Drept Civil – Reale – Curs 2

Drepturi reale si drepturi de creanta

Def: Drepturi subiective patrimoniale, care prezinta caracteristici distincte si sunt intr-o continua miscare in cadrul acestui patrimoniu.

Drepturile reale, ius in re, reprezinta acele drepturi patrimoniale, pe temeiul carora titularul exercita anumite puteri, anumite prerogative, direct si nemijlocit asupra unor bunuri. Pornindu-se de la aceasta caracteristica esentiala a drepturile reale, uneori se vorbeste despre imprejurarea ca un drept real este un raport juridic intre oameni si lucrururi-> absurd! Este un raport juridic intre oameni cu privire la bunuri.

Raportul juridic civil care poarta asupra unui drept real se stabileste intre titular si toate celelalte persoane nedeterminate.

In ipoteza aducerii unei atingeri de catre o anumita persoana exercitiului dreptului real se creeaza un raport juridic obligational, pe temeiul caruia cel care a adus atingere trebuie sa repare prejudiciul suferit de titularul dreptului real. Obligatia generala negativa subzista cu privire la celelalte persoane nedeterminate.

Dreptul de creanta, ius ad rem, sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul carora o persoana denumita creditor poate cere debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Traditional se face o anumita comparatie intre drepturile reale si cele de creanta. Marea asemanare este aceea ca ele sunt drepturi patrimoniale. Deosebiri: -dpvd al subiectelor: subiectul activ la drepturile reale: titularul dreptului, subiectul pasiv: toate celelalte persoane nedeterminate. La drepturile de creanta: subiectul activ: creditor, subiectul pasiv: debitor. -continut: titularul unui drept real are anumite prerogative, pe care le exercita direct si nemijlocit asupra bunului care formeaza obiectul dr sau. Sunt opozabile erga omnes, pe cand drepturile de creanta sunt opozabile inter partes. In primul rand, ceea ce opune titularul dr real tuturor celorlalte persoane inseamna obligatie negativa. In al doilea rand, dr reale sunt dr absolute, iar dr de creanta sunt dr relative dpvd al posibilitatii prerogativei conferite creditorului de a pretinde executarea numai de la debitorul sau. Situatia juridica ce rezulta din raportul obligational este ea insasi opozabila erga omnes. -dpvd al opozabilitatii: in materia dr reale, aceasta opozabilitate este conditionata de indeplinirea unor forme de publicitate. -dpvd al duratei lor: se afirma adeseori ca dr reale sunt in principiu perpetue, ceea ce este valabil pt dr de proprietate, de servitute, in anumite conditii si pt dr de superficie, dar nu si pt dr de uzufruct. Dr de creanta au de regula o durata limitata in timp. Nu este de conceput inchirierea unui bun de-a lungul unei generatii. -dpvd numeric: se afirma ca dr reale sunt limitate ca nr, dar pentru legislatia in vigoare la un moment dat. Dr de creanta sunt nenumarate.

Prerogativele dr reale sunt in general reglementate de lege, nu s-ar putea concepe arogarea altor prerogative decat cele recunoscute de lege pentru dr reale reglementate ca atare. Pot fi concepute limitari ale exercitiului acestor prerogative.

Se afirma adeseori ca dr reale confera doua prerogative suplimentare titularului lor: dr de urmarire si dr de preferinta.

Obligatii propter rem, in rem scriptae si insesi dr de creatie intelectuala – dr subiective aflate la limita dr reale – dr de creanta.

Obligatii propter rem (obligatii reale de a face) – reprezinta indatoriri ce tin de stapanirea unui anumit bun fie in calitate de proprietar, fie intr-o alta calitate juridica, fie calitatea de detentor precar sau posesor in fapt. Art 74, 75, 76 Legea fondului funciar: o serie de obligatii care apasa pe toti detinatorii de terenuri agricole, indiferent de titlul cu care le detin si chiar daca le detin dpvd juridic fara un titlu valabil. Art 17, 18 din legea 46/2008: obligatii care revin tuturor detinatorilor de paduri. Ele greveaza insasi stapanirea bunului si se transmit oricaror persoane care detin un asemenea bun fara indeplinirea unor formalitati si fara sa existe o conventie in acest sens.

Obligatiile in rem scriptae – aceste obligatii sunt accesorii pe langa dr de creanta si constau in aceea ca cel care are stapanirea unui bun poate sa opuna aceasta stapanire oricarui titular, dobanditor al bunului respectiv, chiar daca nu exista obligatie contractuala in acest sens. Obligatia ce deriva din stapanirea acestui bun este opozabila si dobanditorului si subdobanditorului acelui bun. Art 1811.

Dr de creatie intelectuala – combinam elemente care tin de dr reale cu cele de creanta. Autorul este titularul unui drept real, drept de proprietate asupra operei create, dar are dr personal nepatrimonial de a fi recunoscut ca autor, de a nu i se duce atingere dr sale. Dr de autor se transmit succesorilor.

Clasificare : dr reale principale, care au o existenta de sine statatoare si dr reale accesorii pe langa dr de creanta. Dr reale principale: dr de proprietate si dezmembramintele sale (art 552 NCC) Art 551 – enumerare fara distinctie a dr reale principale in dr nostru civil. De asemenea, sunt enumerate in ultimul punct al acestui text si dr reale de garantie. La pct 11: si alte dr carora legea le recunoaste acest caracter.

Privilegiile reprezinta o garantie, o preferinta acordata de lege unui creditor pe baza calitatilor creantei, in considerarea creantei sale. Art 233-234 NCC.

Ipoteca reprezinta un drept real asupra unor bunuri mobile sau imobile apartinand unei anumite persoane afectate garantarii executarii unei anumite obligatii.

Ipoteca mobiliara – pana la NCC ipoteca era reglementata ca fiind o garantie imobiliara.

Gajul – art 1480 NCC – gajul reprezinta un contract accesoriu, prin care debitorul, in scopul garantarii executarii obligatiilor asumate remite ori lasa in pastrarea sa anumite bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise in forma materializata.

La limita dr reale de garantie se gaseste DREPTUL DE RETENTIE, care era consacrat inainte de intrarea in vigoare a NCC in practica judecatoreasca, dar nu avea o consacrare legislativa. Art 2495 def dr de retentie in sensul ca cel care este dator sa remita un bun are posibilitatea sa refuze restituirea pana la achitarea unei anumite creante nascuta in legatura cu detinerea acelui bun.

DREPTUL DE PROPRIETATE

Proprietatea ca atare a existat de cand a aparut societatea omeneasca.

Proprietatea semnifica insusirea premizelor naturale ale unui proces de productie si chiar ale asigurarii existentei fiintei umane. Este o notiune economica. Dr de proprietate este consacrarea acestei posibilitati in haina juridica. Este o notiune juridica. Intai a aparut proprietatea.

A se vedea art 44 Constitutie, art 136.

Dreptul de proprietate nu a fost ignorat nici de fostul cod civil, copia fidela a codului civil napoleonian. Cartea a III-a a fostului cod civil: despre diferitele moduri de dobandire a propr. : cuprindea dispozitii de la succesiuni si pana la garantii.

NCC: pe baza dezv. doctrinare -> cartea a III-a: materia bunurilor. In titlul I: sunt reglementate categoriile dr de proprietate in dr civil.

Definitia dr de proprietate: art 555 NCC – primul text care reglementeaza dr de proprietate privata. In conceptia legiuitorului, punerea in lumina a atributelor dr de proprietate ar fi suficienta pt a defini insusi dr de proprietate, insa anumite prerogative exercita si uzufructuarul si superficiarul si chiriasul.

Dr de proprietate presupune apropierea unui bun, reprezinta o relatie sociala in raport cu el, pe continut gasim atributele cunoscute: posesia, dispozitia si folosinta,dar acestea se exercita in folos propriu si in interes propriu.

Def: acel dr subiectiv patrim ce da expresie apropierii unui bun, dr care permite titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel bun in putere proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege.

Dr de proprietate: reglem internationale: Conv Europ a Dr Omului si protocolul aditional nr 1 la acea conventie care protejeaza dr de propr.

Posesia: stapanirea materiala a bunului. (posesia ce insoteste dr de propr ca stare de drept! Trebuie deosebita de starea de fapt)

Folosinta: facultatea de a utiliza bunul in mod direct si nemijlocit si dreptul de a culege fructele acelui bun. Presupune contactul nemijlocit cu bunul. Ius utendi+ius fruendi.

Dispozitia: iub abutendi – prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la sit. materiala a bunului sau cu privire la situatia juridica a bunului.

Dr de proprietate are si anumite caracteristici (art 555 NCC) -drept absolut – in sensul de la caract dr reale -exclusiv : in interes propriu si in putere proprie -perpetuu: dureaza atat cat dureaza obiectul dreptului. Consecinta a perpetuitatii dr reale imobiliare : este posibila reconstituirea lor.