-12,5% faţă dc aprilie 1997) şi importuri CIF în valoare 463,5 milioane dolari (Â4,l% faţă de aprilie 1997).

Pe primele patru luni ale anului, p roporţia deţinu tă dc agenţii economici cu capital privat a fost dc 53,2% în totalul exporturilor şi de 51% în totalul importurilor.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 tuni 9 luni 12 luniBCR* 12 38 39 40 41 42

BANCOREX* 12 35 32 35 39 37BRD* 11 40 42 " 43 44 45

** 11 - 43 45 46 48BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 36 38 39 40 41Ion Tiriac* 10 40 42 44 45 47

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 35 - - -

Transilvania 11 37 38 40 39 38Românească 12 40 41 42 43 44

CEC 10 40 45 48 - 40ALIANŢA 16 - 45 48 46 48Albina* 12 43 45 45 49 50B.I.R.* 11 39 40 39 39 47

LOIALCOOP 15 48 44 - - -N apoca . 14 47 49 45 44 51

Coop. de C redit 16 46 47 48 49 51

Banca ta vedere 1 lunâ 3 tuni 6 tuni 9 Iun! 12 luni

BCR 12 38 39 40 41 42BANCOREX 12 35 32 35 39 37

BRD* 11 40 42 43 44 45BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 30 32 35 * 38Ion Ţiriac* 10 40 • 42 44 45 47

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 30 - - • -

Transilvania 11 32 33 34 32 30Românească 12 38 39 40 41 42

CEC 12 - ' - • - • 35Afcina 12 43 45 45 49 50BJR. 10 39 40 39 39 37

LOIALCOOP 15 48 44 - . -Napoca 14 43 45 45 44 47

Coop. de Credit 16 46 47 48 49 51

* dobînda se capitalizează ** cu p la ta do b în zii ia expirare Notă: Modificarea dobînzilor se com unică prin fax redacţiei pînă ia ora 12.

P i a ţ a i m o b i l i a r ă

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii

acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii

imobiliare locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb aie ieuiui?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,

această pagină.

ZONAGARSONIERE (milioane lei)

APART. 1 CAM.

APART. 2 CAM.(mii, lei)

APART. 3 CAM.(milioane let)

APART. 4 CAM. (aaliot&eleO

Conf. 1 Conf. 2 (nul. let) Conf. 1 C00L 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -Ministur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 704 6 100-130 90-120M irişti 55-65 43-48 70-80 90-140 120-160 - 120-150Zorilor 62-67 - 70-80 90-110 - 120-140 - 120-150 -

Pata ■ - 80-100 120-150 - 140-160 • 200-250 -Centru 100-120 - 90-130 120-160 - 150-170 -■ 130-150 -

A. Moreaasn ~ • * 120-160 - 150-170 - 200-250 -Iris 55-60 . 70-90 - 85-100 - 80-100 -

Gngorescu 62-65 • . 65-75 88-100 75-80 110-130 - 120-140 -Gruia 50-50 45-50 - 75-90 - 85-100 - 90-100 -

CHIRIIGheorgheni 1S0DM 130DM ‘ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$

M inister 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -M irişti 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Zorilor J50D M 150DM 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

Pata ■ 100 $ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Centru ” . - 120$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

“ - 100$ - 100-150$ - - 100-200$ -Iris 100DM • - 100$ - 100-150$ 100-200$ -

Grigorescu 150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Gruia 100DM • - 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

Page 14: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

,14) miercuri, 1 iulie 1998 FEMEIA ga <3 O I sal£oca Roberta Ann LESKEYşi Sora Sandra LYONS. Congregaţia Bernardinelor Franciscane. SUA:

La final de misiune (3)- Ca reprezentante ale unui

ordin călugăresc, cum priviţi m işcarea de em ancipare a femeilor?

Sora Roberta: - în ceea ce priveşte călugăriţele din Statele U nite nu pot spune nimic interesant. Doar că la începutul secolului XX multe călugăriţe exercitau profesii pe care, în

pentru orice, solicită aprobarea soţului. Eu zic că adevărul este undeva la mijloc. Femeia trebuie să ia 'hotărîri în colaborare cu soţul ei, în cadrul familiei. Aşa ar fi normal. Dar cînd se abordează acest subiect, al emancipării femeii, oamenii se duc la capătul extrem, unde femeia ar vrea să conducă lumea,mm

- în ceea ce priveşte ordinul dvs. călugăresc, renunţarea la rasă este un element de emancipare?

Sora R oberta: - Nu s-a renunţat complet la rasă, dar putem alege dacă să o purtăm sau nu. Este o alegere pe care, ca şi călugăriţă, poţi să o faci.

- C ălugăriţele de la noi poartă obligatoriu rasă!

Sora Roberta: - Alegerea este la nivel de Provincie. De exemplu, în SUA există o provincie a călugăriţelor Baziliene care au posibilitatea de a opta în privinţa veşmîntului.

- Revenind la misiunea dvs. în România, care este cea mai m are satisfacţie în privinţa timpului petrecut aici?

Sora Sandra: - Una dintre . satisfacţiile cele mai mari este aceea de a fi văzut că fetele care vor lucra la Cabinetul de

I*

LSora Roberta, la un curs

la Mînâstireacu Surorile Baziliene ’Sf. Macnna

- 1nliene de

Sora Sandra

general, femeia nu le exercita. De exemplu, lucrau în spitale, administratorul unui întreg spital era o călugăriţă. în mod normal, pînă atunci această funcţie era deţinută de un bărbat.

Sora Sandra: - Legat de poziţia femeii, am întîlnit-o adesea în postura de cap al familiei, fie că era vorba dc o femeie măritată, fie că era vorba dc o femeie divorţată sau singură. Multe dintre ele aveau o slujbă şi, în ciuda faptului că prestaţia lor nu era cu nimic inferioară celei a unui bărbat, primeau un salariu mai mic dccît bărbaţii...

Părerea mea este că în prezent există un spectru larg de idei de emancipare a femeii. La un pol sînt femeile carc cred câ ele ar trebui să conducă lumea şi să fie deasupra tuturor bărbaţilor.- La celălalt pol sînt femeile carc sînt complet supuse bărbatului, femeile care nu iau niciodată botărîri dc capul lor şi care,

şi im ediat o pătează, o sancţionează ca atitudine.

Dumnezeu ne-a făcut după chipul şi asemănarea Lui şi ne-a făcut egali. Dacă o femeie munceşte şi calitatea muncii ei este aceeaşi ca a bărbatului, atunci ea trebuie recompensată cu acelaşi salariu. Dacă e căsătorită, atunci împreună cu soţul ei trebuie să ia hotâririle. Dacă soţii se hotărăsc să practice planning- ul fam ilial natural, atunci amîndoi trebuie să respecte această decizie. De pildă, dacă femeia este în perioada ei fertilă şi nu este pregătită să facă, dragoste în seara aceea, ea trebuie respectată în acest sens. Să mă înţelegeţi bine: eu vorbesc despre planning-ul familial natural, care

. este permis de Biserica noastră Catolică (şi despre care, de altfel, ţinem şi cursuri pentru clientele Cabinetului de consiliere prenatală ”Providence”), şi nu despre planning-ul artificial.

consiliere prenatală "Providence” după plecarea mea au progresat foarte mult. Ele au pornit de la nesiguranţă, de la anumite temeri, dar dorind să înveţe şi să reuşească au ajuns să fie sigure pe ele şi pe informaţia pe care au acumulat-o şi în măsură să transmiîă mai departe această informaţie. Aceste şase studente ale mele au fost invitate la Bucureşti, de directorul Şcolii Postliceale de Asistente,-ca să susţină cîteva cursuri de nursing

în faţa celor' de acolo. Observîndu-le din fundul clasei cum se manifestă, de-a lungul unei săptămîni, am fost foarte mîndră de ele. Am fost mîndră şi de mine... şi mi-au dat lacrimile. Fiindcă am reuşit să le pregătesc şi să le ajut să înţeleagă femeia, pentru, a o putea apoi ajuta şi ele, la rîndul lor. într-o discuţie de evaluare, la finalul cursurilor, bucureştenii au apreciat că aceste şase fete au fost reprezentative ca grup, iar programul prezentat a fost un succes, lucru care, de asemeni, m-a bucurat enorm.

Sora Roberta: - Satisfacţii?... Le iau pe rind: elevele mele de la Mînăstirea ”Sf. Macrina”, apoi elevele de la Şcoala Postliceală de Asistente. De asemeni, am lucrat cu grupul ASTRO, o organizaţie a tinerilor din cadrul

' i r * '

%

k jSora Roberta şi Sora Sandra (pnma, respectiv

a treia de la dreapta da stînga), alături de studentele de ia Şcoala "Sf. losif

Bisericii Greco-Catolice, care au visat să construiască o casă de retragere. Am scris unor organizaţii filantropice, pentru sponsorizare, şi acum visul acestor tineri s-a împlinit. O altă mare satisfacţie este aceea de a fi putut ajuta Şcoala de handicapaţi ”Sf. Maria”.

- Cu ce sentiment părăsiţi România?

Sora Sandra: - Mă bucur că mă întorc acasă, dar îmi pare rău că părăsesc oameni cu .care am stat trei ani şi jumătate şi pe care i-am îndrăgit...

Sora Roberta: - Ştiu, teoretic, tot ce trebuie, legat de o plecare. Dar nici n-am avut timp să mă gîndesc la asta. Probabil că în acest an sabatic (dedicat studiului) care urmează, în Statele Unite, o să am ocazia să realizez cît de greu îmi este că plec din România. Şi eu, şi Sora Sandra sîntem mai bogate acum, graţie experienţei trăite aici.

- Aveţi un mesaj de suflet pentru femeile clujene, cititoare ale acestei pagini?

Sora.- Sandra; - Aveţi încredere în voi înşivă! Aveţi trup, aveţi minte şi spirit date de Dumnezeu ca să le folosiţi în întregime. Aveţi încredere în voi înşivă, căci Dumnezeu vă va ajuta să vă dezvoltaţi talentele.

Sora Roberta: - Să fiţi visătoare. Si să aveţi vise!

M o n ic a T R IP O N

Cancerul de col utşrin poate fi evitat!Cuvîntul ”cancer” are efectul unui

tablou înfricoşător pentru oricine. Pentru femei însă, îndeosebi ideea unui cancer dc col este alarmantă, pentru câ acesta poate să apară la orice vîrstă. în plus, incidenţa lui printre femeile tinere este în creştere.

Din fericire, putînd fi detectate în stadii pre-canceroase prin testul citovaginal (testul Papanicolau), majoritatea cazurilor de cancer de col pot fi prevenite cu succes, cu mult înainte ca un cancer adevărat să se dezvolte. *

Dar chiar şi un consult medical pentru efectuarea unui asemenea test poate cauza nelinişte. Frica de necunoscut, stînjeneala sau pur şi simplu lipsa de timp par să fie principalele cauze pentru care femeile nu se prezintă în mod regulat la medicul ginecolog pentru control şi pentru efectuarea unui test citovaginal. Se pare că peste 70 Ia sută din femeile care mor de cancer de col nu şi-au făcut teste citovaginale.

Ce este cancerul cervical?Cancerul cervical (sau cancerul de col

uterin) reprezintă dezvoltarea celulelor canceroase în zona colului uterin.

Ce este starea p re-canceroasă a colului uterin?

Este o schimbare în celulele colului uterin care în timp poate duce la apariţia unui cancer. Această stare poate dura ani de zile, permiţînd astfel detectarea precoce prin testul citovaginal.

Care este cauza apariţiei cancerului de col?

Mulţi factori par să fie implicaţi, dar nu toţi sînt prezenţi la fiecare femeie. Oricum, incidenţa cancerului cervical pare să fie crescut Ia femeile care:

• au avut mai mulţi parteneri sexuali sau au avut un partener care la rîndul lui a avut mai multe partenere (sexual);

• au avut prima relaţie sexuală sau prima

sarcină lâ vîrstă foarte tînără;• fumează; o femeie care fumează

prezintă un risc crescut de a dezvolta un cancer de col uterin.

Se consideră de asemenea că infecţia genitală cu papilloma virusul uman (HPV) poate juca un rol în-dezvoltarea cancerului de col. Acest virus poate fi transmis prin contact sexual. Şansa unei femei de a primi acest virus este legată astfel nu numai de numărul partenerilor pe care i-a avut, ci şi de istoria sexuală anterioară a acestor parteneri.

Colul uterin este foarte vulnerabil la femeile foarte tinere, cînd nu este pe deplin dezvoltat, şi, de asemenea, imediat după o naştere.

Metoda de contracepţie utilizată de femei are, de asemenea, un anumit rol, cercetările medicale sugerînd că prezervativul şi diafragma oferă protecţie împotriva cancerului cervical. Se presupune câ aceste metode de "barieră” acţionează prin protejarea colului de orice influenţă dăunătoare, cum ar fi HPV. Acest fapt poate fi deosebit de important pentru femeile sub 20 de ani, la care colul uterin nu este pe deplin ajuns la maturitate.

Există semne sau simptome care să indice dacă o fcjneie este susceptibilă de a dezvolta un cancer de col?

Nu. în stadiile tim purii, cînd schimbările în celulele colului pot duce la cancer, nu există semne evidente sau simptome care să arate că o femeie prezintă riscul de a face un cancer. Singura modalitate în care acest risc poate fi detectat o reprezintă efectuarea testului citovaginal.

Ce este testul citovaginal?Este un test de depistare precoce a

oricăror modificări în celulele colului, modificări care pot trece într-un cancer. Testul detectează de asemenea celulele canceroase în cazul în care un cancer

adevărat s-a dezvoltat deja, astfel îneît tratamentul timpuriu poate opri răspîndirea bolii.

Cum se efectuează testul?Cînd vă prezentaţi pentru test, veţi fi

rugată să vă scoateţi lenjeria şi să vă întindeţi pe o masă specială (ginecologică). Medicul sau asistenta medicală vă va introduce un mic instrument (numit speculum) în vagin, astfel ca să poată fi văzut colul uterin. Testul se efectuează prin recoltarea cu un tampon a cîtorva celule de pe col. Aceste celule, întinse pe o lamă de sticlă, se vor trimite la laborator, unde vor fi examinate la microscop.

Cu toate câ efectuarea testului poate cauza puţin disconfort, în mod normal nu se simte nici o durere. Testul citovaginal reprezintă o procedură foarte simplă, nedureroasă.

Cît de des trebuie efectuat acest test?Schimbările celulelor pot să apară la

orice vîrstă. în general se recomandă efectuarea testului citovaginal la 3 ani pentru toate femeile între 20 şi 64 de ani care au fost vreodată active din punct de vedere sexual.'

Unde trebuie să vă adresaţi pentru efectuarea acestui test?

Vă adresaţi medicului de familie.Este normal şi obişnuit să te simţi

stînjenită în timpul efectuării testului?Desigur. Pentru multe femei gîndul de

a efectua un asemenea test este neplăcut pentru că le face să se simtă vulnerabile. Oricum, este infinit mai de preţ să depăşească acest sentiment, pentru că testul reprezintă de fapt o simplă examinare internă care poate preveni dezvoltarea unui cancer de col şi care înseamnă că boală este depistată în stadiu timpuriu şi poate fi, deci, tratată. Reamintiţi-Vă că medicul şi asistenta sînt obişnuiţi s | efectueze aceste teste şi câ înţeleg cum vă simţiţi.

Cum puteţi afla rezultatul testului?Sînt necesare, în mod obişnuit, 3-6 zile

pentru rezultat. La cerere, rezultatul poate fi trimis prin poştă. Dacă nu veţi fi contactată după test, înseamnă că sînteţi sănătoasă. Pentru liniştea dvs., puteţi da un telefon pentru a cere confirmarea că testul dvs. este normal.

Ce înseamnă dacă sînteţi chemată pentru a fi consultată de un medic, după efectuarea testului?

Vi se poate spune că ceva nu este în deplină ordine cu primul test şi că trebuie repetat. Nu vă îngrijoraţi din această cauză pentru câ probabil nu au fost recoltate destule celule pentru test, sau modificările celulelor sînt minore. Este foarte important să urmaţi sfatul medicului şi să efectuaţi alt test.

Cînd sînt prezente modificări minore, puteţi fi sfatuită să mai efectuaţi alte două teste, la intervale de 6 luni, tocmai pentru a avea siguranţa că cervixul (colul) dvs. este sănătos.

Dacă rezultatul testului este "anormal”, aceasta înseamnă de obicei că aveţi modificări care, dacă sînt lăsate netratate, se pot dezvolta în viitor într-un cancer. Veţi fi îndrumată la un medic specialist.

Există o modalitate prin care se poate reduce riscul de a face un cancer de col uterin?

Nu există siguranţă absolută în prevenirea cancerului de col, dar sînt linii generale care pot fi urmate pentru a vă ajuta în prevenirea bolii:

1. Efectuaţi testul citovaginal cu regularitate. Acest test poate fi continuat pînă la vîrstă de 65 de ani.

2. Gîndiţi-vă la utilizarea unui metode de contracepţie tip "barieră” (prezervativ, diafragmă).

3. Urmaţi sfatul medicului pentru prevenirea cancerului, aşa cum se face peste tot în Europa: "Codul european de prevenire a cancerului”, pe care-1 puteţi obţine de la medicul dvs. sau de la Societatea Română de Cancer.

S o cieta tea Rom ână de C ancer

Aproape 50.00(de români folosesi

medicamenthomeopatics

Unii farmacişti susţin :.j aproape 50.000 de români folosesc medicamentell homeopatice, deşi ele au intai relativ recent pe piaţa autohtona! Medicamentele homeopatice st| prezintă sub formă de sfere mici de zaharoză şi de lactozâl impregnate cu medicament activi

Reprezentanţii laboratoarele Boiron din Franţa, aflaţi ic România cu ocazii simpozionului “Dezvoltare: medicinei homeopatice”, susţii că jumătate din medicamentell homeopatice sînt alcătuite d i i | | diluţii de diferite extracte di 9 plante, celelalte provenind t esenţial, din extracte minerale şl " f | animale. M ed icam entele |^homeopatice pot fi utilizate îii ‘ tratamentul unor a fe c ţiu n i^ precum rinofaringite, in fec ţL ţji virale, ORL recidivante a le ţ c copilului, tulburări funcţionale,* < patologii digestive, ginecologie,ni patologii anxioase. P o triv it!* experţilor f ra n c e z i ,’?medicamentele homeopatice au contra-indicatii sau rea c ţii ,•adverse. în homeopatie, pentru aceeaşi maladie se pot administra - unităţi diferite de granule d e „ medicament. A c e s te »medicamente vizează tratamentul , | simptomatic al maladiilor ac u te , g deoarece acestea au manifestări h de tip standard şi sînt u şo r, d e e acoperit. Specialităţile sînt îr ip general prescrise s a u recomandate potrivit c u * abordarea . tra d i ţ io n a lă :^ diagnosticarea m aladiei ş i" ' alegerea specialităţii celei m a i* adaptate. în cazul unor b o li^ j cronice sau lezionale, ele p o t - | interveni în complementarea u n u i3 tratament homeopatic de b a z ă # individualizat. t |

Recent, Ministerul Sănătăţii a »i aprobat- introducerea pe p ia ţa C românească a p ro d u se lo r? farmaceutice h o m eo p a tice i produse de laboratoarele Boiron.

------------------------- P

Referendumul organizat !în Portugalia privind;!

liberalizarea avortului a !fost anulat din cauza î

slabei participări Ia vot 5Rezultatele referendumului

organizat în Portugalia privind scoaterea de sub incidenţa Codului Penal a întreruperii; voluntare a sarcinii indică o! victorie a răspunsului negativ,; care a înregistrat o proporţie de 50,9 la sută, faţă de 49,09 la sută de răspunsuri afirmative, potrivi!; cifrelor oficiale publicate! duminică seara, informează AFP. i Rata absenteismului a fost însi de 69 la sută, dintr-un electoral. de 8,5 milioane de alegători! Pentru ca rezultatele votului sâ! fie luate definitiv în calcul de' către parlament era necesară cj participare de peste 50 la sută ii celor înscrişi pe liste. Cun; majoritatea electoratului' portughez a refuzat să se; pronunţe direct în privinţe avortului prin intermediu referendumului, această decizie revine parlamentului, unde socialiştii au depus deja c propunere de lege în acest sens i Parlamentul are posibilitatea de! a continua adoptarea propunerii de lege socialiste sau de a decide întreruperea procesului legislativ în curs, în condiţiile în care exista deja o aprigă dezbatere privind legitimitatea parlamentului de a. se pronunţa asupra acestei! chestiuni. i

l i

cc

Page 15: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

EVENIMENT miercuri; 1 iulie 1998 {15.

Veniţi de plătiţiaEnenda!

* Program nonPoliţia jude ţu lu i Cluj 27,

-j-ţ,form ează cetăţenii care au amendaţi şi nu au plătit

loc valoarea contravenţiei, ' ^ V ab iiită pe bază de proces­

ez- erbal că o pot face de acum 1 jj^ a in te . Amendaţii strîmtoraţi ^ î n t aşteptaţi să-şi achite c j Jatoriilc către poliţie la sediile

L im i ta ţ i lo r şi subunităţilor [ ^ .« e s t e i institu ţii: pentru J j-jriunicipiul Cluj- Napoca, la

0 jţjtediul I.PJ. din str. Traian, nr.

iar pen tru celelalte localităţi, la sediile poliţiilor m unicipale şi orăşeneşti. M enţionăm că programul încasărilor amenzilor este non- stop, 24 de ore din 24, inclusiv sîm băta şi dum inica. La porţile poliţiilor din judeţ este la orice oră cineva care să vă ajute să scăpaţi de gîndul că aveţi d a to rii faţă de nerespectarea legii.

Ina MAN

Filiala clujeană a Crucii R oşii

FALŞII E INSPECTORIi d ^ î n d e vorba de escrocherie,

p a re că fantezia aproapelui nu i i ţ i r " * oaşte limite. în ultima vreme, le t t i iv iz i; speculativi, cu o e .- tc # răzneală pe măsura e rv ^ g iu a ţie i, au pus pe jar Oficiul i ’t ţ t - i je a n pentru protecţia j ^va jm a to rilo r. Profiffnd, probabil,

’ informaţiile a (5a rute în presă, cărora Oficiul este implicat

1 î z r - o acţiune de anvergură - ^ S r n t r o l la toţi producătorii şi F3 >rmercianţii de pe raza judeţului - l e : i e ş t i indivizi s-au substituit tc spe c to rilo r, aplicînd “amenzi” în a l» lo s u l buzunarului propriu. Se e .ă n u ie ş te că escrocii utilizează r î N i a r legitimaţii false, pe baza le a T o r a îşi "demonstrează” inp*mrtenenţa la OPC. u Directorul O ficiului pentru ;u *~C3tecţia consumatorilor Cluj, ing. j . r t i r c e a Seceleanu, ne-a declarat s j’3 * ~ i că sityaţia este cu atît mai ^ « im p lica tă cu cît indivizii nu auj = > t încă prinşi de către organele j i f a i l i t a te , continuînd să facă . îc rtim e . “Singurii îndreptăţiţi prin

11 £ 3e de a efectua controale, de a â c o n s ta ta contravenţiile şi de a

i f ^ l ic a prevederile legislaţiei privind a » * r o te c ţ ia - consumatorilor a C2>rdonanţa de Guvern numărul r ? 1 /1992, aprobată prin Legea 11/ s * Q 9 4 ) sînt reprezentanţii . fr*nputem iciţi ai Oficiului pentru F>*~otecţia consumatorilor, precum

, ş i specialiştii autorizaţi ai altor ’ Q fg a n e ale administraţiei publice, P*cotrivit competenţelor. Aceste ^ r -g a n e de control au obligaţia de

se legitima la prezentarea în i*-* n ita te , înaintea declanşării A c ţ iu n i i de control. Insistăm ca A g e n ţ i i economici să dea impor- ■ L ^n ţâ acestor aspecte, legtomînd p»rganele de control şi verificînd le g itim a ţiile prezentate, neadnraţînd

•^T ec tua re a de control decît de f ’ ^ â t r e organele abilitate de lege” - - câ^c la ră ing. Mircea Seceleanu. j • (D .B .)

( Î D I O

R d D IE R I!C onsulatu l General al

Republicii Federale Germania la Sibiu anunţă suspendarea radierilor de autovehicule aduse în România din Republica Federală Germania începînd cu data de 20 iulie1998. Solicitanţii caie nu şi- au ridicat pînă la acea dată la C onsulatu l General autovehiculele aduse din Germania, au posibilitatea să se adreseze în scris direct biroului de înmatriculări germ an, unde este înmatriculat autovehiculul şi- să solicite efectuarea radierii.

încă înainte de declanşarea acţiunii de ajutorare a cetăţenilor afectaţi de inundaţii, au făcut donaţii, din proprie iniţiativă, S.C.Alimentara S.A. -13,6 milioane lei şi S.C. Snperpast - 1,7 milioane lei, ambele din Cluj-Napoca - ne-a precizat dl Adam Ruben, directorul Filialei Cluj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie. Zilele trecute, S.C.Alimentara S.A. a organizat colectarea de la angajaţii săi a unor obiecte de îmbrăcăminte, lenjerie, încălţăminte pe care le-a sortat şi ambalat, distribuirea facîndu- se împreună cu tineri voluntari ai Crucii Roşii - Filiala judeţului Cluj. Transportul umanitar al S.C Alimentara S.A. în zona Gherla s-a făcut vineri, 26 iunie a.c. - îmbrăcăminte şi alimente - în valoare totală de 39 milioane lei, fiind însoţit de liderul sindical Adrian Todea, de Dumitru Turcu - din partea patronatului şi de şase voluntare ale Crucii Roşii Cluj. De la Crucea Roşie am mai aflat că populaţia clujeană a răspuns cu solicitudine apelului umanitar lansat, la sediul Crucii Roşii (str.

G.Coşbuc nr. 11) fiind colectate ajutoare - îmbrăcăminte, alimente şi bani - în valoare totală de 92,1 milioane lei. Aceste ajutoare au fost trimise, în cursul zilei de luni, în judeţe afectate de inundaţii (Mureş, Alba şi Hunedoara). A fost o acţiune umanitară cate a prilejuit acte de mare generozitate din partea familiilor clujene Teodosia Petrişor, Simion Simon, O ctavian C re ţ şi A u ro ra Gârboveam Crucea Roşie mulţumeşte tuturor şi în mod deosebit S .C .A lim entara S.A., S.C.Superpist, BCR, “Terapia” S.A.

Pentru moment, Crucea Roşie - Filiala Cluj a sistat.colectarea de ajutoare pentru sinistraţi (îmbrăcăminte, lenjerie), iar dacă vor mai apare solicitări, aceasta se va anunţa în timp util. Dar, cei loviţi de inundaţii au marc nevoie de materiale de construcţie şi de bani. Orice sumă poate fi donată în contul Crucii Roşii - Filiala Cluj, cont deschis la CEC pentru sinistraţi: 21.110.10304.180.

M . B O C U

Ţării, c ît m a i m ulte cupluri

în localurile din Cluj-Napoca, homosexualii se afişează nestingheriţiEra o vreme cînd despre homosexuali,

pederaşti sau lesbiene vorbeam doar în şoaptă şi ni se părea că sînt doar personaje din filmele despre “decăzuta* societate occidentală.

Legal sau nu, asemenea gen de relaţii există de cînd lumea, şi, de cele mai multe ori, ele se manifestă fâ r^vreo inhibiţie. I n oraşul nostru, cuplurile homosexuale devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Şi parcă începem să ne obişnuim cu ideea că am putea întîlni pe stradă fete îmbrăţişate sau băieţi ţinîndu-se de mînă. Ciudatele cupluri sînt, cel mai frecvent, formate din tineri care nu se ruşinează să-şi afişeze... orientarea sexuală. Deschiderea tinerilor români spre Occident, unde homosexualii sînt persoane cît se poate de... normale este un fapt evident. Urmînd exemplul “consexualilor" lor occidentali, care sînt foarte bine organizaţi şi uniţi, homosexualii români încep “să se arate la lumină”. In Cluj e x i s t ă cîteva baruri şi locuri de întîlnire pentru homosexuali şi lesbiene, unde aceştia se desfăşoară în voie. Localurile nu sînt, în exclusivitate,pentru gay, aici venind şi persoane “normale”, care ar putea fi şocate de spectacolul oferit de

cuplurile de îndrăgostiţi şi îndrăgostite. Aceştia se sărută, se mîngîie, totul fiind cît se poate de tandru. I n special lesbienele sînt de o afectivitate deosebită, dar şi cînd se ceartă, pasiunile devin incandescente. Zilele trecute,, am fost martor involuntar la o scenă de gelozie între două lesbiene, care au început să se certe zgomotos, ajungînd la gesturi violente, se trăgeau de păr şi se înjurau de mama focului.

La un moment dat, mîinile celei mai puternice s-au oprit în jurul gîtului partenerei, dar impulsul violent s-a transformat brusc într-o îmbrăţişare pasională. Scena se petrecea noaptea, în faţa barului “Rainbow", în prezenţa cîtorva trecători Tntîrziaţi şi a clienţilor, care au u ita t pentru cîteva momente de meciul care se transmitea la televizorul de pe terasă. Unul din “spectatorf a făcut o remarcă sarcastică, de genul “ veniţi la tata să vă împace că are destul pentru amîndouă"... Alţii îşi făceau cruce şi- şi scuipau în sîn. Majoritatea celor întrebaţi despre acest subiect îţi răspund că relaţiile homosexuale sînt de condamnat, din punct de vedere religios, biologic şi moral. Puţini sînt cei ce adm it că homosexualii ş i'

.lesbienele sînt şi ei oameni, cu probleme, responsabilităţi, eşecuri şi bucurii. Ceea ce îl deosebeşte oarecum de ceilalţi, aşa cum reiese dintr-un articol de specialitate din presa străină, este intensitatea exacerbată a sentimentelor şi trăirilor psihice. Ei îşi manifestă iubirea,- ura sau gelozia Intr-un mod incandescent, iar în profesia lor sînt ambiţioşi şi devotaţi. I n unele ţâri din Occident, conform articolului menţionat, patronii preferă să angajeze salariaţi gay deoarece sînt mal conştiincioşi şi serioşi în meseria lor, acest lucru expliclndu-se prin legea compensaţiei.

Adică aşa-zisa deviaţie sexuală (ale cărei origini încă sînt controversate) creează un complex “soluţionat" prin exces de zel în alte domenii. Pînă cînd homosexualii vor fi acceptaţi în mentalitatea societăţii româneşti ca o categorie socială obişnuită, la fel ca alte minorităţi, va mai trece multă vreme. Deocamdată, la fel ca şi în bancul cu grupul de “homalâi” care agaţă prozeliţi cu monede aruncate pe jos, oamenii sînt foarte atenţi cînd se apleacă după ceva In locuri publice...

C orina GĂMAN

Numărul consumatorilor de ^ iroguri avînd mai puţin 20 de ^ J i i este tot mai mare, mulţi dintre ^Sneri devenind extrem de repede ^4ependenţi de substanţele halucinogene, a declarat, vineri ^ « u ocazia Zilei Internaţionale de -huptă împotriva Consumului de îDroguri, dr. Cristian Bengescu, . ^ e f u l Centrului pilot de dezintoxicare a toxicomanilor.

Cei mai mulţi toxicomani aii t r e c u t foarte repede de la droguri Xrşoarc la cele mai puternice, şi d e la consumul halucinogenelor ®iub formă de pulbere, la cele injectabile.

Medicii îi atenţionează pe tin e ri că odată acceptat consumul xde droguri, renunţarea la ele este fo a rte grea. Aproape toată lumea foloseşte droguri, a declarat, dr. M irc e a Strat, preşedintele -Asociaţiei române de Luptă împotriva Drogurilor. Ţigările şi alcoolul sînt cele mai obişnuite, xlar devine tot- mal frecventă şi X itilizarea „ de somnifere, tranchilizante sau medicamente an tidepresive care ajută la

relaxarea organismului.Medicii susţin că dependenţa

de drog se manifestă fizic, prin .apariţia unor semne clinice, precum: ochi lăcrimoşi, pilule dilatate, pleoape înroşite, dilatarea şi freamătul nărilor,

ia. Amphetaminele (opiacee) se prezintă, de obicei, sub formă de pudră albă sau maro, dar şi sub formă de pilule sau capsule. în general, ele se inhalează sau se injectează. ' Consumul amphetaminelor generează stări

Heroina este o pudră albă- maronie. în general se topeşte pe o foaie de aluminiu şi se inhalaează fumul. Poate produce iniţial o stare, de alertă, apoi de beţie. Supradoza duce la inconştientă. Utilizarea frecventă

buze uscate, transpiraţie facială şi a mîinilor, repetarea gestului de scărpinare a nasului. Psihic, dependentul de droguri se află .într-o stare de anxietate, angoasă, slăbiciune, violenţă etc.

Preşedintele ARLÎD a precizat că drogurile pot fi legale, respectiv tutunul, alcoolul, medicamentele, sau ilegale: heroina, cannabis-ul, ciupercile cu efect afrodisiac, amphetaminele, LSD-ul şi cocaina. Efectele acestor droguri variază în funcţie de modul de utilizare şi de persoana care le.

de bună dispoziţie, supraexcitare, dar pot apărea urmări ca -depresiile şi insomniile. Utilizarea îndelungată poate produce mania persccaţiei.

Cannabis (haşiş, iarbă) se fumează în ţigări sau pipă, uneori amestecat cu tutun. Are miros caracteristic de iarbă. Consumatorii devin vorbăreţi.

Cocaină (coca) este o pudră albă, în general inhalată nazal. Poate fi injectată sau uneori fumată. Are efecte similare cu amphetaminele, dar duce mai uşor la dependenţă.

duce Ia dependenţă. Abstinenţa sau consumul sporadic produce stări de rău similare cu gripa.. Ciupercile ' afrodisiace (magice) cresc spontan în Marea Britanie. Mîncate proaspete sau . uscate, âu efecte similare cu cannabis-ul. Riscul constă în confundarea lor cu alte ciuperci otrăvitoare.

LSD (acid), sub formă de tablete subţiri, colorate, se iau pe cale - bucală. Produc împăienjenirea ochilor şi uneori supraexcitare. Utilizarea masivă produce confuzie acută şi mania.

persecuţiei. Tranchilizantele sînt tablete, de regulă prescrise de medic, dar uneori sînt luate ilegal. Ele produc un efect similar cu cel dat de alcool.

Multe droguri pot fi injectate. Riscurile sînt abcesele, infecţiile, otrăvirea sîngelui, hepatită si SIDA.

Efectele drogurilor depind de doza absorbită, modul de' administrare, persoana care le consumă, experienţele anterioare ale acestuia, mediul în care se consumă drogul.

P rincipalele riscuri ale consumului de droguri sînt: producerea unui accident sub influenţa drogurilor; blocarea respiraţiei (în cazul unora dintre droguri); supradoza - care poate duce la inconştienţă sau chiar la moarte; dependenţă după utilizarea regulată. Drogurile pot produce confuzie sau halucinaţii, stări emotive necontrolate sau alte dereglări mentale serioase. Cei care iau heroină pentru prima oară au stări violente de rău.

ZECE SFIDĂRI PENTRU

ANUL 2000Continuăm să publicăm

extrase din mimând 2278/9 af revistei “L’Expres*,

3.E C O T E R O R J S M .

Germania; pe ruta Hamburg - Hanovra, o încărcătură explozivă - provoacă deraierea, pe o distanţă de peste 200 de metri, a unui, tren care transporta combustibil nuclear. Acest; atentat provocat de “Koflectiv Gorblebe” confirmă existenţa

' unor nuclee de ecologişti extremişti, care au trecut la acţiune directă pentru "ă~ salva planeta’ . în America de Nord, asemenea fanatici au încercat deja să otrăvească rezervoare de apă şi coloane/ de ventiaţie ale unor imobile. Alţii au fast surprinşi In timp ce încercai “să înconjoare" centrate nucleare, platforme

; petroliere sau zone de stocare a unt»- carburanţi. Serviciile speciale vor trebui ’ să cunoască mai bine aceste microsecte apocaliptice,I aproape impenetrabie şi gata; de orice pentru “a deschide , ochii* opiniei publice; mondiale.

4. -V';.-.ş SPAŢIU INFORMATIV STRATEGIC. Nu a trecut mult de cînd FBI a arestai un pirat informatic, care forţa şi jefuia de ani de zile bănci de dale “delicate*. Potrivit experţilor, asemenea răufăcători vor face loc mîino unor “combatanţi cibernetici*, care atacă pentru a le distruge do dale aceste reţele numerice cruciale din lumea dezvoltată. Acest ansamblu strategic este foarte răspîndit şi, deci, vulnerabil: gestiunea informatică a prestărilor sociale, a fluxuri or financiare şi, tn curînd a magistralelor Informaţiei, Protagoniştii acestei noi forme de război: statele împotriva cărora Naţiunile Unite au instituit embargouri sau gherilele degenerate. Pentru a preveni şi neutraliza asemenea atacuri, serviciile speciale vw trebui să se familiarizeze cu

,un univers care cuprinde "acelaşi spaţiu (comunicaţii prin satelit). . .

" 5. .GHERILE DEGENERATE.,

Pentru poliţiştii din Corsica, cauza este înţeleasă. Sub falsa poleială “independistă”, una din ramurile FLNC practică în realitate un

' adevărat banditism. Deşi afectează în prezent Franţa, acest fenomen al gherfletor dfegenerate nu este nou. De la sfirşitul războiului rece, unele mişcări de elfoerare din lumea a treia - turco-kurde sau tamfle, de exemplu - îmbină acţiunea politico- militară şi businessul criminal trafic de arme, răpiri banditeşti, sau folosirea că miliţii armate în serviciul traficanţilor de narcotice. Aceste : grupuri asigură îndeosebi legătura dintre zonele cenuşii şi Inima

. metropolelor - europene,

. printre care şi Parisul, ii, (Mîine veţi afla cîte ceva: ; despre: Junglele de beton,

Nebuloasele teroriste, ? Supermenii crimei şi terorii

haotice precum şi despre Zonele cenuşii).

Page 16: ici ani închisoare pîpag/nafai J L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71708/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...\-ţ, omânii trebuie sâ scape de psihoza NATO, ne

O 6) miercuri, t iulie <998 ULTIMA ORĂ

f O BIPI&jU s

f f i l l(1P\

B u g e t u l a f o s ţ a d o p t a t_________________ urmare din pagina 1 _______________

condiţiile în care bugetul este destul de sărac, nu este cazul să se cumpere maşini Daewoo ori să se informatizeze integral C J . Amendamentele aduse n-au fost luate în considerare, însă..

în proiectul de buget se menţionează faptul că, ţinîndu-se cont de bugetul de austeritate, sumele defalcate din impozitul pe salarii şi transferurile de la bugetul de stat vin doar în completarea veniturilor proprii. Dar, tot atît de adevărat este că la capitolul venituri proprii majoritatea consiliilor, dintre care sc remarcă cel judeţean şi cele ale municipiilor, se stă modest, dacă nu chiar prost. în acest sens, autonomia locală este greşit înţeleasă pînă acum, negăsindu-se suficiente surse de autofinanţare, nefiind stabilite corect priorităţile în utilizarea fondurilor şi, nu în ultimul rînd, eliminarea abaterilor la disciplina financiară.

Rada Vasile dezminte speculaţiile privind scindarea PNŢCD

Premierul Radu Vasile a dezminţit, ieri, Ia Arad, speculaţiile de presă potrivit cărora PNŢCD se află în pericol de a se scinda. Astfel de comentarii au apărut după întrunirea de la Câlimâncşti a tineretului ţărănist, absenţa seniorilor partidului fiind interpretată ca un gest de disociere de Gruparea de la Braşov, care îl susţine pe Radu Vasile. Aceeaşi reacţie a analiştilor politici a apărut şi după adoptarea rezoluţiei tineretului PNŢCD privind sprijinul integral acordat Iui Radu Vasile. Manifestarea de la Câlimâneşti nu a fost comentată de nici un lider al partidului, cu excepţia lui Ion Diaconescu, care a pus-o pc seama spiritului democratic şi al libertăţii de exprimare din cadrul PNŢCD.

Copia Columnei lui Traian şi-a găsit un ioc în Cluj-Napoca

A rămas total în ceaţă finanţarea lucrării• opiniile juraţilor au oscilat între entuziasm, resemnare şi indignare •

Ieri a avut loc concursul de idei priv ind stabilirea amplasamentului monumen­tului Columna lui Traian în mărime naturală. Cu acest prilej, s-au întrecut patru arhitecţi care au propus 14' variante.

Trebuie remarcat, de la bun început, că s-a pus carul înaintea boilor. Deoarece, întîi s-au dat şase milioane pentru concursul de idei la amplasament şi doar apoi şi- au dat seama că nu există fonduri. Mănuşa a fo s t aruncată de primar, dar nu are cine să o ridice, deoarece suma este uriaşă, neputînd f i suportată nici de la bugetul de , stat şi cu atît mai puţin de la bugetul local.

I.C.Drăgan a evitat să se angajeze financiarAcum cîteva luni, primarul

Funar, pentru a-i convinge pe consilieri ca să fie de acord cu concursul, a lăsat să se înţeleagă că dl prof. dr. Iosif Constantin Drăgan va sponsoriza realizarea monumentului. Numai după ce li s-a garantat câ nu vor fi pretenţii de la bugetul local pentru construcţia Columnei, consilierii au votat pentru. Dl Constantin Drăgan, prezent ieri la ju riza rea proiectelor de am plasare, a refuzat să vorbească de finanţarea lucrării. D upă repe tate insistenţe,I.C.Drăgan a declarat presei că nu poate fi vorba să sponsorizeze lucrarea. Domnia sa a precizat câ ar trebui ca banii să fie adunaţi în acelaşi mod ca, odată, pentru Ateneu, cînd sloganul era „un leu pentru Ateneu". încă nu a fost estimat costul viitorului monument

Trei proiecte premiate - toate în Piaţa Unirii

Toate cele trei amplasamente care au cîştigat concursul au fost în P-ţa Unirii, în faţa statuii lui M atei C orvin (deasupra săpăturilor arheologice), lateral- dreapta sau faţâ-dreapta aceleiaşi statu i. Din juriu au făcut parte

reprezentanţi de frunte ai bisericilor ortodoxe şi catolice, cadre universitare, specialişti, cetăţeni de onoare ai municipiului Cluj-Napoca. Pe lîngă amplasamentele din P-ţa U nirii s-a mai propus „găzduirea" Columnei în Parcul Mare, pe locul lacului sau în zona chioşcului fanfarei, binenţeles după defrişările de rigoare. Nu a fost ocolită, nici de această dată, zona P-ţei Mihai Viteazul, sensul giratoriu din Mărâşti sau strada Primăverii (lîngă catedrala ortodoxă în c o n s t r u c ţ i e ) . P ă r e r i le specialiştilor p rezen ţi la dezbateri au fost din cele mai contrare. ,

Arhitectul Ionel Vitoc vrea o columnă

culcată

nemulţumit de startul făcut. Documentaţia pregătită pentru concurs dovedeşte o necunoaştere a obiectului ce se creează ( pe banda sculptată înfaşurătoare fiind reprezentate 288 de scene şi nul24 cît se menţionează în material), dar în schimb pe dl Dumitriu Snagov l-a mulţumit... amplasamentul. Preşedintele de onoare al com isiei de ju rizare , prof.C onstantin D răgan, a declarat presei că sînt vorbe goale cînd se afirm ă că monumentul nu are ce căuta în centru,, ci dimpotrivă ea va da ton centralul -

Romulus Zamfir îl acuză pe Funar că i-a

înşelat pe consilieri

Arhitectul Ionel Vitoc ne-a declarat că i se pare potrivit amplasamentul premiat, dar va depinde de abilitatea arhitectului să o amplaseze. Consilierul Vitoc are o idee mai originală, cei 200 de metri liniari cît măsoară coloana să fie prezentaţi pe orizontală, şi nu neapărat pe verticală.

Copia Columnei • un dublu kitsch, susţine

arhitectul Virgil Popîn opinia unora, cum ar fi

arh.V irgil Pop, copia unui monument antic este un kitsch (iar în acest caz de două ori un kitsch, fiind un bibelou mai mare), diminuînd astfel ideea de latinitate. Profesoral universitar loan Dumitriu Snagov a fost

Consilierul Romulus Zamfir, unul dintre concurenţi, este contrariat şi dezamăgit de juriu din care au făcut parte oameni de mare valoare şi consideră că cele trei amplasamente premiate sînt neviabile. în opinia sa, amplasarea unei columne care are înălţimea unui bloc cu 12 etaje va duce la distrugerea valorilor care sînt în centra. Totodată, consilierul Zamfir a fost revoltat de atitudinea primarului care a înşelat atît consilierii cît şi mass-media prin declaraţiile făcute referitoare la finanţarea m onum entului propriu-zis. „De unde să plătească o sumă fabuloasă? A ceasta ' dovedeşte doar grandomanie, iar planurile acestuia sînt fantasmagorice", a mai precizat consilierul liberal.

Luminiţa PURDEA

Pentru vlofcl domicif|

consilierului | Bucur Wi\

Kun Karoly ţi Maja loan qo fost condamni la doi, respect cinci ani închisoare

Cetăţeanul maghiar | K aroly Lajos a condam nat la 'doi I închisoare pentru viokl dom iciliu de cl Tribunalul Cluj, cu reduf pentru perioada de preventiv . Maja It acolitul lui Kun, va is o condamnare de cinc: închisoare, sub incid aceluiaşi delict penal, doi au violat dornic soţilor Bucur, pe data d noiembrie 1997 şi au l arestaţi preventiv pe dat| 30 m artie anuî cur! Instanţa a respins cer] familiei Bucur de plată ;ţ milioane lei daune m ol şi 40 m ilioane d a i | materiale pentru a a c o j l cheltu ielile a v u te angajarea unui g a r d / | public. Cei doi condamr; vor plăti fiecare c300.000 de lei cheltuieli judecată. Instanţa a re ţi starea de recidivă a cc doi.

Kun Karoly este o b ie a altor şapte dosare p en El este proprietarul u construcţii imense p e s tr Rahovei, pentru c a r e deţine a u to r iz a ţie construcţie şi nici m ; acte de proprietate a s r terenului. Construcţia p în pericol m e c înconjurător, d u c în d prăbuşiri de teren ş i infiltrări de apă în so l. pare că de la a c e stricăciun i a p o r conflictul dintre consilii UDMR Bucur Ild iko Kun. în urma plînger penale ale familiei B r s-a ajuns la cercetare; stare de arest şi ap o condamnarea lui K un : lui Maja.

Andreea MARtl

SUA donează 25.000 dolari ajutor umanitar pentru victimele inundaţiilor

Ambasadorul SUA la Bucureşti, James Carew Rosapepe, a autorizat acordarea de asistenţă umanitară în valoare de 25.000 de dolari (aproximaţi/215.000.000 lei) pentru a veni In înQmpinarea necesităţilor urgente ale victimelor recentelor inundaţii din România, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA Ajutorul va fi d is tribu it de organizaţia umanitară World Vision International locuitorilor din satele Gheorghe Doja şi Leordeni, din judeţul Mureş. Suma va fi folosită pentru a cumpăra apă minerală, pîine şi alte alimente ne perisabile care vor atenua suferinţele îndurate de locuitorii celor două sate.

Preţul gazelor naturale va creşte pentru consumul casnic, dar va fi redus pentru agenţii economici

Preţul gazelo r naturale la consumul casnic se va majora, de la 1 iulie, de Ia 230 lei la 355 Iei pentru un metru cub, iar pentru agenţii economici va scădea de la769,5 lei la 718,1 lei pentru un metru cub, a declarai ieri, Radu Berceanu, ministrul Industriei şi Comerţului.

Reducerea cu 20% a preţului la consumul industrial urmează să fie suportată de Romgaz şi Petrom prin creşterea eficienţei proprii, spune m inistrul Industriei şi Comerţului.

Noul preţ al gazelor naturale pen tru consum ul industria l, echivalentul a 83,5 dolari/l,000 metri cubl faţă de 95 dolari/1.000 metri cubi, pînă în prezent, dă

posibilitatea combinatelor chimice, siderurgice şi metalurgice, precum şi altor consumatori de gaze să-şi relanseze producţia şi să redevină competitivi, pe piaţa internă şi Ia export. Preţul este aliniat la cel de import, în special raportat la gazele din Rusia, care ajungeau în România sub preţul de 95 dolari/1.000 metri cubi. Această situaţie a condus la închiderea unor exploatări de gaze, la Romgaz şi la Petrom.

Creşterea preţului la consumul casnic este urmarea intenţiei ministerului de a elimina treptat subvenţia încrucişată. şi de a relansa economia, a adăugat Berceanu. “Dacă am fi eliminat integral subvenţia încrucişată,

creşterea de preţ la consumul casnic ar fi fost importantă, la peste 900 lei metru cub. Industria va susţine în continuare consumul casnic, dar lucrurile vor fi aduse într-o situaţie corectă, dacă mai rămîn ministru pentru, suficient timp”, a spus ministrul.

Preţul de 230 lei a fost stabilit la 1 iunie 1997, la un curs de 7.300 lei/dolar. La consumul industrial, preţul a fost majorat la 1 februarie 1998, la un curs de 8.100 lei/dolar. Preţul pentru gazele livrate populaţiei nu a putut fi modificat pînă la 30 iunie a.c., în urma unei Hotărîri de Guvern a Cabinetului Ciorbea, deşi cursul de schimb a depăşit de mai multe ori pragul de devalorizare cu 5%.

Se majorează salarii personalului din unităţi

sanitaiPreşedintele Emil Constantinescu a promulgat L e r l

privind majorarea salariilor personalului din u n iţi sanitare şi din unităţile de asistenţă socială, in fo rm e un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, d e c. Biroul de presă al Preşedinţiei.

Potrivit legii, începînd cu data de 1 februarie 199? majorează cu 25% salariile de bază ale persona: din unităţile sanitare şi din unităţile de asistenţă s o c i i stabilite în funcţie de coeficienţii de ierarhizare p re v â I în anexele la Ordonanţa Guvernului nr. 39/1994 p rf j stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare a s a la riilo ' bază pentru personalul din sectorul bugetar, ş i valoarea coeficientului de ierarhizare 1, care e s te 358.900 de lei. De la 1 iulie 1998, salariile de b a z g personalului din unităţile sanitare şi din u n ită ţile asistenţă socială se majorează cu încă 10%.

Personalul care are titlul ştiinţific de doctor ş desfăşoară activitatea în unităţi sanitare sau de a s is t socială, în domeniul pentru care a ob ţinu t t i 1 beneficiază de un spor de 15% din salariul de fc»^!

' CASA DE EDfTURĂ

f E

prin S.C. nr. 12 8 /1991. judecătoria duj- Nanoca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului

S ™ sub nr. J /1 2 /3 O 0 din 22.03.1991cad fiscal R 20 4469

1LIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZANţredactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie ' Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

ffREDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 L/Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; p . . . . . . ...........Contabilitate: 16.73.07; Politic, Social,Culturai; 19.74.90 şi 19 ,75.07; Sport; ^19.21.2?; Difuzare, Mica publicitate; ?19.49.81 k

S S ^ i ă S S S S S i S ^ - u

* pil

mailto:[email protected]

TEMA 1 - arhitectura1tm.files.wordpress.com · Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe 3 planse A3 (land scape). Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt : -

TEMA 1 - arhitectura1tm.files.wordpress.com · Predarea și prezentarea exercițiului se va face pe 3 planse A3 (land scape). Criteriile de notare pentru acest exercițiu sunt : -

Sarah Kane 4.48 Psihoza

Sarah Kane 4.48 Psihoza

Broadhurst Investment Primăria riscă să ia un avansului ar ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71842/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · 16 PAGINI 1.000 LEI dobînzilor E schiva

Broadhurst Investment Primăria riscă să ia un avansului ar ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71842/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · 16 PAGINI 1.000 LEI dobînzilor E schiva

FLAVIUS IOSEPHUS ISTORIA - · PDF filetimpul participării sale la războiul iudeilor împotriva romanilor, de jugul cărora să scape cu orice preţ

FLAVIUS IOSEPHUS ISTORIA - · PDF filetimpul participării sale la războiul iudeilor împotriva romanilor, de jugul cărora să scape cu orice preţ

Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

cdn4.libris.ro despre caderea Romei876.pdf · imbräti§area lor ca sä scape din limburile unde pândea de mult sä se nascä. La chemarea lui täcutä au räspuns probabil cand

cdn4.libris.ro despre caderea Romei876.pdf · imbräti§area lor ca sä scape din limburile unde pândea de mult sä se nascä. La chemarea lui täcutä au räspuns probabil cand

 · cum s-a multiplicat zgomotul PETurilor lovite de asfalt. Pe scena Galei urcã oameni (din institutii, organizatii sau grupuri de cetãteni) care au reusit sã scape de corsete.

 · cum s-a multiplicat zgomotul PETurilor lovite de asfalt. Pe scena Galei urcã oameni (din institutii, organizatii sau grupuri de cetãteni) care au reusit sã scape de corsete.

Tineri ataşaţi ideologiei - Apropierea zilei de Olimpiada ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71601/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...“Ziua Tricolorului" sem nifică data (24 februarie)

Tineri ataşaţi ideologiei - Apropierea zilei de Olimpiada ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71601/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...“Ziua Tricolorului" sem nifică data (24 februarie)

Barbaria dela Oradca-jYtarc. - CORE · nostru luptător Dr. Vasile Lucaciu. P.lrin* tele Constantin Lucaciu inccpe totodată şi o lucrare, carc să ne scape de ruşinea, ca viitorii

Barbaria dela Oradca-jYtarc. - CORE · nostru luptător Dr. Vasile Lucaciu. P.lrin* tele Constantin Lucaciu inccpe totodată şi o lucrare, carc să ne scape de ruşinea, ca viitorii

Deputatul Păcurariu îl somează Adunarea generală pe ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71608/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · Aspectele politico-militare concrete ele eventualei

Deputatul Păcurariu îl somează Adunarea generală pe ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71608/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · Aspectele politico-militare concrete ele eventualei

Psihoza de mase

Psihoza de mase

Asculta rugaciunea NR. 349/ 28. 04. 2013 ... · oameni care poate nu mai fuseseră atinși de ani de zile. Mai marii vremii încercau să scape de El tocmai pentru că iubea cu adevărat.

Asculta rugaciunea NR. 349/ 28. 04. 2013 ... · oameni care poate nu mai fuseseră atinși de ani de zile. Mai marii vremii încercau să scape de El tocmai pentru că iubea cu adevărat.

Anul XII • Nr. 162 • noiembrie 2019 • editat de ECOSTAR 21 ... · șansă să scape din mrejele țesute cu atâta pricepere în juru-i de zeița eternei Iubiri. ... doua încăperi

Anul XII • Nr. 162 • noiembrie 2019 • editat de ECOSTAR 21 ... · șansă să scape din mrejele țesute cu atâta pricepere în juru-i de zeița eternei Iubiri. ... doua încăperi

l zksrm depmdmt - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71757/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor • Piaţa imobiliară

l zksrm depmdmt - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71757/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor • Piaţa imobiliară

Naşterea lui Isus · PDF fileaur şi parfumuri frumos mirositoare. Dumnezeu a avertizat pe magi să se întoarcă acasă în secret deoarece Irod era furios. Hotărât să scape de

Naşterea lui Isus · PDF fileaur şi parfumuri frumos mirositoare. Dumnezeu a avertizat pe magi să se întoarcă acasă în secret deoarece Irod era furios. Hotărât să scape de

REVISTA SEMINARULUI TEOLOGIC ORTODOX JUSTIN PATRIARHUL · De asemenea, le-am spus cum să scape de fățărnicia fariseului; cum se pot apăra de cei care spun că religia ortodoxă

REVISTA SEMINARULUI TEOLOGIC ORTODOX JUSTIN PATRIARHUL · De asemenea, le-am spus cum să scape de fățărnicia fariseului; cum se pot apăra de cei care spun că religia ortodoxă

 · bârfind câte o fatä ori un fläcäu, spärgând seminte, dar fiecare urmärind cu coada ochiului propria-i odraslä, pe care, Doamne fereste, nu trebuia s-o scape niciodatä

 · bârfind câte o fatä ori un fläcäu, spärgând seminte, dar fiecare urmärind cu coada ochiului propria-i odraslä, pe care, Doamne fereste, nu trebuia s-o scape niciodatä

sioria şl geografia, predate jn ungureşte „după ureche” în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71597/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...sioria şl geografia, predate jn ungureşte

sioria şl geografia, predate jn ungureşte „după ureche” în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71597/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...sioria şl geografia, predate jn ungureşte

scoalavasilealecsandribr.weebly.com · Web viewLegenda spune ca aici se afla o pestera in care traia diavolul. Dupa ce localnicii l-au rugat pe Dumnezeu sa-i scape de drac, acesta

scoalavasilealecsandribr.weebly.com · Web viewLegenda spune ca aici se afla o pestera in care traia diavolul. Dupa ce localnicii l-au rugat pe Dumnezeu sa-i scape de drac, acesta

.ţânţarii de Clui se declară Asociaţia Pentru , Adevărul ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71703/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · Ultima mostră de dispreţ pentru mulţime

.ţânţarii de Clui se declară Asociaţia Pentru , Adevărul ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71703/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · Ultima mostră de dispreţ pentru mulţime