Drept Penal General Raspunsuri

8/14/2019 Drept Penal General Raspunsuri

1/24

Drept_1_DPG_2

Drept penal generalMULTIPLE CHOICE

1. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt:

a. latura obiectiv si latura subiectivb. vinovtia, rspunderea penal si pedeapsa

c. fapta care prezint pericol social svrsit cu vinovtie si prevzut de legea penal

2. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplic infractorilor sunt prevzute:a. n legi penale si hotrri ale guvernului

b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale preedintelui Romnieic. numai n legi penale

3. Fapta care prezint pericol social, pentru a constitui infractiune trebuie:a. s fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menTionate

n art. 1 C.p.b. s fie o acTiune sau inacTiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menTionate n

art. 1 C.p. si pentru sancTionarea crora este necesar aplicarea unei pedepsec. s fie o acTiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menTionate n art. 1 C.p. si

pentru sancTionarea creia este necesar aplicarea unei pedepse

4. Cine face evaluarea corect a gradului de pericol social al unei infractiuni svrsite:a. instanTa de judecat atunci cnd soluTioneaz cauza penal

b. legiuitorul, atunci cnd a ncriminat-o n legea penalc. administraTia locului de deTinere, atunci cnd cel condamnat este liberat condiTionat

5. Vinovatia cuprinde:a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitTii prevederii de ctresubiect a urmrilor socialmente periculoase

b. numai factorul volitiv care const n voinTa subiectului de a svrsi fapta si dorinTa de a

produce n realitate urmrile socialmente periculoasec. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv

6. Vinovatia exist atunci:a. cnd acTiunea sau inacTiunea care prezint pericol social este svrsit cu intenTie sau din

culp

b. cnd acTiunea sau inacTiunea care prezint pericol social este svrsit numai cu intenTie

c. cnd acTiunea sau inacTiunea care prezint pericol social este svrsit cu intenTie directsi praeterintenTie

2

7. Exista intentie directa ca form a vinovtiei atunci cnd :a. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accept, socotind fr temei, c el nu se va

produceb. fptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmreste producerea lui, prin


2/24

svrsirea acelei fapte

c. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmreste, accept producerea lui

8. Exista intentie indirecta ca form a vinovtiei, atunci cnd:

a. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accept, socotind fr temei c el nu se vaproduce

b. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmreste, accept producerea lui

c. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s-l prevad

9. Exista culpa cu prevedere ca forma a vinovtiei, atunci cnd:a. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmreste accept producerea luib. fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea

s-l prevad

c. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmreste producerea lui si crede fr temei,

c acest rezultat nu se va produce

10. Exista culpa simpla sau greseal ca form a vinovtiei atunci cnd:a. fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s-l prevadb. fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmreste accept pr oducerea lui

c. fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea

s-l prevad

11. Praeterintentia ca form a vinovtiei exist n :a. situatia n care fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea s-l

prevadb. situatia n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmreste, accept

producerea lui

c. situatia n care fptuitorul doreste si accept producerea unor urmri periculoase, ns nrealitate se produc din culp urmri mai grave (pe care fie c le-a prevzut, dar a socotit

fr temei c nu se vor produce ori nu le-a prevzut, desi putea si trebuia s le prevad)

12. Continutul legal sau abstract al infractiunii desemneaz:a. totalitatea condiTiilor cerute de lege pentru ca o fapt s constituie o anumit infracTiune

b. totalitatea condiTiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiv si latura subiectiv ainfracTiunii

c. totalitatea condiTiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectiv a

infracTiunii

13. Continutul constitutiv al unei infracTiuni este dat de:a. totalitatea condiTiilor cerute de lege cu privire la latura obiectiv si latura subiectiv

b. totalitatea condiTiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectivc. totalitatea condiTiilor cerute de lege pentru ca o fapt s constituie infracTiune

3

14. O infractiune are un conTinut agravat sau calificat atunci:a. cnd cuprinde numai condiTiile pentru existenTa ei n forma tipic


3/24

b. cnd pe lng condiTiile necesare pentru existenTa ei n configuraTia tipic, cuprinde si

alte circumstanTe de agravare

c. cnd este svrsit de un infractor recidivist

15. Obiectul juridic al unei infracTiuni l constituie:

a. bunul sustras sau distrus prin svrsirea fapteib. relaTiile sociale vtmate sau periclitate prin svrsirea fap tei

c. obiectivul urmrit de infractor prin svrsirea faptei

16. Pentru a fi subiect activ al unei infracTiuni, o persoan fizic trebuie s ndeplineascurmtoarele conditii:a. s aib vrsta minim cerut de lege si s fie responsabil din punct de vede re penalb. s aib libertate de voinT si acTiune si s fie responsabil din punct de vedere penal

c. s aib vrsta minim cerut de lege, s fie responsabil si s aib posibilitatea de a

decide liber si neconstrns asupra svrsirii infracTiunii

17. Subiect pasiv general al unei infracTiuni este:a. statul

b. persoana fizic sau juridic care a suferit rul produs prin infracTiunec. numai persoana juridic care a suferit un ru produs prin infracTiune

18. Latura obiectiv a unei infracTiuni cuprinde:a. elementul material, vinovTia si raportul de cauzalitate

b. elementul material, urmarea imediat si raportul de cauzalitate

c. acTiunea sau inacTiunea, urmarea imediat si vinovTia

19. Prin verbum regens se intelege :a. mobilul infracTiunii

b. scopul infracTiuniic. elementul material al laturii obiective a infracTiunii

20. Urmarea imediat ce se produce prin svrsirea unei infractiuni se materializeaz:a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol

b. numai ntr-un rezultat palpabil

c. n consecinTele subsecvente ale infracTiun ii

21. Problema dovedirii raportului de cauzalitate n dreptul penal se pune n legtur cu :a. infracTiunile formale

b. infracTiunile formale de atitudinec. infracTiunile de rezultat

22. Mobilul unei infractiuni:a. desemneaz acel sentiment (dorinT, tendinT, pasiune) care conduce la nasterea n

mintea fptuitorului a ideii svrsirii unei infracTiuni

b. desemneaz finalitatea urmrit de fptuitor prin svrsirea infracTiuniic. desemneaz atitudinea psihic a fptuitorului ce precede si nsoTeste fapta infracTional si

urmrile ei


4/24


5/24

nici o mprejurare s produc rezultatul urmrit de fptuitor

c. atunci cnd infracTiunea proiectat nu se consum datorit caracterului inapt de a

produce rezultatul mijloacelor folosite de fptuitor, ori datorit faptului c obiectulmaterial lipsea din locul unde credea acesta c se afl

29. Exista tentativ relativ improprie:a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de fptuitor pentru svrsirea infracTiunii esteapt s produc rezultatul, dar n cazul concret, n raport de condiTiile existente, s-a

dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situaTia cnd obiectul material al infracTiuniilipsea n mod accidental din locul unde acesta stia c se afl

b. atunci cnd fptuitorul dispune de toate condiTiile necesare sub aspectul mijloacelor ce

vor fi folosite si al obiectului material al infracTiunii pentru ca acesta s se consume, sitotusi infracTiunea nu se consum datorit modului defectuos n care au fost folosite

mijloacele de ctre fptuitor sau altor cauze

c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infracTiunii este datorat mijlocului folosit

care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare s produc rezultatul urmrit defptuitor

30. Exista tentativa absolut improprie:a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt s produc rezultatul, dar n cazul

concret, n raport de condiTiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n

situaTia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde fptuitorul credeac se afl

b. atunci cnd mijlocul folosit prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare s produc

rezultatul urmrit de fptuitor

c. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii obiective ainfracTiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce

31. Tentativa nu este posibila:a. la infracTiunile svrsite cu intenTie indirect

b. la infracTiunile continuate

c. la infracTiunile svrsite din culp

32. Tentativa nu este posibila:a. la infracTiunile svrsite cu praeterintenTieb. la infracTiunile continuate

c. la infracTiunile svrsite cu intenTie indirect

6

33. Tentativa nu este posibila:a. la infracTiunile continuate

b. la infracTiunile omisivec. la infracTiunile svrsite cu intenTie indirect

34. Tentativa nu este posibila:a. la infracTiunile continuate

b. la infracTiunile svrsite cu intenTie indirect


6/24

c. la infracTiunile de executare prompt

35. Tentativa nu este posibila:a. n cazul infracTiunii deviate

b. n cazul infracTiunii de obicei

c. n cazul infracTiunii continuate

36. Cum se pedepseste tentativa :a. la fel cu infracTiunea consumatb. cu o pedeaps cuprins ntre jumtatea minimului si jumtatea maximului prevzut de

lege pentru infracTiunea consumat, fr ca minimul s fie mai mic dect minimul

general al pedepseic. cu o pedeaps cuprins ntre 10 si 25 ani

37. Sunt susceptibile de forma fapt epuizata. infracTiunile complexeb. infracTiunile deviate

c. infracTiunile continue

38. Sunt susceptibile de forma fapt epuizata. infracTiunile deviate

b. infracTiunile continuatec. infracTiunile complexe

39. Tentativa nu se pedepseste:a. numai atunci cnd fptuitorul s-a desistat de la svrsirea faptei pus n executare, mainainte ca organul de urmrire penal s o descopere

b. atunci cnd fptuitorul a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei producerea

rezultatuluic. atunci cnd fptuitorul fie c s-a desistat fie c a mpiedicat producerea rezultatului mai

nainte de descoperirea faptei

7

40. Nu prezinta gradul de pericol social al unei infracTiuni:a. fapta prin care se aduce o atingere minim valorii sociale mpotriva creia a fostndreptat

b. fapta svrsit care este n mod vdit lipsit de importanT

c. fapta svrsit prin care se produce o atingere minim valorii sociale mpotriva creia a

fost ndreptat, este lipsit n mod vdit de importanT iar prin conTinutul ei concret estelipsit de pericol social

41. In cazul faptelor care nu prezint gradul de pericol social al unei infracTiuni,procurorul sau instanTa aplic o sancTiune cu caracter administrativ prevzut n art. 91C. pen. Care sunt sancTiunile cu caracter administrativ prevzute de legea penal:a. observarea, mustrarea, amendab. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amend

c. munca n folosul comunitTii, mustrarea cu avertisment si amend


7/24

42. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune:a. infracTiunea simpl, infracTiunea continuat si infracTiunea deviatb. infracTiunea simpl, infracTiunea continuat si infracTiunea continu

c. infracTiunea simpl, infracTiunea continu si infracTiunea deviat

43. Infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal este:a. o infracTiune continu

b. o infracTiune continuatc. o infracTiune colectiv

44. Data savarsirii unei infractiuni continue este:a. momentul cnd se comite acTiunea/inacTiunea care dureaz suficient pentru a avea o

semnificaTie penal

b. momentul la care a ncetat acTiunea/inacTiunea infracTional

c. momentul n care s-a produs rezultatul

45. Cnd se epuizeaz o infractiune continu:a. n momentul producerii rezultatuluib. n momentul ncetrii acTiunii/inacTiunii infracTionale

c. coincide cu momentul consumrii infracTiunii

46. Care este momentul n raport cu care se aplic beneficiul graTierii n cazul svrsiriiunei infracTiuni continue:a. momentul consumrii infracTiunii

b. momentul epuizrii activitTii infracTionalec. momentul producerii rezultatului

8

47. Care sunt formele unitatii legale de infracTiune:a. infracTiunea simpl, infracTiunea continu si infracTiunea deviat

b. infracTiunea complex, infracTiunea continu, infracTiunea progresiv si infracTiunea deobicei

c. infracTiunea complex, infracTiunea continuat, infracTiunea progresiv si infracTiunea de

obicei

48. Infractiunea este continuata:a. atunci cnd acTiunea/inacTiunea ce formeaz elementul material al laturii obiective, se

prelungeste n timp, n chip natural, chiar dup momentul consumriib. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp acTiuni sau inacTiuni care

prezint fiecare n parte conTinutul unei infracTiuni, nainte de a fi fost condamnat

definitiv pentru vreuna din elec. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleiasi

rezoluTii acTiuni sau inacTiuni care prezint fiecare n parte conTinutul aceleiasi infracTiuni

49. n cazul infractiunii continuate:a. exist concurs de infracTiuni


8/24

b. exist unitate natural de infracTiune

c. exist unitate legal de infracTiune

50. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuat:a. aceea a comiterii primei acTiuni sau inacTiuni

b. aceea a efecturii celei de a doua acTiuni sau inacTiuni din componenTa infracTiuniicontinuate

c. aceea a comiterii ultimei acTiuni sau inacTiuni din componenTa infracTiunii continuate

51. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaz termenul deprescripTie a rspunderiipenale :a. data comiterii ultimei acTiuni sau inacTiuni

b. momentul consumrii infracTiunii continuate

c. data la care s-a produs rezultatul

52. Care este momentul n raport cu care se aplic beneficiul amnistiei n cazul savarsiriiunei infractiuni continuate:a. momentul consumrii infracTiuniib. data comiterii ultimei acTiuni sau inacTiuni

c. momentul producerii rezultatului

53. Care este momentul n raport cu care se aplic beneficiul gratierii n cazul savarsiriiunei infractiuni continuate:a. momentul consumrii infracTiunii

b. data comiterii ultimei acTiuni sau inacTiunic. momentul producerii rezultatului

9

54. n cazul svrsirii unei infracTiuni continuate, care este momentul care se ia n calculpentru stabilirea starii de recidiva:a. momentul consumrii infracTiuniib. data svrsirii infracTiunii

c. data epuizrii infracTiunii

55. O infractiune este complex:a. numai atunci cnd n conTinutul su intr ca element constitutiv o acTiune sau inacTiune

care constituie prin ea nssi o fapt prevzut de legea penal

b. cnd conTinutul su intr ca element constitutiv sau ca circumstanT agravant o acTiunesau inacTiune care constituie ea nssi o fapt prevzut de legea penal

c. cnd elementul material al laturii obiective se repet de mai multe ori n aceeasi

mprejurare

56. Infractiunea unica complexa are :a. numai un obiect juridic principalb. numai un obiect juridic secundar

c. un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar


9/24

57. Denumirea progresiva de infractiune este data:a. acelei infracTiuni a crei latur obiectiv dup ce a atins momentul consumrii,corespunztor unei anumite infracTiuni, se amplific fr intervenTia fptuitorului, prin

agravarea urmrii produse, fie prin producerea de noi urmri vtmtoare

corespunztoare unei infracTiuni mai graveb. acelei infracTiuni a crei latur obiectiv dup ce a atins momentul consumrii se

prelungeste n timp, pn la intervenTia unei forTe care pune capt acelei activitTi

infracTionalec. acelei infracTiuni care produce consecinTe grave si foarte grave

58. Jocul de noroc, infractiune prevzut de art. 330 alin.2 C.p ., este:a. o infracTiune continu

b. o infracTiune continuat

c. o infracTiune de obicei

59. Formele pluralittii de infracTiuni sunt :a. participaTia penal, concursul de infracTiuni si recidiva

b. concursul de infracTiuni, recidiva si pluralitatea intermediarc. concursul de infracTiuni, recidiva si pluralitatea natural

10

60. Exist concurs de infractiuni:a. numai atunci cnd dou sau mai multe infracTiuni au fost svrsite printr-o unic acTiune,

de aceeasi persoan

b. numai atunci cnd dou sau mai multe infracTiuni au fost svrsite prin acTiuni sauinacTiuni distincte de aceeasi persoan, nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna

din ele

c. atunci cnd dou sau mai multe infracTiuni au fost svrsite printr-o unic manifestaresau prin acTiuni sau inacTiuni distincte, nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna

dintre ele

61. Exist concurs real de infractiuni:a. atunci cnd o acTiune sau o inacTiune svrsit de aceeasi persoan, datorit

mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementeleconstitutive ale aceleiasi infracTiuni

b. atunci cnd o acTiune sau o inacTiune svrsit de aceeasi persoan, datorit

mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele

constitutive ale unor infracTiuni diferitec. atunci cnd mai multe infracTiuni au fost svrsite de aceeasi persoan nainte de a fi

fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele

62. Exist concurs ideal de infractiuni:a. atunci cnd mai multe infracTiuni au fost svrsite de aceeasi persoan, nainte de a fi

condamnat definitiv pentru vreuna din eleb. atunci cnd o acTiune sau inacTiune svrsit de aceeasi persoan, datorit mprejurrilor

n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs ntruneste elementele constitutive a mai


10/24

multor infracTiuni

c. atunci cnd o acTiune sau inacTiune svrsit de aceeasi persoan, datorit mprejurrilor

n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive aleaceleiasi infracTiuni

63. Cum se va aplica pedeapsa principal n caz de concurs de infractiuni atunci cndinstanta a stabilit numai pedepse cu nchisoare:a. se aplic pedeapsa mai grea, la care se adaug un spor de pn la 5 ani nchisoare

b. se aplic pedeapsa cea mai grea care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar cndacest maxim nu este ndestultor se poate aduga un spor de pn la 5 ani nchisoare

c. se aplic pedeapsa cea mai grea care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar cnd

acest maxim nu este ndestultor se poate aduga un spor de pn la 7 ani nchisoare

64. Cum se aplic pedeapsa principal n caz de concurs de infractiuni, atunci cnd instantaa stabilit o pedeaps cu nchisoarea si o pedeaps cu amenda:a. se aplic pedeapsa nchisorii, la care se poate aduga amenda n totul sau n pa rteb. se aplic pedeapsa nchisorii care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar cnd

acest maxim nu este ndestultor se poate aduga amenda n totul sau n parte

c. se aplic pedeapsa nchisorii la care se poate aduga amenda sporit pn la maximulgeneral prevzut de lege

65. Recidiva postcondamnatorie exist atunci cand infractiunea ce reprezint al doileatermen al acesteia este savarsit:a. numai nainte de nceperea executrii pedepsei

b. numai n timpul executrii pedepseic. att nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia ct si n stare

de evadare

66. Recidiva postcondamnatorie exista:a. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa

nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat svrseste din nou o infracTiune cuintenTie, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia, sau n

stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infracTiune este

nchisoarea mai mare de un anb. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa

amenzii sau nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat svrseste din nou o

infracTiune cu intenTie, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii

acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infracTiuneeste nchisoarea mai mare de un an

c. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa

nchisorii mai mare de un an, cel condamnat svrseste din nou o infracTiune cu intenTie,nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia, sau n stare de

evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infracTiune este nchisoarea mai

mare de sase luni


11/24

67. In cazul in care o persoana a fost condamnata la pedeapsa nchisorii mai mare de saseluni pentru svrsirea unei infracTiuni intenTionate, dar cu suspendarea condiTionat aexecutrii, n termenul de ncercare svrseste o infracTiune intenTionat pentru care legeaprevede pedeapsa nchisorii mai marede un an:

a. exist recidiv postcondamnatorieb. nu exist stare de recidiv

c. exist recidiv postexecutorie

68. n cazul n care dup condamnarea definitiv la detenTiunea pe viaT, nainte denceperea executrii pedepsei, n timpul executrii ori n stare de evadare, cel condamnatsvrseste din nou o infracTiune cu intenTie, pentru care legea prevede o pedeaps cunchisoarea mai mare de un an sau detenTiunea pe viaT:a. exist recidiv postcondamnatorie

b. nu exist recidiv, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxim

c. legea nu prevede o asemenea situaTie

69. Pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii este necesar:a. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infracTiuni intenTionate lapedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detenTiunea pe viaT

b. s existe o hotrre de condamnare definitiv pentru svrsirea unei infracTiuni

intenTionate, la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detenTiunea pe viaTc. s existe o hotrre de condamnare definitiv pentru svrsirea unei infracTiuni

intenTionate la pedeapsa nchisorii mai mare de un an sau detenTiunea pe viaT

12

70. Exist recidiva postexecutorie:a. cnd dup executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

svrseste din nou o infracTiune cu intenTie pentru car e legea prevede pedeapsanchisorii mai mare de un an

b. cnd dup executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

svrseste din nou o infracTiune cu intenTie, pentru care legea prevede pedeapsanchisorii mai mare de 3 luni

c. cnd dup executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

svrseste din nou o infracTiune cu intenTie, pentru care legea prevede pedeapsanchisorii mai mare de 6 luni

71. Dac o persoan a fost condamnat definitiv pentru svrsirea unei infracTiuniintenTionate lapedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, dar nu a executat-o, deoarece a fost graTiat nntregime,svrseste o nou infracTiune intenTionat pentru care legea prevede pedeapsa nchisoriimai mare deun an, condamnarea a crei pedeaps a fost graTiat:a. nu poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece legea cere condiTiaca pedeapsa s fi fost executat efectiv

b. poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece graTierea reprezint si


12/24

ea un mod de stingere a executrii pedepsei

c. ar fi putut constitui primul termen al recidivei, dac graTierea nu ar fi fost total, ci doar

parTial urmnd ca restul de pedeaps negraTiat s fi fost executat

72. O persoan a fost condamnat definitiv la o pedeaps cu nchisoarea mai mare de sase

luni pentrusvrsirea unei infracTiuni intenTionate, dar nu a executat-o, n privinTa ei mplinindu-setermenul deprescripTie a executrii. n ipoteza n care aceast persoan svrseste o nou infracTiuneintenTionatpentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an, condamnarea n privinTacreia s-amplinit termenul de prescripTie a pedepsei:a. nu mai poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece pedeapsa nu a

fost executat

b. poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece prescripTia executriipedepsei este si ea un mod de stingere a acesteia

c. legea nu prevede, iar doctrina este controversat

73. Pentru existenTa recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doileatermen s-l reprezinte o condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de un an, rezultatdin:a. svrsirea unei infracTiuni din culp sau intenTionate

b. svrsirea numai cu intenTie a unei infracTiuni

c. svrsirea unei infracTiuni fie cu intenTie fie cu praeterintenTie

74. Atunci cnd un condamnat definitiv pentru svrsirea unei infracTiuni intenTionate lapedeapsa nchisorii mai mare de sase luni dar cu executare la locul de munc, svrseste onou infracTiune intenTionat pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare deun an:a. exist o recidiv postexecutorie

b. nu exist stare de recidivc. exist o recidiv postcondamnatorie

13

75. Pentru existenTa primului termen al recidivei mari postexecutorii:a. este necesar ca, condamnarea la pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni pentru

svrsirea unei infracTiuni intenTionate s se fi executat n ntregime n penitenciar

b. este suficient ca, condamnarea la pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni pentrusvrsirea unei infracTiuni intenTionate s se fi stins si n alt mod dect prin executarea

efectiv a pedepsei nchisorii n penitenciar

c. legea nu prevede o asemenea situaTie

76. Dac n privinTa primului termen al recidivei mari postexecutorii, constnd nexecutarea unei pedepsecu nchisoarea mai mare de 6 luni pentru svrsirea unei infracTiuni intenTionate, s-amplinit termenul


13/24

de reabilitare, aceast condamnare:a. nu mai poate constitui primul termen al recidivei

b. poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatoriic. problema este controversat n literatura juridic de specialitate

77. n cazul micii recidive postcondamnatorie, primul termen este compus:a. din trei condamnri la pedeapsa nchisorii de pn la un an, pentru svrsirea unorinfracTiuni intenTionate

b. din trei condamnri la pedeapsa nchisorii de pn la sase luni, pentru svrsirea unorinfracTiuni intenTionate

c. din trei condamnri rmase definitive la pedeapsa nchisorii de pn la sase luni, pentru

svrsirea unor infracTiuni intenTionate

78. n cazul cnd un infractor a fost condamnat definitiv la o pedeaps cu nchisoarea maimic de sase luni, pentru svrsirea unei infracTiuni intenTionate, iar nainte de a ncepeexecutarea, comite o nou infracTiune intenTionat pentru care legea prevede o pedeapsmai mare de un an, cum se va stabili si aplica pedeapsa ce urmeaz a o executa:a. conform regulilor privind recidiva postcondamnatorie

b. conform regulilor, privind recidiva postexecutoriec. conform regulilor privind concursul de infracTiuni

79. Un infractor condamnat definitiv la pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni pentrusvrsirea unei infracTiuni intenTionate, nainte de nceperea executrii pedepsei,svrseste din culp o infracTiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai marede un an. La aplicarea pedepsei pentru svrsirea celei de a doua infracTiuni instanTa vaTine seama de:a. regulile de la concursul de infracTiuni

b. regulile de la recidiva postcondamnatorie

c. regulile de la recidiva postexecutorie

80. ContribuTia direct si nemijlocit la svrsirea faptei prevzut de legea penal estespecific:a. instigatorului

b. coautorilor

c. complicelui14

81. Fapta persoanei care promite nainte de svrsirea infracTiunii c va tinui bunurileprovenite din aceasta, dar dup svrsirea ei, nu-si mai Tine promisiunea, constituie:a. complicitate

b. nu are semnificaTie penal

c. este lipsit de pericol social

82. Fapta persoanei care nainte de svrsirea infracTiunii, promite fptuitorului c l vafavoriza constituie:a. infracTiunea de favorizare a infractorului

b. nu are semnificaTie penal


14/24

c. complicitate

83. Svrsirea faptei prevzute de legea penal de ctre mai mulTi participanTi cu aceeasiform de vinovTie este specific:a. participaTiei improprii

b. complicitTii delict distinctc. participaTiei proprii (propriu-zise)

84. Svrsirea faptei prevzute de legea penal de ctre mai mulTi participanTi cu formede vinovTie diferite este specific:a. coautorilor

b. participaTiei impropriic. participaTiei ocazionale

85. n cazul legitimei aprri prevzute de art. 44 alin. 2 C. pen. atacul trebuie s fie:a. material, direct, imediat, injust si proporTional;b. material, direct, imediat si injust;

c. material, direct si injust.

86. n cazul legitimei aprri atacul trebuie s fie ndreptat mpotriva:a. celui care se apr sau altei persoane;

b. celui care se apr sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important ;c. celui care se apr, altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc

87. n cazul legitimei aprri atacul :a. pune n pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;b. pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;

c. pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul

obstesc.15

88. Este de asemenea n legitim aprare si:a. acela care a svrsit fapta prevzut de legea penal depsind limitele unei aprri

proporTionale;

b. cela care a svrsit fapta prevzut de legea penal si din cauza tulburrii sau temerii adepsit limitele unei aprri proporTionale, cu gravitatea pericolului si cu mprejurrile n

care s-a produs atacul;

c. acela care din cauza provocrii a svrsit fapta prevzut de legea penal cu depsirea

limitelor unei aprri proporTionale.

89. Legitima aprare este:a. o cauz care nltur rspunderea penal;b. o cauz care nltur executarea pedepsei;

c. o cauz care nltur n mod direct caracterul penal al faptei.

90. Atunci cnd dup dezarmarea agresorului cel atacat continu riposta lovind victima cucuTitul si


15/24

cauzndu-i moartea, acesta va beneficia de dispoziTiile legale privitoare la :a. legitim aprare, n condiTiile prevzute de art. 44 alin. 2 C.p.;

b. legitim aprare, n condiTiile prevzute de art. 44 alin. 3 C.p.;c. nu va beneficia de dispoziTiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune n discuTie,

aplicarea circumstanTei legale atenuante a provocrii.

91. Starea de necesitatea. este o cauz care n mod direct nltur caracterul penal al faptei;

b. este o cauz care nltur rspunderea penal;c. este o cauz care nltur executarea pedepsei.

92. Este n stare de necesitate:a. acela care svrseste fapta prevzut de legea penal pentru a salva de la pericol care nu

poate fi nlturat altfel, viaTa integritatea corporal sau sntatea sa, a altuia sau un bun

important al su ori al altuia sau un interes public;

b. acela care svrseste fapta prevzut de legea penal pentru a salva de la un pericoliminent care nu putea fi nlturat altfel, viaTa, integritatea corporal sau sntatea sa, a

altuia sau un bun important al su ori al altuia sau un interes public;

c. acela care svrseste fapta prevzut de legea penal pentru a salva de la un pericol carenu putea fi nlturat altfel, viaTa, integritatea corporal sau sntatea sa ori a altuia.

93. Pentru existenTa strii de necesitate pericolul trebuie s fi e:a. iminent, inevitabil si s ameninTe una din valorile artate n art. 45 alin.2 C.p.;

b. iminent, imediat si injust;

c. direct, imediat, injust si s ameninTe una din valorile artate n art. 45 alin.2 C.p.

16

94. Pentru a exista starea de necesitate, prin acTiunea de salvare:a. trebuie s nu se produc urmri mai grave;b. trebuie s nu se produc urmri vdit mai grave dect acelea care s-ar fi produs, dac

pericolul nu era nlturat;

c. nu are importanT valoarea urmrilor ce se produc prin svrsirea faptei prevzute delegea penal.

95. Temeiul admiterii strii de necesitate ca o cauz care nltur caracterul penal al fapteiconst:a. n aceea c fapta prevzut de legea penal svrsit nu prezint pericol social;

b. n aceea c fapta desi svrsit este asimilat cu neprevederea ei n legea penal;

c. n aceea c fapta nu este svrsit cu vinovTie.

96. Fapta prevzut de legea penal svrsit n stare de necesitate nu constituieinfracTiune deoarece:a. este o fapt socialmente util;

b. nu este svrsit cu vinovTie;

c. se consider c echivaleaz cu neprevederea ei n legea penal.

97. Constrngerea moral este o cauz care nltur:


16/24

a. caracterul penal al faptei;

b. rspunderea penal;

c. executarea pedepsei.

98. Nu constituie infracTiune fapta prevzut de legea penal svrsit din cauza:

a. unei constrngeri fizice creia fptuitorul nu i-a putut rezista;b. unei constrngeri fizice faT de care fptuitorul nu a opus rezistenT;

c. unei constrngeri fizice faT de care fptuitorul a ripostat.

99. n cazul constrngerii morale, pericolul cu care se ameninT trebuie s fie:a. iminent;

b. grav;c. imediat.

100. Exist caz fortuit, atunci cnd fapta prevzut de legea penal svrsit de subiecteste:a. datorat neprevederii de ctre acesta a rezultatului socialmente periculos;

b. consecinTa unei mprejurri care nu putea fi prevzut de acesta;

c. consecinTa unei comportri imprudente.

101. n situaTia cazului fortuit, fptuitorul;a. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos ca urmare aacTiunii sau inacTiunii sale, deoarece consider c acesta nu se va produce;

b. este n imposibilitate de a prevede intervenTia unei mprejurri care suprapus pe

acTiunea sau inacTiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculos;

c. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos al acTiunii sauinacTiunii sale, desi trebuia si putea s-l prevad.

17

102. Iresponsabilitatea nltur caracterul penal al faptei atunci cnd n momentulsvrsirii ei:a. fptuitorul este bolnav mintal sau toxicoman;b. fptuitorul este intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanTe;

c. fptuitorul este alienat minta.

103. n cazul iresponsabilitTii (cauz care nltur caracterul penal al faptei) starea deincapacitate psihictrebuie s fie datorat:a. consumului de alcool sau droguri;b. unei boli nervoase;

c. alienaTiei mintale ori altei cauze.

104. BeTia, pentru a fi cauz care nltur caracterul penal al faptei svrsite n aceaststare, trebuie s fie:a. voluntar si complet;b. accidental si complet;

c. preordinat.


17/24

105. Starea de beTie complet si accidental este :a. o circumstanT atenuant;b. o circumstanT agravant;

c. o cauz care nltur caracterul penal al faptei.

106. Starea de beTie accidental, incomplet, constituie:a. o cauz care nltur infracTiunea;

b. o circumstanT agravant;c. de regul, o circumstanT atenuant.

107. Minorii din cadrul crei categorii mai jos menTionate nu rspund niciodat penalpentru svrsireaunei fapte prevzute de legea penal:a. minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani;

b. minorii care nu au mplinit vrsta de15 ani;c. minorii care nu au mplinit vrsta de18 ani.

108. Minorii ce au depsit vrsta de 14 ani, dar nu au mplinit 16 ani, care svrsesc fapteprevzute delegea penal:a. ntotdeauna rspund penal;b. nu rspund penal;

c. rspund penal numai dac au svrsit faptele cu discernmnt.

109. Eroarea de fapt exist atunci cnd :a. fptuitorul n momentul svrsirii faptei nu a cunoscut c acea fapt constituie o

infracTiune;

b. fptuitorul n momentul svrsirii faptei nu a prevzut c se vor produce anumiteconsecinTe grave;

c. fptuitorul n momentul svrsirii faptei nu a cunoscut existenTa unei stri, situaTii sau

mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei.18

110. mprejurarea mai grav pe care infractorul nu a cunoscut-o n momentul svrsiifaptei:a. nu poate constitui o circumstanT agravant;

b. poate constitui o circumstanT agravant;

c. rmne la aprecierea instanTei dac s-o socoteasc o circumstanT agravant.

111. n cazul participaTiei penale, circumstanTele personale ale unuia dintre participanTi:a. se rsfrng asupra celorlalTi participanTi;b. nu se rsfrng asupra celorlalTi participanTi;

c. se rsfrng numai n msura n care au fost cunoscute de toTi participanTii.

112. n cazul participaTiei penale, circumstanTele reale:a. nu se rsfrng asupra tuturor participanTilor;


18/24

b. se rsfrng asupra tuturor participanTilor;

c. se rsfrng asupra participanTilor numai n msura n care acestia le-au cunoscut sau

le-au prevzut.

113. Ce se nTelege prin principiul non bis in idem :

a. aptul c pentru svrsirea unei infracTiuni, unui infractor nu i se poate aplica dect osingur sancTiune de drept penal;

b. aptul c pentru svrsirea unei infracTiuni un infractor nu poate fi tras la rspundere

penal dect o singur dat;c. faptul c nu poate rspunde penal o alt persoan n locul celei care a svrsit

infracTiunea.

114. SancTiunile cu caracter administrativ ce pot fi aplicate n cazul nlocuirii rspunderiipenale sunt:a. mustrarea, libertatea supravegheat si amenda;

b. mustrarea, munca n folosul comunitTii si amenda;c. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda.

115. Amnistia nltur:a. infracTiunea;

b. caracterul penal al faptei;

c. rspunderea penal pentru infracTiunea svrsit.

116. Obiectul amnistiei l constituie:a. persoana condamnatului;

b. executarea pedepsei;c. infracTiunile svrsite pn la data apariTiei actului de clemenT.

117. Moartea condamnatului nltur:a. infracTiunea pe care a svrsit-o;


c. executarea pedepsei.19

118. Care este efectul principal al prescripTiei rspunderii penale:a. nltur executarea pedepsei;

b. nltur caracterul penal al faptei;

c. nltur rspunderea penal.

119. n cazul infracTiunilor pentru care punerea n miscare a acTiunii penale estecondiTionat deintroducerea unei plngeri prealabile de ctre persoana vtmat, lipsa acestei plngerinltur:a. infracTiunea;

b. rspunderea penal;c. executarea pedepsei.


19/24

120. Pentru ca retragerea plngerii prealabile s nlture rspunderea penal, aceastatrebuie s fie:a. numai total;b. s vizeze doar latura penal a cauzei;

c. total si necondiTionat.

121. mpcarea prTilor pentru a nltura rspunderea penal, trebuie s intervin:a. n mod obligatoriu, numai n faza de urmrire penal;

b. n mod obligatoriu, numai n faza de judecat;c. n orice moment al procesului penal, dar numai pn la rmnerea definitiv a hotrrii

de condamnare.

122. Care din sancTiunile mai jos menTionate sunt sancTiuni de drept penal:a. pedepsele, msurile educative si msurile de siguranT;

b. numai pedepsele si msurile educative;

c. pedepsele, msurile educative, msurile de siguranT si sancTiunile disciplinare.

123. Degradarea militar este :a. o pedeaps accesorie;b. o pedeaps complementar;

c. o msur de siguranT.

124. nceperea executrii pedepsei accesorii se produce:a. din momentul pronunTrii hotrrii de condamnare;

b. din momentul ncarcerrii condamnatului n penitenciar;

c. din momentul n care hotrrea de condamnare a rmas definitiv.

125. Individualizarea legal a pedepselor se realizeaz:a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatoare;b. de ctre instanTa de judecat n momentul soluTionrii cauzei cu care a fost investit;

c. de ctre administraTia locului de deTinere a condamnatului.

20

126. Individualizarea judiciar a pedepsei se realizeaza) de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatoare;b) de ctre instanTa de judecat n momentul soluTionrii cauzei cu care a fost investit;

de ctre administraTia locului de deTinere a condamnatului

a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b. de ctre instanTa de judecat n momentul soluTionrii cauzei cu care a fost investit;c. de ctre administraTia locului de deTinere a condamnatului.

127. Constituie o circumstanT atenuant legal :a. cazul fortuit;

b. concursul de infracTiuni;

c. depsirea limitelor legitimei aprri.


20/24

128. n cazul n care pedeapsa a crei executare a fost suspendat este nchisoarea, termenulde ncercareeste:a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adaug un interval de timp de un an;

b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adaug un interval de timp ded oi ani;

c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adaug un interval de timp de trei ani.

129. Minorii cu vrsta cuprins ntre 14 si 16 ani care svrsesc fapte prevzute de legeapenal:a. nu rspund niciodat din punct de vedere penal;

b. faT de aceast categorie de persoane care svrsesc fapte prevzute de legea penal se

iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislaTia n vigoare;c. rspund penal, dac se dovedeste c au svrsit fapte penale cu discernmnt.

130. Care este cauza care genereaz starea de pericol datorit creia se dispune msura desiguranT ainterzicerii unei funcTii sau profesii:a. lipsa aptitudinii de care a dat dovad persoana care a svrsit o fapt prevzut de legea

penal de a efectua potrivit exigenTelor cuvenite activitatea n exercitarea creia asvrsit fapta;

b. exercitarea funcTiei sau profesiei n mod abuziv;

c. gravitatea faptei svrsit.

131. Confiscarea special :a. este o pedeaps complementar si priveste interzicerea unor drepturi;

b. este o pedeaps complementar privativ de bunuri;c. este o msur de siguranT cu caracter patrimonial.

132. GraTierea este o cauz care nltur:a. caracterul penal al faptei;


c. executarea pedepsei n totul sau n parte.

133. GraTierea nltur:a. numai executarea pedepsei;b. executarea pedepsei si sterge condamnarea;

c. antecedenTa penal.

21

134. Natura juridic a reabilitrii este aceea de:a. cauz care nltur rspunderea penal;

b. cauz care nltur executarea pedepsei;c. cauz care face s nceteze interdicTiile, decderile si incapacitTile ce au rezultat dintr-o

condamnare.

135. Temeiul rspunderii penale l constituie :a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal;


21/24

b. svrsirea unei infracTiuni

c. numai gradul de pericol social al unei fapte

136. Temeiul rspunderii penale l constituie :a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal;

b. svrsirea unei infracTiunic. numai gradul de pericol social al unei fapte

137. n care din situaTiile de mai jos se ntrerupe cursul prescripTiei executrii pedepsei:a. atunci cnd nvinuitului i se nmneaz un exemplar al mandatului de arestare;

b. atunci cnd nvinuitului i se prezint materialul de urmrire penal;

c. nceperea executrii pedepsei de ctre condamnat

138. n care din situaTiile de mai jos se ntrerupe cursul prescripTiei executrii pedepsei:a. comiterea unei noi infracTiuni;

b. executarea unei percheziTii n prezenTa nvinuitului;c. comunicarea de ctre procuror nvinuitului a faptei pentru care s-a pus n miscare

acTiunea penal.

139. n care din situaTiile de mai jos este ntrerupt cursul termenului prescripTieirspunderii penale:a. n cazul comiterii unei noi infracTiuni;b. n cazul nceperii executrii pedepsei;

c. n cazul executrii unei percheziTii n prezenTa nvinuitului.

140. n care din situaTiile de mai jos este ntrerupt cursul prescripTiei rspunderii penale:a. n cazul comunicrii de ctre procuror, nvinuitului a faptei pentru care s-a pus n

miscare acTiunea penal;

b. n cazul nceperii executrii pedepsei;c. n cazul svrsirii unei noi infracTiuni.

141. n care din situaTiile de mai jos este ntrerupt cursul prescripTiei rspunderii penalea. n cazul nceperii executrii pedepsei;

b. n cazul prezentrii de ctre procuror, nvinuitului a materialului de urmrire penal;

c. n cazul svrsirii unei noi infracTiuni.22

142. n care din situaTiile de mai jos are loc suspendarea cursului prescripTiei rspunderiipenale:a. n cazul prezentrii de ctre procuror, nvinuitului, a materialului de urmrire penal;

b. existenTa vreunei dispoziTii legale care mpiedic punerea n miscare a acTiunii penale sau

continuarea procesului penal;c. n cazul comiterii unei noi infracTiuni.

143. PrezenTa unei mprejurri de neprevzut sau de nenlturat prin care se mpiedicpunerea n miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal, constituie:a. o cauz de ntrerupere a cursului prescripTiei rspunderii penale;


22/24

b. o cauz de suspendare a cursului prescripTiei rspunderii penale;

c. o cauz de ntrerupere a cursului prescripTiei executrii pedepsei.

144. Prin nceperea executrii pedepsei, se ntrerupe:a. cursul termenului prescripTiei rspunderii penale;

b. cursul termenului prescripTiei executrii pedepsei;c. suspendarea prescripTiei rspunderii penale.

145. n cazul infracTiunii de lovire sau alte violenTe (art.180 C.p.) plngerea prealabiltrebuie introdus:a. direct la instanTa de judecat;

b. se ncearc mpcarea si dac nu reuseste, se introduce la instanta competentc. la parchet.

146. n cazul infracTiunii de insult (art.205 C.p.) plngerea prealabil se introduce:a. la parchetb. direct instanTei de judecat

c. se ncearc mpcarea si numai dac nu reuseste la instanta competent

147. n cazul infracTiunii de calomnie (art.206 C.p.) plngerea prealabil se introduce:a. la parchet

b. direct instanTei de judecatc. se ncearc mpcarea si numai dac nu reuseste, plangerea prealabila este adresata

instanta competenta

148. Pentru a produce efecte juridice plngerea prealabil trebuie introdus ntr-un anumittermen. Care este acest termen ?a. 30 de zile din ziua n care persoana vtmat a stiut cine este fptuitorul

b. dou luni din ziua n care persoana vtmat a stiut cine este fptuitorul;c. 90 de zile, din ziua n care persoana vtmat a stiut cine este fptuitorul.

149. O plngere prealabil introdus de persoana vtmat direct la instanTa de judecatcompetent s o soluTioneze dar dup expirarea termenului legal, pentru judectorul careare de soluTionat cauza, ce semnificaTie juridic are aceast introducere tardiv a plngeriiprealabile:a. c este lovit de nulitate;

b. o renunTare la acTiune;

c. c lipseste plngerea.

23

150. n cazul svrsirii unei infracTiuni pentru care punerea n miscare a acTiunii penaleeste condiTionat de introducerea plngerii prealabile, dar sunt vtmate mai multepersoane, subiectul va fi tras la rspundere penal:a. numai dac toate persoanele vtmate prin aceeasi fapt introduc plngere prealabil

mpotriva fptuitorului;b. este suficient dac plngerea prealabil a fost introdus sau menTinut numai de cte una

din persoanele vtmate;


23/24

c. numai dac cel puTin dou dintre persoanele vtmate (atunci cnd au fost mai multe) au

introdus plngerea prealabil

151. n ipoteza n care o infracTiune pentru care punerea n miscare a acTiunii penale seface la plngerea

prealabil a persoanei vtmate a fost svrsit de o pluralitate de infractori, pentru aoperarspunderea penal a tuturor participanTilor este necesar ca:a. plngerea prealabil s fie fcut mpotriva tuturor participanTilor;b. este suficient ca plngerea prealabil s fie fcut sau s se menTin contra unui singur

participant, pentru a opera rspunderea penal a tuturor participanTilor;

c. trebuie ca plngerea penal s fie fcut sau menTinut mpotriva a cel puTin doiparticipanTi, pentru a putea opera rspunderea penal a tuturor participanTilor.

152. O plngere prealabil introdus n termenul legal, dar fcut de o alt persoan dectpersoanavtmat nu-si produce efectul deoarece, n plan juridic este socotit:a. c lipseste;

b. c este nul;c. ca o modalitate de renunTare la acTiune.

153. Plngerea prealabil fcut de unul din soTi pentru cellalt soT, introdus n termenullegal:a. are ca efect punerea n miscare a acTiunii penale;

b. nu are ca efect punerea n miscare a acTiunii penale ;

c. are ca efect punerea n miscare a acTiunii penale, dar numai n cazul svrsirii unorinfracTiuni, pentru care legiuitorul prevede n mod expres o astfel de situaTie.

154. Plngerea prealabil fcut de copilul major pentru printele su, fr ca acesta dinurm s cunoasc acest lucru:a. are ca efect punerea n micare a actiunii penale;

b. nu are ca efect punerea n micare a actiunii penale;c. are ca efect punerea n micare a actiunii penale, dar numai n cazul svririi unor

infractiuni pentru care legiuitorul prevede expres o astfel de situatie.

155. Actiunea penal direct pentru infractiunea de vtmare a integrittii corporale(art.180 C.p.)introdus de concubina victimei, dup decesul acesteia (nu ca urmare a vtmrii, ci undeces natural) n termenul legal:a. poate investi n mod legal instanta de judecat pentru solutionarea cauzei;

b. nu investete n mod legal instanta de judecat pentru solutionarea cauzei;

c. ar fi putut investi n mod legal instanta de judecat pentru solutionarea cauzei, dacplngerea ar fi fost introdus de o sotie legitim.

24

156. Consecinta direct a lipsei plngerii prealabile n cazul infractiunilor pentru careactiunea penal se pune n micare la o astfel de plngere este:


24/24

a. nlturarea caracterului penal al faptei;

b. nlturarea executrii pedepsei;

c. nlturarea rspunderii penale.

Drept Penal General Raspunsuri

Documents

Transcript of Drept Penal General Raspunsuri