3 CAPITOLUL IPARTEA GENERAL!"#$%!&' )*&+,%-%$ .$/$-0 +*$!.$+$$-&)*&+,%-%$ .$/$-0UnadindeIinitiilecelemaisinteticeaIostdatdeproIesorulG.Beleiudupcaredreptulcivilromneste'acearamurcarereglementeazraporturilepatrimonialesinepatrimonialestabilitentrepersoaneleIizicesipersoanejuridice aIlate pe pozitii de egalitate juridic.Pentruprecizareanotiuniidreptuluicivilcaramurdistinct a sistemului de drept, pornind de la deIinitie, se impuneaanalizaexplicativelementelesalesianume:continutuldreptuluicivil,obiectuldreptuluicivil,subiecteledreptuluicivilsipozitiajuridicasubiectelorparticipantelaraportuljuridiccivil.Normeledreptuluicivilsuntstructuratencadrulobiectuluidreptuluicivil,pegrupedenormededreptcivilnIunctie de reglementarea unor institutii ale acestuia: raport juridiccivil,actuljuridiccivil,subiecteledreptuluicivil,prescriptiaextinctiv, dreptul de proprietate si alte drepturi reale principale,obligatiile civile n general, contractele speciale, succesiunile.Obiectuldreptuluicivil,asacums-aobservatdindeIinitiiledreptuluicivil,contineraporturipatrimonialesiraporturinepatrimoniale(persoanenepatrimoniale),nunsntotalitatealor,cunumaiaceleacaresecoreleazcucelelalteelementealedeIiniriinotiuniidedreptcivil,delimitndu-seastIel de celelalte ramuri de drept.! !! !Continutul dreptuluicivil este Iormat dintotalitatea normelordreptului civil, ce deIapt sunt izvoareledreptului civil(Constitutia, Codulcivil, alte legi), ceconIigureazlegislatia civil.4Raporturilepatrimonialesuntaceleraporturisocialereglementatejuridic,caredatoritcontinutuluilorsiavaloriieconomice pot Ii evaluate n bani.Raporturilenepatrimoniale(extrapatrimoniale),denumitesipersonalenepatrimonialesuntaceleraporturisocialereglementatejuridic,lipsitedecontinuteconomic,neevaluabilenbani,ncaresemaniIestindividualitateapersoaneicunsusirile sale caracteristice.10 +*$!.$+$$-& )*&+,%-%$ .$/$- *"23!Orice sistem dedreptareanumitereguli debaz,comunetuturor ramurilor de drept, precum si reguli speciIice unor ramuridedreptsauchiarunorinstitutiijuridicedincadruluneiramuride drept.Este ceea ce literatura juridic a distins n dreptul civil, treicategorii de principii.a.principiile Iundamentale ale dreptului romn;b.principiile Iundamentale ale dreptului civil romn;c.principii ale unei ori a unor institutii de drept civil.NuvomanalizadectprincipiileIundamentalealedreptuluicivilromn,ntructprincipiileIundamentalealedreptului Iac obiectul de studiu la disciplina Teoria generaladreptului (aceste principii sunt: principiul democratiei, principiulegalittii n Iata legii, principiul legalittii si principiul separatieiputerilornstat),iarprincipiileinstitutiilordreptuluicivilsestudiaz cu ocazia analizei acestor institutii de drept civil (cu titludeexemplumentionm:principiulconsensualismuluiprivitorlaIormaactuluijuridic,principiulocrotiriibunei-credinte,principiulIorteiobligatoriipactasuntservanda,principiul5irevocabilittii si relativittii privind eIectele actului juridic civil,etc.).NormeledreptuluicivilconsacrurmtoareleprincipiiIundamentale ale dreptului civil romn:-principiul propriettii;-principiul egalittii n Iata legii civile;-principiulmbinriiintereselorindividualecucelegenerale;-principiulocrotiriidrepturilorsubiectivecivileoriagarantrii lor.Dreptul de proprietate, asa cum prevede art. 480 Cod civil:'este dreptul pe care-l are cineva de a se bucura si dispune de unlucrunmodexclusivsiabsolut,nsnlimiteledeterminatedelege.Articolul 481 Cod civil arat n continuare c: 'Nimeni nupoateIisilitacedaproprietateasa,aIarnumaipentrucautdeutilitate public si primind o dreapt prealabil despgubire.Normele dreptului civil reglementeaz continutul dreptuluideproprietate,respectivceletreiatributealesale:posesia(uzussauzusutendi),Iolosinta(IructussaujusIruendi)sidispozitia(abusussaujusabutendi)precumsiaprareadreptuluideproprietate prin actiunea n revendicare (si aprarea posesiei prinactiunile posesorii).ntaranoastrdreptuldeproprietatearedouIorme:proprietateapublicsiproprietateaprivat.proprietateapublicapartinestatuluisauunittiloradministrativteritoriale,iarproprietateaprivatarecatitularistatulsauunittileadministrativ-teritoriale,altepersoanejuridicesipersoaneIizice(dreptdeproprietateprivatastatuluisiaunittilor" "" "Principiulpropriettii esteconsacrat nConstitutie, Codulcivil si alte normejuridice civile.6administrativ-teritorialesidreptdeproprietateparticularalpersoanelor juridice de tip particular si a persoanelor Iizice).PrincipiulegalittiinIatalegiicivile,esteunprincipiuIundamentale al dreptului comun (consacrat n art. 4 alin. 2 si 16dinConstitutie),elrezultnddinprevederileart.4alin.2dinDecretulnr.31/1995privitorlapersoaneleIizicesijuridice,carementioneazc:'sexul,rasa,nationalitatea,religia,gradulde cultur sau originea nu au nici o nrurire asupra capacittii.Principiulmbinriiintereselorindividualecucelegeneraleesteconsacratnprevederileart.1alin.1dinDecretulnr.31/1954attpentrupersoaneleIizicectsicelejuridice,textuldelegementionndc:'drepturilecivilealepersoanelorIizicesuntrecunoscutenscopuldeasesatisIaceintereselepersonalematerialesiculturalenacordcuinteresulobstesc,potrivitlegiisiregulilordeconvietuire.,iarart.3alin.2dindecretprevedecdrepturilecivile'potIiexercitatenumaipotrivit scopului lor economic si social si n Iine art. 26 lit. e dindecret,stabilestec'estepersoanjuridicacelcolectivdeoameni care are o organizarede sine stttoare si un patrimoniupropriu,aIectatrealizriiunuiscop,nacordcuinteresulobstesc.Principiulocrotiriigarantriidrepturilorsubiectivecivileeste prevzut att n Constitutia Romniei (art. 1, 18, 21, 25, 26 30,41,41)ctsinDecretulnr.31/1954sinPactulinternationalprivinddrepturilecivilesipoliticealeomului(lacare Romnia a aderat prin Decretul nr. 212 / 1974).AstIel,potrivitart.3alin.1dinDecretulnr.31/1954,'drepturilecivilesuntocrotitedelege,totacestdecretconsacrnd un ntreg capitol (III, art. 5456) ocrotirii drepturilorpersonale nepatrimoniale.# ## #Si persoanelejuridice dintr-oanumit categorie sesupun, n mod egallegii civile dictatpentru reglementareaacelei categorii desubiecte de dreptcivil.7Articolul26dinPactulinternationalprivinddrepturilecivilesipoliticealeomuluimentioneazc:'Toatepersoanelesunt egale n Iata legii si au, Ir discriminare, dreptul la ocrotireegal din parte legii.Garantarea drepturilor subiective civile este prevzut si deConventiapentruaprareadrepturiloromuluisiliberttilorIundamentale ratiIicat de Romnia prin Legea nr. 30 / 1994.ncazulnclcriidreptuluisubiectivcivil,sevaputeasolicita restabilirea lui pe calea procesului civil.40 $5/"'*&-& )*&+,%-%$ .$/$-nliteraturajuridicnotiuneadeizvoraldreptuluicivilaprimit dou acceptiuni: izvor de drept n sens material si izvor dedrept n sens Iormal.nsensIormalprinizvordedreptcivilsentelegeIormaspeciIic de exprimare a normelor de drept civil.Norma de drept civil este deIinit ca Iiind regula generalsiabstract,carereglementeazconduitasubiectelornraporturile juridice civile.IzvoareleIormalealedreptuluicivil,respectivtotalitateaactelornormativeemisedeorganeledestat,nordineierarhicsunt:legile,decretele,hotrrilesiordonanteleGuvernului,ordinele, instructiunile si regulamentele conductorilor organelorcentralealeadministratieidestat,actenormativeemisedeautorittile administratiei publice locale.a.LegilesuntactenormativeelaboratedectreParlamentulRomnieisisuntdetreicategorii:legiconstitutionale,legiorganicesilegiordinare(art.72alin.1dinConstitutie).! !! !Prin izvor de dreptcivil n sensmaterial se ntelegconditiile materialede existent caregenereaz normeledreptului civil.8LegeaIundamentalastatuluiesteConstitutia,toatecelelalte acte normative trebuind s Iie de acord cu ea.ConstitutiaesteimportantpentrudreptulcivilromnIiindc:-uneledindrepturileIundamentalealecettenilornscrise n Constitutie sunt drepturi subiective civile;-normelejuridicedinConstitutiecarereglementeazorganelestatului,suntsideinterespentrudreptcivil,respectiv pentru regimul juridic al persoanelor juridice.DacncategorialegilorconstitutionalementionmchiarConstitutia,legileorganicedezvoltsidetaliazprincipiilecuprinse n Constitutie (reglementate de art. 72 din Constitutie).CutitludeexempludelegiorganicearIicelecarereglementeazregimulgeneralalpropriettiisimostenirii,organizareanvtmntului,regimulgeneralprivindraporturilede munc si protectie social, etc.LegileordinaresunttoatecelelaltelegiadoptatedeParlamentulRomnieisipromulgateprindecretdePresedinteleRomniei.n cadrul legilor ordinare mentionm si codurile dintre carecel mai important este Codul civil.CodulcivilromnaIostadoptatn1864siaintratnvigoarela1decembrie1865,avndcaprincipalizvordeinscriptieCodulcivilIrancezdela1804cumodiIicrileulterioare.Codul civil esteprincipalulizvoraldreptuluicivilromn,elcuprinznd1914articole,Iiindstructuratntr-untitlupreliminar si trei crti:-titlulpreliminat'DespreeIectelesiaplicarealegilorngenere;! !! !Codul civil a Iostelaborat si pus naplicare n timpuldomniei lui Al. I.Cuza.9-cartea I 'Despre persoane (n prezent abrogat);-carteaaII-a'DesprebunurisidespredeosebitelemodiIicri ale propriettii;-carteaaIII-a'DesprediIeritelemoduriprincaresedobndeste proprietatea.Tot legi ordinare, ce sunt izvoare pentru dreptul civil, suntsiCodulcomercial,CodulIamiliei,Codulvamal,Coduldeprocedur civil.Dintrealtelegicivilespeciale,cereglementeazraporturile juridice civile mentionm: Legea Iondului Iunciar nr.18/1991(republicat),Legeanr.16/1994privindarenda,Legeanr.7/1996privindcadastrulIunciarsipublicitateaimobiliar,Legealocuinteinr.114/1996,Legeanr.19/1996privind actele de stare civil, etc.b. Decretele sunt izvoare de drept civil dac reglementeazraporturi juridice civile.Potrivitart.99dinConstitutie:'nexercitareaatributiilor.PresedinteleRomnieiemitedecrete,nsnumaiacele decrete sunt izvoare de drept civil ce contin norme generale(nusiceleindividuale),desigurreglementndraporturijuridicecivile.nlegislatiaactuals-aumentionatsiuneledecreteanterioareanului1989cesiauaplicabilitateprezent:Decretulnr.31/1954,privindpersoaneleIizicesipersoanelejuridice,Decretul nr. 167 / 1958 privitor la prescriptia extinctiv, etc.Att nainte de evenimentele din 1989 ct si dup, pn laalegerea noului Parlament s-au elaborat decretelegi, dintre careunele sunt izvoare de drept civil (DecretulLege nr. 314 / 1944privind dreptul de mostenire a sotului supravietuitor, etc.).$ $$ $Pe parcursulexistentei sale Codulcivil a suIerit o seriede abrogri simodiIicri.10c. Hotrrile si ordinele Guvernului precum si ordonantelede urgent ale Guvernului suntacte normativeadoptatedeacestorgan, potrivit art. 107 din Constitutie sau a unor legi speciale deabilitare din partea Parlamentului.Desigur c unele din aceste actenormativeale guvernuluisuntizvoarededreptcivil(OrdonantadeUrgentcuprivirelaadoptie nr. 25 / 1997, Hotrrea nr. 280 / 1990 privind vnzareade mrIuri, prestarea de servicii si executarea de lucrri cu platan rate, etc.).d.AlteactenormativececontinreglementrijuridiceprivindraporturilededreptcivilcepotIialeorganelorcentraleale administratiei publice (ordine, instructiuni, regulamente, etc.),siactece potIiemisedeautorittilepublicelocale(hotrrialeconsiliilor locale, ordine ale preIectilor, dispozitii ale primarilor).e.ActenormativecudenumirispeciIiceceemandelaorganele abilitate de a elabora acte normative, dar au o denumirespecial:statut,regulament,contracttipsaucontractcadru,norme, standard.Literatura juridic a luat n considerare de analizat dac pelngizvoarelededreptcivilrezultatedinactenormativemaiexistsialteizvoarededreptcivil,respectivdacobiceiului,moralei,doctrineisijurisprudenteilisepotsaunuatribuicalitatea de izvoare distincte de drept.Obiceiulsaucutumaconstituieoreguldeconduitstabilitde-alungulvremiinpracticavietiisociale,devenitregulobligatorie,putndIisocotitcaizvordedreptnumainmsura n care legea Iace trimitere expres la ea.Unii autori au ncercat s sustin ideea c obiceiul nu esteun izvor distinct al dreptului civil, argumentnd c desi regula deconduit este dat de cutum, sanctiunea pentru nerespectarea ei11este dat de lege, iar abrogarea legii ar pierde obligatia respectriiobiceiului.Contrar,s-aargumentatcdactextuldelegeIacetrimiterelacutum,(obicei),reguladeconduitestedatdeaceasta si nu de norma legal.Art.600dinCodulcivil,reIerindu-seladreptuldengrdiredispunec'nltimeangrdiriisevahotr.dupobiceiulobstesc.Art.607dinCodulcivilinterzicesdireadearborinaltilaodeprtareIatdeproprietateavecinului,maimicdectceahotrt.deobiceiurileconsacratesirecunoscute.Ctprivestemoralasaureguliledeconduitsocial,literatura juridic a mprtsit opinii contrare.S-aapreciatceaesteizvoraldreptuluicivilncompletareasauindividualizareaaplicriinormelorjuridiceexprese.ExempliIicnddonatiacaactjuridiccivil,estelovitdenulitateactuljuridicdedonatientocmitcunclcarearegulilorde convietuire social (donatia ce ar ascunde o imoralitate, etc.).Alti autori au sustinut c morala nu reprezint un izvor dedrept,ntructeaseintegreaznipotezelesidispozitiilenormelordedreptcivil,nmsurancareacestenormeIactrimitere expres la ea.S-a recunoscut c exist totusi posibilitatea ca trimiterea lareguliledeconvietuiresocial(moral)snuseIacprintrimiterea expres a legii ce ar Ii completat cu aceasta, situatie ncaresevaIaceaplicareaart.1dinDecretulnr.31/1954('DrepturilecivilealepersoanelorIizicesuntrecunoscutenscopul de a satisIace interesele personale, materiale si culturale n12acordcuinteresulobstesc,potrivitlegiisiregulilordeconvietuire.).Ctprivestejurisprudentasidoctrina,ngenerals-asustinutcelenusuntizvoarealedreptului,Iiinddenumitedeunii autori izvoare indirecte ale dreptului.ntructhotrrileinstantelordejudecatsereIerlacazurileconcrete,dedusejudectii,lornulisepoateconIeriigraduldegeneralitatesiimpersonalitaterecunoscutenormelorjuridice.Attliteraturainterbelic,ctsiactualnuauretinutjurisprudenteicalitateadeizvordedrept,argumentndchiarcutextul de lege (art. 4 Cod civil): 'Este interzis judectorului de asepronuntanhotrrilepecareled,pecalededispozitiigenerale si de reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse.Desi unele prevederi legale, conIer Curtii Constitutionale,Curtii Supreme de Justitie posibilitti decizionale ce conIer gradde generalitate si chiar obligativitate, s-a concluzionat c practicaacestor instante contribuie n mod deosebit la aplicarea unitar alegii, ns nu constituie izvor de drept.PutemaIirmacatuncicndlegeaestelacunara,saunureglementeazraportuldedusjudectii,practicainstanteiestecreatoare de drept.Doctrinajuridicsauliteraturadespecialitateestecompusdinopiniilespecialistilorninterpretareanormelordedreptsiaremarevaloareprininterpretareaacestora,argumentareasimetodeledeinterpretarensustinereaunorsolutii,precumsilasistematizareasiexplicareainstitutiilorramurilor sistemului de drept.Desinuesteunizvordedrept,easeimpuneprinautoritatea si specialitatea n interpretarea normelor juridice.! !! !Jurisprudenta sauprecedentul judiciar,constituie ansamblulsolutiilor prezentatede instantele dejudecat.13n literatura juridic s-a mai pus problema dac 'principiilededreptngeneralsicelededreptcivilnspecialsuntsaunuizvor de drept civil, rspunzndu-se negativ cu argumentul c elese gsesc n textele expuse de actele normative.UniiautoriausustinutideeacarIiizvordedreptsi'principiilegeneralealepoliticiieconomice,ces-aroIerichiarn conditiile actuale ale economiei de piat, putnd Ii invocate ncompletareaunorlegilacunaresaunlocuireaunornormejuridice vechi.LaIelsepunesiproblemaaplicriiechittiidectrejudectorcndlegeaestelacunarsaucnd'simplaaplicarelrgitalegiinumaiestesuIicientIiindcscappreviziunilorcelor mai largi ale legiuitorului.Apreciemcatt'principiilegeneralealepoliticiieconomicectsi'echitateaajutpejudectornsolutionareaunorcauzeconcretededusejudectii,neIiindnsizvoarededrept.60 '+-$.'*&' -&7$$ .$/$-&Legeacivilseaplicavndnvederetreiaspecte:actiuneasantr-unintervaldetimp,peunanumitteritoriusiasupra unor anumite subiecte de drept.Intrarea n vigoare a legii este momentul initial de actiuneasupraraporturilorjuridicecivile,siarelocladataprecizatncuprinsullegiisaudatapublicriinMonitorulOIicialalRomniei.Momentul Iinal al actiunii legii civile se poate produce petreici:prinajungerealatermenulstabilitncatullegilorcareactioneazntr-untermenIixatinitial,prinabrogarealegiisicderea ei n desuetudine." "" "Legea civilactioneaz sub celetrei aspecte de ladata intrrii nvigoare si pn laabrogarea ei.143.1. Aplicarea legii civile n timpLegea civil sub aspectul aplicrii ei n timp poate produceeIecteimediate,eIecteretroactivesaueIecteultraactive(aplicndu-sesiasupraunorIaptesisituatiijuridiceivitedupabrogarea legii).Legile,desisuntdeaplicaregeneralsipermanent,eleprezint unele particularitti prin raportarea la timpul de aplicare,IiindclasiIicaten:legiabrogative,legiinterpretativesilegitranzitorii.Aplicarealegiicivilentimpesteguvernatdedouprincipii, Iiecare Iiind nsotit de o exceptie.Principiulneretrocedriilegiicivilenoi,esteregulajuridicpotrivitcreia,olegecivilseaplicnumaisituatiilorcare survin dup intrarea ei n vigoare, nu si situatiilor anterioare,respectiv, 'trecutul scap legii noi.Aldoileaprincipiuceguverneazaplicarealegiicivilentimp este acela al aplicrii imediate a legii civile noi.Legeacivilintratnvigoareseaplictuturorsituatiilorivitedupintrareaeinvigoare,excluzndaplicarealegiicivilevechi.Cele dou exceptii de la principiile aplicriilegii civile ntimpsunt:retroactivitatealegiicivilenoisiultraactivitateasausupravietuirea legii civile vechi.3.2. Aplicarea legii civile n spa(iuAplicarealegiicivilenspatiuseraporteazladouaspecte: aspectul intern si aspectul international.Aspectulinternvizeazsituatiaraporturilorjuridicecivilentre subiecte de drept civil de cettenie ori nationalitate romn,iaraspectulinternationalarenvedereraporturilejuridicecivilecuunelementdeextraneitate(cettenie,nationalitate,locul15ncheieriioriexecutriicontractului,loculproduceriidelictuluicivil, locul consemnrii delictului civil).Aspectulinternesterezolvatdenormeledreptuluiintern,iaraspectulinternationalcevizeazsolutionareaconIlictuluidelegi n spatiu este rezolvat de dreptul international privat.3.3. Aplicarea legii civile asupra persoanelorAplicarealegiicivileasuprapersoanelorIizicesaujuridice, este dominat de principiul generalittii si egalittii, eleIiinddeterminatenmodegalsiuniIormsaplicenormelejuridice care li se adreseaz deopotriv.Literatura juridic a distins trei categorii de legi civile subaspectul sIerei subiectilor de drept civil crora li se aplic:- legi civile cu vocatie general de aplicare, care se aplicattpersoanelorIizicectsipersoanelorjuridice(Codulcivil,Decretulnr.31/1954privitorlapersoaneleIizicesijuridice,Decretul nr. 167 / 1958 privind prescriptia extinctiv);- legi civile cu vocatia aplicrii numai la persoanele Iizice(Codul Iamiliei);-legicivilecuvocatiaaplicriinumailapersoanelejuridice(Legeanr.31/1990republicatprivindsociettilecomerciale).80 $!,&*+*&,'*&' -&7$$ .$/$-&Prininterpretarealegiicivilesentelege'operatiunealogicorational de lmurire, explicare a continutului si sensuluinormelor de drept civil, n scopul justei lor aplicri, prin corectancadrare a diIeritelor situatii din viata practic n ipotezele ce lecontin.InterpretareaestenecesaruneoripentrusimpluIaptcnorma juridic ce reglementeaz raporturi de drept civil nu a avut$ $$ $Interpretareanormelor juridice dedrept civil, prinaplicarea lor lasituatiile de Iaptconcrete are odeosebit importantpractic.16nvedereladataadoptriieitoatesituatiilecesepotivinpractic.Se exempliIic prevederile art. 1000 alin. 1 Cod civil careprevedec:'suntemdeasemenearesponsabilideprejudiciulcauzatprinIaptapersoanelorpentrucaresuntemobligatiarspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastr.Din interpretarea acestui text de lege s-a nscut o adevratteorie a rspunderii civile delictuale pentru Iapta lucrului.UneoriinterpretareaestenecesarsideterminatdeIormulrile date de textele de lege, ce pentru a nu scpa anumitesituatii Iormuleaz astIel de reglementri.InterpretarealegiicivileesteIolositsilastabilireainteresului unor termenicuvinte sau expresiice au un ntelesdeosebit de cel din vorbirea curent, obisnuit.ExempliIicm astIel de termeni: bunuri mobile prin naturalor, obligatia de a da, uzucapiune, tert, etc.Interpretareanormeijuridiceestenecesarsinsituatiacnd norma juridic civil are o Iormulare ambigu, imprecis sineclar.ninterpretareanormelorjuridicededreptcivils-austabilit trei criterii de clasiIicare:- n Iunctie de interpretarea obligatorie sau neobligatorie sedistinge interpretarea oIicial si interpretarea neoIicial;-nIunctiederezultatulinterpretriideosebiminterpretarealiteral(declarativ),interpretareaextensivsicearestrictiv;-nIunctiedemetodadeinterpretareIolositdeosebiminterpretareagramatical,sistematic,istoricoteleologicsiinterpretarea logic.1790 *'+"*,%- :%*$)$. .$/$-5.1.No(iunea,caractereleyistructuraraportuluijuridic civil.RaportuljuridiccivilesteaceacategoriearaportuluijuridicIiindorelatiesocial(interuman),carecuprindeattrelatiilesocialepatrimonialectsicelenepatrimoniale,reglementate de normele dreptului civil, iar prtile participante laaceste relatii au o pozitie de egalitate.Printre caracterele raportului juridic civil mentionm:-caracterul social;-caracterul volitional;-pozitia de egalitate juridic a prtilor;-pozitia special Iat de unele norme ale dreptului civil.Raportul juridic civil este un raport social, adic un raportcesestabilestentreoameni,Iieprivitiindividual(persoaneIizice)Iieorganizatinanumiteentitti(persoanejuridice).Conceptulderaportjuridicimplicnmodnecesarorelatiesocial,unraportntreoamenideoarecenormadedreptreglementeaz relatiile ntre oameni, conduita lor si nu raporturileacestoraculucrurile.Legeanupoateguvernadectconduitaoamenilor,chiardacaceastconduitarIinlegturculucrurile.Ctprivestecaracterulvolitionalalraportuluijuridicnliteraturajuridics-avorbitdeundublucaractervolitional.UnprimaspectsereIerlacaracterulnormeijuridicecivilecareexprimvointadestat,prinadoptareaeidectrelegiuitorsivointa prtilor s-au a uneia dintre ele pentru raporturile civile ceizvorscdinactelejuridicecivilenscopuldeaproduceeIectejuridice.! !! !Raportul juridic civilare att trsturicomune tuturorraporturilor juridicect si caracterespeciIice ce-ldeosebesc caidentitate de celelalteraporturi juridice.18Unaltcaracteralraportuluijuridiccivilestepozitiadeegalitatejuridic,aceastanetrebuindaIinteleasnsensulcprtile ar avea aceleasi drepturi, ori c ele ar Ii egale din punct devederealpatrimoniilor.Pozitiadeegalitateaprtilorntr-unraport juridic civil semniIic mprejurarea c nici una din prti nupoateimpunealteianmodunilateralintrareantr-unastIelderaportjuridicsinicicontinutulacestuiraport.Dacnuserealizeaz acordul de voint al prtilor cu privire la continutul siobiectul raportului juridic civil, acesta nu ia Iiint.UncaracteralraportuluijuridicceaIostdiscutatnliteraturajuridicdespecialitateesteacelancareprtileauopozitiespecialIatdeunelenormededreptcivil.AstIel,maialeaprinactejuridiceprtileauposibilitateadeanlturaaplicareanormelordedreptdispozitive(supletive),stabilindu-siprinconventiedrepturilesiobligatiileceleincumbpotrivitprincipiuluiprevzutdeart.969Coccivil:'conventiilelegaleIcuteauputeredelegentreprtilecontractante.Vointaprtilornlocuiescnormelesupletive,cauzeleconvenitedeprtineputnd nlocui ns normele imperative.Elementele constitutive ale raportului juridic civil sunt:-prtile;-continutul;-obiectul.Prtile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoaneIizicesijuridicecaresunttitulareledrepturilorsiobligatiilorcivile.Continutulraportuluijuridiccivilesteconstituitdintotalitateadrepturilorsiobligatiilorcivilepecareleauprtileparticipante la acest raport juridic.19Obiectulraportuluijuridiccivilcontrnactiunilesauinactiunile pe care le au prtile purttoare de drepturi si obligatii,participante la raportul juridic civil, respectiv conduita prtilor.Pentru a Ii n prezenta raportului juridic civil este necesarprezenta cumulativ a celor trei elemente.5.2. Proba raportului juridic civil concret5.2.1. No(iuni generalePrinprobsentelegemifloculfuridicdestabilireaexistenteiunuiactsaufaptfuridiciprinaceastaadreptuluisubiectiv civil i a obligatiei civile.n prezent reglementarea materiei se gseste n Codul civil,n Codul de procedur civil si n Codul comercial (art. 4657).ncodulcivilsereglementeazadmisibilitateasiIortaprobant a patru mijloace de dovad:-nscrisurile;-mrturia;-mrturisirea;-prezumtiile (art. 11691206);-sarcina probei.Codul de procedur civil reglementeaz nc trei mijloacede prob:-expertiza;-probele materiale;-cercetarea la Iata locului si administrarea probelor (art.167225; 235241).Probeleaumareimportantndovedireasiocrotireadrepturilor subiective civile, importanta probei Iiind exprimat nmaxima: un drept nedovedit e ca inexistent." "" "Cuvntul probeste sinonim cuacela de dovad.20Obiectul probei l constituie elementul de dovedit pentru ademonstraexistentaunuidreptsubiectivcivilsiaobligatieicorelative.Constituie obiect al probei actul ori Iaptul juridic care a datnastere la dreptul subiectiv civil si obligatia corelativ.Norma de drept nu constituie obiect al probei (judectorulIiind prezumat a cunoaste legea).Faptul negativ determinat constituie un obiect al probei, eldovedindu-se prin probarea Iaptului pozitiv contrar.Faptele notorii se dovedesc doar prin probareanotoriettiisi nu a Iaptelor care au dus la Iormarea notoriettii.Faptele necontestate Iiind mprejurri acceptate de prti nunecesit n principiu aprobarea lor.Faptelecunoscutepersonaldejudectordinaltemprejurridectaledosarului,Iormeazobiectalprobatiuniijuridice, judectorul trebuie s se bazeze pe probele din cauz.Sarcinaprobeiestereglementatnart.1169Codcivil:'CelcareIaceopropunerenainteajudectiitrebuiesodovedeasc.Cum primul care se adreseaz justitiei este reclamantul, luii revine sarcina de a dovedi cele pretinse.Dupcereclamantuls-aconIormatacesteiexigentejuridice este rndul prtuluica n aprare s dovedeasc Iaptelepecare-sisprijincererilesale,sarcinaprobeitrecndlaei.Laaceste dou reguli se adaug a treia: judectorul s aib rol activnstabilireacompletaadevrului,putndsordonedinoIiciuadministrarea probelor necesare stabilirii situatiei de Iapt dedusjudectii.PentruaIincuviintatedeinstant,probatrebuiesndeplineasc cumulativ urmtoarele conditii:! !! !Faptele negativedeIinitive nu potIorma obiect alprobei, neIiindposibil dovedirealor ca atare.21-s nu Iie oprit de lege;-sIieverosimil(stindladovedireauneiIaptecredibile);-sIieutil(cndtindeladovedireaunorIapteincontestabile);-s Iie pertinent (s aib legtur cu pricina);-s Iie concludent (de natur a duce la rezolvareacauzei).Prtilepotncheiaconventiileasupraprobeloravndcaobiect:sarcinaprobei,obiectulprobei,administrareaprobei,putereadoveditoareaprobei,administrareadovezii.Secereconditia ca ele s nu aduc atingere normelor imperative.5.2.2. nscrisurile. Mrturia. Mrturisirea. Prezum(iilenscrisurilePrinnscrissentelegeoricedeclaratiedespreunactfuridic sau un fapt furidic, fcut de ctre prti sau de ctre tertepersoane in form scris ori cu mana sau prin dactilografiere oriimprimantecuoriceliteresausistemdescriere,pehartiesauorice alt material.nscrisurilesuntpreconstituiteadicredactatenaintedenastereaoricruilitigiudarnscopuldeaIintrebuintatelanevoiecamijlocdeprob.DinaceastcategorieIacparte:nscrisulautentic,nscrisulsubsemnturprivat,rabojurile,biletele emise n scopul de a servii drept dovad si altele. Ele potIi nepreconstituite cnd la ntocmirea lor nu se urmreste scopulde a Ii Iolosite ca mijloace de dovad. Asemenea nscrisuri sunt:crtile si hrtiile casnice, mentiunile scrise de creditori pe titlurilede creant, corespondentele obisnuite.$ $$ $ntre pertinent siconcludent existurmtorul raport:dac orice probconcludent este sipertinent, nu oriceprob pertinent estesi concludent.22MrturiaMrturia sau proba testimonial esterelatarea fcut oralde o persoan in fata instantei de fudecat cu privire la acte saufaptelitigioasesvariteintrecutdesprecarearecunotintpersoana.Nuconstituiemrturiedeci,depozitiile'dinauzitesau'dup ce spune lumea.MrturisireaMrturisireaesterecunoatereadectreopersoancafiindadevratunfaptpecareopersoaniiintemeia:opretentie sau o aprare i care este de natur s produc efectefuridice impotriva autorului ei.EaesteomaniIestaredevoint,adicunactjuridic,autorul ei trebuind deci, s aib o voint constient si liber.Mrturisirea este o maniIestare de voint unilateral, nu secerecaeasIieacceptatdecelcare-sintemeiazpretentiasieste irevocabil.Prezum(iilePrezumtiilesuntpotrivitart.1191Codcivilconsecintelece legea sau magistratul le trage dintr-un Iapt cunoscut la un Iaptnecunoscut.Oricrei prezumtii i este proprie existenta a dou Iapte:-aunuiIaptnecunoscutcareestegeneratordedrepturi.NecunoastereaIaptuluisedatoreazmprejurriicexistenta acestuia nu poate Ii dovedit n mod direct oridovada este diIicil.-a unui Iapt cunoscut, existenta cruia poate Ii mai usordovedit, el Iiind vecin si conex cu Iaptul necunoscut.ExistentaIaptelornecunoscutesedesprindepecaleaunorconcluzii logice din cunoasterea Iaptului vecin sau conex.23Prezumtiile prezint marele avantaj c deplaseaz obiectulprobei de la Iaptul generator de drepturi la Iaptul vecin si conex.Elenusuntscutitedeprob.PrezumtiilelegalescutescparteanIavoareacreiaopereaznumaidelasarcinadeadovedii Iaptul generator de drepturi, Ir a o scutii de sarcina de adovedii Iaptul vecin si conex.Prezumtiile sunt simple si legale.;0 '.,%- :%*$)$. .$/$-6.1. Defini(ia yi clasificarea actelor juridice civile.LiteraturajuridicadeIinitactuljuridiccivilcaIiindmaniIestareadevointIcutcuintentiadeaproduceeIectejuridice,adicdeacrea,modiIicasaustingeunraportjuridiccivil.UniiautoriaudeIinitactuljuridiccivilcaIiind'omaniIestare de vointunilateral, bilateral sau multilateralsvrsitcuintentiadeastabili,modiIicasaustinge,potrivitdreptuluiobiectiv,raporturicivilecuconditiacadeexistentaacestei conditii s depind nsusi producerea eIectelor juridice.S-aapreciatcaceastdeIinitieestepreancrcatdeelemente ce nu-si justiIic utilitatea.DindeIinitiaactuluijuridiccivilsedesprindelementeledeIinitorii ale acestuia:-prezentauneimaniIestridevointcareprovinedelaunul sau mai multe subiecte de drept civil;- maniIestarea de voint trebuie s Iie exprimat n intentiade a produce eIecte juridice civile;-eIectelejuridiceurmritedemaniIestareadevointpotconstanadanastere,amodiIicasauastingeunraportjuridiccivil concret." "" "Prezumtiile pot Iirelative sauabsolute.24Expresia de act juridic are dou acceptiuni.ntr-oprimacceptiune,denumite'negotiumjurissau'negotiumrespectivoperatiunejuridicestedesemnattocmaisensulceintrnobiectuldestudiualcapitoluluideIatdesemnnd maniIestarea de voint cu intentia de a produce eIectejuridice civile.Adouaacceptiunearenvederetermenulde'instrumentumprobationissau'instrumentum,determinndsuportulmaterialcareconsemneazoperatiuneajuridic,pentruacest sens Iolosindu-se si termenul de nscris constatator.nliteraturajuridics-auconturatanumitecriteriideclasiIicare ale actelor juridice civile:-dupnumrulprtilordeosebimactejuridicecivileunilaterale, bilaterale si multilaterale;- dup scopul urmrit la ncheierea lorexistactejuridicecutitluoneros(comutativesialeatorii)siactejuridicecutitlugratuit (libertti si acte dezinteresate);-dupeIectulloractelejuridicecivilesuntconstitutive,translative si declarative;-dupimportantalordistingemactejuridiceciviledeconservare, de administrare si de dispozitie;-dupcontinutulloravemactejuridicepatrimonialesinepatrimoniale;-dupmodulsauIormadencheieresuntactejuridicecivile, consensuale, Iormale (solemne) si reale;-dupmomentulproduceriieIectuluilor,actelejuridicecivilesedividnactentrevii(intervivos)siactepentrucauzede moarte (mortis causa);- dup rolul vointei prtilor n stabilirea continutului actelejuridice civile sunt acte subiective si acte obiective;25-duplegturalorcumodalittile(termen,conditie,sarcin)actelejuridicesuntactepuresiacteaIectatedemodalitti;-dupraportuldintreeledistingemactejuridicecivileprincipale si acte juridice accesorii;-dup legtura lorcucauza(scopul)actelejuridicecivilesunt cauzale si abstracte;-dupmodalitateancheieriilorsedistingactejuridicecivile strict personale si acte juridice civile care pot Ii ncheiate siprin reprezentare;-dupreglementareasidenumirealorlegalavemactetipice sau numite si acte atipice sau nenumite;- dup modul de executare, actele juridice se mpart n actecuexecutaredintr-odat(unoictu)siactecuexecutaresuccesiv.nceleceurmeazvomdeIiniiacestecategoriideactejuridice civile, tinnd seama de criteriile de clasiIicare, Ir ns amai dezvolta si importanta juridic a Iiecrei clasiIicri.6.2. Condi(iile contractului juridic civilPrinconditiileactuluijuridiccivilntelegemaceleelemente din care este alctuit acesta.Codul civil IcndreIerirelacontractulcivil,caredeIaptesteprototipulactuluijuridiccivilnart.998stabilestec:'Conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventii sunt:1.capacitatea de a contracta;2.consimtmntul valabil al prtii ce se oblig;3.un obiect determinat;4.o cauz licit.Princapacitatea deancheiaactuljuridiccivilsentelegeaceaconditiedeIondsiesentcareconstnaptitudinea26subiectuluidedreptcivildeadevenititulardedrepturisiobligatii civile prin ncheierea actelor de drept civil.Capacitateadeancheiaactuljuridiccivilestenumaioparteacapacittiiavut,reunindnstructurasaoparteacapacittii de Iolosint a persoanei (Iizic sau juridic), precum sicapacitatea de exercitiu a acesteia.CapacitateadeancheiaactejuridicecivileestereglementatdeCodulcivil,CodulIamiliei,Decretulnr.31/1954,privitorlapersoaneleIizicesijuridicesidealteactenormative.Capacitateadeacontractacaoconditieesentialavalabilittiiuneiconventiiesteprevzutdeart.948alin.1dinCodul civil.Defini(iayicondi(iiledevalabilitatealeconsim(mntuluiConsimtmntulesteaceaconditieesential,deIondsigeneralaactuluijuridiccivilcareconstnhotrreadeancheia un act juridic civil maniIestat n exterior.PentruvalabilitateaconsimtmntuluiseceraIintrunitecumulativ urmtoarele conditii:-s emane de la o persoan cu discernmnt;-s Iie exprimat cu intentia de a produce eIecte juridice;-s Iie exteriorizat;-s nu Iie alterat de vreun viciu de consimtmnt.Uniiautoriausustinutcartrebuindeplinitesialtecerinteprecum:'consimtmntulsIieseriossi'consimtmntul s Iie precis, ns asa cum just s-a apreciat elesunt cuprinse n celelalte conditii.276.3. Viciile de consim(mnt.EroareaEroareareprezintIalsareprezentarearealittiilancheierea unui act juridic civil.Reglementarea legal a acestui viciu de consimtmnt estedat de prevederile art. 953 si 954 Cod civil: 'consimtmntul nueste valabil cnd este dat prin eroare . si 'eroarea nu producenulitatedectdaccadeasuprasubstanteiobiectuluiconventiei.Eroarea nu poate produce nulitate cnd cade asupra persoanei cucares-acontractat,aIar numaicndconsideratia persoaneiestecauza principal pentru care s-a Icut conventia.EroareaseclasiIicnIunctiededoucriterii:dupcriteriulconsecventelorpecareleproducesidupcriteriulnotiunii realittii asupra cruia poart eroarea.Dupcriteriulconsecintelorpecareleproduce,eroareaestedetreiIeluri:eroareaobstacol,eroareaviciudeconsimtmnt si eroarea indiIerent.Dolul (viclenia)Dolul sau viclenia este acel viciu de consimtmnt careconst n inducerea n eroare a unei persoane prin mijloaceviclene sau dolosive pentru a o determina s ncheie un actjuridic civil Ir aceste manopere partea indus n eroarenencheind actul juridic.S-a sustinut pe bun dreptate c vointa este viciat deeroarea provocat prin dol (sau prin viclenie).Reglementarealegaladoluluicaviciudeconsimtmntsi are consacrarean dispozitiile Codului civil.Art.953Codcivilprevedec:consimtmntulnuestevalabil cnd este . surprins de dol, iar art. 960 din Codul civilmentioneaz:'dolulesteocauzdenulitateaconventieicnd! !! !Eroarea sedeosebeste deignorant, ntructaceasta din urmconst n Iaptul de anu avea nici o ideedespre un lucru cuprivire la care sencheie actul juridiccivil.28mijloacele viclene ntrebuintate de una din prti sunt astIel, nctesteevidentc,Iranumitemasinatii,cealaltpartenuarIicontractat. Dolul nu se presupune.Violen(aViolentaesteacelviciudeconsimtmntcareconstnamenintarea unei persoane cu un ru care i produce o temere ceodeterminsncheieunactjuridic,pecarealtIelnul-arIincheiat.ViolentacaviciudeconsimtmntesteclasiIicatdupmai multe criterii:a.dup natura rului cu care se amenint se distinge:-violentaIizic(vio)avndnaturIizicsipatrimonialevizndamenintareacuunrucepriveste integritatea sau bunurile persoanei;-violenta moral (matus) cnd amenintarea cu un rusereIerlaonoarea,cinsteasausentimentulpersoanei.b.dup caracterul amenintrii sau n raport cu eIectele pecare le produce deosebim:-amenintarealegitimcuunrucarenuconstituieviciudeconsimtmnt,Iiinddecivorbadeoamenintarelegal.Spreexempluamenintareadebitorului c va Ii actionat de ctre creditorpentrunerespectareaobligatieiasumateprintr-uncontractde mprumut, de restituire a datoriei scadente;-amenintareanelegitim,cuunruceinsuIlvictimeiotemerece-iviciazconsimtmntulsincheienacesteconditiiactuljuridicpecarealtIelnul-arIincheiat,eaatrgndnulitatearelativaactului astIel ncheiat.29LeziuneaPrinleziunecaviciudeconsimtmntsentelegepagubamaterial pe care o suIer una din prtile unui contract oneros sicumulativdincauzadisproportieivditedevaloaredintreceledou prestatii reciproce (privite ca echivalente valoric).Leziunea are un domeniu strns de aplicare, privind numaiminorii ntre 1418 ani (cu capacitate de exercitiu restrns).Anulareapentruleziuneaactelorjuridicencheiatedeminorulntre1418anitrebuiesndeplineascanumiteconditii:-s Iie acte administrative;-s Iie ncheiate de minorul ntre 1418 ani singur, Irncuviintarea ocrotitorului legal;-s Iie lezionare pentru minor;-sIieactejuridicebilaterale,cutitluonerossicumulative.6.4. Obiectul actului juridic civilDefini(ia obiectului actului juridic civil.Prinobiectalactuluijuridiccivilsentelegeconduitaprtilorstabiliteprinacelactjuridic,respectivactiunilesauinactiunile la care prtile sunt ndreptate sau de care sunt tinute.DeIinitia expres si are Iormularea din prevederile art. 962Codcivil,careprevedec:'Obiectulconventiiloresteacelalacareprtilesaunumaiunaseoblig(conventiileIiindactejuridice - s. n.).Din aceast deIinitie rezult c obiectul actului juridic esteidentic cu acela al raportului juridic civil.DeIinitiadeciarenvedereprestatiilelacareprtilesauunadinprtiseoblig(art.962Codcivil),darsibunurileori! !! !Codul civilnuenumera leziuneapentru viciile deconsimtmnt, si eaare o actiunerestrns n dreptulnostru.30lucrurile la care se reIer conduita prtilor, caresuntmentionateca obiect derivat (sau obiect exterior) al actului juridic civil.DealtIelreIerindu-selabunuri,art.963Codcivilprecizeaz c: 'Numai lucrurile ce sunt n comert pot Ii obiectulunui contract.Literatura juridic n legtur cu deIinitia obiectului actuluijuridic a oIerit si alte Iormulri.ntr-oopinies-asustinutcobiectulactuluijuridiccivilconstncrearea,modiIicarea,transmitereaoristingereaunuiraport juridic, opinie criticat pe motivul c ar crea conIuzie ntreobiectul actului practic si eIectul general al acestuia.Potrivit unei alte opinii, obiectul actului juridic civil constn interesele reglementate de prti prin actul juridic civil ncheiat,n temeiul si n limitele legii, opinia Iiind criticat c, Iiind vorbade'interes,seIaceconIuzientreobiectulsicauzaactuluijuridic.Condi(iiledevalabilitatealeobiectuluiactuluijuridiccivil.Pentruvalabilitateaobiectuluiactuluijuridiccivilacestatrebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:-s existe la ncheierea acrului juridic civil;-s Iie n circuitul civil;-s Iie determinat ori determinabil;-s Iie posibil;-s Iie licit si moral.Toateacestecerintedevalabilitatesuntnumiteconditiigeneralenecesarepentruvalabilitateaobiectuluiactuluijuridiccivil.# ## #Obiectul sicontinutul actuluijuridic civil sunt naceeasi corelatie casi obiectul sicontinutul raportuluijuridic civil.31naIardeacesteconditiigenerale,pentruuneleactejuridicesecerndeplinitesianumiteconditiispecialepentruvalabilitatea obiectului actului juridic civil, ele Iiind:- cel care se oblig s Iie titularul dreptului civil subiectiv(n actele constitutive sau translative de drepturi reale);-sexisteautorizatiaadministrativsaujudiciarprevzut de lege;-obiectulsIieunIaptpersonalalceluiceseoblig(nactele juridice cu pronuntat caracter personal se cere ca prestatiaceconstituieobiectulactuluijuridiccivilsconsteantr-unIaptpersonalaldebitorului,IiindlipsitdeeIicientjuridicpermisiunea Iaptei altuia).-nIunctiedenaturaloruneleactejuridiceimpuncanumaianumitebunurisIormezeobiectullor(mprumutuldeIolosint priveste numai bunurile neconsumabile, mprumutul deconventieprivestenumaibunurileconsumptibile,ipotecasepoateconstituinumaiasuprabunurilorimobile,iargajulnumaiasupra lucrurilor mobile.Cerinteledevalabilitatealeobiectuluiactuluijuridiccivilau la baz dispozitiile legale din Codul civil:- art. 948 pct. 3 Cod civil: 'un obiect determinant;- art. 964 Cod civil: 'Numai bunurile ce sunt n anunt potIi obiectul unui contract;- art. 964 Cod civil: 'Obligatia trebuie s aib de obiect unlucrudeterminant,celputinnspeciasa.Cantitateaobiectuluipoate Ii cert, de este posibil determinarea sa;-art.965Codcivil:'LucrurileviitoarepotIiobiectulobligatiei. Nu se poate Iace renuntare la o succesiunecenuestedeschis,nicinusepotIacenvoiriasuprauneiastIelde32succesiuni,chiardes-ardaconsimtmntulceluiacruisuccesiune este n chestiune.6.5. Cauza actului juridic civilDefinirea,reglementareayielementelecauzeiactuluijuridic civil.Prin cauz se ntelege obiectul urmrit la ncheierea actuluijuridic civil.Cauzacareestemotivuldeterminantpentruncheiereaactuluijuridiccivil,mpreuncuconsimtmntul(ceestehotrrea de a ncheia actul juridic) Iormeaz vointa juridic.n aIar de articolul 948 pct. 4 Cod civil care se reIer la o'cauzlicit,casiconditieesentialaconventiei,Codulcivilreglementeaz cauza n art. 966968.Potrivitart.966:'obligatiaIrcauzsauIondatpeocauz Ials, sau nelicit nu poate avea nici un eIect.Art.967dinCodulcivilprevedec:'conventianuestevalabil, cu toate c, cauza nu este expres. Cauza este prezumatpn la dovada contrarie.Siart.968precizeazc:'cauzaestenelicitcndesteprohibitdelegi,cndestecontrarbunelormoravurisiordiniipublice.PrinanalizatextelordelegesiadeIinitieicauzeis-ausemnalat unele trsturi ale cauzei actului juridic civil:- cauza este o parte a vointei juridice si anume o prelungirea consimtmntului;- cauza este elementul care rspundelantrebarea'pentruce?prinrspunsuldatsubliniindu-sescopulurmritprinncheierea actului juridic;-cauzaesteunelementalactuluijuridic,carenuseconIund nici cu consimtmntul si nici cu obiectul acestuia;33- cauza nu se conIund cu izvorul eIectelor juridice, pentruc nu priveste causa eIiciens(cauza eIicient), ci causa Iinalis, nsens juridic ntelegnd prin aceasta scopul actului juridic;-desiestevorbadecausaIinalis(scop)care,aparent,urmeazeIectului,nrealitatecauzaprecedeeIectul,eaIiindmentalascopuluiurmrit,realizndu-senaintesinvedereancheierii actului juridic civil.nstructuracauzei, n literaturajuridics-aprecizatceaare dou elemente: scopul imediat si scopul mediat.Scopulimediat(causa proxima)numitsi scopulobligatieiesteelementulabstract,obiectivsiinvariabilncadrulIiecreicategorii de acte juridice.AstIel,ncontractelesinalagmaticescopulimediatesteconsideratia autoprestatiei, ncheiate cu titlu gratuit, intentia de agratiIica, n actele reale, terminarea lucrului.Scopulimediat(causaremata)numitsiscopulactuluijuridicesteelementulconcret,subiectivsivariabildelaunactjuridic la altul.Dincerinteleart.966CodcivilrezultcpentruaIivalabilcauzaactuluijuridictrebuiesndeplineasccumulativtrei conditii: s existe, s Iie real si s Iie licit si moral.6.6. Forma actului juridicPrinIormaactuluijuridiccivilsentelegeaceaconditiecareconstnmodalitateadeexteriorizareamaniIestriidevoint cu intentia de a crea, modiIica sau stinge un raport juridiccivilconcret.PutemaIirmacactuljuridiccivilestehainaexterioar pe care o mbrac actul juridic civil.nsenslargprinIormaactuluijuridiccivilsentelegconditiiledeIormpecaretrebuieslendeplineascunactjuridiccivilpentruvalidareasa,pentruprobaexistenteisi$ $$ $Aceasta este Iormaactului juridic nsens restrns,existnd si o acceptien sens larg a acesteinotiuni.34continutului su, ct si pentru opozabilitatea actului respectiv Iatde terte persoane.Principiul consensualismului actelor juridice civile.Formaactuluijuridicndreptulcivilestedominatdeprincipiul Iormei consensualismului, potrivit cruia un act juridiccivilestevalabilncheiatprinsimplamaniIestaredevointaprtilor indiIerent de Iorma n care ea se exteriorizeaz.Principiulconsensualismuluiarereglementarelegalexpres, ns el este dedus din prevederile art. 998 Cod civil, careenumerconditiiledevaliditatealeconventiilorsicarenuIacenici o reIerire la Iorma acestora.Deaicisededucecexprimareantr-oIormanumeesteprevzutexpresdelege(cancazuldonatiei,testamentului,etc.).Actele juridice civile solemne.Elesuntoexceptiedelaprincipiulconsensualismuluiactelorjuridicecivilesinsituatialorlegiuitorulaprevzutnecesitateancheieriilorntr-oanumitIormsolemncaoconditiedevaliditateaactului(advaliditatemsauadsolemnitatem).Putem exempliIica din multitudinea de actejuridicecivilesolemnecontractuldedonatiecaretrebuiencheiatnIormautentic (art. 813 Cod civil), ipoteca conventional deasemeneatrebuie ncheiat n Iorma autentic (art. 1772 Cod civil), la Iel sivnzareacumprareaterenurilor(Legeanr.54/1998privindcirculatia juridic a terenurilor).n aceste cazuri, Iorma de exprimare a consimtmntului lancheiereaactuluijuridiccivilesteunelementconstitutivsioconditiedevaliditateaactului,casicelelalteconditiideIondprevzutedeart.948CodcivilsideciactelesolemnenupotIi35ncheiate dect prin maniIestarea expres a consimtmntului (untacito), n Iorma cerut de lege.Forma actului juridic civil cerut ~ad probationem.Legeacerenanumitecazuri,pentrudovadaexistenteisicontinutul actului juridic civil o anumit Iorm ce nu are legturcu validitatea sa.Potrivitart.1191Codcivil:'Dovadaactelorjuridicealcrorobiectareovaloarecedepsestesumade250lei,chiarpentru un depozit voluntar, nu se poate Iace dect un act autentic,sau prin act sub semntur privat.Art. 1597 Cod civil precizeaz c: 'Depozitul valutar nu sepoateIacedectprinnscris,iarart.1705Codcivilmentioneaz: 'Tranzactia trebuie s Iie constant n scris.Exist si legi speciale ce prevd astIel de exemple (art. 21dinLegeanr.114/1996privindcontractuldenchirierealocuintei etc.).Forma cerut pentru opozabilitate fa( de ter(i.AceastanseamnIormalitticarenusuntnecesare,potrivitlegii,pentruaIaceactuljuridicopozabilsipersoanelorcarenuauparticipatlancheierealui,nscopulocrotiriidrepturilor si intereselor lor.Formacerutdelegepentruprotectiatertiloresteobligatorie,nlipsaeisanctiuneaesteinopozabilitateaIatdeterti, el ns produce eIecte Iat de prti.AplicatiialeIormeicerutepentruopozabilitateaIcutdeterti sunt mentionate n numeroase acte normative ca de exemplu:publicitatea imobiliar prin crtile Iunciare (art. 21 din Legea nr.7/1996acadastruluisiapublicittiiimobiliare),notiIicareacesiuniidecreant(art.1393Codcivil),nregistrarea$ $$ $Actul juridic estevalabil, ns n cazde litigiu el nupoate Ii doveditdect printr-unnscris.36contractelordearendareaconsiliuluilocal(art.6dinLegeanr.16 / 1994 a arendrii, etc.).6.7. Modalit(i ale actului juridic civilTermenulTermenuldiesesteuneveniment,viitorsisigurcarealizare,pnlacareesteamnatIienceperea,Iiencetareaexercitiului drepturilor subiective si executrii obligatiilor civile,el indicndu-se printr-o dat calendaristic.Reglementarea legal a termenului, ca modalitate a actuluijuridic civil se gseste n art 10221025 Cod civil, precum si nunele prevederi legale speciale (de exemplu Legea nr. 16 / 1994 aarendrii etc.).TermenulcamodalitateaactuluijuridiccivilseclasiIicdup mai multe criterii:a.DupcriteriuleIectuluisutermenulestesuspensivsiextinctiv.Termenulsuspensivesteacelacareamnnceputulexercitiului dreptului subiectiv si executrii obligatiei corelative,pn la mplinirea lui.Termenulextinctivesteacelacareamnstingereaexercitiuluidreptuluisubiectivexecutriiobligatieicorelative,pn la mplinirea lui.b.nIunctiedetitularulbeneIiciuluitermenuluisedistinge:termennIavoareadebitorului,termennIavoareacreditoruluisitermennIavoareaattadebitorului ct si a creditorului.c.n Iunctie de izvorul lor se distinge: termen voluntar sauconventional(careestestabilitprinactjuridiccivilunilateral sau bilateral), termen legal (stabilit prin lege)# ## #ClasiIicarea esteutil Iiindc cineare beneIiciultermenului, poaterenunta la acestbeneIiciu.37si termen judiciar sau jurisdictional (acordat de instantdebitorului, potrivit art. 1583 Cod civil).d.Dupcriteriulcunoasteriidateimpliniriisalelamomentul ncheierii actului juridic civil, termenul este:cert,acruimplinireestecunoscutsiincert,acreimplinire nu este cunoscut ca dat calendaristic (datamortii creditorului ntr-un contract de rent viager).Termenul aIecteaz doar executarea actului juridic civil nusiexistentasa,trebuindsseIacdistinctientretermenulsuspensiv si cel extensiv, n ce priveste eIectele termenului.Termenulsuspensiv,ntrzie,amnnceputulexercitriidreptuluisubiectivsindeplinirii,exercitriiobligatieicomerciale, producndu-se urmtoarele consecinte:-dacdebitorulexecutobligatiasanaintedetermenelIaceoplatvalabil,echivalentcurenuntarealabeneIiciultermenului (art. 1023 Cod civil);- nainte de mplinirea termenului, titularul dreptului poatelua msuri de conservare a dreptului su;-nacteletranslativededrepturirealeasuprabunurilorindividualdeterminate,termenulsuspensivnuamntransIerulacestor drepturi, dect dac s-a prevzut expres contractual;-pnlamplinireatermenuluisuspensivcreditorulnupoate cere plata de la debitor (art. 1023 Cod civil);- nainte de mplinirea termenului suspensiv, creditorul nupoate opune debitorului compensatie;-naintedetermen,creditorulnuestendrepttitsnainteze actiunea oblic sau paulian;- prescriptia dreptului la actiune ncepe s curg de la datamplinirii termenului suspensiv (art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/ 1958 privind prescriptia extinctiv).38Termenul extinctiv marcheaz stingerea dreptului subiectivct si a obligatiei corelative.Spreexemplumoarteacreditoruluimarcheazstingereadreptuluideapretinderentaviagersiaobligatieideaoplti,saumplinireatermenuluinchirieriimarcheazncetareadreptului de a Iolosi bunul si obligatia de a plti chiria.6.8. Condi(ia.Defini(ie, reglementare yi clasificare.Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, dea crei ndeplinire depinde nasterea sau stingerea unui drept.Regulile generale privind aceste modalitti a actului juridiccivilsuntstabilitedeart.10041019Codcivil,noseriederegulispecialecesegsescndiversealteactenormative(spreexemplu art. 947 din Legea nr. 136 / 1995 privind asigurrilesi reasigurrile).Dinprevederileart.1004Codcivilcarementioneazc:'ObligatiaesteconditionatcndperIectareaeidepindedeuneveniment viitor si incert, rezult caracterele conditiei:-este un eveniment viitor;-este un eveniment nesigur (incert);-este rodul vointei prtilor.Exist mai multe criterii de clasiIicare, n practica judiciardistingndu-se dou criterii: din punct de vedere al posibilittii derealizare si al eIectului lor.a.Dinpunctdevederealposibilittiiderealizaresedistinge:-conditiacauzal,cndrealizareaeidepindedehazard,Iiind independent de vointa prtilor (art. 1005 Cod civil prevedec: ' Conditia cauzal este aceea ce depinde de hazard si care nueste nici n puterea creditorului, nici ntr-aceea a debitorului);39- conditia mixt, cnd realizarea ei depinde de vointa uneiadintre prti si de vointa unei terte persoane determinate (art. 1007Cod civil: 'Conditia mixt esteaceeacaredepinde totdeaunadevointauneiadinprtilecontractantesideaceeaauneialtepersoane);- conditia poteslativ, cnd realizarea ei depinde de vointaprtilor (art. 1006 Cod civil: 'Conditia poteslativ este aceea careIacesdepindperIectareaconventieideunevenimentpecareunasialtadinprtilecontractantepoates-lIacasentmpla,sau poate s-l mpiedice);Conditia poteslativ este de dou Ieluri:-conditiepoteslativpur,cndrealizareaeidepindedevointa exclusiv a unei prti (m oblig dac vreau). Actul juridicncheiatsubconditiepoteslativpurnuproduceeIectejuridice(art. 1010 Cod civil: 'Obligatia este nul cnd s-a contractat subo conditie poteslativ din partea celui ce se oblig);- conditia poteslativ simpl, cnd realizarea ei depinde devointauneiprtisideunIaptexterior,oridevointauneipersoanenedeterminate(vndlocuinta,dacvoiplecadinlocalitate pn la sIrsitul anului).b.DinpunctdevederealeIectuluiconditiaestesuspensiv si rezolutorie.Estesuspensivaceaconditiedeacreindepliniredepindenastereaactuluijuridiccivil(art.1017Codcivil:'Obligatia sub conditie suspensiv este aceea care depinde de unevenimentviitorsiincert.ObligatiaconditionalnuseperIecteaz dect dup ndeplinirea evenimentului).EsterezolutorieaceaconditiedeacreindepliniredepindedesIiintareaactuluijuridiccivil(art.1019Codcivildispune: 'Conditia rezolutorie este aceea care supune desIiintarea40obligatieilaunevenimentviitorsiincert.Eanususpendexecutareaobligatiei,cinumaiobligpecreditorarestituiceaprimit,ncazdendeplinireaevenimentuluiprevzutprinconditii;Art.1020Codcivilprevedec:'Conditiarezolutorieestesubnteleastotdeaunancontractelesinalagmaticencazcndniciunadinprtinundeplinesteangajamentulsusiart.1021Codcivildispunec:'ntr-acestcaz,contractulnuestedesIiintat dedrept.Parteanprivintacreiaangajamentulnus-aexecutatarealegereasaussileascpecealaltparteaexecutaconventia, cnd este posibil, sau s-i cear desIiintarea cu dauneinterese.DesIiintareatrebuiessecearnainteajustitiei,care,dup circumstante, poate acorda un termen prtii actionate).nanalizaeIectelorconditieiseIacedistinctientreconditiasuspensivsiconditiarezolutorie,trebuindexaminatperioada anterioar ndeplinirii conditiei (pendente conditione) siperioada ulterioar ndeplinirii conditiei (evenimente conditione).6.9. SarcinaSarcina,camodalitateaactuluijuridiccivil,esteoobligatie de a da, a Iace sau a nu Iace ceva, impuse de dispuntorgratiIicatului n actele cu titlu gratuitlibertti.S-aexprimatopiniacsarcinanupoateIiconsideratomodalitateceaIecteazactuljuridic,cioobligatieimpusgratiIicatuluidectredispuntor,nactelejuridicecutitlugratuit.Doctrina a adoptat dou criterii de clasiIicare a sarcinii:1.n Iunctie de persoana beneIiciarului;- sarcina n Iavoarea dispuntorului;- sarcina n Iavoarea gratiIicatului;- sarcina n Iavoarea unui tert.! !! !Codul civil nu areo reglementaregeneral a sarcinii,ns prevedeaplicatii ale acesteimodalitti nmateria donatiei silegatului.41ClasiIicareaesteimportantpentruurmtoareleconsiderente:- sarcina n Iavoarea dispuntorului se poate institui numaiprintr-o donatie nu si prin testament;- sarcina poate inIluenta chiar natura juridic a actului (unact cu titlul gratuit s devin un act cu titlu oneros);- sarcina n Iavoarea unui tert Iace din beneIiciar creditoruldirect al gratiIicatului, Ir ca acesta s se aIle n raport juridic cudispuntorul,motivpentrucarebeneIiciarulpoatecerenumaiexecutarea sarcinii, nu si revocarea actului pentrunendeplinireasarcinii;- sarcina n Iavoarea unui tertesteconsideratoIormdemaniIestareastipulatieipentrualtulsinuostipulatieprininterpunere de persoane.2.n Iunctie de valabilitatea lor sarcinile se clasiIic n:- sarcini imposibile, cnd nu pot Ii ndeplinite;- sarcini ilicite ce contravin legii;- sarcini imorale, cele ce ncalc bunele moravuri.DeaicirezultIaptulcasarcinasIieposibil,licitsimoral.SarcinanuaIecteazvalabilitateaactuluijuridiccivil,cieIicacitateasa.DacgratiIicatulsindeplinestesarcina,actuljuridic se consolideaz, ca si cnd ar Ii Iost pur si simplu.Dacacestanu-siexecutsarcina,neexecutarea,IiindvorbadecaracterulsinalagmaticalactuluigratuitaIectatdesarcin,ddreptdeaoptantre'rezolutiuneapentruneexecutaresau'obligareadebitoruluilaexecutareandatoririice-i revine.426.10. Efectele actului juridic civil.PrineIecteleactuluijuridiccivilsentelegdrepturilesubiectivesiobligatiilecivilelacarednastere,pecarelemodiIic sau stinge un asemenea act.ntrecontinutulraportuluijuridiccivilsieIecteleactuluijuridiccivilexistsimilitudine,deciactuljuridiccivilcreeaz,modiIic sau stinge drepturi si obligatii ntre subiectele raportuluijuridic civil.PrinprincipiileeIecteloractuluijuridiccivilsentelegaceleregulidedreptcivilcarearatmodulncareseproducacesteeIecte,respectivcum,sinceconditiisiIatdecineseproduc aceste eIecte.Ct priveste literatura juridic n stabilirea principiilor careguverneazeIecteleactuluijuridic,s-aimpusopiniapotrivitcreiaseretineprincipiulIorteiobligatoriiaactuluijuridic,principiulirevocabilittiisiprincipiulrelativittiiactuluijuridiccivil,ceadeadouaopiniesustinndcirevocabilitateanueunprincipiucidoarunaspectalprincipiuluiIorteiobligatoriiaactului juridic.Principiul for(ei obligatorii a actului juridic civil (Paclasunt servanda).Principiul Iortei obligatorii a actului juridic civil este acearegul de drept potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat seimpuneautorilor(ncazulconventiilor)sauautorului(ncazulactelor juridice unilaterale) acestuia ntocmai ca legea, deci actuljuridic civil este obligatoriu si nu Iacultativ pentru prti.Literaturasipracticajuridicaunuantataceastidee,exempliIicnd,copartecontractantnupoatesmodiIiceunilateralpretulstabilitlancheiereaconventiei,sauclauza43reIeritoare la modalittile de plat a pretului, iar instanta nu poates reduc sau s majoreze cuantumul clauzei penale din contract.Fundamentul principiului Iortei obligatorii a actului juridiccivil rezult din:-necesitateaasigurriistabilittiiraporturilorjuridicegenerate de acte juridice civile;-imperativul moral al respectrii cuvntului dat.Prin exceptie de la acest principiu, ntelegem acele situatiincareeIecteleactuluijuridicnuseproduccumaustabilitprtile,eleIiindmairestrnsesaumaiextinse,independentdevointa prtilor.Principiul irevocabilit(ii actului juridic civilAcest principiu este prevzut expres de art. 969 alin. 2 Codcivil,carereIerindu-selaconventiimentioneazc:'Elenusepotrevocaprinconsimtmntulmutualsaudincauzeautorizatede lege.AcestprincipiupoateIideIinitcareguladedreptpotrivitcreia actului bilateral nu i se poate pune capt prin vointa numaiauneiadinprti,iaractuluiunilateralnuisepoatepunecaptprin maniIestarea de voint, n sens contrar din parte autorului.Suntexceptiidelaacestprincipiucazurilencareactulbilateral se revoc prin vointa uneia din prti, iar actul unilateralprin vointa autorului lui.a.Exceptiidelairevocabilitatencategoriaactelorbilarerale.ExempliIicnd urmtoarele exceptii:- donatiile dintre soti sunt revocabile (art. 937 alin. 1 Codcivil);" "" "Irevocabilitatea esteo consecint si ogarantie aprincipiului Iorteiobligatorii a actuluijuridic civil.44-contracteledelocatiunencheiatepeduratanedeterminat potIirevocate prin vointa unilateralauneiprti(art. 1436 Cod civil);-contractuldemandatpoateIirevocatdeoricaredintreprti (art. 1552 Cod civil);-contractuldedepozitpoateIirevocatdedeponent(art.1616 Cod civil);- contractul de asigurare poate Ii denuntat nconditiileart21 din Legea nr. 136 / 1995.b.Exceptiadelairevocabilitateaactelorjuridiceunulaterale.ExempliIicm cteva din aceste exceptii:-testamentul este revocabil (art. 922 Cod civil);-retractarea renuntrii la mostenire (art. 701 Cod civil);-oIertapoateIirevocat,pnlamomentulajungeriieila destinatar.PrincipiulIorteiobligatoriiaactuluijuridicsialirevocabilittiidobndescanumiteparticularittincazulcontractelorsinalagmatice(bilaterale)ceproducsiurmtoareleeIecte speciIice:-exceptiadeneexecutare(exceptiononadimpleticontractus);-rezolutiunea(saurezilierea)pentruneexecutareaculpabil a contractului;-riscul contractului.Principiul relativit(ii efectelor actului juridic civil.AcestprincipiupoateIideIinitcaregulpotrivitcreiaacest act produce eIecte numai Iat de autorii sau autorul actului,el neputnd s proIite ori s duneze altei persoane.45AcestprincipiuestejustiIicatpedeoparteprinnaturavolitional a actului juridic dintre prti, ce prin acordul lor devincreditorsidebitorsipedealtparteacordullorsnuaducatingere liberttii vointei altor persoane.Deci,unactjuridiccivil,deprincipiu,nupoategeneradrepturisubiectivesiobligatiipentruuntert,nsdrepturilesiobligatiileprtiloractuluijuridictrebuierespectatedetert,vorbind astIel despre opozabilitatea Iat de terti a actului juridic.PentruntelegereaprincipiuluirelativittiiseimpuneclasiIicarea notiunilor de prti, avnzicauz si terti n raport cuactul juridic civil.Parte nseamn persoana care ncheie actul juridic civil, Iiepersonal,Iieprinreprezentare,sinpatrimoniuloripersoanacreiaseproduceIecteleactuluijuridicaexprimatuninterespersonal n acel act.Avndcauzestepersianacare,desin-aparticipatlancheiereaactului,totusisuporteIecteleacestuia,datoritlegturii sale juridice cu prtile actului juridic civil.Avnziicauz se mpart n trei categorii:- succesorii universali si cu titlu universal, care dobndescunpatrimoniu,Iiindcontinuatoriaipersonalittiiautoruluilor(mostenitorul sau mostenitorii legali etc.).Acestiadeprincipiu,preiautoatedrepturilesiobligatiileautorului actului juridic.-succesoriicutitluparticularsuntpersoanecaredobndescunanumitdrept,privitindividual(deexemplucumprtorul unui bun).Calitatea de avndcauz se analizeaz n raport de acteleanterioarealeautoruluicureIerirelaacelbun,ncheiatecualtepersoane(exempluart.1441Codcivil:'Daclocatarulvinde46lucrulnchiriat.cumprtorulesteobligatsrespectelocatiunea Icut nainte de vnzare .).-creditoriichirograIarisuntaceicreditoricarenuauogarantierealpentrucreantalor(gajoriipotec),eiavnddoarundreptgajgeneralpotrivitart.1718Codcivil('Oricineesteobligatpersonal,estetinutandepliniindatoririlesalecutoatebunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare).Ei sunt avnzicauz ai debitelor lor, si pot urmrii actelejuridicealeacestorancheiatenIraudaintereselorsale,putndIormulaactiunepaulian(saurevocatorieart.975Codcivil)sau actiunea n declararea simulatiei (art 1175 Cod civil).Excep(iidelaprincipiulrelativit(iiactuluijuridiccivil.SuntconsiderateexceptiidelaacestprincipiucazurilencareactuljuridiccivilproduceeIectesiIatdealtepersoanedectprtile,prinvointaprtiloractului,eleIiindclasiIicatenexceptiiaparente(carenrealitatenuseabatdelaprincipiulrelativittii actelor juridice) si reale.a.Exceptiiaparentedelaprincipiulrelativittiiactelorjuridice civile.1.Situatiaavnzilorcauz,nuesteoexceptiedelaprincipiulrelativittiideoareceactuljuridiccivilproduceeIecteIat de acestia Iiindc ei iau locul prtilor, asa cum s-a mentionat,n raportul juridic respectiv.2.Promisiuneapentrualtul sauaIapteialtuiaestenumitsiconventiadeparteIort,constndnconventiaprincareopartenumitpromitentseobligIatdecealaltpartecreditorulpromisiuniisdetermineopersoantertsratiIice actul ncheiat n absenta sa.# ## #Tertii suntpersoane strine deactul juridic penitus extranei.47DecitertuldacselasconvinssncheiesausratiIiceactuljuridiccivil,vadevenielnsusiparteprinvointasa,promitentulobligndu-selapropriasaIapt,decumpraresincaz de nerealizare a obligatiei cuvenite promitentul va trebui s-ldespgubeasc pe creditor.3.Simulatiaesteoperatiuneajuridicncareprintr-unactaparent public, menit s dea impresia crerii unei situatii juridicediIeritedeceareal,darmincinos,nereal,secreeazoaltsituatie juridic dect cea stabilit printr-un act ascuns, secret, daradevrat.Simulatia poate mbrca trei Iorme:-Iictivitatea,cndactulpublicestencheiatnumaideIorm, Iiind contrazis de actul secret numit si contranscris;- deghizarea, cnd n actul public se implic un anumit actjuridicvnzarecumprare, iar n actul secret este de Iapt actulrealdonatia;- interpunerea de persoane (pretenom) cnd actul publicsencheiecuanumitepersoane,iaractulsecretdeterminacteizolate prti.Potrivit art. 1175 Cod civil ntre prti produce eIecte actulsecret, care este actul real.Fatdetertuldebuncredint,potrivitart.1175Codcivil,produceeIecteactulpublic,tertulputndoptantreactulpublicsiactulsecret,potrivitdispozitiilorlegale,dacpotIacedovadasimulatiei,decidreptultertuluiarecaizvorlegeasiconventia prtilor creatoare de simulatie.4. Reprezentarea, este procedeul tehnicojuridic prin careopersoanreprezentat,ncheieunactjuridic,nnumelesipeseamaalteipersoanereprezentat,astIelceIecteleactuluincheiat se produc direct n persoana reprezentat.48Dup izvorul su reprezentarea este de dou Ieluri:-reprezentareaconventional,careegeneratdecontractul de mandat, reprezentantul intrnd n notiunea de partea actului juridic civil;- reprezentarea legal, potrivit creia n baza legii se nastedreptuldereprezentare,chiarIrvoia(Iraexistaacordconventional) reprezentantului.5.Actiunile directe,careconstau ndreptuluneipersoanede a intenta actiune n justitie contra unei persoane cu care este nraport contractual, dar este o alt persoan, cu care prima este nlegtur.b.Exceptii reale de la principiul relativittii actului juridiccivil.Adevrataexceptiedelaprincipiulrelativittiiactuluijuridic civil este stipulatia pentru altul sau contractul n Iavoareaunei terte persoane.Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte stipulantulconvinecucealaltparte-promitentulcaacestadin urm s eIectueze o prestatie n Iavoarea unei a treia persoanetertulbeneIiciar,carenuparticiplancheiereaactului,nicidirect nici prin reprezentare.Dreptultertuluisenastedirectsinputereaconventieidintre stipulant si promitent, si numai exercitiul dreptului depindede vointa tertului beneIiciar.Ca aplicatii ale stipulatiei pentru altul exempliIicm:- n materia contractului de rent viager, art. 1642 alin. 1Codcivil,prevedecrentaviager,laplatacreiaseobligdebirentierul, poate Ii stipulat n Iavoarea unei terte persoane;-nmateriacontractuluidedonatie,dininterpretareaart.832si829Codcivil,rezultcsuntemnprezentaunuicazde! !! !Izvorul actiuniidirecte este legeasi nu actulindividual, ncheiatde alte persoanedect titularuldreptului.49aplicatiepracticastipulatieipentrualtulncazuldonatieicusarcin(cnddonatorulsaustipulantulsidonatorulsaupromitentul au prevzut expres n contractul de donatie c acestadin urm va Ii obligat s execute o prestatie n Iavoarea unei tertepersoane).6.1.1. Nulitatea actului juridic civilLegeanudodeIinitieanulittiiactuluijuridiccivil,eaIiindoIeritdeliteraturajuridic,potrivitcreianulitateaestesanctiuneadedreptcivilcarelipsesteactuljuridicdeeIectelecontrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea sa valabil.Pentru clasiIicarea nulittii actului juridic civil s-au distinsn literatura juridic mai multe criterii de specialitate:-nIunctiedenaturainteresuluiocrotit(generalsauindividual) nulitatea este absolut si relativ;-nIunctiedentindereaeIectelorsaleexistnulitatepartial si total;- dup modul de consacrare legislativ se distinge nulitateaexpres sau textual si virtual sau implicit;-dupIelulconditieidevalabilitatenerespectateexistnulitate de Iond si de Iorm;-dupmoduldevaloriIicareexistnulitatejuridicsiamiabil.Literatura juridic a mai Icut distinctie si ntre actul nul siactulinexistent,inexistentaIiindsanctiuneacaredeclarinvaliditateaunuiactjuridiccivilcares-andeplinitcuneobservareaconditiiloresentialeprevzutedelegepentruexistenta sa, actul juridic inexistent Iiind un act aparent.50a.Nulitatea absolut si nulitatea relativ.Nulitateaabsolutesteaceeacaresanctioneaznerespectarealancheiereaactuluijuridiccivil,auneinormejuridice care ocroteste un interes general. obstesc.Nulitatearelativesteaceeacaresanctioneaznerespectarealancheiereaactuluijuridiccivil,auneinormejuridice,careocrotesteuninteresparticular,individualoripersonal.b.Nulitatea partial si nulitatea total.NulitateapartialesteaceeanulitatecaredesIiinteaznumaiopartedintreeIecteleactuluijuridiccivil,respectivcelecare contravin dispozitiilor legii.NulitateatotalesteaceeanulitatecaredesIiinteazactuljuridic civil n ntregime.Nulitatea partial este regula, iar nulitatea total exceptia.c.Nulitatea expres si nulitatea virtual.Nulitatea este expres dac este prevzut ntr-o dispozitielegal.Nulitateaestevirtual,dacnuesteprevzutexpresntextul de lege, ns rezult din modul n care se reglementeaz oanumitconditiedevalabilitateaactuluijuridiccivil,rezultndnendoielnic din caracterul imperativ a legii.d.Nulitatea de Iond si nulitatea de Iorm.NulitateadeIondesteaceeanulitatecareintervinencazde lips ori nevalabilitate a unei conditii de Iond a actului juridiccivil.NulitateadeIormesteaceeanulitatecareintervinencazul nerespectrii Iormei cerute ad valitatem pentru actul juridiccivil.51Cauzele denulitatesuntacelemprejurricarenvederazlipsa unui element structural al actului juridic sau nclcarea uneidispozitii legale de valabilitatea actului juridic.Distingemcauzedenulitateabsolutsicauzedenulitaterelativ.Doctrinasipracticajuridicaumentionaturmtoarelecauze de nulitate absolut a actului juridic civil:- nclcarea regulilor privind capacitatea civil n cazurile:a.nerespectareauneiincapacittispeciale,impusepentruocrotireaunuiinteresobstesc,cumesteceastabilitdeart.18dinLegeanr.16/1994aarendrii;b.lipsacapacittiideIolosintapersoaneijuridicesinerespectareaprincipiuluispecialittiicapacittiideIolosint(art.34dinDecretulnr.31/1954;art.4din Legea nr. 16 / 1954 a arendrii);- lipsa consimtmntului datorit erorii obstacol;- nevalabilitatea obiectului actului juridic;- nevalabilitatea cauzei actului juridic civil n cazurile:a.lipsa cauzei, datorate absentei scopului imediat;b.cauze Ialse datorate erorii asupra scopului imediat;c.cauze ilicite si imorale;- nerespectarea Iormei cerute ad validitatem;- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;- nclcarea ordinii publice;- nclcarea dreptului de preemtiune al statului (art. 52 dinLegea 26 / 1996 Codul silvic, M. OI. nr. 93 / 1996).Ctprivestecauzeledenulitaterelativaactuluijuridiccivil aceste sunt:52-nerespectarearegulilorprivindcapacitateacivilapersoanelor n cazurile:a.nesocotiriinormelorprivindcapacitateadeexercitiu(cndactulestencheiatdeopersoanlipsitdecapacitatedeexercitiusauIrncuviintareaocrotitorului legal si este lezionar de minorul ntre 14 18ani,actuls-ancheiatIrncuviintareaautorittiitutelaresipentrupersoanajuridic,aceastaancheiatactul n lips ori si-a depsit puterile admise de lege) sinesocotiriiunorincapacittispecialeinstituitepentruprotectiaunorintereseparticularesaupersonale,cumesteprevzutdeart.810Codcivil(,doctoriinmedicinsauchirurgie,oIiteriidesntatesispiterii,care au tratat pe o persoan n boala de care moare, nupotproIitade dispozitiilentreviisautestamentare,cednsa a Icut-o n Iavoarea lor n cursul acestei boli);b.lipsadiscernmntuluinmomentulncheieriiactuluijuridic civil;c.viciiledeconsimtmnt:eroarea,dolul,violentasileziunea;d.lipsaorinevalabilitateaautorizatieijudiciare(art.34din Legea nr. 64 / 1995, cu modiIicrile ulterioare);e.nerespectarea dreptului de preentiune (art. 14 din Legeanr.54/1998privindcirculatiajuridicaterenurilor,art.15si30dinLegeanr.16/1996aArhivelorNationale).ncazulnulittiiabsoluteregimuljuridicalacesteiasementioneaz n urmtoarele reguli:- nulitatea absolut poate Ii invocat de oricine are interes;53-nulitateaabsolutpoateIiinvocatoricnd,pecaledeactiune sau de exceptie, Iiind imprescriptibil (art. 2 din Decretulnr. 167 / 1958);-nulitateaabsolutnupoateIiacoperitprinconIirmareexpres sau tacit (a se vedea art. 1168 Cod civil ,Donatorul nupoate repara prin nici un act conIirmativ, viciile unei donatii ntrevii;nulnprivintaIormei,eatrebuiessereIaccuIormelelegiuite).ncazulnulittiirelative,regimuljuridicalacesteiaseconcretizeaz prin urmtoarele reguli:-nulitatearelativpoateIiinvocatnumaidepersoanaocrotitsiacreiinteresaIostnesocotitlancheiereaactuluijuridic (art. 952 Cod civil ,Persoanele capabile de a se obliga nupot opune minorului si interzisului incapacitatea lor).Pentruoprotectierealaminorului,aceluilipsitdecapacitateadeexercitius-aadmisdectrelegecnulitatearelativ n acest caz mai poate Ii invocat de:a.reprezentantullegalaceluilipsitdecapacitateadeexercitiu (art. 42 Cod procedur civil);b.ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiurestrnsneglijentsaudereacredint(art.9alin.2din Decretul nr. 164 / 1958);c.succesoriiprtiiocrotite,cuexceptiaactiunilorintuitupersonae;d.creditoriichirograIaripecaleaactiuniioblice(art.974Cod civil);e.procurorul (art. 45 Cod procedur civil);I.autoritatea tutelar;g.titularuldreptuluidepreemtiune(art.511,14dinLegea nr. 54 / 1998).54-nulitatearelativesteprescriptibilsubaspectextinctiv,prescriptiaactiuniinanulabilitateIiindreglementatdeart.9dinDecretulnr.167/1958;(art.9dinDecretulnr.167 / 1958 prevede c: ,Prescriptia dreptului la actiune nanularea unui act juridic pentru violent ncepe s curg deladatacndacestaancetat.ncazdeviclenieorieroaresauncelelaltecazurideanulare,prescriptiancepescurgdeladatacndcelndrepttit,reprezentantullegalsaupersoanachematdeleges-Incuviintezeacteleacunoscut cauza anulrii, ns cel mai trziu n termen de 18luni de la data ncheierii actului);-- nulitatea relativ poate Ii conIirmat expres sau tacit.ConIirmareaexpresrezultdinart.1190Codcivil(,ActuldeconIirmaresaurectiIicareauneiobligatii,ncontracreialegeaadmiteactiuneannulitate,nuestevalabil,dectatuncicndcuprindeobiectul,cauzasinaturaobligatieisicndIace actiunea de motivul actiunii n nulitate, precum si de intentiade a repara viciul), iar cea tacit rezult din prevederile art. 1167alin.2Codcivil(,ConIirmarea,ratiIicareasauexecutareavoluntar,nIormasioperadeterminatdelege,tinelocderenuntare n privinta mijloacelor si exceptiilor ce puteau Ii opuseacestuiact,Irasevtmansdrepturilepersoaneiatreia),respectivdinexecutareaactuluianulabilsauneinvocarenulittiin termenul de prescriptie.nambelesituatiideclasiIicaretacitcelncauztrebuiesIicunoscutcauzadeanulare,actionndsauneactionndncunostint de cauz.EIectele nulittii sunt aceleasi indiIerent dac este vorba denulitateaabsolutsaurelativ,sielesuntdeIinitecaIiindcontractelejuridiceprodusedesanctionareanulittiiactului55juridic civil ce const n desIiintarea actului si a raportului juridiccreat prin acel act juridic, respectiv restabilirea legalittii.Sub aspectul concret de actiune a nulittii eIectele nulittiidistingemntrenulitateatotalsaupartialprecumsinIunctiedecumaIostexecutatsaunu,oridacauIostncheiateactejuridice ulterioare, de aici rezultnd urmtoarele consecinte:- dac actul juridic lovit de nulitate nu a Iost executat si deci nu a produs eIecte juridice, sanctiunea nulittii va Iace ca actulsnumaipoatproduceeIectelenvedereacroras-ancheiat(debitorulsepoateopunelaexecutareinvocndexceptiadenulitate);- dac actul juridic lovit de nulitate a Iost deja executat ntotsaunparte,aplicareasanctiuniinulittiivaaveacaobiectobligatiaprtilordea-sirestituireciprocprestatiilesvrsitesiprimite;- dac n urma ncheierii actului lovit de nulitate, prtile auncheiat unele acte juridice cu terte persoane, aplicarea sanctiuniinulittiiacestuiactvaatrage,nprincipiusidesIiintareaactelorncheiate n temeiul actului lovit de nulitate, cu alte persoane.nlegturcuacesteconsecintealeeIectelornulittiiactului juridic civil s-au evidentiat trei principii:1.principiulretroactivittiieIectelornulittiiactuluijuridic civil;2.principiulrestabiliriisituatieianterioare(restitutioinintegrum);3.principiuldesIiintriiactuluisubsecventcaurmareadesIiintrii actului initial (resoluto iure dantis, resolvitoius accipientis).De la aceste trei principii sunt si exceptii, ce nltur acestereguli ale consecintei nulittii actului juridic civil.$ $$ $EIectul nulittiiactului juridic civilse poate exprimaprin adagiul ,quadnullum est, mullumproducit eIectum.56Principiulretroactivit(iiefectelornulit(iiactuluijuridic civil.PrincipiulretroactivittiieIectelornulittiiactuluijuridiccivil este regula potrivit creia nulitatea nu produce eIecte numaipentru viitor (ex nunc) ci si pentru trecut (ex tune), mergndu-sepn la momentul ncheierii actului juridic civil.Caracterulretroactivsededucedinprincipiullegalittiicarereclamrestabilireaordiniidedreptnclcatesiampiedicrii procedurii unor eIecte contrare legii.De la acest principiu s-au remarcat n doctrina si literaturajuridic urmtoarele exceptii:-contractelecuexecutaresuccesivpartialexecutate,Iiindcnacestecazuriesteimposibilitateaobiectivderestabilirennaturasituatieianterioare(contractuldelocatiune);-Iructeleculese,pnladataintroduceriicereriideanulare,deposesoriidebuncredint,rmndeIinitivdobnditedeacestia,pebazaprincipiuluiocrotiriibuneicredinte.Principiulrestabiliriisitua(ieianterioare(restitutioinintegrum).Este aceea regul de drept potrivit creia tot ce s-a executatnbazaunuiactjuridiccivilanulattrebuierestituitastIelcprtile raportului juridic trebuie s ajung n situatia n care acelact nu s-ar Ii ncheiat.Delaacestprincipiuexistsiexceptii,situatiincarepentruanumiteratiuni,prestatiileeIectuatentemeiulactuluianulat nu sunt supuse restituirii, astIel:-potrivitart.1164Codcivilminorulalcruiactesteanulatpentruleziune(prinactiuneanresciziune)nutrebuies# ## #n categoriaexceptiilor de laprincipiulretroactivittiiurmeaz a Ii inclusesi exceptiile de lacelelalte douprincipii57restituie cocontractantului de a primit, dect dac se probeaz ca proIitat de ceea ce i s-a dat .-cazulaplicriiprincipiuluidupcarenimnuinu-iestengduit s se prevaleze de propria incorestitudine sau imoralitatepentruaobtineprestatiajudiciaraunuidrept(nemoauditurpropriumturpitudinemallegans).Spreexempluntr-uncazdeviol n grup reclamantii au dat victimei o sum de bani spre a nuIi denuntati, instanta apreciind c actiunea n restituirea prestatieinu e admisibil reclamantii urmrind un scop imoral, nelegal.Principiulanulriiactuluijuridiccivilsubsecventcaurmareaactuluiini(ial(Resolutojusedantis,resolviturjusaccipientis).AcestprincipiuprivesteeIectelenulittiiIatdetertisieste regula de drept potrivit creia anularea actului initial primaratrage anularea si a actului subsecvent, urmtor datorit legturiisale cu primul.n practic acest principiu se concretizeaz n dou situatiispeciIice:-ncazulactelorautorizate,anulareacontributieiadministrative duce si la anularea actului civil ce i-a urmat;- n cazul a dou acte juridice civile anularea actului juridicprincipal duce si la desIiintarea actului accesoriu.Exceptiiledelaacestprincipiusuntaceleancareactulsubsecvent este mentionat:-celcareaintratnposesiaunuibunmobilcubun-credint, devine proprietar si nu este obligat s-l restituie dect ncazul n care bunul Iusese pierdut sau Iurat si vndut, adevratulproprietarputndu-lrevendicantreianidelaposesoruldebuncredint, ce are actiune n regres contra celui de la care l-adobndit;58-nu se vor desIiinta acele subsecvente de conservare si deadministrare;-sepstreazacteleladispozitiecutitluonerosncheiatecu un subdobnditor de buncredint, dispuntorul urmnd a-sindeplinii obligatia de restituire prin echivalent;-sepstreazsiacteleprincarebunulaIosttransmissubsecventunuisubdobnditor,carentretimp,adobnditproprietatea bunului prin uzucapiune.Principiidedreptcaremen(inefecteleactuluijuridiclovit de nulitateExistprincipiicareanihileazactiunearegulii,quodnullum est nullum producit eIIectum ele Iiind:-principiul conversiunii actelor juridice;-principiul rspunderii civile delictuale;-principiul aparentei n drept.Principiul conversiunii actului juridic civilPrincipiulconversiuniiactuluijuridiccivilnseamnnlocuireaactuluinulcuunaltactjuridicvalabil,termenulconversiuniiIiindreguladeinterpretarelogico-juridicdinart.978 Cod civil (,Cnd o clauz este primitoare de dou ntelesurieaseinterpreteaznsensulcepoateaveauneIect,iarnunacela ce nu ar putea produce nici unul).Pentru a opera conversiunea se cer ndeplinite urmtoarelecerinte:-sexisteunelementdediIerentntreactulnulsiactulvalabil;-actulsocotitvalabilsndeplineasctoateconditiiledevalabilitate si acestea s se regseasc n actul desIiintat;-maniIestareadevointaprtilorsIieIavorabilconversiunii.59Ca aplicatii ale conversiunii actului juridic sunt:-cazulactuluinulcavnzare-cumprare,darvalabilcaantecontractde vnzareacumprare;-cazulactuluidenstrinarelovitdenulitatensvalabilcaact derevocarea legatuluiceaveacaobiect bunul lacaresereIerea si actul de nstrinare (art. 923 Cod civil);- cazul actului de nstrinare a unui bun succesoral de ctremostenitor,nulcaatare,nsvalabilcaacceptareasuccesiunii(art. 689 Cod civil).Principiul rspunderii civile delictualePrincipiulconsacratnart.998Codcivil(,OriceIaptaomuluicarecauzeazaltuiaunprejudiciu,obligpeaceladinacruigreseals-aocazionata-lrepara)siesteaplicabilincapabilului minor.Potrivitart.1162Codcivil,minoruln-areactiuneanresciziunecontraobligatiilorcerezultdindelictelesaucvasidelictelesale,deciactulanulabilnaceastsituatievaIimentinut,reprezentndceamaibunreparareaprejudiciuluices-ar produce cocontractantului prin Iapta ilicit a minorului.Principiulvalidit(iiaparen(eidedrept(errorcommunis facit just)Elnlturnulitateaunuiactjuridiccivilncheiatprintr-oeroare comun.Ca aplicatie mentionm art. 7 din Legea nr. 119 / 1996 cuprivirelaacteledestarecivil(M.OI.nr.282/1996):,nregistrrileIcutenregistruldestarecivildectreopersoan necompetent care a exercitat n mod public atributia dedelegat de stare civil sunt valabile, chiar dac aceea persoan nuavea n realitate aceast calitate.60