Drept Penal Referat

14
Ministerul Educaţiei Republicii Moldova UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA La disciplina: DREPT penal Tema: „subiectul infractiunilor care pun in pericol viata si sanatatea persoanei ” Сoordonator: Esanu Adriana. Doctor în drept, conferenţiar universitar . A realizat: Cojocaru Mihail, Grupa 306 Chişinău,2015 1

Transcript of Drept Penal Referat

Page 1: Drept Penal Referat

Ministerul Educaţiei Republicii Moldova

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

La disciplina: DREPT penalTema: „subiectul infractiunilor care pun

in pericol viata si sanatatea persoanei ”

Сoordonator: Esanu Adriana. Doctor în drept, conferenţiar universitar.

A realizat: Cojocaru Mihail, Grupa 306

Chişinău,2015

1

Page 2: Drept Penal Referat

Subiectul infractiunilor care pun in pericol viata si sanatatea persoanei Subiectul infractiunii care pune in pericol viata si sanatatea persoanei sunt trasi la raspundere

penala conform Codului Penal al Republicii Moldova art. 160 „efectuarea ilegala a sterilizarii

chirurgicale”, art. 161 „efectuarea fecundarii artificiale sau a implantarii embrionului fara

consantamintul pacientei”, art. 162 „neacordarea de ajutor unui bolnav” si art. 162 „lasarea in

primejdie”.1

In prezenta lucrare voi scrie despre subiectul infractiunii care pune in pericol viata si sanatatea

persoane. Cine sunt acesti subiecti? Ce calitate trebue sa aiba? Ce fel de subiecti sunt? Ce obligatie

au acesti subiecti? Pe parcursul lucrarii urmeaza sa raspund la intrebarile mentionate si sa definesc

unele notiuni, conform legislatiei in vigoare sau din punc e vedere doctrinar.

Noţiunea de infracţiune conform legii penale art. 14 al. 1 „infracţiunea este o faptă (acţiune

sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de

pedeapsă penală”.2

Subiect al infractiunii – persoana implicata in savirsirea unei infractiuni, fie in calitate de

subiect activ, fie in calitate de subiect pasiv.

Infracţiunea fiind o faptă a omului, numai activitatea acestuia poate primi calificativul de faptă

infracţională. Nici o altă faptă dacă nu provine de la om, nu poate fi caracterizată infracţiune.

În teoria dreptului există o deosebire între subiectul activ şi subiectul pasiv al infracţiunii.

Subiectul activ este persoana fizică ce săvîrşeşte nemijlocit şi direct fapta sau participă în

calitate de instigator sau complice la săvîrşirea ei. Subiectul activ al infracţiunii nu se egalează cu

subiectul răspunderii penale. Nu tot timpul cel care săvîrşeşte infracţiunea ajunge să fie pedepsit.

În dreptul nostru penal subiectul activ al infracţiunii nu poate fi decît o persoană fizică. Persoana

juridică (exemplu o societate comercială) nu poate fi subiect al infracţiunii în conformitate cu

legislaţia penală în vigoare, deoarece nu are voinţă şi conştiinţă proprie. Iar dacă totuşi în cadrul

unei societăţi comerciale se săvîrşeşte o infracţiune ea este opera unei persoane fizice, a unui om şi

nu a societăţii comerciale.

Subiecţii activi se clasifică în subiecţi direcţi şi indirecţi. Subiectul direct este persoana care

săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală. Subiecţii activi indirecţi sunt

instigatorul şi complicele.

Instigator este o persoană care, cu intenţie, determină pe o altă persoană să comită o faptă

prevăzută de legea penală.

Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvîrşirea unei

fapte prevăzute de legea penală. Mai este complice persoana care promite, înainte sau în timpul

1 Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din  18.04.20022 Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din  18.04.2002

2

Page 3: Drept Penal Referat

săvîrşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar

dacă după săvîrşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Instigatorul şi complicele la o faptă prevăzută de legea penală săvîrşită cu intenţie, se

sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor, ţinîndu-se seama de contribuţia efectivă a

fiecăruia.

Circumstanţele sau împrejurările privitoare la persoana unui participant nu se răsfrîng asupra

celorlalţi. Dimpotrivă, cele referitoare la faptă se răsfrîng asupra participanţilor, numai în măsura

în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

Dacă actele săvîrşite pînă în momentul împiedicării constituie o altă faptă prevăzută de legea

penală, participantului i se aplică pedeapsa pentru această faptă.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea, în orice mod, cu intenţie, la săvîrşirea din culpă de către o

altă persoană, a unei fapte prevăzute de legea penală, se sancţionează cu pedeapsa pe care legea o

prevede pentru fapta comisă cu intenţie. Tot astfel, determinarea, înlesnirea sau ajutarea, în orice

mod, cu intenţie, la săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană, care

comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea

infracţiune.

Efectuarea ilegala a sterilizarii chirurgicale art. 160 CP.

Gradul prejudiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura

valorilor sociale vătămate sau periclitate. Mecanismul determinării gradului prejudiciabil al

infracţiunii este stipulat în art.15 CP3. Obiectul juridic nemijlocit îl constituie relaţiile sociale a

căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii sau sănătăţii persoanei.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale de

către un medic în afara condiţiilor determinate de prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII

din 28.03.954 şi ale Legii nr.185-XV din 24.05.2001 cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi

planificarea familială5.

Prin sterilizare se înţelege acţiunea chirurgicală de a-l face pe un om să devină steril, incapabil

de a procrea; a castra. Adică, a supune victima unei operaţii chirurgicale de extirpare a glandelor

sexuale. Este necesar că această operaţie să fie efectuată de către un medic cu studii superioare

speciale. Dacă extirparea glandelor sexuale sau pierderea funcţiilor lor s-a efectuat fără o operaţie

de sterilizare chirurgicală de către alte persoane, răspunderea penală va surveni potrivit daunei

concrete cauzate sănătăţii victimei. Dacă operaţiunea sterilizării chirurgicale pentru extirparea

glandelor sexuale a fost săvârşită de către un medic cu studii superioare speciale, dar în condiţii

3 Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din  18.04.20024 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 22.06.1995 Nr. 345 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 02.08.2001 Nr. 90-91 

3

Page 4: Drept Penal Referat

medico-sanitare nespecializate, cele săvârşite trebuie încadrate potrivit lit.a) alin.2 art.160 CP.

Aceleaşi acţiuni săvârşite de către o persoană fără studii medicale speciale se vor califica potrivit

lit.b) alin.2 art.160 CP. Infracţiunea se consideră consumată din momentul extirpării glandelor

sexuale sau al încetării funcţiilor lor. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenţie

directă.

Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 16

ani. 1) se cere calitatea speciala de subiect si anume medic, 2) subiectul trebuie să aibă calitatea

specială de persoană fără studii medicale superioare speciale. 3) motivele infracţiunii specificate la

lit.a) alin.(2) art.160 CP RM pot fi dintre cele mai diverse: interesul material, năzuinţa de a ajuta

un cuplu în planul prevenirii de sarcini neplanificate etc. Astfel nu are importanţă care este

calitatea subiectului: 1) medic sau 2) persoană fără studii medicale superioare speciale.6

Noţiunea de medic trebuie interpretată în coroborare cu prevederile art.17 al Legii privind

sănătatea reproducerii7: „Persoanele care prestează servicii de ocrotire a sănătăţii reproducerii

trebuie să aibă pregătire specială în acest domeniu. Pregătirea specialiştilor în domeniul drepturilor

la reproducere se efectuează conform legislaţiei în vigoare, în corespundere cu programele de stat,

elaborate şi aprobate în modul stabilit”8. Deci, prin „medic”, în contextul infracţiunii analizate,

trebuie de înţeles persoana care are studii medicale superioare speciale.

Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul

pacientei art. 161 CP.

Gradul prejudiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura

valorilor sociale vătămate sau periclitate. Mecanismul determinării gradului prejudiciabil al

infracţiunii este stipulat în art.15 CP. 2. Obiectul juridic nemijlocit îl constituie relaţiile sociale a

căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii sau sănătăţii persoanei.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin efectuarea de către un medic a fecundării

artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul în scris al pacientei cu excepţia

condiţiilor determinate de prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.03.959 şi ale

Legii nr.185-XV din 24.05.2001 cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea

familială10.

Prin fecundare se înţelege înzestrarea pe cale naturală sau artificială a unei femei cu celule de

sex masculin în vederea procreării. Fecundarea artificială sau implantarea embrionului, efectuate

6

7 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 28.09.2012 Nr. 205-2078 Legea privind sănătatea reproducerii nr 138 din  15.06.2012

9 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 22.06.1995 Nr. 3410 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 02.08.2001 Nr. 90-91 

4

Page 5: Drept Penal Referat

de către un medic, presupune înzestrarea femeii cu celule de sex masculin în vederea procreării

printr-o operaţie chirurgicală sau cu ajutorul unor instrumente, aparate medicale. Efectuarea

fecundării artificiale sau a implantării embrionului trebuie să fie săvârşită fără consimţământul în

scris al pacientei. Infracţiunea se consideră consumată din momentul unirii a două celule de sex

opus şi al apariţiei unui germen nou. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenţie

directă.

Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 16

ani. In afara de aceasta, subiectul trebuie sa aiba o calitate speciala – cea de medic, adica sa aiba

studii speciale superioare. Daca persoana nu are aceasta calitate, ea va fi trasa la raspundere penala

doar in cazul producerii unor urmari prejudiciabile in dauna vietii sau sanatatii femei, conform art.

149 sau art. 157 CP al RM.11

Neacordarea de ajutor unui bolnav art. 162 CP.

Gradul prejudiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura

valorilor sociale vătămate sau periclitate. Mecanismul determinării gradului prejudiciabil al

infracţiunii este stipulat în art.15 CP. Obiectul juridic nemijlocit îl constituie relaţiile sociale a

căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii sau sănătăţii persoanei.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin neacordarea de ajutor, fără motive întemeiate, unui

bolnav de către o persoană care, în virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligată să îl acorde

ajutor conform Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.0312. Neacordarea de ajutor unui bolnav

constă în neacordarea de ajutor persoanei care are nevoie de asistenţă medicală în legătură cu o

traumă gravă, intoxicarea, otrăvirea, apendicită purulentă, un infarct sau cu alte boli periculoase

pentru viaţă. Inacţiunea făptuitorului se poate manifesta prin neprezentare la bolnav, refuz de a-l

consulta, de a-i administra medicamente etc. Legea are în vedere neacordarea de ajutor fără

motive întemeiate. Printre motivele întemeiate se enumără: cataclismele naturale, extrema

necesitate, efectuarea în aceeaşi vreme a unei operaţii altei persoane, care nu poate fi amânată, etc.

Nu se consideră motive întemeiate ca aflarea medicului în concediu, la odihnă, la o nuntă, sfârşitul

zilei de muncă etc. Infracţiunea se consumă o dată cu neacordarea ajutorului medical, indiferent de

dauna cauzată sănătăţii bolnavului. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenţie directă.

Subiecţi ai infracţiunii pot fi numai medicii şi alţi lucrători medicali, sarcina cărora este de a îngriji

de bolnavi (felceri, obstetricieni-ginecologi, moaşe, surori de caritate, infirmieri etc.). Neacordarea

de ajutor unui bolnav, care a provocat din imprudenţă vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a

sănătăţii sau decesul bolnavului, are aceeaşi explicaţie ca şi agravanta de la alin.4 art.151 CP.

11 Brinza S., Stati V. Tratat de Drept Penal Parte Speciala – Volumul , Chisinau- 201512 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 22.06.1995 Nr. 34

5

Page 6: Drept Penal Referat

Subiectul infracţiunii specificate la art.162 CP RM este persoana fizică responsabilă care la

momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. În afară de aceasta, subiectul trebuie să aibă o

calitate specială: să fie persoana care, în virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligată să

acorde ajutor unui bolnav. Articolul 162 CP RM nu poate fi aplicat în cazul în care făptuitorul nu

are obligaţia (stabilită de o lege sau de o regulă specială) de acordare de ajutor unui bolnav.

La alin.(4) art.24 al acestei legi se prevede: „Lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sunt

obligaţi să acorde primul ajutor medical de urgenţă în drum, pe stradă, în alte locuri publice şi la

domiciliu, în orice oră de zi sau noapte”13. Însă, în continuare, în aceeaşi normă se stabileşte: „În

caz de accidente, primul ajutor medical trebuie să fie acordat şi de lucrătorii poliţiei, ai serviciului

de pompieri, de conducătorii auto”. Obligaţia de acordare a ajutorului unui bolnav este consacrată

nu doar în art.24 al Legii ocrotirii sănătăţii, dar şi în alte norme cuprinse în legi sau în acte având

caracterul de reguli speciale. Astfel, în conformitate cu alin.(4) art.14 al Legii cu privire la

asigurarea obligatorie de asistenţă medicală14, prestatorii de servicii medicale răspund, printre

altele, pentru refuzul de a acorda asistenţă medicală persoanelor asigurate. Potrivit lit.c) art.23 al

Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului15, adoptate de Parlamentul Republicii

Moldova la 27.12.2012 , Poliţia acordă primul ajutor, în caz de necesitate, persoanelor care se află

în stare de neputinţă fizică sau psihologică, precum şi persoanelor care au avut de suferit în urma

acţiunilor criminale sau contravenţionale, situaţiilor excepţionale de diferit caracter şi a altor

incidente. La lit.b) şi c) alin.(2) art.17 al Legii privind apărarea împotriva incendiilor16, adoptate de

Parlamentul Republicii Moldova la 09.11.1994 , se stabileşte că printre funcţiile de bază ale

subunităţilor serviciului de salvatori şi pompieri se numără salvarea oamenilor şi acordarea de prim

ajutor sinistraţilor. În conformitate cu lit.g) alin.(1) art.8 al Legii privind activitatea particulară de

detectiv şi de pază, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 04.07.2003 , persoana, care

practică activitate particulară de detectiv şi de pază, este obligată să ia măsuri urgente pentru

salvarea oamenilor. Potrivit lit.a) alin.(2) pct.12 al Regulamentului circulaţiei rutiere17, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009 , conducătorul de vehicul, care a

ajuns la locul unde s-a produs un accident în traficul rutier, în lipsa serviciilor de intervenţie, este

obligat să oprească şi, în caz de necesitate, să acorde primul ajutor.

Problema privind stabilirea subiectului special al infracţiunii analizate trebuie tranşată în funcţie

de tipul ajutorului care trebuie acordat unui bolnav. În ce priveşte primul tip – asistenţa medicală –

aceasta poate şi trebuie să fie acordată doar de un lucrător medico-sanitar calificat. Or, nu poţi cere

13 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 22.06.1995 Nr. 34

14 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 30.04.1998 Nr. 38-3915 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 01.03.2013 Nr. 42-4716 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 17.03.1995 Nr. 15-1617 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 15.05.2009 Nr. 92-93

6

Page 7: Drept Penal Referat

intervenţia chirurgicală unui terapeut, spre exemplu. Referitor la cel de-al doilea tip de ajutor care

trebuie acordat unui bolnav – primul ajutor medical – cercul subiecţilor este mult mai larg:

lucrătorii medico-sanitari; lucrătorii farmaceutici; poli- ţiştii; angajaţii serviciului de salvatori şi

pompieri; conducătorii de vehicule etc. Mai mult, conform alin.(6) art.24 al Legii ocrotirii

sănătăţii18, orice persoană, care este de faţă la producerea unei accidentări sau îmbolnă- viri grave,

este obligată să acorde ajutor în limita posibilităţilor sale.

Lăsarea în primejdie art. 163 CP

Gradul prejudiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura

valorilor sociale vătămate sau periclitate. Mecanismul determinării gradului prejudiciabil al

infracţiunii este stipulat în art.15 CP. 2. Obiectul juridic nemijlocit îl constituie relaţiile sociale a

căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii sau sănătăţii persoanei.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin lăsarea, cu bună-ştiinţă, fără ajutor a unei persoane

care se află într-o stare periculoasă pentru viaţă şi este lipsită de posibilitatea de a se salva din

cauza vârstei fragede sau înaintate, a bolii sau a neputinţei, în cazurile în care cel vinovat fie că a

avut posibilitatea de a acorda ajutor părţii vătămate, fiind obligat să îi poarte de grijă, fie că el

însuşi a pus-o într-o situaţie periculoasă pentru viaţă. Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca

victima să se afle într-o stare periculoasă pentru viaţă, de exemplu - ea este rănită, se îneacă şi nu

poate înota, în condiţiile unui cataclism natural sau al unui accident de producţie şi în alte condiţii

care expun victima unor vătămări imediate. Lăsarea în primejdie este condiţionată de două

circumstanţe: a) făptuitorul era obligat să-i poarte de grijă victimei; b) vinovatul însuşi a pus

victima într- o situaţie periculoasă pentru viaţă. Obligaţiunea de a îngriji de victimă poate să apară

când există legături de rudenie (grija părinţilor de copiii minori, datoria copiilor maturi de a îngriji

de părinţii în vârstă înaintată), îndatoriri profesionale (ale medicului, pompierului, poliţistului etc.),

raporturi contractuale (cu dădaca, călăuza etc.), fapte concludente (cu şoferul, maşinistul).

Obligaţiunea de a îngriji de victimă apare şi în cazul în care făptuitorul însuşi, prin acţiunile sale, a

pus victima într-o situaţie periculoasă pentru viaţă (de exemplu, vinovatul şi-a luat îndatorirea să

treacă victima cu luntrea peste un râu, luntrea s-a răsturnat, iar victima nu poate înota), generarea

unui accident de producţie (o persoană s-a angajat călăuză pentru o trecere prin munţi şi s-a rătăcit

împreună cu victima) etc. Părăsirea locului accidentului rutier, lăsând în primejdie victima

accidentată, se încadrează în baza art.266 CP. Infracţiunea se consumă din momentul părăsirii cu

bună-ştiinţă a persoanei care se află într-o stare periculoasă. Latura subiectivă se caracterizează

numai prin vinovăţie intenţionată.

18 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 22.06.1995 Nr. 347

Page 8: Drept Penal Referat

Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 16 ani.

În afară de aceasta, subiectul trebuie să aibă una din următoarele două calităţi speciale alternative:

1) să ştie despre primejdie şi să aibă posibilitatea de a acorda ajutor victimei; 2) să pună el însuşi

victima într-o situaţie periculoasă pentru viaţă. Cu privire la prima calitate, subiectul trebuie să

aibă posibilitatea reală de a acorda ajutor victimei, chiar cu o anumită doză de risc pentru sine sau

pentru terţe persoane (dacă nu se creează starea de extremă necesitate) . Totodată, persoana, care

are posibilitatea reală de a acorda ajutor victimei, poate să aibă obligaţia de a-i purta de grijă (în

virtutea legii sau a unor reguli speciale) sau nu19.

19 Brinza S., Stati V. Tratat de Drept Penal Parte Speciala – Volumul , Chisinau- 20158

Page 9: Drept Penal Referat

Bibliografie:

1. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din  18.04.2002

2. Codul penal al republicii moldova, comentariu.

3. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34.

4. Legea privind sănătatea reproducerii nr 138 din  15.06.2012

5. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.38-39.

6. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.91-94.

7. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.92-93.

8. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.205-207.

9. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.42-47.

10. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34.

11. Brinza S., Stati V. Tratat de Drept Penal Parte Speciala – Volumul , Chisinau- 2015

9