Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale sunt: Este un act juridic unilateral reprezinta vointa unei singure persoane, este un act incheiat personal sau prin mandatar cu procura speciala; Este un act juridic indivizibil succesibilul are dreptul sa opteze intre a renunta sau a accepta mostenirea; Exceptie: cand mostenitorul intruneste atat calitatea de mostenitor legal, cat sip e cea de beeficiar al unui testament, el poate opta diferit in privinta mostenirii testamentara; Este un act juridic, neputand fi afectat de modalitati. Optiunea subiectului inseamna exclusive pronuntarea pentru una dintre cele doua posibilitati; Este un act juridic, irevocabil, prin acesta se intelege ca, odata c s-a exercitat dreptul de optiune succesorala, nu se mai poate reveni asupra optiunii facute. Exceptie: in cazul renuntarii la mostenire, se poate revenii asupra acesteia; Este un act juridic declarative, efectele optiunii opereaza retroactive, de la data deschiderii succesiunii.

Data deschiderii mostenirii

Stabilirea momentului deschiderii mosteniriiMomentul deschiderii mostenirii coincide cu momentul mortii persoanei care lasa mostenirea, dovada fiind facuta cu ajutorul certificatului de deces, iar moarte este constatata de organelle abilitate de lege.In cazul in care decesul nu poate fi constatat in mod direct, acesta va fi completat pe baza hotararii judecatoresti declarative de deces, ramasa definitiva.

Stabilirea momentului exact al deschiderii mostenirii prezinta importanta juridical deosebita, astfel: Se determina sfera persoanelor chemate la mostenire; Momentul este valabil pana cand retroactiveaza acceptarea sau renuntarea la mostenire; Daca sunt mai multi mostenitori, acest moment marcheaza inceperea starea de indiviziune; Actele mostenirii sunt valabile; Este momentul compuneriisi al stabilirii valorii masei succesorale;Actele juridice intocmite ulterior deschiderii mostenirii sunt guvernate de legea in vigoare la data intocmirii lor, in virtutea principiului aplicarii immediate a legii noi.

Locul deschiderii mostenirii

Locul deschiderii mostenirii il reprezinta ultimul domiciliu al defunctului, indeiferent daca acesta corespunde sau nu cu locul decesului.Stabilirea ca loc al deschiderii mostenirii a ultimului domiciliu al defunctului are la baza prezumtia ca in acest loc se vor rezolva mai usor problemele puse in deschiderea mostenirii.Domiciliul conventional nu are aplicatie in material locului deschiderii mostenirii.Dovada ultimului domiciliu se poate face in urmatoarele moduri:-Certificate de deces;-Hotarare judecatoreasca declarative de moarte.

Stabilirea loculi deschiderii succesiunii are importanta pentru determinarea organelor competente territorial sa resolve diferitele problem juridice legate de mostenire: Orice peroana/secretarul consiliului local pot cere deschiderea procedurii succesorale notariale; Procedura succesorala necontecioasa, este de competenta notarului public din biroul notarial situat in teritoriul judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; Instant judecatoreasca competenta a judeca actiunile privitoare la mostenire se determina tot in functie de locul deschiderii mostenirii.Instanta judecatoreasca a ultimului domiciliu a defunctului este competenta sa judece: Cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitilor testamentare; Cererile privitoare la mostenire, si cele privitoare la pretentiile mostenitorilor; Cererile lagatarilor sau creditorilor defunctului impotriva unuia dintre mostenitori; Cererile privitoare la anularea certificatului de mostenitor eliberat de notar.

Capacitate succesorala-conditie generala a dreptului la mostenire

Capacitatea succesorala reprezinta aptitudinea unei personae de a fi subiect de drepturi si obligatii pe care le presupune calitatea de mostenitor.Mostenitorului poate face dovada in mod direct sau prin succesorii sai in drepturi.Pentru ca o persoana sa poata mostenii, trebuie sa indeplineasca doua conditii poizitive: capacitatea de a mostenii si vocatia la mostenire, si o conditie negativa: nedemnitatea succesorala.A.Persoanele care au capacitate succesorala.a)Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiuniiAcestia au capacitate succesorala fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data deschiderii mostenirii.

b)Persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiuniiExistent persoanei fizice incepe in ziua nasterii, ia copilul conceput se considera ca exista, cu conditia ca acesta sa se nasca viu.

c)Persoanele disparutePersoanele disparate au capacitate succesorala, fiind prezumate de lege a fi in viata.Capacitatea succesorala a disparutului este insa numai provizorie, avand drept finalizare fie repartitia persoanei, fie constatarea fizica a mortii sau declararea prin hotarare judecatoreasca definitive a mortii acesteia.

d)Persoanele juridicePersoanele juridice au capacitatea de a dobandi mostenirea daca sunt in fiinta la data deschiderii acesteia, avand capacitate succesorala de la data inregistrarii.

B.Persoare care nu au capacitate succesoralaa)Predecedatii si persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta;b)Comorientii si codecedatiiComorientii sunt persoanele decedata in aceeasi imprejurare si in conditii de natura a nu se putea stabili daca una a supravietuit alteia.Codecedatii sunt persoane decedate in imprejurari diferite, de natura a nu se putea stabili care a supravietuit celeilalte.Asemanarea dintre codecedati sau comorienti consta in imposibilitatea determinarii ordinii in care s-au produs decesele persoanelor respective, a determinarii vocatiei succesorale.Codecedatii/comorientii sunt:-Doua sau mai multe persoane cu vocative succesorale reciproca;-Decedate in imprejurari asemanatoare (comorienti) sau diferite (codecedati);-Imposibilitatea de a se stabili ordinea deceselor.

Vocatia succesorala-conditii generale

Dreptul la mostenire nu se analizeaza in sensul unei aptiudini generale a persoanei, ci in sensul dreptului concret asupra unei mosteniri deschise.Legea confera vocative la mostenire rudelor defunctului sau sotului supravietuitor.Vocatia succesorala testamentara poate sa apartina, oricarei persoanecu capacitate succesorala.Vocatia la mostenire are un inteles dublu:-Desemneaza vocatia potential a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana;-Desemneaza prin devolutiune succesorala, persoanele care vor culege mostenirea lasata de defunct.Conditii: -Vocatia succesoralagenerala;-Persoana sa nu fie inlaturata de la mostenire de un alt succesibil.

Conditiile generale ale devolutiunii legale succesorale-enuntare completa si explicatie

Devoluiunea reprezinta determinarea persoanelor care sunt chemate s culeag patrimoniul unei persoane decedate. Condiiile necesare pentru a opera devoluiunea legal

1. S nu existe un act de ultim voin al defunctului, prin care acesta s dispun de patrimoniul su pentru cauz de moarte.

n general motenirea legal este cunoscut sub denumirea de succesiune "ab intestat". Omisiunea de a fi dispus prin testament creeaz prezumia conform creia cel n cauz, a vrut ca bunurile s revin motenitorilor si legitimi n totalitate i fr vreo preferin.Motenirea testamentar o nltur pe cea legal numai dac exist motenitori rezervatari i testamentul a instituit unul sau mai muli legatari, sau mai muli legatari cu titlu universal care mpreun au vocaie la ntreaga motenire.

2. Persoanele chemate la motenire s aib capacitate succesoral legal

Capacitatea succesoral reprezint o condiie general a dreptului la motenire cu aplicabilitate att n materia devoluiunii succesorale legale ct i n materia devoluiunii testamentare. Potrivit art. 654 C. civ. "pentru a putea succede, trebuie neaprat ca persoana care succede s existe la momentul deschiderii succesiunii".

Prin urmare au capacitate succesoral:

- persoanele fizice n via la data deschiderii succesiunii;

- persoanele disprute;

- persoanele concepute dar nenscute la data deschiderii succesiunii.

Persoanele juridice pot avea capacitatea de a dobndi numai n virtutea testamentului lsat de defunct, de la data dobndirii personalitii juridice. Ei nu pot deveni motenitori legali.

3. Pentru a fi chemate la motenire persoanele trebuie s aib vocaie succesoral legal.

n dreptul nostru sunt chemate la motenire persoanele care sunt n relaii de familie cu defunctul, respectiv rudeniile defunctului (din cstorie, din afara cstoriei, din adopie i soul supravieuitor).

innd seama de legturile de snge i afeciunea prezumat a defunctului pentru rudele sale, legiuitorul a conferit chemare la motenire pentru aceste categorii de persoane. Rudenia (ca temei al vocaiei succesorale) const n legtura bazat pe descendena unei persoane dintr-o alt persoan (rudenia n linie dreapt) sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent comun - (colateral).

n materia motenirii vocaia legal este guvernat de principiul reciprocitii vocaiei legale generale la motenire.

Astfel, defunctul i cei chemai s culeag motenirea, trebuie s aib reciproc chemare la motenire. De exemplu, dac copilul are vocaie la motenirea cptat de prini, vocaia succesoral opereaz i invers, respectiv i prinii au vocaie la succesiunea copilului.

Pentru a putea culege efectiv motenirea este necesar ca pe lng vocaia succesoral legal, persoana n cauz s nu fie nlturat de o alt persoan cu rang preferabil, care are deci o vocaie concret, util. Aceast condiie este consecina faptului c legea civil instituie o anumit ordine de chemare la motenire a rudelor defunctului.

4. Persoana cu vocaie la motenire s nu fie nedemn

Nedemnitatea (nevrednicia) succesoral const n "decderea de drept a motenitorului legal din dreptul de a culege o motenire determinat, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceast motenire", deoarece s-a fcut vinovat de o fapt grav fa de cel care las motenirea sau fa de memoria acestuia.

Art. 655 C. civ. prevede expres faptele care atrag o astfel de sanciune, iar efectul principal al nedemnitii, const n nlturarea de la motenire a nedemnului, cu efect retroactiv (de la data deschiderii succesiunii).

5. Persoana cu vocaie la motenire s nu fie exheredat (dezmotenit)

Legea recunoate dreptul defunctului ca prin testament s nlture de la motenire unul sau mai muli motenitori legali, rudele sau pe soul supravieuitor.

Dei legea noastr nu conine dispoziii exprese cu privire la exheredare validitatea dezmotenirii este unamim recunoscut, posibilitatea de a exhereda, rezultnd indirect, i din dispoziiile legale care reglementeaz rezerva.

Motenitorii revervatari pot fi exheredai din acea parte a motenirii care excede ca loc de rezerv, numit cotitatea disponibil. Ceilali motenitori legali care nu sunt rezervatari pot fi nltutai de la motenire cu desvrire.

Prin exheredare ns motenitorul legal, chiar nerezervatar pierde numai vocaia concret la motenire i titlul de motenitor. De aceea n calitate de motenitor legal, poate cere anularea sau contestarea nulitii dispoziiilor testamentare, revocarea judectoreasc a legatelor sau constatarea caducitii lor, iar motenitorii rezervatari reduciunea liberalitilor excesive.

Efectele produse de exheredare, readuc n discuie, problemele privind coexistena devoluiunii testamentare cu cea legal, la care am fcut referire mai sus.

Nedemnitatea-prezentare generala succinta

Nedemnitatea succesorala reprezinta decaderea mostenitorului din dreptul de a-l mosteni pe defunct, ori fata de alt succesibil.Sanctionarea nedemnului cu excluderea de la mostenire este opera legii sau instantei de judecata.

Nedemnitatea se caracterizeaza prin:-Nedemnul a fost gratificat prin testament;-Nedemnitatea opereaza de drept sau poate fi judiciara;-Efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres prin testament/act autentic notarial;-Nedemnitatea se aplica si produce efecte numai in privinta autorului faptei;-Domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri;-Sanctiunea nedemnitatii este prevazuta numai pentru fapte savarsite cu vinovatie.

Efectele generale si speciale ale nedemnitatii succesorale

Principalul effect al nedemnitatii consta in faptul ca, in puterea legii, titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat retroactive.

a)Efectele nedemnitatii fata de nedemnNedemnul nu poate reclama partea sa de mostenire, intrucat titlul sau de mostenitor este desfiintat.b)Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemneluiDescendentii nedemnului pot veni la mostenire prin reprezentarea ascendentului lor nedemn, dar si in nume propriu.c)Efectele nedemnitatii fata de tertiNedemnitatea produce efecte si fata de terti, in cazul celor de rea-credinta.Actele care se mentin si sunt valabile:-Actele de conservare si actele de administrare;-Actele de dispozitie cu titlu oneros.d)Inlaturarea efectelor nedemnitatii.Efectelor nedemnitatii de drept sau hudiciare pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial, de catre cel care lasa mostenirea.Inlaturarea efectelor nedemnitatiise face numai prin declarative expresa.

Primul pincipiu al devolutiunii succesorale legale si exceptiile de la acestea

Principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori (principiul prioritatii claselor), exprima regula de drept conform careia clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga patrimonial succesoral intr-o anumita ordine instituita de N.C.C.Exceptii: a) Sotul supravietuitor al defunctuluiSotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori, dar legiuitorul i-a recunoscut dreptul de mostenire legala, indiferent de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs; el nu poate fi exclus de nici o clasa si nici nu exclude vreo clasa de mostenitori.b) Chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp.Se presupune dezmostenirea unei intregi clase de mostenitori legali, care insa, calitatea de mostenitori rezervatari, vor culege cu titlu de tezerva, o parte din patrimonial succesoral, chiar impotriva lui de cuius.

Al doilea principiu

Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa exprima regula de drept conform careia in cadrul aceleiasi clase de mostenitori legali, rudele de grad mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire pe rudele de grad mai departat.Exceptii: a) Clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati.In cadrul clasei a II-a, parintii defunctului, desi sunt rudele de gradul I, nu inlatura de la mostneire pe fratii sau surorile defunctului, care sunt rude de gradul al II-lea, si nici pe descendentii din frati si surori, care sunt rude de gradul al III-lea sau al IV-lea, legiuitorul a dispus ca acestia sa vina impreuna la succesiune, fiecare primind cote prestabilite.b) Reprezentarea succesoralaAtunci cand devin incidente regulile privitoare la reprezentarea succesorala, exista posibilitatea ca in cadrul aceleiasi clase, rudele de grad mai apropiat cu defunctul sa vina la mostenire impreuna cu rudele de grad mai departat, acestia din urma, avand calitatea de reprezentanti, vor urca in gradul celor pe care il reprezinta.

Al treilea principiu

Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad rudele din aceeasi clasa de mostenitori legali si cu acelasi grad de rudenie in raport cu defunctul impart mostenirea in mod egal, pe capete.Exceptii:a) Impartire pe tulpiniIn cazul in care rude de acelasi grad vin la mostenire prin intermediul reprezentarii succesorale, impartirea nu se face pe capete, ci in functie de numarul tulpinilor.b) Impartirea pe liniiIn cazul in care la mostenire vin mai multi colaterali privilegiati care provin din parinti diferiti, impartirea nu se face pe capete, ci se face pe linii: linia paterna va lua jumatate din cota parte care se cuvine colateralilor privilegiati, iar linia maternal va culegea cealalta jumatate. Jumatatea corespunzatoareliniei paterne va fi impartita intre fratii consangvini, iar jumatatea care corespunde linie materne va fi impartita, in mod egal, fratilor uterini.Fratii buni beneficiaza de jumatate din fiecare cota parte.

Reprezentarea succesorala legala

Prin reprezentarea succesorala, un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urca in virtutea legii in locul si gradul ascendentului sau, pentru a culegu partea din mostenire ce I s-ar convenit acestuia, daca nu ar fi fost nedemn, sau decedat la data deschiderii mostenirii.Reprezentarea inlatura unele consecinte injuste ale principiului proximitatiigradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad.In cazul reprezentarii, mostenirea nu se va imparti in mod egal intre succesori, ci dupa numarul descendentiilor de gradul I.Reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor si in privinta descendentiilor din frati si surori.Reprezentarea constituie o exceptie de la principiile devolutiunii legale, deci dispozitiile care o prevad sunt de stricta interpretare.

Clasa I de mostenitori-reguli speciale

1.Clasa I de mostenitori (descendentii mostenitori)Descendentii copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta, fara deosebire de sex, si indifferent sunt dintr-o casatorie sau mai multe.Din clasa I de mostenitori pot fi si copii adoptati.In functie de felul adoptiei vor fi differentiate si drepturile la mostenire.a)Daca mostenirea este lasata de adaptor, adoptatul si descendentii sai pot venii la mostenire.b)Daca persoana care lasa mostenirea a fost o ruda fireasca a adoptatului acesta:oNu poate veni la mostenire, daca adoptia sa a fost incheiata cu efecte depline;oPoate venila mostenire in cazul adoptiei cu efecte restranse.

A.Dreptul la mostenire al descendentilorDescendentii defunctului inlatura mostenitorii din celelalte clase.Daca vin singuri la succesiune, descendentii au dreptul la intreaga mostenire.In cazul in care la mostenire, vine si sotul supravietuitor, descendentii vor culepe 3/4 din mostenire, restul revenindu-I sotului supravietuitor.

B.Caracterele drepturilor succesorale ale descendentiloroDescendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare;oDescendentii sunt mostenitorii rezervatari;oDescendentii sunt mostenitori sezinari;oDescendentii sunt obligati sa raporteze donatiile.

Clasa a II-a de mostenitori reguli speciale

2.Clasa a II-a de mostenitori legali (ascendentii privilegiati si colatelii privilegiati)

Clasa a II-a de mostenitori legali este o clasa mixta, ea cuprinzand doua categorii de rude, ceea ce determina ca studierea problemelor legate de ascendentii privilegiati sa se faca separate, din afara colateralii privilegiati.

A.Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului din casatorie si din adoptie.a)Filiatia fata de mama si filiatia fata de tataoFiliatia fata de mama rezulta din faptul nasterii;oEa poate fi stabilita prin recunoastere/hotarare judecatoreasca.oFiliatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate;oEa poate fi stabilita prin recunoastere/prin hotarare judecatoreasca.

b)Vocatia succesorala a parintilor firesti in cazul adoptieioIn cazul adoptiei cu efecte depline, parintii celui adoptat pierd orice vocative, intrucat raporturile de rudenie dintre ei inceteaza;oIn cazul in care adoptia este cu efecte restranse, vocatia succesorala se mentine.

c)Vocatia succesorala a adaptoruluioIn cazul adoptiei cu effect deplin vocatia succesorala nu este pusa la indoiala;

d)Carcaterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati:oAscendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu;oAscendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari;oAscendentii privilegiati sunt mostenitori sezinari.

e)Imparteala mostenirii intre ascendentii privilegiati (si intre acestia si colateralii privilegiati).Intinderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati difera dupa cum ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire sau in concurs cu colatarelii privilegiati.-Daca la mostenire sunt chemati doar ascendentii privilegiati, mostenirea se va impartii in mod egal.-Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati, intinderea drepturilor ascendentilor se stabileste astfel:oDaca exista un singur parinte, el va primi din mostenire, restul de revenind colateralilor privilegiati;oCand traiesc ambii parinti, vor culege din mostenire, cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati;oCand la mostenire vin parintii firesti alaturi de adaptator, ei impreuna vor culege tot din mostenire, iar restul de va fi culeasa de colaterali privilegiati;oDaca este chemati si sotul supravietuitor, acestuia ii revine 1/3 sau

B.Colateralii privilegiati

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul al IV-lea, inclusiv. Acestia pot fi din aceeasi casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline.

a)Imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati:oCand vin singuri, acestia culeg intreaga mostenire;oDaca vin in concurs cu ascendentii privilegiati, ei vor primi din mostenire(un singur parinte), (ambii parinti);oDaca vin in concurs cu sotul supravietuitor, cota parte a acestuia va fi de 1/2 .Imparteala se va face pe tulpinisi subtulpini.

b)Imparteala pe liniiImparteala pe linii constituie o exceptie de la principiul potrivit caruia, in cadrul aceleiasi clase, rudele de grad mostenesc in parti egale.Daca fratii/surorile defunctului sunt din parinti diferiti, ei se impart in trei categorii:-Frati buni(primari);-Frati consagvini doar dupa tata;-Frati uterine dupa mama.

c)Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale colateralilor privilegiati:oPot veni la mostenire doar in nume propriu;oNu sunt mostenitori rezervatari;oNu sunt sezinari;oNu sunt obligati la raportul de donatii.

Clasa a III-a de mostenitori- reguli speciale3.Clasa a III-a de mostenitori legali (ascendentii ordinari)

In situatia in care defunctul nu are mostenitori din primele doua clase, sau cei existenti nu pot veni la mostenire, legea va chema la mostenire ascendentii ordinari, acestia fiind bunicii si strabunicii, iar ei pot fi din casatorie sau din adoptie .

a)Imparteala mostenirii intre ascendentii ordinaryoSe aplica principiul egalitatii;oDaca intra in concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari, vor primi din mostenire.

b)Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al ascendentilor ordinari:oPot veni la mostenire doar in nume propriu;oNu sunt mostenitori rezervatari;oNu sunt mostenitori sezinari.

Clasa a IV-a de mostenitori reguli speciale

4.Clasa a IV-a de mostenitori legali (colateralii ordinari) unchii, matusi, etc.

Daca defunctul nu are mostenitor in primele clasa, sau acestia nu vin la mostenire, legea va chema colateralii ordinari.

a)Imparteala mostenitorii intre colateralii ordinari:oSe aplica principiul egalitatii;oDaca este chemat si sotul supravietuitor, acesta va primii , iar colateralii ordinari vor primi 1/4.

b)Caracterele juridice ale dreptului la mostenire a colateralilor ordinari:-Pot veni doar in nume propriu;-Nu sunt mostenitori rezervatari;-Nu sunt mostenitori sezinari;-Nu sunt obligati la raportul donatiilor.

Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor are trei categorii de drepturi:-Un drept de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase;-Un drept de mostenire special cuprizand mobilierul si obiectelor de uz casnic;-Un drept temporar de abitatie asupra locuintei.

Drepturile speciale ale sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile

3.Dreptul special al sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de uz casnica)Mobilierul si obiectele de uz casnicPrin mobilier si obiecte de uz casnic se inteleg bunurile care serveaula mobilarea locuintei sotilor sotului si obiectele destinate pentru menajul casnic, folosite in comun.Nu intra in aceasta categorie: -Obiectele care nu sunt folosite in menajul casnic propriu-zis;-Obiectele carora nu li sad at o functie casnica;-Bunurile apartinand gospodariei taranesti.Bunurile proprii sunt obiectele aduse in uz comun de catre decedat.

b)Conditii special:-Sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului;-Sotul decedat sa nu fi fost dispus de partea sa din aceste bunuri prin libertati inter vivos(donatii) sau mortis cauza.

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

4.Dreptul de abitatie a sotului supravietuitorDreptul de abitatie este un drept real care are ca obiect o casa de locuit si care permite titularului sau sa posede sis a foloseasca locuinta repsectiva, acest drept operand indiferent de clasa cu care vine in concurs.

a)Conditiile dreptului de abitatie:oSa fi locuit la data deschiderii in locuinta care formeaza obiectul dreptului de abitatie;oSa nu aiba o locuinta proprie;oSa nu devina proprietarul exclusiv;oLocuinta sa faca parte din masa succesorala.

b)Caracterele juridice:oEste un drept real;oEste un drept temporar;oEste un drept strict personal, inalienabil, insesizabil;oEste un drept cu titlu gratuity.

c)Incetarea dreptului de abitatie.Incetarea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor se va faceprin stingerea prin partaj, sau inaintea de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorie a acestuia.

Clauza de preciput

Clauza de preciput consta in aceea ca sotul supravietuitor poarte prelua, fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate .- Poate fi stipulata in beneficul ambilor soti sau numai al unuia dintre ei . - Nu este supusa raportului donatiilor ci numai reductiunii- Nu aduce atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari bunurile ce fac obiectul clauzei, chiar inainte de incetarea comunitatii .- Executarea clauzei se face in natura sau, daca nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii- Devine caduca in caz de incetare a comunitatii in timpul vietii sotilor, daca acestia au murit impreuna ( comorienti ) , daca sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator sau daca bunurile au fost executate de creditorii comuni ai sotilor.

Regimul juridic al testamentului

Legatul este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane, care, la decesul sau, vor primi intreg patrimoniu, o fractiune din el sau bunuri determinate.Legatul are trei conditii:-Desemnarea legatarului trebuie facuta prin testament;-Desemnarea trebuie facuta in asa fel incat determinarea legatarului sa fie posibila la data cand se executa testamentul;-Desemnarea nu poate fi lasata la alegerea unei terte persoane, ea trebuie sa rezulte din cuprinsul testamentului.

2.Clasificarea legatelor

Dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului, legatele pot fi: pure si simple, cu termen, sub conditie si cu sarcina.

A.Clasificarea legatelor dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului.

a)Legatul pur si simplu este cel care isi produce efectele la data mortii testatorului, nefiind afectat de nicio modalitate.b)Legatul cu termen este cel a carui executare sau stingere depinde de imputernicirea unui termen.Termenul poate fi suspensiv(suspenda executarea dreptului) sau extinctiv(stinge dreptul care a luat nastere si s-a executat).c)Legatul sub conditie este cel a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si nesigur ca se va indeplini.Conditia poate fi:-Suspensiva suspenda, pana la indeplinirea ei, nasterea dreptului la legat; odata indeplinita insa, dreptul legatarului ia nastere retroactive de la data deschiderii succesiunii;-Rezolutorie la implinirea ei, desfiinteaza retroactive dreptul de legat.d)Legatul cu sarcina este cel care prevede o obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa de testator legatar.Ea prezinta un interes pentru:-Unei terte persoane;-Testatorului;-Legatarului.

B.Clasificarea legateor dupa obiectul lor.

a)Legatul universal este cel prin care testatorul lasa uneia sai multor persoane intreaga masa succesorala, caracterizarea acestuia fiind data de vocatia la intreaga universalitate pe care o ofera legatarului.b)Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocative succesorala numai la o fractiune din mostenire lasata de defunct.Asemanarea dintre legatul cu titlu universal sic el universal consta in aceea ca sunt caracterizare de intinderea enolumentului, si vocatia succesorale.Deosebirile dintre ele este ca legatul universal confera vocative la intreaga mostenire, pe cand legatul cu titlu universal numai la o fractiune de mostenire.c)Legatul cu titlu particular are, ca obiect unul sau mai multe bunuri individual determinate, caracteristicile acestuia fiind: confera un drept asupra unor bunuri singular.

C.Forme ale legatului cu titlu particulara)Legatul uzufructului este asimilat situatiei in care testatorul transmite nuda proprietate unui legatar si dreptul de usufruct asupra unui bun altui legatar.-Este cu titlu universal;-Este cu titlu particular.b)Legatul bunului altuia are in vedere situatia in care bunul individual determinat care a facut obiectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniu acestuia la data deschiderii mostenirii.c)Legatul bunului indiviz este asimilat situatiei in care bunul se afla in indiviziune la data deschiderii mostenirii.

3.Efectele legatelor

Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobandeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mostenirii.Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii.Legatarul are dreptul si la fructele bunurilor mostenirii care I se cuvin din ziua in care legatul produce efectein privinta sa. Ca exceptie, cel care poseda bunurile de buna-credinta pastreaza fructele pana la predare.Reductiunea legatelor excesive daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse in masura depasirii.Restituirea excesului cand un legat a fost executat, fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, mostenitorul legal, sau destamentar, creditorii poate cere restituirea de la legatarul platit.

Conditiile intrinseci de validitate de fond al testamentului

Conditiile de fond specific testamentului sunt:-Capacitatea de a dispune si a primi prin testament;-Vointa libera si neviciata a testatorului;-Cauza valabila a actului juridic.

a)Incapacitatea de a dispune prin testament este prevazuta de lege pentru minorii care nu au implinit 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.Exceptia este minorul care se casatoreste si primeste capacitatea de exercitiu deplina.Sanctiunea nerespectarii capacitatii de a dispune testatorului este nulitatea absoluta.

b)Incapacitatea de a primi legatele Sunt anulabile libertatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.Libertatile sunt valabile, daca au fost facute:-Sotul, rudelor pe linie dreapta sau colateralilor privilegiati;-Altor rude pana la gradul al IV-lea, inclusive;Sunt incapabili de a primi prin legat:-Notarul public care a autentificat testamentul;-Interpretul care a participat la autentificare;-Martorii care au asistat la autentificarea testamentului;-Agentii instrumentatori in cazul testamentelor privilegiate;-Persoanele care au acordat asistenta juridical la redactarea testamentului.Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a primi legatul este nulitatea absoluta.

c)Vointa testatorului, libera si neviciataPersoanele care nu au o vointa constienta in momentul incheierii testamentului nu pot dispune prin testament, chiar daca nu sunt puse sub interdictie.Vointa testatorului poate fi viciata prin eroare, dol sau violenta.Dolul se manifesta sub forma de captatie sau sugestie.Captatia reprezinta folosirea de manopere dolosive, in scopul de a insela buna-credinta a testatorului, pentru a-l determina sa faca o libertate, fara de care nu ar fi facut-o.Sugestia este folosirea unor mijloace nepermise, in scopul de a sadi in mintea testatorului idea de a face o libertate, pe care nu ar fi facut-o din propria initiativa.Sugestia si captatia va produce anularea libertatii numai daca s-au folosit manevre viclene sau frauduloase.

d)Cauza valabila a actului juridic are la baza intentia liberal de a da, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.Intentia de a gratifica este cauza abstracta si obiectiva a oricarei obligatii cu titlu gratuity, este vointa dispunatorului de a juca rolul testatorului.Cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala.Cauza ilicita si imorala atragenulitatea absoluta.

Testamentele ordinare

1.Testament ordinare

A.Testamentul olograf:-In intregime scris, datat si semnat de mana testatorului.Avantaje:-Este supus celor mai simple formalitati;-Poate fi facut oricand, oriunde, fara ajutorul cuiva;-Permite pastrarea secretului asupra dispozitiilor de ultima vointa.DEzavantaje:-Vointa testatorului poate fi usor influentata;-Poate fi falsificat;-Poate avea ca effect o redactare defectuoasa;-Poate fi usor de distrus.a)Scrierea testamentului olograf se face in intregime de mana testatorului, pe orice support , cu semnatura private.El va putea fi intocmit o singura data, sau in etape, si trebuie sa rezulte ca fiind un act act final.Acesta va putea contine si modificari, stersaturi executate de mana testatorului.

b)Data testamentului olograf trebuie sa fie complete, sau partial.Data testamentului este importanta, intrucat in raport de ea se poate stabili capacitatea testatorului ori validitatea testamentului.Lipsa datei atrage nulitatea testamentului.Cand data este inexata se pot deosebii doua situatii:-Data este falsa fiind alterata cu bana stiinta de testator;-Data este incomplete sau eronata o graseala involuntara.

c)Semnatura testatorului finalizeaza si intareste dispozitiile cuprinse in actul juridic de ultima vointa. Actul nesemnat poate fi interpretarea unui proiect ce nu exprima vointa testatorului.Lipsa oricarei formalitati atrage nulitatea absoluta.

d)Prezentarea testamentului olograf se va face, de catre orice persoana care l-a gasit, in fata unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.In cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaza, in conditiile legiilegii special, la deschiderea si validarea testamentului olograf si il depune in dosarul succesoral.Dupa finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor.Formalitatea prezentarii testamentului olograf se deosebeste de celelalte prin faptul ca este ulteriora intocmirii testamentului.

e)Puterea doveditoare. Testamentul olograf, este constatat printr-un inscris sub semnatura privata.

B.Testamentului autentic.

Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritatea publica de catre stat.Avantaje:-Poate fi folosit de catre analfabeti;-Asigura realizarea vointei testatorl in cadrul dispozitiilor testamentare;-Conservare inscrisului este asigurata;.Dezavantaje:-Necesitaun timp indelungat;-Cheltuieli mai mari;-Nu asigura pastrarea secretului.

a)Formalitatile autentificarii testamentului incep, prin prezentarea unui proiect de testament de catre autor, in fata notarului public.Testamentul este semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare de catre notar.Pentru informarea persoanelor care justifica existent unui interes legitim, notarul care autentifica testamentul are obligatia s ail inscribe, in Registrul national notarial tinut in format electronica.

b)Puterea doveditoare a testamentul autentic.Forta probanta a inscrisului autentic se refera si la mentiunile procesului-verbal de autentificare, intemeiate pe constatarilefacute in limitele atributiilor sale de notar.Sanctiunea pentru nerespectarea formalitatilor esentiale prevazute de lege este nulitatea absoluta.

2.Testamentele privilegiate

Atunci cand testatorul se afla in situatii special, de natura a-l impiedica sa indeplineasca formalitatile cerute de lege pentru testament.Simplitatea testamentele privilegiate se justifica prin aceea ca, sunt intocmite in conditii exceptionale si sunt instrumente de persoane fara pregatire.

A.Testamentele in caz de epidemii, catastrophe, razboaie

Persoanele aflate pe un teritoriu izolat din cauza unor epidemii au posibilitatea sa testezein forma simplificata.Agentul instrumentator va fi un functionar competent al aurotatii locale, asistat de doi martori. B.Testamentele maritime si fluviale.

In cursul unei calatorii maritime sau fluviale, membrii echipajului pot testa in aceasta forma simplificata.Persoanele pot folosi aceasta forma, daca se afla in timpul calatoriei effective.Agentul instrumentator este comandantul vasului, alaturi de doi martori.

C.Testamentele militarilor.

Pot uza de aceasta forma testamentara militarii, si asimilatii lor cat timp se afla sub serviciul militar si in imposibilitatea de a se adresa unui notar public.Agentul instrumentator va fi comandantul unitatii militare, si doi martori.

D.Testamentele persoanelor internate in institutii sanitare.

Bolnavii intr-o institutie sanitara pot folosi aceasta forma simplificata, in cazul in care notarul public nu are acces.Agentul instrumentator va fi, medicu sef al institutiei sau medicul de garda, asistat de doi martori.

E.Reguli comune testamentelor privilegiate.

Testamentele privilegiate au trei reguli comune:-Sub sanctiunea nulitatii, testamentele trebuie semnate de agentul instrumentator, de testator si cei doi martori care au asistat la intocmirea inscrisului;-Testamentele sunt valabile si produc efecte juridice numai daca testatorul a murit in imprejurari neobisnuite.Testamentul devine caduc la 15 zile de la data cand dispunatorul ar fi putut sa testeze in vreuna dintre formele dintre formele ordinare.-Daca testatorul a decedat in cele patru situatii special, inainte de a fi executat, testamentul privilegiat se va prezenta unui notar public pentru indeplinirea procedurii de deschidere si pentru a fi vizat spre neschimbare.

3.Alte forme testamentare

A.Dispozitii de ultima vointa cu privire la banci.

Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile depuse la la institutii specializate sunt valabile respectarea conditiilor de forma prevazute de legile special aplicabile acestor institutii.Institutiile de credit au obligatia ca, la instituirea de catre clientii cestora a unei dispozitii testamentare, sa comunice, mentiunea acesteia in Registrul national notarial.Pentru valabilitatea dispozitiilor de ai sus, testatorul, trebuie sa completeze, prin scrierea olografa clauza cuprizand dispozitia testamentara. Nerespectarea atrage nulitatea absoluta.Dispozitia testamentare cuprinde desemnarea directa sau indirecta a beneficiarului acesteia, obiectul, semnatura testatorului, si data intocmirii.Dispozitia testamentara se completeaza, se semneaza si se dateaza de catre testator numai in prezenta a doi functionary ai institutiei de credit, special imputerniciti in acest scop, care semneaza conventia alaturi de testator.Clauza testamentara, are urmatoarele caracteristici:a)Clauza testamentara nu trebuie confundata cu clauza de imputernicire (mandate care produce efecte in timpul vietii titularului), clauza testamentara produce efecte din momentul decesului titularului.b)Este o forma speciala;c)Este un legat cu titlu particular;d)Este un testament;

B.Testamentul facut in strainatate.

Pentru a inlesni exprimarea vointei testamentarea, in raporturile de drept international privat, intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile daca actul respecta conditiile de forma.

4.Testamentul international

Potrivit anexei la Conventia de la Washington din 26 octombrie 1973, testamentul international se redacteaza in scris de catre testator sau de o alta persoana, prin orice mijloace si orice limba.Nerespectarea formalitatilor impuse de Conventie atrage nulitatea absoluta.Aceasta Conventie nu a fost ratificata de catre Romania.

Testamentul olograf

A.Testamentul olograf:-In intregime scris, datat si semnat de mana testatorului.Avantaje:-Este supus celor mai simple formalitati;-Poate fi facut oricand, oriunde, fara ajutorul cuiva;-Permite pastrarea secretului asupra dispozitiilor de ultima vointa.DEzavantaje:-Vointa testatorului poate fi usor influentata;-Poate fi falsificat;-Poate avea ca effect o redactare defectuoasa;-Poate fi usor de distrus.a)Scrierea testamentului olograf se face in intregime de mana testatorului, pe orice support , cu semnatura private.El va putea fi intocmit o singura data, sau in etape, si trebuie sa rezulte ca fiind un act act final.Acesta va putea contine si modificari, stersaturi executate de mana testatorului.

b)Data testamentului olograf trebuie sa fie complete, sau partial.Data testamentului este importanta, intrucat in raport de ea se poate stabili capacitatea testatorului ori validitatea testamentului.Lipsa datei atrage nulitatea testamentului.Cand data este inexata se pot deosebii doua situatii:-Data este falsa fiind alterata cu bana stiinta de testator;-Data este incomplete sau eronata o graseala involuntara.

c)Semnatura testatorului finalizeaza si intareste dispozitiile cuprinse in actul juridic de ultima vointa. Actul nesemnat poate fi interpretarea unui proiect ce nu exprima vointa testatorului.Lipsa oricarei formalitati atrage nulitatea absoluta.

d)Prezentarea testamentului olograf se va face, de catre orice persoana care l-a gasit, in fata unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.In cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaza, in conditiile legiilegii special, la deschiderea si validarea testamentului olograf si il depune in dosarul succesoral.Dupa finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor.Formalitatea prezentarii testamentului olograf se deosebeste de celelalte prin faptul ca este ulteriora intocmirii testamentului.

e)Puterea doveditoare. Testamentul olograf, este constatat printr-un inscris sub semnatura privata.

Testamentul autentic

Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritatea publica de catre stat.Avantaje:-Poate fi folosit de catre analfabeti;-Asigura realizarea vointei testatorl in cadrul dispozitiilor testamentare;-Conservare inscrisului este asigurata;.Dezavantaje:-Necesitaun timp indelungat;-Cheltuieli mai mari;-Nu asigura pastrarea secretului.

a)Formalitatile autentificarii testamentului incep, prin prezentarea unui proiect de testament de catre autor, in fata notarului public.Testamentul este semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare de catre notar.Pentru informarea persoanelor care justifica existent unui interes legitim, notarul care autentifica testamentul are obligatia s ail inscribe, in Registrul national notarial tinut in format electronica.

b)Puterea doveditoare a testamentul autentic.Forta probanta a inscrisului autentic se refera si la mentiunile procesului-verbal de autentificare, intemeiate pe constatarilefacute in limitele atributiilor sale de notar.Sanctiunea pentru nerespectarea formalitatilor esentiale prevazute de lege este nulitatea absoluta.

Testamentul privilegiat

Atunci cand testatorul se afla in situatii special, de natura a-l impiedica sa indeplineasca formalitatile cerute de lege pentru testament.Simplitatea testamentele privilegiate se justifica prin aceea ca, sunt intocmite in conditii exceptionale si sunt instrumente de persoane fara pregatire.

Limitele dreptului de a dispune de bunurile mostenirii-enuntare completa pe scurt

Orice persoana fizica poate dispune de bunurile sale si pentru timpul in care nu va mai fi in viata.Dreptul persoanei fizice de a dispune prin acte juridice de bunurile mostenirii nu este insa nelimitat.Rguli: Dispozitia mortis cauza este un act juridic ce poate imbraca doar fome unor testament esentiale revocabile; Sunt interzise actele juridice asupra mostenirii viitoare, nedeschise; Testatorul poate face, orice libertati, cu conditia de a nu incalca rezerva succesorala.Rezerva succesorala este o parte a mostenirii pe care legea a atriguie unor persoane persoane apropiate defunctului, chiar impotriva vointa dispunatorului.Limitele dreptului testatorului de a dispune de bunurile succesiunii sunt: Oprirea actelor asupra mostenirii nedeschise;Sunt interzise actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise, precum si actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea dobandi la deschiderea mostenirii. Oprirea substitutiei succesorale ;Legea permite celui care lasa mostenirea sa dispuna liber, bunurile sale.Este interzis legatul prin care testatorul dispune de patrimonial sau in favoarea succesiva a doi legatari. Oprirea libertatilor care incalca rezerva succesorala.O persoana poate dispune pe timpul vietii de averea sa. Astfel, se poate, prin acte inter vivos, sa-si instraineze toata averea .Atunci cand exista, mostenitori rezervatari, iar defunctul a dispus de bunurile sale prin donatii sau testament, masa succesorala se imparte in doua parti: rezerva succesorala si cotitatea disponibila.Oprirea pactelor asupra mosteririi viitoare

Sunt interzise actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise, precum si actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea dobandi la deschiderea mostenirii.Conditii: Sa existe un act cu privire la o mostenire , inclusive actele juridice unilaterale de acceptare sau renuntare asupra unei mosteniri viitoare; Obiectul actului sa fie o mostenire nedeschisa; Dreptul dobandit sau la care se renunta trebuie sa fie un drept succesoral eventual, si nu un drept actual si nenascut; Actul juridic sa nu faca parte dintre cele premise, in mod exceptional, de lege.

Oprierea substitutiilor fideicomisare

Substitutia fideicomisara este o dispozitie cuprinsa intr-o libertate permisa de lege, prin care dispunatorul obliga pe instituit sa administreze bunurile permite sis a le transmitela moartea sa, altei persoane, numita substituit.Conditii: Dispunatorul sa fi facut doua libertati, ce urmeaza sa fie executate successive, avand acelasi obiect, catre doua persoane diferite; Instituitul sa fie obligat de dispunator a pastra si conserva bunurile primate, pentru a le transmite apoi substituitul; Dreptul substituitului se naste doar la decesul instituitului.

Rezerva succesorala

Rezerva succesorala este o parte a mostenirii pe care legea o atribuie unor persoane apropiate defuntului, chiar impotriv vointei dispunatorului manifestata prin libertati ori dezmosteniri.Caractere juridice: Rezerva este o parte a mostenirii, legea o difera , in mod imparativ, mostenitorilor rezervatari, impotriva vointei defunctului.Dreptul de rezerva este un drept propriu, nascut la data deschiderii mostenirii si nu un drept dobandit de la defunctul pe cale succesorala.Rezerva nu este parte a mostenirii pe care defunctul o lasa efectiv, ci o portiune din mostenirea pe care acesta ar fi lasat-o daca nu a facut donatii. Rezerva succesorala este indisponibila in sensul ca partea din mostenire care constituie rezerva succesorala care constituie rezerva succesorala nu poate fi stearsa prin donatii sau legate.Indisponibilitatea rezervei succesorala este relative si partiaa. Toate rezervele si calculeaza pe intreg.

Determinarea masei succesorale

Masa succesorala constituie si masa de calcul, in functie de care se individualizeaza rezerva succesorala si cotitatea disponibila.Pentru determinarea masei de calcul se vor efectua succesiv trei operatii: Stabilirea activilui brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimonial succesoral la data deschiderii mostenirii; Scaderea pasivului succesoral din activul brut, pentru a obtine activul net al mostenirii; Reunirea fictive, la acest active net, a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre cel care lasa mostenirea.

Ordinea reductiunilor liberalitatilor excesive

Daca titularul succesiunii a facut mai multe libertati, donatii sau legate, care depasesc cotitatea disponibila, ele vor fi supuse reductiunii dupa o anumita ordine. Legatele se reduc inainte donatilor; Legatele se reduc toate deodata si proportional; Donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua.

Raportul donatiilor

Prin raport succesoral se intelege acea operatiune prealabila impartelii mostenirii, care consta in reducerea de catre anumiti mostenitori la masa succesorala a acelor bunuri si valori pe care le-au primit cu titlu gratuit de la cel a cui este mostenirea.Raportul donatilor reprezinta obligatia pe care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile care au fost donate fara scutire.

Actul juridic de optiune succesorala-conditii generale

Dreptul de optiune succesorala se exercita prin intermediul actului juridic de optiune succesorala. Acesta reprezinta manifestarea de vointa prin care titularul dreptului subiectiv de optiune succesorala are posibilitatea de alegere intre a accepta sau a renunta la mostenire.Conditii:Actul de optiune succesorala este, un act juridic, deci, trebuie sa intruneasca conditiile de validitate de fond si de forma prevazute de lege. Capacitatea necesara exercitarii dreptului de optiune succesoralaOptiunea succesorala este un act de dispozitie, succesibilul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Astfel, subiectul dreptului de optiune succesorala trebuie sa fie, in principiu, major sis a nu fie interzis judecatoresc. Consimtamantul valabil inseamna ca vointa exprimata in actul de optiune succesoralanu trebuie viciata; Sub aspectul formei, actul de optiune succesiune este consensual;Ca exceptie, declaratia de acceptare si de renuntare la mostenire sunt acte autentice.Nerespectarea conditiilor de validitate a actului de optiune succesorala se sanctioneaza cu nulitatea relative sau cu nulitatea absoluta.

Acceptarea mostenirii

Acceptarea mostenirii este un act unilateral de vointa prin care succesisbilul isi insuseste calitatea de mostenitor al defunctului.Acceptare voluntara a mostenirii consta in actul actul sau faptulunilateral si neconditionat al succesibilul de a pastra mostenirea.Acceptarea fortata este impusa de lege, in cazuri reglementate. Astfel, succesibilul care, cu rea-credinta, a sustras sau a ascunsbunuri patrimonial succesoral sau a ascus o donatie supusa raportului sau reductiei este considerat ca a acceptat mostenirea , chiar daca ulterior a renuntat la ea.Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura private.Acceptarea este tacita cand succesibilul a facut un act sau un fapt, pe care nu ar putea s ail faca decat in calitate de mostenitor.Esenta acceptarii tacite o constituie manifestarea intentiei neindoielnice de a accepta mostenirea.

Renuntarea la mostenire

Renuntarea la mostenire este un act unilateral, express i solemn prin care succesibilul declara ca nu doreste calitatea de mostenitor. Ca urmare a renuntarii, vocatia succesorala a succesibilului este desfiintata retroactive, iar acesta devine strain de mostenire.Dreptul de a renunta la mostenire il au toti mostenitorii, indiferent daca sunt legali sau testamentary, rezervatari ori nerezervatari, universali, cu titlu universal sau cu titlu particular.Renuntarea la mostenire este o manifestare de vointa a mostenitorului prin care acesta declara ca intelege a nu se folosi de drepturile succesorale pe care vocatia sa I le ofera.

Notinea de legat

Legatul este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane, care, la decesul sau, vor primi intreg patrimoniu, o fractiune din el sau bunuri determinate.Legatul are trei conditii:-Desemnarea legatarului trebuie facuta prin testament;-Desemnarea trebuie facuta in asa fel incat determinarea legatarului sa fie posibila la data cand se executa testamentul;-Desemnarea nu poate fi lasata la alegerea unei terte persoane, ea trebuie sa rezulte din cuprinsul testamentului.

Notiunea de petitie de ereditate-actiunea in drept procesual civil

Petitia de ereditate este o actiune reala, prin care o persoana (ce se pretinde chemata la mostenire) cere instantei de judecata recunoasterea titlului sau de mostenitor sau legatar si obligarea celui in posesia caruia se afla bunurile succesorale la restituirea lor.

Notiunea de partaj de ascendant

Partajul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans, in timpul vietii, repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui. Este un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul imparte bunurile sale, inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai .

Notiunea de certificat de mostenitor

Certificatul de motenitor se elibereaz de ctre notarul public i cuprinde constatri referitoare la patrimoniul succesoral, numrul i calitatea motenitorilor i cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum i alte meniuni prevzute de lege.

Notiunea de mostenire

Succesiunea:- este un mod dobandire a proprietatii inter vivos;-Este transmiterea de patrimoniu unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in viata.Mostenirea reprezinta:-Transmisiune de patrimoniu;-Obiectul este un patrimoniu;-Transmisiune se face de la o persoana decedata catre o persoana in viata;-Persoana mostenitoare, poate fi doar o persoana fizica;-Persoanele care dobandesc, trebuie sa fie in viata.