1

DREPT CONSTITUłIONAL ŞI INSTITUłII POLITICE Lector univ. dr. Gheorghe COMĂNIłĂ 1. Prezentarea disciplinei de studiu; Disciplina de studiu se intitulează Drept constituŃional şi instituŃii politice şi constituie una dintre disciplinele fundamentale ce trebuie parcurse de studenŃii anului I specializarea drept.

Planul de învăŃământ actual prevede studierea sa în două etape, pe parcursul unui întreg an universitar şi finalizarea cu două examene, unul la disciplina Drept constituŃional, în sesiunea din iarnă şi altul la disciplina InstituŃii politice în sesiunea de vară a anului I de studii.

Obiective: 1. Familiarizarea studenŃilor cu terminologia şi conceptele de bază specifice dreptului

public, în general, respectiv dreptului constituŃional, în special; 2. Analiza şi dezbaterea critică a modului de organizare şi funcŃionare a puterilor publice

în sistemul constituŃional românesc: puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecatorească;

3. Dezvoltarea abilitaŃilor de operaŃionalizare cu aparatul metodologic specific dreptului constituŃional în analiza instituŃiilor politice şi administrative din Romania;

4. Însuşirea principalelor drepturi şi libertăŃi fundamentale prevăzute de ConstituŃia României şi corelaŃia dintre acestea şi principalele documente internaŃionale privind drepturile omului;

5. Rolul şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale a României ca şi garant al statului de drept.

2. Bibliografie:

1. cursul d-lui lector universitar dr. Gheorghe COMĂNIłĂ; 2. ConstituŃia României, republicată, cu renumerotarea articolelor, Monitorul Oficial

nr.767/31.10.2003;

3. Mihai CONSTANTINESCU, Ioan MURARU, Antonie IORGOVAN, „Revizuirea ConstituŃiei României”, explicaŃii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003;

4. Ioan MURARU, Simina Elena TĂNĂSESCU, „Drept constituŃional şi instituŃii

politice”, 2 volume, Editura All Beck, Bucureşti, 2003 (curs universitar);

5. Cristian IONESCU, „Drept constituŃional şi instituŃii politice”, 2 volume, Editura All Beck, Bucureşti, 2003 (tratat);

6. Mihai CONSTANTINESCU, Ioan MURARU, Elena Simina TĂNĂSESCU, Marian

ENACHE, Gheorghe IANCU, „Interpretarea constituŃiei – doctrina şi practica”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002;

7. Tudor DRĂGANU, „ Drept constituŃional şi instituŃii politice”, 2 volume, Editura

Lumina Lex, Bucureşti, 1998 (tratat elementar);

2

8. Ion DELEANU, „ Drept constituŃional şi instituŃii politice”, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996;

9. Cristian IONESCU, „Dezvoltarea constituŃională a României.Acte şi

documente.1741-1991”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998;

10. Victor DUCULESCU, ConstanŃa CĂLINOIU, Georgeta DUCULESCU, „Drept constituŃional comparat”, 2 volume, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;

11. Antonie IORGOVAN, „Drept constituŃional şi instituŃii politice”, Editura Galeriile

J.L.Calderon, Bucureşti, 1994;

12. Nistor PRIŞCA, „Drept constituŃional”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977;

13. Ioan MURARU, „ConstituŃiile române.Culegere”, Tipografia UniversităŃii din

Bucureşti, 1980;

14. Paul NEGULESCU, „Curs de drept constituŃional român”, Bucureşti, 1927; Constantin DISSESCU, „Dreptul constituŃional”, Bucureşti, 1915;

3. Examinare: Înainte de a prezenta metoda de evaluare a studentului, câteva precizări prealabile ar fi necesare şi anume: dreptul în general şi dreptul constituŃional în special, constituie un domeniu de studiu precis, exact, riguros, ştiinŃific astfel că învăŃarea „pe de rost” este o metodă nu numai nerecomandată dar chiar dăunătoare pentru reŃinerea de durată ce poate fi realizată numai prin aprofundarea cât mai deplină a materiei. Examenul se va desfăşura în scris, pe parcursul unei ore şi va cuprinde întrebări (aprox.20) din materia de studiu.

4.Cuprins:

Partea I: Conceptele fundamentale ale dreptului constituŃional: 1. Dreptul constituŃional ca ramură de drept şi disciplină ştiinŃifică:

1.1. NoŃiunea de drept constituŃional: 1.2. Scurte consideraŃii asupra sistemului dreptului; 1.3. Dreptul constituŃional ca ramură de drept; 1.4. Dreptul constituŃional ca disciplină ştiinŃifică; 1.5. NoŃiunea de instituŃii politice; 1.6. Izvoarele dreptului constituŃional;

2. Teoria generală a constituŃiei; 2.1. NoŃiunea de constituŃie; 2.2. Criteriile de definire a constituŃiei; 2.3. Formele constituŃiilor; 2.4. Elaborarea, revizuirea şi abrogarea constituŃiei; 2.5. SupremaŃia constituŃiei; 2.6. Controlul constituŃionalităŃii legilor;

3

2.6.1. NoŃiunea de control de constituŃionalitate; 2.6.2. Originea controlului de constituŃionalitate; 2.6.3. Organe de control; 2.6.4. Forme de control; 2.6.5. Procedura de control; 2.6.6. Modurile de control.

2.7. ConstituŃiile române.

3. Teoria generală a statului; 3.1. Originea şi definiŃia statului; 3.2. Elementele constitutive ale statului şi semnificaŃia lor;

3.2.1. Teritoriul; 3.2.2. PopulaŃia;

3.2.2.1. CetăŃenia; 3.2.2.2. Drepturile şi libertăŃile fundamentale;

3.2.3. Puterea de stat; 3.2.3.1.Constantele puterii de stat.

3.2.4. FuncŃiile statului.

4. Forma puterii de stat; 4.1. Structura de stat;

4.1.1. Statul unitar sau simplu; 4.1.2. Statul federativ; 4.1.3. AsociaŃiile de state; 4.1.4. ConfederaŃia de state; 4.1.5. Uniunea personală; 4.1.6. Uniunea de state; 4.1.7. Ierarhia de state;

4.2. Forma de guvernământ; 4.2.1. MonocraŃia; 4.2.2. Oligarhia; 4.2.3. DemocraŃia;

4.2.3.1. DemocraŃia directă; 4.2.3.2. DemocraŃia indirectă; 4.2.3.3. DemocraŃia semi-directă;

4.3. Regimuri politice; 4.3.1. Teoria separaŃiei puterilor în stat; 4.3.2. Clasificarea regimurilor politice; 4.3.3. Regimul prezidenŃial; 4.3.4. Regimul parlamentar; 4.3.5. DistincŃia între regimul parlamentar şi regimul prezidenŃial; 4.3.6. Regimul semi-prezidenŃial; 4.3.7. Regimul directorial.

5. Statul de drept; 5.1. ConsideraŃii generale; 5.2. CorelaŃia stat-drept; 5.3. NoŃiunea de stat de drep; 5.4. CondiŃiile statului de drept; 5.5. Mecanismele juridice de înfăptuire a statului de drept; 5.6. Dinamica statului de drept.

4

Partea a II-a: InstituŃiile politice: 6. Partidele politice şi alte forŃe sociale;

6.1. NoŃiunea de partid politic; 6.2. Tipuri şi sisteme de partide politice; 6.3. FuncŃiile partidelor politice; 6.4. DispoziŃiile legii române referitoare la partidele politice;

6.4.1. Definirea partidelor politice; 6.4.2. Înregistrarea partidelor politice; 6.4.3. Asocierea partidelor politice; 6.4.4. Încetarea activităŃii partidelor politice; 6.4.5. FinanŃarea activităŃii partidelor politice;

6.5. Grupurile de interese.

7. AutorităŃile publice; 7.1. NoŃiunea de organ al statului; 7.2. Principalele trăsături ale oganelor de stat; 7.3. Categorii de organe ale statului; 7.4. Parlamentul;

7.4.1. Structura, organizarea şi funcŃionarea Parlamentului României; 7.4.2. Sistemul unicameral şi sistemul bicameral; Avantaje şi dezavantaje; 7.4.3. Alegeri şi sisteme de vot;

7.4.3.1. Atributele votului democratic; 7.4.3.2. Scrutinul uninominal şi scrutinul pulrinominal; 7.4.3.3. Alegerea în funcŃii monocratice; 7.4.3.4. Alegerea în organele colegiale;

7.4.3.4.1. Sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, 7.4.3.4.2. Sistemul majoritar cu două tururi de scrutin; 7.4.3.4.3. Sisteme de reprezentare proporŃională;

7.4.4. Organizarea internă a Parlamentului României; 7.4.5. Grupurile parlamentare; 7.4.6. FuncŃionarea Parlamentului României; 7.4.7. Statutul parlamentarilor; 7.4.8. AtribuŃiile Parlamentului României;

7.4.8.1. FuncŃia legislativă; 7.4.8.1.1. NoŃiunea şi clasificarea legilor; 7.4.8.1.2. Procedura legislativă; 7.4.8.1.3. IniŃiativa legislativă; 7.4.8.1.4. CompetenŃa Camerelor; 7.4.8.1.5. Avizarea proiectelor de legi sau a propunerilor

legislative; 7.4.8.1.6. Includerea proiectului pe ordinea de zi, 7.4.8.1.7. Dezbaterea şi votarea proiectului de lege; 7.4.8.1.8. Procedura de urgenŃă; 7.4.8.1.9. Promulgarea legilor; 7.4.8.1.10. Publicarea şi intrarea în vigoare a legii; 7.4.8.1.11. Delegarea legislativă;

7.4.8.2. AtribuŃii privind formarea unor organe; 7.4.8.3. FuncŃia de control asupra unor organe de stat; 7.4.8.4. FuncŃia de orientare a politicii externe;

5

7.4.8.5. FuncŃia de orientare a politicii generale a guvernului; 7.4.9. Actele Parlamentului;

7.5. Guvernul; 7.6. Preşedintele României;

7.6.1. NoŃiune; 7.6.2. Alegerea Preşedintelui României; 7.6.3. Durata mandatului; 7.6.4. Interimatul funcŃie de preşedinte; 7.6.5. Imunitatea Preşedintelui României; 7.6.6. Rolul şi atribuŃiile Preşedintelui României;

7.6.6.1. AtribuŃii în legătură cu organizarea şi funcŃionarea puterilor publice;

7.6.6.2. AtribuŃii în legătură cu procesul de legiferare; 7.6.6.3. AtribuŃii privind alegerea, numirea sau revocarea unor

autorităŃi publice; 7.6.6.4. AtribuŃii în domeniul politicii externe; 7.6.6.5. AtribuŃii în domeniul apărării şi ordinii publice; 7.6.6.6. Alte atribuŃii;

7.6.7. Actele Preşedintelui României; 7.7. Autoritatea judecătorească;

7.7.1. Elemente introductive; 7.7.2. InstanŃele judecătoreşti;

7.7.2.1. Organizarea instanŃelor judecătoreşti; 7.7.2.2. IndependenŃa justiŃiei; 7.7.2.3. Statutul magistraŃilor; 7.7.2.4. Principiile constituŃionale referitoare la funcŃionarea instanŃelor

judecătoreşti; 7.7.3. Ministerul Public; 7.7.4. Consiliul Superior al Magistraturii;

7.8. Curtea ConstituŃională a României; 7.8.1. ConsideraŃii istorice; 7.8.2. Sediul materiei; 7.8.3. Principalele caracteristici ale CurŃii ConstituŃionale; 7.8.4. Rolul şi atribuŃiile CurŃii ConstituŃionale; 7.8.5. Procedura în faŃa CurŃii constituŃionale; 7.8.6. Actele CurŃii ConstituŃionale şi efectele lor juridice.

6

Semestrul I 1. Dreptul constituŃional ca ramură de drept şi disciplină ştiinŃifică:

1.1. NoŃiunea de drept constituŃional; 1. Cum definim dreptul constituŃional?

1.2. Scurte consideraŃii asupra sistemului dreptului; 2. Care este definiŃia normei juridice? 3. Care sunt caracterele normei juridice în general şi care sunt caracterele normelor

juridice de drept constituŃional? 1.3. Dreptul constituŃional ca ramură de drept;

4. Sistemul de drept român: Drept public: - definire;

- ramuri: - dreptul constituŃional;

- dreptul financiar; - dreptul penal, - dreptul internaŃional public; - drept administrativ, etc.;

- instituŃii juridice; Drept privat:

- definire; - ramuri;

- dreptul civil; - dreptul familiei;

- dreptul muncii; - dreptul internaŃional privat; - dreptul comercial, etc.;

- instituŃii juridice; 5. Dreptul subiectiv şi dreptul obiectiv.

1.4. Dreptul constituŃional ca disciplină ştiinŃifică; 1.5. NoŃiunea de instituŃii politice; 1.5. Izvoarele dreptului constituŃional;

6. NoŃiunea de izvor de drept şi noŃiunea de izvor de drept constituŃional. 7. Izvoarele dreptului constituŃional:

1. ConstituŃia şi legile constituŃionale; 2. Legile organice şi legile ordinare, cu condiŃia să reglementeze relaŃii

sociale fundamentale care apar în procesul instaurării şi exercitării puterii de stat;

3. Actele cu putere de lege ale guvernului: ordonanŃele nu şi hotărârile de guvern;

4. Regulamentele Parlamentului; 5. Normele internaŃionale ratificate de Parlamentul României; 6. Deciziile CurŃii ConstituŃionale; 7. Obiceiul juridic sau cutuma; izvor completativ şi interpretativ;

7

2. Teoria generală a constituŃiei;

2.1. NoŃiunea şi criteriile de definire a constituŃiei; - constituŃia act politic şi constituŃia act juridic; - definiŃia constituŃiei: legea fundamentală a unui stat, constituită din

norme juridice cu valoare supremă, adoptate după o procedură specifică şi care reglementează relaŃiile sociale referitoare la instaurarea şi execitarea puterii de stat;

2.2. Formele constituŃiilor; - după modul de redactare: constituŃii cutumiare şi constituŃii scrise; - după procedura şi organul însărcinat cu modificarea lor: constituŃii

flexibile şi constituŃii rigide; procedee de asigurare a rigidităŃii constituŃionale;

- după modul de adoptare: carta concedată, pactul, statutul, convenŃia, constituŃia parlamentară

2.3. Elaborarea, revizuirea şi abrogarea constituŃiei; - noŃiunea de adoptare şi necesitatea adoptării constituŃiei; - noŃiunea de revizuire, necesitatea revizuirii, organul însărcinat cu

revizuirea; - noŃiunea de abogare; abrogarea totală şi abrogarea parŃială,

2.4. SupremaŃia constituŃiei; - noŃiunea de supremaŃie a constituŃiei, - Care sunt consecinŃele juridice ale supremaŃiei constituŃiei?

2.5. Controlul constituŃionalităŃii legilor; - noŃiunea de control de constituŃionalitate; - organe de control: controlul exercitat printr-un organ politic – organele

legiuitoare (Parlamentul) sau alte organe politice anume desemnate; controlul exercitat printr-un organ jurisdicŃional: instanŃele judecătoreşti de drept comun, instanŃa judrcătoarească supremă, coutea constituŃională;

- forme de control: - după momentul la care este efectuat: control anterior intrării în vigoare

legii şi control posterior intrării în vigoare a legii; - după organul căruia îi este încredinŃat controlul: control concentrat şi

control difuz; - după cum este sau nu efectuat în cadrul unui litigiu: control abstract şi

control concret; - după modul în care sete efectuat: control pe cale de acŃiune şi control pe

calea excepŃiei de neconstituŃionalitate; - procedura de control: Cine poate sesiza organul competent pentru

efectuarea controlului de constituŃionalitate? Sesizarea la iniŃiativa cetăŃenilor, la iniŃiativa autorităŃilor publice, la iniŃiativa jurisdicŃiilor ordinare.

2.6. ConstituŃiile române: - Care sunt ConstituŃiile României anterioare celei din 1991, revizuită în

2003? 1. Statutul dezvoltător al ConvenŃiei de la Paris; 2. ConstituŃia din 1866; 3. ConstituŃia din 1923; 4. ConstituŃia din 1938; 5. Actele constituŃionale adoptate în perioada 1944-1948; 6. ConstituŃia din 1948; 7. ConstituŃia din 1952; 8. ConstituŃia din 1965; 9. ConstituŃia din 1991; Revizuirea din 2003 a ConstituŃie României din 1991.

8

3. Teoria generală a statului;

3.1. Originea şi definiŃia statului; - PrezentaŃi cele mai importante teorii privind originea statului. - Definirea statului.

3.2. Elementele constitutive ale statului şi semnificaŃia lor; 3.2.1. Teritoriul;

- NoŃiune; - Care sunt elementele constitutive ale teritoriului? Solul, subsolul, spaŃiul

acvatic, spaŃiul aerian, zona contiguă, platoul continental, marea liberă; - Care sunt caracterele teritoriului României potrivint ConstituŃiei ?

Caracterul inalienabil şi indivizibil art.1 alin.1 şi art.3/ConstituŃie. 3.2.2. PopulaŃia;

- NoŃiunea; DistincŃia dintre populaŃie şi naŃiune; 3.2.2.1. CetăŃenia; - NoŃiune; - Care sunt principiile reglementării cetăŃeniei române? DetaliaŃi.

1. Principiul ius sangvinis; 2. Principiul egalităŃii între părinŃi; 3. CetăŃenia română nu se dobândeşte şi nici nu se pierde prin

căsătorie; 4. CetăŃenia română nu poate fi retrasă celui care a dobândit-o

prin naştere, dar orice cetăŃean poate renunŃa la cetăŃenia română;

5. Egalitatea între cetăŃeni indiferent dacă cetăŃenia a fost dobândi prin naştere sau ulterior prin efectul unui act juridic;

- Care sunt modurile de dobândire de drept a cetăŃeniei române? 1. prin naştere; 2. de către copilul găsit pe teritoriul României născut din părinŃi

necunoscuŃi; 3. prin schimbarea cetăŃeniei părinŃilor;

- Cum se dobândeşte cetăŃenia ca efect al unui act juridic? 1. prin adopŃie; 2. la cerere; Care sunt condiŃiile pe care trebuie să le

îndeplinească o persoană pentru dobândirea la cerere a cetăŃeniei române;

3. redobândirea cetăŃeniei române; 4. repatrierea.

- Pierderea cetăŃeniei române: retragerea cetăŃeniei, renunŃarea la cetăŃenie; alte moduri prevăzute de lege.

- DistincŃie între retrageera cetăŃeniei şi renunŃarea la cetăŃenia română. - Care sunt drepturile şi obligaŃiile specifice calităŃii de cetăŃean român?

1. dreptul de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative ale statului,

2. dreptul la liberă circulaŃie; 3. dreptul la protecŃie diplomatică; 4. dreptul de a ocupa unele funcŃii sau de a dobândi unele

demnităŃi publice, civile, militare; 5. dreptul de a locui pe teritoriul României şi de a-şi stabili liber

domiciliul sau reşedinŃa; 6. dreptul de a nu fi expulzat; 7. posibilitatea de a dobândi, prin acte juridice, dreptul de

proprietate;

9

8. obligaŃia de fidelitate faŃă de Ńară; 9. obilgaŃia de apărare a Ńării.

3.2.2.2. Drepturile şi libertăŃile fundamentale; - NoŃiune; - Principiile ce guvernează reglementarea drepturilor şi libertăŃile

cetăŃeneşti: 1. Universalitatea drepturilor şi libertăŃilor (art.15/ConstituŃie); 2. Egalitatea în drepturi (art.16/ConstituŃie); 3. Respectarea drepturilor şi libertăŃilor prin prisma

documentelor internaŃionale (art.11 şi art.20/ConstituŃie); 4. Caracterul de excepŃie al restrângerii exercitării unor drepturi

şi libertăŃi(art.53/ConstituŃie); 5. Consacrarea pentru străini a regimului juridic naŃional

(art.18/ConstituŃie); . - Clasificarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale:

1. InviolabilităŃile: 1. dreptul la viaŃă, integritate fizică şi psihică

(art.22/ConstituŃie); 2. dreptul la respectarea vieŃii intime familiale şi private

(art.26/ConstituŃie); 3. libertatea individuală (art.23/ConstituŃie); 4. dreptul la apărare (art.24/ConstituŃie); 5. inviloabilitatea domicilului sau a reşedinŃei

(art.27/ConstituŃie); 6. dreptul la liberă circulaŃie şi dreptul de a locui pe

teritoriul statului (art.25/ConstituŃie); 2. Drepturile şi libertăŃile sociale, economice şi culturale;

1. dreptul la învăŃătură (art.32/ConstituŃie); 2. dreptul la muncă şi protecŃia socială a muncii

(art.41/ConstituŃie); 3. dreptul la grevă (art.43/ConstituŃie); 4. dreptul la ocrotirea sănătăŃii (art.34/ConstituŃie); 5. dreptul de proprietate privată (art.44/ConstituŃie); 6. dreptul la moştenire (art.47/ConstituŃie); 7. accesul la cultură (art.33/ConstituŃie); 8. dreptul la un mediu sănătos (art.35/ConstituŃie); 9. libertatea economică (art.45/ConstituŃie); 10. dreptul la un nivel de trai decent (art.47/ConstituŃie); 11. dreptul la căsătorie (art.48/ConstituŃie); 12. dreptul copiilor şi tinerilor la protecŃie şi asistenŃă

(art.49/ConstituŃie); 13. dreptul persoanelor cu handicap la protecŃie specială

(art.50/ConstituŃie) 3. Drepturile şi libertăŃile social-politice;

1. libertatea conştiinŃei (art.29/ConstituŃie); 2. libertatea de exprimare (art.30/ConstituŃie); 3. libertatea întrunirilor (art.39/ConstituŃie); 4. libertatea cultelor (art.29/ConstituŃie)r; 5. secretul corespondenŃei (art.28/ConstituŃie); 6. dreptul la informaŃie (art.31/ConstituŃie); 7. dreptul la asociere (art.40/ConstituŃie);

4. Drepturile exclusiv politice:

10

1. dreptul de a alege şi de a fi ales (art.36 şi art.37 /ConstituŃie);

2. dreptul de a vota în cadrul referendumului (art.90, art.151 alin.3/ConstituŃie);

3. dreptul la iniŃiativă legislativă/constituŃională (art.74 şi art.150/ConstituŃie);

4. dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European (art.38/ConstituŃie);

5. Drepturile garanŃii; 1. dreptul de petiŃionare(art.51/ConstituŃie); 2. dreptul celui vătămat într-un drept al său de o

autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluŃionarea în termen legal a unei cereri, de a obŃine recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei (art.52/ConstituŃie);

3. accesul liber la justiŃie (art.21/ConstituŃie); - 3.2.2.3. Îndatoririle fundamentale:

1. îndatorirea de fidelitate faŃă de Ńară (art.54/ConstituŃie);

2. îndatorirea de a respecta ConstituŃia şi legile Ńării (art.15/ConstituŃie);

3. îndatorirea de apărare a patriei (art.55/ConstituŃie); 4. îndatorirea de a contribui prin impozite şi taxe la

cheltuielile publice(art.56/ConstituŃie); 5. îndatorirea de exercitare cu bună-credinŃă a

drepturilor şi libertăŃilor şi da a respecta drepturile şi libertăŃile celorlalŃi (art.57/ConstituŃie);

3.2.3. Puterea de stat; - NoŃiunea; - Legitimitatea puterii de stat; 3.2.3.1.Constantele puterii de stat (detaliaŃi): - Care sunt constantele puterii de stat?

1. fenomen social; 2. putere de constrângere; 3. caracter organizat; 4. suveranitatea puterii de stat: suveranitatea populară şi

suveranitatea naŃională; suveranitatea internă şi suveranitatea externă; drepturile care decurg din suveranitatea unui stat;

3.2.4. FuncŃiile statului: - Legislativă – de a face legi; - Executivă – de a urmări şi de a face să se aplice legile; - Judecătorească – de control a respectării legilor;

11

4. Forma puterii de stat; 4.1. Structura de stat – modul de organizare a puterii de stat pe un anumit teritoriu;

4.1.1. Statul unitar sau simplu - existenŃa unei formaŃiuni statale unice, regim constituŃional unic, un

singur rând de organe de stat centrale, populaŃia are o singură cetăŃenie (de regulă), orgnizarea administrativă este astfel încât organele de stat din unităŃile administrative se subordonează organelor centrale;

- deconcentarea şi descentralizarea – caracteristici şi limite;

4.1.2. Statul federativ; - compus sau unional; - este format din două sau mai multe state membre din unirea cărora apare

un nou stat, federaŃia, ca subiect unitar de drept; - caracteristici:

1. două rânduri de organe centrale de stat; 2. o ordine constituŃională comună şi o legislaŃie comună statelor

federale, dar sub rezerva respectării constituŃiei federaŃiei; 3. cetăŃenii au cetăŃenia statului membru dar şi cetăŃenia statului

federativ; 4. subiect de drept internaŃionl public este doar federaŃia nu şi

statele federate; 5. statul federativ are, de regulă, un parlament bicameral; 6. statele membre nu au dreptul la secesiune; 7. poate lua naştere prin asociere sau prin disociere – detaliaŃi.

- principii specifice statelor federale: 1. principiul autonomiei; 2. principiul participării; 3. principiul suprapoziŃiei în organizarea politică şi juridică;

4.1.3. AsociaŃiile de state;

4.1.3.1. ConfederaŃia de state; - definiŃie: este o asociaŃie de state independente, unitare sau federale, care

îşi păstrează suveranitatea şi calitatea de subiecte de drept internaŃional şi care din considerente economice şi politice acŃionează în vederea unui scop comun;

- caracteristici: 1. competenŃele organelor comune se bazează pe un tratat şi nu pe

o constituŃie; 2. organele comune sunt compuse din simpli delegaŃi ai statelo,

care nu au putere proprie de decizie; 3. deciziile luate de organele comune nu au aplicabilitate directă

în statele membre ale confederaŃiei, ci trebuie autorizate sau ratificate;

4. statele membre au dreptul să iasă din această asociaŃie de state şi acest lucru se face fără dificultăŃi.

- Uniunea Europeană este o federaŃie sau o confederaŃie, ori nu poate fi încadrată în nici una dintre cele două categorii de structuri de stat? Care sunt elementele specifice confederaŃiei şi cele specifice federaŃiei pe care le regăsim în cazul Uniunii Europene?

12

4.1.3.2. Uniunea personală – asocierea a două sau mai multe state prin existenŃa unui şef de stat comun;

4.1.3.3. Uniunea de state – asociaŃie de state în care pe lângă şeful statului există şi alte organe comune;

4.1.4. Ierarhia de state; - mandatul; - tutela; - statul vasal;

4.2. Forma de guvernământ – modul în care sunt organizate şi funcŃionează puterile statului;

4.2.1. MonocraŃia:

- formă de guvernământ care se caracterizează prin concentrarea puterii de stat în mâinile unei singure persoane, principul autorităŃii, o singură doctrină politică promovată prin toate mijloacele;

- forme: monarhia absolută; tirania; dictatura - noŃiune, caracteristici: 4.2.2. Oligarhia;

- forma de guvernământ caracterizată prin concentrarea puterii de stat în mâinile unui cerc restrâns de persoane care nu este desemnat prin alegeri populare ci pe baza unor criterii prestabilite cum ar fi averea, originea, vârsta, etc.;

- forme: guvernământul pluripersonal; aristocraŃia; plutocraŃia censitară – noŃiune şi caracteristici;

4.2.3. DemocraŃia:

- forma de guvernământ în care conducerea se realizează de către popor sau majoritate;

- elementele definitorii ale democarŃiei: 1. universalitatea participării; 2. universalitatea drepturilor şi libertăŃilor; 3. pluralismul politic; 4. aplicarea principiului majorităŃii; 5. egalitatea între cetăŃeni în privinŃa posibilităŃii de a dobăndi

drepturi sau de a accede la funcŃii publice; 6. garantarea efectivă a drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti; 7. separarea puterilor politice;

- formele democraŃiei: 1. democraŃia directă; - noŃiune;

- suveranitatea populară – exercitarea suveranităŃii de către popor, fiecare individ deŃine o cotă parte din aceasta; - mandatul imperativ şi revocabil al eventualilor reprezentanŃi aleşi; - avantaje şi dezavantaje;

2. democraŃia indirectă; - reprezentativă; - noŃiune; - suveranitatea naŃională – exercitarea suveranităŃii se face de către reprezentanŃii aleşi ai naŃiunii văzută ca o entitate abstractă;

13

- mandatul reprezentanŃilor este reprezentativ şi irevocabil; - avantaje şi dezavantaje; 3. democraŃia semi-directă; - ia naştere din combinarea unora dintre principiile democraŃiei directe cu cele ale democraŃiei indirecte; - cele mai cunoscute mijloace de manifestare a poporului în procesul legiferării: iniŃiativa legislativă şi constituŃională; referendumul – Care sunt formele de referendum consacrate de ConstituŃia României ? -, veto-ul popular, revocarea. 4. sistemele mixte.

4.3. Regimuri politice: – regimul politic este ansamblul regulilor constituŃionale referitoare la

organizarea şi funcŃionarea puterii de stat, la modul de colaborare a organelor constituŃionale;

4.3.1. Teoria separaŃiei puterilor în stat; - noŃiune; - scurtă prezentare a originii principiului separaŃiei puterilor în stat; - cele trei puteri: - puterea legislativă – de a face legi - parlamentul;

- puterea executivă – de a urmări şi de a afce să se aplice legile - guvernul;

- puterea judecătorească – de a asigura respectarea legilor şi a sancŃiona eventuala lor încălcare – instanŃele de judecată;

- teoria separaŃiei puterilor în stat a evoluat şi a fost adaptată în timp atât în ceea ce priveşte definirea funcŃiilor, cât şi în ceea ce priveşte relaŃiile dintre puteri; astfel, guvernele nu se limitează la funcŃia executivă ci au şi atribuŃii de natură legislativă – adoptă O.G. şi O.U.G.; există între cele trei puteri o colaborare şi un control reciproc; DetaliaŃi şi daŃi exemple.

4.3.2. Clasificarea regimurilor politice în funcŃie de modul de aplicare a principiului separaŃiei puterilor în stat; - regimuri bazate pe confuziunea puterilor:

1. confuziunea absolută a puterilor: una şi aceeaşi persoană sau organ, exercită întreaga putere; exemple: monarhia absolută, dictatura;

2. confuziunea relativă a puterilor: deşi în realitate există organe distincte care exercită puterea executivă şi cea legislativă în realitate ambele funcŃii sunt deŃinute de aceeaşi putere.

- regimuri bazate pe separarea puterilor: 1. separaŃia suplă a puterilor – Regimul parlamentar; 2. separaŃia rigidă a puterilor – Regimul prezidenŃial; 3. sisteme mixte – Regimul semiprezidenŃial; Regimul directorial.

4.3.3. Regimul prezidenŃial; - caracteristici:

1. executivul şi legislativul se află în mâinile a două organe diferite, independente, care nu au asupra celuilalt nici un mijloc de presiune;

2. executivul este momocefal, există numai un şef de stat nu şi un prim-ministru;

3. seful statului este ales prin vot universal, direct sau indirect, nu răspunde politic în faŃa parlamentului şi nu poate fi demis de acesta;

14

4. parlamentul nu poate fi dizolvat de şeful statului, cu sopul de a contrabalansa faptul că şeful statului nu poate fi demis de către acesta.

- este un regim strâns legat de ConstituŃia SUA. 4.3.4. Regimul parlamentar;

- caracteristici: 1. existenŃa unui executiv bicefal, compus dintr-un şef de stat

iresponsabil politic şi un guvern responsabil pentru actele sale politice în faŃa camerelor alese ale prlamentului;

2. existenŃa unei colaborări între executiv şi legislativ, garantată de echilibrul ce se crează între dreptul şefului statului de a dizolva parlamentul şi obligaŃia guvernului de a demisiona în cazul în care nu mai are încrederea legislativului;

3. un sistem de echilibru între puterile legislativă, executivă şi judecătorească şi o puternică colaborare şi dependenŃă a uneia faŃă de cealaltă.

- varianatele regimului parlamentar: 1. regimul parlamentar dualist – dubla responsabilitate a

guvernului atât în faŃa şefului statului cât şi în faŃa parlamentului;

2. regimul parlamentar monist – guvernul este responsabil doar în faŃa parlamentului.

- apariŃia şi exemplul clasic de regim parlamentar este legat de Marea Britanie;

4.3.5. DistincŃia între regimul parlamentar şi regimul prezidenŃial; 4.3.6. Regimul semi-prezidenŃial – îmbină trăsături ale sistemelor clasice

parlamentare şi prezidenŃiale;

4.3.7. Regimul directorial – puterea executivă este deŃinută de un colegiu ales de legislativ pe un termen stabilit şi care nu poate fi revocat înainte de expirarea mandatului; executivul este dependent de legislativ:

5. Statul de drept;

5.1. ConsideraŃii generale; 5.2. CorelaŃia stat-drept; 5.3. NoŃiunea de stat de drept:

- semnifică subordonarea statului faŃă de drept, că este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale şi politice sunt subordonate dreptului, sau că este statul care respectă dreptul, ori statul care este capabil să concilieze libertatea cu autoritatea sau că el înseamnă garanŃii fundamentale libertăŃilor publice, protecŃia ordinii şi legilor.

5.4. CondiŃiile statului de drept; 1. subordonarea tuturor organelor de stat, inclusiv a

parlamentului, normelor juridice; 2. existenŃa unui sistem normativ ierarhizat, bazat pe o constituŃie

democratică, care are la bază ideea satisfacerii drepturilor fundamentale ale omului şi cetăŃeanului, inclusiv garanŃiile necesare în acest scop;

3. existenŃa unor mecanisme pentru relizarea principiului legalităŃii şi a supremaŃiei constituŃiei;

15

4. un regim politic bazat pe o democarŃie autentică. 5.5. Mecanismele juridice de înfăptuire a statului de drept;

1. un control jurisdicŃional al legalităŃii actelor administrative, o formă de control bogată în consecinŃe în planul legalităŃii actelor administrative întrucât venind de la organe din afara sistemului administrativ există premisele unei mai mari eficacităŃi şi obiectivităŃi;

2. controlul constituŃionalităŃiii legilor; 3. o justiŃie liberă şi independentă organizată pe mai multe grade

de jurisdicŃie şi accesul liber la aceasta; 4. un control politic realizat de către parlament asupra

executivului; - dispoziŃii din constituŃia României care garantează existenŃa statului de

drept: 1. posibilitatea revizurii ConstituŃiei doar cu respectarea unei

proceduri speciale, inclusiv a referendumului (art.150 şi art.151);

2. imposibilitatea revizurii ConstituŃiei dacă această revizuire ar avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale sau a garanŃiilor acestora (art.152 alin.2);

3. obligativitatea respectării ConstituŃiei, a supremaŃiei sale şi a legilor;

4. existenŃa controlului de constituŃionalitate al legilor şi celorlalte acte cu valoare de lege (art.146 şi art.147);

5. garantarea liberului acces la justiŃie (art.21); 6. posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său sau într-un

interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, de a obŃine recunoaşterea dreptului, a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei (art.52);

7. drepturile şi libertăŃile fundamentale şi faptul că exerciŃiul acestora nu poate fi restrâns prin lege decât prin lege şi în situaŃii precis determinate.

5.6. Dinamica statului de drept.

- principiile care stau la baza statului de drept se află într-o continuă mişcare şi adaptare astfel că însăşi statul de drept îşi schimbă conŃinutul.

Semestrul al II-lea 8. Partidele politice şi alte forŃe sociale;

6.1. NoŃiunea de partid politic; - sunt asociaŃii politice de persoane, liber createm care urmăresc, pe baza unui program ideologic şi prin intermediul alegerilor, să-şi plaseze candidaŃii în anumite funcŃii politice; - scopul prim al partidelor politice este accesul la puterea politică sau eventual, păstrarea puterii pe care deja o exercită prin intermediul membrilor săi; realizarea acestui scop presupune:

- 1. o anumită organizare; - 2. o ideologie proprie formată pe baza aspiraŃiilor şi concepŃiilor

membrilor ei sau cel puŃin a unei părŃi din aceştia;

16

- 3. participarea la alegeri şi capacitatea de a-şi plasa, prin alegeri, candidaŃii în funcŃii publice;

- 4. capacitatea de a rezista mai mult decât un ciclu electoral. - izvoare: art.8 alin.2, art.40, art.73, art.48, art.103/ConstituŃie.

6.2. Tipuri şi sisteme de partide politice; a. în funcŃie de criteriul apartenenŃei şi orientării membrilor ce le compun;

1. partide confesionale; 2. partide regionale; 3. partide naŃionale; 4. partide de clasă; 5. partide etnice.

b. în funcŃie de compoziŃia partidelor; 1. partide de cadre; 2. partide de mase; c. după orientarea doctrinar-ideologică; 1. partide de dreapta; 2. partide de centru;

4. partide de stânga. - sisteme de partide – numărul si natura partidelor angajate în viaŃa politică;

1. sisteme bipartidiste – sunt caracterizate prin prezenŃa în viaŃa politică a două partide sau a mai mult de două partide, dintre care sunt relevante numai două;

2. sisteme multipartidiste – sunt caracterizate prin existenŃa a mai mult de două partide politice importante;

3. sisteme monopartidiste – se caracterizează prin existenŃa unui singur partid politic;

6.3. FuncŃiile partidelor politice;

1. funcŃia de definire şi exprimare a voinŃei politice a cetăŃenilor; 2. funcŃia electorală; 3. funcŃia de control şi orientare a organelor politice; 4. funcŃia de definire şi exprimare a poziŃiilor politice;

6.4. DispoziŃiile legii române referitoare la partidele politice; 6.4.1. Definirea partidelor politice; – asociaŃii cu caracter politic ale cetăŃenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinŃei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de constituŃie; 6.4.2. Înregistrarea partidelor politice;

- prin cerere depusă la Tribunalul Bucureşti+actele cerute de lege. - partidul dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive

şi irevocabile a hotărârii instanŃei privind admiterea cererii de înregistrare;

- partidele se înscriu în Registrul partidelor politice. 6.4.3. Asocierea partidelor politice;

- se poate face în alianŃe politice ce urmeză să fie înregistrate la tribunalul Bucureşti sau în coaliŃii care nu sunt supuse înregistrării;

- de asemenea, este posibilă reorganizarea partidelor prin comasare, prin absorbŃie sau fuziune, ori prin divizare totală sau parŃială.

6.4.4. Încetarea activităŃii partidelor politice: 1. prin dizolvare ca urmare a unei hotărâri a CurŃii

ConstituŃionale;

17

2. prin dizolvare ca urmare a hotărârii Tribunalului Bucureşti; 3. autodizolvare, hotărâtă de organele competente; 4. reorganizare, în anumite condiŃii.

6.4.5. FinanŃarea activităŃii partidelor politice; - sursele de finanŃare: cotizaŃii ale membrilor, donaŃii şi legate, venituri

provenite din activităŃi proprii, subvenŃii de la bugetul de stat. - finanŃarea poate fi: publică (guvernamentală) sau privată; - controlul finaŃării partidelor politice şi a campaniilor sunt atributul CurŃii

de Conturi. 6.5. Grupurile de interese:

- sunt organizaŃii care se particularizeză prin faptul că au ca scop susŃinerea unor interese sau cauze particulare, neurmărind însă să paticipe la guvernare;

- clasificare: 1. după scopul urmărit:

a. grupuri de cauză sau grupuri promoŃionale; b. grupuri secŃionale;

2. după genul lor: a. grupuri private; b. grupuri publice.

- s-a apreciat că şansele de succes al acŃiunii unui grup depind de o serie de elemente printre care: numărul membrilor; reprezentativitatea; calitatea şi amploarea cunoştinŃelor folosite; integrarea în procesul productiv şi în activităŃile sociale.

7. AutorităŃile publice;

7.1. NoŃiunea de organ al statului; - în general, noŃiunea este echivalentă, în ConstituŃie, cu aceea de autoritate publică. 7.2. Principalele trăsături ale organelor de stat;

1. în limitele competenŃelor lor, organele de stat, pot emite pe cale unilaterală acte obligatorii; 2. sunt înzestrate fie cu atribuŃia de a emite pe cale unilaterală acte obligatorii, fie cu cea de a participa la procedura legală de elaborare a unor asemenea acte; 3. se constituie într-un sistem de organe dintre care cel puŃin unul este înzestrat cu forŃă de constrândere organizată;

7.3. Categorii de organe ale statului; a. din punct de vedere al componenŃei lor interne:

1. organe unipersonale (individuale); 2. organe pluripersonale (colegiale).

b. în funcŃie de întinderea teritorială: 1. organe centrale; 2. organe locale;

c. după formele principale de activitate pe care le desfăşoară: 1. organe legislative; 2. organe executive; 3. organe judecătoreşti;

d. după modul în care sunt desemnate: 1. organe alese; 2. organe numite.

7.4.Parlamentul; 7.4.1. Structura, organizarea şi funcŃionarea Parlamentului României;

- structură bicamerală: Camera deputaŃilor şi Senat;

18

- noŃiunea de majoritate parlamentară şi opoziŃie politică şi deosebirea dintre ele;

- modalităŃi de constituire a parlamentului: 1. numirea parŃială sau totală a membrilor parlamentului; 2. alegerea membrilor parlamentului prin vot cenzitar; 3. alegerea membrilor parlamentului prin vot universal, egal,

direct, secret, liber exprimat; condiŃii pentru a alege şi a fi ales; 7.4.2. Sistemul unicameral şi sistemul bicameral; Avantaje şi dezavantaje;

- avantajele sistemului bicameral: 1. nevoia de a se crea o forŃă de echilibru în interiorul

Parlamentului prin existenŃa a două camere care să constituie o piedică în faŃa unor eventuale tendinŃe despotice ale celeilalte camere;

2. dorinŃa de a se asigura o reprezentare mai completă a electoratului şi a opiniilor acestuia;

3. nevoia de a se asigura o mai profundă reflecŃie şi o atitudine ponderată în adoptarea legii, precum şi timpul necesar pentru ca opinia publică să ia la cunoştinŃă de conŃinutul viitoarei legi şi să reacŃioneze.

- dezavantajele sistemului bicameral: 1. el duce la o anumită ineficienŃă în procesul legislativ, prin

mecanismul său mai greoi de adoptare a legilor, prin posibilitatea de respingere de către o cameră a proiectului legislativ, prin adoptarea proiectului legislativ, prin adoptarea proiectului în forme diferite ce declanşează procedura de mediere, acolo unde acestea există;

2. crează cheltuieli suplimentare prin faptul că este nevoie de un efort financiar mai mare pentru funcŃionarea şi întreŃinerea lui;

3. poate chiar duce la un conflict constituŃional între cele 2 camere dacă acestea sunt în dezacord frecvent, iar posibilitatea unui conflict cu executivul este mai mare decât în cazul parlamentului unicameral.

- avantajele sistemului unicameral: 1. Parlamentul unicameral se caracterizează printr-o mai mare

eficienŃă în procesul legislativ. Un asemenea parlament ar fi foarte util şi eficient societăŃilor care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democaratic, unde există o mare nevoie de reformare şi restaurare legislativă;

2. necesită mai puŃine cheltuieli pentru întreŃinerea şi funcŃionalitatea sa din moment ce are un număr mai redus de membri şi mai puŃine organe de conducere;

3. un astfel de parlament ar facilita o mai bună relaŃie între parlament şi executiv, evitând eventualele tensiuni.

- dezavantajele sistemului bicameral: 1. nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a structurii

electoratului ştiut fiind faptul că un parlament cu un număr redus de membri este mai puŃin reprezentativ;

2. creează mai bune condiŃii pentru o eventuală posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forŃa politică ce deŃine majoritatea sau de către executiv, inclusiv prin şeful statului, sau, cel puŃin acesta şi-ar putea impune mai uşor propria strategie politică;

19

3. deşi este mai rapid şi mai eficient în adoptarea legilor, asigură mai puŃine condiŃii pentru o activitate legislativă de calitate.

7.4.3. Alegeri şi sisteme de vot – alegerile sunt proceduri instituŃionalizate care au drept scop desemnarea reprezentaŃilor în organele de stat; 7.4.3.1. Atributele votului democratic;

1. caracterul universal; 2. caracterul egal; 3. caracterul direct;

4.caracterul liber exprimat; 7.4.3.2. Scrutinul uninominal şi scrutinul pulrinominal;

- scrutinul uninominal: se caracterizează prin faptul că în cadrul lui se crează atâtea circumscripŃii electorale câte mandate sunt iar alegătorii sunt chemaŃi să desemneze prin votul lor un singur reprezentant;

- scrutinul plurinominal sau de listă: presupune ca alegătorii să desemneze prin votul lor nu un candidat, ci o listă de candidaŃi într-un anumit organ colegial;

- avantajele şi dezavantajele scrutinului uninominal: 1. avantaje:

a. face posibilă o mai bună cunoaştere a candidatului;

b. duce la o mai strânsă legătură între alegători şi cel ales;

c. se caracterizează prin simplitate; d. permite formarea unei majorităŃi parlamentare

stabile. 2. dezavantaje:

a. determină o deplasare a ponderii dezbaterilor de la deosebirea de idei şi programe spre calităŃile personale ale candidatului;

b. nu permite repartizarea echilibrată a mandatelor; c. implică cheltuieli electorale mai mari.

- avantajele şi dezavantajele scrutinului de listă: 1. avantaje:

a. asigură, în campania electorală, câmp liber dezbaterilor asupra programelor politice şi mai puŃin asupra calităŃilor personale ale candidaŃilor;

b. implică cheltuieli mai reduse; 2. dezavantaje:

a. anihilează în mare parte libertatea de opŃiune; b. poate duce la formarea unui parlament în care să

fie incluse multe mediocrităŃi; c. este un procedeu complex, cu calcule şi operaŃiuni

complicate; d. permite ca propunerile de candidaŃi să fie făcute

numai de către partide şi formaŃiuni politice. 7.4.3.3. Alegerea în funcŃii monocratice;

- poate fi directă sau indirectă; - se poate recurge pentru alegerea în funcŃiii monocratice la una dintre

următoarele formule: 1. majoritatea relativă a voturilor; 2. majoritatea reativă cu limită prestabilită; 3. majoritatea absolută; 4. turul unic sau turul dublu cu balotaj.

20

7.4.3.4. Alegerea în organele colegiale; - sunt cunoscute 3 mari sisteme electorale pentru alegerea în organe

colegiale: 1. sisteme electorale majoritare cu un singur tur de scrutin, numite

şi pluralitare; 2. sisteme electorale cu 2 tururi, în circumscripŃii uninominale; 3. sisteme de reprezentare proporŃională: reprezentarea

proporŃională apropiată, sistemul reprezentării proporŃionale inegrale; avantaŃe şi dezavantaje.

4. sisteme eşectorale mixte. - explicaŃi şi definiŃi noŃiunile de majoritate absolută, majoritate relativă,

majoritate simplă, majoritate calificată;

7.4.3.4.1. Sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin: - în competiŃia electorală învinge candidatul care în circumscripŃia uninominală obŃine chiar şi numai majoritatea reltivă a voturilor, fără a se mai organiza un al doilea tur de scrutin; avantaje şi dezavantaje; exemple de state care folosesc acest sistem electoral. 7.4.3.4.2. Sistemul majoritar cu două tururi de scrutin; - în competiŃia electorală învinge candidatul care în primul tur a obŃinut majoritatea absolută a voturilor exprimate, în caz contrar urmând a se organiza un al doile atur de scrutin, în care mandatul este atribuit candidatului care a obŃinut ce mai mare număr de voturi; avantaje şi dezavantaje. 7.4.3.4.3. Sisteme de reprezentare proporŃională; - reprezentarea proporŃională apropiată; noŃiunea de coeficient electoral; repartizarea mandatelor conform procedeului celor mai mari resturi şi sistemul celor mai mari medii; - reprezentarea proporŃională integrală; - avantaje şi dezavantaje.

7.4.4. Organizarea internă a Parlamentului României; 1. preşedinŃii celor două camere; modul de alegere şi atribuŃii; 2. vicepreşedinŃii; 3. secretarii; 4. chestorii; 5. biroul permanent; componenŃă şi competenŃe; 6. comisiile parlamentare; criterii de constituire; feluri:

permanente, temporare, speciale, de anchetă, de mediere, excepŃionale, proprii fiecărei camere, comune; exemple de comisii;

7.4.5. Grupurile parlamentare – definiŃie şi criterii de constituire, numărul minim al persoanelor ce pot constitui un grup parlamentar;

7.4.6. FuncŃionarea Parlamentului României: noŃiunea de legislatură, sesiune (ordinară, extraordinară, de plin drept), sedinŃă (comună, separată); durata şi prelungirea legislaturii;

7.4.7. Statutul parlamentarilor; - incompatibilităŃile mandatului de parlamentar cu alte ocupaŃii sau

funcŃii; - imunitatea parlamentarilor: iresponsabilitatea şi inviolabilitatea; noŃiune

şi distincŃii; - regimul disciplinar al parlamentarilor este stabilit prin regulament;

sancŃiuni: atenŃionarea; chemarea la ordine; retragerea cuvântului;

21

îndepărtarea din sală pe durata şedinŃei, avertismentul public-scris, interzicerea de a participa la lucrările adunării pe timp determinat; cine aplică aceste sancŃiuni.

7.4.8. AtribuŃiile Parlamentului României; 7.4.8.1. FuncŃia legislativă;

7.4.8.1.1. NoŃiunea şi clasificarea legilor; - legea este actul juridic care emană de la organele legislative ale statului

şi este adoptat cu respectarea unei proceduri anterior stbilite; noŃiunea de lege desemnează acele acte juridice care cuprind reguli de conduită socială obligatorii, generale, impersonale, de aplicaŃie repetatăm susceptibile de a fi sancŃionate prin forŃa de constrângere a statului.

- clasificarea legilor: 1. legi constituŃionale: cele prin care se revizuieşte constituŃia;

adoptarea lor se face cu votul a2/3 din numărul membrilor fiecărei camere.

2. legi organice: cele enumerate de art.72/constituŃie; votul majorităŃii membrilor fiecărei Camere.

3. legi ordinare: noŃiune; adoptare cu votul majorităŃii simple din cadrul fiecărei camere. 7.4.8.1.2. Procedura legislativă;

- noŃiune; etape. 7.4.8.1.3. IniŃiativa legislativă;

- Cui îi aparŃine iniŃiativa legislativă? (subiecŃii). - În ce condiŃii poate fi exercitată iniŃiativa legislativă?

7.4.8.1.4. CompetenŃa Camerelor; noŃiunea de primă cameră sesizată, cameră de reflecŃie, cameră decizională;

7.4.8.1.5. Avizarea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative; Cui îi revine competenŃa de a aviza proiectele de legi sau propunerile legislative? Consiliul legislativ, prezentare.

7.4.8.1.6. Includerea proiectului pe ordinea de zi, 7.4.8.1.7. Dezbaterea şi votarea proiectului de lege; 7.4.8.1.8. Procedura de urgenŃă; 7.4.8.1.9. Promulgarea legilor; 7.4.8.1.10. Publicarea şi intrarea în vigoare a legii; 7.4.8.1.11. Delegarea legislativă; OrdonanŃele Guvernului;

CondiŃii şi domenii în care pot interveni. 7.4.8.2. AtribuŃii privind formarea unor organe;

1. acordarea investiturii guvernului; 2. numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor

serviciilor de informaŃii, 3. numirea şi revocarea consilierilor CurŃii de Conturi; 4. numirea de judecători la Curtea ConstituŃională (3 Camera

deputaŃilor şi 3 Senatul); 5. numirea Avocatului Poporului; 6. alegerea de către Senat a 2 reprezentanŃi ai societăŃii civile în

Consiliul Superior al Magistraturii şi validarea celorlalŃi membri ai consiliului menŃionat, acre sunt aleşi de adunările generale ale magistraŃilor;

7.4.8.3. FuncŃia de control asupra unor organe de stat; 1. asupra activităŃii Preşedintelui; Cum este controlată activitatea

Preşedintelui de către Parlament? 2. asupra activităŃii Guvernului; Cum este controlată?;

22

3. asupra activităŃii altor organe; Care sunt aceste organe şi cum sunt controlate?

7.4.8.4.FuncŃia de orientare a politicii externe; - Parlamentul analizează şi ratifică tratatele internaŃionale încheiate de

Preşedintelui României, după negocierea lor de către Guvern; - DetaliaŃi această funcŃie.

7.4.8.5. FuncŃia de orientare a politicii generale a guvernului; - detaliaŃi.

7.4.9. Actele Parlamentului; 1. hotărârile Parlamentului: normative sau nenormative; deosebiri

faŃă de lege; 2. moŃiunile: noŃiune; feluri: simplă şi de cenzură; condiŃii. 3. declaraŃiile; 4. apelurile; 5. mesajele.

7.5.Preşedintele României;

7.5.1. NoŃiune; 7.5.2. Alegerea Preşedintelui României; condiŃii. 7.5.3. Durata mandatului; încetarea mandatului înainte de expirarea

termenului; cazuri; demisia şi demiterea din funcŃia de Preşedinte al României.

7.5.4. Interimatul funcŃiei de preşedinte; - noŃiune; - Cine asigură interimatul funcŃiei de Preşedinte al României? - Care sunt atribuŃiile pe care le exercită preşedintele interimar? Sunt

identice cu cele ale Preşedintelui ales? 7.5.5. Imunitatea şi inviolabilitatea Preşedintelui României; 7.5.6. IncompatibilităŃi;

- noŃiune; - cazuri:

1. nu poate fi membru al unui partid politic; 2. nu poate ocupa nici o altă funcŃie publică sau privată;

7.5.7. Rolul şi atribuŃiile Preşedintelui României; - rolul:

1. reprezentant al statului român; 2. este garant al independenŃei naŃionale, al unităŃii şi integrităŃii

teritoriale a Ńării; 3. veghează la respectarea ConstituŃiei şi la buna funcŃioanre a

autorităŃilor publice; 7.5.7.1. AtribuŃii în legătură cu organizarea şi funcŃionarea

puterilor publice; 1. convovcarea în prima sesiune a Parlamentului nou ales; 2. solicită preşedinŃilor Camerelor convocarea acestora în sesiune

extraordinară; 3. adresarea de mesaje şi cereri Parlamentului; 4. dizolvarea Parlamentului; 5. participarea la şedinŃele Guvernului şi prezidarea acestora; 6. prezidarea şedinŃelor Consiliului Suprem de Apărare a łării, 7. convocarea corpului electoral pentru a se pronunŃa prin

referendum asupra unor probleme de interes general. 7.5.7.2. AtribuŃii în legătură cu procesul de legiferare;

23

1. promulgarea legilor; 2. de a cere o singuă dată reexaminarea legii trimise spre

promulgare şi de a sesiza Curtea ConstituŃională cu o obiecŃie de neconstituŃionalitate.

7.5.7.3. AtribuŃii privind alegerea, numirea sau revocarea unor autorităŃi publice;

1. desemnarea unui candidat pentru funcŃia de prim ministri şi numirea guvernului;

2. numirea primului ministru interimar; 3. numirea şi revocarea unor membri ai guvernului; 4. numirea în funcŃii publice; 5. propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor de

informaŃii. 7.5.7.4. AtribuŃii în domeniul politicii externe; 1. încheierea de tratate internaŃioanle; 2. acreditarea şi rechemarea reprezentaŃilor diplomaticiai româniei,

precum şi înfiinŃarea, desfiinŃarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

7.5.7.5. AtribuŃii în domeniul apărării şi ordinii publice; 1. declararea mobilizării generale; 2. luarea de măsuri pentru respingerea unei agresiuni împotriva Ńării; 3. instituirea stării de asediu sau de urgenŃă. 7.5.7.6. Alte atribuŃii; 1. acordarea graŃierii individuale; 2. conferirea decoraŃiilor şi titlurilor de onoare; 3. acordarea gradelor de mareşal, de general, de amiral; 4. numeşte în funcŃii publice.

7.5.8. Actele Preşedintelui României; 1. decretele: normative şi individuale; contrasemnate de primul

ministru; se publică în Monitorul Oficial. 2. mesajele;

3. declaraŃiile; 4. comunicatele; 5. scrisorile.

7.6.Autoritatea judecătorească; 7.6.1. Elemente introductive: noŃiunea de justiŃie;condiŃii pentru înfăptuirea

justiŃiei. 7.6.2. InstanŃele judecătoreşti;

7.6.2.1. Organizarea instanŃelor judecătoreşti; Care sunt instanŃele judecătoreşti? Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, cuŃile de apel; tribunalele; judecătoriile + instanŃele militare, instanŃele specializate.

7.6.2.2. IndependenŃa justiŃiei; - principii:

1. autoritatea legislativă nu-şi poate aroga dreptul de a soluŃiona litigii;

2. autoritatea legislativă nu poate modifica sau desfiinŃa o hotărâre judecătorească;

3. instanŃele judecătoreşti nu pot refuza aplicarea unei dispoziŃii legale cu care nu sunt de acord;

4. instanŃele nu pot suplini sau complini legea pronunŃâdu-se în procese prin dispoziŃii cu caracter general;

24

5. nu pot împiedica realizarea funcŃiei legislative; 6. este interzisă înfiinŃatrea de insatnŃe extraordinare; 7. principiul inamovibilităŃii judecătorilor;

7.6.2.3. Statutul magistraŃilor; - incompatibilităŃi şi interdicŃii pentru magistraŃi:

1. judecătorii nu pot face parte din partide politice; 2. judecătorii nu pot ocupa alte funcŃii publice sau private; 3. ConstituŃia nu poate fi revizuită sub aspectul independenŃei

judecătorilor; 4. judecătorii trebuie să se supună numai legii.

7.6.2.4. Principiile constituŃionale referitoare la funcŃionarea instanŃelor judecătoreşti;

1. principiul publicităŃii dezbaterilor; 2. folosirea limbii materne şi a interpretului în justiŃie; 3. posibilitatea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunŃate în

primă instanŃă; 4. principiul legalităŃii; 5. egalitatea în faŃa justiŃiei;

7.6.3. Ministerul Public; Parchete alcătuite din procurori; principii: subordonarea ierarhică; autoritatea ministrului justiŃiei; atbilitatea în funcŃie.

7.6.4. Consiliul Superior al Magistraturii; - organizare; rol; - atribuŃii:

1. propune Preşedintelui României numirea în funcŃie a judecătorilor şi procurorilor;

2. este instanŃă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor;

3. promovarea şi transferarea judecătorilor, înlăturarea din funcŃie a judecătorilor şi procurorilor; organizarea şi funcŃionrea instanŃelor şi parchetelor.

7.7.Curtea ConstituŃională a României;

7.7.1. ConsideraŃii istorice; ÎnfiinŃarea CurŃii ConstituŃionale, după adoptarea ConstituŃiei din 1991, reprezintă "o premieră" în România, o inovaŃie a actului fundamental însă nu trebuie uitat faptul că înainte de a se decide în legătură cu organul competent a realiza controlul constituŃionalităŃii legilor, în Adunarea Constituantă s-au purtat vii şi ample discuŃii, două soluŃii fiind prioritar preconizate, şi anume: 1. crearea unui organ " special şi specializat" pentru efectuarea acestuia (Consiliul ConstituŃional, cum era intitulat iniŃial în Tezele pentru elaborarea ConstituŃiei" sau Curtea ConstituŃională) şi 2. revenirea la sistemul ConstituŃiei din 1923, la tradiŃia existentă în domeniu încă din 1912, adică la controlul judecătoresc al constituŃionalităŃii legilor.

În final, s-a optat pentru cea de a doua soluŃie, controlul constituŃionalităŃii legilor realizându-se în România prin intermediul CurŃii ConstituŃionale.

7.7.2. Sediul materiei;

1. ConstituŃia României (revizuită), Titlul V, art.142 – art.147;

2. Legea 47/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale, publicată în M. Of. al României Partea I, nr.101 din 22 mai 1992, modificată prin Legea nr.138 din 24 iulie 1997, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr.170 din 25 iulie

25

1997 şi republicată, în temeiul art.III din Legea nr.138/1997, în M. Of. al României, Partea I, nr.187 din 7 august 1997, dându-se textelor o nouă numerotare;

3. Regulamentul de organizare şi funcŃionare a CurŃii ConstituŃionale.

7.7.3. Principalele caracteristici ale CurŃii ConstituŃionale; 1. autoritate publică specială şi specializată; este o autoritate publică politico-

jurisdicŃională 2. incompatibilitatea funcŃiei de judecător al CurŃii ConstituŃionale cu orice altă funcŃie

publică sau privată; 3. pe durata mandatului lor judecătorii sunt independenŃi şi inamovibili şi nu pot fi

traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate în adoptarea soluŃiilor; 4. este unica autoritate jurisdicŃională constituŃională din România; 5. este independentă faŃă de orice autoritate publică; 6. competenŃa sa nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

7.7.4. Rolul şi atribuŃiile CurŃii ConstituŃionale;

1) se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei;

2) se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii tratatelor sau altor acorduri internaŃionale, la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori;

3) se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori;

4) hotărăşte asupra excepŃiilor de neconstituŃionalitate privind legile şi ordonanŃele, ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepŃia de neconstituŃionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

5) soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

6) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

7) constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

8) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României;

9) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

10) verifică îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislative de către cetăŃeni;

11) hotărăşte asupra contestaŃiilor care au ca obiect constituŃionalitatea unui partid politic;

12) îndeplineşte şi alte atribuŃii prevăzute de legea organică a CurŃii.

7.7.5. Procedura în faŃa CurŃii constituŃionale;

26

1.Controlul constituŃionalităŃii legilor se efectuaează, în primul rând, asupra legilor, înainte de promulgare; detaliaŃi. 2. Controlul anterior se exercită din oficiu într-o singură situaŃie, şi anume cu ocazia iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei, aşa cum se statuează în art. 144, lit. a. 3. Controlul asupra constituŃionalităŃii tratatului sau acordului internaŃional; 4. Controlul efectuat asupra regulamentelor Parlamentului; 5. În privinŃa controlului posterior asupra legilor şi ordonanŃelor, în art. 144, lit. c

se prevede, facându-se referire la Curtea ConstituŃională, că aceasta "hotareşte asupra excepŃiilor ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti privind constituŃionalitatea legilor şi ordonanŃelor".

7.7.6. Actele CurŃii ConstituŃionale şi efectele lor juridice.

1. Decizia; 2. Avizul consultativ; 3. Hotărârea:

Deciziile CurŃii ConstituŃionale se publică în Monitorul Oficial al României, fiind

general obligatorii de la data publicării şi având putere numai pentru viitor.

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea

disciplinei

DREPT CONSTITUłIONAL ŞI INSTITUłII POLITICE

Codul disciplinei

Semestrul

I-II

Numărul de credite

Facultatea

Facultatea de Drept Simion

BărnuŃiu Sibiu

Numărul orelor pe

semestru/activitati Profilul

Drept

Total

SI

TC

AT

AA

Specializarea

Drept

Categoria formativă a disciplinei

DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă

Categoria de opŃionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opŃională, DL-liber aleasă (facultativă)

Obligatorii (condiŃionate)

Discipline

Anterioare

Recomandate

Obiective

Pornind de la constatarea că disciplina Drept constituŃional şi instituŃii politice face parte din categoria celor fundamentale, predarea acesteia urmăreşte înŃelegerea şi însuşirea conceptelor de bază specifice dreptului constitutional, premisă esenŃială a studiului celorlalte discipline din anii următori. Totodată, se are în vedere acumularea unui bagaj de cunoştinŃe necesar formării, din punct de vedere teoretic şi practic, a viitorilor jurişti. În acest scop prima parte a cursului este destinată cunoaşterii problematicii Ńinând de teoria generală a constituŃiei precum şi de organizarea şi funcŃionarea statului. Sub acest din urmă aspect se consideră că înŃelegerea realităŃilor politice prezente implică cunoaşterea mai detaliată a chestiunilor legate de structura de stat, de forma de guvernământ cât şi de regimurile politice, astfel încât aceste aspecte presupun o abordare mai detaliată, fără a se neglija cele referitoare la principiul separaŃiei puterilor în stat, la statul de drept , la competiŃia pentru putere . Preocuparea largă, în contextul actual, legată de drepturile fundamentale ale omului, impune înŃelegerea conŃinutului acestor drepturi şi a garanŃiilor care le însoŃesc, motiv pentru care şi acestei instituŃii i se acordă un spaŃiu suficient de larg deşi este studiată şi în anii următori.

Partea a doua a cursului are ca scop cunoaşterea aspectelor esenŃiale ce Ńin de sistemul organelor de stat din România, de rolul autorităŃilor publice , de modul de organizare şi funcŃionare a acestora, de relaŃiile dintre aceste autorităŃi, o importanŃă deosebită urmând a fi acordată instituŃiei Parlamentului României.

ConŃinut

(descriptori)

Partea I-a CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL Dreptul constituŃional ca ramură de drept şi disciplină ştiinŃifică NoŃiunea de drept constituŃional

Scurte consideraŃii asupra sistemului dreptului

Dreptul constituŃional ca ramură de drept

Dreptul constituŃional ca disciplină ştiinŃifică

Izvoarele dreptului constituŃional

Teoria generală a constituŃiei NoŃiunea de constituŃie

Criterii de definire a constituŃiei

Formele constituŃiilor

Elaborarea , revizuirea şi abrogarea constituŃiei

SupremaŃia constituŃiei.

Controlul ConstituŃionalităŃii legilor

NoŃiunea de control de constituŃionalitate

Originea controlului de constituŃionalitate

Organe de control

Forme de control

Procedura de control

Modurile de control

Controlul constituŃionalităŃii legilor

ConstituŃiile române

Statul Originea şi definiŃia statului

Elementele constitutive ale statului şi semnificaŃia lor

Teritoriul

PopulaŃia

CetăŃenia

Drepturile şi libertăŃile fundamentale

Puterea de stat

Constantele puterii de stat

FuncŃiile statului

Forma puterii de stat Structura de stat

Statul unitar sau simplu

Statul federativ

AsociaŃiile de state

ConfederaŃia de state

Uniunea personală Uniunea reală

Ierarhia de state

Forma de guvernământ MonocraŃia

Oligarhia

DemocraŃia

DemocraŃia directă

DemocraŃia indirectă

DemocraŃia semi-directă Regimuri politice

Teoria separaŃia puterilor în stat

Clasificarea regimurilor politice

Regimul prezidenŃial

Regimul parlamentar

DistincŃia dintre regimul parlamentar si regimul prezidenŃial

Regimul semi-prezidenŃial

. Regimul directorial

Statul de drept NoŃiunea de stat de drept

Mecanisme juridice de înfăptuire a statului de drept CompetiŃia pentru putere Partidele politice

Sistemul electoral

PARTEA a II-a ORGANELE STATULUI ÎN SISTEMUL CONSTITUłIONAL ACTUAL AL ROMANIEI NoŃiunea de organ al statului. Categorii de organe Parlamentul Structura Parlamentului

Locul si rolul Parlamentului în sistemul organelor statului

AtribuŃiile Parlamentului

Organizarea Parlamentului

FuncŃionarea Parlamentului

Organele executive ale statului Structura puterii executive

Preşedintele Republicii

Guvernul

Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Autoritatea judecătorească InstanŃele judecătoreşti

Ministerul Public

Consiliul Superior al Magistaturii

Curtea ConstituŃională

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control)

- răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice

- activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc

- teste pe parcursul semestrului

Stabilirea

notei

finale

(procentaje)

- teme de control

Bibliografia - Gh. ComăniŃă, Drept constituŃional şi instituŃii politice, vol.I şi II -Tudor Drăganu, Drept constituŃional şi instituŃii politice. Tratat elementar, Vol. I, II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti 1998 - ConstituŃia României - Regulamentele Parlamentului - Legea nr. 21/1991 a cetăŃeniei române( M.Of. nr. 98/2000) - Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale Bibliografie suplimentară

- Ion Deleanu, Drept constituŃional şi instituŃii politice, Tratat, vol.I,II, Ed.

Europa Nova, Bucureşti 1996

- M.Constantinescu, M., Deleanu I., Iorgovan A., Vida I.,Constitutia Romaniei,

comentata si adnotata, Regia Autonoma „Monitorul Oficial“, Bucuresti, 1992 - Deleanu I., Institutii si proceduri constitutionale, Servo-Sat, Arad, 2001 - Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Gramar, Bucuresti, 1994 - Tanasescu E. S., Deaconu S., Drept constitutional si institutii politice, caiet de seminarii, AllBeck, Bucuresti, 2001 .

V.Duculescu, C. Călinoiu,G.Duculescu, ConstituŃia României –comentată şi

adnotată-,Ed. Lumina Lex, Bucureşti

I. Rusu, Forma de guvernământ, Lumina Lex, Bucureşti 1997

I.Muraru, M. Constatntinescu, OrdonanŃa guvernamentală, Doctrină şi

jurisprudenŃă, Lumina Lex, Bucureşti 2000.

M.Constantinescu, M., A. Iorgovan , I. Muraru, E.S. Tănăsescu, ConstituŃia

României revizuită –comentarii şi explicaŃii- Ed. ALL BACK.2004

A. Banciu, Istoria constituŃională a României, Ed. LUMINA LEX, Bucureşti,

2001

Lista materialelor

didactice necesare

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele

Semătura

Lector.drd . L.Crăciunean

Legenda: SI-studiu individual, TC-teme de control, AT-activitati tutoriale, AA-activitati aplicative aplicate