z ia rm d e p m d m t

(http://www.dntcj.ro/adevarulANUL X NR. 2 9 4 7 ISSN 1220-3203

MARŢI,18 IULIE 2 0 0 0

10 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

Isărescu nu acceptă

cererea de demisie a

ministrului FinanţelorI

pagina 16

Calculele şi... calculelele finantistuluiRADU VIDA

Tpraian cel Groaznic şi Decebal cel Remeş a demisionat. Analişti de seamă au cugetat şi, pentru că omul

a făcut, chipurile, un pas ciudat, n-au ajuns la nici o concluzie. Adică, de ce lasă contabilul “foncţia” de menestrel al gologanilor.

Ne străduim sâ desluşim misterul pentru că, timp de trei zile, Remeş a lăsat să se înţeleagă că, în afara cifrelor are şi “obiceiuri de erou”.

Iaca!Omul n-a fost iubit de la început şi

numai abilitatea de moroşan l-a ţinut în scaun. Acum, la întrunirea liberală s-a dat cu seniorii. Şi a spus: demisionează din fruntea ministerului (Stat) pentru a atrage atenţia tovarăşilor de drum (Partid) că nu-i bine ce intenţionează să facă în cestiunea cu fuziunea ApR. Dom ’ ministru (ex) ne crede idioţi şi, pe bune, a reuşit să păcălească ceva lume. Ce socoteală şi-a făcut însă Remeş? Conştient că trebuie să plătească cumva pentru pornirea absolut... neliberală de a ierta de datorii tot felul de... falimentari, Decebalul s-a gîndit că acoperă rahatul economic cu, fermitatea politică. Mai clar: anul trecut, omul care şi-a însuşit de la ceape sloganul “prin noi înşine”, a vrut să ierte pe toată lumea de , datorii. Aşa, dintr-un condei! S-a prins lumea că-i prea groasă şi l-au redus la tăcere pe liberal. Anul acesta, pungăşia ministerială a continuat şi, iată, o listă cu mai multe firme de stat, private,-străine şi... interesante au apărut pe lista celor ce trebuie să slugărească

. (prin stocuri) tot felul de instituţii strategice. Textura a fost a lui Remeş (chiar dacă semnătura finală a ocolit, pe primul ministru). S-a umflat orezu-n pîntecul Isărescului şi, fară milă, a cerut lista la verificare. Şi, zicem noi, pe bună dreptate. Pentru că printre firmele iertate de vreo 6.000 de miliarde de lei figurează tot felul de tipi care produc produse pentru igiena... intimă (din armată), unelte de nfachiat (pentru industria de apărare), ziare (pentru spionii aflaţi departe de patrie) si cîte şi mai cîte! S-aii gîndit, vasăzică, finanţiştii ţării să-i ierte de, datorii pe cei care le-au făcut, şi să-i bage la apă pe cei care au opintit din greu să plătească dările la Stat. Chestia cu muma

-şi cium a, dom ’ m inistru! Deci, demisionînd, a cugetat Trăienuţ, scapă de furia premierului, şi aruncînd cu noroi în S toica obţine “asp ec tu l” seniorilor liberali.

Nu ştiu ca moroşenii să mai fi cunoscut un asemenea ins, umblăreţ pe sîrmâ. Cert este că Isărescu a luat lâ purecat lista

.şi-i va da un boticec chiar şi demisionarului ministru, iar seniorii liberali, tot mai împotmoliţi de vîrstă, nostalgii revanşarde şi ecolalie, au tot mai puţine propoziţii în politichie.

In cea adevărată, desigur.

S c î r b i t d e f i n i t i v d e v i a ţ a p o l i t i c ă ,

Preşedintele Constantinescu a anunţat, ieri seară, că a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat prezidenţial, apreciind că astfel va putea să lupte împotriva corupţiei.

Şeful statului a precizat că nu doreşte să candideze pentru un post de parlamentar şi nici să conducă vreun partid politic.. D ecizia este irevocabilă, au declarat, ieri, surse din Palatul Cotroceni. De asemenea, este posibil ca Em il Constantinescu să recomande o persoană pentru cursa prezidenţială, au adăugat sursele citate.

" M ă a d re s e z d u m n eavo as tră astăzi, cetăţeni a i României, pentru a vă aduce la cunoştinţă decizia mea de a nu candida pentru un nou m andat de preşedinte a l Rom âniei în alegerile din noiembrie 2000. Sînt d a to r să vă f a c cunoscu te argum entele care m-au determinat să iau această decizie.

In urm ă cu 4 an i am p ro m is ce tă ţe n ilo r ro m ân i că voi lu p ta

îm potriva corupţiei şi a hoţiei. C înd am început această campanie, am descoperit că în Rom ânia se crease un sistem mafiot, în care caracatiţa

f irm e lo r-p a ra v a n e ra benefic iara u n u i s p r ijin de în a lt n iv e l d in in s titu ţiile de stat. Aşa au fo s t p o s ib ile d e v a liz a re a b ă n c ilo r , distrugerea fo te i , pagubele imense p ro d u se de m a fia p e tro lu lu i, a îngrăşăm intelor chimice, creşterea neîngrădită a corupţiei. Un num ăr

' m ic de pro fes io n iş ti d in P o liţie , P a rc h e t, J u s tiţ ie ş i C u r te a de C o n tu ri a reuşit, în c iuda u n o r presiuni enorme, să adune dovezi şi să conducă investigaţiile p în ă la in c u lp a re a ş i în u n e le c a z u r i condam narea fă p tu ito r ilo r direcţi, p e rm iţîn d dezvă lu irea în tre g u lu i sistem . Acum se în c e a rc ă prezentarea acţiun ilo r de ju s tiţie ca ' o campanie electorală negativă la adresa adversarilor po litic i, ca şi- cu m aşa s -a r s c h im b a f o n d u l

c o n tin u a re în p a g in a a 5 -a

PDSR Cfiiii şi-a stabilit stral@i!a pentru alegerile generale .

L G rig o re ZancIeri s-a întrunit Consiliul Judeţean

al PDSR pentru a dezbate o serie de problem e privind obiectivele şi acţiunile partidului pentru perioada imediat următoare. Ordinea de zi, deosebit de încărcată, a urmărit

oarecum agenda dezbătută în cadrul Reuniunii Comitetului Director al PDSR din 5 iulie. Analiza rezultatelor obţinute la alegerile locale, obiectivele pe term en scurt ale primarilor, consilierilor locali şi judeţeni ai PDSR, precum şi strategia partidului privind • alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost temele principale abordate cu această ocazie. Referitor la performanţele partidului confirmate de alegerile din 4 iunie, preşedintele PDSR Cluj, Grigqre’Zanc, a ţinut să amintească poziţia fruntaşă deţinută de PDSR, care la nivelul judeţului Cluj a obţinut cel mai mare număr de mandate de consileri locali (223), cel mai mare număr de primari şi viceprimari (24+19 ), conducerea a două primării m unicipale şi a unei prim ării orăşeneşti, precum şi conducerea Consiliului Judeţean (preşedintele şi un vicepreşedinte). Fără a trece, însă,.

Ioan Ruscu vederea nereuşitele înregistrate de partid la ultimele alegeri locale (cazul Primăriei Cluj-Napoca şi Huedin,

Adriana CIOTIc o n tin u a re în p a g in a a 1 6 -a

TOMBOLAARTIŞTILOR

Acţiunea umanitară, la care au participat pictori din în treaga ţară, se apropie de final: miercuri, 19 iulie a.c., de la ora 16, va avea loc la Galeriile UAP de pe strada Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, tragerea la sorţi a biletelor de tom bolă pentru atribuirea lucrărilor de artă persoanelor, care au binevoit să depună suma de 4 milioane lei în contul

.-^anunţat de noi sâptâmîna trecu tă . S în t inv itaţi expozanţii, deţinătorii de bilete de tombolă şi toţi cei care au fost alături de su ferin ţa unor oam eni n ev in o v aţi, loviţi în această p rim ăvară de calamităţile naturale care s-au abătut asupra zonei noastre. •

S o r in A n to h i, S o r in A le x a n d re s c u , C h ris tia n D u h a n te l v o r f i la C lu j-N a p o c a în această s ă p tă m în ă . E i o n o rează a s tfe l c u rs u r ile c e le i de a V i l - a e d i ţ i i a Ş c o li f i de Iv a r ă t n f i r d is c ip l i n ă r ă ş i re g io n a lă , '1 4 iu l ie - 2 a u g u s t: O e d iţie .s p e c ia lă p r ir t m ultiplele, c o n o ţa ţiid e zy o ljq te f în c e p în d cu n u m ă ru l,m a re de p a r t ic ip a n ţ i, cu d iv e rs if ic a re a te m a tic ă :, A# B e B şcu re n u n ţa re a la exc lu s iv ita tea l im b ii fra n c e z e în fa v o a r e a engiezg

A m ă n u n te în p a g in a 6 de la D em o sten e ŞOFF b m a m eBIBI m TECA

c e n t r a l ă U N IV\ r - iiu vi & *

i B s s s s s B s s s g r * * " *\

\ C

S S B S 1 E Z 3 3 1 L . > «5SSiS®S ^SJsffiSSS arti 18 iuii

P R E F E C T U R A .C O N S IL IU LJU D E Ţ E A N : 1 9 -6 4-1 6

• P R IM A R IA C L U J-N A P O C A : 1 9 -6 0 - 3 0 ' • •P R 1 M A R IA D E J: 2 1 -1 7 -9 0 • P R I M Ă R IA T U R D A : 3 1 -3 1 -6 0• P R IM Ă R IA C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -8 0-0 1 • P R I M A R IA H U E D IN : 2 5 -1 5 -4 8• P R IM A R IA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6

P O L IT IA C L U J-N A P O C A :9 5 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7

P O L IT IA F E R O V IA R Ă C L U J-N A P O C A : 1 3 -4 9-76

• P O L I T I A D E J :21 - 2 l - U • P O L I T I A T U R D A : 3 1 -21-2 1• P O L IT IA C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -8 2 -2 2• P O L IT IA H U E D IN : 2 5 -1 5 -3 8 • P O L I T I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 •P O M P IE R II : 981• P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 9 8 2• G A R D A F IN A N C IA R Ă C L U J:

19 -5 2-2 3 şi 1 9 -1 6 -7 0 . in t. 158 'D IR E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C II S I PR O T E C Ţ IE I S O C IA L E 9 7 9

•S A L V A R E A : 961 SA L V A R E A C F R r 19-85-91 IN T E R N A Ţ IO N A L : 971

•IN T E R U R B A N : 991• IN F O R M A Ţ II: 931• D E R A N JA M E N T E 921 • O R A E X A C T Ă : 9 5 8• R .A . T E R M O F IC A R E : 1 9 -87-4 8 • S C M O N T E N A Y S A : 41 -5 1 -7 1• R A . A P Ă C A N A L : 1 9 -63-0 2 • S C . "S A L P R E S T * S .A .: 1 9 -55-22• S C P R IY A L : 1 7 -1 3 -8 6• D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R

N A T U R A L E - IN T E R V E N Ţ II G A Z E9 2 8 ;4 3 3 4 2 4

•J A N D A R M I : 9 5 6• G A R A C lu j-N a p o c a : 9 5 2• A G E N Ţ I A C F R : - in lc rn a tio n a l 1 3 -4 0 -0 9 ; -

i r , t e m - 4 3 -2 0 -0 1 ;T urtja - 3 1 -1 7 -6 2 ; D e j - 2 1 -2 0 -2 2

• A L IA N Ţ A A N T 1 S IT C ID : 1 9 -1 6 4 7

CLRSF. IN T E R N A Ţ IO N A L E din Autogara II;

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Clut-Nspoca in zilele dc luni. marii, joi si \ incri Lon2 7.Msiinapoierra din Budapesta in zilele dc mani. miercuri. \ meri si simhiti Ia ora 11.00.

• Clei-Napoca - Budapesta, cu plecare în rr lele de fot ora 22,00 si înapoiere din Budapesta m zilele de smeri ora 16.00. I N F O R M A Ţ I I :Autogara 1:14-24-26

Autogara 11:43-52-78

FARM ACIIF i r m i r i i t a s e m n a p r n a a n r a f . F a rm ac ia

"C O R A F A R M ’ . s t . Ion M es'.cr nr. 4 , te le fo n 4 2 -6 5 4 3 ; str. N apo ca . nr. 25 . te le fo n 19-20-74. Farm acia *C V N A R A *. C a le a F lo r c ş l i n r .7 5 , t c ! 4 2 6 2 .7 2 . o r a r n o n - s to p .

F trm tdi e a u n ic i a pttlaafit: F a rm a c ia T N T T .R P H A R .M '. K r. P r im ise m nr. 5 . telefon 42-71-95. c o r 8-22. F a n a m T l.E M A R S F A R M ', P a u Urmii nr. 10. telefon 19-13-63, c o r 8 -2 2

Cerii ir arwptr:Fa.nr.aria nr. 4 ' I l r d . T i ' . s t . Gh. Doja nr. 32.

le k fc o 13-00-77, o rar 20-8.

3ĂRQM: 26.04.1999-28.10.2000lu n i

Cluj -> Buc.________Buc. -A Ciul07,3016,4518,00

08,30 09,15 1735 19,45 19,00

10.4520.45

• m arţi07,0015,25

08.00 0830 16.15 19,45

09,0020,45

m ie rcu ri073018,001835

08.30 09.15 19,00 12,00 19.45 19,45

10,1512.4520.45

iui0730 15 35 • 19,00 20,45

08,30 0830 16,15 17.00 20.00 19,15 21,45

09,0018,4020,15

v in eri09,15 10,15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 14,452035 21,45 19,15 20,15

s îm b ă tă1930 2030 11,00 12,00

d u m in ică- 1430 15,05 -- - . 20,15 21,15

Pret bilei: 955.000 Iei, respectiv 960.000 lei

Luni: Quj*3Bologna . 10,30-12,05Bologni-TCluj 1255-16,40

miercuri r aoj-)Bologna 10250-1205Bologna-TCluj 12*55-16,40

tineri: Quj-9Bologna 10,30-12,05Bologna->Chij 12,55-16.40

Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$ TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"- • 1 7 - 2 1 iu lie •

Medicină g e ne ra li. Dr. I. B o iâ -1 7 , 19. 21 (10- 12). dr. V. Bodo - 1 9 . 21 (15-17). dr. L C iobanii

17 (17-18). dr. R . Cotinâ - 19 (10-12), dr. N. lo v iţ i - 20 (10-12). dr. S. lo g a - 1 9 (15-17). dr. M. Manea • 18 (14-15). dr. O. Muntean -1 8 (10- 12). dr. G. Ona • 18 (11-13). dr. A. F. O ros - 20. 21 (14-16). dr. L Raşa -1 7 (1 5 -17 ). dr. G. Râfan• 21 (15-16), dr. L. Roba - 18 (11*13). dr. M. Sociu • 20 (11-13). dr. V. Tâtaru - 21 (10-12). dr. C . Tooea - 18. 20 (9-11). dr. A. Varga - 17. 21 (9-11). dr. C. Va«cu -1 7 .2 1 (11-13); Homeopatia. Or L Barbâa'bâ -1 9 . 21 (10-12). dr. R. Jurcâu - 18. 20 (15-17); C a rd lo lo g le -D r. I. Paţiu - 19 (11.30-13). dr. T. Popescu - 19 (9-11). dr. N. Pnşcâ • 19 (15-18); Interne. Or. 0 . Pârv - 17 (15-17). dr. N Pop • 20 (14-16). G inecologie. Dr.0 . Fottor* 18 .20(10-12). dr. 5 . P re c u p -17. 19 (9-11). d t. N. Şoancâ -1 7 .2 0 (14-16); Chirurgie. Or. C. Cosma -1 8 . 20 (10-12). dr. P. P itea ♦ 20 (10-11). dr. T. P r is c u -2 1 (11-12); Pediatrie. Dr. R. M « e a -18(14-15). dr. M. Fritea -1 9 (1 1 -1 2 ); R eum ato log ie . Or. C . Z o tta • 21 (1 4 -1 6 ); O rto p e d ie D r. Z . Popa • 17 (1 2 -1 3 ); Endocrino log ie . Or. E. Popescu • 19 (9-11); P s ih o lo g ie . P s ih . L. B o ilâ • 18 (1 4 -1 6 ); Derm atologie. Dr. O. Aldea • 16 .20 (14-16), dr.1. Sârbo - 17(11.30-12.30); O.RJ_ Or. E. Plâianu• 17. 20 (9 -I i i . d r. S. B itlan ♦ 18 (14-16); N e u ro lo g ie . O r. C . B o te z - 20 (1 5 -1 7 ); Toxico log ie c l in ic i. Dr. C. D. Ursu - 1 8 (12-13); Laborator. Chim. pr. $. Moşotgo *.17. 18. 19, 20.21; E co g n fle . Dr. E. Czuczi -1 7 (15-17).'dr. I. Ghfean -1 9 (14-16). dr. L Negru - 20 (15-17). dr. C D. Ursu - 20 (12-13).

Pentru c h iru rg ie p la s t ic i f l re p a ra to rie , urologie, radiologie pianficarea boinavior se face la sed>J Poftcfimca pe bazâ de bilet de trimitere. Ptanricarea botnavlor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 4900 -01 . Intre orete 15-17 de luni p1nâ vineri. Planificarea boinavflor ta ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de trim itere de ia medici Polemicii.

F I L M E14 • 20 IUUE

R e p u b l i c a - 28 de z ile , S U A - p re m ie ră ( 1 3 ,3 0 ; 1 6 ; 1 8 ,3 0 ; 2 1 ); v in e ri,

1 s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e ■* n o a p te cu ta rif re d u s d e la o ra 2 3 *

V ic t o r ia - F lg h t c lu b . S U A ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) * A r t a - E u r im a g e s , a e r c o n d iţ io n a t - A m a n ţii seco lu lu i. F ra n ţa , p re m ie ră (1 2 ,3 0 ; 15; 1 7 ,3 0 ; 2 0 ) * F a v o r i t - Capcana p e n tru ho ţ, S U A ( 1 3 ; 1 5; 17; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - S tu a rt L ltt le -şo r ice lu l fam ilie i, S U A (1 5 ; 1 7 ; 19)

T U R D A - F o x - C arte r, z is „U ra g a n u l", S U A ( 1 3 ; 1 6 ; 1 9 ) D E J - A r t a - N o ttin g HIII, A n g lia -S U A ( 1 5 ; 1 7 ,1 5 ; 1 9 ,3 0 ) G H E R L A - M ary cea cu v /n o 'n c o a , S U A ( 1 7 ; 1 9 ); C o le c ţio n a ru l

d e p a s e , S U A ( 2 1 ) . Jo i în c h is .

UN/PLUS Radio Marţi, 18 Iulie P ro g ra m Inform ativ B B C : 6,00-6,30:8,00-

8,20,11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30- 10,00 U nip lus d e d im ineaţa , 06,35,8,20 C alendarul zilei. M eteo. 06,45,

9,45 H orosco p . 9,00 Ş tir i loca le . 9,20 Program ul c inem a. 9,55 In fo rm a ţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tiri na ţiona le ş i

locale . 10,00-14,00 P u n c t., ş i de la Zece-, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 T re i c e a su ri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale

21-3043,00; U niplus nocturn.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga’'(strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45 13.30-20,00; sîmbâta: 8-13,30.Notâ:.în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8- 14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l) ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîmbătă: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str, Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA. ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (stradaJJ ni vers i tâţi i 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

Biblioteca “Hcltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada. Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

Biblioteca Centrului Cultural German ”Ilcrmann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri i-20, sîmbătă £-13.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei

nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

' D is p e n s a ru l sP o lic lin ic cu P la tă |

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ccografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Policlinica este deschisă şi sîmbătă între orele 8-13. Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa). Tel.: 130.330 sau 432.557.

( •Marţi, 18 iulie

| 1 | | | | j S | i 7 , 0 0 T e le ju r n a l ;I k T I 1 4 , 4 5 T V R C lu j S o J B m P e n tru a l t e

n a ţ io n a l i tă ţ i ; 1 2 ,1 0 C a z u r i c iu d a te (s /r ) ; 1 3 ,0 0 D ru m u l s p r e E u ro p a ; 1 3 ,1 0 A tle tis m (r e z .) ; 1 4 ,0 0 J u rn a l; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n . Lum ea internet;1 4 . 3 0 R e p e r e s a c re ; 1 5 ,3 0 C o n v ie ţu ir i; '1 6 ,0 0 E m isiune în lim b a m a g h ia ră ; 1 7 ,0 0 S en io rii cetăţii; 1 7 ,3 0 O ric e e posibil (s); 1 8 ,0 0 M e d ic in a p e n tru to ţ i;1 8 .3 0 G a r a n ta t 1 0 0 % ; 1 9 ,0 0 A v a n p r e m ie r ă Ş t ir i; 1 9 1 ,0 5 C o re c t!; 1 9 ,1 5 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l. M ete o ; 2 0 ,3 5 E c o n o m ia ; 2 2 , 2 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,4 0 A v a n p r e m ie r ă ; 2 2 , 5 5 T e le c in e m a t e c a : J o e K id d (w .S U A 1 9 7 2 ) . J u rn a l (o ra

, 2 3 ,4 0 ) ; 0 ,4 0 J a z z .

1 - ■ ■ rfiT 7,00 Domni" ţ y i y S I ş o a ra A n d rea (s I

- r); 8 ,4 0 T o p T V R2 (r); 9 ,3 0 T ru p a D P 2; 1 2 ,3 0 A t la s (r ) ; 1 3 ,0 0 L a d y , L a d y (s .d a ); 1 3 ,3 0 D ocum entar; 1 4 ,0 0 T o ţ i , îm p r e u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tir i;1 4 .3 0 U n p o p a s p e săp tăm în ă;1 6 . 0 5 O b s e s ia (s ) ; 1 6 ,5 0 D o m n iş o a ra A n d re a (s); 1 7 ,4 0 F e m e ia m is te r io a s ă ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ş tiri b a n c a re şi b urs ie re ; 1 9 ,0 5 Ia rb a v e rd e d e a c a s ă ; 1 9 ,4 0 C redo ;2 0 2 .4 5 S p a ţiu francofon; 2 1 ,1 5 P u ls 2 0 0 0 ; 2 2 ,0 0 C ălătorind prin ţa ră ; 2 2 ,1 5 P o liţie jud ic ia ră (s);2 3 . 0 5 Ş t i r i ; 2 3 , 1 0 O m u l ş i m u z ic a (d o ) ; 0 ,0 5 . T V M M e s a g e r .

-0 H 7 ,0 0 O b s e rv a to r;7 5 5 A e ro b ic S how ;

8 .0 0 D im in e ţi L a T in e e e e ; 1 0 ,0 0 Ş tiri;' 1 0 ,1 0 G o d z ila - (s ) ; 1 0 ,3 0 ' B ă rb a ţ i" în n e g r u (s ); 1 1 ,0 0 C r o a z ie r ă d e lu x (s /r ); 1 2 ,0 0 - S c a n d a lu l ( s ) ; 1 3 ,0 0 Ş t ir i le a m ie z i i ; 1 3 , 1 5 B o s to n ie n i i (d r a m ă A n g lia 1 9 8 4 ) ; 1 5 ,0 0 V .I .P . (s ); 1 6 ,0 0 S u fle t rebel (s);1 7 .0 0 Ştiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (d iv .);1 7 .2 0 C a s a d e p e p la jă , (s); 1 8 ,1 0 . C r o a z ie r ă d e lu x ( s ) ; ; 1 9 ,0 0 - O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 V o u ă (d iv .); 2 0 ,0 0 U n peştişor n u m it' W a n d a (c o .S U A ’8 8 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 2 ,4 0 V o u ă (d iv .);2 2 .4 5 P re ţu l tă c e rii (f.a . F ran ţa ’7 3 ); 1 ,0 0 P erico l im inen t (s).

7 , 0 0 B u n ă . d im in e a ţa , P ro T V e a l tă u !; 1 0 ,0 0 T în ă r şi

nelin iş tit (s /r); 1 0 ,5 0 D oi poliţişti şi ju m ă ta te (r); 1 1 ,3 5 C ortan .(s );1 2 .2 0 E s c r o c h e r ia . (f/r); 1 4 ,1 5 T ră d a re a unui ta tă (f/r); 1 6 ,0 0 T în ă r şi ne lin iş tit (s )1 6 ,5 0 S en s unic; 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,3 0 A l ş a p t e le a c e r (s ) ; 1 8 ,3 0

rEl7 7a t z > o .

S e in fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 N ik ita (s ) ; 2 1 ,0 0 P rotecto rii (s ); 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 2 1 ,5 0 C h estiu n ea zile i pe scurt; 22,00 In im a în tun ericu lu i (d ra m ă S U A 1997); 2 3 ,4 5 Ş tirile P ro T V /P ro fit ; 0 ,0 0 P ro F M e a ic i! ; 0 ,3 0 D o i p o l i ţ iş t i ş i ju m ă ta te (s ); 1 ,30 S e in fe ld (s / r); 2 ,0 0 E v a d a re im posib ilă (f. S F S U A 1 9 9 3 ).

7 ,0 0 M ila g ro s (s/r); 8 ,0 0 T a ifa s

m a g . m a tin a l;1 3 .0 0 M ila g r o s . (s ) ; 1 4 ,0 0 A e ro p o rtu l (s); 1 5 ,0 0 V ip e r (s / r); 1 5 ,5 5 C lip Art; 1 6 ,0 0 S alv a ţi d e c lo p o ţe l (s ); 1 7 ,0 0 V ip e r;1 8 .0 0 F o c u s ; 1 8 ,3 5 Im p a c t;1 9 .0 0 C a v a le ru l ră tă c ito r (s );2 0 .0 0 J o a n şi M elissa (d ra m ă S U A ’9 4 ); 2 1 ,4 5 Ştiri p e scurt. M e te o ; 2 2 ,0 0 H itu rile v e rii la P rim a T V ; 2 3 ,0 0 D e te c tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 3 C lip A rt; 0 ,0 0 Fo cu s (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r) TELŞ'y 7 ,0 0 B u n ă

d i m i n e a ţ a , R o m ân ia ; 9 ,0 0 D aţi

v in a p e C o r in a (rO ; 1 0 ,3 0 E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra lu m ii; 1 1 ,0 0 S e n z a ţ io n a l (r );1 2 .0 0 O r a unu a ven it; 1 3 ,0 5 S tud iou l T u d o r V o m ic u ; 1 4 ,0 0 R e n d e z -v o u s la T e le 7 (r); 1 6 ,0 0 P o s t M erid ia n ; 1 7 ,0 0 D aţi v ina p e C o r in a ; 1 8 ,0 0 2 4 d in 2 4 ; 1 8 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 T e le ju r n a l ; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G ura lum ii; 2 0 ,1 5 D o c u m e n ta r; 2 1 ,0 0 S e n za ţio n a l c u D a n D ia c o n e s c u ; 2 2 , 0 0 M ăş tile puterii; 0 ,0 0 N opţi a lbe ;1 .0 0 O ra unu a venit.

- r - i ” " 1 0 ,0 0 Ş tirile d eA c a s ă (r ); 1 0 ,3 0

A c a s ă lă b u n ic a ( r ) ; 1 0 , 4 5 , D ra g o s te şi putere (s /r); 1 1 ,1 5 9 0 -6 0 -9 0 Fo to m ode le (s ); .12 ,00 R ă zb o iu l pasiun ilor (s /r); 1 2 ,4 5 G ja d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia vieţii m e le (s /r); 1 4 ,1 5 A n to n e lla (s ); 1 5 ,0 0 M ila d y (s ); 1 6 ,3 5 D ra g o s te şi pu tere (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa p o v e ş tilo r (s ); 1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a ; 1 7 ,3 0 T re i f e m e i (s ) ; 1 8 ,3 0 Ş t i r i le d e A c a s ă ; 1 9 ,0 5 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s ); 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s); 2 1 ,0 0 F e m e ia vieţii m e le (s); 2 2 ,0 0 C lopoţe lu l m orţii (th rille r S U A 1 9 6 4 ).

1 5 ,0 0 R e tran sm is ie 7 a b c ; 1 7 ,5 0

V id e o c lip u ri; 1 8 ,0 0 C h e m a re a păm în tu lu i - rea liza to r N ic o le ta Ţ ă r a n u ; 1 9 ,3 0 S p o tu r i . ş i r e p o r t a je p u b lic ita r e ; 2 0 ,0 0 R e tra n s m is ie T e le 7 ab c ; 2 3 ,0 0 în c h id e re a program ului.

Redacţia nu îsi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.PROF CtORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :

P r o f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(G in e c o lo g ie . C h iru r g ie , O n c o lo g ie )

L , M ! :1 5 - '1 8 ; M a , J : 1 6 ” -1 8 * !

Dr. VALENTIN POPESCU (Chirurgie. Oncologie)

M a , J : 1 4 3° - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7• S : 9 - 1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie) -

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ’, - 2 0 V : 1 6 - 2 0

PROGRAMARE:tel/fax (064) 18.76.04

î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b i n e t u l u i

ElfeOPA NOVA _ ciHt-NAPpcATeie

M a r ţ i , 1 8 iu lie 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT- Ş tefan Coroian, 0 7 :0 0 Ştiri, 0 7 :2 0 Revista presei locale, 7 ,4 0

Ş tiri pe scurt, 0 7 :5 0 Horoscop ; 07:00 Ş tiri + Revista prese i centrale, 0 8 :2 0 C D S port-ş tiri sportive, 8 :4 0 Ş tiri pe sc u rt 0 9 :0 0 Ş t ir i+ Revista p rese i centrale, 0 9 :2 0 Ce m ai crede lumea, 1 0 :0 0 -1 2 ,0 0 (A nca Micheti), 1 0 ,0 0 Ş tiri + Meteo - ; 1 2 ,0 0 - 1 5 ,0 0 MESAJ FM - Horaţiu N icoară sau T u d o r R u n c a n u , 1 3 :0 0 Ş tir i + Meteo, 1 5 ,0 0 - 1 8 ,0 0 Caleidoscop CD -T ib e r iu C riş a n : 15 ,00 Ştiri, 1 5 ,2 0 Ce m ai crede lumea-, 1 7 :00 Ştiri+CD Sport; 18,00 Ş tiri + Meteo 19:00 - 2 2 :0 0 (T u d o r R uncanu sau Horaţiu N ic o a ră ), 2 2 ,0 0 Ş tiri pe scurt, 2 2 :0 0 -2 4 :0 0 Retro g o ld - T iberiu C rişan .

m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 -C A L E IP P S C .Q P . fm: 1 3 .2 0 - g f î - M u s c ă (lim ba m a g h ia ră ) 2 0 .0 0 -T o p T e n -D J Seb i; 2 2 .0 0 - f X R A D I O C L U J ) 2 3 0 0 T re n u l d e la m ie z u l n o p ţ ii - U cu F lo rea ; 0 1 .0 0 - ^6 .0 0 U n d e M a g ic e . •

, M a r ţ i, 18 iu lie P 6,00 Bună dimineaţa. O em isiune cu informaţii,

C ( ( T ) ) î ! Marţi, 18 iulie__________ Ş T IR I : 0 9 .0 0 , T 0 .0 0 , 12 .0Q , 1 5 .0 0 ,1 6 .0 0 ; B B C -0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .00 ; 6 .3 0 -9 .0 0 - S U P E R M A T IN A L : Ş tirile lo c a le ,, interviuri; H o ro s co p (6 .4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e re (7 .4 5 ), L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ),B u le tin ru tie r (8 .5 5 ); 9 .0 0 -1 2 .0 Q -P A T R U L A D E S E R V IC IU : 9 .3 0 - R e v is ta p r e s e i ; 'P u n c tu l d e -

îd e re (1 0 .1 5 ); C o n c u rs u ri ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 );1 2 .4 5 -S p o rt p e

M a r ţ i , 1 8 iu lie ...................'MT4CT 5 :0 0 -8 :0 0 B ună d im inea ţa !' 8 :0 0 -1 1 :0 0

i Zona 810 (m eteo , 8 :0 8 Revista presei locale; 8 :2 0 a c tu a lita te a lo c a lă , re c o m a n d ă r i T V ; 1 0 :2 0 tra fic , a n u n ţu ri utilitare , a g e n d a c u ltu ra lă ; 8 :5 0 horoscop; 9 :0 5 m icro b iografie sonoră; 9 :2 0 rec o m an d ă ri TV ; 9 :4 0 sport). 1 1 :0 0 -1 7 :0 0 ContactFM. 1 7 ,0 0 -1 9 ,0 0 Muzica pe su fle tu l tă u - realizator A ndreea Ionescu. 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 Seara la Cluj. 2 2 :0 0 -2 3 :0 0 B ile t de co n ce rt - re a liz a to r M arius F u rdu i. In tra re la cele mai m ari cqncerte a le acestu i mileniu şi to t ce nu ştiaţi despre trupele, pe c are le veţi şsculta . 23:00-24:O Q s R ock B lock 24 :0 0 .-1 :0 0 R o m ân ia f os iuâ rv ia s a te jitr *i • i l ^ . - i i i . * - i ■ i • L -J ilegătura dintre soldaţii rojrţâni aflaţiŢn Şpsnipş^farniliilelor din^- ţ a r ă , r e a l iz a t o r ,R o x a n a N ic u le s q u C o ş tp j . ,1 :0 ,0 -5 :p_4,v Discontact.

actua lită ţi şi m u z ic ă /p re ze n ta tă d e A ndrei H u ţanu . 8 ,0 0 Emisiunea în limba maghiară. 1 0 ,00 Ştiri. 11,05 De zece ori România. Prezintă d e Ia Cluj Lucia Ţibre. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05. A patra putere. P rezin tă Lucia Ţibre. 12 ,00 R adio ju rna l transilvan. 1 3 ,0 0 Radio jurnal Bucureşti. 1 3 ,15 Paralele muzicale, dedicaţii d e m uzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16 ,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă A n c a B ă ltan . 1 8 ,3 0 -1 9 ,0 0 Crochiuri m uzicale - P re z in tă C ip ria n R u s u . 1 9 ,0 0 R ad io ju rna l Bucureşti, 19 ,15 - 2 0 ,0 0 De la est la vest, de la no rd la sud - Prezintă Traian Bradeaî 2 0 ,0 0 Ştiri. 20,10 Din grădina cu f lo r i multe. - c în te c e şi jo c u ri p o p u la re , d e d ic a ţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu V ita lianVaida. 2 1 ,0 0 Ş[tirjj2).5ŞŞuJetindeştiri.Şi,ŞŞÎnchideveaprpgramului.

~ r.- *

RADIO RENAŞTEREASil,*2 MHz FM

^ POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaly n r.s , ca rt. Gheorgheni IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U RO ­L O G IE ♦ PSIH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ EC O G R A - F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G I E ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE

♦ U R O LO G IE ♦ A C U PU N CTU RA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

EC0G EA FIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

. Electroencefalograme -. Electrom iografie - E xa m in ă ri

Doppler - H isterosalpingografii pentru s terilitate fem in ină

Tratam ente L A S E R LA B O R A TO R C O M P U T E R IZ A T (B ioch im ie - B ac terio lo g ic Im u n o lo g ie - P arazitologie D eterm inare Rh - T esle de s a r c in ă -- A n tig en H B S - E lisa T e s t - E x a m in ă r i c ito log ice p e n tru d e p is ta re a canceru lu i de col u terin - Investigaţii p en tru ste rilita tea fem inină si m asculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A

o re le 7 - 21 . M c i j ic d e g a r d ă : o r e l e 2 1 - 7

R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' y

[ ţ i ] CABINET MEDICAL DE P STOMATOLOGIE

; Calea M o ţilo r n r. 106, ap, S Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie .• protetică (ceramică)• chirurgie (rezeefii, implante) Programări xQnlc la teL: 430.028

• ORAR U n i - V ineri: 9*19

Sîmbătă: 10*13'

Pentru studenţi, pensionari,

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap . 12.

■ (autobuze: 35, 43, 46) .

Consultaţii, tra tam ente:

C H I R U R G I E IN F A N T I L Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma,

P ed iatrie:.L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S : 9-11.

M edicină generală: •*ACUPUNCTURAMa, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAICALOGARU f Dr. ANGELÂ CĂLUGĂRII 'S tr . P rahovei nr. 11- (Iîrigă biserica Bob)

PRO GRAM O FT A L M O LO G IE L , M i , V - 17-20 S • - 8 - 12 .

Tel.: 42.56.18; te l/fax :19 .14 .68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi Pfevenţie. a suicidului iniţială de

M I H I R lT I i n iL I l f Ş . iV iT lT E M U T A U C L l'J

stă Ia dispoziţia,dvş. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăme rv ifrin /â l a n u m ă r t i l 1 R R R R A

PB SW E SI®

Aici ar putea fi : \ reclam a dumneavoastră H O Z T i

Z ia ru l n o s tru fo lo s e ş te ş tin fu rn iz a te d e a g e n ţiile

R O M P R E S şi M E D IA F A X .

i.: .vn iift r Viif

( “ N e z a v îs im a iaG a z e ta ” )

Recentul turneu . al secretarului general al NATO în Asia Centrală, cuprinzînd Kazahstanul, Uzbekistanul şi Kîrgîzstanul (primul în această regiune din istoria organizaţiei), este o. dovadă certă a faptului că-blocul nord-atlantic (care s- a opus peste o jumătate de secol Uniunii Sovietice),'nemulţumit de limitarea extinderii sale spre Est, ar putea încerca într-un viitor apropiat să cuprindă şi fosta regiune sovietică de sud. Atît NATO, cît şi Moscova sînt

, tentate să privească acest lucru ca pe o continuare a războiului rece, în care una dintre părţi

doreşte să-i provoace maximum de pierderi celeilalte. Deşi acest proces este adesea receptat în acest fel, baza lui este, principal, alta. După cum se ştie, destrămarea imperiului sovietic a fost şi este însoţită de tendinţe de descentralizare în multe din republicile ex-sovietice. O ilustrare clară a acestui fenomen se află chiar în Rusia: Cecenia. Dar şi în alte foste republici sovietice, devenite ţări suverane, situaţia este destul de explozivă. D orind să-şi întărească integritatea teritorială şi să prim ească ajutoare economice (pe care Rusia nu poate, în prezent, să le asigure), unele dintre aceste ţări privesc cu speranţă spre. Vest şi în special spre NATO.

Desigur, în tendinţa de

extindere a Alianţei Nord- Atlantice se evidenţiază şi dorinţa egoistă nu numai de a-şi păstra, ci chiar de a-şi întări influenţa. Dar oricare ar fi principiile după care s-ar conduce liderii NATO, în mod obiectiv cea mai eficientă organizaţie militară ar putea să joace în lumea modernă un important rol stabilizator.

De aceea, problema nu este legătura Caucazului de Sud şi Asiei Centrale cu -NATO - (organizaţie la care ar putea adera, în anumite condiţii, chiar şi Rusia, după cum declara preşedintele Puţin) - ci în a vedea dacă A lianţa Nord- Atlantică ar putea să acţioneze în spaţiul ex-sovietic mai puţin confruntativ şi la fel de eficient

-ca în Europa. Pentru că aici

NATO va trebui să aibă de a face nu cu o civilizaţie europeană, ci cu o civilizaţie total diferită, care s-a trezit dintr-o hibernare îndelungată, o civilizaţie cu legi diferite, structuri sociale şi consideraţii despre dreptate diferite. Nu cu m ult timp, în urm ă, SUA, întîm pinînd problem e asemănătoare, au fost nevoite să-şi retragă trupele din Liban şi din Somalia. Oare nu este de aşteptat un eşec asemănător al NATO şi pe teritoriile din sudul ex-sovietic? Am putea spune chiar mai mult. Oare prezenţa, şi cu atît mai mult acţiunile NATO, nu stim ulează aici explozia unor tendinţe anti- occidentale şi anti-europene? Iată o problemă serioasă, la care af merita să se reflecteze.

Atentatorul la viaţa Papei, Aii Agca, judecat în Turcia, atacă din nou Vaticanul. “ V a tic a n u l e s te duşm anul lui D um nezeu ş i a l o m e n ir ii” . N u a . trecut nici o lună de la ziua graţierii şi eliberării sa le d in în c h iso a re şi M oham ed Aii A gca şi-a reluat atacul agresiv. Par fo a r te în d e p ă r ta te declaraţiile pe care le-a f ă c u t c în d a fo s t n o t i f ic a tă m ă su ră de c le m e n ţă d in .p a r te a p re ş e d in te lu i C a rlo A zeglio Ciampi: “Pentru m ine este un vis, nu pot să c re d . î i m u lţum esc S f în tu lu i P ă r in te , m ulţum esc V aticanului, m ulţum esc preşedintelui r e p u b l ic i i” . A s tă z i cuvintele sale îm potrivă S f în tu lu i S caun s-a u încărcat din nou de ură.

“N im ănu i nu trebuie- să-i fie team ă de Vatican, c a s a d ia v o lu lu i . E u declar, singur, un război c u l tu r a l îm p o tr iv a

V aticanului” , a scris A gca îritr-o scrisoare m anuscrisă în m în a tă de a v o c a ţii^ să i presei. Teroristul a apărut pe 10 iulie în faţa unui tribunal turc pentru a răspunde de e x to rc a re şi f u r t de au to m o b il într-run p ro ce s pentru fapte ce datează d in 1979, o acuzaţie pen tru care s-a cerut o condam nare la 24 de ani închisoare.

. dezvăluiau că el se pregătea să urmeze calea diavolului, în d e p ă rtîn d u -se d e ca lea adevăratei religii pentru a deveni o forţă po litică şi e c o n o m ic ă , în t im p ce c a rd in a li i s în t a n g a ja ţ i într-o luptă internă pentru putere” . A u u rm at apoi o serie de afirm aţii delirante: A g c a a a ta c a t t r e c u tu l V aticanulu i “p lin d e cele

(“La R epubblica”):. a

A vea în m înă o foaie de hîrtie pe care in tenţiona să o c i te a s c ă în p u b lic . Judecătorii l-au oprit, dar c o n ţ in u tu l d e c la ra ţ ie i a ajuns în m îna presei, care a difuzat-o. A gca a revenit cu acuzaţii la adresa Sfîntului S c a u n în le g ă tu r ă cu s e c re te le de la F a tim a . “V aticanul - a scris el - a schim bat unele din secretele d e la F a tim a f i in d c ă

m ai grave păcate şi crim e îm potriva lui D um nezeu şi a o m en irii” . E l a acu za t ierarhiile ecleziastice că sînt răspunzătoare de atentatu l eşuat îm potriva Pontifului: “Dragi am ici catolici, eu vă iubesc m ult. De ce nu luaţi distanţă de V atican care a organizat tentativa de a-şi ucide propriul papă?” .

B u n e le in te n ţ i im anifestate de atentatorul

lui lo a n P aul a l II-lea d u p ă e l ib e r a r e a d in închisoare (“Vreau să mă r e tr a g d e p a r te de z g o m o tu l c a re m i-a în so ţit v ia ţa ” ) au fost in firm ate de în d a tă de A gca s-a întors în Turcia, u n d e t r e b u ie să ispăşească o condam nare de 9 ani şi 7 lun i pentru asasinarea ziaristului turc A bdi Ipckci, datînd din 1979. încă o dată, aşadar, Sfîntul Scaun a fost ţinta a tacurilor şi a injuriilor, cu o b işn u ita ex cep ţie : P apa, că ru ia A g ca i-a a d re s a t u n a p e l provocator: “D v. sînteţi u n o m b u n . N u m ai răm îneţi în V atican, care este casa d iavo lu lu i şi lada de gunoi a istoriei. A cţionaţi pentru abolirea papalităţii care trădează B iblia, pe M essia şi pe D um nezeu” .

Valul de căldură ce afectează Europa de

Sud a impus adoptarea de măsuri urgente

Valui de căldură care a copleşit bazinul mediteranean şi peninsula arabică şi care a dus la înregistrarea unor temperaturi de pînă la 53 de grade, a făcut necesară adoptarea unor măsuri de urgenţă pentru ţările afectate pentru a contracara consecinţele. în Italia, cazul cel mai semnalat este cel al insulei Sardinia unde marţi s-au înregistrat 52 de grade la umbră, faţă de temperaturi mai temperate de 35 de grade, la Roma, sau în oraşul montan Aquila, unde nu s-au depăşit 17 grade.

Orientul Mijlociu a înregistrat temperaturile cele mai înalte, cu q uniformitate ce arătau 52 de grade la umbră în Kuweit, fapt ce a dus la producerea a numeroase avarii mecanice şi ale automobilelor şi mai m ulte defecţiuni la sistemele de aer condiţionat ale clădirilor. N u mai pare acum ciudat că meteorologul kuw eitian, Saleh Al Ujairi, a prognozat pentru vara aceasta temperaturile cele mai înalte din lume.. Iordanienii, obişnuiţi cu canicula din timpul verii, au rămas

de data aceasta în urmă cu temperaturile avînd în vedere câ termometrul a urcat doar pînă la 43 de grade în ultimele t zile, la fel ca în Egipt, Liban şi Siria unde în ultimii ani s-au înregistrat temperaturi record. în Tunisia sciroco-ul saharian face ravagii şi, de mai multe zile, s-au depăşit în diferite localităţi 44 de grade la umbră, fapt ce a determinat guvernul să adopte unele măsuri de urgenţă, reducînd ziua normală de lucru pentru ca lucrătorii .să poată merge la plajă. - .

In G recia, unde m e teo ro lo g ii au an u n ţa t pen tru următoarele zile câ se Vor atinge 43 de grade la umbră, guvernul a pus în aplicare planul de urgenţă “Xenokratus" de protecţie în faţa valului de căldură. Intre alte măsuri, au fost alertate serviciile dc asistenţă m edicală, iar localurile publice dotate cu aer condiţionat sînt obligate să fie deschise tuturor cetăţenilor ce doresc sâ sc răcorească.

Atenienii evită pe cît posibil sâ se deplaseze în centrul oraşului, acolo unde s-au înregistrat nivele înalte de contaminare atmosferică din lipsă de vînt. Meteorologii au avertizat câ se aşteaptă la o vară foarte călduroasă în Grecia, fapt ce s-a mai întîmplat în trei ocazii în anii *80, cînd termometrul a ajuns pînă la 48 de grade. în celelalte state b a l c a n i c e î n t r e care B osnia, Iu g o slav ia , FYROM (Macedonia) - valul de căldură se face simţit cu temperaturi de pînă la 40 de grade, fapt ce a obligat autorităţile sâ lanseze un apel populaţiei sâ stea cît mai puţin Ia soare.

în România sute de cetăţeni afectaţi de temperaturi ce au depăşit 42 de grade au fost obligaţi sâ recurgă la serviciile, medicale, majoritatea fiind afectaţi de lipotomii, spasme şi crize de angninâ pectorală. Guvernul român a decretat măsuri speciale de protecţie pentru persoanele care lucrează în exterior, la temperaturi ce depăşesc 37 de grade.

Ungaria: obiective prioritare de politică externăM in is tru l u n g ar de

E x terne , Janos M artonyi, d e c la ră că p r in c ip a lu l obiectiv de politică externă al Ungariei este, în prezent, să ajute la crearea unei mai m ari s tab ilită ţi po litice şi eco n o m ice în E u ro p a de Sud-Est. “Niciodată Ungaria

mu şi-a propus să devină o insulă şi să apară ca singura n a ţiu n e ca re are succes. Politica noastră s-a orientat întotdeauna spre propăşirea Europei Centrale. în treagă regiune trebuie să fie stabilă d in p u n c t de v ed e re economic şi al securităţii” .

“A vem o strategie b ine d e f in ită , pe ca re am discutat-o de foarte multe ori cu aliaţii noştri - americani şi europeni - şi este destul de clar că principalul nostru im perativ este să proiectăm , stabilitatea spre sud şi e s t . ' , D in p u n c t de -1 Vedfe’r-e- j econom ic, stăm - destul d e j b in e - m ai ales ' n o i şi p o lo n e z ii - a s tfe l că

beneficiem de stabilitate, iar p ro sp e r ita te a în c e p e să apară. A lianţa ar dori să p ro iec tez e a c e s t gen de situaţie între sudul şi sud- e s tu l E u ro p e i” . Ja n o s Martonyi, numit ministru de Externe la m ijlocul anului 1998, de o c o a liţ ie guvernamentală de centru- dreapta condusă de FiDeSz- Partidul Civic din Ungaria- afirmă că “există un zid econom ic , c a re -nu se m icşorează” , în tre s ta te le prospere şi cele sărace din regiune. “Problema noastră este linia de separaţie. Chiar ş f în R om ânia, P rodusu l Intern Brut (PIB) pe cap de locu ito r este de 1.500 de dolari, în timp ce în Ungaria acesta este de aproximativ5.000 de dolari. în Bosnia

Europa de Sud-Est, căruia aliaţii occidentali i-au alocat aproximatiy 2,4 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari), pentru program e destinate consolidării dem ocratice şi economice a regiunii.

Motivaţia Ungariei ţine, în parte, de propriu l in teres, d ec la ră Ja n o s M a rto n y i. Timp de secole, ţara a suferit de pe urma faptului că s-a aflat “la capătul drum ului”

“In ce ea ce n e p riv eş te , t re b u ie să d o v ed im câ extinderea funcţionează şi că nu sîntem doar consumatori de securitate, ci şi furnizori de secu rita te” , a declara t Janos Martonyi.

S itu a re a U n g a r ie i la graniţa cu RF Iugoslavia a c o n s titu i t u n av an ta j considerabil în tim pul crizei din Kosovo. “A m fost, tară îndoială, folositori în timpul

("Jane’s Defence W eekly")în Europa. Tocmai de aceea, ea doreşte să revină acum la poziţia pe care o avea în Secolele al XV-lea şi al XVI- lea, înainte de instaurarea dominaţiei otomane asupra Ungariei, aceea de legătură

loviturilor aeriene, datorită posib ilită ţii de u tilizare a spaţiului nostru aerian şi a bazelor noastre terestre”, a p re c iz a t Ja n o s M arto n y i. M inistrul ungar de Externe afirmă că rolul geopolitic al

aseam ănă cu cel

m p t iv ,;U n g a r ia , -este, un. asem enea, sa d o y e d e â sc a - su b e s tirfu f- -‘'p b z it iasu s ţin ă to r p u te rn ic " ăl ‘N Â TO că e x tin d e re a g e o p o litic ă , m a i a les în Pactului de Stabilitate pen tru ' acesteia a fost o idee bună. situaţii în care este necesar

sâ se re c u rg ă la a ta c u ri aeriene. D ar, de asemenea, e s te d e p a r te d e a fi suficienţă ’. Ungaria doreşte însă sâ aibă o şi mai mare contribuţie, iar soluţia este m o d e rn iz a re a m ilita ră , a in s is ta t J a n o s M a rto n y i. C riz a d in K o so v o “ a confirmat câ avem nevoie de m ai m u lte fo rţe m o b ile” , im pulsionînd un proces de revizuire a strategiei, precum şi reform a în curs: “N u v-ăş putea spune exact ce forţe a r p u tea fi g a ta de lu p tă în tr-o situ a ţie de urgen ţă , p ro b ab il nu fo a rte m ulte . T re b u ie sâ c re ş te m considerabil ponderea forţei de reacţie rapidă” .

U n g a r ia îm p ă r tă ş e ş te fe rm a c o n v in g e re că extinderea N A TO trebuie să

- continue şi susţine aspiraţiile celor nouă state est-europene şi b a l t ic e c a re d o re sc o am plă extindere a NATO, a declarat Janos M artonyi. Cu toate acestea, m inistrul ungar

de Externe spune câ nu ştie dacă o astfe l -de extindere este posibilă, m ai ales dacă este avută în vedere dotarea tehnică pe care o presupune a d e ra re a . U n s u b ie c t de serioasă preocupare pentru U ngaria este statu tu l celoi peste 2,5 m ilioane de etnici m a g h ia r i , c a re tră ie sc d in c o lo d e g ra n iţe le U n g a r ie i , m a jo r i ta te a îr R om ânia, S lovacia, U craina R F Iugoslav ia şi Croaţia. C îm bunătăţire a statutului loi va a ju ta la stăvilirea valulu po ten ţia l de etnici m aghiar care em igrează spre U ngaria în c ă u ta re a unei v ie ţi m a bune. “ în urm ătorii zece ani p ro b le m a v a f i că m ulţi persoane v o r dori să plece precum ar fi m aghiarii du V o iv o d in a (p ro v in c ie îi n o rd u l Iugoslaviei).** M ult d in tre e i a u ş i p leca t di: lo c u r i le lo r d e b a ş tin ă O b ie c t iv u l e s te să - determ inăm sâ răm înâ ac o l unde sîn t” .

\ i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

1 9 9 1 - Ion llie sc u s -a întîlnit, ca m e d ia to r , cu re p re z e n ta n ţi a i partidelor

politice pentru a a p la n a divergentele priv ind L e g e a privatizării

r ~

'MG b m k m m ă

Raportorii europeni sînt da pârara că drumul României spre Uniunea

Europeană este lungC oncluzia proiectului de. raport privind

stadiul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană (UE), realizat de baronesa Emma Nicholson, este că “drumul României spre U E răm îne lung” , a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat.

Prisăcaru a spus că acest raport a fost discutat, în urmă cu o săptămînă, în cadrul C om isiei de po litică externă, drepturile om ului, securitate comună şi politică de aparare al Parlamentului European, iar în luna septembrie va fi definitivat, întrucît în luna octombrie va fi adoptat Raportul Comisiei Europene.

“Proiectul de raport este critic, dar obiectiv. El reflectă cîteva puncte pozitive, dar, mai ales , a sp ec te le n ega tive asupra cărora Executivul de la Bucureşti ar trebui se se concentreze în viitor. De aceea, sînt aproape convins câ aşa se explică şi faptul că sub preşedinţia franceză a Uniunii Europene au fost aprobate doar patru capitole de negocieri cu România, în condiţiile în care Bulgaria are cinci capitole de negociat, Slovacia şi ţările

► baltice cîte opt, iar M alta, nouă”, a spus Prisăcaru.

El a precizat că în acest raport se arată că România suferă de absenţa unei strategii

economice clar definite şi de lipsa consensului în cadrul coaliţiei aflate la putere în direcţia reformei economice. Totodată, se apreciază că, în privinţa pieţei interne, acquis-ul comunitar este însuşit “în mod lent”, din cauza lipsei unui cadru legislativ corespunzător.

“Raportul evidenţiază şi cele trei mari ' obstacole în calea aderării: problema copiilor instituţionalizaţi şi bîlbîielile Guvernului în această privinţă; corupţia, care, potrivit au to ru lu i, reprezintă un fenom en larg răspîndit; reforma administraţiei publice, domeniu care este considerat politizat în cel mai înalt grad”, a mai spus preşedintele Comisiei de politică externă, care a adăugat că în acelaşi raport se mai arată că descentralizarea administraţiei publice locale nu a fost însoţită de transferul resurselor financiare necesare, ceea ce a avut.efecte negative, inclusiv asupra situaţiei copiilor instituţionalizaţi.

“Concluzia raportului este că drumul României spre UE rămîne lung”, a mai spus Prisăcaru. El a adăugat câ există posibilitatea ca, în cursul lunii august, baronesa Emma Nicholson să viziteze judeţul Suceava, unde va analiza situaţia copiilor instituţionalizaţi, precum şi reforma în administraţia publică locală.

fîdcrarca României la NfîTO este grea de anticipat

Preşedintele Comisiei de A părare din C am era D eputaţilor, Ioan M ircea Paşcu (PDSR) a apreciat, ieri, că este greu de prevăzut un rez u lta t în p riv in ţa candidaturii Rom âniei la NATO.

Tema aderării României la NATO a fost discutată la sem inarul "S tra teg ia de securita te naţională şi doctrina militară", organizat, la S inaia , de M ApN şi Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”.

Secretarul CSAT, general de brigadă Adam Badea, a

spus câ NATO va lua o decizie privind valul doi al extinderii cel mai tîrziu” în anul 2002.

Şeful SMG, general de divizie Mircea Chelaru, crede şi el câ "problem a adm iterii României este una de timp” şi câ această ţară se află deja în "zona strategică de interes” a A lianţei N ord-A tlantice. Chelaru consideră că securitatea României este şi ”o problemă a Europei şi a Statelor Unite”.

Pe de altă parte, Ioan Mircea Paşcu se întreabă ”care este criteriul a dec isiv” pentru admitere. în 1996, "culoarea” politică nu era dgreată de unele ţări NATO, însă nici după

alegeri, cînd "culoarea era corectă”, România nu a fost invitată să adere, 'a spus Paşcu.

Paşcu apreciază că, în cazul în care România nu este invitată să adere în anul 2002, ”va fi foarte greu de convins populaţia câ admiterea în NATO rămîne un obiectiv viabil”.

Secretarul CSAT a spus, la rîndul său, că dacă România nu va fi acceptată în NATO, îşi va elabora strategia'de securitate ”în funcţie de m ediul de securitate care îi este creat”.

dintre PSDR şi £ SJm fi p a ra fa tă ja js firş itul .s m V _g_ y j S ■

PDSR Cluj a absorbit filiala PS in luna martie

Fuziunea dintre PSDR şi PS se va parafa la sfîrşitul acestei săptămîni, cu ocazia Consiliului Naţional al social-democraţilor, apreciază liderul PSDR Cluj, Vasile Suciu. Această fuziune va avea loc Ia nivelul întregii ţări; la nivelul judeţului Cluj, PSDR a absorbit filiala clujeană a PS în luna martie a acestui an.

Tot la şedinţa de sîmbătă, PSD R,va discuta şi despre

politica de aliere sau de fuziuni în vederea alegerilor generale. Variantele posibile sînt îndreptarea' social-democraţilor spre PDSR sau PD, afirmă Suciu. Pînă acum, PSDR Cluj este de acord cu fuziunea cu PDSR.

Alte semnale de apropiere au fost primite de conducerea PSDR Cluj din partea unor membri marcanţi aî PSM Cluj. Vasile Suciu afirmă că

vicepreşedintele filialei clujene a PSM, Alexandru Aşchilean, s-a arătat interesat, în nume individual, de trecerea la PSDR.

Consiliul Naţional al PSDR, va lua în discuţie şi rezultatele obţinute de partid la alegerile locale. Preşedintele PSDR Cluj crede că vor avea loc epurări în cadrul organizaţiilor judeţene cu rezultate slabe la locale.

A.M.

Victor BabiUG respinge afirmaţiile potrivit cărora ar fi autorul programelor de

modernizare a elicopterelor IAR-330 Puma’ Fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, respinge informaţiile

apărute în presa centrală, potrivit cărora ar fi autorelprogramelor : de modernizare a elicopterelor IAR-330 Puma,' se arată într-un

comunicat remis, ieri, agenţiei MEDIAFAX. .“Programul de modernizare a elicopterelor Puma nu are nici o

legătură cu subsemnatul. Aşa cum a arătat şi domnul Frunzăverde, programul a fost lansat în 1992 şi aprobat la finanţare în 1993, deci cu mult înainte de a fi eu ministru”, se arată în comunicat.

Conform datelor prezentate de Victor Babiuc, costul programului de modernizare este de circa 200 de milioane de dolari, incluzînd modernizarea a 24 de elicoptere plus un prototip, staţii de misiune la solj piese de schimb, şcolarizare, echipamente de deservire la sol. “In ceea ce priveşte modernizarea unui elicopter, acesta nu costă 16,7 milioane de dolari, cum eronat se afirmă, ci doar circa patru milioane de dolari”, a mai precizat fostul ministre al Apărării.

Politicienii au obligaţia de a spori resursele alocate armateiŞeful Statului Major General,

general de divizie Mircea Chelaru, a afirmat, ieri, că politicienii şi "societatea civilă au obligaţia de a spori resursele alocate armatei”.

"Forţele armate au resurse limitate. Pentru a fi gata oricînd

• de ripostă, trebuie să dăm forţelor armate resurse sporite”, a spus Chelaru la seminarul "S trategia de securitate naţională şi doctrina militară”, organizat de MApN şi Centrul European pentru Studii de'

Securitate "George C. Marshall”.

Proiectele de.reform ă ale armatei necesită anual de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, începînd anul 2005. Bugetul MApN pe anul în curs este de 710 milioane de dolari. Şeful STG a explicat că această creştere de fonduri se va produce în paralel cu reducerea numărului de militari, vizînd crearea unei armate modeme, dotată cu tehnologii performante.

Co-preşedintele UFD, Adrian Iorgulescu, a> declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că “momentul aşteptărilor PNL a trecut” şi că partidul pe care îl conduce, împreună cu PNŢCD “îşi vor vedea de drumul lor”.

UFD si PNTCD nu> f

mai aşteaptă ca

PNL să decidă ce alianţă preferă

Iorgulescu a adăugat că viitoarea alianţă CDR-UFD este deschisă şi pentru PNL, dar faptul câ “liberalii au împins cu o lună mai departe luarea unei decizii, nu înseamnă că cele două formaţiuni vor sta să aştepte”.

Referindu-se la negocierile dintre PNL şi ApR, Iorgulescu a arătat că acestea au adus PNL în pragul scindării şi a adăugat câ viitoarea, alianţă ar fi una “contra naturii”, explicînd că “nu poţi sâ-i pui la aceeaşi masă pe Alexandru Paleologu cu Durbacă şi Boşcodeală”. -

Iorgulescu a mai arătat că ApR şi-a modificat structura de conducere, alegîndu-şi cinci vicepreşedinţi care “au venit din tranşeele FSN şi PDSR” şi că, printr-o eventuală alianţă cu PNL, se va form a o forţă politică social-liberală de care România nu are nevoie.

Preşedintele Constantinescu va vizita Mexicul şi Brazilia

Preşedintele Constantinescu va face, în perioada 19-23 iulie, o vizită de stat în Statele Unite Mexicane, şi o vizită oficială, în perioada 23-27 iulie, în Republica Federativă a Braziliei.

în Mexic, preşedintele Constantinescu va avea convorbiri cu preşedintele în exerciţiu, Emesto Zedillo, şi cu preşedintele ales, V icente Fox Q uesada. Preşedintele Constantinescu se va întîlni, de asemenea, cu Junta de Coordonare Politică, cu membrii Biroului de Conducere şi cu cei ai Comisiilor de Relaţii Externe ale Senatului Republicii.

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Federativă a Braziliei, preşedintele Emil Constantinescu va avea convorbiri cu preşedintele Femando HenriqueCardbso, precum şi cu guvernatorii statelor RrO'de Janeiro şi Sao Paulo, şi, respectiv, al Districtului Federal Brasilia.

I

f i g u r a ' mis T rE M M a zm n iiEC ontemporanul meu, B.B., era cîndva tot

a t ît de an o n im p e c ît i-a u răm as iniţialele. H a b a r n-am p rin ce gaură

de şoarece îşi ducea văleatul înainte de 1990. D a c ă drum urile n i s -a r f i încrucişat vreodată din p u ră întimplare, sînt aproape s ig ur că m-aş f i înşelat te rib il în, p riv in ţa lui. Aşa cum m-am înşelat în priv in ţa m ultora dintre cei p e care i-ant cunoscut înainte, cu care mă salutam p e stradă şi ch iar stăteam uneori la taclale, crezînd prosteşte c ă g în d im la fe l. C ă sîntem ca rom ân i că lcaţi pe cap de Putere, în tr -o u n ire perfectă . C ă avem aceiaşi duşmani, de care se vorbeşte m ai mult tăc în d sau, în cel m a i bun caz, a luziv, p rin

revoluţionar. D rep t care a m ai b întuit şi în zilele urm ătoare p rin birourile unde, în tr-o atmosferă încordată, se făceau şi se desfăceau guverne, se căutau soluţii pentru intrarea noastră în viitor. Clăm pănea din gu ră isteric, d înd astfel de înţeles că-i cineva, un ins a l noii puteri, a l democraţiei.S-a înscris peste tot, în vreo două organizaţii de revoluţionari, în Frontu l S a lvării Naţionale, în

cîteva partide de buzunar. A înhăţat a ju toare ' din Vest; a bătut săptămînal ruta turcească după

şarade. Ţesătura asta de am biguităţi acceptate ' hăinărie ieftină din Orient şi, din acestea toate,era un paravan derulant, dincolo de care poate că nu existau doi inşi dispuşi, în caz că priveau acelaşi lucru, să -l înţeleagă la fe l. Revoluţia a rid ic a t brusc barierele ş i atunci am început să ne descoperim cu adevărat, prieten i ş i cunoştinţe, ba c h ia r ş i necunoscuţi. A tunci a ieşit ş i B .B. din g aura f r i c ă de decembristepersan-făcut sul, captură personală dinralădireni Comitetului C entralP .C .R .,rugîndu-secu lacrim i de s o ld a ţii din zonă să nu tragă în e l, că -i

ş i-a deschis butic ("burtic", î i p lăcea să-şi alinte r în jin d a fa c e re a ) în c h ia r sed iu l unei a lte asociaţii de revoluţionari. Pe aceasta o înfiinţase în nume propriu , supărat, după nişte îm părţeli nereuşite, p e conducerile celorlalte organizaţii,

se reverse, ca um flată cu pompa, p e un teren din m a rg in e a la c u lu i Snagov, cu c a re , î l îm proprietărise peste noapte nu m ai ştiu care prim ar. In tre timp s-a umflat şi_ el, nu-şi m ai poate apropia braţele de corp şi coapsele între ele. Z iare le de scandal î l consideră V IP şi-şi trim it fo toreporterii p r in toate barurile de noapte pe care le frecventează, în speranţa, adesea

îm plinită, c ă -l vor surprinde m îngîind s in ii g o i a i vreunei dansatoare fie rb in ţi.B .B . s u fe ră însă ‘ de im u n ita te parlam entară generalizată şi nu-l sperie deloc scandalurile de presă. Nevasta, oricum, l-a părăsit, fu g ă rită de-acasă

cu bodyguarzii, lâsîndu-şi p a tu l în stăpînirea unor secretare care -l ch im ie uneori pe elefant la modul extatic. A re deschise m ai multe procese de calomnie ş i unul împotriva unui întreg sat vîlcean, a le căru i p ă d u ri i s-a n ă z ă rii că vrea să-i f ie restituite lui, in integrum. Toate bune, aş zice, cu m ulte din astea m-am m ai înţîlnit, m-am obişnuit. D a r aflu câ B.B. a l meu (a l nostru, la

unde cotizase in iţia l. Cum-necum, s-a trezit în urma urm ei!) îş i face , p e lingă cîte f irm e are, şi

teşiseră? l a ' bu levard f-în cen tfu l CdpitalăV Ne- antlcaruptule l” învîrtiseră şi de nişte credite p e sprinceană de ~ la Bancorex, v îrîte imediat în vila ce începea să Mircea OPRITĂ

ca

A lC l ar putea fireclam a dumneavoastră

1 9 9 2 -D e le g a ţ ia P e rm a n e n tă a P N L a a n u n ţa t , prin R a d u C â m p e a n u , c ă partidu l p ro p u n e şi s u s ţin e c a n d id a tu ra la p re ş e d in ţia R o m â n ie i a

c e tă ţe a n u lu i M ih a i d e H o h e n z o lle m , s in g u ru l c a r e a r a v e a ş a n s a d e a -l c o n c u ra cu s u c c e s p e Ion llie sc u . în tr -u n c o m u n ic a t d e p re s ă d e la

V e rs o ix . R e g e le M ih a i a re fu z a t o fe r ta e x p lic în d c ă a r a c c e p ta s ă re v in ă Tn ţa ră d o a r Tn c a lita te a p e c a re a p ie rd u t-o .

S c î r b i t d e f i n i t i v d e v ia ţ a

E m il C o n s ta n t in e s c u r e n u n ţă la o v i i t o a r e c a n d id a t u r ău r m a r e d in p a g i n a 1

problemei. îmbogăţirea nemăsurata a unora p rin acţiuni ilegale pe seama p o p u la ţie i fu ra te si minţite. Neangajîndu-m â în cam pania electorală voi putea continua im parţia l ş i fe rm lupta cu cei revin ci, dimpotrivă, cu hotărirea de a m ă dedica

r - . . . . .-.............----- „• „ ^ m ai m ultă energie îndep lin irii p în ă la capăt

pozitive a le reformei, că măsuri populiste, ceea ce a r afecta încrederea rom ânilor în p rogram ul de reform ă. în acest seris, hotărirea mea de a.nu p artic ip a la alegeri pentru un nou m andat nu trebuie asociată cu evitarea răspunderilor ce îmi

care f u r ă sau în şală , p în ă în u ltim a z i mandatului de preşedinte a l României. Indiferent că p r in tr e v in o v a ţi s în t f o ş t i sau a c tu a li p a r la m e n ta r i, p a r t ic ip a n ţ i la g u v e rn a re , magistraţi sau reprezentanţi a i unor a lte instituţii publice. ■■■■_'■ -

Aşa cum am spus şi am procedat şi p în ă qcum, nu accept nici un f e l de intervenţii ş i n ic i un f e l de presiuni din partea vreunei persoane sau a unui g ru p de interese. E u . am considerat şi consider că în România m ajoritatea oam enilor

■ sînt cinstiţi şi corecţi. Am in trat în p o litică pentru a -i reprezenta p e aceştia, m-am străduit să lupt cu minciuna, înşelăciunea şi ja f u l care ne-att sărăcit ţara. C a simplu cetăţean, m ă va interesa în continuare în ce ţară voi tră i eu, cop iii mei şi toţi semeniii mei. Vă rog ca în această seară să. privim fieca re în sufletul şi în cugetul său. Şi să răspundem fiecare la în trebarea: «Doresc să trăiesc într-o lume a hoţiei şi a m inciunii, sau în tr-o ţa ră a cinstei ş i a d e văru lu i? » D ra g i concetăţeni, v-aş f i recunoscător dacă m i-a ti p u te a tran sm ite răsp u n su l dvs la această întrebare. Răspunsul meu î l cunoaşteţi.

A l doilea motiv care mă determ ină să renunţ _să candidez este efectul negativ p e care campania e lec to ra lă l - a r putea avea asu p ra re fo rm ei economice. Acest efect negativ p o ate veni din două direcţii. F ie p rin am înarea unor măsuri absolut necesare, dar nepopulare, ceea ce a r bloca re fo rm a cu consecinţe g ra v e asupra tuturor, f ie p rin catalogare a unor efecte sociale

a sarcinilor, octalului mandat. Voi sp rijin i cu toată puterea realizarea program ului Guvernului Isărescu. M îin e (astăzi n .r.) voi prezida o şedinţă de Guvern în care vom analiza m odul în care sîn t fo lo s iţi în beneficiul cetăţenilor ban ii veniţi d in s tră in ă ta te p en tru d ife r ite p ro g ra m e şi c a u z e le n e în d e p lin ir i i u n o r p ro g ra m e , p re c o n tra c te g aran ta te de stat, p e n tru care contribuabilu l român plăteşte acum:

Voi propune sancţionarea drastică a tuturor c e lo r v in o v a ţi. Voi p ro p u n e , de asem enea, îm preună cu p rim u l ministru, măsuri substanţiale de m ărire a pensiilor, rid icarea p rag u lu i minim a l p en s iilo r pentru vechime completă de rţiuncă la 250 .0 0 0 le i pentru ţăran i şi la 1 .0 0 0 .0 0 0 le i pentru pensionarii din sistemul as ig urărilo r de stat. D e .această măsură vor beneficia 500 .000. de ţă ran i ş i 1.500:000 de pensionari.

A l tre ilea m otiv pentru care renunţ să candidez este degradarea competiţiei politice, transformată în tr-o luptă oarbă pentru interesele personale' sau de grup. Trăim o vreme a oam enilor care vînd ş i cum pără princip ii, ideologii, locuri în

' P arlam ent ş i Guvern, fo losind minciuna, şantajul, vulgaritatea, manipularea oam enilor p rin o rice . metodă. In această lume nu am ce căuta. N u ' vreau să p artic ip la tranzacţii şi m anipu lări de n ic i un fe l. N u vreau să f iu im plicat în sciziunea m o r p a rtid e şi în diferite jo c u r i de culise. In aleg erile d in 1992 şi 1996 n ic i un grup fin a n c ia r rom ânesc sau străin nu m i-a acordat sprijin,

considerindu-se că nu am nici o şansă n ic i în cursa prezidenţia lă şi nici în coagularea unor

fo rţe po litice care să p re ia guvernarea. Aceasta m i-a perm is să nu am nici un f e l de ob ligaţii care să-m i influenţeze deciziile. N u vreau p ic i acum să-m i creez obligaţii sau servituti: P rea m ulţi văd fu n c ţiile p o litice doar ca aducătoare de putere şi avere. Am încercafprin com portarea mea să infirm această opinie. D a r nu cred că am reuşit. Ia tă de ce cred că se simte nevoia u nui gest c a re să ne e libereze de această pre ju d ecată . S p er că, p rin acest precedent, oam enii cinstiţi ş i de valoare vor f i m otivaţi să candideze, e le c to ra tu l va avea m a i. m u ltă încredere în posib ilita tea de a alege oam eni valoroşi şi corecţi. Doresc ca în ultimele p a tru luni a le m andatului meu să p o t f i m ai d irect şi m ai fire s c a lă tu ri de oameni. Vreau să cunosc m ai bine problem ele lor, să le ascult necazurile fă r ă a f i bănuit că vreau să m ă folosesc de £ i în cam pania electorală. Am umblat în ţară ş i p în ă acum fă r ă publicitate, d a r din păcate p re a ra r. Voi circu la m ai m ult în ţară, m a i ales în zonele sărace, izolate, de unde oamenii loviţi de nevoi ş i indiferenţă p o t veni m ai greu să se p lîn g ă la instituţiile statului. Pentru a fa c e fa ţă voi aduce în aceste pa tru luni a lă tu ri de m ine m ulţi oameni, m ai ales tineri fo rm a ţi în şcoală ş i în străinătate, pentru a le îm părtăşi puncte de vedere proaspete, soluţii noi ş i voinţă de acţiune.■ In încheiere, pentru a evita orice neînţelegere, vreau să declar că nu voi candida pentru un loc în Parlam ent, n ic i acum şi nici vreodată de acum înainte. N u am nevoie să mă protejez în spatele unei im unităţi parlamentare. D e asemenea, vreau să precizez că nu vreau să conduc n ic i un p a rtid po litic existent sau care s -ar fo rm a în viitor. Voi continua însă să îm i slujesc cu devotament p a tr ia

şi voi f i g a ta s-o fa c o r i de cîte o r i va f i nevoie p en tru ca in teresele p o p o ru lu i rom ân să f ie apărate în ţa ră şi în străinătate. C red eu fe rm ita te că -ţi p o ţi s lu ji ţa ra ş i ca preşedinte, şi ca sim plu cetăţean. Sper că astfel vo i da încredere ş i a lto ra câ p o t lucra după p u te rile lo r p en tru binele ţă rii.

N -aş vrea să se în ţe leagă că această renunţare pentru a candida la un nou m andat este ca o - nemulţumire a mea fa ţă de cei care m -au ales,

fa ţă de cei care m -au susţinut, fa ţă de cei care m -au reprezentat. M ullum esc tu turor pentru că m i-au d ăru it im ensul p r iv ile g iu de a îm i s lu ji ta ra în cea m âi în a ltă dem nitate a sa. M a n d atu l meu, desfăşurat în m omente de m are cumpănă a le istoriei R om âniei şi E uropei, a avut reuşite ş i nereuşite. Is to ria ş i oam enii le vor judeca.

A m fă c u t greşeli personale p e c are le recunosc. Am crezut că p o t fa c e m a i m ult pentru oam eni decît m i-au perm is p re ro g a tive le prezidenţiale. Am fă c u t p rom is iun i ş i în num ele unor oam eni p o litic i care apo i nu au înţeles să le respecte ş i de multe o r i n ic i să se respecte p e e i înşişi. Am avut m ultă încredere în oam eni care apo i au dovedit că nu o m eritau. In tr -o societate in care f ie c a re vorbeşte d o ar despre g reşelilo r celorla lţi, în ţeleg să-m i asum răspunderea pentru toate aceste lucruri. M a i presus de toate, sînt pro fund a fe c ta t de s u fe r in ţe le p e c a re s c h im b ă rile necesare le -a u adus c e lo r m a i nevoiaşi. C e r iertare tu turor ce lo r care au sperat că vo r tră i m ai bine, ia r suferinţele lo r au continuat. D ra g i com patrioţi, am cîştigat încrederea Europei si a lum ii în noi. Cu greu, nu definitiv , cu re zc n e , d a r am c îş t ig a t . A v e m a c u m de c îş t ig a t încrederea în no i înşine. In ceea ce am reuşit să facem cu atîtea s a c rific ii p în ă acum. in ceea ce vom putea fa c e îm preună în viito r. Dumnezeu să ocrotească R o m ân ia ."

Liderii ţărănişti se declară surprinşi de retragerea preşedintelui Constantinescu din cursa pentru un nou mandat şi regretă această decizie

Prim-Vicepreşedintele PNŢCD, loan Mllreşan, a declarat că decizia preşedintelui Constantinescu i-a luat prin surprindere pe ţărănişti şi a apreciat că nici unul dintre candidaţii rămaşi în cursă nu oferă atîtea garanţii ca actualul şef al statului în privinţa integrării în structurile euro-atlantice. ,

Vicepreşedintele PNŢCD, Tănase Barde, a declarat că speră ca decizia preşedintelui Emil Constantinescu de a nu mai candida pentru un nou mandat să fie înţeleasă corect şi să genereze “un început de moralizare a clasei politice româneşti”.

Totodată, Barde şi-a exprimat regretul că preşedintele Constantinescu nu s-a consultat cu PNŢCD înainte de a recurge la acest gest. “Ca om politic, înainte de a face acest gest ar fi trebuit să ceară opinia Biroului Naţional de Conducere al PNŢCD sau cel puţin a preşedintelui Ion Diaconescu. Noi l-am susţinut sincer, cred că puţinele puncte de sprijin despre care vorbea le-a găsit în PNŢCD şi era normal să ceară măcar opinia preşedintelui Ion Diaconescu”, a spus Barde.

A n d re i li/larga:"D ecizia preşedintelu i E m il Constantinescu es te o pro vocare m orală"

Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, apreciază decizia preşedintelui Emil Constantinescu privind renunţarea la candidatura la un nou mandat prezidenţial drept “o provocare morală de un dramatism extraordinar, adresată clasei politice româneşti şi nu numai acesteia”..

Marga a declarat că procesul de schimbare radicală în România trebuia, să înceapă mai demult.

M ircea Ionescu Quintus:"G estul preşedintelu i E m il C onstantinescu de a renunţa să candideze pentru, uni n o p ^ ; ‘^ m a n d at este.dem n ş i cu ra jo s"im . Gestul preşedintelui Emil Consfântirteşardesm

renunţa să candideze pentru un nou mandat este ”demn şi curajos”, iar această decizie ”schimbă complet spectrul politic din România”, a declarat

preşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus.”Ar fi foarte bine dacă gestul preşedintelui ar

deveni un .exemplu pentru clasa politică din România”, a adăugat Quintus.

întrebat care sînt efectele pe care decizia lui Emil Constantinescu le-ar putea avea asupra PNL, Quintus a spus că formaţiunea liberală • nu conta pe sprijinul preşedintelui în campania electorală”, partidul avînd deja negocieri în curs cu alte formaţiuni.

Valeriu Stoica:"G e s tu l p r e ş e d in te lu iC onstantinescu de a se retrage din cursa prezidenţială deschide calea une i no i construcţii po litice de succes" - „ Prim-yicepteşedjntele PNL,..Valeriu Stoica,

imnislwl»Jşsţifiei;r.aideelaţat.vv^»piire^dintek

exceppcmajrdeumare retragerea-din cursa prezidenţială. >

“M-aş bucura şi dacă Ion lliescu ar face acest gest”, a spus Stoica. Liderul liberal, a declarat că

preşedintele Constantinescu iubeşte democraţia şi regulile ei, necramponîndu-se de scaun.

loan M ircea Paşcu:"Preşedintele Constantinescu va reven i asupra decizie i d e a nu candida la P reşedinţie după ce va cu lege com pasiunea electoratu lu i"• Purtătorul de cuvînt al PDSR, loan Mircea

Paşcu, vicepreşedinte al partidului, a declarat că retragerea preşedintelui Constatinescu din cursa pentru un nou mandat este “un gest-disperat, însă foarte bine calculat” şi nu a exclus posibilitatea ca şeful statului să revină asupra acestei decizii la toamnă, după ce va culege compasiunea electoratului. Paşcu consideră că este un gest disperat, pentru că preşedintele Constantinescu nu avea o altă modalitate de a reveni în sondaje şi atunci a încercat o ultimă posibilitate, ceea ce îi va permite preşedintelui să-şi continue lupta împotriva opoziţiei. El crede că şeful statului va putea să-şi continue intrigile pe scena politică românească fară să mai fie acuzat că o face în interes electoral personal. Paşcu consideră că Emil Constantinescu mizează

' pe o oarecare compasiune din partea cetăţenilor şi doreşte să o stimuleze prin vizitele în zonele sărace, astfel îneît, la momentul potrivit, pe ultimii metri ai cursei, să anunţe câ dă curs solicitărilor ceţăţenilor României, care i-au scris, implorîndu-1 să revină asupra deciziei.

M arko Bela:"G estul p reşed in te lu i C onstantinescu de a nu m a i ’ candida rep rezin tă un a c t de m are cu ra j p o litic ş i m o ra l" . :V Preşedintele UDMR/Marko Bela, consideră că"gestut preşedintelui'Constantinescu de-a.nu mai- caViditfa pentru ranuiou mandat reprezintă un act de mare curaj politic şi moral”.

El a declarat că nu ştie dacă decizia lui-Emil Constantinescu va avea un impact pozitiv asupra

vieţii politice. "Aşteptăm să vedem cum va reacţiona CDR, ce candidat va.avea pentru prezidenţiale şi care vor fi, în general, candidaţii • pentru alegerile prezidenţiale ’, a spus Marko Bela. El a mai arătat că, din păcate, preşedintele României a avut dreptate cînd a spus câ viaţa- politică s-a degradat. Preşedintele UDMR a precizat câ liderii coaliţiei au fost informaţi dc Emil Constantinescu despre această decizie cu puţin timp înainte de a o anunţa.

Teodor M e leşcan u :"Retragerea d in cu rsa e lectorală a p re şed in te lu i C on stan tinescu reprezin tă o as u m a re c lară a resp o n sab ilită ţii u ltim ilo r p a tru an i"

Preşedintele ApR, Teodor M eleşcanu, a apreciat că retragerea din cursa electorală a preşedintelui Emil Constantinescu reprezintă o asumare clară a responsabilităţii sale pentru eşecul celor patra ani de cînd se află în fruntea statului.- M eleşcanu a spus că gestu l lui Em il C onstantinescu nu poate - absolvi de reponsabilitate nici coaliţia care a condus ţara din 1996. El a mai fost de părere că decizia preşedintelui ar putea fi rezultatul unei analize lucide, din care a desprins concluzia că nu va mai fi reales şi că electoratul nu-1 mai doreşte.

R etragerea p re ş e d in te lu i C on stan tin escu e s te o dec iz ie inedită, ca re va re a ş e za lup ta politică , a firm ă p u rtă to ru l de cu v în t a l P D

: Purtătorul de cuvînt al PD, Dumitra Moinescu,A declarat că gestul preşedintelui Constantinescu de a se,retrage din cursa prezidenţială este “o decizi^ inedită pentru politica românească, care va le ş şe z a lup ta p o litică din toam nă” .

Ani luat no tă de această deciz ie şi am reţinu t nem ulţum irile preşed in te lu i Constantinescu”, a mai spus Moinescu.

li.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1 9 3 8 - A m urit reg ina M aria , s o ţia regelu i F e rd in a n d I al

R om ân ie i.

»,-+ -ssatfejţi&iiiîâi&ij:

(UHLODQ

După c îtev a m icro recita lu ri individuale, în care au excelat virtuozi ai jocului precum: Vasiie Soporan, D um itru Moldovan sau Remus Popu, după intermezzo-uri vocale susţinute de acelaşi Vasiie Soporan sau Ioan Chiorean, odată perechile formate, jocul s-a încins de la sine. D ansatorii din Frata, coordonaţi de inepuizabilul Vasiie Soporan - pe care l-am putea caracteriza ca fiind rapsodul total, adevăr probat, de altfel, şi anul trecut, la Sm ithsonian Folklife Festival din Washington şi recent, la inaugurarea Expoziţiei Universale

j i S P i l l g- s r ^

& -

--------- F o to : N. PETCU

a pW m

ţt

“Trei paşi la stingă linişor / Ş i alţi trei paşi la dreapta lor;/ Se prind de m îini şi se desprind, / S-adună cerc şi iar se-ntind, / Şi bat pămîntul tropotind / In tact uşor”: cît dc simplu şi de frumos simte Coşbuc plăcerea jocului, continuarea acestei arte spiritualizate şi înnobilarea acestui joc al creaţiei prin om şi mijloacele lui inepuizabile. H ora satului de la Frata, organizată duminică, 16 iulie a.c., de Centrul Creaţiei Populare , Cluj, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Consiliului local Frata, - face parte dintr-un program mai amplu, desfăşurat pe durata a, patru ani şi pus în practică de referentul pe probleme de folclor ; al Centrului, apreciatul rapsod şi interpret G rigore Leşe, director de program; a fost de faţă dl Ionel Andraşoni, referent pe probleme ■ de literatură şi teatru la Centrul Creaţiei Populare Cluj.".

f . - 1 \ \ I' i \ & : w . : '

de la H anovra, în iunie 2000 -, acompaniaţi de taraful din Sopom de Cîmpie condus de Kovâcs Karol zis Gaciu, au creat momente de încîntare. “Sînt grei bătrîn ii de pornit,/ Dar de-i porneşti, sîn t grei de-oprit” . Celebra Form aţie a bătrînilor din Urca, instruită de Gligor Bercea şi acom paniată de taraful condus de Iulian M arinei, cu mult aplaudate m om ente coregrafice în gare am distins: purtata, învîrtita româneşte, în ponturi, ungureşte de-nvîrtit şi în ponturi, harţagul, a demonstrat că râm îne acelaşi grup de mare autenticitate, peste care deceniile aştern

\ - \ 1 \ > ;

G azde la hora satului: dansatorii din Frata.

caratele valorii. Formaţia din Tritenii de Jos, instruită de dna Emilia Şipoş, cu muzicanţii din taraful condus de Vaier Rizea, s-a prins în joc cu un preumblat, apoi a trecut prin româneşte de-nvîrtit, roata, româneşte cu ponturi sau harţag. Prezenţa cîtorva tinere speranţe în echipa din Triteni vădeşte p reocupare pentru asigurarea schimbului de generaţii. în aceleaşi ritm uri a evoluat şi G ru p u l din Mociu, instruit de Traian Sălăgean, cu taraful condus de Ţuli Carol (cel mai bun din jude ţ la concursul

tarafurilor, desfăşurat la Gherla), într- un subtil amestec de sunet şi mişcare. Nu doar adulţii au jucat cu foc, ci şi Copiii, aşa cum se.cuvine să se petreacă la o horă a satului adevărată; cîtorva dintre ei le-au reţinut numele, cine ştie, poate că în anii următori îi vom regăsi ca jucăuşi de frunte ai satului: Raluca Pop, surorile Ramona şi Liana Buzan, Dumitru Trif, Cătălin Ciurtin... La reuşita manifestării şi-au dat din plin corfcurşul şi gazdele - adică întreaga comunitate şi căminul cultural, împreună cu directorul acestuia, dl

Dumitru Jucan - al căror efort organizatoric merită evidenţiat. O duminică reuşită, din toate punctele de vedere, chiar şi al cerului, care s-a răzbunat spre final, răsplătindu- i pe dansatori cu un soare generos. Mai mult: o invitaţie ca asemenea duminici cu hore să renască pretutindeni la ţară. Pentru că hora- satului nu ■ înseamnă altceva decît plăcerea jocului, forţa expresivă a mişcării, în deplina comuniune a corpului cu spiritul.

M ichaela BOCU

A ectcvU cotccUe*ie

0 amplă antologie de epigrameEPIGRAM E M EDICALE

ROMÂNEŞTI. Cluj-Napoca, Editura Casei Cărţii de Ştiinţă, 2000, 364 p., coperta George Maier. Concepută de patru personalităţi clujene - Florea M arin , Teofil Voinescu-Am adeus, Ş te fan a K o ry -C a lo m fire sc u şi Octavian G r. Zegreanu, cartea este mai mult decît o'ăntologie a epigramei m edicale (şi nu num ai), este un fragment de istorie literară a speciei prin amploare - aproape 200 de autori şi peste 1.600 de catrene, prin erudiţie, comentarii, evocări, aparat critic - cuvînt înainte (dr. M arin Florea), postfaţă, confesiuni (Teofil Voinescu- Amadeus), bibliografie selectivă (60 de cărţi la care se adaugă almanahuri, reviste, ziare, C aietele Satiricon, scrisori ale unor epigramişti cu catrene nepublicate), indice de nume.

“ Iniţial, am in ten ţionat să ne cantonăm în gran iţele epigram ei clujene, avînd în vedere verva şi sclipirile colegilor epigramişti de ja Satiricon (conduşi în cei 21 de ani de la înfiinţare de către Vasiie Langa, Ioan Pop-şi actualmente de către Marian Popescu), însă ar fi fost nedrept să-i neglijăm pe ceilalţi confraţi din ţară, atît de prolifici şi scînteietori în epigramă, acum la sfirşit de mileniu”, mărturiseşţe Teofil Voinescu, iar Florea Marin explică: “De ce am scris această carte? Cred că a reieşit din primele pagini ale volumului. Era nevoie să se prezinte umorul medical clujean exprimat prin epigrame. Prin extindere, ne-am referit la întregul areal românesc. Am simţit că nu se poate altfel. Aveam şi aici ceva de spus”..

Structura este firească: I. Epigrame cu şi despre medici şi farmacişti (cam toate specialităţile); II. Epigrame cu şi despre personalul medico-sanitar şi

ajutător, III. Epigrame cu şi despre bolnavi cu tulburări de comportament şi IV. Ironii dar şi mulţumiri ale bolnavilor Ia adresa personalului medico-sanitar. Chiar şi în prefaţă, pe lîngă o scurtă teoretizare a speciei, a ' umorului şi rîsului, în general, sînt citate epigram e-săgeţi ale unor personalităţi medicale clujene, sau despre aceştia - Dimitrie Negru, Cristea

K I G r R m E IW L E

Grigoriu, D. Michail, Iuliu Moldovan, Gogo Poruţiu , V ictor Papilian, Gheorghe Bilaşcu, Ion Goia, Valeriu Bologa, Petrică O. Neagoş, Ion Gavrilă, Ion Chiricuţă, Crişan Mircioiu etc. Foarte interesant este subcapitolul D u e lu ri în tre ep igram işti. Confesiuni. Autopersiflări în care se

, cpnfruntâ jovial cei mai redutabili , .'epigramişti ai momentului - cel între - /Titanii” Alexandru Clenciu şi medicyl , veterinar Nicolae Ghiţescu, cel dintre medicii-clujeni Crişan Mircioiu şi Florea Marin, dintre mulţi alţii.

Vom cita cîteva mostre la întîmplare din epigramele cuprinse în volum (toate fiind bune şi foarte bune), dar cu precădere ale clu jenilor, din patriotism local: Radiologul - “Cînd o curtează-i de minune / Ce-o tot consultă el pe dînsa, / Chiar şi Ia Rontgen o mai pune / Să vadă clar... ce zace-ntrînsa \ (Teofil Voinescu- Amadeus); Iubeşte clipa de faţă (volum al toxicologului Octavian Gr. Zegreanu) - “La volumul său însemnul / Cel din titlu e firesc; / Eu i-am şi urmat îndemnul / Renunţînd să-l mai citesc”. (Ioan Pop); Terapie - “Nu sînt macabru şi nici cinic, I Da-i mult mai bine ca să mori / De rîs, de-un milion de ori / Decît să mori o dată clinic”. (Eugen Albu); Autoepitaf - “Moartea crudă o suport / mai uşor, să ştii, / Că mereu am fost tot mort / După cele v ii”. (Eugen Pop); două despre epigramă: “Ac ce-ncearcă să cîrpească / Degradarea om enească” . (Ana Marinoiu) şi “Vînătoarea şi efortul / Supli ne-au păstrat părinţii, / Epigrama însă-i sportul / Care scade burta minţii”. (Mircea Matcaboji). în sfirşit, o inedită a lui Eugen Albu la volumul dr. Octavian Gr. Zegreanu Pe scara unui gînd - “Cu harul tău nu-i de mirare / Că astăzi eşti poet “en vogue’V Doar versurile prin picioare / Trădează că eşti (BI)OLOG”.

Adăugîndu-se celor 8 culegeri şi antologii ale “Satiriconului”, celor 11 ediţii ale Festivalului Naţional “Eterna epigramă” desfăşurate la Cluj-Napoca, volumul “E pigram e rom âneşti medicale” dşipgijsţreşz^.cudată.îpplr^,, că urbeâVoastraestbliVfWar bâfidnal- în crearea, popularizare^ fşj ţd/fţi^rea acestei specii' modeâte,' dar atit de gustate de public.

Ioan POP

fn p e rio a d a 14 iu lie - 2 a u g u s t...Şcoala de vară interdisciplinară

şi regionalăUniversitatea “Babeş-Bolyai” şi

Asociaţia Română a Cercetătorilor Francofoni în Ştiinţe Umane (ARCHES) organizează la Cluj- Napoca şi Fîntînele-Beliş cea de a V lI-a ediţie a Şcolii de vară interdisciplinare şi regionale, anul acesta cu tema Sfirşit şi început. D espre evenim ent în ş tiin ţe le umane.

Iau parte 65 de tineri cercetători, dintre care 35 de cercetători din România, 15 din Balcani şi 15 din fosta Uniune Sovietică, accentul punîndu-se pe metodele modeme de învăţare, necesare unui demers interdisciplinar. Metode ce vor fi puse în evidenţă de specialişti de marcă în domeniu: Sorin Antohi (Princeton University), Sorin Alexandrescu (Amsterdam), David Le Breton (Strasbourg), Annie Fourcaut (Paris), Violette Rey (ENS Fontenay), Ugo Vlasavlevic (Sarajevo), Christian Duhamel (Paris-Orsay), Virgil Ciomoş (Cluj-Napoca).

Temele centrale corespunzătoare celor trei mari secţiuni ale şcolii sînt: Filosofie - Dimensiunile spaţiale ale evenimentului, Litere - Sfirşituri şi începuturi ale modernităţii, Ştiinţe sociale - Continuităţi, discontinuităţi şi evenimente, identitate şi memorie.Teme mari, în care conferinţele se numesc: Evenimentele războiului, i M odern ita te şi m arg inalita te , ’Modernitatea între fragmentarism 1 şi avangardă, Tem a originii în biologia moleculară, Continuitate şidiscontinuitate în comportamentul „ „ -

'dependent,... R O U ITI a 111 e“Ediţia 2000 este una specială...”

Lector dr. Ciprian MIHALI (director al şcolii de vară): “Ediţia 2000 este una specială. Fiecare ediţie este specială în felul ei, dar cea de anul acesta are multe noutăţi, alte conotaţii. în primul rînd, este pentru

-prima dată că avem un număr atît de mare de participanţi străini, trecînd de la o şcoală de vară româno-ffancofonă la una multilingvă. în al doilea rînd, e specială pentru că renunţăm la exclusivitatea limbii franceze, syfypthţg'^a 3 j l p u ^ j l ş ,cpţ^pipare(e<ngleza.Tn,şfîrşit), ne vom axa

.mafpftdrl be.'dfmihShmbă Hi-ve/cetafe* în‘ favoarea celei educaţionale şi

.didactice,. p important.ca tot ce anacîşţigat în aceşti, an f să poată fi îtt^ârtă|it'mtr-b şi |)rintr-bYormâ âdevărâtă’de comunicâre” .

D e m o sten e ŞO FR O N

* Cluj & Beîiş

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-'

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. 1__

IA

Commercial Union - parte a grupului CGNU,

numărul 1 pe piaţa britanică de asigurări - este

prezentă în peste 50 de ţări din 5 continente. După

60 de ani Commercial Union revine în România. Ai

acum posibilitatea de a te alătura unei echipe

internaţionale de specialişti în funcţia de

agent de asigurări.

Eşti o persoană sociabilă şi organizată? Ai spirit de întreprinzător?Vrei să câştigi bine?

. v v - : n -Com m eroalUnio n

Dacă ţi se potriveşte descrierea anterioară şi vrei să

începi o carieră de succes în domeniul financiar,

trimite CV-ul la numărul de fax:

01.202.30.34.

A sigurări de Viaţă Se asigură gratuit pregătire de specialitate.

(3974307)

Commercial U nion - parte a grupului

CGNU, numărul 1 pe piaţa britanică de -

asigurări - este prezentă în peste 50 de ţări--

din 5 continente. După 60 de ani, Commercial

Union revine în România.' A

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI.

0C o m m e r o a l U n io n

Asigurări de Viaţă

S C “ S O M E Ş T U R IS M “ S A Sediul: Dej, str. Mărăşeşti nr.1-3, jud. Cluj, J12/403/1991, CF: R202158

CONVOCATOR A.G.A.Consiliul de Administraţie al SC “Someş Turism11 SA, cu datele de

identificare din antet, convoacă toţi acţionarii societăţii în data de 1.08.2000, orele 11,00, la sediul societăţii din Dej, str. Mărăşeşti nr. 1-3, la Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.; • în cazul neîntrunirii cvorumului lagal, a dopa convocare se va face pe data de. 2.08.2000, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. .

Ordinea de Zi este următoarea:1. Prezentarea şi aprobarea Raportării Contabile Semestriale la

30.06.20002. Raportul Consiliului de Administraţie '3. Raportul Comisiei Cenzorilor ,4. Diverse.

Pentru conformitate,(2372575) Preşedintele Consiliului de Administraţie, Crişan loan

SUCURSALA CEC Cluj-Napocacu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.23-25,

achiziţionează prin cumpărare spaţiu în zona ultracentrală a municipiului Cluj-Napoca.

Spaţiul trebuie să întrunească următoarele condiţii;- suprafaţă construită: 150-250 mp;- să fie situat la parterul unui imobil cu acces direct în

stradă.Ofertele vor fi prezentate în scris Ia sediul Sucursalei

CEC Cluj-Napoca, pînă la data dc 31 iulie 2000.Informaţii suplimentare la telefon: 49.23.27, între orele

8 - 13,00. (39 74326)

V

t

C E A M A I B O G A T A

O F E R T Ă Ş l L A C E L E

M A I A V A N T A J O A S E

P R E Ţ U R I

P - t a U n i r i i n r . 2.1-

*

' V■L-A

t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8

> . =y - , -ă

y"* *

,-:Sj

F ir m ă s t r ă i n ă c u profil d e m a t e r i a l e d e c o n s t r u c ţ i e a n g a j e a z ă

REPREZENTANT DE VÂNZĂRIp e p t r u z o n a T r a n s i l v a n i a ,

C o n d i ţ i i : » s tu d i i s u p e r i o a r e ; .• p e r m is d e c o n d u c e r e e ş t e g o r i a B ; I• l im b a g e r m a n ă s a u e n g l e z ă ; ;

. • b u n e a p t i tu d in i c o m e r c i a l e .

T r i m i t e ţ i C u r r i c u l u m V i t a e l a n u m ă r u l d e f a x 0 1 - 3 1 3 .7 6 .4 6 s a u 0 1 - 4 1 3 .4 8 .4 3 .

im t m x I JI J t i . "

P-ţa Tîmotei Gpariu nr.15/45

tel/fox: 064-190787,198802 ;“ SYSTEM

INTEGRATOR

K 6 II 500MHz 3D,ViaMVP3configuraţie:

c S S S b , PII 466MHz{128Kcache), +SB 32MB DIMM, ' P || 566MHz , 64MB SDRAM

VGA 1MB PCI,SVGA Color 15",

P Iii 550MHz SECC2,64MB SDRAMFDD3.5”, tastatură, imprimantă Canon BJC1000 ^

Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe)carcasă, mouse

10.550.000

11.130.00012.925.000

15.300.000 L600.000 1.376.000

3 anigaranţie Preturile sunt in Lei şî cpntmJVA!

Banca Comercială. Carpatica S.A. Sucursala Cluj-Napoca organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

- şef compartiment clientelă - decontări - în data de 28.07.2000;

- agent compensare - în data de 28.07.2000.Condiţii de participare: studii superioare de specialitate.Cererile şi C.V. - urile se vor depune la secretariatul băncii,

Cluj-Napoca, B-dul Primăverii, nr. 1, Bl. B l, unde se pot obţine şi detalii privind bibliografia solicitată. 73974335;

Primăria Viişoara organizează concurs de oferte în data de 27 iulie 2000, orele 10,00, la sediul Primăriei comunei Viişoara pentru obiectivul: Lucrări de reparaţii curente la şcoala Viişoara.

Depunerea ofertelor se face la sediul Primăriei comunei pînă Ia data de 26 iulie 2000, ora 15,00.

(3974328)

Pentru a afla mai multe despre Commercial

Union;'vă invităm să participaţi la seminarul

de prezentare care va avea loc pe data de 25> . -.u »

iulie, ora 17.00, în sala măre a Primăriei

oraşului Cluj, de pe strada Moţilor nr.1-3.

Dacă sunteţi interesaţi de o carieră în

domeniul financiar şi vreţi să vă alăturaţi

unei echipe internaţionale de succes, aduceţi

şi un CV cu dvs.

li

)il

laIVfiz iza:n i tU

IN ATENŢIA PUBLICULUI CĂLĂTOR!Avînd în vedere prevederile OG nr.7/199S privind stabilirea

şi aprobarea tarifelor în funcţie dc indicele mediu dc creştere a preţurilor la principalele produse dc larg consum aferent lunilor decembrie 1999, ianuarie, februarie, martie, aprilie şi mai 2000 începînd cu data dc 18 iulie 2000 RATUC Cluj-Napoca majorează tarifele Ia biletele şi abonamentele dc călătorie după cum urmează:

1. BILETE DE CĂLĂTORIE .1. 1. în interiorul municipiului- 3.000 lei/o călătorie- 6.000 lei/două călătorii.1.2 . în exterior- linia 42, Cluj-Napoca-com. Baciu - 7.000 Ici/călătorie- linia 49, Cluj-Napoca-com. Floreşti - 7.000 lei/călătorie- linia 51, Cluj-Napoca-com.Apahida - 8.000 lei/călăloricCIuj-Napoca-Sînnicoara - 7.000 lei/călătorie- linia 39B, Cluj-Napoca-com. Chintcni - 8.000 lei/călătorie1.3. Taxare în mijloc de transport - 50.000-Ici/călătorie2. ABONAMENTE DE CĂLĂTORIE ÎN INTERIORUL

MUNICIPIULUI2.1. Lunare Preţ întreg Preţ redus- pe o linie - 70.000 lei - 35.000 lei- pe două linii - 107.000 lei - 53.500 lei- pe toate liniile nominalizate - 160.000 lei - 80.000 lei- pe toate liniile nenominalizate - 196.000 lei2.2. Săptămînale- pe o linie - 19.000 lei- pe două linii - 28.000 lei- pe toate liniile - 45.000 lei .2.3. Zilnice - 15.000 lei3. ABONAMENTE CURSE PREORĂŞENEŞTI - LUNARE- Cluj-Napoca - com. Baciu - 143.000 lei- Cluj-Napoca - com.-Floreşti - 142.000 lei- Cluj-Napoca - com. Apahida - 173.000 lei- Cluj-Napoca Sînnicoara - 142.000 lei- Cluj-Napoca - com. Chinteni - 173.000 leiBiletele de călătorie cumpărate cu anticipaţie sînt valabile

pînă în data de 27.07.-2000 inclusiv,- după care îşi pierd valabilitatea. A bonam entele cum părate pînă în data de 17.07.2000 inclusiv sînt valabile pînă la expirarea termenului.

Pentru a vă asigura în c o n t in u a ^ laziaru l JIU E V Ă R U Ld e C lu j

iia ■ k

(]333ID[DB^a>îS0ir^ f f u l v l i d ' fCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23*

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, ______________________ marţi, vineri 8-11 ; tcl/fav 21-60-75!

| I NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ.. ...DE ACEEA NICI NU NE FACEM.

Str. Baba Novac 14, ^tel. 064-194.056 | l

_ ^UNJ-VIN^ER1: 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14 |J

. I .— iaca a a i dk icm aa» iaa ;i lpi?p

e fe c tu e a z ă tran sport in tern aţion a l de p ersoan e p e ruta

ARAD-VERONA-ARADIn fo rm a ţii: A R A D : str . G -ra l D raga lin a

T el.: 0040+57+210.866 Fax: 0040+57+214.044

C L U J : str . H orea , nr. 4 6 , a p . 3 T el.: 0040+64+130.205

V E R O N A : v ia .C A L A B R IA n r . 8 T el.: 0039+45+8901081 Fax: 0039+45+8919168

D r. PETRE MUREŞ AjV

C O N S U L T A Ţ I I s l T R A T A M E N T E D E M E D I C I N A G E N E R A L A ( I N S P E C I A L )

n ? a f r ^ n c h r j h a . d u rcn pe tfV -y ra (spcN xiJcrrŢ A r e n <k cap,a .*v ,c !t. i - ' * m j ’ c « r*4 r jî- j i » c t tu h j i , r ^ e r c : v c : f î ! i r : p c s e ( i a c s c i c u r i l c in im ilo r }i

x. X. p r m i « Vm c r u , pcJ trîD U . r r r î l f X n n i , s n r j ’p i , ţ ^ r m t fs p l fa c tu r i, r s a r v u i ^ c r \ r ^ : u h j r ^ ţ « î e .c s : c o p o c w 4 ;

• ukc? revcn, taurem, imct.•jmiauU * b » * c t:« Voe*.cj:i u . 2-*. A p . 3 1 fm P u u

V. v.u V j T t n . v r u t x a t r j r c lo r 3 1 ,3 6 ) ţ i U d * rn ic2 iu l p i c k t t t a îo i _O R A R * ^

L i i i - M ic r o r i - V in e r i 9-1J 3Mi!-.i-)oi 9-12 si 18-20 SSimbiU 10-12 C

. TtUton: IM.I&7. mobil: 09*-«>0.711.

VÎNZÂRI c u m p ă r ă r i

• Vînd teren construcţie, cartier Grigorescu. Tel. 18-98-97. ( I 134550)

* Vînd urgent apartament 4 camere, cu garaj, etaj 2, în Zorilor. Tel. 12-26-87 sau 094- 91-89-82. (1134599)

• Vînd apartament 2 camere, str. Peana, nr. 14, bl. L9, sc. 2, ct. 3, ap. 33. Tel. 094-80-32-95.(1134622)

• . Vînd, urgent, apartament 2 camere (53 mp), în Zorilor. Tel. 1240-15 între orele 17-21. (997037)

:• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60 mp, cu birou, baie, în centru, acccs din stradă, geam la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)

Dau in chirie garsonieră confort 1, in Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 80 mp, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 cam ere, bucătărie, baie. Tel.430.423. (Ag.i)

Vind sau închiriez hală 780 mp,cu teren de 5.000 mp, in Apahida, la strada Principală, finisată, cu 2 birouri, cu toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)

Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor, 300 mp curte, singur în curte, geamuri !a stradă, finisată. Tel.430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartament 2cam ere în Gheorgheni, etay intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)• V înd casă 2 camere, str. Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii, 200 mil.neg. Tel.

■ 430.423. (Ag.i). • Cumpăr urgent apartament 2 sau

3 camere, str .Aurel Vlaicu sau în Mărăşti central, etaj intermediar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie urgent spaţiu pentru birou supercentral, 2 camere, bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, preţ neg. Tel.430.423. (Ag.i)

• Urgent, vînd apartament 3 camere ultrafinisat, la cheie, str. Teleorman 67/9, după ora 19. Sub preţul pieţei. (1134598)

• Vînd urgent apartament 3 camere, decomandat, confort 1, finisat, balcon închis, uşă metalică capitonată, str. Dîmboviţei 49/45, etaj 4/8, ocupabil imediat. Preţ 255 milioane negociabil, vizibil 12-20. Tel. 094-12-93-53. (1134626) •

• Vînd urgent sufragerie, dormitor, cuier, frigider, congelator, colţar, toate 2 ani vechime. Preţ negociabil. Tei. 094-12-93-53. (1134627)

• Vînd apartament cu 4 camere, în vilă, (bucătărie, cămară, terasă, hol, pod, pivniţă, garaj, curte, baie, WC serviciu) 136 mp, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ 400 milioane Iei, negociabil-. Tel. 31-17-80 sau 31-20-70. (996860)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel.13-55-41. (1134569)

• Vînd video player. Preţ 1,5 milioane. Tel. 092-69-83-48 sau 17-35-70. (1134601)

- • Vînd sobă de teracotă şi mobilă de bucătărie. Tel. 13-95-48. (1134620) . -

• Vînd masă rotundă extensibilă de 12 persoane şi cumpăr picturi vechi în dimensiuni mari. Tel. 19- 38-88. (997051) / , -

• Vînd medicament Proscar 28 tablete, 450000 lei. Tel. 16-65-50. (997071)

SAR T ransilvania A sigurare Reasigurare SAangajează personal la Agenţia din Cluj-Napoca

Socieloie « Asipu-ore Keosigjraf» pentru posturile de inspector asigurări şi consilier as igurări. Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7.000.000 lei condiţionat de Un plan de vînzări de 70.000.000 lei sau contract PFA. Remunerare consilieri: comision din vînzări.Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un CV şi o scrisoare de intenţie la adresa din Cluj-Napoca, str. N. Titulescu, nr. 16, tel./fax 414.062 sau E-m ailoficce@ sar.ro. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi. - ; (3973578)

PROCER SAplasează în firm e SUÂ

electricieni, ing. electric. Experienţă şantier,

vîrstă 28-40 ani Comision plătit SUA,

salariu 8-10 $, f ‘ ENGLEZA. ' |

Tel./Fax: 068/217.625'’ 095/065.741.

ÎNCH IR IER I• Dau în chirie garsonieră,

nemobilată, str. Pietroasa (curs 65 USD). Tel. 17-97-50. (997044)

• Primesc în gazdă 1 -2 fete, zonă centrală. Tel. 19-46-18. (997046)

• S.C. ROM-IGNIS S.R.L. închiriază schelă metalică de faţadă. TelJFax: 058-743.866, 095-669.699. (3973664) '

DIVERSE* Depozit farm aceutic

angajează farmacist specialist pentru reavizare. Tel. 092-64- 80-40. (1134570)

• Angajăm urgent muncitori calificaţi şi necalificaţi pentru tîmplăric PAL. Tel. 43-21-18.(1134595)

• în conformitate cu ordinul M. E. N. nr. 3441/21 martie 2000, Şcoala Ajutătoare nr. 1, C luj-N apoca anun ţăorganizarea în data de 18 august 2000, ora 9, ’ a concursului pentru ocuparea posturilor şi catedrelor vacante conform urm ătoarei liste: - Psihopedagog-4 posturi; -C. F. M. -1 post; -T erap ia tuburărilor de limbaj-1 post; - învăţător-educator -3 posturi; -Profesor-educator -7 posturi; -Muzică 1 catedră; -Ed. fizică 1 catedră. P en tru toate posturile durata este de 4 ani. Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii în zilele de marţi, miercuri şi joi, orele 9-13. (1134611)

• SC M ân u ţa SRL organizează nunţi la cele mai convenabile p re ţu ri, B-dul M uncii n r . 69, C antina Sinterom . Tel. 41-51-09.(997053)

• Sucursala Minieră Iara- Băişoara, organizează în data de 20.07.2000 ora 10, întîlnire de documentare şi informare, pentru întocmirea ofertelor de partic ipare I9 lic ita ţia de elaborare a docum entaţiei topografice, conform H. G. nr. 834/14.12.1991, în vederea obţinerii C ertifica tu lu i de A testare a d rep tu lu i de proprietate asupra terenurilor/ aflate în administrare. (997040)

TV CABLU ANGAJEAZĂ

ÎN CONDIŢII EXCEPŢIONALE

TEHNICIENI CATVC ei in teresaţi sîn t rugaţi

să depu nă un C V | lă sed iu l firm ei, |

str. D E C E B A L nr. 37

sau Ia fax 432.435.

KOBEB-BOLAC prin COMPANIA RI1HSUN IC R ER R EZEN TA N TjZO N A

imufÂlbirii;ni^ll^(cîfrt#ţGhidftel. 092.327339; 092.460039

EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROS• KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn şi metal

interior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice, (sG iC jS ) poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale!

aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.,. NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn,

• - diluabilă cu apă (netoxică)fţjy • PERGO Oradea: perii, mături, pensule

‘ ^ " • DECORA Germania: pensule <3.S lS r | • ALFA; coloranţi pentru zugrăveli- g

-; ■ ■ şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produsedin plastic pentru întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

PRETURI FAM ADAOS COMERCIAL!P ersoană fizică închiriez a p a r ta m e n t 3 cam ere decomandat 80 mp nemobilat la intersecţia Dorobanţilor cu Tutunului la parte r de bloc, ideal pentru sediu firmă. Preţ 220 $ negociabil. Informaţii la telefon 141.822 sau 094/

273.170. (3973679)

U niversitatea de Ştiinţe A grico le şi M edicină V e te r in a ră C luj-N apoca o rg an izează în d a ta de 26.07.2000 ora 9,00 concurs pentru ocuparea unui post de consilier juridic.

In fo rm a ţii la telefon196.384, interior 237.'£9743331'

• SC Carpimez SA cu sediul în Cluj-Napoca, str. Anton Pann nr. 14- 16, organizează licitaţie publică cu strigare în conformitate cu prevederile Legii 99/1999 şi HG 450/1999 pentru vînzare’a următoarelor active: l)Baza de recepţie Turda, str. Sănduleşti nr. 35. Preţ de pornire: 400 milioane Iei; 2)IBO Gherla- cu obiectivul îngrăşătorie animale, str. Liviu Rebreanu nr. 56. Preţ de pornire: 4 miliarde lei. La preţul de adjudecare se adaugă TVA suportată de către cumpărător. Licitaţia va avea loc la data de 18.08.2000, ora 10, la sediul societăţii. Dosarele de prezentare a activelor pot fi procurate contracost la preţul de 3 milioane lei zilnic de la sediul societăţii comerciale intre orele 10-14. Pentru participarea la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă în data de15.08.2000 ora 10 documentele prevăzute de legislaţia în vigoare şi dovada achitării contravalorii dosarului de prezentare. Participanţii la licitaţie vor depune la caseria societăţii taxa de participare de 1 milion lei şi vor fgce dovada consemnării la dispoziţia societăţii comerciale vînzâtoare a garanţiei de 3% din preţul de pomire a licitaţiei. (1134607,1134608)

• SC Cosinus Consultanţa SRL organizează concurs, pentru ocuparea unui post de economist, pe data de 21 iulie 2000. Info’rmaţii la tel. 41-32- 84. (997042)

• Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia” anunţă examen d e 1 admitere clasa a IX -a, secţia Artă Teatrală. Proba de aptitudini va avea Ioc în data de 20 iulie 2000, o ra 9. - Relaţii suplimentare la tel. 19-60-18 sau la secretariatul liceului din str. Calea Turzii nr. 2. (997045)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Butaş Christian Andreas anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construirea unei locuinţe D+P+M” situat în Zona Făget f. n. Eventualele sesizări şi sugesţii 'numai',pentru' factorii, de. mediuşe vop depune, la sediul APM Cltij, Calea'Dorobanţilor nr,’ 99,(1134596)

•' în conformitate cu Legea nr. 137/1995,-Direcţia Apelor Someş- Tisa Cluj anunţă începerea demer?urilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivulAmenajare pentru apărare împotriva inundaţiilor provocate de rîu Someş Mic pe sector Cluj-Dej- Obiect. Sediu sistem” situat în Cluj- Napoca str. Vînătorului nr. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134617) -

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vaida loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Reparaţie capitală la imobilul” situat în satul Nădăşel nr. 80, corn. Gîrbău, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se, vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1134624)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, A. F. Mureşan şi S.C. Nico 99 SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul:' Comercializare produse alimentare şi deschidere bar situat în comuna Mica nr. 147, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2372574)

• Angajez băiat, stagiu militar satisfăcut, maxim 30 ani, pentru reparaţii biciclete. Tel. 092-84-44- 44. (997070)• • Reclamanţii Micu Rofnul şi

Micu Vasile cheamă în judecată pe pîrîţii Hanc Veronica, Mic Nastasia lui Gligor, Kadar Gyorgy, Cadar Gheorghe lui Tănase, Borza Maria căsătorită Hanc, Popa Ispas şi soţia născută Oltean Ana, Gheman Iacob, soţia lui Mik Petre născută Gherman, Âchilinafjwţia lui Filinca loan născută Gherman, Gherman. Maria a lui Ilarie, Gherman Vasile al lui Ilarie, Gherman Varvara măritată Popa, Gherman Irina, Hanc Vasile al Iui Gligor, Hanc Ianos, Hanc Marton, Hanc Miklos, Hanc Mihaly, Hanc Gyorgy, Hanc Vasile al lui Ştefan, Oprea Ana, toţi cu domiciliul necunoscut, toţi prin curator Niculescu loan, în dosar civil» nr. 3180/2000,- aflat pe-rol la .>

Judecătoria Turda cu termen în data. de 28‘iulie 2000, ora 8,00, pentru : intabulare. {3690024 )

• SC RECONVERSIE ŞI- VALORIFICARE ACTIVE SA, lich idatoru l Băncii Comerciale Albina SA, vinde prin licitaţie publică mobilier birouri. Licitaţia-va avea loc zilnic începînd cu d a ta de25.07.2000 Ia sediul sucursalei Cluj a Băncii Albina, str. Reşiţa nr. 9, începînd cu orele 9,00, V izionarea mobilierului se poate face zilnic din data de18.07.2000, între orele 9,00 şi 13,00^ la sediul sucursalei. Relaţii suplimentare la tel. 064-431.114. (D.)

PIERDERI• Pierdut certificat de

înmatriculare auto nr. K 35774. îl declar nul, (1134604)■ • Pierdut carnet de producător pe numele Seichea Nastasia. îl declar nul. (1134614)

• Pierdut carnet de student pe numele Prunean Dana. îl declar nul. (997047)■ • Pierdut contract apartament pe numele Bojan D. Ioari. ÎLdeclar nul. (997050) . 7

• Pierdut talon auto pe numele Brişan Nicolae. îl declar nul. (997056)

• Pierdut carnet de student nr. 3713, emis de UŢCN pe numele Todoran Radu. îl declar nul. (997064)

• Pierdut Certificat de înmatriculare al SC Romsver Impex SRL. îl declar nul. (997065)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru frate, cumnat, unchi, MOLDOVAN GLIGOR după o grea suferin ţă . Înmormîntarea va avea loc Ia Capela din Cordoş, marţi, 18 iulie 2000, ora 13. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sora N astasia, cum natul Vasile, nepoţii Maricica şi Gelu cu familiile. (1134615)

• Cu profundă întristare anunţăm încetarea din viaţă a tatălui, socrului şi bunicului nostru, lt. col. (r) BERCEA GHEORGHE, în vîrstă de 72 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea are Ioc azi, 18 iulie 2000, orele 12.30, la. C im itiru l' M ilitar din Cartierul Gheorgheni. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (997052)

•“ Copleşiţi de durere anunţăm moartea celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic, POPŞE IO SIF (URSU), în vîrstă de 69 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 19 iulie 2000, în satul Bica, comuna M ănăstireni. Familia îndurerată. (997060)

• Cu du rere în suflete, nemîngîiaţi în veci, anunţăm încetarea din viaţă, la doar 53 ani, a scumpului nostru fiu, soţ, tată şi bunic, CĂDARIU PAUL IOAN (PIU). Înmormîntarea are loc azi, 18 iulie 2000, orele 14, la Capela veche Mănăştur. Mormîntul ţi-1 vom presăra cu flori şi-l vom uda cu lacrimi. Odihneşte-te în pace suflet bun şi nobil. Ticu, soţiaTina, fiicele Petruţa şi Paula, ginerii Nelu şi Marian şi nepoţeii Andreea, Andrei şi Denis. (997059)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi socru, ROMAN ARON, în vîrstă de 65 ani. Înmormîntarea are loc azi, 18 iulie 2000, orele 13, la Capela Nouă a Cimitirului din Mănăştur. Familia îndurerată.(997061)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, FĂRCÂŞAN VASILE, la 60 ani, care a luptat cu boala pînă în ultima clipă a vieţii. Dumnezeu să-i ocrotească sufletul blînd şi generos. Ne luăm rămas bun fiicele, g inerii şi nepoţii. Înmormîntarea va avea loc în data de 19 iulie 2000, orele 13, în comuna Valea Ierii. (997068)

* Sîntem alături de naşii noştri familia Suciu, în marea durere pricinuită de trecerea în veşnicie a mamei dragi şi le transm item sincerecondoleanţe. Familiile. Oros şi Sa Văii. (1134597)

* Sîntem alături de familia director general Ioan Cătană, în aceste clipe grele, la trecerea în eternitate a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Familiile Ioan Ţimbuş şi Liviu Târnovean. (1134600)

* Sîntem alături de familia Ioan Cătană în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui. Familia Lungu. (1134602) '

• T ardive, dar sincere condoleanţe d-lui Ioan Cătană. Onisim Raiu. (1134603)

• Sîntem alături de colegul nostru Ovidiu Moldovan, în marea durere pricinuiţi» de m oartea ta tă lu i drag. Odihnească-se în pace. Colectivul SC Salora SRL. (1134605) •

• Elevii şi întregul personal al Şcolii “David Prodan” Cluj- Napoca sînt alături de familia D ănuţ P in tea în greaua pierdere suferită prin trecerea în veşnicie a iubitei soţii şi mame, DOINA PINTEA.(1134609)

• Sîntem alături de familia dom nului director Vasile Cismaşu în aceste momente grele pricinuite de trecerea în veşnicie a mamei, soacrei şi bunicii dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul Şcolii Ajutătoare nr. 1 Cluj-Napoca.(1134610)

• Sîntem alături de preotul Pintea Gheorghe, din satul Corneşti, jud. Cluj, în suferinţa grea pricinuită de dispariţia trag ică a soţiei. Sincere condoleanţe din partea familiei Fărcaş M arius, Ramona şi Rareş. (1134613)

• Sîntem alături de preotul Pintea Dănuţ şi copiii săi, în marea durere pricinuită de despărţirea de iubita lor soţie şi mamă. Sincere condoleanţe. Fam iliile Pop Eugen, Pop Eugen şi Pop Liviu. (1134618)

• Sîntem alături de familia preot Pintea Dănuţ Gheorghe, în marea durere pricinuită de d ispariţia soţiei şi mamei DOINA. Sincere condoleanţe. Familia Pogan. (1134619)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Pop Adela, în marea durere pricinuită de pierderea ta tă lu i ei drag. Colectivul Serviciului Marketing-Vînzări al SC Napomar SA C luj- Napoca. (1134621)

• Cu adîncă durere în suflet, ne luăm rămas bun de la DOINA PINTEA, cea care a fost un OM deosebit. Sîntem alături de familia îndoliată a părin telu i Pintea D ănuţ Gheorghe, în grelele momente pricinuite de trecerea în veşnicie a celei care a fost mamă, soţie şi noră, DOINA PINTEA. F ie- ca bunul Dumnezeu şi Maica Domnului să-i odihnească sufletul în loc luminat, în Ioc cu verdeaţă; unde drepţii se odihnesdVă vom p ăstra o veşnică amintirelFamiliile îndoliate: Mihaela şi Gheorghe Lăpuşan, Ioana şi M ihai R anta .(1134623) ‘

• Regretăm nespus trecerea în veşnicie a dragei noastre colege OLTEA URSU. Sîntem alături de familia îndurerată şi transm item sincerecondoleanţe. Colegii de Ia SC In s titu t Proiect SA Cluj.(1134625)

• Sîntem alături de doamna d irig in tă Elena C ălian în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Oficiului Poştal Cluj-Napoca I. (997041)

• Sîntem alături de preotul D ănuţ Gheorghe P intea în marea durere pricinuită de decesul soţiei dragi, DOINA. Sincere condoleanţe familiei. Familia Ghiran Eugenia cu fiicele - Aurelia şi M irela. (997043)

• Sincere condoleanţe familiei Cişmaşu Vasile la pierderea ■ mamei dragi. A sociaţia de Locatari str. Mehedinţi nr.37. (997048)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în e te rn ita te a sufletului iub itu lu i nostru PAUL IOAN CĂDARIU, la numai 53 ani. Sîntem alături de familia lui pe care a iubit-o atît de mult. Dumnezeu să te odihnească în pacea lui, PIULE dragă! Sora N eluţa cu Dumitru, nepoţii Ioana şi Adi cu Puşa, finii Ionuţa şi Ionuţ.(997054)

• Pioase rugăciuni, lacrimi şi flori la trecerea la cele veşnice a unchiului şi iubitului nostru fiu şi frate, PAUL IOAN CĂDARIU. P reo t Ioan Cădariu, Neluţa, Titi, Mariana şi Felicia cu fam iliile lor. Dumnezeu să te primească în împărăţia Lui! (997055)

• Neaşteptata întrerupere a firului vieţii dragului nostru cumnat, PAUL CĂDARIU, ne um ple inimile de du rere . Sîntem a lă tu ri de fam ilia îndoliată. Familiile Antinie şi Negru. (997057)

• Ai fost o floare, ai fost un vis, o stea frumoasă ce s-a stins. Odihneşte-te în pace frate şi unchiule d ragă , PAUL CĂDARIU. Felicia, A dela, Raluca, Sorin şi Alex. (997058)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Lucreţia Mocanu în greaua pierdere suferită. Sincere condoleanţe. Colegii de la Şcoala nr. 4, Cluj-Napoca.(997062)

• Sîntem alături de colega noastră M ocean A m alia la m area durere pricinuită de pierderea fulgerătoare a tatălui ei drag. Familia Pop Ioan şi copiii. (997063)

• Sîntem alături de preotul P in tea D ănuţ G heorghe în aceste momente grele pricinuite de m oartea soţiei. S incere condoleanţe din p a rtea familiilor Sandu Nicolae cu soţia Maria şi Târău Adrian cu soţia Ioana şi Alex. (997067)

• Cuprinşi de tristeţe ne alăturăm familiei preot Dănuţ Pintea la despărţirea, mult prea timpurie, de iubita lor soţie şi mamă. Mihai, Mimi şi Viorel. (997069)

• Un gînd, o lacrimă, la şase săptămîni de Ia moartea dragei noastre NĂDĂŞANVICTORIA. Sora Nastasia, cum natul Vasile, Nepoţii Maricica şi Gelu cu familiile. (1134616)

• Cu adîncă recunoştinţă mulţumim celor care au vărsat o lacrimă, alături de familia îndurerată, la înmormîntarea neuitatului nostru soţ şi frate, LEGIAN NICOLAE. Familia. (997049)

ADEVĂRULde Cluj

U u c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

Andrei IVIarga consideră necesară înfiinţarea unui partid al reformei dacă ţărăniştii nu-şi schimbă oferta şi dacă liberalii nu sînt capabili să promoveze liberalismul

Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, membru PNŢCD, apreciază, într:o analiză politică intitulată “Ieşirea din impas”, transmisă, ieri, presei, că ar fi necesară înfiinţarea unui partid al reformei, dacă ţărăniştii nu-şi schimbă neîntîrziat oferta şi dacă liberalii nu sînt capabili să promoveze liberalismul.

Marga consideră că PNŢCD a făcut destul pentru a se prezenta ca un partid încremenit în clişee, PNL şi-a pierdut busola şi, în loc să promoveze proprietatea, caută aranjamente pentru o nouă legislatură în afara principiilor, vechii social-democraţi vor să-şi parcheze undeva opţiunile şi ajung, rie obicei, la adversari, iar social-democraţii mai noi se preocupă de voturi, “între patrulaterul roşu de dinainte de 1996 şi actuala coaliţie caută să se strecoare, cu aură de inocenţă, persoane maculate şi lipsite de idei, care nu propun nimic”, afirmă Marga. “

Ministrul Educaţiei susţine că partidele politice romaneşti sînt încă mai mult grupări de interese mărunte decît asociaţii în scopuri publice. El este de acord că nu sînt posibile decît cîteva viziuni politice, respectiv creştin-democraţia, liberalismul şi social-democraţia, iar “caprovarzisme de felul Iniţiativei Social-Liberale sînt şmecherii pentru naivi” . M arga consideră câ sigle precum "convenţia dreptei” riscă ridicolul într-o ţară ce se luptă anevoie cu populismul, naţionalismele haiduceşti ale bătutului în piept sînt semnul neputinţei, iar reluarea pieselor socialismului răsăritean este aducătoare de sărăcie în epoca inovaţiilor şi globalizârii.

Despre formaţiunea din care face parte - PNŢCD, Marga spune că are nevoie de o reconstrucţie - a programului, a funcţionării, a personalului - fără de care rolul său scade şi arată că devine inevitabil caduc partidul preocupat mai mult de conservarea ie rarh iilo r şi a ritualurilor, decît de primenirea membrilor. în ceea ce priveşte PNL, Andrei Marga consideră că politica economică a unei societăţi deschise nu poate fi decît liberală, iar liberalii ar putea juca rohil cheie în reformă, după ce vor fi trecut iarăşi prin purgatoriul sciziunii.

Ministrul Educaţiei mai apreciază că este prea [

retrîns cercul recrutării liderilor politici şi câ “de un deceniu se învîrt la puterea politică reală aceleaşi persoane care au generat sărăcie şi care, în absenţa răspunderii pentru eşecuri, îşi schimbă doar funcţiile”. El militează pentru primenirea “centrului politic”, deoarece, “în prea mare măsură, soarta ţării atîmă de grupurile aranjate, aproape din copilăria sau adolescenţa lor, prin culisele a două, trei instituţii centrale”.

Andrei Marga este nemulţumit şi pentru câ în Rom ânia este prea restrîn să posib ilita tea dezbaterii, aceleaşi aranjamente politice refuzînd multor oameni de bună calitate şansa de a se face cunoscuţi. “Cetăţeanul simplu ar fi îngrozit să vadă cum se fabrică unele texte şi care este diferenţa dintre realităţi şi ceea ce se spune despre ele”, arată Marga. El susţine că specialişti veritabili sînt defăimaţi, impostorii dau sfaturi, iar “unii adună sub semnătură, proprie, în timp, maldăre de falsuri, împiedieîndu-i pe alţii să-şi expună vederile sau deformîndu-le cu sîrg” . Ministrul Educaţiei este de părere că “un cerc restrîns de recrutare a liderilor, prelungit cu strangularea formal legală a posibilităţii de prezentare, este sursă sigură de confuzie şi stagnare”.

In plus, Marga apreciază că este prea încet schimbul generaţiilor politice în România şi că procedurile sînt folosite mai mult pentru a bloca

.accesul noilor generaţii decît pentru a cultiva alternative. “în această situaţie, unii tineri iau calea populistnului, pe care îşi fac deja carierii, ca dc obicei,' demagogii socializanţi", arată Marga. 'Andrei Marga face cîteva referiri şi la situaţia economică în analiza sa, apreciind câ, deşi coaliţia majoritară arc probleme, înnoirea este dc partea guvernării, iar cei ce năzuiesc să o înlocuiască nu proiectează ceva, dar vor funcţiile. “în această siluaţic nouă în care a intrat România, avem datoria să căutăm soluţii de ieşiic din impas”, susţine Marga:

Fostul preşedinte al UDMR Mureş intenţionează să dea în judecată UniuneaFostu l p re ş e d in te a l t lD M R

M ureş , K in c s es E lo d , a d e c la ra t, ieri, în tr -o c o n fe rin ţă d e p re s ă , c ă v a d a în ju d e c a tă U n iu n e a , în cazu l în c a re C onsiliu l U n io n a l p e n tr u S u p r a v e g h e r e a R es p e ctării R e g u la m e n tu lu i nu v a a d m ite c o n t e s t a ţ ia s a r e f e r i to a r e ■ la i l e g a l i t a t e a convocării A d u n ă rii G e n e ra le a U D M R M u re ş .

în o p in ia lu i ' K in c s e s , procedura s ta tu ta ră d e d e le g a re a r e p r e z e n t a n ţ i lo r A d u n ă r i i g e n e ra le nu a fo s t re s p e c ta tă . El a s pus c ă , potriv it s ta tu tu lu i Uniunii, la ş e d in ţă a v e a u d rep tu l s ă p artic ipe , cu m a n d a t scris , d o a r d e le g a ţ i i o r g a n iz a ţ i i lo r lo ca le a le U D M R . F o s tu l lid e r U D M R d e la M u re ş a s p u s c ă nu m ai 21 d e d e le g a ţi a u a v u t m a n d a t scris şi c ă , la ş e d in ţa d e s îm b ă tă , s -a u p r e z e n t a t m e m b ri a i B lo c u lu i R e fo rm is t s a u a i o rg a n iz a ţie i d e t in e re t M A D IS Z , c a re nu a v e a u d rep tu l s ă partic ipe . *

C o m is ia d e V a l id a r e a fo s t în lo c u ită , d u p ă a p r o a p e d o u ă o re d e la în c e p e re a lu c ră rilo r A dunării d e s îm b ă tă , în tru c ît a r e fu z a t s ă v a l id e z e d e le g a ţ i i înscrişi fă ră d e le g a ţie d in p a rte a c ir c u m s c r ip ţ i i lo r p e . c a r e le r e p r e z in t ă , p e ' ' l i s t e l e ’ d e ‘ p a rtic ip a re .'D in n u m ă ru l to ta l d e 2 9 6 , d e d e le g a ţ i ,J c o m is ia a v a ţid a t n u m a i 1 8 4 . în a c e s te condiţii, A d u n a re a u rm a s ă fie s u s p e n d a tă . K in c s es a s p u s că

p r e ş e d in t e le U D M R , M a r k o B e la , a d e c is d e s f i in ţ a r e a C o m is ie i d e V a l i d a r e şi în f i in ţa re a u r ie ia n o i, c a re i-a v a lid a t p e d e le g a ţi.

F o s tu l p re ş e d in te a l U D M R M u re ş v a d e p u n e o c o n te s ta ţie la C o n s i l iu l U n io n a l d e S u p r a v e g h e r e a R e s p e c t ă r i i R e g u la m e n tu lu i, ia r d a c ă a c e s t fo r nu îi v a d a d re p ta te , s e va g înd i la p o s ib ilita te a d e a d a în ju d e c a t ă U D M R , p e n t r u a n u la r e a d e c iz i i lo r A d u n ă r i i G e n e ra le .

în c a d ru l A d u n ă rii G e n e ra le a U D M R M u r e ş , d e s îm b ă t ă , K e le m e n A ttila a fo s t a le s în fu n c ţia d e p re ş e d in te a l filia le i ju d e ţe n e a U n iun ii. N u m ă ru l total al v o tu rilo r e x p r im a te a fo s t d e 2 5 8 , ia r K e le m e n a fo s t a le s la c o n d u c e r e a f i l ia le i ju d e ţ e n e M u re ş c u 2 1 9 vo tu ri “p e n tru ” şi 3 9 d e voturi “îm p o tr iv ă ”.

C e ila lţ i do i c a n d id a ţi p e n tru fu n c ţia d e p re ş e d in te a l U D M R M u re ş , 'K in c s e s E lo d şi F o d o r Im r e , s -a u r e t r a s d in c u r s ă . K in c s e s a a c u z a t o rg a n iz a re a ile g a lă a a d u n ă rii ş i a titu d in e a o b s t r u c ţ io n is tă a c o n d u c e r i i U n io n a le '. E l a d e c l a r a t c ă - d e le g a ţii la A d u n a re a G e n e ra lă

, n u .a u fo s t d e s e m n a ţi c o n fo rm p r e v e d e r ilo r s ta tu tu lu i 'U D M R ,

'c a r e p re v e d e a le g e r e a a c e s to ra , d e c ă t r e c i r c u m s c r ip ţ i i . - E l , r e c la m ă c ă , la A d u n a r e a d e la

T îrg u M u re ş a u p a r t ic ip a t a t ît re p re z e n ta n ţ i i c irc u m s c r ip ţiilo r ,

c ît ş l c e i a i a lto r o rg a n iz a ţii a le U D M R .

C o n s iliu l O p e r a t iv a l U D M R a d e c is , în d a t a d e 8 m a i , s u s p e n d a r e a d in fu n c ţ ie a p r e ş e d in t e lu i U D M R M u r e ş , K in c s e s E lo d , d u p ă c e a a n a liza t r a p o r t u l s t a f f u lu i e le c t o r a l n a ţio n a l a l p re ş e d in te lu i U D M R şi a a ju n s la c o n c lu z ia c ă lideru l d e la M u r e ş a î n c ă l c a t c u re g u la rita te d e c iz iile C o n s iliu lu i R e p re z e n ta n ţ i lo r U n io n a li şi a le C o n s i l iu lu i R e p r e z e n t a n ţ i l o r T e rito r ia li. K in c s e s E lo d a fos t a c u z a t c ă n u a ţ in u t c o n t d e a te n ţ io n ă r ile s ta ffu lu i e le c to ra l r e f e r i t o a r e la p r e g ă t i r e a re g u la m e n ta ră , t ra n s p a re n tă şi e f ic ie n tă a a le g e r ilo r . M e m b rii C o n s iliu lu i O p e r a t iv a l 'U D M R i-a u re p ro ş a t lid e ru lu i m u re ş e a n c ă a î n c ă l c a t m a i m u l te r e g u la m e n t e i n t e r i o a r e a le U n iu n ii şi c ă n u a o r g a n iz a t şi p r e g ă t i t n ic i p r e a le g e r i le d in c a d r u l U D M R M u r e ş , n ic i c a m p a n i a e l e c t o r a l ă p e n t r u

_ a le g e r i le lo c a le .D e a s e m e n e a , C o n s i l iu l

r e p r e z e n t a n ţ i l o r U n io n a l i a l U D M R , c a r e s - a în t r u n i t în ş e d in ţă o rd in a ră la T îr g u M u re ş , la î n c e p u t u l a c e s t e i lu n i , a v a l i d a t d e c i z i a C o n s i l iu lu i O p e r a t i v a l U D M R p r iv in d

. s u s p e n d a r e a lu i K in c s e s E lo d . D e c iz ia C o n s il iu lu i O p e r a t iv a fo s t v a l id a tă c u 51~ d e v o tu r i “p e n tru " , 1 6 “c o n tra " ş i n o u ă a b ţin e r i.

Aici ar putea fi re c la m a du m n eavo astră

R e d a c ţ i a ,

T el: I& 2 Î .2 7 • X ± f

Dinfculiseleilui• Sabău a sosit în Cliij fără actele de transfer

B.u, c u r® ?îi în m în a t lui lo a n O v id iu S a b ă u a c te le d e d e ?' in te rn a ţio n a lu l c lu je a n p rim is e vineri

to a te a s ig u ră r ile d in p a r te a lui G e o rg e C o p o s c ă n u v a în tîln i nici i i310 ? ln a r e v e n i la “U". P e fir s e p a re c ă a in terveriit o

c la u z ă - n e c u n o s c u tă o a re ? - c a re o b lig ă g ru p a re a fe ro v iară la p la ta a 1 4 0 .0 0 0 d o la r i c ă tre B re s c ia C a lc io . N e lu ţu S a b ă u a sosit

* « a s e a r ^ în i u ru l o re i 2 1 ,3 0 şi u r m e a z ă c a a s tă z i d im ineaţă ' s â J ' e P re z e n ta t d e c ă tre M a rc e l L ă z ă r e a n u n o ilo r s ă i colegi d e

e c h ip ă . S a b ă u a r e fu z a t inv ita ţia u n o r ju rn a liş ti sportiv i c lu jeni d e a o r g a n iz a o c o n fe r in ţă d e p re s ă , p în ă , s p u n e e l, lu c ru rile nu s în t s ta b ilite in p ro fu n z im e . P re ş e d in te le C o n s iliu lu i J u d e ţe a n C lu j, loan R u s , Î I v e d e p e S a b ă u ju c ă to r şi a n tre n o r la “U ”, ia r prefectu l B o g d a n C e rg h iz a n c a o m u l “c e n e p o a te s c o a te c o ra b ia d in derivă şi s ă n e în v e ţe c a re e s te c e a m a i b u n ă s tru c tu ră o rg a n iza to ric ă ”, cu re fe r ire d ire c tă la a c tiv ita te a in te rn a ţio n a lă a lui S a b ă u .

• Marcel Lăzăreanu are un serios contracandidat la şefie

P re fe c tu l C e rg h iz a n şi v ic e p rim a ru l G a v r ilă s u s ţin c ă M arc e l L ă z ă r e a n u e s te d o a r p ro p u s pen tru fu n c ţia d e p re ş e d in te execu tiv şi n u n u m it, c u m g re ş it, su s ţin ei, a a p ă ru t în z ia re le lo c a le . Zvonurile îl d a u c a c e rt c a n d id a t p e E u g e n B u n g ă rd e a n u , fo s t p re ş e d in te a l C o n s iliu lu i d e A d m in is tr a ţ ie a l F C “U ” în p e r io a d a 1 9 9 2 -1 9 9 6 . B u n g ă rd e a n u , p r e z e n t ie ri în e m is iu n e a “D rib lin g" d e la A n te n a 1, a n e g a t în p r im a fa z ă c ă l-a r in te re sa fu n c ţia , c a s p re fin a lu l em isiunii s ă d e a d e în ţe le s c ă c e v a ş a n s e a r fi şi c ă “fo c fă ră fu m ” nu s-a m a i p o m e n it . R ă m în e d e v ă z u t d a c ă c e le tre i lurii d e “m u n c ă ” a le lu i M a r c e l L ă z ă r e a n u a u fo s t cu fo lo s s a u n u . A le g e re a noului p re ş e d in te e x e c u tiv ^ a c e e a ş i p e rs o a n ă v a d e ţin e ş i f r î ie le Consiliu lui D ire c to r, s e v a fa c e în c a d ru l A dunării G e n e r a le a m e m b rilo r asociaţi. D a ta u r m e a z ă s ă f ie s ta b ilită în z ile le u rm ă to a re . .

• “Ion Moina” va fi al Consiliului local în zece zileV ic e p r im a ru l M irc e a G a v r ilă a fo rm a t o c o m is ie d e p re lu a re a

S ta d io n u lu i " Io n M o in a ” d in p a trim o n iu l M T S în c e l a l C onsiliu lu i lo c a l. P r e d a r e a s ta d io n u lu i a în tîrz ia t, s u s ţin e G a v r ilă , d in c a u za D J T S c a r e n u p o s e d ă to a tă d o c u m e n ta ţ ia n e c e s a r ă şi a ce lo r ş a p te te re n u r i d e te n is p e c a re re p re z e n ta n tu l M T S în teritoriu le r e v e n d ic ă , d e ş i s ta d io n u l şi te re n u rile d e te n is f ig u re a z ă la a c e laş i n u m ă r to p o g ra fic . ”in c e l m u lt z e c e z ile s ta d io n u l v a fi a l C .L .l, a c o n c h is v ic e p r im a ru l M irc e a G a v rilă .

Codin SAMOILĂDupă o pregătire fizică

de... trei săp tăm în i, divizionara C, O LIM PIA Gherla a susţinut la sfîrşitul săptăm înii trecute primul meci de verificare. Întîlnirea a avut loc pe stadionul din staţiunea Vatra Domci, unde fo tbaliştii an trenaţi de

Gherlenii învingători la Vatra DorneiMihai Pop sc află înlr-un cantonam ent dc 10 zile. Adversara gherlenilor a fost nou-promovata în Divizia “C ”. Şoim ii Satu Mare', aflată şi ea in pregătire la Vatra Domei. A fost un joc plăcut, p lin de faze de poartă. Au cîştigat fotbaliştii de pe Someş cu scorul de 1-0 (0-0). Golul gherlenilor a fost înscris de Coroi, care zilele trecute ,şi-a susţinut examenul de bacalaureat la Liceul T eoretic “ Petru Maior” . Antrenorul Mihai Pop a rulat întregul lot aflat la dispoziţie, printre băieţii aflaţi pe teren aflîndu-se juniorii Igna si Pasca. '

SZ. Cs.

i Olimpia se J retrage din | fata... Crucii!I >

ln a l d o ile a m e c i am ica l I s u s ţin u t în s ta ţiu n e a V atra I D o m e i, O L IM P IA G h e r la a ! e v o lu a t c o n tra d iv iz io n a re i I ”D ", M in e ru l C ru c e a (judeţu l I S u c e a v a ) . D u p ă 4 5 d e . m in u te fo tb a liş tii a n tre n a ţi I d e M ih a i P o p a u c o n d u s cu | s c o ru l d e . 1-0 p r in g o lu l• în s c ris d e fu n d a ş u l cen tra l I Z a h . G a z d e le a u e g a la t la | în c e p u tu l re p riz e i a doua,• to t a tu n c i fiind a c c id e n ta t şi I fu n d a ş u l g h e r le a n M arch iş | ( r e v e n it la e c h ip ă d u p ă i s a t i s f a c e r e a s ta g iu lu i I m il i ta r ) . V â z în d d u r ită ţ ile | f o r m a ţ ie i M in e r u l , i te h n ic ia n u l O L IM P IE I ş i-a ■ re tra s e c h ip a d e p e te ren .| A s tfe l, scoru l a ră m a s 1-1 . i D a r , n u a s ta c o n te a z ă , ci

a c c id e n t a r e a d e s tu l d e I g ra v ă a tîn ă ru lu i M arc h iş ,I u n ju c ă t o r c a r e p ro m ite

fo a rte m ult.I M ie r c u r i , 1 9 iu lie || O L IM P IA s e d e p la s e a z ă la | . O c n a D e j, u n d e în tîln e ş te I în c a d ru l C u p e i R o m â n ie i I I p e M in e ru l d in lo c a lita te . I . E x a c t e c h ip a c a re în returu l . I c a m p io n a t u lu i t r e c u t a I | “b a ra t” d ru m u l g h e rle n ilo r în | . lu p ta p e n tru p ro m o v a re a . I ’ în “B". I| SZ. Cs. |™c

LOTO SPECIAL 6/491 6 Iu lie 2 0 0 0

11 40 :-47 22

Fond de cîştiguri: 9.221.118.192 Iei Valoarea omologată a cîştigurilor: Cat. I REPORTC a t a ll-a 38 variante aC a t a IlI-a 2.269 Variante a

48

4.567.703.18461.229.1441.025.433

Tragerea. NOROC7 * 6 - J100 ^ ^

- V - s ' î ! ? • > ' ! ' l ‘ | ' i 7 j V t , V i * ^

F O N D D E C ÎŞ T IG U R I: 1 2 4 9 .0 4 8 .4 6 0 Lei

rSprint Fetele anormalităţii...Dacă viaţa noastră socială, economică,

politică şi morală se află într-o perfectă stare de anormalitate, cum ar putea fi altfel viaţa sportivă?!'E oricum superioară celor amintite, dar lovită şi ea de păcatele domeniilor amintite. O serie de declaraţii ale unor sportivi mari şi mici ne-au pus pe gînduri... Le regretăm, nu le-am mai dori spuse! :

Gîlcă, un jucător talentat şi cu o mare alură în fotbalul european, declară câ “nici nu mai vreau să aud de Espanyol”, echipa care l-a lansat în lume. Spusă la supărare, declaraţia trădează o uşoară îngîmfare şi o lipsă de respect faţă de echipa care l-a făcut mare!

Un boxer, care pe semne ştie da cu pumnul şi nu a aflat că boxul mai e numit şi “nobila artă”, zicea că va “mînca came din adversarul său!”, Sportul este o chestiune de demnitate, de fair-plây, de omenie şi respect faţă de adversar. Cum poate vorbi un sportiv astfel?!

Frăsineanu, un fotbalist care nu există, am putea zice, declară că nu se duce la Rapid “în ţigănie”, să se antreneze , cu nebunul de Iordănescu”. Ei bine, Iordănescu este cineva în sportul nostru; a fost un mare jucător şi un

şi mai mare antrenor. Frăsineanu e, deocamdată, la stadiul de golan al fotbalului. - Şi a ajuns la Rapid!!!

Dănuţ Lupu a fraierit o seamă de echipe şi tot găseşte altele. El s-a întors la Dinamo şi a scuipat delicat spre Rapid, unde a cîştigat bani cît un orăşel mai mic din ţara asta. Aici intervine şi promiscuitatea penibilă a cluburilor noastre; ele iau de bun ceea ce au aruncat alţii de râu. Mai mult, culmea stupizeniei: iau de bun ceea ce au aruncat ele, ieri, la gunoi!! Pînă cînd? Cu Lupu în ogradă, pentru, mine Dinamo nu maj este, iar Dinu devine un pitic!! - .

Tene a jucat într-un singur an la Steaua, Rocar, FC Argeş şi acum la Dinamo! Asta după ce am mai făcut un tur al ţării şi al Balcanilor!

"Minte sănătoasă în corp sănătos", glăsuieşte una din celebrele devize ale sportului. Corpuri mai sînt ceva... Unde e mintea?! Şi a unor jucători,,şi a unor cluburi, mă grăbesc a adăuga!?

Viorel CACOVEANU

M e m e n t o #18 iulie

• în această zi a anului 1930* la'C.M. de fotbal din U ru g u ^ y n-au jucat decît echipe de p e s t^ Ocean, în grupa a IlI-a » întrecerii şi-a făcut d e b u t» * selecţionata Uruguayului, d u b l» campioană olimpică: Şi, s p fe bucuria generală a gazdelor, » obţinut victoria î n . d a u n » celeilalte echipe sud-americane, Peru. Scoruî minim de 1 - 0 respectă fidel raportul de f o r ţ s dintre cele două echipe. Cel d e al doilea joc a avut loc în t r e selecţionatele Statelor Unite a l e Americii şi Paraguayului şi s - » soldat cu un “scor de forfait” , 3-0, în favoarea yankeilor. Ş i astfel, prin acest joc, S.U.A. » terminat faza grupelor f ă r ă înfrîngere şi fără a primi v re u n gol, calificîndu-se p e n t r u semifinale. ,

LÂSZL6 Fr-

CALEIDO/COPt'FOTBALIJTldjprCALEIDO/COILjFOTBALIfTI m

0 altă “transparenţă” adeclaraţiilor

/ • 9Săptămînă trecută, înainte plecării spre

Istanbul, unele “voci” ale presei au făcut cunoscută hotărîrea lui Gică Popescu de a nu mai participa la convocările naţionalei. Joia trecută, Mircea Lucescu, tot cu prilejul plecării spre Galatasaray, spunea că l-a

m-a surprins o nouă declaraţie a lui Gică Popescu, făcută publică sîmbătă, în sensul câ hotărîrea sa este definitivă de a nu juca fotbal la nici o echipă românească de club după expirarea contractului cu Galatasaray. Gică Hagi continuă să fie supărat pe reprezentanţii români ai presei scrise şi, vorbite, refuzînd să dea declaraţii, fiind deschis doar ziariştilor turci.

W,UJN>' * l * '

l y ;•

■A■J'M

“II Luce” învaţă• f ■

[ cu sîrg limba ! turca| Oricît ar fi de cosmopolită | formaţia Galatasaray în I privinţa

şi Gică Popescu vor locui în acelaşi b te tf; I , .undeva pe malul Bosforului.

De la Gino Iorgulescu citire '

După spusele lui Gino Iorgulescu, ştabul “bancarilo r”, Gabi P opescu ,-este î n proporţie de 90 la sută al FC Naţionalului, că tratativele-sînt în toi cu Valencia pentru aducerea în "Parcul cu platani".şj a lu i Denis Şerban. A mai spus că face rabat, pentru cei care l-ar dori pe Radu Nieulescu în ograda lor. Astfel, deşi în contractul d e plecare a lui Radu Nieulescu este prevăzută o clauză de 6 milioane dolari, FC Naţional este gata să dea dezlegare pentru cel ca re

( i t.4 ’4 î

£ ; ’ x

' f i f , -r î » , j

- <ţ\ ' :

naţionalităţii

Ma #■;

X% - Â

l l «a *

* I6Ţ

surprins declaraţia “baciului” şi că o să stea de vorbă cu el, pentru că atît Gică Popescu, _

1 e îtş i J3ică’Hagi sînfdouă djn. pieşeh celg , 1 mai gffeleja&'tficdlorito? înrcompleiXjtatea. 'jbâtăîhilBri be'Urme'ază'rin preliminariile.

'■ tpentru C‘.ÎVli 'P002.‘ *Că' b1 fi stat sa(u mr.de. vorbă cu cei doi, n-am de unde şti, dar

jucătorilor, majoritatea lor sînt turci. Pentru, desfăşurarea în cele mai bune condiţii a antrenamentelor şi pentru a se face în ţeles, Mircea Lucescu a învăţat -' pentru început - cîteva- sute de cuvinte în lim ba tur.că. ■ Printre cei mai surprinşi de acest lucru a fost secundul Gavrilă Pele Balint, care la rîndul său a început să urmeze exemplul şefului, învătînd si el limba turcă.

In acelaşi bloc, pe malul Bosforului

- ' Fam ifiîlercelor patru români de la' ‘ Galatasâray,” Mircea Lucescu, antrenor principal,'Gavrilă Pele Balirit, antrenor ' secund, respectiv ale cumnaţilor Gică Hagi

va oferi 2 milioane de dolari. Un rabat de 4 milioane. Această reducere a plafonului de dezlegare este un fel de “Bate şaua ca să priceapă iapa”, asta vis-â-vis de zvonurile că Radu Nieulescu ar fi (re)dorit în Giuleşti. Chiar aşa, 2 milioane de “verzi” mi se pare un preţ prea pipărat pentru un cusurgiu ca Radu Nieulescu.. .

Doar “remiza”Sîmbătă, la Piatra Neamţ, în prima manşă

a turului III al Cupei UEFA-INTERTOTO, formaţia Ceahlăul, deşi a evoluat acasă, pe stadionul de sub Pietricica, în faţa unei echipe care a aliniat"doar 3 titulari, re s tu l" f fiind rezerve, Austria Viena, abia a reuşit un rezultat de egalitate 2-2. Austriecii au condus cu 2-0 şi, spre supărarea lui Pinalti, abia a fost reuşită egalarea prin golurile marcate de Hrib (60) şi Botez (79).

Romeo V. CÎRTAN

jĂ ici ar putea fi • re c la m a dum neavoastră î ori: K ed k cp a i

Tefc 1 9 .2 Î .2 7 ‘ * + . ■

Qz m TENIS C u p a " D a v i s "

Jos palaria, domnul? findrei Pavcl!' Echipa de Cupă “Davis” a României a învins, la Harare, echipa Zimbabwe cu scorul de 3-2 şi a obţinut, după doi ani, o nouă şi meritată calificare în elita tenisului mondial, Grapa M ondială! Succesul echipei noastre se datorează în cea mai mare măsură constănţeanului Andrei Pavel, numărul 25 în ierarhia ATP. Nu încercăm să lim ităm m eritele celorlalţi (G abriel Trifu şi Răzvan Sabău), dar Pavel a fost, fară îndoială, eroul de la Harare, asul din - m îneca lui Florin Segărceanu. Pavel a cîştigat ambele partide de simplu (cu Kevin Ullyet şi Byron Black) şi a triumfat şi la dublu, alături de Gabriel Trifu. De remarcat că în cele trei dispute de la Harare, românul nu a cedat nici m ă c a r un set, um ilindu-şi adversarii. Pe Byron Black, “num ărul unu” în echipa gazdelor, l-a readus la statutul de jucător anonim, un tenisman de duzină. Şi dacă mai punem că Byron a jucat în “sferturi” la Wimbledon..-. înaintea marii dispute, nu puţini erau cei care vedeau echipa africană în Grapa ’ Mondială şi România eliminată,

trimisă acasă pe uşa din dos! Pave} a scris o nouă pagină memorabilă în istoria tenisului românesc, acolo departe, la Harare, pe un tărîm uitat de lume!

N .B . In u ltim a p a r t id ă de sim plu (fă ră m iză de a ltfe l), K e v in U lly e t l - a în v in s p e R ăzvari Sabău cu s c o ru l ' de 6-2, 7-6.

Cristian FOCŞANII . în Grupa M on d ia lă au m ai “p ă t r u n s ” , O la n d a(învingătoare la Taşkent, cu 4 -1 în fa ţa U zbekistanu lu i), E c u a d o r (c a re a d ispus, surprinzător, cu 3 -2 de Anglia, la Londra).

CICLISMT our de F rance - e tapa a 15-a

Ullrich bate pasul pe loc!

' . ..

i - ' K ' - i " . s i i ) .

, ,;r ;-*J ' ^

• Etapa de' la Brianson la Courchevel, însumînd 173,5 km, a fost adjudecată de italianul, echipei Mercatone Uno, Marco Pantani. “Piratul” s-a răzbunat astfel pe texanul Lance Armstrong, cel care a declarat în

gura mare că 1-â lăsat pe italian să cîştige etapa de la Carpentras la Mond Ventoux. “Pantera Roz” a urcat ca o locomotivă cele trei ascensiuni (Col du Galibier, Col de la Madeleine şi Montee de Courchevel), trecîndu-şi astfel în cont un nou succes în-actuala ediţie, cel de-al doilea. Italianul a băgat în buzunar un cec gras de 50.000 de franci francezi şi o bonificaţie de 30 de puncte, dar care nu l-a urcat prea mult în clasamentul general. JPentru a 6-a noapte yankeul de Ia US Postai SERVICE a dormit în tricoul galben al liderului. Germanul Jan Ullrich de la Deutsche Telekom s-a îndepărtat de american (+7’26"). Columbianul Santiago Botero “valsează” în tricoul alb cu buline roşii, cel al căţărătorilor, în timp ce Erik Zabel este în continuare “imaculat”, lider al sprinterilor. Banesto se menţine lideră în clasamentul echipelor, dar simte suflarea fierbinte în ceafă a echipei Kelme (aflată la +3’24"). Ieri a fost pauză în Tour de France.

Cristian FOCSANU

Gardienii se întrec pe... terenurile de sportA avut o idee bună Direcţia Generală a Penitenciarelor cînd

a iniţiat Campionatul intern de fotbal, atletism, şah şi tenis de masă. Scopul întrecerii este antrenarea unui număr sporit de cadre din penitenciar în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului. La sfîrşitul săptămînii trecute, în cadrul fazei pe zona de la .Gherla, s-au întrecut cadrele închisorii din localităţile Dej şi Bistriţa. Ar fi trebuit să fie prezenţi şi colegii lor de la unităţile din Satu Mare şi Baia Mare... într-o organizare ireproşabilă am asistat la întreceri viu disputate, soldate cu performanţe notabile (mai ales la atletism). Dar, iată rezultatele realizate în cadrai probelor atletice: 100 m: plt. Horaţiu Moldovan (Bistriţa); 400 m: sg. mj. Grigore Costea (nimeni altul decît portarul divizionarei C, Olimpia Gherla); 1.500 m: plt. Rubin Farcaş (Gherla); săritura în lungime: plt. mj. Viorel Fechete (Gherla); ştafeta 4x400 m: Penitenciarul Gherla, alcătuită din plt. Liviu Blăjan, sg. mj. Silviu Belean, plt. Sorin Şandor şi plt. Cristian A. Rus.

La meciurile palpitante au fost martori şi spectatorii partidelor de fotbal. După o “luptă” crîncehă, pe primul loc s-au clasat gazdele de la Penitenciarul Gherla, care în finală au învins la limită cu scorul de 1-0 pe colegii lor din Bistrita.

S Z .C s .

Gong finalNaţionalele de seniori

»• Olimpicii la înălţime «Dorel şi Marian Simion - vedetele finalelor • Mircea Telecan ia primul său titlu • Constantin Onofreî confirmă forma bună « Mircea Lurci (Forţa Thermostar ASA) - medalie de bronz •

S îm b ă tă s e a ra a ră s u n a t ultimul gon g d in cad ru l “N a ţio n a le lo r” d e seniori c e s -a u d is p u ta t tim p d e o s ă p tă m în ă în S a la S porturilo r din B aia M a re . P riv ind tab lou l fina le lor a m p u te a s p u n e c ă surprize le nu ş i-au fă c u t loc , d a r d in tre cei 12 c a m p io n i e i tre c u te i ediţii (1 9 9 9 ), d o a r 6 ş i-au p ă s tra t titlul naţional şi în a c e s t an : B . D obrescu , C r. O lte a n u , G . L u n g u , M . S im io n , A d . D ia co n u şi Ş t. D e d iu , în rest, n u m e no i c a re v in d in u rm ă cu p retenţii d e c o n s a c ra re . P rintre a c e ştia i-a m re m a rc a t p e tinerii A d rian L u c a (O ţe lu l T îrg o v iş te ), A drian N a ş c u (B C L a u ru c S ig h e t), M ariu s M a rc u (B C B a c ă u ) şr A rth u r D a v id (C S M B a ia M a re ). D intre ce i 1 0 boxeri ro m â n i calificaţi la O lim p ia d a d e la S y d n e y , doi (O v. B o b îm a t şi C I. R â ş c o ) nu au putu t e v o lu a la a c e s te fin a le fiind a c c id en ta ţi; restu l d e 8 c a re au u rcat tre p te le ringulu i a u c îş tig a t titlurile şi c en tu rile d e cam pion i doved ind o fo a rte b u n ă fo rm ă sportivă , c e e a c e n e d ă s p e ra n ţe în c o m p o rta re a lo r la m a r e a în tre c e re a anu lu i 2 0 0 0 . F ă ră în d o ia lă , v e d e te le a c e s te i ed iţii a u fo s t fraţii D o re l şi M a r ia n S im io n c a re au “defilat", cu m s e m a i s p u n e , la a c e s te în tre c e r i. D a c ă p e plan in tern nu a u . a v u t c o n tra c a n d id a ţi, e i a u a c u m p o s ib ilita te a ca s ă -ş i a ra te m ă ie s tria pug ilis tic ă p e s te a p ro x im ativ o lu n ă , cu prilejul tu rneu lu i in te rn a ţio n a l " C e n tu ra d e a u r” c e s e v a d e s fă ş u ra la B u c u reş ti, u n d e p ro b le m e le v o r fi cu to tu l a lte le . E s te u ltim a v erificare a o lim p ic ilo r n oştri în a in te a O lim p ia d e i. O p re m ie ră la a c e s te N a ţio n a le a fo s t şi o b ţin e re a (c u n o ro c a m s p u n e ) a centurii la ca te g o ria 81 kg (s e m ig re a ) a lui M irc e a T e le c a n (C S M B a ia ' M a re ), c a re în lip s a o lim p ic u lu i C laud iu R â ş c o (m u ltip lu cam pion n a ţio n a l) s -a im p u s , n u fă ră e m oţii, la a c e a s tă c a te g o r ie . C e l m ai a ş te p ta t m e c i a l f in a le lo r â fo s t în tre s iip e rg re ii C o n s ta n tin O no fre i şi loca ln icu l A rth u r D a v id , în c a re v ictoria i-a su rîs b u cu re ş te a n u lu i prin a b a n d o n în ru n d a tre i. D e m e n ţio n a t: c a te g o r iile 6 3 ,5 kg (u ş o a ră ) şi 9 1 kg (g re a ) ră m în în co n tin u are d e fic ita re c a v a lo a r e . in te rn a ţio n a lă .

F ă ră în d o ia lă , “le g e a ” la a c e s te fin a le a u fă c u t-o pugiliştii d e la D in a m o E rb a ş u B u c u reş ti, c a re a u a v u t în g a la fin a lă 8 pugilişti din c a re ş i-au a d ju d e c a t v ic toriile c in d d intre e i. C u trei Analişti, respectiv d o i, s -a u p re z e n ta t P e tro lu l P lo ieşti şi C S M B a ia M a re , în re s t c îte un Analist d e la T îrg o v iş te , P iteşti, Z a lă u , C ă lă ra ş i, B a c ă u , C . Lung, S ig h etu l M a rm a ţie i. S p re reg re tu l nostru, d in ce i c in d d u je n i p rezen ţi la a c e s te . N a ţio n a le , n ic i u n u l nu a reu şit un re z u lta t d e o s e b it, d a r

s p e ra n ţe le n o a s tre a c u m s e în d r e a p tă s p r e O r a d e a , u n d e lu n a v iito a re , m a i p re c is în tre 2 1 -2 6 a u g u s t, v o r a v e a lo c fin a le le d eju n io ri. ^

D a r ia tă şi re z u lta te le c o m p le te a le fin a le lo r : 1 . C a te g . 4 8 k g , M a r ia n V e l ic u (D in a m o ), C .P . la G e o r g e S ta n e m ir (P e tro lu l P lo ie ş ti, 2 . C a te g . 51 kg: B o g d a n D o b r e s c u (C o m p e t P lo ie ş ti) , C .P . la A d ria n L u c a (O ţe lu l T îrg o v iş te ); 3 . C a te g . 5 4 k g : C r in u O lte a n u (D a c ia P ite ş ti) C R S C 3 la G e o r g e M o c a n u (F a ru l C o n s ta n ţa ); 4 . C a te g . 5 7 kg: A d r ia n N a ş c u (B C L a u ru c S ig h e t) , C .P . la V io re l S im io n (M e rc u r B u c lireş ti); 5 . C a te g . 6 0 kg : G e o r g e L u n g u (D in a m o E r.) c .K 0 2 la C o n s ta n tin M ir ic ă (P e tro lu l P lo ie ş ti) ; 6 . C a te g . 6 3 ,5 kg: V io re l M e le g (A rm ă tu ra Z a lă u ) C .P . C ip r ia n S e v e r in (D in a m o E r.); 7 . C a te g . 6 7 kg: D o r e l S im io n (D in a m o E r .) C .P . la V ic to r P u iu (O lim p ia C ă lă ra ş i); 8 . C a te g . 7 1 kg : M a r ia n S im io n (D in a m o E r.) C .A B 2 la G h e o rg h e N a p o le o n (D in a m o E r .); 9 . C a te g . 7 5 kg: A d r ia n D ia c o n u (P e tro lu l P lo ie ş ti) C .P . la Ş te fa n B a lin t (D in a m o E r.); 1 0 . C a te g . 81 kg: M irc e a T e le c a n (C S M B a ia M a r e ) C .P . la D ra g o ş P e tre s c u (M u s c e lu l C .- L u n g ); 1 1 . C a te g . 91 kg: Ş te fa n D e d iu (S te a u a B u c u reş ti) C .P . la M a r iu s M a r c u (B C B a c ă u ); 1 2 . C a te g . + 9 1 kg: C o n s ta n t in O n o f r e i (D in a m o E r .) , C A B 3 la A rth u r D a v id (C S M B a ia M a re ).

***

Lennox Lewis învingător prin K.O.

x i S îm b ă t ă s e a r a , în a r e n a“C o v e n t G a r d e n ” d in L o n d ra , p e

F r in g u l i n s t a l a t în a e r l i b e r , .| J p c a m p io n u l • m o n d ia l a l g r e i lo r I / i w l t \ I l f L a S ă / p ro fe s io n iş ti, L e n n o x L ew is , ş i-aI J'iyfll Pus ^ î°c ala sud"a fr ic a n u lu i B o th a . M e c iu l c o n ta r / C / / \ p e n t r u c e n t u r a m o n d ia lă în

v e rs iu n ile u n ific a te W B C şi IB F şi s e a n u n ţa d e o s e b it d e in te r e s a n t m a i a le s c ă p u g ilis tu l b r ita n ic a d o rit s ă la s e o im p re s ie p lă c u tă fa n ilo r s ă i d e a c a s ă , d u p ă c e cu c î t v a t im p în u r m ă a n u n ţ a s e p u b lic c ă a c e s ta v a fi u ltim u l m e d

____________________________________ d is p u ta t p e p ă m în t b rita n ic . E l afă c u t a c e a s tă d e c la ra ţie p e m o tiv u l c ă e s te în v îrs tă d e 3 4 a n i, c ă nu v a m a i a v e a a n i m ulţi d e b o x a t şi u lt im e le c o n fru n tă ri d o re ş te s ă le s u s ţin ă în A m e ric a .

B o th a , in v îrs tă d e 31 a n i; c în tă r in d 1 0 7 ,4 k g (m a i u ş o r cu 6 kg d e c ît L e w is ) s -a p re z e n ta t la c în ta ru l o f id a l ş i v iz ita m e d ic a lă în c re z ă to r în fo r ţe le s a le , d e c la r în d la c o n fe r in ţa d e p re s ă : ”A v e n it tim p u l c a L e w is s ă fie d e tro n a t ş i e u vo i fi c e l c a re - i v a lu a lo c u l'! , în tim p d e L e w is a răs p u n s : “N u v ă fa c e ţi p ro b le m e , v o i te rm in a r e p e d e tre a b a c u B o th a ”. M e d u l n u a d u r a t d e c ît o re p r iz ă şi ju m ă ta te , d u p ă c a re arb itru l d e r in g s -a v ă z u t n e v o it s ă in te rv in ă p e n tru a op ri lu p ta , e a d e v e n in d in e g a lă . A s tfe l c â m u lt tfîm b iţa tu l

, m e d c u b u rs e fa b u lo a s e p u s e în jo c s -a te r m in a t fo a r te r e p e d e , s p e c ta to rii c a re a u p lă tit ‘ b ile te le p ip e r a te ” a u r ă m a s d in n o u cu o s u l în g ît şi c u un g u s t a m a r p e n tru c â e fe c t iv n u o u a v u t c e v e d e a . D u p ă c u m s e v e d e , ‘ c a d a lm a u a ” s -a re p e ta t d in n o u , ia r m e c iu rile f ru m o a s e şl p a lp ita n te d in tre C a s s iu s C la y ş i J o e F r a z ie r a u ră m a s d o a r o a m in tire f r u m o a s ă - p în ă c în d ? N u s e ş tie , d a r v o m tră i şl v o m v e d e a . P e n tru a c e s t m e d L e w is a în c a s a t fru m o a s a s u m ă (b u rs ă ) d e 6 m ilio a n e d e d o la r i.

Corlolan IUGA

BFdniiulâtl M arele Prem iu d l A u strie i

Hakkinen aşteaptă verdictul FIA

Mika Hakkinen părea să fi revenit în lupta pentru titlul mondial după un succes fără emoţii, dar la finele cursei stewarzii au constatat o neregularitate la sistemul electronic al maşinii finlandezului: un sigiliu rapt la dispozitivul de control al motorului ar putea indica o intervenţie de ultim moment a mecanicilor... Dacă rezultatul rămîne în picioare, plasarea lui Coulthard în poziţia secundă detronează “căluţul cabrat” din postura de lider în clasamentul constructorilor. Această (posibilă) nouă dublă, a patra a sezonului, confirmă ascensiunea certă a McL'âren-ului, în detrimentul rivalei sale.

.Weekend-ul a început în nota de dominare a Mercedes-ului, scoţianul pregătindu-şi centenarul' prezenţelor pe “prima scenă” a curselor alito cu cel mai bun timp în antrenamentele de vineri. Acuzînd dureri abdominale, Eddielrvine (învingătorul de anul trecut) s-a urcat în avionul perşonal şi a luat calea Londrei, pehfiiţînd debutul'braziliânulâr Luciano Burti + J Calificările+ ofip(a|e au adus din nou săgeţile argintii în prima'linie, dedata ' aceasta campionul mondial-fiind mai rapid şi reuşind al patrulea

pole-position al sezonului. Răsfăţat al ultimelor dispute, hSichael Schumacher nu a contat în luptă, fiind devansat şi de către coechipierul său.

Hakkinen a scăpat de amintirea păţaniei din ‘99, cînd a fost eliminat de Coulthard, şi a preluat conducerea ostilităţilor. Neşansă pentru Ferrari: Schumacher a fost scos din cursă în primul viraj, fiind lovit din spate de Zonta (angajat într-o dispută pentru poziţii cu Diniz). Celebra “Remus Kurve” a constituit punctul terminus şi pentru perechea Fisichelia - Tralli. Tot-atunci, Barrichello a fost silit să iasă în decor şi să reia lupta din poziţia a 8-a. - Pilotînd agresiv, campionul mondial a condus fără probleme, cedînd scoţianului lanterna albă doar în momentul intrării la standuri (turul •37). Deşi mai solicitantă decît în 1999, cînd au terminat 18 maşini, cursa în sine a fost - cu excepţia startului - una liniştită. Necazurile piloţilor (ieşiri în - decor, explozii de motor etc.) au avut caracter individual. Cel mai afectat a fost Ralf Schumacher plasat al 19-lea pe grila de start (cea mai slabă performanţă din carieră), germanul raia în poziţia a 13-a în momentul cînd Hakkinem culegea steagul cu

.pătrăţele,'daflera'cu prea mţilte ţurari lîn^patepshtra a-fr inqlus iîn ;c]asanpentul pficiăV ă l 'curşei.

. Deşi a terminat din nou în puncte, se pare câ debutantul Jensen Button nu va mai concura pentru

Williams în 2001. Cu 4 tururi înainte de finish, David a bătut recordul circuitului (stabilit de Villcneuvcjn 1997), ducîndu-I la 1:11,783. în cazul în care Mika (ce pare să fi depăşit o prelungită perioadă de criză) va fi descalificat, scoţianul ar reuşi prima dublă victorie consecutivă din carieră. Ar fi o superbă celebrare a celei de a 100-a prezenţe pe circuit, dar asta nu e destul pentru a-i aduce sprijinul echipei: deviza lui Ron Dennis rămîne cea de anul trecut, la McLaren nu există statutul de pilot numărul 1. Dacă FIA confirmă victoria lui

f:tvF O B M U I A 1W ORLDCMAmnontHip

S p ie lb c rg (71 x 4,326 = 307,146 km ): 1. Hakkinen (Ih 28:15,816) lOp, 2. Coulthard (+12,535”) 6p, 3. Barrichello (+30,795”) 4p, 4. Villcneuvc (+1 tur) 3p, 5 Button (+1 tur) 2p, 6. Salo (+1 tur) lp etc.

C lasam en t p ilo ţi: M.Schumacher 56, Coulthard 50, Hakkinen 48, 13arrichello 36, Fisichelia 18, R. Schumacher 14, Villeneuve 11 etc.

C onstructori: McLaren 98, Ferrari 92, Williams 19, Benetton 18, Williams 17, BAR 12, Joidan 11 etc.

Radu C. MUNTEANU

O ©

Hakkinen^ lup*tâ pentru * ' titlu se transformă mtr-o horă în treL'Orice * " s-ar întîmpla, spectacolul pare asigurat Deocamdată, rezultatul neoficial al cursei este următorul:

O ©

r'”'*3*r»e**EjsEa»«r

11 Dolar SUA = 21.574 lei 11 Marcă germană = 10.356 Iei Oi i t i u mStandard&Poor’s acordă şanse mici aderării României la UE în următorii zece ani

5001j - ' - î ţ " - ■

Agenţia de rating Standard&Poor’s consideră destu l de im probabilă aderarea Ia Uniunea Europeană a României şi a Bulgariei în următorul deceniu, întrucît ambele ţări trebuie să aplice reforme macroeconomice şi structurale substanţiale pentru a se pregăti pentru integrare şi a se a'dapta standardelor europene.

Intr-un studiu publicat la finele lunii iunie şi intitulat “Evaluarea economiilor în tranziţie agenţia d isociază între economii în tranziţie avansate (Slovenia,R epublica C ehă, U n g a ria ,_______Polonia, Estonia), economii care urmează primul grup, dar din varii motive au nevoie de cîţiva ani în plus pentru a-I ajunge din urmă (Letonia, Lituania, Croaţia,R epublica S lovacă) şieconomii mai puţin avansate şi mai imprevizibile (Bulgaria şi România).

In economiile în tranziţie avansate, angajamentul politic in direcţia s tab ilită ţii m acroeconom ice şi a reformelor structurale, ca şi capacitatea de a le aplica s-au dovedit foarte pu ternice, afirmă Standard&Poor’s. în ultimii cîţiva ani, evoluţiile pozitive din aceste ţâri au fost susţinute dc stimulentul ferm oferit de perspectiva integrării rapide in UE. Agenţia de rating anticipează câ, rcficctînd presiuni politice atît din interiorul UE, cit şi din afara acesteia, cele cinci ţâri menţionate vor adera la Uniune cel mai probabil în acelaşi timp, în următorii patru-cinci ani, independent de relativa lor pregătire anterioară. S&P’s apreciază, ■ dc asemenea, câ toate aceste state vor fi evaluate în categoria de rating A la momentul în care se vor alătura UE.

Letonia, Lituania şi Slovacia au fost invitate recent la negocieri de aderare, în- decembrie 1999. Confruntate cu probleme politice şi economice mai complicate, aceste ţări vor avea de depăşit un decalaj mai mare fată de standardele comunitare,

500ET"“~:

50IVP8

f j Q Q r v - t n

astfel îneît S&P’s se aşteaptă ca ele să adere Ia UE la circa doi ani după primele cinci state favorite. Cît priveşte Croaţia, aceasta nu a fost invitată la negocieri de aderare din cauza evoluţiilor interne şi internaţionale complicate care au urmat declarării independenţei în 1991.

Studiul recapitulează tendinţele de rating ale

ţărilor în tranziţie, conchizînd că de la data precedentului studiu pe aceeaşi temă - mai 1999 - creditabilitatea acestora a crescut, Croaţia fiind singura pentru care tendinţa a fost defavorabilă (exprimată în schimbarea perspectivei de rating de la stabilă la negativă). Ratingurile a trei ţări - Ungaria, Polonia şi Bulgaria - au fost îmbunătăţite de la BBB la BBB plus, cu menţinerea perspectivei pozitive de rating pentm Ungaria şi instituirea unei perspective stabile pentru Polonia. Calificativul acordat Bulgariei pentm datoria în valută pe termen liing a fost modificat de la B la B plus, cu perspectivă pozitivă. Perspectiva de rating pentm Republica Slovacă şi Kazahstan^ au fost îmbunătăţite, de la negativă la stabilă. în privinţa Federaţiei Ruse, calificativul pentm datoria în monedă internă pe termen lung a fost îmbunătăţit,

de la CCC la CCC plus, odată cu perspectiva de rating, care a devenit pozitivă. '‘ La sfîrşitul primului trimestru

al anului în curs, opt dintre cele 14 ţări în tranziţie evaluate de S&P’s intrau .în categoria superioară de creditabilitate (“investment grade”), ratingurile

lor pentru emisiunea de instrumente de datorie în valută variind de la A pentru Slovenia la BBB minus pentru Lituania şi • Croaţia. Celelalte şase ţări, printre care şi România, intră în categoria inferioară (“non-investment grade”), ratingurile lor pentru emisiunea de instrumente de datorie în valută variind de la BB plus pentru

Republica Slovacă la SD (Selective Default - incapacitate de plată selectivă) pentru Rusia.

Standard&Poor’s a modificat ultima oară în aprilie 1999 evaluările financiare

ale României. Ratingul României acordat de S&P’s pentru riscul de credit pe termen lung în valută este B minus, pentm riscul de credit pe termen lung în monedă naţională este B, pentm riscul de credit pe termen scurt în valută şi în monedă naţională este C, iar perspectivele de rating sînt negative.

■ yş^si - im « « « r * ».«o o f

t*" ’-'-v V /« £ * ? » < ! H T s s m i

w i F B p t #•* . f e r i 1')sf: ! ■ {

L. (100

Connex şi Dialog au sprijinul Guvernului

Guvernul României apreciază că se impune continuarea neîntreruptă a serviciilor de telefonie m obilă destinate publicului şi asigurarea pentru M obiFon-Connex şi MobilRom-Dialog a posibilităţii de extindere a capacităţii lor de furnizare a unor astfel de servicii, se ara tă în tr-o declaraţie a consilierului guvernamental, Valentin Lazea.

M obiFon şi M obilRom au raportat Agenţiei Naţionale pentru- Comunicaţii şi Informatică (ANCI) îndeplinirea integrală a obligaţiilor financiare, tehnice şi de calitate stabilite prin licenţele acordate, afirmă Lazea.

“Guvernul salută prezenţa pe piaţă a societăţii Cosmorom şi speră că şi aceasta îşi va concentra eforturile în vederea dezvoltării unei reţele mobile care să-i permită furnizarea unor servicii de telefonie mobile competitive, în beneficiul final al numeroşilor utilizatori de te lefonie m obilă din întreaga ţară, Guvernul, prin organul său de specialitate ANCI, este hotărît să sprijine continuarea procesului de dezvoltare a telefoniei mobile în România, de menţinere a stabilităţii clim atului concuren ţia l existent şi de asigurare a unor condiţii nediscriminatorii celor trei operatori”, a spus Lazea.

Curtea de A pel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ, a decis, la sfîrşitul lunii iunie,-suspendarea executării licenţelor operatorilor GSM MobiFon şi Mobil Rom, în urma procesului intentat-AHCJ ije căîţe, RomTelecom şi Cosmorom,'care. ţeclămăr dreptul de excluşiv ftăte-; asupra}6enzjfj8e T 1.800 M H z . ANCI a îriâinfat feciflsjaidedzraţ.- Curţii de Apel, iar prima înfăţişare în acest proces va avea loc în data de 16 august

Centrul comercial Polus din Floreşti a obţinu! acordul de mediu

Comisia de Avizare Tehnică a judeţului Cluj, a aprobat ieri, în cadrul unei şedinţe dezbatere publică, documentaţia depusă la Agenţia de Protecţie a Mediului în vederea obţinerii acordului de mediu pentru Centrul comercial Polus Floreşti.

Prima etapă a investiţiei Polus presupune construirea în zona Floreşti Est, la sud de DN1 E 60, a unui centru comercial, a unei zone de servicii şi parcarea aferentă. Suprafaţa desfăşurată a

acestui ceatru. este de 36.000 de metri pătraţi, iar parcarea are capacitatea de 960 de locuri. în incinta com plexului va fi amenajat un patinoar artificial.

Concluziile studiului de~ impact asupra factorilor de mediu au arătat că această construcţie nu afectează calitatea acestora, iar membrii comisiei de avizare tehnică au aprobat documentaţia depusă fa Agenţia de Protecţia Mediului Cluj.

Proiectul iniţial, care se întinde

pe o suprafaţă de 34,74 hectare, prevedea realizarea, în următorii 5 ani, pe raza comunei Floreşti, a unui mini-orăşel. Investiţia totală a fost evaluată la aproximativ 350 milioane de dolari. -

Primarul Clujului, Gheorghe Funar, s-a opus în repetate rînduri acestei investiţii, invocînd faptul câ terenul în cauză este revendicat şi investitorii sînt de etnie maghiară. •

Plafar Cluj nu a suferit din cauza seceteiSeceta prelungită din această vară nu â afectat

chiar toate activităţile care presupun utilizarea materiilor vegetale. Astfel, sucursala clujeană a Societăţii Naţionale Plafar nu a înregistrat .mari pierderi cauzate de secetă. Mai mult, directorul sucursalei, Aurel Duca, spune că vremea secetoasă este benefică pînă la o anumită limită pentru culegerea plantelor medicinale. Cei care recoltează plantele din flora spontană l-au putut usca natural.

Din cauza pămîntului foarte uscat, au existat probleme şi. la recoltarea rădăcinilor, dar după ploile căzute la sfîrşitul săptămînii trecute şi la începutul acesteia, directorul Plafar Cluj spune că

situaţia , se va remedia. Precizăm că Societatea Naţională Plafar va fi privatizată de Ministerul Industriilor şi Comerţului, metoda aleasă fiind licitaţia cu oferta în plic sigilat. Societatea a fost evaluată de o firmă de specialitate la suma de 514.000 dolari. Ea are 9 sucursale în ţară, acestea neavînd personalitate juridică. Astfel, vînzarea societăţii se va face per ansamblu, la nivel central.

Plafar are,ca obiect de activitate producerea, industrializarea şi comercializarea plantelor medicinale din culturi şi din flora spontană. .

A. BLAGA

împrumut pentru IMM-uriMinisterul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) negociază cu reprezentanţii Băncii Mondiale acordarea

.tihni Hp 50 întrepnpderilor mici şi mijlociiNicolai.

— 'Potrrv^'eOTta^trr^stari-bMi-vOT-frutrîizaţr-şrpentru-c^îiftcarea şi recalificarea forţei de muncă,. prfcw şîţM tM ^itsn ltă tiţă-îh -afăderi: împmmuwt.este rambuTsabil şi se pcfoteţlacorda pe termen lung.

Discuţiile cu reprezentanţii Băncii Mondiale vor dura cel puţin o săptămînă, iar secretarul de stat speră ca* răspunsul privind acordarea împrumutului să vină în septembrie-octombrie.

1 E U R O = 20.254 le i 1 g A U R = 195.878 le i

M BM m s i s m ■SSM»

F L A /H ţE C O N O lV flM ajorare de capital

Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania a anunţat că majorarea

; capitalului social în condiţiile aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor din 29 martie a.c. a avut un succes deosebit, Astfel, capitalul social subscris şi vărsat s-a ridicat la 99,25 la sută din capitalul social majorat.

Acţiunile subscrise şi plătite după data de 30 iunie a.c. şi cele nesubscrie în procent de 0,75 la sută din totalul acţiunilor, au fost anulate. în urma

• : acestei operaţiuni, .capitalul social 'total al societăţii este de 173:696.726.000 lei

(C.B.T.

Creşte plafonul de garantare

Plafonul de garantare a'depozitelor populaţiei la bănci, stabilit de către Fondul de Garantare a Depozitelor-în Sistemul Bancar, a fost majorat de la 54.764.000 lei la 65.169.000 lei pentru fiecare deponent, în urma indexării cu indicele preţurilor de consum înregistrat în luna iunie 2000 faţă de luna decembrie 1999.

Noul plafon de garantare reprezintă nivelul compensaţiei plătită de Fond pentru depozite le constitu ite de populaţie la bănci şi este valabil în semestrul doi al acestui an. Aceast plafon este suma maximă pe care un deponent, persoană fizică o primeşte în situaţia în care banca este declarată în faliment.

Pro iecte europeneîn perioada 30.11- 01.12 a.c., Praga

va găzdui cea de a XV-a conferinţă anuală “Polis” în cadrul căreia vor fi discutate principalele aspecte cuprinse în protocolul încheiat de Primăria Kyoto (Japonia) cu oficialităţile: europene -decidenţi politici locali şi reprezentanţi ai ştiinţelor şi industriei europene.

în cadrul lucrărilor vor fi prezentate studii de caz de nivel local privind mobilitatea sustenabilă, energia reciclata şi reducerea impactului transportului asupra mediului înconjurător.

Vor fi prezentate rezultatele activităţii Comisiei Europene privind obiectivele Kyoto detaliate în lucrările privind “Politica transportului urban curat" respectiv “ Revizuirea politicii comunitare în domeniul: transportului’ şi se vor purta dezbateri asupra noilor reglementări de reducere: a zgomotului şi a emisiilor de noxe în aer.

La lucrări vor participa reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi din ţări central şi est-europene. . .

Primarul Gheorghe Funar a primit din partea primarului oraşului Rotterdam (preşedintele conferinţei: Polis) şi din partea primarului Pragăi o invitaţie de a participa lâ acest eveniment. . ,

(C.P.C.).

în ace a s tă s ea ră la Tele E u ro p a N o va

ÎN G R IJIR EAPO M ILO R

e£ S a f r u c t if e r iCCHJ.-NAPPC A Cu toată seceta

- ' cumplită producţia defructe nu a fost compromisă în aceeaşi măsură ca şi cultura mare. După căldura înăbuşitoare, apariţia ploilor reci favorizează atacul bolilor ş i ‘ al dăunătorilor. în cadrul em isiunii “Chemarea pămîntului” de Ia ora 18, puteţi intra în dialog cu dl ing. Emil Colţea, specialist în 'pom icultură. Realizatoarea Nicoleta Ţâranu invită toţi gospodarii care vor să aibă fructe Cru'sţbase şi de calitate, să urmărească emisiunea din această seară. oTisiisy. ;

SilIMM «,s*-:si.'.î»io~£s

BURSA DE VALORI BUCUREŞTInmwmn. <fshv ţ^tep^

AIR* A IR 0 SLATINA - 25000 170000 1.8 167000 170000 166000 167,654 775 129,932,000

ATB* ANTIBIOTICE IAŞI 10C0 720 0.0 730 - 730 720 725 6 .Ş 2 .. 4,752,440

ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 910 -1.1 900 ■ 910 900 904 ■ ■ 5,200 4,703,000

AZ0* A2CMURES TG MUREŞ 10C0 520 2.0 ‘ 520 520 520 520 282 146,640

T IV * BANCA TRANSILVANIA cuwkwoca 1000 1670 0.0 1690 1700 1670 1,697 136,920 232.293.600

BTR BANCA TURCC-RDMANA buojuvti 1000 - 2100 0.0 2100 2100 2100 2,100 ■ 6.900 14,490,000

E U * ELfCTROAPARATAJ BUCUREŞTI 1000 . 820 25 830 890 . 820 875 140,480 122,902.200

OIL 0ILTERWINAL CONSTANTA : 1000 336 -2.8 390 390 386 . 390 7,800 ’ 3,038,400

OLT* 0LTCH1M RM. VALCEA 1000 -590 4 .8 620 620 590 605 15,300 9.264.000

INX* QTEUNOX TARG0VISTE 25000 28500 5.6 25100 28500 25100 28,271 4,413 12V61.700

ASP RAF1NAPJA ASTRA ROMANA wces 1000 800 3.9 770 870 770 846 326,384 276,260,500

RUS R01ĂST PITEŞTI 1000 1050 14.1 ‘ 850 1050 850 940 21,633 20,325,050

RBR RULMENTUL BRAŞOV ’ 1000 140 0.0 • 140 • 140 - 140 140 9,130 1,277.070

TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA - ■ 1000 "1150 0.0 ■ 1150 • 1150 1140 1,150 304,394 350,031,770

Total , 986,163 1,294,178,370

_ Societati de Investiţii Financiare

Srnb D»nuţnn socebt» VN k ck Vaf D uc. M u. . Min. Pu m 4. N t.act . Valfefab(M

SIF1 S.LF. BANAT-CRISANA ARAD 1000 448 ■0.7 451 455 - 446 - 450 230,853 103,844,050

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 311 03 310 320 310 .314 286,891 . .90,132,324

SIF3 S.LF. TRANSILVANIA BRAŞOV .1000 . 560 0 " 570 580 - 560 570 530,158 302,014,100

SIF4 S.LF. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 • 530 1.9 ' 550 ■' 550 - 520 \ 532 270,472 148,745,130

SIF» S.I.F. OLTENIA CRAIOVA . . . 1000 . 408 .-0.2 . 406 . 414 406 410 261,827 107,403,575

Total S IF - 1,589,201 752,139,179

• AMC - AMCO OTOPENi 25000 12500 8.7 12500 12500' ‘ 12500 12,357 279 3,447,500

ASA AGRAS BUCUREŞTI 1000 3400 -2.9I 3400 • 3400 3400} 3,400 2.600 8,840.000

BRC BERCENI BUCUREŞTI * 1000 780 9.9 : 780 780 780 780 ' ■ 11.000 8,580,000

BRM BERMAS SUCEAVA .7000 4000 3.9 .4000 4000 40OO| 4,000 641 2,564,000

CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 - . 439 11.1 380 439 380 ■ 414 24,754 10,252,720

COS COS TARGOVISTE ' 25000 1850 5.7 1750 1870 1700 1,792 - - 11.910 21,343,800

CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 20000 0.0 20000 20000 20000| 18.877 575 10,854,000

CPR CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 10300 14.4 - 9900 ■ 10300 990C | 10,167 . 300 3,050,000EPK EMA PIATRA NEAMŢ 1000 920 15.0 850 920 760| -902 6.593 . 5.948.500IMP- IMPACT BUCUREŞTI 1000 • 1700 6.3 1S0C 1700 160 0 ’ 1,661 3,300 5,480,000

INT INTERNATIONALSINAIA 1000 13000 -7.1 14000 ■ 14000 13000) 13.601 10,294 140.007,400MCM MECANICA CEAHLAU « jjukamt 25000 17500 13.6 17500 17500 17500 I 16,826 ' 400 6.731,100

MOL M0LD0M0B1LA IAŞI 1000 240 « | 230 - 240 230 232 8,231 1,913,130MPF MOPAFVRANCEAFOCŞANI. 1000 . 220 10.0 210 220 210 | - 219 . 13,154 - 2,886,044MPR M0PAR1VRAMNICU VALCEA 1000 . 970 14.1 800 - 970 800 945 13,633 12,878,480NVR C N.F.RNAVRO M GALAŢI 25000 5100 0.0 5100 5100 5100 5,006 1.396 6,999,000PAN PANEGRANO CLUJ NAPOCA • 25000 15000 1.4 15000 15000 15000 14,323 499 7,147,000POL POLICOLOR BUCUREŞTI 1000 1970 14.5 . 1640 ■ 1970 1640 1,951 12,264 . 23,922,120SCO SICOMED BUCUREŞTI . 1000 1810 6.5 . 1710 1810 .1710 1,774 27,932 49,561,100SNT ŞANTIERUL NAVALTULCEA . 25000 10700 0.0) ■ 0 0 0 10,755 273 2,936,000

Categorii * ILj (104 sodetoti)Total categoria a I k 156.827 338,948,414

Total categoria l * UţwctujIvSlF) ■» , . 1,142,990 1,632,726,784

TOTALGENERAL 2,732,191 2^84^65^63C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( m i i l e i ^ • 8 7 0 6 0 4 5 'S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I P ( m l l l e i ) ■ 7 < 4 5 6 9 9 2 ,S 1 F ( m l l . l e i ) ■ -I 2 4 9 0 5 3 — v.BET ROL “ 546.58 puncta Variaţie “ 6-2 puncte (1.15%)BET-C ROL => <494.50 puncte Variaţie ** 6.16 puncte (1.26%)C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) — < 4 03 5 4 3 . 3 9 0S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( U S D ) « 3 4 5 8 4 7 1 7 6S l F ( U S D ) “ 5 7 8 9 6 2 1 4BET USD »■ 190.85 puncte Variaţie = 2.07 puncte (1.1%)BET-C USD «■ 192.45 puncte Variaţie — 2.3 puncte (1.21%) .

•N O T Ă : L a c a te g o ria a ll-a s în t p re ze n ta te c e le m ai tra n za c ţio n a te 2 0 ’d e socie tă ţi*

a e ™ iulie2000S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u i

S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IE N R .T R A N Z A C Ţ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A P R E Ţ M E D IU

. S T L U S T IC L A L U 0 0 0 1 5 0 7 6 5 9 1 0 0 0 • 1 3 0 0 0I N P R IN S T IT U T 0 .0 0 1 1 0 3 6 3 1 0 8 0 0 0 3 0 0 0

N A P P . N A P O L A C T 1 .3 3 3 7 0 5 2 1 4 3 2 0 0 ; . 3 0 4 0 . ;T R M C T R A M A R C L - 0 .0 0 1 7 9 1 1 8 5 0 0 0 1 5 0 0 0T R N A T R A N S I L V A - O O O t 1 6 0 5 6 0 0 0 0 3 5 0 0 ;C I T U C I M E N T U L 1 0 .0 0 2 1 0 0 0 0 0 3 3 0 0 0

T O P 2 0S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .

T R A N Z A C Ţ I IV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

•• G E R O : G E R O M E D - 3 ' 1 0 5 1 0 0 0 8 2 0 8 0 0 0 0 0 - " 7 8 1 , .

C M C R C O M C E R E A L 3 2 0 8 3 5 4 3 1 2 5 3 1 0 0 0 1 5 0 0

.V A L O V A L D E N - . ■: 2 ' 5 5 0 0 2 3 1 0 0 0 0 0 0 4 2 0 0 0

F IR A F IL A T U R A 5 2 5 4 0 2 2 5 5 8 0 0 0 0 8 8 8 1 1

■< B U T U 1 B U C U R E Ş T I 1 • . -6 0 0 . ' 1 2 9 9 7 5 0 0 0 ' 2 1 6 6 2 5

C H IB C H IB R O - 1 1 2 8 7 -1 1 4 5 4 3 0 0 0 8 9 0 0 0 .

- S T O H S T 1 P O D O R ' ' ' • z 8 8 5 8 1 0 1 8 6 7 0 0 0 • 1 1 5 0 0

M A R D M A R C O N S - 2 2 2 6 0 0 0 9 0 4 0 0 0 0 0 4 0 0 - |

E L O Z ■ E L E C T R O T E 5 • 4 7 2 0 8 8 1 6 0 0 0 0 1 8 6 7 8 ]

.D A IB D A C IA T R A 1 1 1 0 0 0 8 8 0 0 0 0 0 0 8 0 0 0

B R A D - . ; B R A D U L - 2 1 ' - 1 7 8 1 - - ; 7 3 7 7 9 8 0 0 4 1 4 2 6 - i

A M R O A M B R O - S 3 3 2 7 8 6 5 5 6 0 0 0 0 2 0 0 0 0

i.. M O E X ... M O B IT E X B 6 , 4 3 7 ' - 6 8 2 0 8 5 0 0 1 3 3 2 0 0 '

IU G H I U G - H D 2 3 0 3 9 , 5 3 9 5 9 5 0 0 * t 7 7 5 6 ,

• N E O L - N E P T U N - O L ' ■v 4 . ' , 5 3 4 • - 3 8 9 4 0 0 0 Q ■ 7 2 9 2 1 * »

, F A S U F A R M A C E U T 1 3 5 6 7 7 3 5 6 7 7 0 0 0 1 0 0 0 ]

r* a l p i A L P I N - P - V 2 9 5 3 8 5 3 3 3 8 2 3 5 0 '3 5 0

S T O M S T O M O B I - 3 4 2 0 3 0 1 8 0 0 0 0 7 1 8 5 7 , j

. A L P O : ’ A L P R O M - + 1 0 1 2 7 8 2 7 4 7 7 0 0 0 ; 2 1 5 0 0 |

E L Z Y E L E C T R O P R 1 4 0 0 0 2 6 0 0 0 0 0 0 6 5 0 0 I

I Z > a t c s i n t e t i c e s as*3N R . S O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C T I O N A T E ............................... . .......................................... 3 1 5N R . T O T A L A C Ţ I U N I I .......; ..................... 2 . 4 3 7 . 5 9 9V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I ................................ - ......... ..................................................................8 9115 0 0 2 . 2 4 5 L E II N D I C E R A S D A Q . . . . .................................................................................................................. 6 9 3 . 6 9 P U N C T EV A R I A Ţ I A Z I L E I . . . . . _____ :........................................................... .................+ 4 . 6 2 , P U N C T EV A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A ....................i— .'-.......................................................... I ..............................- ...........+ 0 .6 7 %

•J - i-s Inform aţiile referitoare la B ursa de Valori Bucureşti şi la P ia ţa ex trabu rsle ră RASDAd provin ;■ e la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S A , s tr . Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212.

V H +I h l i . I V i, I D m . I >11. | Min. | Pm«8. | H i . n l I V i l f e b M M | DENUMIREAVALUTEI

SimbolVariaţie

faţa de ziua precedentă (%)

CURSUL ÎN LEI

DOLAR A U S TR A L IA . AUD 044 î 12654

DOLAR CANADA CAD o.oa t 14529

FRANC ELVEŢIA CHF 0.37 î 13087

COROANA DANEMARCA DKK 046 î 2715

LIRA STERLINĂ GBP 040 i 32306

YEN JAPONIA JPY - - 041 i 199 47

COROANE NORVEGIA NOK 044 î 2482

COROANE SUEDIA SEK 0.46 Ţ 2425

DOLAR SUA < USD 0.05 T ' 21574

DST DST 0.14 i 28480

EURO ‘ . „ • CUR ' 049 T ' 20254

Cursurile ţărilor participante te EURO .* , < ' , - + '*

SHILING AUSTRIA ATS 047 î 1472

FRANC 8ELGIA BEF 040 t 502

MARCA GERMANĂ DEM - , 049 î ' 10356

PESETAS SPANIA ESP 040 Ţ 121.73

MARCA FINLANDEZĂ FIM 048 Ţ 3406

FRANC FRANŢA FRF 049 T 3088

LIRĂ IRLANDA IEP 049 Ţ • 25717

LIRĂ ITALIA U T 049 t 10.46

GULDEN OLANDA NLG 049 î 9191

ESCUDOS PORTUGHEZ . PTE 040 Ţ . 101.03

1 g AUR (preţ In tei) 0.67 t 195878

Casa de schirrib ■ USD 1 " D EM ■•:';v a L i t a r

. . C -v C _ V;;v: :,vî- - MACROGROUP .. 21^50 21550 10.300 10.420

PLATINUM 21^450 21.580 10Z50 10380

CAMBIO 21.450 21^50 10ZS0 10.400

PRIMA 21.450 21380 10.300 10400

B»ncs *\S* V T ■. - i - i * “ : s. -î ’

Banc Post 21.470 21.720 10350 10.400

BRD 21J70 21.620 10.15» 10382

BCR 21510 21.650 10.075 10.451

Transilvania - - : 21.450 21360 10.300 10.400

* Cursuri afişate la ora 13.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* Cursuri BNR , - le i -

i i DATA EURO DEM G BP U S D AUR

Luni, 10.07 20.410 : 10.435 32275 21.474 196.178

Marţi, 11.07 20.440 10.451 32.620 21.491 196.402

Miercuri, 12.07 20.519 10.491 32.534 21.502 196.054

Joi, 13.07 20.442 10.452 32.576 21.518 195.681

Vineri, 14.07 ; 20204 10.330 32.399 21.550 194.447

( r a t e f a n u a l e )- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e -

‘ B A n e i c o m e rc ia le ta ved e re 1 t u n ă . . 3 l u n i ' 6 lu n i 9 luni 12 tu ni B ă n c i c e m e rc le le la v e d e re - 1 tu n ă 3 lu n i • 6 lu n i . 9 tu n i 12 tu n i

B C R * 10 35 36 37 38 39 B C R * 10 3 5 3 6 3 7 38 39- B R D • . .1 0 - 33 - - 35 36 • 37 36 B R D - 10 • 31 • 3 3 - .3 4 3S> 3 6

B A(dek. x a « m I| B 41 41 4 2 42 4 2

B A te. iw ku M ti W. M )

9 41 41 42 42 429 40 40 - - B e n e P o e t* - • ■ 9 - -3 2 -v 3 4 ' : . + 3 5 < . -3 6 3 6

:. B a n c Poet* 9 34 35 ■ - 38 - 37 39 A L P H A B A N K ta. twcvnşW 5 3 6 3 6 3 7 37 36A L P H A B A N K 8 35 38 3 7 . 37 38

C a r p a t ic a 10 38 ■ 3 9 - - 37 38 • 38 - C a r p a t ic a • 10 . 3 3 • 3 5 3 3 33

T r a n a iiv a n ia 9 35 a r 38 36 38 T r a n s ilv a n ia 9 31 3 4 3 5 33 32

. R o m A n a aa cA ** 10 • 38 40 - 39 38 36 R o m ă n e a a c ă * * 10 ;• . 3 8 4 0 - > 39 38 38C E C 9 33 34 35 3S C E C 9 32 32 33 33 34

- A L I A N Ţ A . 10 , ■ 40 41 42 43 44 B J . R . 10 : 3 8 - , 3 9 4 0 : 41 4 2

. R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ilă ) ' 1 0 - 40 42 . 43 ■ 44":' ' 4 8 .

R O M E X T E R R A 10 38 4 0 41 42 4 3

T U R C O -R O M Ă N Ă s 38 3 6 3 7 ’ • 37 37

'• O A C IA -F E L IX - • 8 . 30 20 20 - 20 " D A C I A F E L I X " • 37 35 3 4 33 32

" lo n Ţ lr la c " - 32 34 35 36 36 " Io n Ţ l r l a c " • 4 • 3 0 31 3 2 ‘ 33 3 4

R o m â n ă tfa S c o n t T 38 37.5 . 37 37 37 R o m â n ă d e S c o n t 7 38 3 7 .5 37 37 377 . 38.5 30 38* 36 7 . 3 6 .5 36 36 36

B ă n c i p o p u la ra la vad a ra 1 lu n ă 3 lu n i 8 tu ni 9 luni 12 Iu n B A n c i p o p u la r e ’ la v e d e re 1 lu n ă . 3 lu n i 6 lu n i • lu n i 12 tu n i(MX. ItutlllIMt) 10 40 42 4 8 : 4 8 < N A P O C A

|<,X MtealeftetAI 10 3 6 3 6 4 0 * 42S F IN X C O O P 10 54 58 . .T R E Z O R •• 10 47 48 49 . . . . . . . S F I N X C O O P 10 • 5 4 - ■ 8 8 - * -. • •“ C L U J " 10 35 37 - - T R E Z O R 10 47 4 6 4 9 . .

M IN E R V A 12 85 57 59 59 ] " C L U J " 10 3 5 . •

* d o D in n a s e c a p n a i i z e a z a ; ” c u p l a t a d o b în z i i l a e x p i r a r e . N o tă : M o d i f i c a r e a d o b t n z i l o r s e c

" ^ r r _ V A 1 . U T Â

- p e r s o a n e f i z i c e - - %

o m u n f e i n

- p e r s

■ d a c p e i ,

o a n e .

■ in i l a o r

u r i d i c

1 1 2 " p i

e - c

i a f u : H . 7 4 . I I

toB A N C A V a lu ta V e d e re 1 l u n i 3 Iu n 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i B A N C A Valuia V sd a r» 1 lună 3 lu n i 6 tv «4 • luni 12 lu n i

B C RD E M 3 - 3 .3 3 ,7 • 4,1

B C ROEM 3 . 3.3 3.7 . 4.1

U S O 4 - 4 ,7 5 5 - 5 .2 5 U S O 4 . 4.7S 8 . s a s

B R DD E M 2 ,2 5 2 .4 2 ,5 2 .6 2 ,6 5 2.7*

O R OOEM 2,25 2 A 2.S 2.6 2,«S 2.7

U S D 3 4 .1 5 4 .2 5 4 .4 4 ,5 4 .6 5 U S O . . 3 4,15 « a s .4 4 . -4.5 4A*D E M 2 ,2 5 - - 2 ,8 * 3

Bane P o »tOEM 2.2S 2.5 . 2 A . 3

U S D 4 * - 4 ,8 • 5 U S O 3 4 . 4 a . 4.SO E M 2 .5 . 3 - 3 .2 3 .2 3 .5 3 .7 .

8 . AgricolăOEM 2,5 3 > # a 3.2 3.3 3.7

U S D . 4 • 5 ,2 5 ,3 5 .5 5 .5 * 5 ,8 5 U S O 4 M ■ 5,3 S.S S.S s.ssD E M 2 ,2 5 3 .2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 ,2 5

Ion ŢlrlacDEM 2 J S s a 3.3 3,75 4 s a s

U S D 3 .5 5 5 ,2 5 5 .5 4 .8 5 5 ,7 5 U S O S.S s a s S.S S.S S.S e

B . I . R . . 1-.O E M 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 4 ,7 5 5

' . B.I.R.OEM 3 3,5 4 4 a s 4A5 4.S

U S D -• 4 •• - 4 ,7 5 - 5 5 ,2 5 5 .7 5 6 U S O 3,5 8 < a e .s 8.75 7D E M 2 ,5 - 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 .2 5

TransilvaniaOEM 2.5 . 3 s a s 3.75 s a s

U S D 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5 U S O 3 - S 3 S.7S 6 S AD E M <■ -3 - "•■ 3 3 ,2 5 3 ,5 - 3 ,7 5 ■ 4

Rom âneascăDEM ■ - 9 - - 3 s a s 3.5 3.75 • 4

U S D 3 ,5 4 .7 5 5 ,5 5 ,7 5 • 6 , 7 U S O S.S , 4.75 S A S.7S . 6 7-D E M 2 ,5 - - 3 ,5 - 4

CarpaticaDEM 2 A . 3,5 . 4

U S D 3 - • > 4 ,5 • 5 .5 U S O 3 . 4.S . SA- A L P H A B A N K O E M . " 2 2 .5 2 ,5 2 .5 2 .5 2 ,5 A L P H A B A N K

- - (B . B u cu rsftl)DEM 2 2,5 2 A 2,5 2A 2.S

- ( B . B u c u r e ş t i ) U S D 2 5 5 ,5 5 ,5 5 .6 6 U S O 2 ■ - S SA S A s.e 6D E M 1 4 4 ,2 4 ,5 - 4 ,7

Tu rco -R o ânâDEM 1 4 4 a 4.S . 4.7

U S D ^ 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 7,1 US O 2 s a s 8 A 6.7S . 7.1D E M 3 ■' 3 ,2 3 ,3 3 .5 4 4 ,2

R o m . to m ’OEM 3 • s a » A 3 A - . 4 • 4a

U S D 3 ,5 • - S ' 5 ,2 - 5 ,4 5 ,5 - ' 5 ,6 U S O • 3,5 • s • s a 5,4 ' S A 5,6

"DACIA FELIX" D E M 2 2 ,5 2 .5 3 3 3 DEM 2 3 3 3 A 3,S 4 4U S D 2 3 3 3 .5 4 4 ,5 U S O 2 4 4 4 4 A 4 AO E M 1.5 3,3 3 ,3 -'•.3,3 ■ 3,5 3 ,5 D E M 1 ,5 3 ^ ■ 3 ,3 -3 .3 3 .5 3 ,5U S D 1,5 - 5 S -." 5 5,5 5 ,5 U S D 1 .5 ■ • 5 . .■.. 5 .. 5 - . S .S 5 ,5

NOTĂ: Suma minimă penlru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute «literă în tnnelie de bancă

■ oz.ooo- F o n d b lo c a t, u ltim e le v a lo ri c o m u n ic a te (2 4 m a i'2 0 0 0 ) .

d d !S!^L JUDET e AN p e n t r u ^ ° J ^ CŢ!A CONSUMATORULUI:

.o o 7 .1 9 4 8 - A m u rit G rig o re T . P o p a , m e d ic ş i a n a to m is t. A

d e v e n it c u n o scu t p e p lan m o nd ia l m a i a le s prin d e s c rie re a (fă c u tă îm p re u n ă c u U p a F ie ld in g ) a

sis tem ulu i p ort-h ip o fizar; fo n d a to r a l rev is te i v “în s e m n ă ri ie ş e n e ” (1 9 3 6 ) (n . 1 m a i 1 8 9 2 ) .

f C j d e X

Am mai scris la această rubrică despre perspectiva unor specialişti (şi subliniez acest lucru) de a pleca legal, cu drept de lucru, dar şi cu posibilitatea de a rămîne după expirarea perioadei, în ţările solicitante.

Să ne înţelegem: nu sînt împotriva liberei mişcări a persoanei şi nici nu mă opun plecării unor specialişti peste hotare. A cest lucru are avan ta jele lui. O am enii muncesc (acolo) pentru un ban adevărat, rom ânul e strîngător şi, astfel, multă valută va veni în ţară. Splendid! Numai că, mai marii politichiei occidentale au gîndit altfel lucrurile.

Dacă pînă mai ieri permitea cu românii au simţit că viitorulbună ştiinţă doi-trei fugari reclam ă studierea acelorprăpădiţi (al căror număr îl domenii care au fost ignorateumflau şi extindeau adjuctivul Sau mai puţin importante acum"pungaş” asupra tuturor 10 t 15 ani. S-au dezvoltat reţeleromânilor), iată că acu’ nevoia îi împinge la alte şiretlicuri. ,

Societăţile industriale au ajuns la un înalt nivel de trai, la supertehnologizare şi, din acest motiv, autohtonii nu mai acceptă orice fel de muncă. Un gol imens s-a produs şi în formarea unor specialişti în domeniul inform aticii, ciberneticii, automatizărilor. Munca multă, facultăţi grele şi un salariu prea puţin atrăgător pentru francez, neam ţ sau american. Pe de altă parte,

şcolare specializate, s-au alocat bani, energii şi, iată, avem specialişti recunoscuţi în domenii de vîrf. Ce s-au gîndit occidentalii? Pînă îşi umplu ei “găurile” în domeniu, să apeleze la estici. Bun! Numai că, pentru a nu li se scurge valuta înspre noi, au îngăduit şi aparţinătorilor să vină în ţările lor. Astfel împuşcă doi iepuri dintr-o dată: banii pe care-i dau pe munca românilor se cheltuie aproape în exclusivitate pe teritoriul lor şi cei mai buni vor

fi stimulaţi să rămînă. Operaţiune care se - va întîmpla cu atît mai uşor, cu cît toată familia este deja acolo, casă, masă, vecini, obişnuinţă cu împrejurimile. Asta ca să nu mai vorbim’ de viaţa incomparabil mai bună, posibilităţi etc. "

Numai că, întîmplător sau nu, şi noi avem nevoie de specialişti! Iar noi, respectiv România nu are posibilităţile, celor mari şi tari de a-şi umple “golurile” apelînd la alţii. Şi, aşa, vom ajunge din săraci şi mai săraci, din prăpădiţi şi mai prăpădiţi.

Chestie la care, din păcate, nu există nici o soluţie.

Radu VIDA

COMUNICATîn p e rio a d a 17 - 2 3 .0 7 .2 0 0 0 v a f i în c h is ă c irc u la ţ ia pe s tra d a V iilo r , în tre s tr . P a s te u r ş i s tr , O b s e rv a to ru lu i p e n tru e x e c u ta re a ?; lu c ră r ilo r d e c a n a liz a re .C irc u la ţia s e v a d ir ija pe s tr. P a s te u r, Z o r ilo r , . O b s e rv a to ru lu i.

D e o a re c e lu c ra re a n u v a d e p ă ş i a lin ia m e n tu l S p ita lu lu i d e R e c u p e ra re , a c c e s u l c ă tre a c e s ta s e v a p u te a fa c e fă ră n ic i o o p re liş te d in s p re s tr . O b s e rv a to ru lu i.

£In nou cadru legislativ pentru controalele efectuate de ?îPZn

•Activitatea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) s-a orientat, în ultima perioadă, în special spre găsirea unor soluţii care să ducă la rezolvarea concretă a problemelor de mediu şi mai puţin spre sancţionarea agenţilor economici, susţine M arian Prorocu, director aDAPM . Cei 14 inspectori din cadrul agenţiei au încercat să negocieze cu managerii societăţilor economice direcţionarea investiţiilor spre cele cu profund caracter ecologic, benefice mediului. Începînd cu luna mai a acestui an, a intrat în vigoare Ordinul 541, inspirat din legislaţia dc gen a SUA, şi care prevede o nouă procedură de inspecţie. Prin aplicarea prevederilor Ordinului, numărul de ore acordat inspecţiilor va creşte, astfel îneît 70 % din activitatea compartimentului Inspecţie şi Control Ecologic din cadrai APM se va concentra în special spre marii poluatori. Restul de 30 % din fondul dc timp va fi alocat elaborării rapoartelor, asigurării serviciului vamă, sau verificărilor, soluţionărilor şi răspunsurilor la sesizări.

•Pe prim ul.sem estru al anului în curs, inspectorii APM au realizat un număr de 534 controale la o seric de obiective cu marc impact asupra mediului. în aceeaşi perioadă au fost soluţionate aproape 100 de sesizări şi reclamaţii şi a fost asigurată, pe tot parcursul acestui an, verificarea controlului vamal la codurile care intră în competenţa APM. Au fost aplicate 67 de sancţiuni contravenţionale în valoare dc 460 de milioane dc lei.

*Au fost aprobate şi semnate 700 de acorduri de mediu, 620 autorizaţii de mediu, 27 de avize de privatizare.

* în raportul Serviciu lu i m onitorizare, dispecerat şi urgenţe de mediu sînt cuprinşi coeficienţii de poluare aferenţi lunii iunie a.c., comparativ cu luna mai a.c. Astfel, coeficientul general de poluare al aerului este de 0,361 faţă de constatările din luna mai de 0,415, constatîndu-se o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului. Coeficientul general de poluare al apelor este de 0,517, valoare subunitarâ, dar mai mare decît cea înregistrată în luna mai,- adică de 0.37. Potrivit conducerii APM, creşterea coeficientului de poluare al apelor se datorează debitelor scăzute ale apelor, (cu pînă la 50% faţă de luna mai),

generate de seceta din această perioadă de timp.•în primele şase luni ale anului s-au mai

efectuat: 592 analize pentru supravegherea calităţii aerului; 158 analize asupra calităţii solului; 45 analize pentru apele de suprafaţă, subterane şi reziduale, precum , şi în cazul poluărilor accidentale; 82 analize pentru monitorizarea deşeurilor din zonele contaminate, respectiv Pata R ât..

* în semestrul 1 al anului 2000 au avut loc şapte evenimente majore cu impact asupra mediului. Trei dintre acestea au fost poluări cu produse petroliere, două avarii la instalaţii, respectiv Iazul Minei Iara Şi RAGCL Aghireş, poluare cu clor, alături de inundaţii şi secetă prelungită.

•Serv ic iu l, de conservare a naturii şi a diversităţii biologice din cadrai APM a sesizat Ministerul Mediului asupra necesităţii respectării legii în cazul expedierii ilegale în diverse ţâri a m aterialelor provenite din entomofauna

' românească. Astfel, au fost surprinse o serie de persoane străine care-‘‘colectau’, fără probleme, dotaţi cu unelte şi soluţii adecvate, insecte, fluturi sau păsări din speciile rare şi bine vîndute în străinătate în vederea valorificării lor. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului MAPPM, îm preună cu APM au căzut de acord ca programele de cercetare şi studiile din teren care privesc entomofauna autohtonă să se facă numai pe baza unui program de colaborare existent între o institu ţie românească de profil (APM, Universitate, Institut de cercetări biologice etc.) şi partenerul străin. Potrivit acordului, partenerul român va propune spre aprobare MAPPM programul de colaborare care va aviza materialul biologic ce urmează să fie exportat în conformitate cu prevederile legale naţionale şi internaţionale.

•Acelaşi serviciu a finalizat, în proporţie de 95%, acţiunea de întocmire a documentaţiei care priveşte cele 20 de arii protejate din judeţul Cluj. în acest context, s-au. elaborat 21 de proiecte de management pentru ariile protejate care s-au propus pentru finanţare internaţională. Pentru două astfel de proiecte există promisiuni de finanţare din partea Ambasadelor Olandei şi Japoniei.

Cătălina VLAD

D ’a le u rb a n is tic ii

Majoritatea clădirilor cu destinaţia de locuinţe conţin pe faţadă un element arhitectonic cunoscut sub numele de balcon.

Plasat la începuturi cu scop mai mult .ornamental, sau evidenţiind aptitudinile horticole ale stăpînei casei, balconul a căpătat cu timpul o utilizare mai funcţională: loc de' uscat rufe sau de depozitare a unor obiecte care nu-şi mai găseau locul în spaţiul de locuit.

în ultimile decenii, el a devenit chiar o modalitate de extindere a acestui spaţiu, avînd, în schimb, ca efect o situaţie nefirească, dar reală

p o cirea , se pare iremediabilă, a faţadelor.

Bănuiesc că v-aţi dumirit la ce mă refer: la o problemă scăpată, mă tem definitiv, de sub control - la închiderea balcoanelor, din propria iniţiativă a locatarilor şi, b ineîn ţeles, fără nici o aprobare.

M i-am intesc că o dispoziţie dinainte de ’89 pretindea locuitorilor

Capitalei aflaţi în această culpă, sub ameninţarea unei amenzi substanţiale, desfiinţarea amenajărilor cu pricina. De voie, sau mai degrabă de nevoie, oamenii începuseră să se supună.

O dispoziţie asemănătoare emisă acum, în condiţii de dem ocraţie, ar provoca, bănuiesc, o reacţie din partea populaţiei mai ceva decît cea cu F.N.I.-ul.

Cu atît .maj mult cu cît aproape sigur şi-au închis balcoanele şi unele persoane care ar trebui să se constituie ca factori de decizie într-ale esteticii urbanismului. ■

Ca atare, dacă plimbîndu-te pe marile bulevarde clujene îţi arunci privirea la dreapta şi la stînga, spre blocurile mai vechi sau mai nou construite, te întîm pină o diversitate de' “inovaţii” în materie: balcoane închise cu rame de lemn sau de metal, vopsite în alb, maro sau în alte culori, cu geamuri transparente sau mate, cu şi fără perdeluţe, realizate mai sofisticat sau mai primitiv, etc.

Se vorbea odată despre

încărcarea structurii faţadelor. Pînă acum, e drept,

■ nu ştiu să se fi prăbuşit încă nici un balcon închis...

Dar fizionomia faţadelor, vă place sau nu să recunoaşteţi, a devenit oribilă. ■:

M i-am intesc că pe vrem uri era in terzisă şi întinderea la uscat a rufelor peste nivelul balustradei...

Am fost, de curînd, într-o ţară din Nordul Europei. A colo balcoanele sînt prevăzute a fi închise încă din faza de pro iect a construcţiei, într-o manieră unitară, cu geamuri glisante.

M odificările faţadelor, după bunul plac al locatarilor sînt, fireşte, interzise.

Alo, mă aude cineva? Sau, ce mai contează?

C.TĂŢEANÂ

P.S. Se vorbea de curînd despre kitsch. E u m -am referit la fa ţade le devenite kitsch ale noilor sau m ai vechilor construcţii de locuit.

A r m e n i i d in G h e r la a u f o s t J e f u i ţ iMica comunitate annenească din oraşul Gherla a avut parte la sfîrşitul săptămînii trecute de

“oaspeţi” nepoftiţi. Clubul “Armenia” din centrul urbei a fost vizitat de un grup de hoţi, care au furat diferite obiecte în valoare de peste 10 milioane lei. Printre altele, au dispărut televizorul şi video-ul din dotarea clubului. Probabil că hoţii au căutat şi bani, dar la ora descinderii, în clădire nu se găsea nici un leu. _ , ,

Pînă la ora relatării noastre, Poliţia locală încă nu i-a descoperit pe făptaşi. Oricum, armenii din Gherla vor fi mai vigilenţi. Nu de alta, dar ei mai au în... inventar pictura Iui Rubens “Coborîrea lui Isus de pe Crace”, lucrare ce valorează 4 miliarde Iei! SZ. Cs.

L e g e a ş i c o n s u m a t o r u l

Sute şi sute de oameni nu mai au ce muncf f i lahurile' - de porumb. O bună parte din recoltă este compromisă. •

“S tatu lr p rin m ijloacele prevăzute de lege (O G 21/ 1992, aprobate prin Legea 1 1 /1 9 9 4 ) , p r o te je a z ă cetăţenii în calitatea lor de c o n s u m a to r i , a s ig u r în d cad ru l n e c e s a r ac ce su lu i n e în g ră d it la p ro d u se şi se .rv ic iii» :i-in fq fm ăriii loji; c tJm p le te ,..v„f.T uvu a s u p ra 1. câhadteiîŞtibiter eâeriţtal&ăîe'- a tfi’dfdraf* ‘ f i j j f ir ă n î ' ' ş i 1' a s ig u ră r i i d r e p tu r i lo r şi

in te r e s e lo r le g itim e a le persoanelor fizice împotriva u n o r p r a c t ic i ab u z iv e , p a r t i c ip ă r i i a c e s to ra la fu n d a m e n ta re a şi luarea deciz iilo r ce îi interesează în calitate de consum atori”.

“O ficiul pen tru protecţia cp n su m ato tilo r, organ ,'de specialitate al adm inistraţiei’ p\iblic6 bentfale, subordOriat' GWfefrfuliii; fcoordonează şi r e a l iz e a z ă p o lit ic a

G u v e rn u lu i în d o m e n iu l protecţiei consum atorilor”. Aceasta efectuează inspecţii sistem atice şi inopinate la a g e n ţii e c o n o m ic i, în reţeaua de desfacere (pieţe, m agazine) pentru a preveni com ercializarea produselor ce pun în pericol v ia ţa şi sănătatea consum atorilor. •

P o tr iv i t le g ii ,consum ato ru l are d rep tu l de;

• a fi p r o te ja t <»contra r i s c u lu i de a c u m p ă ra bunuri care îi pun în pericol sănăta tea; * a fi in fo rm at corect asupra produselor şi se rvic iilor şi ide a fi educat p e n tru a face o a le g e re avantajoasă; • a avea acces la o gam ă variată de bunuri; • a f i d e s p ă g u b it c în d bunurile nu corespund; • a se o rg a n iz a în a s o c ia ţi i pen tru protecţia sa.

s P O L IT IA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7i J A N D A R M E R IA : 9 5 6

P O M P IE R II: 981

marţi. 18 iulie 200

1 9 9 4 - O d e le g a ţ ie m ilita ră a m e r ic a n ă c o n d u s ă d e s e c re ta ru l p e n tru A p ă ra r e al S U A , W illia m P e rry , a fos t p rim ită la

P a la tu l C o tro c e n i d e p re ş e d in te le R o m â n ie i, Ion Ilie s c u .

T • * r î « aAfev *

Carta UBB - "O opera intelectuală de bună calitate-P o tr iv it ap rec ie rilo r m in is tru lu i

Educaţiei Naţionale, Andrei M arga, noua C artă a U niversităţii B abeş- Bolyai reprezintă “nu doar o operă a d m in is tra tiv ă , ci şi o o p e ră

in telectuală de bună calitate, prin care se aduc soluţii noi, semnificative, nu doar pentru noi, aici, pe Someş, nu doar pentru noi, aici, la Carpaţi, nu doar pentru noi, pînă la Dunăre, ci aduc soluţii pentru întreaga Europă de Sud-Est. şi,, p racţic, pen tru în treg sistemul universitar dem ocratic’ .

N o u a C a rtă a U B B , ca re o înlocuieşte pe cea din 1995, prevede com petenţe sporite pentru facultăţi, co le g ii şi ca ted re , r e f e r i to r la acum ularea şi u tilizarea resu rselo r

-financiare şi acordarea sa la riză rii diferenţiate pentru personalul didactic. Documentul conţine dezvoltări noi în politic ile educaţionale europene şi politicile privind multiculturalismul şi in c o rp o re a z ă p u n c te le c h e ie a le D ec lara ţie i de la B o logna (1999)

S fa tu ri

privind crearea spaţiului universitar european, în sensul duratei studiilor şi specializărilor universitare şi în privinţa statutului studiilor postuniversitare. în plus, C arta aprofundează şi extinde e x p e rien ţa m u ltic u ltu ra lă a U B B , preluînd însă şi soluţiile date îri diferite situaţii de responsabili ai organism elor europene. P o triv it unei declaraţii a cance laru lu i U B B , Şerban A gachi, reacţia înaltului Com isar OSCE pentru M inorită ţi, M ax van der S toel, cu privire la noua Cartă a Universităţii, a fost pozitivă. ' 1

A flat la C lu j-N apoca la sfîrşitu l săptâm înii trecute, m inistrul Educaţiei Naţionale, A ndrei M arga, a m ai făcut cunoscut faptul că noua Cartă a UBB institu ie , p rin tre titlu rile onorifice, alături de titlu l de d o c to r h o n o ris cau sa , şi cel de p ro fe so r h o n o ris causa. A cest din urm ă titlu, a precizat M a fg a , se a c o rd ă f in a n ţa to r ilo r , sponsorilor si donatorilor de prim plan.

M .T R IP O N

C ln d t e le f o n u l n u m a l s u n ă . . .J. Miklos, din: Cluj-Napoca, str.

P loieşti nr.27, ne scrie despre o problemă deosebit de spinoasă. Din data de 3 iunie 2000, dl iMiklos a observat ca telefonul său era defect, adică suna

. ocupat şi nu se putea da sau primi nici un apel, şi a făcut o reclam aţie. RomTclecomul a trimis un specialist, care a detectat o problemă la fir, dar asta se întîmpla după două săptămîni de la sesizare. A sunat şi la “Deranjamente”, a făcut apoi reclamaţie în scris în data de 21 iunie, toate.fară vreun răspuns. “Vara trecută,, iar am rămas fară ton, apoi şi în iarnă. Atunci mi s-a spus că, telefonul e defect din cauza' zăpezii, acum . că din cauza căldurii...’ ne-a scris J.Miklos, actor la Teatrul Maghiar. Din cauză că telefonul nu-i merge, Miklos a pierdut legătura cu agenţii din -Ungaria, care-i ofereau

' contracte în perioada următoare. Cu toate că telefonul nu sună, abonamentul trebuie plătit în continuare." Cititorul nostru se întreabă dacă nu cumva

. trebuie să aştepte pînă trece căldura...

“S p e n trug o sp o d in e

Mîncarca, ca să fie folositoare, trebuie să fie gustoasă, bine pregătită şi bine păstrată, căci altfel mai tare ne vatămă sănătatea, aducînd o mulţime de boli.

lată ce se cere dc la o , mîncarc bună:

i Carnea de vacă să | aibă culoare roşie, cea >de porc şi viţel - culoare ; roză, cea de oaie - .• culoare roşie închisă. Sâ* n-aibă miros neplăcut,

să nu fie moale, umedă,;şi lipicioasă.

• Păsările tăiate< trebuie să aibă carnea '

roză, pielea curată, de culoare galbenă sau albă. Grăsimea sâ fie galbenă.

• Peştele proaspăt să . fie tare şi cu solzi lucitori. Să nu miroasă urît. Ochiul peştelui să fie limpede!

patroni. Doi bărbaţi au fost trimişi în judecată de

procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj ca urmare a săvîrşirii mai multor infracţiuni de înşelăciune, fals, uz de lals, şi fals privind identitatea numelui. Brostic Robert, în vîrstă de 32 de ani, din Bîrlad, absolvent al Şcolii militare de subofiţeri de Poliţie şi Chiriţoiu Costică, de

< 46 de ani, din judeţul Galaţi au indus în eroare, în primele cinci luni ale acestui an, nu mai puţin de şapte societăţi comerciale creîndu-le un prejudiciu de aproape 400 milioane de lei.

Pe Brostic, patron al firmei Ludicom SRL din Tîrgu-Mureş şi Chiriţoiu, administrator al firmei Alfa SRL i-a prins primăvara acestui an cu mari datorii către diferite persoane .fizice şi juridice. La aceste datorii s-au mai adăugat alte 30 de. milioane de lei, pe care Brostic le avea faţă de Chiriţoiu. Pentru a ieşi din criză s-au gîndit sâ obţină bani prin inducerea în eroare a reprezentanţilor mai multor firme din judeţul Cluj. Primul pas în acest sens a fost falsificarea unui buletin de identitate eliberat pe numele lui Harjui Viorel, Cu acest act, în aprilie a.c, Brostic a cumpărat părţile sociale ale firmei E.W. Life SRL din Blaj, iar pe numele firmei a scos un carnet de cecuri de la una din băncile comerciale. Văzîndu-se patroni cu acte în regulă, cei doi şi-au cumpărat, şi patru telefoane celulare pentru a* căror contravaloare de peste 24 de milioane de lei au fost emise file cec false.

Secretarul de stat în- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Simona Marinescu, a pledat, ieri, la Conferinţa- internaţională "Reform a românească a sistemului de pensii în contextul experienţei mondiale”, pentru introducerea, în legislaţia actuală, a unor precizări clare referitoare la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale.

Potrivit Simonei Marinescu, Legea privind sistemul public

. de pensii, aprobată de Parlament în această primăvară, trebuie să prevadă o cotă clară a

Ţ&onţribuţiei la asigurări sociale şi nu sâ fie stabilită anual de legile bugetare care, de regulă,

■se aprobă în lunile martie- aprilie. .

"Legea prevede că o treime .din contribuţiile la asigurările .sociale colectare de stat este dirijată către fondurile univefsale de pensii

administrate privat, ceea- ce implică mecanisme. economice şi financiare foarte clare. Atîta vreme cît nu se va şti exact nivelul contribuţiei totaie, aceste mecanisme nu vor funcţiona aşa cum trebuie”, a explicat Simona Marinescu. ' ! ' ■

Secretaml de stat a precizat că, pentru o bună funcţionare a~ sistem ului de" pensii este

• necesară existenţa unei baze date a tuturor asiguraţilor din sistem , respectiv - a contribuabililor individuali. ,

"Casa N aţională de Asigurarări Sociale şî Pensii (CNASP) are nevoie de informaţii de mare precizie referitoare la asiguraţi, la contribuţiile plătite de către aceştia, la perioadele de contribuţie şi la alte detalii de acesţ gen.

, CNAPS trebuie să comunice perm anent şi direct cu contribuabilii, inclusiv prin

reţeaua In ternet”, a spus secretarul de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,

Simona Marinescu a mai afirmat că legea ar trebui să prevadă clar faptul că, în condiţiile în care o treime din contribuţie este-dirijată către fondurile universale, baza de calcul al pensiei asiguratului în sistemul public de pensii trebuie diminuată în mod corespunzător.

Secretarul de stat a mai pledat pentru autonom ia to tală a CNAPS, apreciind că aceasta este unul dintre principiile de bază ale reformei de pensii şi a adăugat că prestatorii de servicii "trebuie clar separaţi de instituţiile guvernamentale”. '-'"Nu abdi că ţi''d e -1 â'<âcbSf

principiu”, --.iris 'îndem nat: Marinescu pe cei-şproape.piSjtţăj de.participanţi români ş i străinK prezenţi, între 17 şi 20 iulie a.c., la Conferinţa' internaţională de

Berbec (20 martie - 18 aprilie)Sînteţi irezistibili şi tot ce vă puneţi

în gînd sînt şanse mari să se împlinească. Aceasta cu o singură condiţie: să aveţi grijă ca nu cumva să vă neglijaţi sau supăraţi partenerul de viaţă.

Taur (19 aprilie - 19 mai)Treceţi printr-o pasă proastă şi de

această dată nu mai e nim eni de învinovăţit pentru eşecurile voastre. Veţi pierde în. continuare în relaţiile cu oamenii dacă nu vă lăsaţi , m îndria deoparte. . -

Gemeni (20 mai - 19 iunie)Veşti bune de la mare distanţă, vă vor

face sâ vă faceţi planuri de călătorie sau/ şi de căsătorie... Destinul vă zîmbeşte

: din plin în această perioadă, aveţi grijă să-i “zîmbiţi” şi voi. Prin fapte bune...

Rac (20 iunie - 21 iulie)Trebuie să vă înfrînaţi abuzurile de

orice fel în această săptămînă, fie că e vorba de alcool, mîncare, soare sau dragoste. Cumpătarea vă este acum mai mult ca oricînd necesară.

Prima mare lovitură au dat-o, la începutul lunii mai, firmei E.E.P. SRL din Cluj-Napoca. De aici a fost achiziţionată marfa în valoare de 44 milioane de lei, pentru a cărei contravaloare au fost emise, în fals, file cec. în aceeaşi zi, şi în acelaşi mod, a fost achiziţionată marfa în valoare de 27 milioane de lei de la firmă Epinvest din Cluj-Napoca.

Următoarea firmă păgubită a fost SC General Impex-SRL de unde au fost achiziţionate cu ajutorul cecurilor semnate în fals şi fară acoperire, mărfuri în valoare de 68 de milioane de lei. După cîteva zile, acesteia i-a urmat firma Dolsat care a fost privată prin inducere în eroare de circa 60 de milioane de'lei. Ultima mare lovitură dată de Brostic şi Chiriţoiu a fost în 15 mai 2000 cînd au comandat de la SC Armătura din Cluj-Napoca, mărfuri de 203 milioane de lei, “plata” fiind făcută prin aceleaşi cecuri semnate în fals.

De precizat este faptul că fiecare-filă cec eliberată era semnată în fals sub numele Hurjui Viorel, nume ce figura pe buletinul de identitate ■ falsificat şi pe care a fost cumpărată firma. Valoarea totaîâ a prejudiciului adus firmelor sus amintite este de 384 milioane de lei.

La sfîrşitul săptămînii trecute procurorii clujeni au finalizat rechizitoriul cu privire la faptele lor, iar dacă judecătorii Tribunalului Cluj îi vor găsi vinovaţi, vor sta în închisoare între 10 şi 20 de ani. Cosmin PUR1Ş

Leu (22 Iulie • 21 august)Veţi primi o importantă sumă de bani,

iar la sfîrşitul acestei săptămîni este posibil să plecaţi într-o lungă şi frumoasă călătorie care vă duce la cineva drag. Cereţi orice, căci aveţi noroc cu carul.

Fecioară(22 august - 21 soptcrribrle)Deşi sînteţi o persoană organizată, în

această perioadă în mintea şi sufletul vostru e un haos de nedescris... Asta fiindcă v-aţi cam îndrăgostit şi de o persoană nepotrivită. Şi periculoasă.

Balanţă(22 septembrie - 21 octombrie)

I Săptămînă aceasta este posibil să aveţi necazuri cu banii. Vechi datorii care trebuie plătite, taxe, impozite-ştiţi voi... Partenerul de viaţă vă susţine şi asta 1 >

I este de această dată soluţia voastră.

Scorpion(22 octombrie - 21 noiembrie)Tendinţele pe care le aveţi în această

perioadă sînt îndreptate spre cîştiguri financiare riscante. Aveţi grijă, prin faptele voastre s-ar putea să vă atrageţi lipsa de respect din partea unor oameni dragi.

la M angalia, referitoare la reforma sistemului de pensii.

Sistemul* public de pensii include, printre altele, creşterea substanţială a numărului de contribuabili, prin introducerea m em brilor cooperatori, a şomerilor, a celor care practică profesii liberale (liber- profesioniştii) şi a celor cu convenţii civile, luarea în considerare a întregii perioade

. de contribuţie, creşterea gradată a vîrstei de pensionare ,v redefinirea grupelor de muncă, în ă sp rire a . condiţiilo r de încadrare în invaliditate şi descurajarea pensionării anticipate.

La ora actuală, România are cea mâi tînără populaţie de pertsioriâri'M itf 'E u rd p a p îâ ri acordarea unei pensii mediirdet, 49'fdei-4pla!:b C9hdhePirWMB'j deficit al-bugetului asigurărilor, sociale de peste 3.000 de miliarde de lei.

Săgetător(22 noiembrie - 20 decembrie)Pregătiţi-vâ pentru o lovitură de teatru

în această săptămînă, fie că e vorba de o schimbare în viaţa personală sau la serviciu. Poate fi bine, poate fi foarte bine... Ideea e că se schimbă ceva!

Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)Este o săptămînă în care trebuie să vă

decideţi dacă faceţi un pas important în viaţa voastră. Veţi fi pus să alegeţi între două principii solide, iar decizia va fi foarte greu de luat. Libertate sau....????

Vărsător (20 ianuarie - 18- februarie)Dacă aţi crezut că ştiţi cine sînteţi şi

ce vreţi, în această săptăm înă veţi realiza că datele problemei nu mai sînt aceleaşi. O persoană mai tînără vă ia exemplu. Visaţi la locuri şi călătorii...

Peşti(19 februarie - 19 martie) .Aveţi un farmec deosebit în această

LAăptămrnâf dahhâincercati' sămultum itiW® * A / h i # i f ' , î . , i

W ° p .a lumea nu ■veţi reuşi.

ţfkmiYa apropiaţi*.V 7 V * 1 7 . , 17 .

S eren a ,

P a r la m e n tu l is ra e lia n a re s p in s , ieri, o m o ţiu n e de'

r a r e n m t'n 'l ia tfă 1 ® Un d e p u ta t d e e x tre m ă -d re a p ta , r a r e p r o te s ta fa ţă d e s u m m itu l d e la C a m p D a v idn * n *Je r e u ş in d s ă în t r u n e a s c ă d e c ît s u s ţin e re a a p a tru d e p u ta ţ i, r e la te a z ă A F P .

~ U

0

C ance laru l g e rm a n , G e rh a rd S ch ro ed er, a a p rec ia t, ieri, că d e zb a te re a la n s a tă d e m inistru l său d e E x te rn e , Joschka

Fischer, re fe ritp are la a le g e re a unui p re ş e d in te euro p e a n , se d o v e d e ş te a fi “o ilu z ie perfectă", in fo rm e a z ă A FP .

■ -s; -

Guvernele din statele vecine Ungariei urmăresc în continuare asimilarea etnicilor unguri

Guvernele din statele vecine Ungariei unnâresc în continuare asimilarea etnicilor unguri, se arată în declaraţia adoptată dum inică, la B udapesta, la în tîln irea m ag h iarilo r din Transilvania, relatează MTI.

Întîlnirea m aghiarilor din Transilvania a avut loc sub egida celei dc a patra intilniri M ondiale a R efo rm aţilo r Maghiari, fiind organizată în centrul Comunităţii Ardelene - “ Insula Speranţei’’.

în declaraţie sc subliniază faptul că perspectiva închiderii gran iţelor Schcngen, fără asigurarea cetăţeniei ungare, i-ar putea împinge Ia disperare pe maghiarii din exteriorul graniţelor Ungariei, fapt care ar putea duce la emigrări în masă.

D eclaraţia finală a fost sem nată de liderii a nouă organizaţii ale maghiarilor din T ransilvan ia . Conform docum entului, s ituaţia minorităţilor maghiare din ţările vecine Ungariei nu s-a schimbat în ultimii zece ani.

“Conducerile statelor vecine urmăresc în continuare să îi determine pe maghiari să aleagă drumul emigrării, asimilarea lor sau punerea lor într-o situaţie econom ică -şi cu lturală

nefavorabilă”, se mai arată în declaraţia citată.

Sem natarii- declara ţie i consideră că autonomia cît mai largă ar aduce schim bări sem nificative situaţiei com unităţilor de dincolo de graniţele Ungariei. în realizarea acestei autonomii lipsesc însă intenţia politică a statelor vecine şi condiţiile internaţionale.

P reşed in tele U niunii M ondiale a R eform aţilor M aghiari, episcopul Tokes Lâszlo, a declarat: “Sîntem venetici în continuare pe propriul pămînt natal, situaţia noastră aproape că nu s-a schimbat”. în privinţa legii statu tu lu i, episcopul şi-a exprimat speranţa câ aceasta va conduce în sfirşit Ia obţinerea cetăţeniei duble. La manifestări a participat şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, Nemeth Zsolt, care a făcut un apel către maghiarii din Transilvania să-şi păstreze identita tea naţională şi să contribuie, în continuare, la edificarea podurilor între ţara rpamă şi comunităţile maghiare de dincolo de graniţele Ungariei, în vederea realizării programului unificării naţionale peste graniţe.

Apar posibili candidaţi pentru preşedinţia PD Cluj

Nu au trecut nici patru zile de la demiterea din funcţie a preşedintelui PD Cluj, deputatul Iuliu Păcurariu, că au şi început zvonurile despre existenţa unor „moştenitori ai tronului”. Duminică seara a avut loc o întîlnire a unora dintre membrii Biroului Politic al PD Cluj, ocazie cu care se pare că doi dintre cei şase vicepreşedinţi, Emil Boc şi Florin Stamatian, precum şi preşedintele filialei Cluj-Napoca, loan Ardelean, şi-au arătat intenţia de a candida pentru postul de preşedinte.

Contactaţi telefonic, vicepreşedinţii Emil Boc -şi Florin Stamatian nu au răspuns nici

_’ ţ>„.<

afirmativ, nici negativ la întrebarea dacă vor candida sau nu la funcţia de preşedinte. Catalogat de unele surse ca fiind „preferatul lui Păcurariu”, Emil Boc a afirmat că, deocamdată, nimeni nu a declarat pe faţă că doreşte să candideze şi că întrunirea de. duminică seara nu a fost „nimic oficial”. Vicepreşedintele PD Cluj a menţionat că cei care-şi depun candidatura trebuie să fie agreaţi de Biroul Permanent Naţional, abia apoi vor avea loc alegeri.

Florin Stamatian, de asemenea, nu a negat, dar nici nu a spus clar că va candida la preşedinţia PD Cluj. Stamatian spune că liderii PD Cluj au încercat, duminică seara, „să înţeleagă” ce se întîmplă, după „bomba” care a căzut asupra organizaţiei.

Senatorul loan Sabin Pop apreciază că ar trebui să candideze cît mai multe persoane pentru funcţia de conducere a PD Cluj. Pop a refuzat să'facă precizări clare cu privire la depunerea unei candidaturi, înainte de discuţia cu cei doi trimişi de la centru, deputatul loan Oltean şi senatorul Cristian Dumitrescu. A. M.

a * *

ANCD respinge orice colaborare politică cu

partidele de guvernămînt din perioada post-decembristă

în tr-o d e c la ra ţie rem isă red ac ţie i n oastre , ■ s e m n a tă d e s e n a to ru l M a te i B o ilă şi . d e v ic e p re ş e d in te le loan B o ilă , s e a ra tă că A N C D r e s p in g e o r ic e a p r o p ie r e s a u , în ţe le g e re cu partide le c a re a u c o n d u s ţa r a " în a in te şi d u p ă 1 9 9 6 „atîta tim p c ît e le nu s e p u r i f ic ă d e e le m e n t e le c o r u p te şi c o m p r o m is e ş i n u -ş i s c h im b ă r a d ic a l s tra teg ia ş i activ ita tea politică". în d e c la ra ţie s IT a ra tă c ă o rg a n e le d e c o n d u c e re a le A N C D au m a n d a ta t o c o m is ie co n d u s ă de p r e ş e d in te le V ic t o r C i o r b e a , - c a r e s ă r e a l iz e z e c o n ta c te in fo r m a t iv e cu a lte p artide . E v e n tu a le le o fe rte d e c o o rd o n a re a activităţii A N C D cu a a lte i fo rm aţiu n i politice v o r fi s u p u s e C o n s il iu lu i N a ţ io n a l a l R e p re ze n ta n ţilo r, se a ra tă în com u n ica t. Prin d e c la r a ţ ia c i t a tă , Â N C D v r e a s ă s e d e lim ite z e d e a n u m ite in fo rm a ţii p riv in d in tenţiile d e v iitor a le partidu lu i. A . NI.

PDSR a dec is s ă nu mai încheie alte a lian ţe preelectorale, după cea cu POD

PDSR a decis ca deocamdată să nu încheie alianţe preelectorale , în afară de înţelegerea pe care acest partid o are cu PUR, deoarece “acum, orice schimbare ar fi dificilă şi ariproduce pierderi foarte mari”, a declarat, ieri, după şedinţa Biroului Executiv Central al PDSR, prim-vicepreşedintele acestei form aţiuni politice, Adrian Năstase.

“Soluţia cea mai bună pentru noi este sâ mergem în campanie cu sigla noastră şi cu cei trei trandafiri” , a spus Năstase, arâtînd, însă, că, pentru a lua o

decizie finală în acest sens, partidul aşteaptă punctul de vedere al filialelor sale. -

Năstase a arătat că pînă atunci PDSR este deschis pen tru dialog, pentru soluţii de colaborare, forme de sprijin reciproc cu alte partide. Astfel, PDSR a avut intilniri cu liderii PSDR, PUNR, PNR, PS, a spus Adrian Năstase.

Potrivit lui Năstase, PDSR nu a început negocieri cu PSDR, ci doar a avut discuţii despre situaţia politică, în general. PDSR aşteaptă ca PSDR să-şi fixeze linia politică pentru

viitor, a spus Năstase, arătînd că, probabil, pînă la sfîrşitul acestei luni, partidul lui Alexandru Athanasiu va avea un răspuns de la organizaţiile sale teritoriale în această privinţă.

în ceea ce priveşte o eventuală propunere din partea Iniţiativei Social-Liberale ca PDSR să se prezinte în alegeri cu tandemul Iliescu-preşedinte, Stolojan-premier, liderul PDSR a precizat că ISL este “un intermediar”, iar PDSR nu are nevoie de “impresari şi de intermediari”, pentru că postul

de prim-ministru nu va fi oferit de structuri de tipul ISL, nici de ApR, ci va fi hotărît de. PDSR, în cazul în care va \ , cîştiga alegerile. “Eu pot să joc: diferite posturi într-o echipă, eu nu am idei fixe, cum au unii actori politici şi urmăresc cu ; detaşare acest lucru”, a spus; Năstase. El a arătat că îl consideră pe Stolojan “un om] extrem de valoros”, pe care' PDSR l-a propus drept; negociator şef pentru integrarea europeană, iar în 1996 i-a oferit postul de viceprem ier în Guvernul Văcăroiu.

PDSR Cluj şi-a stabilit strategia pentru alegerile generaleu rm a re d in p a g in a 1

unde candidaţii n-au ajuns nici măcar în turul doi), preşedintele PDSR Cluj a făcut cîteva observaţii de ordin general, menite şâ atragă atenţia asupra punctelor slabe din strategia partidului, în acest sens, liderii social - democraţi şi-au propus să recîştige încrederea electoratului fidel în 1996, să acţioneze mai ferm asupra indecişilor şi să-şi facă mai bine cunoscut mesajul. în ce priveşte obiectivele pe termen scurt ale primarilor, consilierilor locali şi judeţeni PDSR, acestea trebuie să ujmărească priorităţile care vizează stoparea declinului economic, revenirea la creşterea economică, crearea cadrului favorabil dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi atragerea investitorilor străini, dezvoltarea agriculturii modeme şi intervenţia statului în reglementarea pieţei.

Strategia PDSR privind pregătirea şi organizarea alegerilor

parlamentare şi prezidenţiale din anul 2000 are în vedere o serie de componente care urmăresc obiectivul principal al partidului: cîştigarea, de o manieră decisivă, a alegerilor generale. Partidul condus de Ion Iliescu îşi propune obţinerea unui rezultat cu cel puţin 20% mai bun decît cel din 1996. Pregătirea pentru alegerile din toamnă presupune reactualizarea ofertei electorale şi a programului de guvernare ale PDSR pînă în 15 august. De asemenea, se doreşte selectarea riguroasă a candidaţilor pentru Parlament, în baza unui set de criterii severe.

Pentru alegerile prezidenţiale, începînd cu 10 iulie se declanşează campania de strîngere a semnăturilor în vederea susţinerii candidaturii lui Ion Iliescu la funcţia de preşedinte al

■' României. Organizaţia judeţeană; prin vocea liderului ei, Grigore Zanc, şi-a anunţat sprijinul pentru tandemul Iliescu - Năstase. '

Is ă re s c u n u acceptă cererea de d e m isie a m in istru lu i Finanţelor

Premierul Mugur Isârescu nu acceptă cererea de demisie â lui Decebal Traian Remeş din funcţia de ministm al Finanţelor, a anunţat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Gabriela Vrînceanu-Firea. Ea a arătat că premierul apreciază-activitatea lui Remeş şi consideră că acesta trebuie să râmînâ în echipa de membri ai Cabinetului “pentm că a dus o bună parte din greul deciziilor economice necesare, dar nepopulare”. _

Firea a precizat că Mugur Isârescu consideră că Decebal Traian Remeş nu poate părăsi Guvernul în acest moment, cînd încep să se simtă efectele pozitive ale creşterii economice:

“In plus, Ministerul Finanţelor lucrează intens la pregătirea

rectificării bugetului pe anul 2000, iar Remeş şi-a adus o contribuţie, personală în realizarea acesteia. Numele lui Remeş nu trebuie să rămînă legat numai de austeritatea bugetară, ci şi de politica fiscală sănătoasă, care va stimula redresarea economiei”, a mai spus Firea.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului a mai precizat că Isărescu consideră câ este normal ca Remeş să-şi încheie activitatea odată cu‘cea a colegilor de Cabinet şi nu “printr-o demisie care nu are legătură1 cu Executivul” Firea a precizat că Mugur Isărescu i-a comunicat acest lucru şi lui Decebal Traian Remeş, aflat în cursul zilei de luni la Palatul Victoria.

Sumele pentru plata salariilor personalului din armată pe

luna iunie au fost deblocateSumele necesare pentm plata salariilor personalului din armată

pe luna iunie, au fost deblocate ieri, urmînd ca în cel mai scurt timp, banii necesari să ajungă la destinaţie, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Gabriela Vrînceanu-Firea.

“Pentm instituţiile din apărare şi siguranţă naţională este o situaţie mai deosebită în ceea ce priyeşte resursele bugetare şi de aceea a existat această sincopă”, a spus Firea.

în ultima perioadă, plăţile salariilor şi altor drepturi ale cadrelor militare au întîrziat sau au fost. efectuate doar parţial. Potrivit secretamlui de stat în MApN, loan Mircea Plîngu, sectoml militar se confruntă cu "numeroase” dificultăţi privind fondurile, de la "probleme cu fluxul de numerar”, pînă la capacitatea de a plăti integral taxele.

IL IE C Ă L IA N (red acto r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). T e l.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :19 .2 8 .2 8 ;. . / .E -m a il: a d e v c j@ m ’ail.'dhtfcj.rb - redafcţiâ ‘ ' ' i 7 E *m a ik re d a m â _ â d e v c j@ m a il.d n tc j.ro ’.- pub lic ita tepnn b.U. nr. 1 d a / i a a i , judecătoria Uluj-

Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului, ’. ' c o k r â i a r r i* ' j L ' . judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .03 .1991 cod oe reoaciie.fiscal R 2 0 4 4 6 9 Horea P E T R U Ş

T e l/fa x : , 1 9 .7 4 .18

R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. N apoca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL: 19.75.07-ALINTUDORBĂ!ESCU;SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SÂMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX-.19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31 .43 .23- SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAXi21.60.75

:i‘£

Tll'tlillrLXKPITAT Lt = rGâramond/ / — npoamOf ».rj. —.