DREPT CONSTITUTIONAL

CURS I

Orice activitate sociala se desfasoara pe baza unor reguli, acestea sunt necesare deoarece la orice gen de activitate participa un numar diferit de persoane, diferiti ca varsta, sex, etc., fiecare constituind in masura cunostiintelor pe care le are la bunul mers al acelei activitati/

Norma este o regula de conduita, de comportament care ne arata cum anume trebuie sa actioneze sau sa se comporte membrii societatii in conditii dat. pentru ca actiunea lor sa fie eficienta si apreciata pozitiv.

Caracteristicile normelor:

- prefigureaza intotdeauna un comportament viitor- reflecta conditiile sociale, economice ale epocii – raporturile dintre clasele si grupele

sociale- indiferent de natura lor (norme morale, politice, etc) sunt intr-o continua schimbare in

concordanta cu nevoile social economice ale oranduirii in care traim

Normele de drept

Este o regula de conduita instituita sau sanctionata de catre puterea publica a carei incalcare atrage dupa sine interventia fortei de constrangere (coercitive) din partea statului.

Dreptul – totalitatea normelor juridice existente in societate, => ceea ce inseamna ca elemental de baza al dreptului este norma juridica.

Cutumele (obiceiurile juridice) – sunt reguli de conduita care desi nu emana de la organele statelor competente sa legifereze (Parlamentul), sunt totusi considerate ca obligatorii prin

1

expresia convingerii unei colectivitati umane, ca raspund sentimentului unanim de justitie acestea fiind obligatorii printr-o practica constanta si indelungata.

Cutumele reprezinta dreptul nescris avand in raport cu acesta din urma un rol interpretative.

Dreptul obiectiv – reprezinta ansamblu normelor juridice existente in societate la un anumit timp dat, norme juridice a caror incalcare atrage dupa sine forta de constrangere a statului.

Dreptul subiectiv – este prerogativa recunoscuta de lege titularului dreptului, in virtutea careia acesta poate sau trebuie sa aiba o anumita conduita corespunzatoare dreptului sau si sa ceara si celorlalti sa aiba o conduita corespunzatoare sub sanctiunea prevazuta de lege pentru valorificarea unui interes personal nascut, direct, actual, legitim si juridic protejat in acord cu interesele generale ale societatii.

Dreptul public – acele reguli juridice care au ca obiect de reglementare raportul dintre guvernanti precum si raportul dintre guvernanti si guvernati.

Prin dreptul public se ocroteste interesul general, comunitar sau interesul public.

Dreptul privat – ansamblu normelor juridice care au ca obiect de reglementare raporturile dintre guvernati (particulari), prin dreptul public ocrotindu-se interesele particularilor.

Dreptul constitutional este o ramura de drept si totodata o stiinta juridica apartinatoare dreptului public.

DEFINITIE:

Dreptul constitutional – dreptul care formuleaza principii, organizeaza proceduri si consolideaza in institutii, regimul politic al unei tari prin norme juridice specifice.

2

Componentele dreptului constitutional

– dreptul constitutional institutional are ca obiect de reglementare institutiile politice (Parlament, Guvern etc.) precum si fundamentele institutiilor administrative si jurisdictionale

– dreptul constitutional normativ are la baza sistemul normative, sistemul surselor dreptului– dreptul constitutional relational are ca obiect de reglementare drepturile si libertatile

fundamentale ale cetatenului???? incalcate cu ajutorul fortei coercitive ale statului, necesare desfasurarii normale a vietii in comun.

Institutia juridica – reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza o anumita grupa de relatii sociale instaurand astfel o categorie aparte de raporturi juridice.

Ramura de drept: cuprinde atat normele juridice cat si institutiile juridice legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare.

Legea: actul juridic normativ adoptat de catre Parlament dupa o procedura anume stabilita in acest scop, prin care in cadrul competentei………??? adopta reguli generale si de aplicatie repetata a caror incalcare atrage dupa sine forta de constrangere a statului.

Legile sunt de 3 tipuri: constitutionale, organice, ordinare.

Fiecare stat urmand sa adope o anumita categorie din aceste 3 tipuri de legi.

Puterea este specifica si inerenta oricarei colectivitati umane. Puterea devine politica atunci cand colectivitatea umana devine sociala.

Puterea publica: forma oficiala a puterii politice este acel sistem de organe competente, fiecare in sfera sa de activitate, capabile sa emita pe cale unilaterala acte obligatorii susceptibile de a fi aduse la indeplinire in caz de incalcare cu ajutorul fortei coercitive a statului necesare desfasurarii normale a vietii in comun.

3

Institutie politica reprezinta ansamblul organismelor sau institutiilor care concura individual si toate impreuna la exercitarea uniforma a puterii.

Suveranitatea este acea trasatura a puterii publice in conformitate cu care aceasta se poate organiza si exercita, stabili si rezolva toate problemele interne sau externe in acord cu propria sa vointa si fara o imixtiune din exterior respectand totodata suveranitatea altor state precum si normele dreptului international.

Statul: ansamblul institutiilor si organismelor, organic articulate in scopul exercitarii puterii. Statul are de indeplinit 3 functii:

- legislativa – editeaza regulile din societate.

- executiva – pune in aplicare (executa) normele

- jurisdictionala – rezolva litigiile aparute in procesul de aplicare a normelor in societateExercitarea fiecarei functii ii corespunde o putere: - functia legislativa – puterea legislativa, functia executiva - puterea executiva, functia jurisdictionala – puterea judecatoreasca.

Fiecare dintre aceste puteri este incredintata unor organe specifice astfel :

- puterea legiuitoare este incredintata Parlamentului- puterea executive este incredintata Guvernului si sefului statului- purerea judecatoreasca este incredintata organelor judecatoresti

Putem vorbi despre separatia puterilor in stat atunci cand toate cele 3 tipuri de putere se afla intr-un relativ echilibru, realizabil prin distribuirea judicioasa a competentelor fiecaruia si inzestrarea cu mijloace eficiente de control a unora asupra celorlalte.

Statul de drept: statul organizat pe baza principiului separatiei puterilor in stat si in care justitita dobandeste o reala independenta promovand prin legislatia sa drepturile fundamentale ale omului, asigura respectarea tuturor regulilor juridice de catre toate organele in intreaga lor activitate.

Normele constitutionale pot fi impartite in 2 categorii:

4

- norme constitutionale care au legatura directa cu fenomenul politic si formele lui de manifestare

- normele constitutionale care nu au legatura directa cu fenomenul politic (dreptul la viata, libertatea persoanei etc.)

Izvoarele dreptului constitutional sunt:

1. normele cuprinse in Constitutie2. legile organice – daca au ca obiect materii constitutionale3. legile ordinare - daca au ca obiect materii constitutionale4. cutumele constitutionale5. hotararile Parlamentului cu privire la modul de organizare si functionare a acestuia6. ordonantele guvernamentale daca au ca obiect materii constitutionale7. tratate internationale la care Romania este parte daca au ca obiect materii constitutionale

CURS II

Forma puterii publice

Elementele constitutive ale puterii publice:

STRUCTURA DE STAT, FORMA DE GUVERNAMANT, REGIMURILE POLITICE

I. Structura de stat: - desemneaza organizarea puterii pe un anumit teritoriu,

-raporturile specifice ce se stabilesc intre elementele alcatuitoare ale ansamblului statal

- legaturile specifice ce se concretizeaza intre parti si intreg

Statul este ansamblul articulate ale institutiilor si regulilor; o institutie de institutii, o institutie organic articulata. Sub aspectul structurii de stat, statul se poate prezenta sub 2 forme:

1) stat unitar2) stat federativ

5

Statul unitar:

- se constituie intr-o singura formatiune teritoriala- are o singura Constitutie- are un singur rand de organe legiuitoare, executive, judecatoresti- unitatile administrativ-teritoriale sunt subordinate puterii centrale- nu este incompatibil cu descentralizarea- populatia are, de regula, o singura cetatenie- in raporturile de drept international, statul unitar, el si numai el poate constitui subiect al

dreptului international

Statul federal – in termenii dreptului constitutional, statul federal este o uniune statala compusa din 2 sau mai multe state membre care in conditiile si limitele stabilite de constituirea federatiei, dau nastere unui stat nou, stat federal, distinct de statele membre, numite state federate.

Caracateristici:

- exista o ordine constitutionala comuna la nivelul federatiei- exista o legislatie comuna la nivelul federatiei- exista un singur rand de organe legiuitoare, executive si judecatoresti, regasite si la

nivelul statelor federate- exista 2 tipuri de constitutie, o Constitutie a federatiei si cate una pentru fiecare stat

membru- populatia are 2 cetatenii, una a statului federaL si una a statului federaT- in raporturile de drept international, statul federal se poate prezenta ca subiect de drept

distinctive dar exista si situatii cand statele federate pot intra in raporturile internationale

a) Asociatii si ierarhii de state – forme agregative, asemanatoare federatiilor cu deosebirea ca nu dau nastere unui stat nou. Asociatiile de stat se afla sub 3 forme:

Confederatia de stat – reprezinta asocierea dintre 2 sau mai multe state care pastrandu-si suveranitatea si calitatea de subiect dinstinct al dreptului international, convins sa-si creeeze unele organe comune si sa-si unifice legislatia in anumite domenii.

Caracteristici:

- statul confederat este o uniune de drept international- se limiteaza la cateva probleme generale si esentiale comune statelor member- implica dreptul de secesiune al statelor member- confederatia de state tinde sa se transforme fie intr-un stat unitar fie intr-un stat federal

6

Uniunea personala – asocierea dintre 2 sau mai multe state caracterizata prin existenta

unui monarh sau sef de stat comun, statele membre pastrandu-si plenitudinea suveranitatii.

Uniunea reala – asocierea dintre 2 sau mai multe state ce se caracterizeaza prin faptul ca au mai multe organe comune.

b) Ierarhii de state

Statul vasal este statul care isi ia fata de alt stat, numit stat suveran, o serie de obligatii care ii grefeaza suveranitatea. Aceste obligatii sunt:

- statul vasal acorda asistenta militara statului suveran in caz de razboi- statul vasal sprijina statul suveran prin contributii banesti- statul suveran apara si protejeaza statul vasal

Statul protejat este un stat vasal in forma moderna.

Dominioanele britanice au fost integrate in asa-zisa comunitate britanica de natiuni constituite din fostele colonii britanice (India, Canada, Australia, Africa de Sud) state care sunt independente, membre ale O.N.U.

Teritoriile submandat sunt fostele colonii germane si unele dintre fostele provincii ale Imperiului Otoman, a caror administrare si-a asumat-o Liga Natiunilor.

Statele sub tutela internationala sunt fostele teritorii submandat aflate sub administrarea si in conformitate cu Carta O.N.U.

II. Forma de guvernamant – exprima modul in care se exercita puterea fiind independenta de structura de stat. Principalele forme de guvernamant sunt:

- democratia, monocratia, oligarhia, formele mixte, formele specifice statelor socialiste7

Democratia este forma de guvernamant in care puterea apartine poporului care o exercita suveran prin corpul sau electoral (ex. Alegeri) sau dupa caz prin corpul sau referendal (ex. Referendum).

Caracteristici:

- universalitatea participarii la rezolvarea treburilor publice

- consacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului

- pluralismul institutional

- pluralismul ideologic

- aplicarea principiului majoritatii in adoptarea deciziilor

Democratia are mai multe forme: ○ democratia directa

o democratia reprezentativao democratia semireprezentativao democratia semidirecta

Democratia directa este forma de guvernamant democratica in care poporul se autoguverneaza, legiuieste el insusi si tot el controleaza executarea legii. Aceasta forma de democratie nu a existat, nu exista si nici nu va exista niciodata fiind considerate o utopie.

Democratia reprezentativa este democratia reala si autentica atunci cand in societate cei care isi doresc libertatea si egalitatea ii domina pe cei care isi doresc puterea. In doctrina si literatura juridica de specialitate sau conturat doua conceptii justificand tot atatea sisteme de guvernamant reprezentative: - suveranitatea populara

- suveranitatea nationala

Suveranitatea populara – in aceasta conceptie se pleaca de la premiza ca suveranitatea apartine poporului fiind divizata in cote parti egale fiecarui individ. Suveranitatea este inalienabila si imprescriptibila. Suveranitatea nu se poate manifesta decat prin vointa celor care o

8

detin, reprezentantii poporului fiind simplii mandatari ai celor care i-au ales aflandu-se astfel in prezenta unui mandat imperativ.

Suveranitatea nationala – in aceasta conceptie, suveranitatea apartine natiunii ca entitate colectiva si abstracta. In acest caz suveranitatea este inalienabila, imprescriptibila si indivizibila. Pe calea sufragiului, natiunea isi desemneaza reprezentantii pentru ca acestia sa exercite suveranitatea in numele ei. Reprezentantii individuali se transforma astfel in reprezentanti generali ai natiunii aflandu-se astfel in prezenta unui mandat reprezentativ.

Implicatiile negative ale aplicarii suveranitatii nationale

- inexistenta unei subordonari juridice institutionalizate intre alesi si alegatori- posibilitatea parlamentului de a cadea spre arbitrariu si voluntarism- corpul electoral se transforma intr-un singur instrument de desemnare si unul de vointa.

Parlamentul considerat depozitarul exclusiv al suveranitatii nationale avand omnipotenta de a decide in toate treburile publice se transforma intr-un interpret infailibil al vointei generale

- transformarea vointei generale in vointa partidului sau formatiunii politice careia parlamentarul ii apartine si careia i se conformeaza in special in sistemele politice unde structurile de partid sunt stricte si severe

Democratia semireprezentativa este expresia si rezultatul tentativelor de a atenua consecintele negative ale ultrareprezentativitatii.

Caracteristici:

- institutionalizate sau nu, legaturile parlamentarului cu cei care l-au ales sunt prevazute in majoritatea sistemelor constitutionale

- asupra parlamentarului planeaza in permanenta pericolul de a nu fi ales in alt mandate- corpul electoral se exprima cu prilejul alegerilor atat asupra unui program politic cat si a

unui program de guvernare pe care parlamentarul il sustine si promoveaza fie ca un candidat independent, fie ca un candidat apartinand unei formatiuni politice

- publicitatea vietii parlamentare este de natura sa sporeasca controlul alegatorilor in raport cu activitatea parlamentarilor

- durata mandatului este limitata, 4-5 ani- in cele mai multe sisteme politice a fost prevazuta in mod expres s-au s-a incetatenit ca o

cutuma, imposibilitatea unui cetatean de a avea mai mult de 2 mandate elective- democratiile constitutionale prevad in marea lor majoritate, posibilitatea dizolvarii

parlamentului inainte de termenul pentru care a fost ales.

9

Democratia semidirecta este acel sistem in care coexista si se realizeaza prin mijloace tehnice adecvate principiul reprezentativitatii si democratia directa.

Mijloacele de interventie ale populatiei in procesul legiferarii

1. Initiativa legislativa este procedeul de obtinere a legii indifferent de natura ei la propunerea directa a cetatenilor. In general initiativa legislativa cetateneasca nu este admisa in materie constitutionala.

Initiativa legiferarii care provine de la cetatenii cu drept de vot nu poate fi initiate decat daca este sustinuta prin semnaturi de un minim de cetateni.

Vetoul popular reprezinta posibilitatea acordata votului electoral ca in termen existent intre adoptarea unei legi si intrarea ei in vigoare sa se opuna acesteia printr-o petitie colectiva.

Revocarea individuala si colectiva a parlamentarilor este procedeul prin care cetatenii cu drept de vot, printr-o petitie colectiva pot pune capat unui mandat electiv inainte de termen.

2.Referendumul este modalitatea cea mai eficienta si mai semnificativa de manifestare a democratiei semidirecte.

Prin referendum la initiativa subiectilor de drept, cetatenii cu drept de vot sunt chemati sa-si exprime parerea prin DA sau NU la unele probleme de interes general.

Referendumul poate fi dupa caz: obligatoriu , facultative

3.Optiunea reprezinta posibilitatea acordata corpului electoral de a opta intre 2 sau mai multe solutii legislative pentru reglementarea aceleiasi probleme.

4.Recallul deciziilor judecatoresti reprezinta posibilitatea corpului electoral de a invalida o decizie judecatoreasca prin care o lege a fost declarata neconstitutionala.

10

Monocratia este acea forma de guvernamant care se opune principiilor democratiei promovand autoritarismul, exclusivismul si ortodoxia ideologica.

Tipurile de monocratie: - monocratia absoluta

- tirania sau despotismul

- dictatura

- dictatura militara

- autoritarismul

Caracteristici:

- este o putere personalizata- unicitatea organelor representative- obstinatia pentru permanentizarea puterii- aportul popular real sau regizat- partidul unic- totalitarismul

Oligarhia este forma de guvernamant in care puterea este exercitata de un numar restrans de persoane sau de familii.

Tipuri de oligarhii:

Guvernamantul pluripersonal este forma oligarhica de guvernamant in care puterea este detinuta si exercitata de un numar restrans de persoane care nu se constitutie intr-un grup omogen sau intr-o clasa sociala distincta.

Aristocratia reprezinta guvernamantul unei clase sociale privilegiate.

Plutocratia censitara este forma de guvernamant in care minoritatea guvernata nu se constituie dintr-o clasa sociala privilegiata ci este o simpla reuniune de personae constituita ca urmare a aplicarii censurilor in operatiunile electorale.

Partitocratia este forma oligarhica in care puterea este detinuta si exercitata de catre partidele politice care manipuleaza institutiile statului exercitand asupra lor o putere irezistibila.

11

Formele mixte sunt combinatii de diverse elemente apartinatoare celor 3 tipuri fundamentale: democratie, monocratie, oligarhie.

Tipuri de forme mixte:

Monarhia limitata: puterea monarhlui este limitata…. Prin existenta si a altor institutii cu o relative independenta.

Parlamentul dualist deriva din monarhia limitata fiind un pseudoparlametarism in care rolul principal il detine primul ministru.

Cezarismul democratic rezulta din incercarea de conciliere dintre democratie si monocratie.

Formele de guvernamant specifice statului socialist – acest sistem de guvernamant preia si articuleaza tot ce are malefic monocratia, oligarhia, si cezarismul politic. Mecanismul reflecta in mod indubitabil caracterul fals, nedemocratic al guvernarii.

III. Regimurile politice reprezinta ansamblul institutiilor si mijloacelor prin care se realizeaza puterea.

Dupa cum separatia puterilor in stat este mai stricta sau mai putin stricta, mai conturata sau neconturata si regimurile politice sunt de mai multe tipuri, realitatea depasind orice schema teoretica. Clasificarea:

a) Regimurile politice care au la baza confuziunea?? puterilor: - regimul politic dictatorial

- regimul politic directorial

- regimul politic si guvernamantul de adunare

b) Regimurile politice care au la baza colaborarea puterilor – regimul parlamentar

c) Regimul politic care are la baza independenta – regimul prezidential

d) Regimurile politice mixte: - conventional

- prezindential

- intermitent presidential

12

e) Regimurile politice specifice statelor socialiste

Regimul dictatorial este regimul politic instituit si mentinut prin constrangere ; puterea executiva este proeminenta in raport cu cea legislativa. Regimul dictatorial se caracterizeaza prin faptul ca puterea este detinuta de un colegiu numit de catre parlament pe o perioada daterminata de timp, colegiu care nu poate fi revocat inainte de expirarea mandatului. Colegiul este iresponsabil politic in fata parlamentului insa parlamentul ii poate modifica sau chiar anula actele.

Guvernamantul de adunare este regimul politic care se caracterizeaza prin faptul ca puterea legislativa este preominenta in raport cu cea executiva. Acest regim politic nu neaga separatia puterilor in stat numai ca ele sunt inegale. Se apropie prin caracteristici de regimul parlamentar fara insa a se putea identifica cu acesta. Guvernul in acest sistem se afla in imposibilitatea de a demisiona.

Regimul parlamentar are la baza ideea colaborarilor, sepratia puterilor dintre acestea caracterizandu-se prin suplete si dinamism.

Caracteristici:

- executivul este bifurcat, pe de o parte guvernul, pe de alta parte seful statului

- seful statului este iresponsabil din punct de vedere politic in fata Parlamentului ceea ce inseamna ca seful statului nu poate fi revocat din functie

- guvernul ca organ colegial si solidar raspunde politic in fata Parlamentului putand fi demis de catre legislativ in anumite conditii binedeterminate, stabilite de legislatia fiecarui stat printr-o procedura constitutionala numita motiune de cenzura.

- guvernul raspunde indirect si pentru activitatea sefului statului deoarece primul ministru contrasemneaza actele sefului statului

- guvernul se sprijina in Parlament pe o majoritate parlamentara izvorata fie din propriul partid fie dintr-o coalitie de partied

- excutivul poate prin intermediul sefului statului in anumite conditii binedeterminate sa dizolve parlamentul inainte de termen, deschizandu-se astfel procedurile constitutionale pentru noi alegeri

- privit din perspectiva istorica regimul parlamentar se poate prezenta sub 2 forme:

13

1) regim parlamentar dualist atunci cand guvernul raspunde atat in fata sefului statului cat si a parlamentului;

2) regim parlamentar monist atunci cand guvernul raspunde politic numai in fata parlamentului

- prin combinarea sistemului de partide cu sistemul parlamentar, regimul politic parlamentar se poate prezenta sub urmatoarele forme:

a) regimul parlamentar bipartid de tip anglosaxon (SUA, Canada)

Bipartidismul poate fi de 2 tipuri : - perfect cu doar 2 partide

- imperfect sau calitativ cu 2 patide mai puternice

Caracteristicile bipartidismului:

1- acest sistem duce la formarea unor majoritati parlamentare confortabile, stabile2- alternanta la putere se produce in general cu o anumita regularitate3- primul ministru este ales in mod dorect de catre corpul electoral

Mutipartidismul de tip latin

Caracteristici – majoritate parlamentara fluctuanta, instabila

- in acest sistem sunt preferate coalitiile guvernamentale

- primul ministru nu este ales direct de catre corpul electoral

Regimul politic prezidential

Caracteristici:

- separarea stricta a atributiilor intre legislativ si executiv

- independenta celor 2 puteri

- seful statului este si seful guvernului

- seful statului este ales ed catre corpul electoral (direct sau indirect)

- seful statului nu poate dizolva parlamentul dar nici parlamentul nu il poate revoca din functie pe seful statului

14

- membrii guvernului raspund individual, numai in fata sefului statului

- suplete si dinamism in procesul exercitarii puterii => colaborarea functionala a celor 3 puteri in stat

Regimurile politice mixte

Regimurile politice mixte rezulta din combinarea mai multor elemente apartinatoare regimurilor politice parlamentar si prezindential.

Pot fi clasificate astfel: - regimul conventional - in care preeminenta are legislativul in raport cu executivul, ex. Austria, Irlanda

15

- regimul prezidential - in care hegemonia apartine presedintelui statului

- regimul politic intermintent prezidential - in care atributiile executive sunt exercitate cu intermitenta de seful statului si de primul-ministru

- regimul politic apartinand statelor socialiste - sunt in marea lor majoritate si pe intreaga existenta a acestora in ciuda diversitatii, regimuri totalitare

Sistemul de partide si al altor forte sociale

Partidul este o formatiune mai mult sau mai putin durabila al carei scop principal este de a castiga sau conserva puterea avand la baza un program ideologic si o strategie elaborata.

Caracteristici: - formatiuni mai mult sau mai putin durabile in timp

- au membrii aderenti sau sustinatori, activitatile ce se desfasoara de catre acestia sunt subsumate unor reguli specifice in conformitate cu legislatia in vigoare a fiecarui stat

- principalul scop al partidelor este cucerirea puterii, in cazul in care puterea a fost cucerita, conservarea ei

- are ca obiectiv primordial castigarea alegerilor si doar arareori schimbarea formei de guvernamant

Tipuri de partide si sisteme partizane lor:

- partide avand origine parlamentara sau electorala – acele partide politice care s-au nascut ca urmare a transformarii grupurilor parlamentare in partide politice

- partide avand origine in afara sistemului electoral – acele partide politice care s-au format ca urmare a transformarii sindicatelor diferitelor asociatii profesionale, organizatii religioase, in partide politice

16

Partidele politice pot fi: - de cadre (de opinie) care au ca tel supunerea electoratului si influentarea sa

- de masa (ideologice) caracterizate prin faptul ca au programe

ideologice, sunt centralizate cu o disciplina stricta si severa

Sisteme partizane

Exista 3 tipuri: Monopartidismul

Bipartidismul

Multipartidismul

Monopartidismul este sistemul politic cu un singur partid, specific regimurior totalitare sau un partid dominant ( ex. Japonia, India).

Bipartidismul este sistemul politic cu doar 2 partide politice numit bipartidism numeric sau perfect, in practica irealizabil.

Bipartidismul mai poate fi calitativ sau imperfect caracterizat prin existenta a 2 partide dominante.

Bipartidismul poate fi clasificat: - echilibrat, cand alternanta la putere intre cele 2 partide se produce dupa o anumita regularitate

- dominant, cand doar un singur partid este declarat succesiv castigator in alegeri, existand pericolul transformarii in monopartidism

17

Bipartidismul poate fi - raportat la disciplina de partid:

- suplu (model american) in care membrii de partid nu se supun in totalitate unei discipline ferme, severe, avand posibilitatea de a-si expune opiniile chiar daca acestea nu coincide in totalitate cu cele ale partidului al carui membru este.

- rigid (model britanic) membrii de partid se supun in totalitate rigorilor impuse de conducerea acelui partid.

Multipartidismul constituie regula si se caracterizeaza prin existenta mai multor partide politice dar si prin inexistenta unei guvern monocolor (guvern format din membrii unui singur partid politic).

Tipuri: - asimetric, cand doar unul dintre partide are vocatie majoritara, restul partidelor fiind mici si mijlocii, fara de care nu se poate obtine majoritatea parlamentara stabila preferandu-se astfel coalitiile parlamentare

- simetric, cu 2 variante – cand niciunul dintre partide nu are vocatie majoritara, preferandu-se coalitiile parlamentare, guvernamentale (Romania, Belgia, Ungaria

- cand doar 2 partide au vocatie majoritara, dar pentru a se asigura stabilitatea guvernamentala se prefera coalitiile dintre acestea

Grupurile de interese (de presiune)

- sunt forte sociale care desi nu isi propun sa cucereasca puterea o exercita in fapt prin presingul exercitat asupra ei. Aceste grupuri de interese au ca principal obiectiv apararea intereselor membrilor lor actionand in acest sens asupra puterii publice.

Clasificare: - deschise , (ex. Lobbysmul) sunt desemnate acele persoane, individual sau in forma organizata care actioneaza in numele si interesul altora incercand sa modifice, sa influenteze, deciziile autoritatilor publice

18

- oculte, care actioneaza prin santaj si coruptie in mod direct asupra persoanelor, purtatoare a autoritatilor publice

Grupurile de interese mai pot fi: - cele care urmaresc interese materiale (ex. interese ale asociatiilor de conducatori, nevazatori etc)

- cele care urmaresc interese altruiste (ex. feministe, antifumat, antidrog)

Grupurile de interese mai pot fi: - de cadre (de opinie)

- de masa

Grupurile de interese mai pot fi: - publice

- private

Raporturile dintre partidele politice si grupurile de presiune:

1. pot sa fie dependente unele de altele, pe fata sau occult ( ex. Marea Britanie, sindicatele si partidul laburist)

2. pot sa fie independente (tarile latine)3. pot sa se confunde4. pot sa se completeze reciproc ( SUA, RFG, sindicatele si partidele politice au un rol bine

stabilit in societate)

Sindicatele sunt in sens larg, acele forte sociale, cu un puternic caracter profesional si care au o forta considerabila in raport cu puterea avand la indemana un mijloc de lupta extrem de eficace, greva.

Sistemul electoral

19

- reprezinta totalitatea normelor juridice articulate si ierarhizate care au ca obiect de reglementare dreptul de a alege reprezentanti in organele puterii, principiile sufragiului, modul de organizare si desfasurare a alegerilor si stabilirea rezultatului votarii.

Drepturile electorale: - dreptul de alege

- dreptul de a fi ales

Dreptul de a alege este prerogativa recunoscuta si garantata unei persoane ca in conditiile si limitele stabilite de legislatia in vigoare de a alege reprezentanti in organele reprezentative ale puterii. (ex. Parlament, Presedentie, Primarii, Consilii locale, judetene).

Dreptul de alege este un drept universal, poate apartine tuturor cetatenilor cu drept de vot, femei si barbati.

Caracteristici: - sa fie cetatean al statului respectiv

- varsta, majoritatea sistemelor constitutionale au prevazut ca majoratul politic sa fie de 18 ani

- capacitatea de exercitiu a drepturilor politice (nu pot vota de ex. debilii mintali) ori persoane care au fost condamnate definitiv prin care le sunt interzise drepturile electorale

Dreptul de a fi ales se exercita in aceleasi conditii ca si dreptul de a allege fiind necesare cateva conditii suplimentare: - varsta mai ridicata decat majoratul politic

- un anumit stagiu de naturalizare (o perioada de timp de la momentul dobandirii cetateniei pana la exercitarea dreptului de vot)

- instituirea unor ineligibilitati intre calitatea de candidat si cea de exercitare a unei profesii

Exercitarea dreptului de vot

20

- se face direct, nemijlocit, in sensul ca alegatorii isi desemneaza in mod direct reprezentantii, fara intermediar. Exista si sisteme constitutionale care mai practica si votul indirect. (ex. alegerea presedintelui SUA, caz in care alegatorii nu aleg in mod direct reprezentantul ci prin persoane interpuse denumite electori).

- votul este egal, secret, direct, de regula – facultativ =>alegatorul are libertatea de a se prezenta sau nu la scrutinul electoral si de a-si exercita astfel dreptul de vot.

- EXCEPTII: diverse sisteme politice au introdus votul obligatoriu tocmai in idea de a contracara absenteismul la vot.

- alte tipuri de voturi care tind sa inlature absenteismul la vot: - votul prin corespondenta

- votul prin procura speciala

In ambele situatii exista 2 inconveniente: - se incalca secretul votului

- aplicarea acestor sisteme poate conduce la fraude in operatiunile electoarale

Moduri de scrutin

-reprezinta elementul cel mai important al sistemului electoral

Exista 3 tipuri de scrutin: 1 – scr. majoritar

2 – scr. reprezentarii proportionale

3 – sistemul mixt

Scrutinul majoritar este cel mai simplu, eficace, si da castig de cauza candidatului sau listei de candidati care au obtinut cel mai mare nr de voturi din primul sau al II-lea tur de scrutin.

El poate fi: - uninominal (sistem in care alegatorii desemneaza dintre doi sau mai multi candidati, mai multi reprezentanti, sau dintre mai multe liste de partide o singura lista.

El poate fi: - cu un singur tur de scrutin

- cu 2 tururi de scrutin

21

Scrutinul uninominal, majoritar, cu un singur tur de scrutin, este cel mai raspandit. In acest caz candidatatul care a obtinut cel mai mare nr de voturi, indiferent de numarul celor care se prezinta la vot.

Scrutinul uninominal, majoritar, cu 2 tururi de scrutin reprezinta acel sistem electoral in care daca la primul tur de scrutin niciunul dintre candidati nu obtine majoritatea absoluta a voturilor se organizeaza al II-lea tur de scrutin la care participa primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare nr de voturi la primul tur.

Scrutinul majoritar de lista, cu un singur tur de scrutiny este practicat in combinatie cu scrutinul reprezentarii proportionale.

Scrutinul majoritar de lista cu 2 tururi de scrutin a fost abandonat.

Avantajele aplicarii scrutinului majoritar

1. in acest sistem alegatorii isi desemneaza in mod direct reprezentantii vazandu-si astfel utilitatea votului sau

2. sistemul conduce la formarea unor majoritati parlamentare, omogene, coerente, ceea ce determina in final stabilitate guvernamentala

3. aplicarea acestui tip de scrutin duce la bipolaritatea vietii politice

Dezavantajele aplicarii scrutinului majoritar

1. cel cu un singur tur de scrutin asigura reprezentarea parlamentara numai a alegatorilor majoritari

2. cel cu 2 tururi de scrutin conduce la inegalitatea in reprezentarea parlamentara => majoritatile astfel formate sunt instabile

3. optiunile electoratului sunt sensibil restranse in acest caz4. favorizeaza dependenta partidelor mici de cele mari pentru ca in cel de-al II-lea tur de

scrutin acestea trebuie sa se replieze in jurul partidelor care participa la cel de-al II-lea tur de scrutin

22

Scrutinul reprezentarii proportionale se aplica in majoritatea statelor europene, este mai putin clar, greoi dar mai edificator => reflecta exact reprezentarea partidelor sau a formatiunilor politice participante la procesul electoral, corespunzator numarului de voturi obtinute de fiecare in parte.

Avantaje:

1. toate voturile sunt luate in considerare2. toate opiniile inclusiv cele minoritare sunt luate in considerare3. aplicarea acestui sistem favorizeaza multipartidismul si independenta partidelor

Dezavantaje:

1. spre deosebire de scrutinul majoritar, alegatorii nu-si desemneaza in mod direct reprezentantii pentru ca in fapt ei nu voteaza nume de candidate ci o lista de candidate, depusa de un partid anume, de cele mai multe ori, alegatorii nestiind pe cei inscrisi pe lista partidului respectiv

2. in aplicarea sistemului se formeaza majoritati parlamentare neomogene, conjuncturale, conducand astfel la instabilitate guvernamentala

3. favorizeaza prin multiplicarea optiunilor electoratului, o proliferare a partidelor ceea ce se constituie intr-un final ca un factor de dezorientare a electoratului

Scutinul mixt

- exista mai multe sisteme mixte ce rezulta din combinarea diverselor elemente ale scrutinului majoritar si al scrutinului reprezentarii proportionale.

Tipuri:

- sistemul votului unic netransferabil, in care alegatorul desemneaza un anume candidat care doreste sa-l reprezinte indicand ordinea de preferinta pentru ceilalti candidate de pe lista

- sistemul votului cumulativ, in care alegatorul dispune de mai multe voturi si anume atatea voturi cate mandate exista in acea circumscriptie electorala, voturi pe care le poate orienta si spre un singur candidat

- sistemul votului limitativ, in care alegatorul dispune de mai multe voturi dar mai putine decat numarul mandatelor existente si nu le poate acorda unui singur candidat

- sistemul votului unitrasferabil in care alegatorul dispune de un singur vot….?

23

- sistemul francez de liste, acel sistem in care pe baza unor intelegeri prealabile intre partidele participante la procesul electoral, voturile obtinute de fiecare in parte pot aditiona

Exista 3 tipuri: - daca nu exista o intelegere prealabila intre partidele politice participante la procesul electoral, repartizarea mandatelor se face conform sistemului reprezentarii proportionale

- cand exista o intelegere prealabila intre partidele politice pentru aditionarea voturilor iar prin aditionare nu se obtine o majoritate absoluta a voturilor, repartizarea mandatelor se face tot in conformitate cu sistemul electoral

- daca exista in intelegerea prealabila intre partide pentru aditionarea voturilor alegatorilor, prin aditionare se obtine o majoritate a voturilor valabil exprimate, partidele care au facut o astfel de intelegere iau toate mandatele din circumscriptia electorala respectiva

- sistemul german, sistemul dublului bulletin de vot, incepe sa fie aplicabil in Europa din ce in ce mai mult si presupune ca fiecare alegator dispune de 2 buletine de vot:

1 – in baza scrutinului majoritar uninominal isi desemneaza reprezentantul in circumscriptia electorala

2 – pe baza reprezentarii proportionale voteaza o lista de partid la nivel national

=> 2 categorii de parlamentari: a – uninominali in fiecare circumscriptie electorala

b – alesi pe listele de partide, depuse la nivel national

24

Parlamentele

I. Unicameralismul este acel system parlamentar in care parlamentul are o singura camera parlamentara. Este specific statelor unitare (ar trebui sa fie specific)

Parlamentul in acest caz este ales de catre corpul electoral prin vot universal, egal, secret, direct, liber exprimat.

Unicameralismul raspunde cel mai bine exigentelor specifice unei democratii constitutionale.

Se caracterizeaza prin:

- asigura dinamica procesului legislative (ceea ce inseamna ca timpul scurs de la faza de proiect de lege si pana la lege este timp scurt)

- previne lupta pentru suprematie intre doua camere parlamentare)- scade costurile parlamentare

II. Bicameralismul este sistemul constitutional in care parlamentul este constituit din 2 camere alese distinct de catre corpul electoral. Parlamentul isis exercita atributiile in conformitate cu constitutia tarii respective, legile si regulamentele tarii respective.

Doua sunt exigentele specifice ale bicameralismului:

- consacrarea si recunoasterea prin chiar dispozitiile constitutiei, a existentei a doua camere parlamentare cu precizarea ca cele doua camere sunt componente ale parlamentului

- alegerea celor doua camere trebuie sa se faca in mod distinct de catre corpul electoral

Bicameralismul presupune:

a) divizarea puterii si tototdata moderarea eib) cresterea calitatii muncii parlamentare gratie unui dublu examen (o lege trebuie adoptata

intr-o camera parlamentara dupa care este trimisa pentru a fi dezbatuta si aprobata in cealalta camera parlamentara

25

Tipuri de bicameralism:

1. aristocratic2. politic3. social-economic4. federal

1. Bicameralismul aristocratic se caracterizeaza ca una dintre camere numita camera populara este constituita din reprezentanti alesi de catre corpul electoral in timp ce cealalta camera este o camera aristocratica constituita din membrii care nu sunt alesi ci numiti de unde concluzia ca aceasta camera este una nedemocratica apartinatoare unei clase sociale privilegiate.

Ex. Anglia – camera comunelor, camera lorzilor, constituite din 1100 de membrii, 800 ereditari si 300 numiti pe viata de rege.

2. Bicameralism politic se regaseste in special in statele unitare. Presupune existenta a doua camere dintre care una asigura temperarea sau constituie o frana a elanului primei camere parlamentare (este si cel romanesc presupune camera deputatilor si camera senatului).

3. Bicameralismul social-economic este mai rar intalnit si presupune existenta a doua camere, dintre care una democratica constituita ca urmare a unor alegeri libere in timp ce a doua camera este constituita din reprezentantii numiti de catre diverse asociatii ori grupari cu caracter economic.

4.Bicameralismul federal este legat indubitabil de structura statului si corespunde cel mai bine necesitatii de a asigura echilibrul si armonia intre statul federal si statele federate. In acest caz, una dintre camere reprezinta natiunea in general iar cealalta camera reprezinta interesele particulare ale statelor federale. (Ex. SUA)

Structura adunarilor parlamentare

26

Camerele parlamentului sunt conduse de anumite organe cum ar fi: presedintele camerei deputatilor?? ajutat fiind de catre o comisie sau un organ colegial. Presedintele camerei poate fi numit sau ales pe viata pe toata durata legislaturii sau pe durata sesiunilor parlamentare.

Presedintele camerei indeplineste atributiile ce-i sunt conferite prin constitutie, legi, si regulamente parlamentare.

Presedintele camerei exercita urmatoarele atributii:

- conduce lucrarile la camera unde este presedinte- vegheaza la respectarea procedurilor parlamentare- asigura gestiunea administrativa a camerei- asigura demnitatea si utilitatea discutiilor parlamentare- in absenta din vari motive a sefului statului, presedintele statului indeplineste functiile

acestuia pe perioada cand seful statului se afla in imposibilitatea de a-si exercita prerogativele constitutionale

Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale camerei subordonate acesteia si care au competenta de specialitate.

Comisiile parlamentare elaboreaza rapoarte si avize in baza carora camera decide.

Comisiile parlamentare pot fi:

a) temporareb) permanente

Cele temporare se constituite ad-hoc pentru a dezbate si rezolva o anumita problema determinate.

Comisiile parlamenare permanente se constituie pe toata durata legislaturii sau numai pentru o sesiune parlamentara si au o competenta de specialitate, adica se ocupa de anumite activitati sociale, cum ar fi: agricultura, finante, sport, munca si protectie sociala, cultura etc.

Numarul si denumirea competentei fiecarei camere parlamentare sunt stabilite de legislatia fiecarui stat in parte.

In unele state parlamentarii?? pot face parte dintr-o singura comisie si altele din 2.

Prezenta parlamentarilor la comisii este:

27

- obligatorie- facultativa

Desemnarea membrilor comisiilor se face de catre presedintele camerei, de catre chiar camera parlamentara sau de catre o comisie parlamentara anume constituita in acest scop.

De regula comisiile parlamentare nu-si desfasoara activitatea intre sesiunile parlamentare sau pe perioada vacantelor parlamentare.

Atributiile comisiilor parlamentare:

- comisiile parlamentare elaboreaza rapoarte si avize cu privire la proiectele legilor in baza carora parlamentul decide in final.

- intreprinde studii si analize cu privire la cele adoptate de catre camerele parlamentare- comisiile parlamentare analizeaza petitiile adresate de catre cetateni- comisiile parlamentare asculta informari periodice din partea unor conducatori ai

organizatiilor guvernamentale, ori din partea unor conducatori ai administratiei publice, centrale sau locale.

- uneori comisiile parlamentare au drept de initiativa administrativa in ceea ce priveste problemele ce tin de specificul competentelor lor

Grupuri parlamentare

Sunt constituite de regula din parlamentari apartinand aceleasi formatiuni politice sau din parlamentari care subscriu aceluiasi program politico-economic sau care sunt adeptii aceleiasi idei.

Grupurile parlamentare sunt structuri interne de lucru ale camerei parlamentare pe baza de apartenenta sau afinitate politica.

Grupurile parlamentare asigura suplete activitatii parlamentului, concentrand diversele tendinte politice existente in cadrul acestuia.

28

Fiecare stat este liber sa impuna un nr minim de parlamentari care pot face parte dintr-un astfel de grup.

Parlamentarii pot face parte din grupurile parlamentare, pot sa nu faca parte, pot sa demisoneze din grupurile parlamentare sau isi pot desfasura activitatea parlamentara avand statutul de independent in raport cu aceste grupari parlamentare.

Scopul principal al activitatii gruparilor parlamentare este de a defini o pozitie comuna tuturor membrilor lor in actiunile parlamentare.

Sesiunile parlamentare

Este forma organizatorica de lucru a parlamentului pe durata legislaturii lui.

Legislatura este perioada de timp in care parlamentarii isi exercita colectiv atributiile legale. Legislatura nu poate fi intrerupta decat prin dizolvarea parlamentului

Sesiunile parlamentare pot fi de 3 feluri:

- ordinara , este cea predeterminata pe parcursul unui an calendaristic- extraordinara, la convocarea sefului statului, primului ministru, presedintele camerei sau

nr minim de deputati sau senatori- deplin drept ( de drept) – caracterizat prin faptul ca ea se desfasoara prin simpla ivire a

unei situatii extraordinare, exceptionale care impune reunirea de urgenta a parlamentului fara indeplinirea apriori a unei proceduri de convocare.

Apriori= anterior (inainte)

29

Drept constitutional in Romania

Elementele constitutive ale statului roman:

- natiunea

- teritoriul

- autoritatea politica exclusiva sau suverana

I. Natiunea

30

Un teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat. Populatia este un element fundamental, una dintre dimensiunile inerente ale oricarui stat.

Populatia este intotdeauna eterogena si fluctuanta fiind constituita din cetateni romani, straini, si apatrizi. Ceea ce asigura insa distinctibilitate si permanenta poporului roman este natiunea.

Natiunea ca element fundamental al statului roman ca produs al evolutiei sociale nu trebuie privit ca un fenomen exclusiv civic sau biologic.

In esenta natiunea reprezinta in fapt, o realitate mult mai complexa fiind, produsul unui indelungat proces istoric avand la baza comunitatea de origine,……..biologica, de limba, de cultura, de religie, de aspiratii si idealuri si in special un indelungat trecut istoric comun, precum si vointa de a trai impreuna a celor ce au locuit si locuiesc pe acest teritoriu.

Romania precizeaza constitutia Romaniei, este un stat natiune promulgat de articolul…

Sentimentul national este si va trebui sa fie strain ideilor de sovinism; sentimentul national presupune ocrotirea minoritatilor, inlaturarea oricaror discriminari, egalitatea intre cetateni, afirmarea si garantarea in drepturi a tuturor cetatenilor, solidaritatea si coiziunea celor ce alcatuiesc poporul roman.

Populatia gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutional sub aspectul cetateniei.

Cetatenia .

-reprezinta apartenenta sau legatura unei persoane fizice la statul roman. (numai ca cetatenia reprezinta mai mult decat o legatura).

Cetatenia este acea situatie juridica nascuta din raporturi juridice ce intervin intre statul roman si o persoana fizica, raporturi juridice caracterizate prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor specifice si reciproce stabilite de constitutie si legi.

Art. 5 din Constitutia Romaniei proclama faptul ca cetatenia romana se dobandeste, se mentine, se pierde, in conditiile stabilite prin lege organica.

Legea care reglementeaza este legea 201/1991 cu completarile de rigoare.

Cetatenia este o institutie juridica care nu apartine in totalitate dreptului constitutional dar ea nu apartine in totalitate nici unei alte ramuri de drept fiind de fapt la confluenta acestora.

Cetatenia este o institutie juridica apartinatoare dreptului constituional motivata pe urmatoarele 2 considerente:

a) statul roman pe teritoriul suveranitatii sale stabileste suveran statutul juridic al propriilor cetateni

b) numai cetatenii romani au dreptul sa participe la exercitarea puterii in Romania, intr-una dintre formele organizate ale democratiei directe sau ale democratiei reprezentative

31

Natura juridica a cetateniei

- in literatura juridica au fost formulate numeroase si controversate opinii in legatura cu natura juridica a cetateniei inca toate acestea sunt discutabile si criticabile pe fond.

- de la opinia conform careia cetatenia nu este altceva decat legatura care se stabileste intre un individ sau bunurile sale dar cu un anumit stat la opinia conform careia cetatenia ar fi un statut personal, un element al capacitatii de exercitiu, un raport politico-juridic de supusenie la opinia imbratisata de legiuitorul nostru constituie in virtutea ca cetatenia este considerata un raport juridic ca suma a drepturilor si obligatiilor reciproce.

Principiile care stau la baza reglementarii cetateniei romane

a) egalitatea intre cetateni

b) dobandirea cetateniei (se face pe baza legaturii de sange)

c) nicio discriminare nu este admisa intre parinti cu privire la cetatenia copilului lor minor

d) in raport cu statul roman cetatenia nu poate fi decat cea romana

e) casatoria nu are nici un efect in ceea ce priveste dobandirea sau pierderea cetateniei

f) pierderea sau dobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nici un efect juridic asupra cetateniei celuilalt sot sau asupra copiilor lor minori

g) sunt si raman cetateni romani, toti cei care au dobandit si au pastrat cetatenia romana conform legislatiei anterioare

h) cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere

i) cetatenia copilului minor poate fi stabilita in conditiile legii si prin acordul parintilor

i) parlamentul roman poate fi acorda in conditii bine stabilite cetatenia de onoare.

Moduri de dobandire a cetateniei

a) de drept

b) prin efectul unui act juridic

A. Dobandirea de drept

- unica modalitate de dobandire de drept a cetateniei romane este nasterea.

-exista 2 situatii in acest caz:

32

1. copilul nascut din parinti cetateni romani sau daca numai unul din parinti este cetatean roman, va dobandi de drept prin efectul legii, cetatenia romana ca efect al nasterii indiferent de locul (teritoriul) unde se produce nasterea ca efect a aplicarii principiului legaturii de sange.

2. copilul gasiti pe teritoriul roman, nascut din parinti necunoscuti dobandeste de drept cetatenia romana ca urmare a aplicarii prezumtiei relative ca cel putin unul dintre parinti este cetatean roman;

Aceasta prezumtie este relativa ceea ce inseamna ca ea poate fi rasturnata prin proba contrara, daca pana la 18 ani se doveste ca parintele sau amandoi parinti sunt cetateni straini, copilul pierde cetatenia romana la data stabilirii filiatiei.

B. Dobandirea prin efectul unui act juridic

- exista mai multe posibilitati:

1. prin adoptie

2. la cerere

3. prin schimbarea cetateniei parintilor

4. prin hotararea parlamentului roman la propunerea guvernului

1. Adoptia

- cetatenia romana se poate dobandi prin adoptie de catre un copil cetatean strain sau apatrid prin conditiile:

- adoptatul sa aiba varsta de sub 18 ani

- adoptatorii sau adoptatorul (daca adoptia se realizeaza de catre o singura persoana) sa fie cetateni romani

- incuviintarea adoptiei este de competenta tribunalului de la domiciliul minorului, hotararea acestuia fiind un act juridic prin care se atribuie cetatenia lor

- adoptia se hotaraste de catre institutiile judecatoresti numai fata de interesele persoanei care urmeaza sa fie adoptate

1.a.Adoptia la cerere

-exista 2 situatii:

- cand cererea este inaintata organelor competente de catre o persoana cetatean strain sau apatrid care nu a avut cetatenie romana.

- cand solicitantul este o persoana fizica, cetateanul strain sau apatrid care a mai avut in trecut cetatenia romana dar a pierdut-o din varii motive, redobandeste cetatenia romana.

33

Cetatenia romana se poate dobandi de catre o persoana fizica, apatrida, straina daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

I. s-a nascut si domiciliaza la data depunerii cererii pe teritoriul Romaniei; sau daca nu s-a nascut in Romania, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul Romaniei de cel putin 8 ani iar daca solicitantul e casatorit cu o persoana de cetatenie romana termenul este de 5 ani de la data casatoriei in conditiile convietuirii sotilor.- Daca solicitantul petrece in afara granitelor un timp mai indelungat de 6 luni, nu

este luat in considerare la calculul termenelor de mai sus.- Termenele de 8 si 5 ani pot fi reduse la jumatate daca solicitantul este:

a) o personalitate recunoscuta pe plan international b) solicitantul este membru la U.E.c) are statut de refugiat in conditiile legii romane.d) Investeste in Romania cel putin 3 mil. Euro

II. sa aiba cel putin 18 ani

III. sa dovedeasca prin comportament, actiune si atitudine, loialitate fata de statul roman, sa nu intreprinda actiuni care sa aduca atingere ordinii publice si sigurantei nationale si declara ca nici in trecut nu a savarsit astfel de actiuni

IV. sa aiba mijloace legale de existenta pentru a trai decent

V. sa fie cunoscuta ca o persoana cu un bun comportament in sensul ca nu a savarsit in tara sau strainatate infractiuni care il fac nedemn de a fi cetatean roman

VI. sa cunoasca limba romana si sa aiba minime cunostiinte de cultura si civilizatie romana pentru a se putea integra in societate

VII. sa cunoasca prevederile Constitutiei Romane si imnul national

Cetatenia romana se poate dobandi la cerere si in cazul in care solicitantul este cetatean strain sau apatrid si care a mai avut in trecut cetatenia romana dar a pierdut-o cu pastrarea cetateniei straine si a domiciliului in strainatate. (REDOBANDIREA CETATENIEI).

Pot cere dobandirea cetateniei romane in aceleasi conditii si succesorii persoanelor amintite mai sus pana la gradul al II-lea inclusive.

Conditii care trebuie sa le indeplineasca:

- varsta 18 ani- comportament, atitudine care demonstreaza loialitate data de statul roman

34

- comportament corect (sa nu fi avut infractiuni)- mijloace legale de existenta

In cadrul cetateniei, strainii sau apatrizii care doresc redobandirea cetateniei romane pierdute inainte de 22 dec. 1989 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa treaca 4 ani de la dobandirea termenului de sedere in Romania- varsta 18 ani- comportament loial fara de statul roman- sa nu fi savarsit infractiuni care l-ar face nedemn- sa aiba cunostiinte minime de limba, cultura si civilizatia romana

Prin schimbarea cetateniei parintilor

Copilul minor nascut din parinti straini sau cetateni apatrizi, dobandeste cetatenia romana odata cu parintii sai daca acestia au dobandit cetatenia romana.

Daca numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, copilul minor dobandeste cetatenia romana la data dobandirii cetateniei romane de catre parintele sau cu conditia ca si celalalt parinte sa fie de acord.

In cazul in care unul dintre parinti nu e de acord cu dobandirea cetateniei romane de catre copilul minor va hotora in final tribunalul de la domiciliul minorului numai raportat la interesele acestuia.

Minorul care a implinit 14 ani i se cere consimtamantul la dobandirea cetateniei.

Prin hotararea parlamentului roman la propunerea guvernului

Cetatenii de onoare romani in cazul unor personalitati recunoscute, remarcate pe plan international la propunerea guvernului prin hotararea parlamentului roman fara nicio alta formalitate sau procedura in acest scop.

Cetateanul de onoare confera dobanditorului toate drepturile si obligatiile specific cetateniei romane cu exceptia dreptului de a alege si de a fi ales precum si de a ocupa functii publice civile ori militare.

Procedura de acordare a cetatenie romane

Acordarea cetateniei romane la cerere sau redobandirea ei se face prin ordin al ministrului justitiei in baza unui raport intocmit de catre comisia pentru cetatenie care functioneaza pe langa ministerul justitiei.

Aceasta comisie e constitutita din presedinte si 6 membrii de specialitate juridica cu rangul de magistrati.

35

Comisia are o activitate permanenta nepublica.

Solicitantul trebuie sa depuna cererea pentru acordarea cetateniei, redactata in limba romana la comisia pentru acordarea cetateniei. Cererea se depune personal si in situatii deosebite cererea se poate depune printr-un mandatar cu procura speciala si autentica.

Comisia va trebui in cel mai scurt timp sa intocmeasca un raport cu privire la indeplinirea conditiilor de catre solicitant.

In cazul in care solicitantul isi pastreaza domiciliul in strainatate cererea se depune la comisiile consulare (diplomatice) din acea tara cu obligatia acestora de a trimite cererea de indata comisiei de acordare a cetateniei.

Raportul comisei se inainteaza ministrului justitiei care in termen de 30 de zile va emite un ordin pentru acordarea cetateniei romane sau pentru respingerea cererii de acordare a cetateniei romane.

Ordinul ministrului de acordare a cetateniei romane se publica in monitorul official.

In cazul in care ministrul respinge acordarea cetateniei, acest fapt este adus la cunostiinta solicitantului in termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In termen de 15 zile de la luarea la cunostiinta a ordinului de respingere, solicitantul poate ataca ordinal la sectia de contencios administrative a curtii de apel de la domiciliul sau.

In cazul in care solicitantul are domiciliul in strainatate ordinul de respingere se ataca la sectia de contencios administrative la Curtea de Apel Bucuresti.

Data dobanditii cetateniei romane este data depunerii juramantului de credinta a solicitantului in fata ministrului justitiei sau a unui secretar de stat desemnat de acesta.

Din acest moment solicitantul are toate drepturile si obligatiile specific cetateniei romane. Cetatenia romana se dovedeste cu cartea de identitate (buletin, pasaport) sau certificatul cetateniei romane emis de ministrul justitiei.

De la regula conform careia data dobandirii cetateniei romane este data depunerii juramantului de credinta; de la aceasta regula exista 2 exceptii, in ambele situatii data dobandirii cetateniei fiind considerate data publicarii in monitorul official a ordinului ministrului justitiei:

a) la cazul in care avem de-a face cu o persoana care decedeaza intre momentul publicarii ordinului si data stabilita pentru depunerea juramantului. In aceasta situatie data dobandirii cetateniei coincide cu data publicarii, numai daca succesorii legali ai defunctului solicita acest lucru in mod expres, inlauntrul unui termen 1 an care incepe sa decurga de la data decesului.

36

b) Persoane care sufera de un handicap grav sau de o boala cronica care il impiedica sa depuna juramantul.

- data dobandirii cetateniei este considerata data publicarii in monitorul official- dizabilitatea sau boala cronica trebuie dovedita prin acte juridice si trebuie depuse

la comisie intr-un interval de 1 an, termen care curge de la data luarii la cunostiinta de catre solicitant a datei la care urma sa depuna juramantul.

Pierderea cetateniei romane

Pierderea cetateniei romane se poate realiza prin mai multe moduri si doar prin efectul unui act juridic.

Intalnim mai multe moduri de pierdere a cetateniei:

- retragerea cetateniei- renuntarea la cetatenie- prin adoptie- prin incredintarea minorului- prin stabilirea filiatiei fata de parinti

Retragerea cetateniei romane

Cetatenia romana se poate retrage unei persoane fizice in urmatoarele cazuri:

a) aflata in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele Romaniei sau lezeaza prestigiul acesteia in lume

b) aflata in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat strain cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau se afla in razboi

c) a obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloased) sprijina ori a sprijinit organizatii teroriste sau are legaturi cu acestea ori a savarsit fapte

care au pus in pericol siguranta statului sau ordinea de drept

Retragerea cetateniei romane nu poate fi opera de drept ci este o facultate clara la indemana organelor abilitate.

Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere.

Retragerea cetateniei romane opereaza cu titlu sanctionator fiind strict personala si nu afecteaza cetatenia celuilalt sot sau a copiilor minori.

Renuntarea la cetatenia romana

37

O persoana fizica cetatean roman poate renunta la cetatenia romana daca are:

a) motive temeinice in acest sens si are cel putin 18 anib) nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa

penala pe teritoriul Romanieic) nu are debite catre stat ori catre alte persoane fizice sau juridice, ori avand debite le

achita, ori prezinta garantii serioase ca le va achitad) a dobandit ori a solicitat si are garantii serioase ca va dobandi o alta cetatenie

Regula: Renuntarea la cetatenia romana nu produce efecte juridice in materia cetateniei nici asupra sotului, nici asupra copilului minor.

Prin exceptie, daca parintii renunta la cetatenia romana si au domiciliul in strainatate, copilul minor aflat cu acestia pierde cetatenia romana la data pierderii cetateniei parintilor.

Daca cei doi parinti pierd cetatenia romana la date diferite, copilul minor pierde cetatenia romana la data pierderii cetateniei ultimului dintre parinti.

Daca parintii renunta la cetatenia romana si au domiciliul in strainatate iar copilul lor minor, are domiciliul in Romania, copilul pierde cetatenia romana la data parasirii tarii, in cazul in care urmeaza sa se stabileasca la domiciliul parintilor.

Prin adoptie

Cetatenia romana se poate pierde prin adoptie in conditiile:

a) adoptatul este cetatean roman cu varsta sub 18 anib) adoptatorii sau dupa caz, adoptatorul, daca adoptia se realizeaza de o persoana, sunt/este

cetateni strainic) adoptatorii sau adoptatorul cer in mod expres ridicarea cetateniei romane copilului ce

urmeaza sa fie adoptatd) conform legii nationale a adoptatorilor, adoptatul sa dobandeasca prin adoptie, cetatenia

adoptatorilor

Prin incredintare

Copilul minor, cetatean roman, pierde cetatenia romana printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila de incredintare a minorului parintelui care renunta la cetatenia romana si paraseste tara pentru a se stabili domiciliul in straintate, dar numai cu acordul celuilalt parinte.

38

Prin stabilirea filiatiei

Minorul care a dobandit cetatenia romana, gasit fiind pe teritoriul Romaniei, din parinti necunoscuti, pierde cetatenia romana odata cu stabilirea filiatiei fata de ambii parinti ori numai unul iar acestia sunt cetateni straini.

Procedura retragerii cetateniei romane

Orice cetatean sau persoana fizica ce poseda cunostiinte ca un cetatean roman a savarsit o fapta ce impue retragerea cetateniei romane, formuleaza o cerere in acest sens, ,,Comisiei pentru cetatenie”.

Comisia in baza dovezilor depuse la dosar va intocmi un raport cu propunerea de retragere sau de respingere a solicitarii de retragere a cetateniei romane.

Comisia inainteaza raportul ministrului justitiei care prin ordin retrage cetatenia sau dupa caz, respinge cererea de retragere.

Ordinul ministrului justitiei se comunica atat reclamantului cat si persoanei vizate de retragerea cetateniei romane, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In termen de 15 zile de la luarea la cunostiinte a ordinului ministrului justitiei, cel ce se considera nedreptatit de ordin, il poate ataca la sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel de la domiciliul sau. Cand cel ce se considera nedreptatit de ordinul ministrului justitiei, are domiciliul in strainatate, ordinul se constesta la sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel Bucuresti.

Ordinul ministrului justitiei se publica in monitorul oficial, partea I, iar cetatenia romana se pierde la data publicarii ordinului in monitorul oficial.

Procedura renuntarii la cetatenia romana

Cererea de renuntare a cetateniei romane cu dovezile aferente se depune la Comisia pentru cetatenie, care va intocmi un raport ce se va inainta ministrului justitiei care prin ordin va aproba sau nu, renuntarea la cetatenie.

39

Ordinul poate fi contestat (in aceleasi conditii ca la retragerea cetateniei)

Decizia Curtii de Apel este irevocabila.

Ordinul se publica in monitorul oficial, partea I, iar data pierderii cetateniei romane prin renuntare se face cu o adeverinta eliberata de Comisia pentru cetatenie.

Dovada se face si prin hotarare judecatoreasca ori prin Adeverinta.

Drepturile si obligatiile specifice de cetatean roman

Drepturile:

1. dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului roman2. numai cetatenii romani au dreptul de a ocupa functii publice civile sau militare3. dreptul de a nu fi expulzat sau extradat4. dreptul de a dobandi cetatenia romana5. dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public6. dreptul la protectie diplomatica pe perioada cat persoana se afla in strainatate7. numai cetatenii romani au dreptul de a dobandi in proprietate terenuri (cetatenii straini au

drept asupra terenurilor din 2014

Obligatiile:

1. Apararea tarii2. Fidelitatea fata de tara

II. Teritoriul

Este acea parte a globului pamantesc, alcatuit din sol, subsol, spatiu acvatic, precum si coloana de deasupra solului asupra caruia statul exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva.

Functiile teritoriului:

1. Teritoriul permite situarea statului in spatiu, si delimitarea lui de alte state…

2. Teritoriul este simbolul si factorul de protectie al ideii nationale

40

3. Teritoriul determina intinderea si prerogativele puterii publice, independenta si suveranitatea acesteia

Elementele teritoriului:

1. Solul , este principalul element al teritoriului, fiind vorba de uscatul asupra caruia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva

2. Subsolul , este stratul aflat imediat dedesubtul solului, fata de care statul roman are drepturi exclusive si suverane

3. Spatiul acvatic , este format din apele raurilor, lacuri, fluvii, canalele apelor …. precum si fasia de mare de o latime de 12 mile, marimea adiacenta tarmurilor, numita mare teritoriala. Liniile de baza – liniile celui mai mare reflux

Limita exterioara si limitele laterale ale marii teritoriale constituie frontiera de stat maritima a Romaniei – 22.224 km.

4. Platoul continental , este format din solul si subsolul marii adiacente tarmurilor, dar situate dincolo de marea teritoriala pana la o adancime de cel mult 200 m.

5. Zona contigua , este fasia de mare adiacenta marii fluviale, avand o latime de 12 mile marine (calculata de la limita exterioara marii teritoriale), zona in care Romania are drepturi economice.

6. Spatiul aerian, este coloana de aer de deasupra solului sau spatiului acvatic, pana la limita inferioara a spatiului cosmic

Delimitarea teritoriului se face prin frontiere care sunt linii reale/imaginare trasate intre diferite puncte ale globului pamantesc pentru a delimita teritoriului unui stat.

Frontierele pot fi :

1. Orografice – trasate cu ajutorul formelor de relief2. Geometrice – trasate prin linii drepte intre diferite puncte3. Astronomice - paralele sau meridiane geografice

Organizarea administrativa a teritoriului

41

Teritoriul sub aspect administrativ e organizat in : - comune

- orase

- judete

Prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia in unitati administrative teritoriale in scopul situarii autoritatilor publice locale si judetene a instantelor judecatoresti precum si in scopul aplicarii principiilor autonomiei locale si a descentralizarii statului serviciilor publice.

III. Autoritatea politica suverana

Aceasta este o forma superioara de organizare sociala care impreuna cu natiunea si teritoriul concura la identitatea statului roman.

Autoritatea politica suverana este institutionalizata si impersonala, atribute care confera statului roman stabilitate in sensul ca orice modificare de natura politica nu este de natura sa afecteze identitatea si continuitatea statului roman.

Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului

Principiile care stau la baza reglementarilor drepturilor si libertatilor fundamentale:

1. Cetatenii romani straini sau apatrizi beneficiaza de drepturile si libertatile prevazute in Constitutie dar au si obligatii prevazute de aceasta.

2. Nimeni nu este mai presus de lege, ceea ce inseamna ca toate subiectele de drept, indiferent de calitatea lor, trebuie sa se supuna legii, in conditiile in care exercitarea

42

drepturilor si libertatilor, dar si asumarea obligatiilor, se realizeaza in ambianta statului de drept.

3. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, ceea ce poate fi tradus prin: la situatii juridice egale, tratamentul juridic nu poate fi decat egal; iar la situatii juridice diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit.

4. Dispozitiile constitutionale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului vor fi aplicate si interpretate in conformitate cu Declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului, cu pactele si tratatele internationale la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre dispozitiile constitutionale care au ca obiect drepturile si libertatile fundamentale si cele prevazute in Declaratia universala, pactele si tratatele internationale, se vor aplica dispozitiile din dreptul international deoarece au intaietate, dar numai in conditiile in care cele stipulate in dreptul international sunt mai favorabile.

5. Accesul liber la justitie este un drept fundamental al omului, care nu poate fi restrans prin nicio lege si caruia ii corespunde obligatia corelativa din partea instantelor judecatoresti de a da un raspuns in conditiile si limitele stabilite de legislatia in vigoare.

6. Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului poate fi restransa intr-o societate democratica numai daca se impune, dupa caz, pentru:

- apararea sigurantei nationale- apararea ordinii de drept- apararea sanatatii, a moralei publice- apararea drepturilor si libertatilor fundamentale - pe perioada desfasurarii instructiei penale pentru inlaturarea unor consecinte- in urma unor dezastre naturale, calamitati

Restrangerea exercitiului unor dreptuti sau libertati se poate face numai prin lege, iar restrangerea sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- restrangerea drepturilor si libertatilor, nu poate avea decat un caracter temporar- restrangerea nu poate avea caracter discriminatoriu- restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o.- restrangerea drepturilor sau libertatilor, nu poate avea ca finalitate desfiintarea

dreptului sau libertatilor initial restranse.7. Cetatenii romani, cetatenii straini sau apatrizi, trebuie sa-si exercite drepturile si

libertatile fundamentale cu buna-credinta, fara a pune un pericol drepturile si libertatile celorlalti.

8. Drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt prerogative consacrate si garantate constitutional.

9. Exista in legislatia romaneasca principii care vizeaza in mod direct domeniul raspunderii penale – prezumtia de nevinovatia

43

10. Cetatenii romani, beneficiaza pe durata sederii in strainatate de protectie diplomatica a statului roman instaurandu-se astfel dreptul la protectie diplomatica

11. Dreptul la azil12. Cetatenii straini si apatrizi beneficiaza de toate drepturile si libertatile fundamentale

prevazute de Constitutia Romaniei, cu exceptia drepturilor specifice conditiei de cetatean roman.

Clasificarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale

I.Drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca entitate biologica:

1. Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica2. Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi precum si protectia vietii sale de familie si a

vietii private in general3. Dreptul persoanei de a-si intemeia o familie

II.Drepturi si libertati care ocrotesc persoana si viata ei sociala:

1. Drepturi ale persoanei2. Drepturi ale colectivitatilor de persoane

1.Drepturi ale persoanei:

a) drepturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la statul roman (drepturi specifice conditiei de cetatean roman)

b) drepturi ale persoanei sub aspectul apartenetei sale la societate, indiferent de calitatea pe care o are persoana, de catatean strain, apatrid sau roman.

c) drepturi si libertati ale persoanei indiferent de calitatea sa:- libertatea individuala si siguranta persoanei- dreptul la aparare- inviolabilitatea domiciliului- secretul corespondentei- libertatea constiintei- libertatea economica- libertatea de exprimare- dreptul la invatatura

44

- dreptul la cultura- dreptul la un mediu sanatos- dreptul la un trai decent- dreptul la ocrotirea sanatatii- dreptul copiilor si tinerilor de a beneficia de o protectie speciala din partea statului- dreptul persoaneleor cu dizabilitati de a se bucura de o protectie adecvata din

partea statutului roman- dreptul la munca si la protectia sociala a muncii- dreptul la greva, care poate fi exercitat numai pentru apararea intereselor socio-

profesionale- dreptul la proprietate- dreptul la mostenire- dreptul de petitionare, ce costa in dreptul cetatenilor de a se adresa prin petitii

autoritatilor publice locale sau centrale si caruia corelativ ii corespunde obligatia de raspuns din partea acestora in termenele si conditiile stabilite de legislatia I vigoare

- drepturi persoanelor vatamate intr-un drept al sau intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, este garantat fie prin institutia Contenciosului Administrativ, fie prin raspunderea patrimoniala a statului

- dreptul la azil

1. Libertatea individuala si siguranta persoanei

Sunt valori supreme, naturale, ale oricarei fiinte umane. Sunt inviolabile. Pentru a fi viabile ele trebuie garantate.

Garantiile privitoare la inviolabilitatea persoanei:

1. perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane nu se poate face, decat in cazurile, limitele si conditiile stabilite de lege

45

2. arestarea unei persoane nu se poate dispunde decat de catre judecator si numai in cursul procesului penal

3. retinerea unei persoane nu se poate face decat pentru cel mult 24 ore4. arestarea inculpatului, in faza urmaririi penale, poate fi facuta pe un termen de cel mult

30 de zile si poate fi prelungit succesiv fara ca durata totala a arestarii sa depaseasca un termen rezonabil dar nu mai mult de 180 de zile.

5. in cursul judecatatii, instanta este obligata sa verifice perioadic la cel mult 6 zile legalitatea si temeinicia arestarii iar daca va considera ca nu mai exista temeiurile care au dus la arestare sau nu exista temeiuri noi care sa justifice arestarea, instanta este obligata sa-l puna de indata in libertate pe cel arestat.

6. incheierile instantei cu privire la cei arestati sunt supuse cailor de atac in conditiile legii7. celui retinut sau arestat i se aduce la cunostiinta de indata in limba pe care o cunoaste

temeiurile juridice care au stat la baza retinerii sau arestarii sale8. celui invinuit i se aduce la cunostiinta, motivele invinuirii dar numai in prezenta unui

avocat ales sau numit din oficiu9. cel arestat preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie sub control

judiciar sau pe cautiune10. pana la ramanerea irevocabila a hotararii de condamnare, persoana beneficiaza de

prezumtia de nevinovatie11. sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala12. pedepsele aplicate, trebuie sa fie conforme cu legislatia in vigoare, facandu-se aplicarea

principiului legalitatii pedepsei

Dreptul la libertatea individuala vizeaza libertatea fizica a persoanei, dreptul la siguranta persoanei, are va obiect si protectia impotriva unor actiuni abuzive din partea autoritatilor publice si vizeaza doar persoana in cauza nu si bunurile sale si doar in raporturile cu autoritatile publice si nu cu particularii.

2. Dreptul la aparare

Este garantat prin modul in care sunt organizate si functioneaza organelle judecatoresti, prin procedurile prevazute de lege dar si prin dreptul la aparare. Orice persoana are dreptul ca pe parcursul unui process sa fie asistat de un avocat ales sau numit din oficiu.

3. Dreptul la inviolabilitatea domiciuliului46

Domiciliul si resedinta sunt inviolabile, ceea ce inseamna ca nimanui nu-i este permis sa intre fara permisiune.

De la acest principiu exista cateva exceptii si ca orice alte exceptii trebuie sa fie expres reglementate de lege.

Exceptiile:

1. pentru executarea unei hotarari judecatoresti irevocabile sau a unui mandat de arestare

2. pentru apararea vietii, a integritatii fizice ori a bunurilor unei personae

3. pentru apararea ordinii publice si a sigurantei nationale

4. pentru prevenirea raspandirii unei epidemii

Acest drept implica si dreptul la protectia impotriva perchezitiilor abusive. Astfel perchezitiile se pot dispune numai de judecator in conditiile si limitele legale, perchezitiile pe timpul noptii fiind interzise cu exceptia infractiunilor flagrante.

4. Secretul corespondentei

- este un drept fundamental al omului care implica protectia comunicatiilor interumane dar si a mijloacelor tehnice prin care acestea se realizeaza.

Astfel: scrisori,, telegrame, telefoanele sunt inviolabile.

Este interzisa desfacerea scrisorilor, a telegramelor, a trimiterilor postale precum si a distrugerea, intarzierea voluntara in remiterea trimiterilor postale, fotocopierea etc.

5. Libertatea constiintei

- presupune libertatea opiniilor, gandirii, care nu pot fi ingradite sub nicio forma.

Acest drept poate fi exercitat numai in spirit de respect si toleranta, astfel ca nimeni nu poate fi constrans sa adopte o anumita opinie sau sa adere la o anumita credinta religioasa

Sunt interzise orice manifestari de invrajbire a cultelor religioase. Cultele religioase se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor lor, conform legii.

47

In scolile de stat invatamantul religios e garantat si consacrat de lege. Cultele religioae sunt autonome fata de stat, insa statul le sprijina prin inlesnirea acordarii asistentei religioase in scoli, spitale, orfelinate, penitenciare, etc.

Parintii si tutorii au obligatia sa asigure conform propriilor lor convingeri educatia copiilor pe care ii au in intretinere.

Atributele statului roman

1. Stat suveran si independent

2. Stat unitar si indivizibil

3. Stat republican

4. Stat de drept

5. Stat social

6. Stat pluralist

7. Stat democratic

1 Stat suveran si independent

Prin suveranitate se intelege acea prerogative a puterii publice, in conformitate cu care statul se poate manfesta atat pe plan intern cat si extern, liber, fara nicio ingerinta din exterior.

Suveranitatea propune 2 acceptiuni:

A – suveranitatea populara

B- suveranitatea nationala

A. Suveranitatea populara reprezinta suma vointei indivizilor, guvernantilor revenindu-le exercitiul suveranitatii, ei fiind simli mandatari ai poporului.

48

In aceasta conceptie, democratia se realizeaza direct, mandatul este unul imperativ ceea ce inseamna ca ei pot fi revocati. Legislativul are permanenta in raport cu executivul. Suveranitatea este inalienabla si indescriptibila.

B. Suveranitatea nationala – in aceasta conceptie se pleaca de la idea ca suveranitatea apartine poporului darn u ca suma a vointei indivizilor ci ca entitate abstracta nationala.

Vointa natiunii nu se realizeaza direct ca in cazul suveranitatii populare, ci prin reprezentare. Reprezentantii sunt toti cei ce se bucura de o investitura.

Suveranitatea este inalienabila, indescriptibila si indivizibila. Mandatul parlamentarilor e reprezentativ, asa incat ei nu pot fi revocati din functie.

Receptand avantajele celor 2 sisteme, Constitutia Romaniei prevede la art. 1 ca Romania este un stat suveran si independent. Aceasta inseamna ca:

1) titularul suveranitatii e poporul roman

2) suveranitatea e inalinabila, imprescriptibila si indivizibila

3) suveranitatea e limitata prin Constitutie

4) poporul roman exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative (Parlament, Presedintie etc.) constituite in urma unor alegeri periodice, libere si corecte.

Mandatul parlamentarilor este unul reprezentativ, parlamentarii neputand fi revocati din functie; orice mandate imperative fiind nul.

2 Romania – stat unitar si indivizibil

Romania este un stat unitar, adica un ansamblu unic de organe si institutii cu putere de decizie politica si juridica (1 sg. Parlament, 1 sg. Guvern etc.)

Romania este un stat indivizibil, acesta u poate fi divizat nici in tot nici in parte; el nu poate fi segmentat.

Romania fiind un stat unitar are: - o sg. Constitutie

- un singur drept public si privat

49

- populatia e omogena, alcatuita in principal de cetateni romani

- unitatile administrativ teritoriale nu se pot constitui in entitati statale, ele joaca un rol strict administrativ

Faptul ca Romania e un stat unitar nu inseamna ca puterea este centralizata. Corectivele unei administrari centralizate sunt urmatoarele sisteme aministrative:

1. Deconcentrarea

2. Descentralizarea

Deconcentrarea este acel sistem administrativ in care centralizarea puterii are loc prin persoane interpuse. Prin deconcentrare se transfera unele prerogative de la nivelul autoritatii publice centrale la nivelul celor locale prin intermediul agentilor administrativi ( prefect ).

Agentii administrativi locali au o putere de decizie limitata, exclusiv administrativa.

Descentralizarea consta in transferul unor prerogative administrative si financiare de la nivelul central catre autoritatile publice locale sau catre un sector privat.

Descentralizarea, care poate fi functionala sau teritoriala, inseamna autoadministrarea realizata prin intermediul autoritatii autonomiei locale ( Consiliul local , judetean, Primarie etc).

Autonomia locala nu inseamna independenta deoarece:

- Unitatile administrativ teritoriale nu se pot constitui in entitati statale

- Autoritatea administrativa publica locala isi desfasoara activitatea in limitele si conditiile stabilite prin lege, ele neavand putere de decizie politico-juridica majora

Autonomia locala este definita de legea 215/2001 a administratiei publice locale si reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor autonomiei locale de a solutiona si gestiona toate problemele colectivitatilor locale numai in numele si interesul acestora.

Autonomia locala confera dreptul autoritatii publice locale de a avea initiativa in toate domeniile cu exceptia celor date in competenta altor autoritati.

Competentele si atributiile autoritatii publice locale sunt cu cateva exceptii depline si exclusive.

3 Romania stat republican

50

Romania este un stat republican.

Prin republica se intelege acest sistem politic in care functia de sef de stat nu este ereditara si nici viagera (pe durata nedeterminata).

Formele pe care le cunoaste republica difera de la un sistem politic la altul, depinzand in mare masura de prerogativele constitutionale ale sefului statului dar si de raporturile juridice care se stabilesc intre seful statului si celelalte autoritati publice (Parlament, Guvern, etc).

Legat de aceste raporturi, regimurile politice pot fi:

- Prezidential

- Semi-prezidential

- Parlamentar

Romania, ingloband diferitele trasaturi specifice ale regimurilor politice clasice, este un regim politic mixt apropriindu-se de regimul parlamentar fara insa a se identifica cu acesta in care Parlamentul detine un rol primordial in arhitectura politica statala.

Argumentele in favoarea afirmatiei ca Romania e un regim politic mixt apropiat de cel parlamentar sunt:

1. Presedintele Romania si Parlamentul sunt alesi prin vot universal, egal, secret si liber exprimat

2. Presedintele Romaniei in conditiile stabilite de Constitutie poate dizolva Parlamentul

3. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de premier si numeste Guvernul

4. Presedintele, cu totul izolat, poate emite a.n.

5. Presedintele poate institui starea de asediu si urgenta

6. Presedintele poate hotara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate

7. Presedintele poate cere populatiei ca prin referendum sa-si exprime opiniile cu privire la problemele de interes general.

4 Romania stat de drept

51

Prin stat de drept, ca fundament al societatilor politice si civice se intelege subordonarea statului fata de drept.

Art. 16 din Constitutia Romaniei prevede ca nimeni nu este mai presus de lege.

Exigentele specifice unui stat de drept sunt:

1. Existenta unei constitutii ca statut al puterii

2. Subordonarea tuturor normelor juridice legii fundamentale

3. Organizarea si exercitarea prerogativelor puterii trebuie realizata conform cu dispozitiile constitutionale

4. Posibilitatea revizuirii constitutiei

Garantiile prevazute de Constitutia Romaniei pentru satisfacerea exigentelor unui stat de drept.

1. Revizuirea Contitutiei trebuie sa se faca numai in conditiile si limitele stabilite de legea fundamentala ceea ce presupune o adunare anume abilitata in acest scop precum si o procedura speciala

2. Existenta unui control de constitutionalitate a legilor. Controlul constitutionalitatilor legilor se realizeaza de Curtea Constitutionala

3. Respectarea ierarhiei actelor juridice, adica subordonarea lor fata de actele juridice care au forta juridica superioara

4. Restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale se poate realiza numai prin lege si numai in situatii exceptionale si cu caracter temporar

5. Justitia trebuie sa independenta si impartiala

6. Accesul liber la justitie nu poate fi ingradit

5 Romania – stat social

Romania este un stat social, ceea ce presupune implicarea statului in domeniul social economic.

Doctrina juridica imparte tehnicile de interventie ale statului in domeniul social in 3 categorii:

1. interventia directa si exclusiva

52

2. interventia directa si concurenta

3. promovarea unei economii concertate ce presupune implicarea statului in antreprize private sau sindicate

Romania fiind un stat social, este obligat:

a. sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea conditiilor necesare tuturor factorilor de productie

b. sa asigure protectia intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara a Romaniei

c. sa asigure stimularea cercetarii stiintifice nationale

d. sa asigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic. Exploatarea resurselor naturale trebuie realizata numai in raport cu interesele Romaniei

e. asigurarea conditiilor pentru cresterea calitatii vietii

Toate aceste obligatii ale statului roman sunt obligatii de mojloace si nu de rezultat.

Alte obligatii ale statului:

i) formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului

ii) luarea masurilor necesare pentru asigurarea echilibrului financiar

iii) elaborarea prin intermediul ministerului finantelor a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat.

iv) protectia copiilor si tinerilor; protectia persoanelor cu dizabilitati

v) asigurarea protectiei sociale a muncii

6 Romania stat pluralist

Pluralismul intr-o societate democratic ca opus al umanismului inseamna diversitatea ideilor, opiniilor, conceptiilor, atitudinilor.

53

Trebuie insa indeplinite urmatoarele conditii:

1. toate opiniile, atitudinile, conceptele trebuie sa fie licite

2. aplicarea principiului majoratatii in adoptarea deciziilor

Libertarea de exprimare nu poate adduce atingere demnitatii, vietii private si dreptului la propria imagine.

Cenzura de orice fel este interzisa.

De asemenea se interzice defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura de rasa sau nationala.

Partidele politice trebuie sa respecte suveranitatea, independent si prescriptiile care stau la baza democratiei.

Partidele politice sau organizatiile de orice fel care prin scopurile ori activitatea pe care le desfasoara, incalcand suveranitatea, independent, integritatea teritoriala si principiile care stau la baza statului de drept vor fi declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala.

Sindicatele sunt o expresie a pluralismului in societatea romaneasca ele functionand potrivit statutelor lor conform legii, urmarind apararea drepturilor si promovarea intereselor socio-profesionale ale membrilor lor.

Pluralismul in Romania presupune aplicarea principiului majoritatii in adoptarea deciziilor, ceea ce nu inseamna ca principiul majoritatii este unul absolut, dimpotriva; aplicarea lui presupune respect si toleranta fata de opiniile minoritare pentru ca altfel s-ar ajunge la o dictatura a majoritatii ce ar infrange pluralismului.

7 Romania – stat democratic

In general, democratia presupune exercitarea suveranitatii de catre popor, prin alegeri, asigurarea participarii poporului la rezolvarea treburilor publice; descentralizarea administrativa; pluralism institutional; controlul si colaborarea intre autoritatile publice; aplicarea principiului in majoritatii in luarea deciziilor; consacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Romania stabileste Constitutia, este un stat democratic, ceea ce inseamna ca:

1. suveranitatea nationala apartine poporului roman

54

2. poporul roman exercita suveranitatea indirect prin organele sale representative sau direct prin referendum

3. autoritatile publice centrale isi desfasoara activitatea independent si interdependent in cadrul aceluiasi sistem

4. pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei in Romania

5. Constitutia Romaniei consacra exhaustiv drepturile si libertatile fundamentale

6. Constitutia Romaniei este actul juridic normativ suprem in arhitectura normativa a statului de drept

Sistemul institutional al puterii

Autoritatile publice se clasifica in:

1. In raport cu sursa lor, autoritatile publice se clasifica in:

a. Autoritati publice direct reprezentative ( Parlament, Presedintie, Primarii, Consilii locale, judetene) => toti cei ce se bucura de o investitura populara.

b. Autoritati publice indirect reprezentative (toti cei care sunt investiti, desemnati, numiti de autoritatile publice reprezentative sau organe ierarhic superioare ( Judecatorii, Curtea Constitutionala )

2. In raport cu functia pe care o indeplinesc autoritatile publice pot fi :

a. Autoritate deliberativa

b. Autoritate guvernamentala

c. Autoritate prezidentiala

d. Autoritate judecatoreasca

e. Autoritatea jurisdictiei constitutional

f. Autoritatea constituita in Avocatul poporului

3. In raport cu nivelul la care actioneaza autoritatile publice:

55

a. Autoritati publice centrale (Parlament, Presedinte, Guvern)

b. Autoritati publice locale (Primarii, Consilii locale, judetene)

Titularul suveranitatii in Romania

Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita fie direct prin referendum, fie indirect prin organele sale, reprezentative, constituite in urma unor alegeri libere, corecte, periodice.

In sensul prezentelor dispozitii constitutionale, prin poporul roman nu trebuie sa se inteleaga totalitatea locuitorilor Romaniei ci doar acea colectivitate de indivizi care au calitate de cetateni romani si care in conditiile legii participa la exercitatea suveranitatii in Romania.

Organiza tiile poporului poate fi privita sub doua aspecte:

a. Organizare juridica – care are drept criteriu cetatenia

b. Organizare politica – realizata prin partide politice sau forme politice

Corpul electoral in Romania este constituit din totalitatea cetatenilor romani care au implinit 18 ani, care au drept de vot, fiind impartiti in circumspcriptii electorale judetene sau la nivelul municipiului Bucuresti.

Corpul electoral este acea coletivitate de persoane fizice, cetateni romani, care au capacitatea juridica si aptitudine morala, participand in acest fel la exercitarea suveranitatii nationale.

Nu fac parte din corpul electoral sau referendar debilii sau alienatii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca sau persoane condamnate printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila la pierderea drepturilor electorale.

56

Caile/Formele de exercitare a suveranitatii in Romania

I. Votul si eligibilitatea

II. Referendumul

I - Votul este intrumentul juridic pentru investirea cu prerogative legale acelor care alcatuiesc unele autoritati publice.

Atributele votului:

- Votul e universal

- Egal

- Secret

- Direct

- Liber exprimat/facultativ

Conditii pentru exercitarea dreptului de vot:

1. Cetatenia romana

2. Aptitudine morala (sa nu fi fost condamnata)

3. Varsta minima 18 ani => capacitatea electorala/politica

Caracteristicile capacitatii electorale:

- Legala ->stabilita prin lege

- Egala – aceeasi pentru toti

- Inviolabila - nu se poate retrage

- Intangibila – de neatens

57

Conditii pentru eligibilitatea votului:

1. Varsta

2. Cetatenia

3. Aptitudinea morala

4. Persoana care candideaza sa aiba domiciliul in Romania

5. Sa nu-i fie interzisa asocierea in partide politice

6. Varsta mai ridicata: 23 – Camera deputatilor

33 – Senat

35 – Presedintie

Inca doua dispozitii constitutionale fac referire directa la dreptul de vot, dispozitii introduce prin revizuirea Constitutiei din 2003.

Acestea se refera la :

a. Cetatenii romani au dreptul de a vota si de a fi alesi in Parlamentul European

b. Cetatenii Uniunii Europene au drept de vot si drept de a fi alesi la constituirea organelor autoritatilor administrative locale

II- Referendumul reprezinta forma si mijlocul de consultare directa si exprimare a vointelor suverane a poporului roman.

La referendum pot participa toti cetatenii romani care au 18 ani si au drept de vot. Nu pot participa debilii, alienatii mintal, interzisii…etc. .

Referendumul este valabil daca la el participa cel putin 50 + 1 din numarul persoanelor inscrisi in listele electorale.

Referendumul poate avea ca obiect unul sau mai multe problem de interes national, dar si de interes local, in acest caz fiind nevoie de buletine de vot diferite.

Cetatenii raspund prin DA sau NU.

Referendumul poate fi organizat la nivel:

1. National

58

2. Local

Referendumul national e de 3 tipuri:

1. Constituant

2. Pentru demiterea presedintelui Romaniei

3. Cu privire la probleme de interes national

1 si 2 sunt obligatorii iar cel de-al treilea e consultativ.

1 Referendumul constituant se poate organiza fie la revizuirea constituiei fie la adoptarea unei noi constitutii. Referendumul constituant e obligatoriu atat in ceea ce priveste organizarea sa cat si rezultatele referendumului.

Obiectul si data referendumului se stabilesc prin lege.

Referendumul pentru revizuirea Constitutiei nu se poate desfasura decat dupa o prealabila adoptare de Parlament a legii de revizuire.

Referendumul trebuie organizat in termen de 30 de zile de la adoptarea legii de revizuire in Parlament.

Cetatenii Romaniei sunt chemati sa raspunda la referendum prin DA sau Nu la intrebarea:

,,Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei in forma aprobata de Parlament?”

Legea de revizuire e considerata adoptata, daca in favoarea ei s-au exprimat cel putin 50 + 1 din cei care participa la referendum.

2 Referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei

Acesta se poate organiza in termen de 30 de zile dupa suspendarea din funtie a Presedintelui Romaniei. Suspendarea presedintelui Romaniei se voteaza cu majoritate absoluta a deputatilor si senatorilor.

Obiectul si data referendumului se stabileste printr-o hotarare a Parlamentului.

Cetatenii sunt chemati sa raspunda prin DA sau NU la:

,, Sunteti de accord cu demiterea presedintelui Romaniei?”

59

Prin derogare, acest referendum e valabil, indiferent de numarul cetatenilor care se prezinta la vot. Presedintele e demis daca cel putin 50 + 1 din cetatenii prezenti la referendum cu votat in favoarea demiterii.

Referendumul pentru demiterea presedintelui e obligatoriu atat in ceea ce priveste organizarea lui cat si rezultatul lui.

3 Referendumul cu privire la problem de interes national

E facultativ, presedintele Romaniei, dupa o prealabila consultare cu Parlamentul, poate cere poporului roman sa-si exprime optiunea cu privire la unele probleme de interes national.

Consultarea Parlamentului Romaniei de presedinte e obligatorie insa receptarea consultarii e facultativa. Parlamentul Romaniei isi exprima pozitia cu privire la referendum printr-o hotarare adoptata cu majoritatea deputatilor si senatorilor.

Sunt considerate probleme de interes nationale, ce pot face obiectul referendumul:

a. Regimul general al proprietatii publice si private

b. Regimul general al cultelor

c. Regimul general privind autonomia locala

d. Organizarea generala a invatamantului

e. Organizarea administratiei publice locale si a teritoriului

f. Organizarea Sistemului National de Aparare si participarea fortelor armate la operatiuni international

g. Semnarea, incheierea ori ratificarea tratatelor international incheiate de Romaniei pe o durata nedeterminata sau mai mare de 10 ani

Obiectul si data referendumului se stabilesc prin decret prezidential.

Concluzie:

Obiectul si data referendumului national se stabilesc in urmatoarele acte juridice:

1. Prin lege in cazul referendumului constituant

2. Prin Hotararea Parlamentului in cazul demiterii presedintelui Romaniei60

3. Prin decret prezindential in cazul referendumului consultative

Costurile referendumului national sunt raportate de catre bugetul de stat.

Centralizarea rezultatelor referendumul national se face de catre B.E.C., acesta fiind obligat in termende 24 de ore de la centralizare sa transmita rezultatul votului sub paza militarizata, Curtii Constitutionale.

Curtea Constitutionala prezinta Parlamentului un raport cu privire la modul de organizare si desfasurare a referendumului si confirma rezultatele acestora.

Curtea Constitutionala prezinta Parlamentului un raport cu privire la modul de organizare si desfasurare a referendumul si confirma rezultatele acesteia.

Legea de revizuire a Constitutiei intra in vigoare la fel cu demiterea presedintelui Romaniei la data publicarii in Monitorul Oficial, a hotararii Curtii Constitutionale, referitor la validarea si rezultatele referendumului.

Curtea Constitutionala publica rezultatele referendumului in Mon.Oficial al Romaniei, partea I, precum si presa.

Aducerea la cunostiinta publica a referendumului national se face prin Mon.Oficial al Romaniei, partea I, precum si presa.

2 Referendumul local

Problemele deosebite de la nivelul unitatilor administrativ teritoriale si subunitatilor administrative teritoriale administrativ teritoriale pot face obiectul consultarii cetatenilor ce apartin acelor activitati.

Referendumul local se poate desfasura la nivelul tuturor localitatilor, comunelor, satelor, respective oraselor sau numai intr-unele din acestea direct interesate.

La nivelul judetului, referendumul poate fi organizat in toate comunele sau orasele apartinatoare acesteia sau numai in acele comune sau orase direct interesate.

Proiectele de lege sau propunerile legislatiilor care au ca obiect modificarea limitelor teritoriale ale unitatilor sau subunitatilor administrativ teritoriale vor putea fi dezbatute si aprobate de Parlamentul Romaniei prin lege numai dupa ce in prealabil acestea au fost aprobate prin referendum de cetatenii apartinand unitatilor direct administrate.

61

Obiectul si data referendumului local se aduce la cunostinta publica prin orice mijloace de informare in masa cu cel putin 20 de zile inainte de data stabilita pentru desfasurarea referendumului.

Referendumul local se suporta din bugetul local si se poate desfasura numai intr-o singura zi, duminica.

Referendumul local poate fi unul obligatoriu in situatiile:

a. Pentru demiterea primarului

b. Pentru modificarea limitelor teritoriale a unitatilor administrativ teritoriale

Referendumul mai poate fi consultative avand ca obiect problem de interes general ce vizeaza o anumita comunitate locala.

Dreptul parlamentar

- este acea institutie juridica apartinatoare dreptului constitutional care are ca obiect de reglementare, modul de constituire, organizare si functionare a Parlamentului Romaniei, continutului specific mandatului parlamentar; procedura parlamentara.

Sursele dreptului parlamentar:

- Surse cutumiare

- Surse scrise

Statul parlamentarilor :

1. Mandatul parlamentar

- Este acea demnitate publica rezultata in urma alegerii de catre electorat in vederea exercitarii prin reprezentanti a suveranitatii nationale si care contine imputerniciri stabilite prin constitutie si legi

Caracteristicile mandatului parlamentar:

a. Mandatul parlamentar este un mandat reprezentativ ceea ce inseamna ca parlamentarul d.p.d.v. juridic nu mai raspunde nici in fata alegatorilor si nici in fata partidului pe listele caruia a candidat.

b. Mandatul parlamentar este un mandat de drept constitutional dat fiind faptul ca izvoraste dintr-o manisfestare de vointa colectiva a corpului electoral. Mandatul parlamentar nu-si

62

are sorgintea intr-un anume contract prin urmare nu se afla in sfera reglementarilor civile si de aceea nu putem vorbi despre un mandat de drept civil

c. Este general, adica parlamentarul este reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele sale

d. este interdependent, ceea ce inseamna ca parlamentarul nu mai este legat de angajamentele sale din campania electoral

e. mandatul parlamentar este limitat la 5 ani

O data cu proclamarea rezultatelor in alegerile parlamentare, B.E.C. inmana fiecarui parlamentar un certificat doveditor al calitatii de deputat si senator

Acesta este un titlu juridic ce nu ofera celui ales, deputat sau senator inca calitatea de parlamentar. Intrarea in functiune a parlamentarului se face o data cu validarea camerei din care face parte sub conditia validarii mandatului si a depunerii juramantului de credinta.

Mandatul parlamentar inceteaza in 2 moduri:

a. intr-o forma colectiva anume prin dizolvarea parlamentului si respectiv la capatul celor 4 ani de mandat sau la expirarea legislaturii

b. intr-o forma individuala si anume deces, demisie, pierderea drepturilor electorale de drept

Situatia sau cazurile in care mandatul parlamentar se poate preoga (prelungi):

1. de drept: in caz de razboi, mobilizare generala, stare de asediu sau de urgent pana la incetarea efectelor acestora

2. pana la intrunirea legala a noului parlament. Perioada in care nu poate fi revizuita Constitutia Romaniei, nu pot fi modificate, abrogate sau suspendate legi organice

Protectia mandatului parlamentar

Dintre masurile de protectie a mandatului parlamentar instituite in vederea protectiei si independentei mandatului, amintim:

- incompatibilitatile

- imunitatile

63

- indemnizatiile

- regimul disciplinar propriu

I Incompatibilitatile sunt acele reguli care au drept scop protectia si independenta acelui ales. Altfel niciun parlamentar nu poate ocupa o alta functie publica sau private si nici sa desfasoare o alta activitate publica sau private cu exceptia celui de membru al guvernului Romaniei.

Asa fiind, nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator, nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat senator si presedinte al Romaniei, nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat, senator si primar, viceprimar, etc.

Efectul incompatibil il constituie incetarea mandatului parlamentar care se poate realiza, fie de drept fie prin ivirea situatiei de compatibilitate sanctionata prin demisie atunci cand parlamentarul intelege sa puna capat mandatului parlamentar inainte de expirarea lui.

- Lipseste continuarea de la cursul 7

II Imunitatile sunt acele reguli juridice de denegatorii?? de la dreptul constitutional care asigura independenta celui ales prin punerea lui sub protectie impotriva oricaror acte sau fapte indreptate impotriva acestuia din partea autoritatilor administrative judiciare ori persoanelor fizice.

In raport cu dreptul, imunitatile sunt de 2 feluri:

a. Iresponsabilitatea juridica

b. Inviolabilitatea

Iresposanbilitatea juridica: Constitutia Romaniei consacra ca deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile sau voturile exprimate in exercitarea mandatului.

Se constituie astfel o imunitate ale carei caracteristici sunt:

- Exista o imunitate de fond

- Are caracter absolut deoarece vizeaza toate actele sau faptele savarsite de parlament in exercitarea mandantului precum si toate formele de raspundere juridica

- Are caracter permanent in sensul ca efectele sale se rasfrang si asupra perioadei de timp dupa incetarea mandatului parlamentar

64

Iresponsabilitatea juridica trebuie sa indeplineaca 2 conditii:

1. Formele de manifestare ale parlamentarului sa nu excedeze continutului specific mandatului parlamentar

2. Respectivele forme de manifestare sa aiba o forma de legatura directa cu exercitarea mandatului parlamentar

Inviolabilitatea: este o imunitate de procedura a institutiei juridice apartinatoare dreptului constitutional si are drept scop sa previna urmarirea judiciara, abuziva.

Constitutia Romaniei stipuleaza ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte altele dcat voturile sau opiniile exercitate in schimb pot fi retinuti, perchezitionati si arestati dar numai cu incuviintarea camerei din care fac parte si dupa ascultarea lor.

Competenta de judecata a parlamentarului apartine Inaltei Curti de Justitie si Casatie.

In caz de infractiune flagranta, deputatii si senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei va informa de indata presedintele camerei din care face parte.

Hotararea de ridicare a imunitatii parlamentarului nu se aplica in :

a. Hotararea nu califica fapta

b. Hotararea nu obliga instanta sa aplice o anumita pedeapsa

c. Hotararea parlamentarului nu converteste prezumtia de invinovatie intr-una de vinovatie

III Indemnizatiile: pentru exercitarea bunei conditii a mandatului parlamentar si avand in vederea suspendarea contractului de munca pe durata mandatului, parlamentarul beneficiaza de anumite drepturi banesti si material.

Indemnizatiile pe care le primesc parlamentarii se clasifica:

1. Principale

2. Secundare

Principale: constau intr-o suma lunara fixa la care se adauga diurnal pentru zilele in care parlamentarul este present la sedinte, un plan si pentru comisii, cazare gratuita pentru cei dinafara Bucurestiului sau la schimb indemnizatie de cazare.

65

Secundare: constau in diurna de deplasare gratuita pe transporturi navale, aeriene etc. .

Regimul disciplinar propriu:

-legea 96 din 2006 titlul 53, stabileste sanctiunile ce pot fi aplicate parlamentarul. Acestea sunt:

a. atentionarea

b. chemarea la ordine

c. retragerea cuvantului

d. eliminare din drepturile sale pe durata sedintei

e. avertismentul

f. interzicerea dreptului de a participa la lucrarile camerei pe un termen de maximum 30 zile calendaristice fara ca parlamentarul sa poata beneficia pentru aceasta perioada de drepturi banesti si material

Structura parlamentului

Parlamentul Romaniei e constituit din 2 camere parlamentare, avand o structura bicamerala confiintita prin constitutia din 1991.

Argumentele care au stat la baza acestui demers:

- bicameralismul constitutia o traditie in organizarea constitutionala a Romaniei

- bicameralismul constituia la acea data o realitate consfiintita prin alegerile parlamentare din 20 mai 1991

- doua camere sunt de natura sa asigure o mai buna eficienta a procesului legislativ

Mandatul celor 2 camere este limitat la 4 ani. Mandatul camerelor poate fi prerogat in caz de razboi, mobilizare generala, pe timpul starii de urgenta sau asediu pana la incetarea acestora. De asemenea mandatul camerelor parlamentare poate fi prelungit pana la intrunirea legala a noului parlament.

Cele doua camere ale Parlamentului lucreaza in sedinte separate, existand si situatii cand se intalnesc pentru a decide in sedinte comune.

66

Camera deputatilor este mai numeroasa, varsta pentru a accede in acesta camera este de 23 de ani, in Senat varsta minima este de 33 ani.

Organizarea parlamentului

Presedintele Romaniei, in termen de 20 de zile de la data alegerilor parlamentare, convoaca parlamentul nou ales. Camerele parlamentare sunt legal constituite dupa validarea a cel putin 2/3 din numarul mandatelor ce le alcatuiesc.

Organizarea directoare ale camerelor parlamentare

1. presedintele camerei

2. vicepresedintii

3. secretarii

4. chestorii

5. biroul permanent al fiecarei camere

1. Presedintele camerei este si presedintele biroului permanent, se alege prin vot secret dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare. Presedintele camerei se alege pe intreaga perioada a legislaturii (4 ani), neputand fi revocat din functie.

Presedintele camerei indeplineste atributii constitutionale si parlamentare, stabilite de legea ordinara, regulamente.

2. Vicepresedintii – 4 – Camera deputatilor, 4 – Senat; se aleg prin vot secret la propunerea grupurilor parlamentare. Vicepresedintii camerelor indeplinesc intr-o ordine prestabilita in lipsa presedintelui camerei, atributiile acestora, precum si orice alte insarcinari stabilite de catre biroul permanent ale camerelor.

3. Secretarii – 4 – Camera deputatilor, 4 – Senat; se aleg prin vot secret dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare. Dintre atributiile secretarilor:

a. vegheaza la corecta redactare a proceselor verbale de sedinta pe care le autentifica prin semnatura lor.

67

b. prezinta camerei propuneri, amendamente sau orice alte cereri

c. efectueaza apelul nominal

d. noteaza rezultatele votarii etc.

4. Chestorii – 4 – Camera deputatilor, 4 – Senat; alegerea se face prin vot secret la propunerea grupurilor parlamentare. Atributia principala este – administrarea resurselor financiare ale camerei.

5. Biroul permanent al fiecarei camere parlamentare – este un organ de stat, organ intern al fiecarei camere care indeplineste atributiile prevazute de Constitutie, legi, regulamente si hotararile parlamentului. Este un organ colectiv, format din presedintele camerei, vicepresedinti, secretari si chestori.

Membrii biroului permanent se alege la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare si pot fi revocati din functie inainte de termenul mandatului cu exceptia presedintelui camerei.

Biroul permanent are drept principala menire, organizarea parlamentara si crearea conditiilor materiale necesare acesteia.

Structuri ale sedintelor comune ale celor 2 camere parlamentare

Desi cele 2 camere lucreaza de regula separate, exista situatii stabilite de constitutie, legi, si regulamente parlamentare, cand cele 2 camere se intrunesc pentru a decide in sedinta comuna.

Sedintele comune ale celor 2 camere se desfasoara in baza unui regulament al sedintelor comune, adoptat cu majoritatea deputatilor si senatorilor

Pentru desfasurarea sedintelor comune, birourile permanente ale celor 2 camere se intrunesc pentru a stabili ordinea de zi, data si locul desfasurarii sedintelor comune. Sedintele comune sunt conduse alternative de presedintele celor 2 camere asistati fiind de 2 secretari, cate unul din partea fiecarei camere parlamentare.

Cazuri in care cele 2 camere se intrunesc in sedinta comuna:

1. primirea mesajului presedintelui Romaniei

2. aprobarea bugetului de stat si al asigurarii sociale de stat

3. declararea mobilizarii generale

68

4. declansarea starii de razboi

5. intreruperea sau suspendarea ostilitatilor militare

6. numirea la propunerea presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii precum si controlul activitatii acestora

7. aprobarea strategiei nationale de aparare a Romaniei

8. stabilirea statului deputatilor si senatorilor precum si a indemnizatiilor acestora

9. numirea avocatului poporului

10. suspendarea din functie a presedintelui Romaniei

11. primirea votului de investire a guvernului

12. discutarea motiunii de cenzura

13. angajarea raspunderii guvernului

Comisiile parlamentare

- sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei camere care au ca principal obiectiv ducerea la indeplinire a insarcinarilor in vederea desfasurarii in bune conditii a lucrarilor camerei.

Componenta comisiilor parlamentare respecta arhitectura politica din interiorul parlamentului. Comisiile parlamentare pot fi impartite in comisii parlamentare permanente si temporare.

Comisiile parlamentare permanente

-numarul, denumirea si competentele comisiilor parlamentare permanente se stabilesc prin hotarare directa de catre camera parlamentara sau printr-o hotarare ulteriora.

Comisiile parlamentare se alcatuiesc pe durata intregii legislaturi. Un parlamentar trebuie sa faca parte obligatoriu dintr-o comisie parlamentara permanenta. Prezenta parlamentarului la sedintele comisiilor permanente e obligatorie. Hotararile din cadrul comisiilor permanente se iau in calcul cu votul majoritatii membrilor acestora.

Comisiile parlamentare temporare

69

-isi desfasoara activitatea pana cand camera parlamentara sau Parlamentul decide asupra incetarii activitatilor. Exemple: comisia de ancheta, comisia speciala, comisia exceptionala etc. .

Grupurile parlamentare

-sunt alcatuite de regula din parlamentari apartinand aceleasi formatiuni politice s-au care subscriu sau sunt adeptii aceleiasi idei.

Grupurile parlamentare asigura supletea activitatii Parlamentului.

Spre deosebire de comisia parlamentara permanenta, un parlamentar poate sa faca parte dintr-un grup parlamentar, poate sa demisioneze sau se poate declara independent in raport cu el.

Functionarea parlamentului

Legislatura desemneaza durata mandatului colectiv al parlamentarului si implicit al celor doua camere si care este de 4 ani. Mandatul parlamentului, legal, se poate preroga de drept sau pana la intrunirea legala a noului Parlament.

Sesiunile parlamentare

-sesiunea parlamentara reprezinta forma organizatorica de lucru a parlamentului, sesiunea parlamentului se intinde pe parcursul unui ai calendaristic.

Constitutia Romaniei consacra existentaa 3 tipuri de sesiuni parlamentare:

a. sesiuni ordinare

b. sesiuni extraordinare

c. sesiuni deplin drept

Sesiuni ordinare: camera deputatilor si senatul se intrunesc in 2 sesiuni ordinare pe an.

Prima la inceputul lunii februarie, nu poate sa depaseasca sfarsitul lunii iunie; a doua sesiune ordinara incepe in septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.

Convocarea celor 2 camere in sedinte ordinare se face de catre presedintele acestora. Pe durata vacantelor parlamentare organele directoare ale camerei pot sa-si continuie activitatea la cererea acestora.

Sesiuni extraordinare: se pot convoca la cererea urmatoarelor subiecte de drept:

70

1. presedintele Romaniei

2. biroul permanent al camerei respective

3. cel putin o treime din numarul deputatilor sau senatorilor

Sesiunea extraordinara parlamentara se justifica in cazul indeplinirii de catre camera respectiva a unei sarcini neobisnuite sau in cazul unui eveniment neprevazut.

Sesiunea deplin drept: se convoaca fara alte prioritati in cazul in care presedintele Romaniei:

-declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate sau atunci cand presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva statului roman.

Pe timpul instituirii starii de asediu sau urgenta precum si in cazul in care guvernul intelege sa adopte O.U.G. in cazuri extraordinare iar Parlamentul nu se afla in sesiune.

Sedinta este subdiviziunea temporara a sesiunii parlamentare si consta in intrunirea efectiva a membrilor camerei pentru a dezbate probleme inscrise pe ordinea de zi a sedintei.

Ordinea de zi este programul dupa care se desfasoara lucrarile la camera parlamentara. Ordinea de zi poate contine, proiecte de legi, propuneri legislative, intrebari, interpelari, propuse de guvern, birourile permanente sau parlamentari.

Modificarea ordinii de zi se poate face umai in situati deosebite la propunerea guvernului, a biroului permanent sau a unui grup parlamentar. Ordinea de zi, pentru a putea fi dezbatuta trebuie in prealabil sa fie aprobata.

Aprobarea ordinii de zi se face cu votul majoritatii membrilor camerei.

Sedinta si dezbaterile

Sedintele parlamentare se desfasoara pe parcursul a 4 zile pe saptamana si pot fi de 2 tipuri:

a. obisnuite – sunt acele sedinte care se desfasoara dupa un program dinainte stabilit

b. extraordinare – care se desfasoara in alte zile decat cele dinainte stabilite

Lucrarile sedintelor, de regula publice, sunt conduse de presedintele camerei ori de vicepresedinte asistat de 2 secretari. Dezbaterile din timpul sedintelor constau in discutarea

71

problemelor de pe ordinea de zi dupa o procedura dinainte stabilita prin regulamentul fiecarei camere.

Votul in cadrul parlamentului

Votul parlamentarului este universal, egal, secret, direct. Votul parlamentarului nu este insa liber exprimat, facultativ, dat fiind faptul ca parlamentarii au obligatia de a se prezenta la sedintele parlamentare si de a vota.

Validitatea votului parlamentarului este dublu conditionat:

1. existenta cvarumului de sedinta

2. de intrunirea votului majoritatii membrilor camerei pentru a putea decide intr-o anumita problema, respectiv intrunirea unei majoritati simple, absolute, calificata dupa caz.

Procedura parlamentara

Obisnuita sau ordinara

-are drept scop adoptarea unei decizii in speta adoptarea unei legi ordinare sau organice dupa caz. Este o procedura repetitiva si contradictorie in acelasi timp; este repetitiva pentru ca un proiect de legi adoptat de o camera se trimite celeilalte camere pentru a fi adoptat si de aceasta, este contradictorie deoarece presupune dezbateri in contradictoriu.

Proiectele legislative obisnuite sau ordinare cuprind 2 faze fiecare cu mai multe etape:

1. faza scurta - este o faza prelimiara ce cuprinde 4 etape si anume:

a. iniatiativa legislativa

b. sesizarea camerelor

c. avizul consiliului legislativ

d. dezbaterea proiectului ori propunerii legislative in comisia parlamentara permanenta

2. faza de dezbatere si aprobare are loc exclusiv in interiorul camerelor si presupune etapele:

a. prezentarea proiectului de lege de catre initiatorul sau

b. prezentarea raportului comisiei permanente sesizate in fond72

c. dezbaterea generala si pe articole

d. votarea legii

e. intoarcerea legii

f. promulgarea legii de catre presedintele Romaniei

g. publicarea legii in Mon.Oficial al Romaniei si intrarea ei in vigoare

Faza 1 , etapa 1

1. Iniativa legislativa – poate apartine urmatoarelor subiecte:

a. Guvernul

b. Parlamentarii

c. Cetatenii cu drept de vot

Iniativa legislativa a guvernului se materializeaza intr-un proiect de lege.

Iniativa legislativa a parlamentarilor si a cetatenilor cu drept de vot se materializeaza intr-o propunere legislativa.

Guvernul detine intaietatea in ceea ce priveste initiativa legislativa deoarece:

a. guvernul trimite proiectele de legi spre dezbaterea adoptarii parlamentului pentru realizarea programului sau de guvernare.

b. pentru ca proiectele de legi trebuie intocmite conform exigentelor de tehnica legislativa

Parlamentarii: apar mai rara deoarecere, propunerile legislative trebuie intocmite de asemenea conform normelor de tehnica legislativa. Datorita dispersei politice, reusitele unui astfel de demers sunt minime.

Parlamentarii dispun de un instrument juridic mult mai eficace si anume amendamentul.

73

Cetatenii cu drept de vot: iniativa legislativa cetateneasca apare izolat si se face in conformitate cu legea privind iniativa legislativa.

Se face mai rar, este o procedura greoaie, anevoioasa cu sanse minime de reusita.

In acest sens, este nevoie de cel putin 100.000 de semnaturi ale cetatenilor cu drept de vot, cetateni care trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii iar in fiecare din aceste judete sau Mun Bucuresti, este nevoie de cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul acestei iniative.

Cetatenii cu drept de vot, nu au drept la initiava legislativa in urmatoarele domenii:

1. domeniul fiscal

2. probleme cu caracter international

3. amnistia

4. gratierea

Faza 1, etapa 2

Sesizarea camerelor parlamentare

Se face in functie de obiectul reglementarilor prin depunere proiectului de lege sau propunerii legislative la unul dintre Birourile Permanente al fiecarei camere.

Faza 1, etapa 3

Avizul consiliului legislativ

Acest aviz este obligatoriu in ceea ce priveste emiterea lui, dar facultativ din punct de vedere al receptarii sale.

Consiliul legislativ este o autoritate publica, cu rol in refacerea si coordonarea intregii legislatii.

Daca proiectul de lege are ca obiect materii care vizeaza restructurarea si dezvoltarea economica, privatizarea, relatiile de munca si protectie sociala, invatamantul, educatia, cercetarea stiintifica. Este nevoie si de avizul consiliului economic si social.

74

Faza 1, etapa 4

Dezbaterea proiectului de lege in comisia parlamentara permanenta

Biroul politic al fiecarei camere sesizeaza comisia parlamentara permanenta abilitata sa intruneasca un raport, in functie de domeniul de reglementare.

Daca comisia parlamentara permanenta sesizata in fond nu se considera competenta sa intocmeasca un raport, va trimite inapoi la Biroul Permanent, proiectul de lege.

Daca nici cea de-a doua comisie sesizata in fond nu se considera competenta sa raporteze, avem de-a face cu un conflict negativ de competenta, rezolvat prin votul plenului camerei respective.

Daca doua sau mai multe comisii se considera in acelasi timp competente sa intocmeasca un raport, avem de-a face cu un conflict pozitiv de competenta, rezolvabil prin votul plenului camerei.

Este competenta sa intocmeasca un raport acea comisie permanenta sesizata in fond care prin specificul sau poate pune concluziile necesare.

Comisia permanenta sesizata in fond va intocmi un raport cu propuneri motivate referitoare la:

1. adoptarea proiectului de lege

2. respingerea proiectului de lege

3. adoptarea cu modificari si/sau completari a proiectului de lege

In aceasta etapa, deputatii si senatorii pot depune amendamente la comisia sesizata in fond.

Amendamentul este modificarea de fond a unui text supus deliberarii. Este un act procedural individual ce poate apartine numai subiectelor de drept implicate in procesul legislativ.

Si alte comisii parlamentare pot sa-si exprime punctul de vedere cu privire la un proiect de lege. Acest punct de vedere se materializeaza printr-un aviz ce in mod obligatoriu va face parte din raportul comisiei parlamentare sesizata in fond.

Faza a 2-a a procedurii parlamentare

Prima etapa – prezentarea proiectului de lege de catre initiatori; cu aceasta ocazie sunt prezentate motivele care stau la baza viitoarei reglementari precum si viitoarele efecte paralele ce pot rezulta in urma aplicarii legii.

75

A doua etapa – prezentarea raportului comisiei parlamentare sesizata in fond se face de catre presdintele comisiei sa de un raport?? anume desemnat in acest scop.

A treia etapa - Dezbaterea generala si pe articole

In cadrul dezbaterii generale iau cuvantul parlamentarii cate unul din partea fiecarui grup parlamentar. In aceasta etapa a dezbaterii nu se pot dispune amendamente.

Dezbaterea articolului se incepe cu amendamente iar ordinea lor este urmatoarea:

- se discuta amendamentele care vizeaza suprimarea unor texte de lege

- se dezbat aceste amendamente care tind la modificarea si/sau completarea textelor de lege

In aceasta etapa pot fi depuse doar amendamente orale si care vizeaza numai aspecte redactionale sau alte chestiuni mai putin importante.

A patra etapa – votarea se realizeaza distinct pentru fiecare amendament mentionat.

Dupa votarea amendamentelor se voteaza articolul de lege. Dupa votarea tuturor articolelor se voteaza legea in ansamblu ei cu majoritate simplsa sau absoluta dupa caz.

A cincea etapa – intoarcere legii

Prima camera sesizata cu un proiect de lege poarta denumirea de prima camera sesizata iar dupa adoptarea proiectului de lege, proiectul de lege se trimite celei de-a doua camere numita camera decizionata.

Prima camera trebuie sa adopte proiectul de lege intr-un terme de 45 de zile iar in cazul legilor complexe intr-un termen de 60 de zile. Nerespectarea acestor termene face ca proiectul de lege sa fie considerat ca adoptat tacit.

Daca prima camera sesizata adopta o prevedere legala care intra in competenta sa decizionala iar cea de-a doua camera o adopta in aceeasi forma, prevederea se considera definitiv adoptata. In caz contrar doar acea prevedere legala se intoarce la prima camera care va decide definitiv asupra ei.

76

Daca cea de-a doua camera sesizata adopta o prevedere legala care intra in componenta decizionala a primei camere sesizata atunci acea prevedere se intoarce la prima camera care va decide definitiv.

A sasea etapa – promulgarea legii de catre presedintele Romaniei

Legile in Romania se promulga de catre presedintele Romaniei (legile constitutionale); presedintele Romaniei este obligat sa promulge legea intr-un termen de 20 de zile de la primirea ei. Este un termen de decadere intrucat implinirea lui produce urmatoarele efecte juridice:

-presedintele Romaniei nu mai poate promulga legea

-presedintele Romaniei nu mai poate cere parlamentului reexaminarea legii

-presedintele Romaniei nu mai poate sesiza curtea constitutionala cu o obiectie de neconstitutioalitate

Promulgarea legii este doar o operatie de verificare si autentificare a legii.

A saptea etapa – publicarea legii in Mon.Oficial si intrarea ei in vigoare

Legile se publica in Mon.Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la publicare s-au la o data ulterioara prevazuta in textul legii.

Intrarea in vigoare a legii coincide cu momentul in care prevederile legii pot fi opuse subiectelor de drept vizate de ea.

Procedura complementara

-Reexaminarea legii-

Presedintele Romaniei se implica in procedura legislativa in 2 situatii:

1.atunci cand acesta poate trimite spre reexaminare o singura data legea inapoi in parlament

2.atunci cand presedintele Romaniei inainte de promulgare cere curtii constituionale sa se pronunte asupra constitutioalitatii legii

In ambele situatii se produce simultan 2 efecte juridice:77

1.intreruperea termenului de 20 de zile pentru promulgare

2.inlocuirea termenului de 20 de zile, cu unul mai scurt de 10 zile pentru promulgare dar care curge de la momente diferite si anume:

- in primul caz termenul de 10 zile curge de la data primirii de catre presedintele Romaniei a legii reexaminate de catre parlament.

- termenul de 10 zile curge de la data primirii de catre presedintele Romaniei a deciziei curtii constitutionale prin care se confirma constitutionalitatea legii.

Procedura legislativa de urgenta

Procedura accelerata de adoptare a legii poate fi iniatiata de catre guvern sau parlament. Poate avea ca obiect proiecte de legi, propuneri legislative.

Procedura legislativa de urgenta consta in scurtarea termenului precum si in eliminarea unor etape din procedura legislativa obisnuita.

Regulile procedurii specifice sunt stabilite prin regulamentele parlamentare.

Legile constitutionale in sens restrans sunt legi de revizuire prin care o putere constituanta modifica dispozitii constitutionale.

Initiativa legislativa in materie de revizuire

Subiectele de drept care au drept de initiativa legislativa sunt:

-presedintele Romaniei la propunerea guvernului

-cel putin o patrime din numarul deputatilor si senatorilor

-cetatenii cu drept de vot in numar de 500.000 proveniti din cel putin jumatate din judetele tarii iar in fieacare dintre judete sau in mun.Bucuresti trebuie sa fie inregistrati cel putin 20.000 de semnatari in sprijinul acestei iniatiative.

Proiectele de lege trebuie sa fie votat de catre ambele camere parlamentare intr-o forma identica cu votul majoritatii calificate a deputatilor si senatorilor.

78

Revizuirea este definitiva doar dupa aprobarea ei prin referendum organizat in 30 de zile de la data adoptarii legii de revizuire in parlament.

Legile constitutionale nu se promulga de presedintele Romaniei si intra in vigoare la data publicarii in Mon.Oficial a hotararii Curtii Constitutionale prin care se confirma rezultatele referendumului.

Limitele revizuirii Constituiei Romaniei

Constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in domenii ce vizeaza :

- caracterul national, independenta si integritatea teritoriului

- forma republicana de guvern: pluralismul politic, independenta justitiei, limba oficiala.

Constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in urmatoarele situatii:

-in caz de razboi, stare de urgenta, si pana la intrunirea legala a noului parlament.

Legile financiare – asigura echilibrul financiar in opera guveramentala.

Legile financiare pot fi :

- anuale (legile bugetului de stat si a asigurarilor sociale de stat)

- rectificative

- de reglare

Procedura de adoptare a legilor bugetare

Initiativa legislativa in materia legilor bugetare poate apartine numai Guvernului fiind vorba de o initiativa legislativa exclusiva. Legile bugetare se adopta intr-un termen prefix cu cel mult 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar anterior sub sanctiunea aplicarii in continuare a bugetului in anul precedent.

Legile bugetare se adopta in sedinta comuna a celor doua camere cu votul majoritatii absolute a Parlamentului.

Legile bugetare nu pot fi adoptate pe calea delegarii legislative (nu pot fi adoptate prin ordonante guvernamentale), orice initiativa legislativa care tinde la modificarea legilor bugetare va putea fi

79

primita doar in prezenta unui aviz obligatoriu din partea Guvernului, initiativa legislativa va trebui sa contina inclusiv eventualele surse de finantare pe care le presupune.

Legile de ratificare a tratatelor internationale

Tratatele internationale se incheie de presedintele Romaniei si se supun spre ratificare Parlamentului Romaniei intr-un termen rezonabil.

Reguli procedurale specifice:

- competenta exclusiva a Parlamentului in materie de ratificare

- orice tratat sau angajament international va putea fi ratificat de catre Parlamentul Romaniei numau dupa o prealabila revizuire a Constitutiei in conditiile in care tratatul international contine prevederi contrare legii fundamentale.

- in functie de natura reglementarilor, legea de ratificare va putea fi adoptata cu majoritate simpla sau absoluta

Ratificarea vizeaza legea in ansamblu si nu continutul ei, legea de ratificare fiind o lege de autorizare.

Ratificarea tratatelor internationale incheiate de presedintele Romaniei se face de catre Parlamentul Romaniei intr-un termen rezonabil.

Functiile parlamentului

Functiile parlamentului reprezinta rolul sau iar procedura parlamentara reprezinta mijloacele tehnice de realizare a rolului sau. ?

1. Functia de reprezentare: - parlamentului Romaniei este reprezentarea natiunii sau purtatorul de cuvant al ei.

-parlamentul Romaniei este considerat organul reprezentativ suprem al poporului

80

2. Functia de recrutare

- se concretizeaza prin numirea avocatului poporului, alegerea de catre fiecare camera a 3 judecatori la curtea constitutionala, investirea guvernului.

3. Functia de directionare

- parlamentul Romaniei ratifica tratatele internationale si isi creaza o comisie parlamentara de politica externa.

4. Functia judiciara

- parlamentul Romaniei pune sub acuzare pe presedintele Romaniei pentru inalta tradare

- solicita urmarirea penala a membrilor guvernului

- incuviinteaza arestarea, retinerea unui deputat sau senator

5. Functia de informare

- democratia constitutionaa presupune un permanent process de informare si colaborare intre legislativ si executive

- functia de informare se concretizeaza in urmatoarele procedee:

a. informare la initiava cetateanului

b. informare la initiativa parlamentului

c.informare la initiativa camerelor

d. informare la initiativa guvernului

a. informare la initiativa cetateanului: dreptul de petitionare este un drept fundamental al omului, consacrat in Constitutia Romaniei.

In virtutea acestuia, cetateanul are dreptul sa se adreseze prin petitii autoritatii publice centrale ori locale precum si institutiilor publice dar numai unde semnatarilor…?

81

Caracterizarea dreptului de petitionare:

- poate fi exercitat individual sau colectiv

- petitiile trebuie semnate

- sunt scutite de orice taxa

- se intelege orice cerere, propunere, reclamatie

- in Romania si organizatiile legal constituite se pot adresa prin petitii in numele colectivitatii pe care le reprezinta

- termenul de raspuns este de 30 de zile

b. informarea la initiativa parlamentului: - exista 2 procedee

1. solicitarea de informare

2. intrebarile

Solicitarea de informare: guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa furnizeze toate datele si informatiile cerute de catre camera deputatilor sau senat ori comisiile parlamentare. Parlamentul nu exercita aceste drepturi in mod direct ci prin intermediul camerei care doreste sa afle informatiile cerute.

Intrebarea: este un act procedural prin care un senator sau deputat solicita din partea guvernului informatii si explicatii cu privire la un fapt determinant.

Caracteristicile intrebarilor:

- act procedural individual

- intrebarile vizeaza un fapt determinant si se adreseaza unui subiect anume precizat

- daca intrebarile au ca obiect politica generala a guvernului, ea se adreseaza direct primului-ministru

- intrebarea nu atrage nicio sanctiune politica

- intrebarea poate fi orala, scrisa, simpla

82

-intrebarea atrage obligatia de raspuns din partea celui chestionat dar si dreptul la replica vis-à-vis de raspuns primit

c. informarea la initiative camerelor:

- guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte toate informatiile si documentele cerute de camera deputatilor si senat, si comisiile parlamentare. In aceste situatii, solicitare de informare este facultativa.

Intr-un singur caz, solicitarea de informare este obligatorie cand exista o initiative legislative care tinde la modificarea bugetului de stat; situatie in care solicitarea de informare care se adreseaza guvenului este obligatorie.

d. informare la initiativa guvernului

- declaratia guvernului la initiativa guvernului

- un mijloc eficace de informare rezulta si din compatibilitatea recunoscuta constitutional intre calitatatea de parlamentar si acea de membru al guvernului.

- informarea parlamentului se face si atunci cand guvernul isi exercita dreptul la initiativa legislativa

6. Functia de control

I. Procedee si mijloace de control carora nu li se asociaza sanctiuni politice sau juridice:

A. Incunostiintarea prealabila a parlamentului Romaniei printr-un mesaj este obligatorie presedintelui statului atunci cand ia masura respingerii unei agresiuni armate impotriva Romaniei.

B. Consultarea prealabila a parlamentului de catre presedintele Romaniei se face in urmatoarele situatii:

- atunci cand presedintele Romaniei convoaca corpul referendar pentru ca acesta sa-si exprime opinia la o problema de interes general.

83

- atunci cand presedintele Romaniei decide sa dizolve parlamentul, consultarea este obligatorie, receptarea ei e facultativa.

C. Aprobarea este forma de incuviintare a unei actiuni din partea parlamentului Romaniei, validandu-se astfel acel act sau aceiasi sanctiune.

Aprobarea poate fi: - prealabila, in cazul in care presedintele….??

- ulterioara, atunci cand se instituie starea de asediu

II. Procedee si mijloace de control care pot avea urmari politice si juridice

A. Acceptarea programului de guvernare si acordarea votului de incredere guvernului, procedura constitutionala poate avea ca finalitate investirea guvernului.

Etapele procedurii de investire a guvernului:

1. presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru

2. candidatul desemnat este obligat ca in termen de 10 zile sa ceara parlamentului votul de incredere pentru programul sau si lista guvernului

3. parlamentul in sedinta comuna si cu votul majoritatii absolute, investeste guvernul

4. emiterea de catre presedintele a decretului desemnat???

5. depunerea juramantului de credinta de catre membrii guvernului in fata presedintele Romaniei

B.Interpelarea este tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau unuia dntre membrii sai pentru a da explicatii asupra politicii intreg.??? a guvernului sau asupra modului in care guvernul intelege sa ia atitudine fata de anumite actiuni actuale sau viitoare.

Interpelarea se deosebeste de intrebare sub urmatoarele aspecte:

-interpelarea poate fi formulata de un parlamentar, mai multi parlamentari, un grup de parlamentar

84

- interpelarea se formuleaza numai in scris, se adreseaza presedintelui camerei care fixeaza o data pentru dezbatere

- interpelarea poate provoca o dezbatere generala asupra guvernului soldata printr-un vot ce poate pune in cauza raspunderea politicii de guvernare

- camera deputatilor sau senatul poate depune o motiune (simpla) prin care aceasta isi exprima pozitia cu privire la care a facut obiectul interpelarii

C. Motiunea de cenzura este acea procedura constitutionala prin care camera deputatilor si senatul in sedinta camerei pun in cauza raspunderea politica a guvernului printr-un blam la adresa acestuia si a activitatii sale.

Caracterele motiunii de cenzura:

- initiativa motiunii nu poate fi decat colectiva, o patrime din nr. deputatilor si senatorilor

- la data depunerii, motinea se comunica guvernului, nu poate fi dezbatuta in parlament decat dupa trecerea a 3 zile de la data prezentarii ei in sedinta comuna acelor camere.

- parlamentul voteaza motiunea de cenzura cu majoritatea absoluta

- efectul administrativ motiunii de cenzura il constituie imedarea??? fortata a mandatului guvernului deschizandu-se astfel procedura constitutionala pentru investirea unui nou guvern.

- in cazul in care motiunea este respinsa, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune parlamentara, cu exceptia in care guvernul isi angajeaza raspudenderea politica la initiativa sa.

D. Angajarea raspunderii guveramentale la initiativa sa

- procedura constitutionala prin care guvernul pune parlamentul in situatia de a accepta punctul de vedere sau demiterea ???

Caracteristicile procedurii:

-guvernul isi poate angaja raspunderea pe un program politic, declaratia de politica generala, proiect de lege;

85

- daca in termen de 3 de zile de la angajarea raspunderi nu se depune o motiune de cenzura sau depunandu-se aceasta nu este votata, programul, declaratia sau proiectul de lege se considera adoptat; guvernul ramane in functie.

- daca se depunde o motiune de cenzura, iar aceasta e valabila, programul, declaratia sau proiectul de lege, dupa caz, se considera respins iar guvernul demis.

Angajarea raspunderii pe un program sau declararea de politica generala

- prin program se defineste politica pe care guvernul intelege sa puna in practica

- declaratia este pretextul reconsolidarii sprijinului parlamentar dupa o perioada a functiei sale precum si a credibilitatii acestuia

- programul este mai concret, declaratia este mai vaga

Angajarea raspunderii guveramentale pe un proiect de lege

- guvernul Romaniei isi poate angaja raspunderea pe un proiect de lege ordinara sau organica

-daca in termen de 3 zile parlamentul depunde o motiune de cenzura si este votata, proiectul de lege este respins, guvernul demis

- daca nu se depune motiunea de cenzura, proiectul de lege se considera adoptat fara niciun vot explicit asupra lui

E. Suspendarea din functie a presedintelui Romaniei

- procedura prealabila si obligatorie in vederea demiterii presedintelui Romaniei

- suspendarea din functie trebuie precedata de un aviz consultative din partea curtii constitutionale

- presedintele Romaniei poate da explicatii la faptele…?

- suspendarea din functie poate avea loc pentru fapte grave de incalcare a Constitutiei Romaniei

- suspendarea din functie poate fi iniatiata de o treime a deputatilor si senatorilor si votata in sedita comuna cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor

86

F. Punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru infractiunia de inalta tradare

- punerea sub acuzare are loc in sedinta comuna la initiativa absoluta a parlamentului si cu votul majoritatii calificate a deputatilor si senatorilor

-competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie

- presedintele Romaniei este demis la data dep. Irevobila a hotararii de condamnare

G. Urmarirea penala a membrilor guvernului

- se face la solicitarea unor subiecte expres limitate; camera deputatilor, senat, presedintele Romaniei

- solicitarea pentru inceperea urmarii penale nu echivaleaza cu inlaturarea prezumtiei de nevinovatie

- suspendarea din functie a membrilor guvernului este facultative pana la trimiterea in judecata si obligatia de la acest moment

- membrul guvernului condamnat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila este demis din functie, de presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru.

87