Drept Executional Penal

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA “DREPT PUBLIC”

PROGARAMA ANALITICĂ LA DISCIPLINA

PROBLEMELE EXECUTĂRII PEDEPSEI ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE

Pentru ciclul MASTERAT, specializarea DREPT PENAL

AUTOR: Doctor în drept, conf. univ. OXANA ROTARI ________

NUMĂRUL TOTAL DE ORE: 105 ore

NUMĂRUL ORELOR DE CONTACT: 45 ore

ORE DE CURS: 30 ore SEMINARII: 15 ore

CREDITE ECTS: 5

SEMESTRUL: II

FORMA DE EVALUARE: examen

PROGRAMA A FOST DISCUTATĂ ŞI APROBATĂ LA ŞEDINŢA CATEDREI

DREPT PUBLIC,PROCES VERBAL NR. 1 din 03.09. 2010

Recenzent:

Doctor în drept, conferentiar universitar NICOLAE BELÎI _________

ŞEF CATEDRĂ Dr.,conf.univ. SERGHEI ŢURCAN _________________

DIRECTOR DEPARTAMENT Dr.,conf.univ. VITALIE GAMURARI __________________

PRIM-VICERECTOR ULIMDr.,prof.univ. ANA GUŢU __________________

ARGUMENT

LOCUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEI:

1. Sub raport didactic:

a) Locul disciplinei în cadrul programei de învăţămînt:

Problemele executării pedepsei în contextul integrării europene constituie o disciplină de învăţămînt fundamentală, care asigura atît formarea de ansamblu, pentru profesiunea de jurist, precum şi o pregătire de specialitate într-un domeniu de mare actualitate. Or, disciplina respectivă ocupă locul de frunte în sistemul de drept avînd o dublă ipostază: ramură de drept şi factor structurant al sistemului de drept, aceasta datorîndu-se relaţiilor fundamentale pe care le reglementează normele dreptului execuţional precum şi forţei juridice supreme ale acestora.

b) Semnificaţia formativă:

Formarea juriştilor şi perfecţionarea în domeniul relaţiilor sociale, care apar in procesul ispăşirii pedepsei privative de libertate. Cunoaşterea Dreptului executional penal se prezintă destul de importantă pentru studenţii facultăţilor de drept, în mod aparte pentru cei cu specializarea “drept penal” care trebuie să distingă regimurile ispăşirii pedepsei şi sistemele organizării exercitării normelor de drept penitentiar; principiile democratice de organizare şi activitate a autorităţilor, organelor ce pun în executare pedeapsa privativă de libertate precum si mecanismele juridice de garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale al condamnatilor.

2. Sub raport metodologico-aplicativ:

La predarea disciplinei se ţine cont de faptul că aceasta este destinată masteranzilor care deja posedă competenţe gnosiologice şi praxiologice în domeniul dreptului execuţional penal şi se va pune accentul pe studierea legislaţiei naţionale şi a celei internaţionale. Se va încerca antrenarea cît mai activă a studenţilor atît în cadrul seminariilor, cît şi a orelor de curs, combinarea aspectelor teoretice cu cele practico-aplicative , examinîndu-se situaţii reale din practica sistemului executional şi modelîndu-se cazuri fictive. Pe parcursul predării disciplinei se pune accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care să stimuleze interesul studenţilor şi să-i determine spre o pregătire temeinică în vederea formării unor buni specialişti în domeniul dreptului în general şi al dreptului penal în mod special. La seminare se vor organiza dezbateri pe cele mai importante aspecte ce ţin de problemele de bază ale organizării activitatii organelor executionale şi a mecanismului de garantare a respectării drepturilor fundamentale ale omului ,în general si cele ale condamnatului în special. Se vor modela situaţii de caz şi jocuri pe roluri privind mecanismele de executare a pedepsei privatiunii de libertate.

2

OBIECTIVELE FORMATIV-DEZVOLTATIVE

La finele studierii disciplinei studenţii –master trebuie să obţină următoarele:

COMPETENŢE GNOSIOLOGICE:

să cunoască etapele şi perspectivele dezvoltării Dreptului executional penal în Moldova si alte state;

să deosebească particularităţile Dreptului executiv penal şi al dreptului penitenciar în Moldova;

să identifice statutul juridic al persoanei aflate în locul de detentie; să determine mecanismele de exercitare a normelor Dreptului executional

penal; să explice sistemul organelor penitenciare şi mecanismele de interferenţă

dintre acestea; să cunoască sarcinile şi funcţiile instituţiilor care pun în executare pedeapsa

privativă de libertate; să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei.

COMPETENŢE PRAXIOLOGICE:

să poată defini şi explica tendinţele dezvoltării stiinţei Dreptului executional penal;

să distingă laturile pozitive şi negative ale sistemelor penitenciare ale diferitor state;

să argumenteze avantajele şi dezavantajele sistemului normelor pedepsei stabilite;

să compare modul de reglementare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale condamnatului în statele străine.

COMPETENŢE DE CERCETARE:

să proiecteze mecanisme de exercitare a organelor executionale penale;

să selecteze modelele execuţionale cele mai optimale;

să poată efectua cercetări în domeniul dreptului executional penal comparat.

3

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

Nr. Denumirea temei Numărul de ore Curs Seminar Total

1. Statutul juridic al condamnatului 2 ore 1ore 3 ore

2. Comitetul pentru plîngeri 2 ore 1ore 3ore 3. Sistemul instituţiilor şi organelor de stat

care execută pedeapsa2 ore 1ore 3ore

4. Structura instituţiilor penitenciare 2 ore 1ore 3ore 5. Problemele repartizării condamnaţilor în

instituţiile penitenciare 2ore 1ore 3 ore

6. Problemele prevenirii infracţiunilor comise de condamnaţi în instituţiile penitenciare

2ore 1 ore 3 ore

7. Problemele executării pedepsei şi a aplicării măsurilor de corectare a condamnaţilor

2ore 1ore 3 ore

8. Problemele sinuciderii în mediul penitenciar

2ore 1ore 3 ore

9. Problemele executării pedepsei amenzii 2 ore 1 ore 3 ore 10 Problemele executării pedepsei privative

de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate

2 ore 1 ore 3 ore

11 Problemele executării pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii

2 ore 1 ore 3 ore

12 Problemele executării pedepsei arestului 2 ore 1 ore 3 ore13 Problemele executării pedepsei arestului

de către militari2 ore 1 ore 3 ore

14 Problemele eliberării şi integrării profesionale a deţinuţilor

2 ore 1 ore 3 ore

15 Problemele stingerii executării pedepsei 2 ore 1 ore 3ore 30ore 15ore 45ore

4

CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE

A) Ore de curs

N/o Tema Forma prezentării Nr. de ore1. Statutul juridic al condamnatului. Prelegere interactivă 2 ore 2. Comitetul pentru plîngeri. Prelegere interactivă 2 ore 3. Sistemul instituţiilor şi organelor de

stat care execută pedeapsa.Prelegere interactivă 2 ore

4. Structura instituţiilor penitenciare. Prelegere interactivă 2 ore 5. Problemele repartizării

condamnaţilor în instituţiile penitenciare.

Prelegere interactivă 2 ore

6. Problemele prevenirii infracţiunilor comise de condamnaţi în instituţiile penitenciare.


7. Problemele executării pedepsei şi a aplicării măsurilor de corectare a condamnaţilor.


8. Problemele suicidului în mediul penitenciar.


9. Problemele executării pedepsei amenzii.


10. Problemele executării pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii.


11. Problemele executării pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.


12. Problemele executării pedepsei arestului.


13. Problemele executării pedepsei arestului de către militari.


14. Problemele eliberării şi integrării profesionale a deţinuţilor.


15. Problemele stingerii executării pedepsei.


Total30 ore

5

B) Seminare

N/o Tema Forma prezentării Nr. de ore1. Statutul juridic al condamnatului. Seminar reproductiv

cu prezentarea referatelor

problematizate

1ore

2. Comitetul pentru plîngeri. Seminar interactiv cu examinarea studiului

de caz

1ore

3. Sistemul instituţiilor şi organelor de stat care execută pedeapsa.

Seminar interactiv cu examinarea studiului

de caz

1 ore

4. Structura instituţiilor penitenciare. Seminar interactiv cu desfăşurarea dezbaterilor

1 ore

5. Problemele repartizării condamnaţilor în instituţiile penitenciare.


de caz

1 ore

6. Problemele prevenirii infracţiunilor comise de condamnaţi în instituţiile penitenciare.

Seminar interactiv cu prezentarea referatelor

problematizate

1 ore

7. Problemele executării pedepsei şi a aplicării măsurilor de corectare a condamnaţilor.

Seminar interactiv cu prezentarea referatelor

problematizate

1 ore

8. Problemele sinuciderii în mediul penitenciar.

Seminar interactiv cu desfăşurarea dezbaterilor.

1 ore

9. Poblemele executării pedepsei amenzii.


de caz.

1 ore

10. Problemele executării pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.


de caz.

1 ore

11. Problemele executării pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii.

Seminar interactiv cu desfăşurarea dezbaterilor.

1 ore

12. Problemele executării pedepsei arestului.

Seminar interactiv examinarea studiului

de caz.

1 ore

6

13. Problemele executării pedepsei arestului de către militari.

Seminar interactiv. 1 ore

14. Problemele eliberării şi integrării profesionale a deţinuţilor.

Studiu de caz. 1 ore

15. Problemele stingerii executării pedepsei.

Seminar interactiv cu examinarea practicii

judiciare.

1 ore

Total15 ore

BLOCUL DE CONŢINUT

TEMA I

Statutul juridic al condamnatului

Condamnatul are drepturile,libertăţile,obligaţiile cetăţenilor RM,cu excepţia

restricţiilor stabilite de Codul de Executare al RM şi de actele normative adoptate

în conformitate cu acestea.Restricţia drepturilor proclamate în art.20-24 din

Constituţia RM nu se admite.

1.Principiile de bază ale statutului juridic al condamnatului.

2.Drepturile condamnaţilor.

3.Obligaţiile condamnaţilor.

4.Studiu comparat.

TEMA II

Comitetul pentru plîngeri

Comitetul pentru Plîngeri se instituie în scopul examinării plîngerilor,depuse

de către deţinuţii din instituţţile penitenciare în conformitate cu prevederile

Ccodului de Executare aRM.Comitetul este compus din 5 membri permanenţi,care

activează pe baze obşteşti, numiţi prin hotărîre de Guvern pe un termen de 4 ani

7

.

1.Funcţiile şi modul de constituire a Comitetului.

2.Modul de funcţionare a Comitetului.

TEMA III

Sistema instituţiilor şi organelor de stat care execută pedeapsa

Realizarea constrîngerii statale într-o formă mai dură cum este pedeasa

penală necesită controlul permanent al statului asupra executării limitărilor dure

impuse condamnaţilor.Cu acest scop executarea pedepselor penale este prevăzută

ca o prerogativă excepţională a statului,pentru executarea căreia se creează

instituţii şi organe de stat speciale.

1.Sarcinile şi modalităţile de activitate a instituţiilor şi organele de stat care execută pedeapsa.

2.Destinaţia şi tipurile instituţiilor penitenciare.

3.Interacţiunea instituţiilor şi organelor care execută pedeapsa cu alte organe de stat.

4.Sisteme penitenciare europene.

TEMA IV

Structura instituţiilor penitenciare

Reforma sistemului penitenciar a început cu anul 1996,imediat după trecerea

Direcţiei Instituţiilor Penitenciare în subordinea Ministerului

Justiţiei,transformîndu-se în Departamentul Instituţiilor Penitenciare a RM,după

care a fost implimentat un plan de idei şi obiective ce urmează a fi implementate

pe parcursul anilor 2004- 20013.

1.Noţiuni generale.

2.Sarcinile şi funcţiile instituţiilor penitenciare.

3.Tipurile instituţiilor penitenciare.Studiu comparat.

8

TEMA V

Problemele repartizării condamnaţilor în instituţiile penitenciare

Tipul de penitenciar unde condamnatul urmează să ispăşească pedeapsa este

stabilit de către instanţa de judecată prin adoptarea sentinţei de

condamnare.Conform art.216 CE al RM şi a art.72 CP al RM sunt următoarele

feluri de penitenciare:penitenciar de tip închis,semiînchis şi deschis.


2.Primirea deţinuţilor în penitenciare.

3.Evidenţa deţinuţilor.

4.Particularităţile ispăşirii pedepsei în condiţiile iniţiale şi obişnuite.

TEMA VI

Problemele prevenirii infracţiunilor comise de condamnaţi

în instituţiile penitenciare

Abordarea criminalităţii ca fonomen social-negativ presupune şi

implementarea unei strategii coerente de prevenire a acesteia prin prisma

măsurilor de influenţă asupra cauzelor şi condiţiilor care o generează sau o

favorizează.Identificînd şi studiind cauzele criminalităţii,stabilind starea acesteia,

anticipînd schimbările sale cantitative şi calitative,atăt criminologia cît şi dreptul

execuţional penal îşi propun să evalueze măsurile ce i se impun şi să elaboreze

programe convingătoare de prevenire a criminalităţii,de resocializare şi reinserţie

socială a delincvenţilor.

1.Măsuri de prevenire a criminalităţii penitenciare orientate spre înlăturarea,neutralizarea sau

compensarea factorilor exteriori.

2.Prevenirea individuală a infracţiunilor şi tratamentul delincvenţilor condamnaţi.

3.Mijloacele juridice de prevenire a infracţiunilor în instituţiile penitenciare.

9

TEMA VII

Problemele executării pedepsei şi a aplicării măsurilor

de corectare a condamnaţilor

Sentinţa judiciară care a intrat în vigoare este obligatorie pentru toate

întreprinderile,instituţiile,organizaţiilor,persoanelor fizice şi trebuie să fie

executate.După primirea acestei sentinţe spre executare, organele de stat

împuternicite s-o execute, administraţia întreprinderilor,instituţiilor şi

organizaţiilor sînt obligate s- o realizeze în limitele pedepsei stabilite.

1.Noţiunea şi reglementarea juridică a executării pedepsei.

2.Noţiunea de reglementare juridică a aplicării măsurilor de corectare faţă de condamnaţi.

3.Diferenţierea şi individualizarea executării pedepsei şi aplicării măsurilor de influenţă

corecţională.

TEMA VIII

Problemele sinuciderii în mediul penitenciar

Act deliberat,voluntar,de autostopare a vieţii şi,implicit, de producere a

morţii,sinuciderea reprezintă una dintre cele mai sensibele şi dramatice probleme

sociale ale societăţii contemporane.Condamnată de prescripţiile religioase,de

atitudinile opiniei publice şi,nu în ultimă instanţă,de reglementările legislaţiei

contemporane ,sinucidrea pare,cel puţin în aparenţă, un gen de conduită care

implică numai individualitatea persoanei şi ale cărei motivaţii interioare sunt greu

de perceput sau de descifrat.


2.Măsuri de profilaxie şi combatere.

10

TEMA IX

Problemele executării problemei amenzii

Executarea pedepsei amenzii ca pedeapsă principală sau complimentară se

asigură de către oficiul de executare în a cărui rază teritorială se află domiciliul

condamnatului,iar în cazul condamnaţilor care execută pedeapsa

arestului,închisorii sau detenţiunii pe viaţă-şi de către penitenciar.

1.Organul şi instituţia care asigură executarea pedepsei amenzii.

2.Modul de executare a pedepsei amenzii.

TEMA X

Problemele executării pedepsei privative de dreptul

de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

Executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate stabilită ca pedeapsă complementară pedepsei

arestului sau închisorii este asigurată de către instituţia care asigură executarea

pedepsei principale,iar după executarea ei-de către oficiul de executare în a cărui

rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.

1.Organul şi instituţia care asigură executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite

funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

2.Modul de executare a pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

eexercita o anumită activitate.

3.Obligaţiile administraţiei organizaţiei în care lucrează condamnatul.

TEMA XI

Problemele executării pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii

11

Executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii se asigură

de către oficiul de executare în a cărui rayă teritorială se află domiciliul

condamnatului,în conformitate cu prevederile CE al RM,ale Regulamentului cu

privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunităţii,aprobat de Guvern,şi ale altor acte normative.

1.Noţiuni generale viyînd modul de executare a pedepsei muncii neremunerate în folosul

comunităţii. Studiu comparat.

2.Obligaţiile organului şi a autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte

asigurarea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii.

TEMA XII

Problemele executării pedepsei arestului

Executarea pedepsei arestului este asigurată de penitenciare în încăperi

special destinate.Astfel,instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea

privind aplicarea arestului şi dispoziţia de executare administraţiei locului de

deţinere a condamnatului.Administraţia locului de deţinere,în termen de 15 zile de

la primirea dispoziţiei de executare a pedepsei,trimite condamnatul în penitenciar.

1.Trimitrea spre executare a hotîrîrii judiciare privind pedeapsa arestului.

2.Condiţiile de executare a pedepsei amenzii.

3.Măsurile de stimulare şi sancţiunile disciplinare aplicate condamnaţilor la arest.

TEMA XIII

Problemele executării pedepsei arestului

de către militari.

Pedeapsa arestului aplicată militarilor în termen,cu termen redus şi a

rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi se execută în camere de arest ale

comenduirii militare.Astfel,instanţa care a judecat în fond trimite hotărîrea

12

privind aplicarea arestului şi dispoziţia de executare comandamentului unităţii

militare sau,după caz, administraţiei locului de deţinere a militarului

condamnat,care în termen de 15 zile de la primirea dispoziţiei de executare,trimite

condamnatul în camera de arest a comenduirii militare.

1.Particularităţile statutului juridic şi a condiţiilor de executare a militarului care execută

pedeapsa arestului.

2.Măsurile de stimulare şi sancţiunile disciplinare aplicate condamnaţilor militari.

3.Procedura de contestare.

TEMA XIV

Problemele eliberării şi integrării profesionale

a deţinuţilor

Pentru a înţelege mai bine conţinutul programelor de eliberare şi integrare

socială a deţinuţilor trebuie să cunoaştem consideraţiile folosofice şi aspectele

legislative ale sistemului de executare a pedepselor.O idee de bază este să se

înţeleagă că de fapt nimeni nu crede că închisoarea este o modalitate de a face o

persoană “mai bună”.Există alte cazuri pentru care societatea apelează la

închisori.Astfel,închisorile sunt văzute ca fiind ceva negativ şi foarte distructiv

pentru individ,ceva ce trebuie evitat ,iar cînd trebuie folosite să se folosească cît

mai scurt timp posibil.

1.Pregătirea pentru eliberare din locurile de detenţie şi ajutorul acordat persoanelor eliberate de

executarea pedepsei.

2.Efectele mediului penitenciar asupra vieţii persoanelor în conflict cu legea.

3.Integrarea profesională a persoanelor care şi -au ispăşit pedeapsa.

13

TEMA XV

Problemele stingerii executării pedepsei

Prin stingerea executării pedepsei se stinge raportul juridic de executare a

pedepsei, adică obligaţia condamnatului de a executa pedeapsa şi dreptul

organului de stat de a cere executarea pedepsei.Temeiurile pentru stingerea

executării pedepsei sunt prevăzute la art 295 CE al RM.

1.Noţiuni generale vizînd stingerea executării pedepsei.

2.Temeiurile stingerii executării pedepsei.Studiu comparat.

STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea curentă se va efectua prin referate problematizate privind sistemul executiv penal al diferitor state, notele obţinute argumentîndu-se în dependenţă de modul de participare a studenţilor la dezbateri, studii de caz, jocuri pe rol, pregătirea referatelor.

Tematica referatelor propuse studenţilor pentru evaluarea lucrului individual:

1. Sistemul penitentiar al Republicii Austria.2. Sistemul penitentiar al Canadei. 3. Sistemul penitenciar al Republicii Chile.

4. Sistemul penitentiar al Republicii Franceze. 5.Sistemul penitentiar al Republicii Federative Germania. 6.Sistemul penitentiar al Statului Israel. 7.Sistemul penitenciar al Republicii Federale Nigeria. 8. Sistemul penitentiar al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. 9.Sistemul penitenciar al Republicii Federative a Braziliei. 10. Sistemul penitentiar al Republicii Polone. 11. Sistemul penitentiar al României. 12. sistemul penitentiar al Federaţiei Ruse. 13.Sistemul penitentiar al Statelor Unite ale Americii. 14.Sistemul penitentiar al Ucrainei. 15.Sistemul penitenciar al Republicii Islamice Mauritania.

14

Tematica studiilor de caz.

În cadrul desfăşurării orelor practice, studiile de caz vor avea drept subiect:

Studiereasistemului penitenciar al Republicii Dominicane;

Studierea sistemului penitenciar al Republicii Insulelor Fiji;

Studierea sistemului penitenciar al Republicii Filipine;

Studiera sistemului penitenciar al Republicii Irlanda;

Studierea sistemului penitenciar al Statelor Unite Mexicane;

Studierea Sietemului Penitenciar al Sultanatului Oman;

Studierea sistemului penitenciar al Uniunii Australiene.

Evaluarea finală - examin în formă scrisă, constînd în răspunderea la subiectele din bilet.Biletul va conţine trei întrebări, dintre care două teoretice, cea de- a treia -practică vizînd ,analiza sistemului penitenciar al unui stat. ..................

ALGORITMUL DE CALCULARE A NOTEI

Pentru un scor total de 100 %

I intrebare teoretica- 30 %

II intrebare teoretica-30 %

III intrebare cu aplicarea practica a competentelor teoretice- 40 %

100%- nota “zece”

90 %- nota “noua”

80 %- nota “opt”

70%-nota “sapte”

15

60%-nota “sase”

50%-nota “cinci”

40%-nota “patru”

30%-nota “trei”

20%-nota “doi”

10%-nota “unu”

Explicitarea procentajului pe parametri

Evaluarea competentelor gnoseologice la intrebarea teoretica:

1. Expunerea logica, consecventa, convingatoare a materialului de program - 30%

2. Argumentarea opiniilor stiintifice consacrate, cu mentionarea numelor notorii de savanti in domeniu si referinte la operele lor- 30 %

3. Utilizarea propriilor argumente in baza cercetarilor individuale, realizate in afara programului, cu formularea unor rationamente si concluzii originale-30 %

4. Nivelul expunerii (utilizarea terminologiei stiintifice a disciplinei)- 10 %

Evaluarea competentelor praxiologice la intrabarea practica:

1. Corectitudinea solutionarii problemei, studiului de caz- 65 %2. Argumentarea textuala a solutiei obtinute- 15 %3. Originalitatea metodei de calculare a problemei -20%

16

Pentru activitatea din timpul anului universitar se pot acorda puncte

suplimentare. Se acordă un punct suplimentar pentru prezenţă integrală la cursuri şi

la seminarii şi pentru participarea activă la dezbaterile de la orele practice, la

soluţionare studiilor de caz şi prezentarea referatelor problematizate.

De asemenea vor fi încurajaţi membrii activi ai Cercului ştiinţific studenţesc „Drept Penitenciar” din cadrul Catedrei „Drept Public”,specializarea “Drept Penal” precum şi participanţii cu rapoarte în cadrul Conferinţei studenţeşti anuale dedicate Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ:

1. Сonstitutia Republicii Moldova, din 29.07.1994.2. Codul de Executare al Republicii Moldova/M.O. №34-35, 3/03/2005 3. Codul Penal al RM din 2002. 4. Codul Procesual Penal al RM din 14.03.2003 5. Comentariul CP al RM din 2009. 6. Legea RM №036-ХIII din17.12.96,.Cu privire la Sistemul Penitenciar,în

М.О.№15,19977. Statutul executării pedepsei de către condamnaţi,din 1994,2006..8. Гомиен Д.К. . Путеводитель по Европейской Конвенции о защите

прав человека. Совет Европы. 1994 г.9. Иванов В. М. Основы конституционного права зарубежных стран,

Кишинев-Одесса, Изд. Litera, 2001.10. Arseni A., Ivanov V. M., Suholitco L., Drept Constituţional Comparat,

Chişinău, 2003.11. Макова Б.В., Макова Д.Д., Москаленко К.Н. Обращение в

международно-правовые органы как средство защиты прав и свобод человека // Законность, №6, с.12-18., 1996 г.

12. Общая теория прав человека. М., 1996. Под ред. проф.Е.А.Лукашова.

13. Руководство по обучению сотрудников исправительных учреждений. Молдова. ОБСЕ. Варшава. 1997.

14. Преступление и наказание а Англии, США, Франции, ФРГ, Японии. Учебное пособие. М., 1991.

15. Н.А.Белый. Пенитенциарное право Республики Молдова. Курс лекций. Кишинэу,2001.

17

16.O.Rotari.Statistica Judiciară.Chişinău,200917.O.Rotari.Criminologia.Chişinău,201018.O.Rotari.Delincvenţa juvenilă-probleme actuale şi căi de

soluţionare.Chişinău,201019.O.Rotari.Probleme actuale ale executării pedepsei.Chişinău.2010

Suplimentară:1. Matei H. C., Neguţ S., Nicolae I., Statele lumii de la A la Z, Bucureşti, Ed.,

Meronia, 2002.2. Международно-правовые стандарты обращения с заключенными и

национальные варианты их реализации. Учюпособие.Рязань.1994. 3. Солженицын А.И. Архипелаг ГУЛАГ. М., 1991. 4. Марченко М. Н., Сравнительное правоведение. Общая часть, Москва,

Зерцало, 2001.5. Правовые системы стран мира. Энциклопедический справочник, отв.

ред. д. ю. н., проф. А. Я. Сухарев, Москва, НОРМА, 2000.6. Решетников Ф. М., Правовые системы стран мира. Справочник,

Москва, Юрид. лит., 1993.7. Саидов А. Х., Сравнительное правоведение, Москва, Юристъ, 2000.8. Конституции государств Европейского Союза, под ред., Л. А.

Окунькова, Москва, 1997.9. Новые конституции стран СНГ и Балтии, под ред., Н. А. Михалевой,

Москва, Изд. Манускрипт Юрайт, 1998.10. Иванов В. М., Власть, демократия и социальные контрасты, Chişinău,

ULIM, 1997.11. Иванов В. М., Государственное устройство США, Chişinău, Lumina,

1993.12. Романов А. К., Правовая система Англии, Москва, Дело, 2000.13. V.Florea,L.Florea”Drept execuţonal penal”,Chişinău,2002.14. I.Oancea”Drept execuţional penal”,Bucureşti,1999.

Notă: Literatura recomandată poate fi solicitată în Biblioteca ULIM.

Surse Internet:

1. http://www.cry.ru/2005/10/06/news2. http://www.hro.org/editions/karta/nr1718/turma.htm3. http://www.ronl.ru/ugolovniy-process4. http://www.zerkalo-nedeli.com/5. http://forumkz.addr.com/2003rus/6. http://lawtech.agava.ru 7. http://www.hro.org/editions/serp/

18

8. http://www.memo.ru/prawo/pen/780519.htm9. http://criminallaw.superreferat.ru/view/detail12282.html

19

Drept Executional Penal

Documents

Transcript of Drept Executional Penal