„Fiecare cade singur, dar ne mântuim în comunitate, în comunitatea Bisericii.” – Sfântul Ciprian al Cartaginei

Amâ ndoi Apostolii âveâu o

puternicâ experient â â pocâ int ei

sâu â convertirii. Sfint ii Petru s i

Pâvel mâi âveâu î n comun

drâgosteâ lor puternicâ pentru

Hristos s i pentru Bisericâ Sâ.

Sfâ ntul Petru mâ rturises te „Iar voi

sunteți seminție aleasă, preoție

împărătească, neam sfânt, popor

agonisit de Dumnezeu, ca să vestiți

în lume bunătățile Celui ce v-a

chemat din întuneric, la lumina Sa

cea minunată, voi care odinioară nu

erați popor, iar acum sunteți

poporul lui Dumnezeu; voi care

odinioară n-aveați parte de milă,

iar acum sunteți miluiți.” (1 Petru 2,

4-5; 9-10).

Sfâ ntul Pâvel, ârâ tâ nd iubireâ

lui jertfelnicâ fât â de Hristos zice:

„Cine ne va despărți pe noi de

iubirea lui Hristos? Necazul, sau

strâmtorarea, sau prigoana, sau

Nr. 345 / 28 iunie 2020

foametea, sau lipsa de

îmbrăcăminte, sau primejdia, sau

sabia? … Căci sunt încredințat că

nici moartea, nici viața, nici îngerii,

nici stăpânirile, nici cele de acum,

nici cele ce vor fi, nici puterile, nici

înălțimea, nici adâncul și nici o altă

făptură nu va putea să ne despartă

pe noi de dragostea lui Dumnezeu,

cea întru Hristos Iisus, Domnul

nostru.” (Români 8, 35, 38-39).

Cu ce s-au confruntat ei în

lumea din timpul lor?

Î n primul râ nd, cu o

religiozitâte pânteistâ sâu

politeistâ , idolâtrâ s i confuzâ , câre

confundâ pe Dumnezeu Creâtorul

cu creâturâ (cf. Romani 2, 25) s i

câre suprimâ libertâteâ sâu

diminuâ demnitâteâ persoânei

umâne, î nmult ind formele de

sclâvie spirituâlâ s i sociâlâ .

Î n âl doileâ râ nd, ei s-âu

confruntât cu âutosuficient â s i

ârogânt â filosofiei greco-

române câre nu puteâ âcceptâ

Cruceâ s i Î nviereâ lui Hristos, âdicâ

iubireâ smeritâ â lui Dumnezeu Cel

Atotputernic s i nici î nviereâ

trupului din moârte, deoârece

fâtâlismul mort ii t ineâ toâtâ lumeâ

pâ gâ nâ ânticâ î ntr-o sclâvie â

spiritului. De âceeâ, Îisus Hristos

voiâ „să izbăvească pe acei pe care

frica morții îi ținea în robie toată

viața.” (Evrei 2, 15).

Î n âl treileâ râ nd, âces ti

Apostoli s-âu confruntât cu

âutosuficient â s i ostilitâteâ puterii

politice imperiâle. Sfint ii Petru s i

Pâvel cer î n epistolele lor sâ fie

respectâtâ âtâ t âutoritâteâ politicâ

imperiâlâ , câ t s i âutoritâteâ

âdministrâtivâ s i militârâ , bâ chiâr

ei le numesc „slujitori ai binelui

comun s i pedepsitori ai

răufăcătorilor”. (cf. 1 Petru 2, 13-

14; Romani 13, 1-13). Cu toâte

âcesteâ, ei n-âu confundât s i n-âu

î nlocuit niciodâtâ putereâ

bisericeâscâ spirituâlâ cu putereâ

politicâ seculârâ , nici n-âu

confundât imperiul român cu

î mpâ râ t iâ cerurilor sâu pe

î mpâ râtul român pâ mâ nteân s i

trecâ tor cu Domnul Îisus Hristos,

Î mpâ râtul Cel ves nic viu din ceruri.

De âceeâ, ei âu pâ timit slujind s i

mâ rturisind pe Hristos pâ nâ lâ

moârte mârtiricâ .

Prin viât â, fâptele s i scrierile

lor, Sfint ii Apostoli ne î ndeâmnâ sâ

lucrâ m pentru vindecâreâ s i

mâ ntuireâ tuturor oâmenilor fâ râ

deosebire de râsâ s i gen, de etnie s i

clâsâ sociâlâ . Ei sunt pentru noi

dâscâ li âi iertâ rii, âi unitâ t ii. Ei ne

î nvât â sâ ne rugâ m neî ncetât, sâ

sâ vâ rs im cu iubire milostivâ fâptele

bune, dâr sâ nu contâ m niciodâtâ

pe noi î ns ine mâi mult decâ t pe

hârul lui Dumnezeu Cel viu, ârâ tât

î n Îisus Hristos.

Cheile Sfâ ntului Petru

reprezintâ pocâ int â s i iertâreâ

pâ câtelor, smereniâ s i iubireâ

milostivâ , prin câre omul intrâ î n

î mpâ râ t iâ lui Dumnezeu. Îâr sâbiâ

Sfâ ntului Pâvel reprezintâ putereâ

Cuvâ ntului sfâ nt, câre distinge

î ntre erezie s i âdevâ r, î ntre egoism

s i iubire, î ntre moârte s i viât â .

Sursa: basilica.ro

Preafericirea Voastră,

considerați că dacă în om există

o armonie, dacă există și un

echilibru spiritual, îi va fi mai

greu să se îmbolnăvească psihic

și fizic?

Fires te. S i mâi î ntâ i lâ nivel

psihic. Lucrul âcestâ corespunde

cuvintelor lui Hristos: Vâ trimit pe

voi câ pe nis te oi printre lupi. Dupâ

cum se vede, intelectul nu este

singurul câre lucreâzâ î n om; existâ

s i bunâ tâteâ, ceeâ ce î nseâmnâ sâ

devii mâi puternic î n fât â lumii, î n

fât â râ ului.

Odâtâ âflâtâ ârmoniâ, omul

poâte rezistâ. Odâtâ ce-â dobâ ndit

ârmoniâ lâ untricâ , omul este î n

mâ surâ sâ fâcâ fât â s i, dâcâ

dreptâteâ dumnezeiâscâ o cere, sâ

î ndure toâte î ncercâ rile, chiâr

pierdereâ viet ii. Vâ puteâ sâ -s i

î mbrâ t is eze vrâ jmâs ul fâ râ sâ -s i

piârdâ sufletul, nici cinsteâ lui, nici

cinsteâ neâmului.

A ajunge să-ți îmbrățișezi

vrăjmașul... Nu este vorba aici de

o iertare cu caracter patologic?

Nu, o âstfel de purtâre fât â de

vrâ jmâs î mplines te poruncâ

Domnului: Iubiți pe vrăjmașii

voștri, binecuvântați pe cei ce vă

blestemă, faceți bine celor care vă

urăsc pe voi, rugați-vă pentru cei

care vă vatămă și vă prigonesc, ca

să fiți fiii Tatălui vostru Celui din

ceruri, că El face să răsară soarele

Său peste cei răi și peste cei buni și

trimite ploaie peste cei drepți și

peste cei nedrepți (Mâtei 5,44-45).

Îubireâ fât â de vrâ jmâs nu este

o simplâ emot ie câre mâ î ndeâmnâ

sâ -i spun celui câre vreâ sâ mâ

omoâre: „Frâte!” Aici e vorbâ

despre âltcevâ. Vrâ jmâs ul nostru

nu pricepe câ se î ndreâptâ spre

osâ ndâ ceâ ves nicâ s i nu s tie ce

fâce. Î s-âu pus ochelâri de câl, câ

sâ nu vâdâ decâ t ce-i stâ î nâinte,

fâ râ sâ s tie î ncotro merge. Dâr noi

vedem, noi s tim. Aici este tristet eâ,

câ omul âcestâ unic s i de neî nlocuit

vâ pieri î n chinuri ves nice. Numâi

prin câ int â s i rugâ ciune î nâinteâ lui

Dumnezeu se poâte mâ ntui,

schimbâ ndu-s i viât â.

Lâ î nceputul âcestor

nenorocite râ zboâie din Croât iâ s i

Bosniâ-Hert egovinâ, Bisericâ

noâstrâ â introdus lâ slujbe o

rugâ ciune zilnicâ pentru dus mânii

nos tri, câ Domnul sâ -i câ lâ uzeâscâ

pe câleâ dreptâ t ii s i â libertâ t ii... Ne

rugâ m de âsemeneâ pentru tot i cei

câre sâ vâ rs esc pâ câte, s i pentru

tot i ceilâlt i.

Ne rugâ m pentru poporul

nostru, dâr s i pentru dus mânii

nos tri.

Preafericirea Voastră, lucrul

acesta este foarte rar în lumea

de azi. Cum putem învăța că

există o valoare a fiecărui om în

parte?

Lucrul âcestâ, fires te, se

dobâ ndes te mâi î ntâ i î n sâ nul

fâmiliei, unde suntem legât i prin

puternice legâ turi de sâ nge, î n

unitâteâ fâmiliâlâ . Mâi î nâinte de

oricine, pâ rint ii âu dâtoriâ de â le

oferi copiilor iubire. Aceâstâ iubire

le vâ luminâ î ntreâgâ viât â . Îubireâ

nu este o slâ biciune, ci o fort â câre

ne mis câ sâ -i iubim pâ nâ s i pe

vrâ jmâs ii nos tri.

Lucrul âcestâ pâre greu, dâr nu

cu neputint â de dobâ ndit. Î n felul

âcestâ, omul âjunge sâ fie iubit de

Dumnezeu s i de folos pentru

oâmeni.

Sursa: crestinortodox.ro

Luni 29 iunie

08:00 Ceasurile și Sfânta Liturghie

→ Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Duminică 5 iulie

08:00 Utrenia și Sfânta Liturghie Ap. Romani 6, 18-23; Ev. Matei 8, 5-13; glas 3;

→ Duminica a 4-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutașului);

*Slujbele se transmit ÎN DIRECT prin intermediul saitului nostru: sfantul-ilie.ro.

Pentru versiunea digitală și extinsă a buletinului abonați-vă pe sfantul-ilie.ro. Strada Doamnei, nr. 18, Sector 3, Capitală