Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)

7/29/2019 Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)

1/36

1.Notiuni generale privind administratia

a)Trasaturile conducerii in domeniul social:

1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor

2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu

ajutorul influentei

3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii

4. Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in

comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce conducb) Conducerea sociala cunoaste 2 forme:

1. activitatea/conducerea statala exercitata prin organele de stat

2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca ex: partide politice,culte

religioase,sindicate,etc

Deosebiri:

a) mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met convingerii)

b) sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei in toate

domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu obst)

C) Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate

pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.

2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale

a) Conducerea statala conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat,

care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea.

b) Constitutia RM in art reglementeaza ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaboreaza in

exercitarea prerogativelor ce le revin.

Executivul organizeaza o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a

legilor si a altor acte ale organelor statului.

Prin urmare, Conducerea sociala urmeaza a fi exercitata avand la baza competente si functii

bine determinate, bucurandu-se de o anumita independenta in realizarea lor, iar separarea

puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de lupta impotriva

sistemului totalitar si dictatorilal.

Administra ia public a (A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de totireprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercitade catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate aleadministra iei publice centrale si locale.

Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si inbaza unor criterii.

Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. se divizeaza in func ie de raza teritoriala de ac iune si oamenii deservi i de acasta administra ie in :

1. AP Centrala2. AP LocalaAdministratia Publica Centrala exercita atribu iile asupra intregului teritoriu

al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor arii.Administratia Publica Locala exercita atribu iile doar asupra unei par i a

teritoriului.

Conform Criteriului func ional A.P. dupa func iile si competen ele pe care

le arein aceste autorita i se divizeaza in:1. Autorita i cu competen a generala activeaza la nivel central si la nivel local2. Autorita i cu competen a speciala (de specialitate) - activeaza la nivel

central si la nivel local


2/36

Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:

1. Autorita i ale puterii executive cu competen e generale sint competente intoate domeniile de realizare a atribu iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)

2. Organe ale administra iei publice centrale de specialitate create pentru arealiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen ii, birouri,camere si inspec ii s.a)

Principiile A.P, cunoastem 2 categorii de principii:

1. Principii generale (sau fundamentale)

- Pr. Suveranita ii Suveranitatea na ionala apar ine poporului

Republicii Moldova(Art.2 al Constitu iei RM);

- Pr. Separa ia si colaborarea puterilor - In Republica Moldova puterea

legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea

prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitu iei. ( Art.6 al Constitu iei

RM);

- Pr. Legalita ii - presupune ca Lege Suprema este Constitu ia. (Art.7 alConstitu iei RM);

- Pr.Priorita ii ( reglementarilor interna ionale ) si garantarea drepturilor

personalita ii;

- Pr. Unita ii poporului si integrita ii teritoriului ;

- Pr. Publicita ii si transparen ei .

2. Principii speciale

- Grupul 1 de principii- vizeaza Administra ia publica la organnizareaunitara a Autorita ii publice,- Principiul autonomiei.

- Grupul 2 de principii- vizeaza conducerea Autorita ii publice, care se afla in concordan a cu Principiul organizarii unitare ale Autorita ii publice;

- Grupul 3 de principii- vizeaza metode de activitate a Autorita ii publice- Grupul 4 de principii- vizeaza Autorita iile publice Centrale si cele LocaleFunc iiGrupul 1 de func ii sunt determinate de pozi ia pe care o au Autorita iile

Publice in raport cu puterea politica, in calitate de mechanism intermediar deexecu ie:

tipuri de func ii Func ia de pregatirea deciziilor politice si participarea laadoptarea lor;

- Func ia de organizare si asigurare a executarii deciziilor;

- Func ia de satisfacere a necesita ilorGrupul 2 de func ii se refera la organizarea si coordonarea ac iunilor de catre Administra ia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice siexecutarii controlului efectuarii actelor normative.

Principiile de baza ale activitatii Guvernului. In activitatea sa Guvernul: (Art. 2 alLegii Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern)

1. se calauzeste de Constitutie (Legea Fundamentala a Republicii), de celelalte legiale Republicii Moldova, de decretele Presedintelui Republicii Moldova si de tratateleinternationale la careRepublica Moldova este parte;

2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale;

3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor Guvernului inprocesul elaborarii, adoptarii si realizarii hotaririlor;


3/36

4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama deexperienta mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica.

Func iile Administratiei Publice1) creeaza conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si

politice a Moldovei;

2) elaboreaza conceptia dezvoltarii social-economice a republicii;

3) asigura libera initiativa, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economieisi dezvoltarea relatiilor de piata;

4) elaboreaza strategia dezvoltarii tehnico-stiintifice, promoveaza o politica

nationala in domeniul culturii, stiintei, tehnicii, tehnologiei; rezolva problemele

reglementarii de stat a progresului tehnico-stiintific;

5) garanteaza tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice,

diversitatea formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are grija de

pastrarea proprietatii;

51) protejeaza interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara;

6) realizeaza colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile dezvoltarii relatiilor

contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii general-europene si

mondiale;

61) asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa,

promoveaza politica liberului schimb, pornind de la interesele nationale;

8) formeaza un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creeaza conditii

pentru cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor culturale si

spirituale ale cetatenilor republicii;

9) promoveaza politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei;

9l) asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organizarea si coordonarea

controlului si supravegherii de stat a calitatii produselor (lucrarilor, serviciilor);10) asigura utilizarea rationala a resurselor naturale si integritatea lor,

protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant;

11) favorizeaza dezvoltarea autonomiei organelor administratiei publice de

toate nivelurile;

12) asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,

13) promoveaza politica securitatii nationale, dirijeaza activitatea de aparare a

Republicii Moldova;

14) asigura respectarea si executarea legilor, hotaririlor Parlamentului,

decretelor Presedintelui Republicii Moldova, tratatelor internationale la careRepublica Moldova este parte;

15) promoveaza o politica externa in conformitate cu competenta sa.

impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AAPC cu procesul de!

integrare european a. in special, prezenta Strategie are drept scop sporirea

capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea!activitatilor

de integrare in UE.

Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice

centrale.

Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe bazasi in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii,


4/36

avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin legepentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si a executarii in concret alegii si care se incadreaza in sistemul administratiei publice.

Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:1. Autorita i ale puterii executive cu competen e generale sint competente in

toate domeniile de realizare a atribu iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)2. Organe ale administra iei publice centrale de specialitate create pentru a

realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen ii, birouri,camere si inspec ii s.a)

16. Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP:1.Natura atributiilor

Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul:- Convoaca Parlamentul- Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1)- Promulga legile art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea activitate

formala

- Drept la initiativa legislativa- Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare- 3 cazuri:

1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM

- Declararea mobilizarii generale sau partiale- Declara stari de razboi

Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul:- Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru- Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului- Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functiei

- Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare- Acorda grade militare supreme- Numeste in functiile publice (in conditiile legii)- Atributii executive in domeniul politicii externe art 86 Constitutie

Atributii in relatiile cu justitia:- Acordarea gratierii individuale- Numirea judecatorilor la propunerea CSM- Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in

cond. Legii

2.Locul Presedintelui RM in sistemul APOrlov:

Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativalegislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative dinpartea puterii executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibruluidintre aceste puteri. PRM nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritatelegislativa conform art 60 Constitutie este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitaredelegheaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de legeordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atributiilor aucaracter executiv.Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita laniciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat.

3.Rolul Presedintelui RM in sistemul APFunc iile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Moldova. Incalitatea sa de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in primul rind, are sarcina dereprezentare a statului, atit in exteriorul arii, cit si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribu iile de a incheia, in numele Republicii Moldova, tratatele


5/36

interna ionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului, de a acredita si de a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentan ii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita reprezentan ii diplomatici ai altor state in Republica Moldova.

Realizarea func iei de garant al Pre sedintelui Republicii Moldova dispune doua direc ii. In primul rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranita ii, independen ei na ionale, al unita ii si integrita ii teritoriale a arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor men ionate, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al for elor armate; poate declara, cu aprobarea

prealabila a Parlamentului, mobilizarea par iala sau generala a for elor armate; ia masuri pentru respingerea agresiunii in caz de agresiune armata; declara stare de razboi, ia masuripentru asigurarea securita ii na ionale si a ordinii publice. Desi Constitu ia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres func ia de garant al Constitu iei si ale drepturilor omului, aceasta func ie reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de Constitu ie. La dispozi ia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva mijloace practice de ac iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constitu iei: sesizarea Cur ii Constitu ionale pentru verificarea constitu ionalita ii legilor (art.25); demersul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta saprocedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a suspenda actele Guvernului, ce contravinlegisla iei pina la adoptarea hotaririi definitive a Cur ii Constitu ionale (art. 88, lit. i din Constitu ie); dreptul de a dizolva Parlamentul in cazul blocarii procesului legislativ (art. 85 din

Constitu ie); dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voin a asupra problemelor de interes na ional (art. 88 lit. f din Constitu ie).

De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten ioneze asupra normalita ii si stabilita ii proceselor publice, sa asigure un echilibru intre puteri, si nu trebuie in elese in sensul unor atribu ii care ar pozi iona Presedintele in pozi ie privilegiata in raport cu Guvernul si Parlamentul. In contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare,unde presedintele este plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizareaacestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nuprerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al tuturor, ci celecare ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidistant in rela iile cu alte institu ii

publice.

In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale:1. Reprezentare2. Garant3. Mediere

17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM

1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM

Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se

alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputatii alesi.

Poate candida:

1. Cetatean exclusiv al RM

2. Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)

3. A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM

4. Poseda limba de stat

Organizarea alegerilor pentru func ia de Pre sedinte al Republicii Moldova presupune:stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru

func ia de Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in

sedin a publica speciala a Parlamentului. Alegerile pentru func ia de Presedinte al Republicii


6/36

Moldova se organizeaza cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului

Presedintelui in exerci iu. Data alegerilor pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova se

stabileste prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a

alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si asigura

pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii.

Candidatura pentru func ia de Pre sedinte al Republicii Moldova poate fi propusa, incepindcu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:

a) persoana care isi inainteaza propria candidatura sus inuta de cel pu in 15 deputa i; b) un grup de cel pu in 15 deputa i. Propunerea candidaturii pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova, semnata de

to i deputa ii care o sus in, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru func ia de Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la func ia de Presedinte al Republicii Moldova poate sa-si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazulin care comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la func ia de Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar hotarireaParlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. La propunerea frac iunilor parlamentare, Parlamentul va stabili, in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a

Presedintelui Republicii Moldova.In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. Daca si in

turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri

repetate,in cazul esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si

stabileste data alegerilor parlamentare.

Rezultatele alegerilorComisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informa ia respectiva Parlamentului.In baza informa iei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Cur ii Constitu ionale. In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau de lucru,

care activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezidential.

Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o

persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art

80 Constitutie.

2.Actele PRESEDINTELE RM

Decretele acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii

pentru executare pe intreg teritoriul statului.

Decretele pot avea:

1. Caracter normativ are forta de lege obligatorie

2. Caracter individual se refera la o singura persoana

Unele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categorie a

actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii.

Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apeluri,

demersuri, etc.

Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const

PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale

natiunii.


7/36

3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea

PRESEDINTELE RM

18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM

1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RM

Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre

PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru

cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul poate fi prelungit doar in caz

de razboi/catastrofa prin lege organica.

Poate inceta inainte de termen in caz de:

1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra

ei.

2. Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decret

neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 de nrul

deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi demis cu votul a

2/3 din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3) , poate hotari punerea

sub acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta savirseste o infractiune. Este

demis de drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare.

3. Deces

4. Imposibilitate de exercitare a functiei PRESEDINTELE RM, pe o perioada mai

mare de 60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest

fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de la sesizare.

In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri pentru un nou

Presedinte art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de PRESEDINTELE RM este

exercitata prin interimat, de catre Presedintele Parlamentului sau de Primul- ministru.

2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM.

Art. 81:

PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii.

PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniileexprimate in exercitarea mandatului.

PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infractiune.

Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votul a cel putin 2/3 din

nrul deputatilor. Curtea Suprema de Justitie e competenta de judecata.

O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului judecatoresc al

legalitatii actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind categorie a actelor administrative,

urmeaza sa fie supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.

19.Modul de constituire si functionare a Guvernului

1.Modul de constituire si componenta


8/36

Constituirea: conform art 96 Constitutie, rolul Guvernului consta in asigurarea realizarii

politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Modul de constituire este reglementat in art 98 Constitutie si art 4 din Legea cu privire la

Guvern. Acesta cuprinde 5 etape:

1. Desemnarea candidaturii la functia de prim-ministru de catre PRM, dupa consultarea

fractiunilor parlamentare

2. Solicitarea votului de incredere Candidatul la functia de prim-ministru va cere in

termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra

programului de activitate si intregii liste a Guvernului.

3. Acordarea votului de incredere - Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu

votul majoritatii deputatilor alesi (50+1). Parlamentul poate fi dizolvat atunci cind nu a

acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 zile de la

prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura.

4. Numirea Guvernului PRM numeste Guvernul prin Decret Prezidential

5. Depunerea juramintului Guvernul isi exercita atributiile din data depunerii

juramintului de catre membrii Guvernului in fata PRM.

Componenta. Conform art 97 Const si art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul este format

din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin

lege organica.

Actual, din componenta Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1

centru.

Ministere Economiei,Finantelor, Justitiei, Afacerilor Interne, Apararii, Agriculturii si IndustrieiAlimentare, Mediului, Educatiei, Culturii, Tineretului si sportului,etc.

Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru

Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice

Serviciul Graniceri

CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie

Membri ai Guvernului pot fi: persoane-cetateni ai RM si au domiciliul permanent in tara.

Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie retribuita.

2.Modul de functionare Guvern

Fiind un organ colegial, Guvernul activeaza in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de

o data pe trimestru, numite sedinte ordinare.Ordinea de zi se aproba de ministri la

propunerea Prezidiului Guvernului.

Guvernul se intruneste si in sedinte extraordinare( se convoaca ori de cite ori e necesar).

Sedinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor Guvernului. Sedintele

sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din vice-ministri. De regula, sedintele suntpublice, dar la decizia prim-ministrului, pot fi inchise.


9/36

L a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii.

Guvernul plaseaza pe pagina web oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte

vizind activitatea executivului.

La sedinte, Guvernul examineaza:

- Programul sau de activitate si declaratia de politica generala

- Proiectele conceptiilor, prognozelor si strategiilor dezvoltarii social-economice a tarii

- Proiectele programelor de importanta statala

- Proiectul bugetului de stat

- Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc

3.Alte structuri organizatorice care activeaza pe linga Guvern

Pe linga Guvern, activeaza si alte autoritati publice centrale ca:

- Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru

- Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice

- Serviciul Graniceri

- CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie

La propunerea prim-ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in

atributiile ministerului exista si alte autoritati publice centrale de specialitate:

a) Inspectorate de stat

b) Comisii si Consilii Guvernamentale

Respectivele, sunt conduse de directori numiti si eliberati din functie de catre Guvern.

Inspectoratele de stat- exercita controlul asupra executarii legilor, hotaririlor si altor acte

emise de Parlament, decretelor PRM si hotaririlor si ordonantelor Guvernului.

Comisiile si Consiliile Guvenamentale studiaza unele probleme si elaboreaza hotariri, in

vederea dezvoltarii economiei, invatamintului si alte domenii. Ele pot fi:

- Permanente

- Provizorii

Comisiile sunt formate din:

1. Lucratori ai ministerelor

2. Savanti

3. Alti specialisti competenti

Sunt conduse de prim-ministru, ministri sau de alte persoane numite de Guvern.

20.Atributiile Guvernului

1.Enumerarea atributiilor

1. Asigura realizarea politicii interne si externe a statului

2. Exercita conducerea generala a Administratiei Publice


10/36

3. Are drept la initiativa legislativa

4. Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale

5. Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai RM in alte state

6. Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM

7. Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor Guvernului

8. Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor

de subordinea sa

9. Coordoneaza si exercita controlul asupra APL

10.Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a RM,etc.

2. Clasificare atributiilor

Primele 5 atributii generale reglementate in Constitutie

Urmatoarele atributii generale reglementate in Legea cu privire la Guvern

Atributii speciale in domeniile:

- Economiei ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor autohtoni,

formeaza politica de stat in domeniul investitiilor si efectueaza realizarea ei, elaboreaza

programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc

- Finantelor elaboreaza si prezinta anual Parlamentului spre examinare si aprobare

proiectele bugetului de stat, promoveaza politica vamala si financiar-valutara,etc

- Invatamintului, sanatatii, culturii asigura dezvoltarea turismului, ia masuri in ceea cepriveste cresterea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea

nivelului de trai, creaza fonduri speciale pentru dezvoltarea invatamintului public,

tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc.

- Etc.

3.Corelatia atributiile Guvernului si atr Prim-ministrului si viceprim-ministrilor

Prim-ministrul:

- Prezideaza sedintele Guvernului si ale Prezidiului lui

- Asigura colegialitatea in activitatea Guvernului

- Formeaza Guvernul si propune componenta lui in modul stabilit

- Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste

atributiile conform legislatiei

Viceprim-ministrii:

- Coordoneaza activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si

celorlalte organe aflate in subordinea Guvernului

-

- Exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate Guvernului


11/36

- Dau indicatii pentru asigurarea indeplinirii hotaririlor, ordonantelor si dispozitiilor

Guvenului

Rela iile Guvernului cu organele administra iei publice locale

Guvernul:

1) promoveaza in via a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, hotaririlor si ordonan elor Guvernului de catre organele administra iei publice locale;

2) administreaza, impreuna cu organele administra iei publice locale obiectivele si ramurile de importan a statala;

3) coordoneaza activitatea organelor administra iei publice locale invederea traducerii in via a a politicii de stat in domeniul asisten ei sociale, ocrotirii sanata ii, inva amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec iei mediului ambiant;

4) contesta hotaririle autorita ilor administra iei publice locale , daca elecontravin legisla iei.

Organizarea administratiei publice de specialitate (ministeriale)

Administratia ministeriala este compusa din ministere organizate in subordinea

Guvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organizate in subordinea

ministerelor.In toate constitutiile ce au guvernat Moldova dispozitii cu privire la

organizarea ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au

existat. Nici legile fundamentale ale tarilor occidentale nu contin reglementari ample

cu privire la organizarea si functionarea administratiei

Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale despecialitate ale statului. Ele sint conduse de ministri, care poarta raspunderepersonala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea sa deconducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mul i viceministri.

1. Ministerul Economiei;2. Ministerul Finantelor;3. Misterul Justitiei;4. Ministerul Afacerilor Interne;5. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene;6. Ministerul Apararii;7. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Construc iilor ;8. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;9. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor;10.Ministerul Mediului;11.Ministerul Educatiei;12.Ministerul Culturii;13.Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei;14.Ministerul Sanatatii;

15.Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunica iilor ;16.Ministerul Tineretului si Sportului

Autorita ile administrative centrale de pe linga Guvern se formeaza deParlament la propunerea Prim-ministrului in scopul conducerii, coordonarii


12/36

activita ii si exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si inalte domenii, care nu intra nemijlocit in atribu iile ministerelor.Autorita ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori,

numi i in func ie si elibera i din func ie de Guvern.

Inspectoratele de stat se formeaza de catre Guvern in scopul exercitariicontrolului asupra executarii legilor republicii, a hotaririlor si a altor acte emise deParlament, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotaririlor si ordonan elor

Guvernului.Inspectoratele de stat sint conduse de directori, numi i in func ie si elibera i din func ie de Guvern.

Autorita ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele

competen ei lor, acte normative departamentale.

Guvernul poate sa creeze comisii si consilii permanente si provizorii pentru

studierea unor probleme si elaborarea hotaririlor in vederea dezvoltarii economiei,

politicii in domeniile finan elor, creditelor, pre urilor, valutei, circula iei monetare,

precum si in domeniile politicii sociale, inva amintului public, culturii si din alte sfere

ale vie ii.

Comisiile se formeaza din lucratori ai ministerelor, precum si din savan i si specialisti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a

viceprim-ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de Prim-ministru,

de ministri sau de alte persoane, numite de Guvern.

Alte autorita i administrative centrale1. Biroul Na ional de Statistica2 Agentia Relatii Funciare si Cadastru3. Biroul Rela ii Interetnice5. Agentia "Moldsilva"6. Agentia Rezerve Materiale

7. Agentia Turismului8. Centrul CNA

Biroul National de Statistica (BNS) este autoritatea administrativa centrala care,

in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in

domeniul statisticii din tara.

Agentia Relatii Funciare si Cadastru - este organul administratiei publice

centrale, care realizeaza politica statului in domeniul relatiilor funciare,

cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata Guvernului

Republicii Moldova. Deoarece cadastrul serveste ca baza pentru crearea Infrastructurii

Nationale de Date Spatiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborarea

Sistemului Informational Geografic National.

Biroul Relatii Interetnice - Biroul este autoritatea administrativa centrala care

activeaza in subordinea Guvernuluipromoveaza politica statului in domeniul

relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

sustinerii diasporei moldovenesti.

CNA, - Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii

drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si

mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale,

colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si cetateni.

Relatiile autoritatilor administratiei publice


13/36

- cu cetatenii

Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice,

deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autoritatilor

administratiei publice, in administrarea acestora.

Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi:

relatii de cooperare (colaborare); relatii de utilizare a serviciilor publice (deci de

prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (sau de

subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice).

Analizand aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii

permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre

cetateni si administratie.

a) Relatiile de cooperare (de colaborare intre autoritatile administratiei publice si

cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de vedere al

ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza in primul rand

sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei publice in vederea

realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte existenta unei

legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati. Relatiile decooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului participativ al

populatiei la realizarea treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau

inexistentei unei societati democratice.Ele pot fi grupate in doua categorii, si

anume:

- Relatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati

participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la fel ca

aparatul, ca structurile administratiei publice.;

- Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii I sprijina

actiunea automatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate inmod direct. De exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de

b) Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni

constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni.

Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o

specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespunzatoare a

personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile

administratiei publice catre cetateni ' lezeaza nu numai interesele acestuia, ci si ale

altor cetateni, in ultima instanta ale statului.

Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetatenipentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:

- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ(regim juridic

administrativ);

- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juri- I dic civil).

c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile

administratiei publice). 'Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa

unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor,

nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste

relatii.

- Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative

ConlucrareaA doua grupare mare de relatiiin care sunt implicate autoritatile

administratiei publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. In


14/36

cadrul acestora vom analiza: Relatiile cu autoritatile publice care exercita

puterea legislativa Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile

administratiei publice, implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile

dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa

(Parlament), aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanalizat

raporturile dintre administratie si mediul politic.

a. Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspunzator pentru

conducerea generala a administratiei publice, chemat sa asigure realizarea politicii

interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu

organismele interesate

b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice

centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relatii de

cooperare sau de Control prin delegare, nu numai indirect prin Guvern, ci si in

mod direct

c. Consiliilelocale si primariisunt autoritati ale administratiei publice locale prin

care - potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia locala la nivelul

unitatilor administrativ-teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele siautoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte

autoritati ale administratiei publice.

Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului

autoritatilor administratiei publice.

RELATIILE GUVERNULUI CU ALTE ORGANE DE STAT .

- Relatiile Guvernului cu organele administratiei publice locale Guvernul:

1)promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executariilegilorRepublicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului de catre organeleadministratiei publice locale.

2) administreaza, impreuna cu organele administratiei publice locale obiectivele siramurile de importanta statala;

3) coordoneaza activitatea organelor administratiei publice locale in vedereatraducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii sanatatii,

invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant;4) contesta hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravinlegislatiei.Conducerea ministerelor Republicii Moldova si altor organe de pe teritoriulrepublicii

Serviciile publice

Pentru satisfacerea cerintelor (hrana, locuinta, transport, cultura, sanatate),

membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, sub

denumirea de servicii publice.

Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens organizatoric, de

organism social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest

organism serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de


15/36

catre o autoritate publica; (L.158)

Data fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii

publice. De aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si serviciu

de utilitate publica. Distinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul

este infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o organizatie

nestatala.

In cazul organizatiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in prezenta unui

serviciu public, deoarece la acea organizatie participa si statul, fie ca autoritate

publica, fie ca persoana juridica.

Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi-ferare, la

care participa si Parlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de instantele

judecatoresti si serviciile publice administrative.

Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice

obligatorii, care sa reglementeze, in mod uniform, la nivelul intregii tari, raporturi

juridice, raporturile sociale; serviciul judiciar sa solutioneze, cu putere de adevarlegal, j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca legea; serviciile j

administrative sa asigure*executarea legilor si a hotararilor judecatoresti, or- ; dinea

publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie

publica, cultura, transport etc.

Serviciul public poate fi organizat fie la nivel national, pentru intreaga

tara (serviciul public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transportul in

comun in cadrul unei localitati).

Organizatiile care presteaza servicii publice pot fi grupate in trei categorii:

1. organe ale administratiei publice

2. institutii publice;

3. regii autonome de interes public.

. Aceasta grupare se intemeiaza pe o serie de deosebiri, si anume:

- activitatea organelor administratiei publice se caracterizeaza prin

adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a

regiilor autonome este preponderent economica;

- mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei

publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bugetul

statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare

parte, din veniturile obtinute din activitatea .

- organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara

activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contra* cost;

- in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea

de acte administrative; in activitatea institutiilor publice aceasta este madje- dusa,

iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.

In legatura cu regiile autonome de interes public trebuie precizat ca unele au fost

create pentru a satisface unele cerinte ale populatiei ca,

regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac

parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei, gaze


16/36

naturale. Prin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor

cerinte sociale, astfel incat, chiar daca s-ar afirma ca unele regii autonome nu

presteaza, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autonome, indiferent de

specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale membrilor

societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public.

21.Actele Guvernului

1.Identificati actele Guvernului

Conform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, acesta adopta:

1. Hotariri

2. Ordonante

3. Dispozitii

Hotaririle se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organizarea executariilegilor. Poate contine reglementari:

1.Pentru exercitarea atributiilor proprii

2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior

3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc.

Hotarirea poate fi:

a.Cu caracter general ex: aprobarea unor proiecte de legi

b.Cu caracter individual ex: numirea in functie a unui ministru

Hotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri, care au

obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat,

se publica in MORM in termen de 10 zile de la data adoptarii.

Ordonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele

nu sunt promulgate de PRM.

conform art 1062 Const se adopta in conformitate cu Legea speciala de abilitare, care la

rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului).

In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise ordonantele 2) data

pina la care pot fi emise ordonantele.Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament. In asa caz,

Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobarea ordonantei. In cazul in

care Parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde

efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere.

Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au obligatia punerii ei in

aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale.

Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de abilitare.Dupa expirarea

termenului, numai prin lege de catre Parlament.

Dispozitia se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Guvernului si

se semneaza de prim-ministru.

La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in termen de 10

zile de la data emiterii.


17/36

Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic declaratii, apeluri,etc.

22.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului.

1. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului

Guvernului

Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului Parlament.

Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului:

a) Daca prim-ministrul a demisionat sau decedat

b) Daca Guvernul demisioneaza din initiativa proprie

c) Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredere

Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de:

a) Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la cunostinta PRM

b) Revocare in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; propunerea se

inainteaza de prim-ministru sau PRM

c) Incompatibilitatea de exercitare a functiei functia de membru a Guvernului este

incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-stiintifica

d) Deces

Cind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul, Parlamentul a

acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului Parlament, Guvernul in exercitiuindeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice pina la depunerea

juramintului de catre membrii noului Guvern. Nu au drept de a emite acte. Daca prim-

ministrul a decedat sau se afla in imposibilitate de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de

boala) PRM desemneaza un alt membru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar,

pina la formarea noului Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern.

2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.

Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constitutie). Membrii

Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind se solicita, prezenta lor este

obligatorie.

In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin:

1. Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel putin

odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activitatea sa. Odata in

decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probelemele ce tin de

activitatea acestuia.

2. Intrebari si interpelari conform art 105 Constitutie Guvernul si fiecare din

membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de deputati.

De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a Parlamentului, seinregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate. Punind intrebarea,

deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau verbal la sedinta

in plen urmatoare.


18/36

3. Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin interpelari se solicita

explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului. Interpelarea urmeaza a fi

dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime

pozitia fata de obiectul interpelarii.

Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile Parlamentare,

considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din Regulamentul

Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor. Ei pot lua cuvint,dar nu

pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv, membrii Guvernului pot raspunde la

intrebarile formulate de membrii comisiilor parlamentare.

Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului,

asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege. Daca in

decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura, adica votul de neincredere,

Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera

adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern.

Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar sanctiunea

raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere. Referitor la raspundereafiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Legea cu Privire la Guvern, ei raspund

pentru sfere de activitate ce le-au fost incredintate.

3.???

23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale Administratieipublice

1.Modul de organizare si structura OCS ale AP

OCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de executare siexecutare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii.

Conform art 107 Constitutie OCS sunt ministerele care traduc in viata politica Guvernuluisi activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care nu intra nemijlocit inatributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinteaza si alte autoritatiadministrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de organizare a acestorautoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin Constitutie,nici prin lege-cadru. Acestea pot sa varieze in functie de obiectivele urmarite de Guvern si decerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp.

Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice-ministri.

Ministrul reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sijuridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministerele sunt persoane juridice si pot fi

ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat.

In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din:

1) Ministrul ca presedinte

2) Vice-ministri

3) Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de Guvern

Colegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentrudezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor.

2. Modul de functionare

In prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si functionareaministerelor si alte OCS.

Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce include unanumit nr de compartimente:


19/36

- Sectii

- Subdiviziuni

- Directii

- Servicii

- Departamente

- etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul tehnic al autoritatii

respective.

In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitatesubordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin natura lor juridica si aactivitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrative care nu se subordoneaza niciGuvernului si nici ministerelor dar conform Constitutiei RM sunt autoritati autonome care au oconducere desemnata de Parlament si sunt obligate sa raporteze despre activitateaintreprinsa Parlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:

- BNM

- CCA

- CEC

- SIS

- Avocatul poporului

etc

24.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate

1.Categoriile de atributii ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE

Atributii comune

Atributii specifice fiecarui ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE

Comune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELO CENTRALE DE

SPECIALITATE ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realizarii programului

de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului pentru realizarea scopului si rolului

pentru care au fost constituite.

- Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlamentului, etc

- Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative

- In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,prognoze si

programelor de dezvoltare in domeniul respectiv)

- Privind politica externa duc negocieri din imputernicirea Guvernului, incheie conventii,

acorduri internationale,etc

- Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a

personalului

- Etc

Specifice:

- Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor centrale de

specialitate


20/36

Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura realizarea

obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii legale pentru realizarea

carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic.

2.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE

In legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de

ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE.

Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTRALE DE

SPECIALITATE sunt:

1) Ordine

2) Instructiuni

3) Dispozitii

Ordinile cele mai raspindite acte ale ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele pot

avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caracter individual.

Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. Cele cu

caracter individual se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate ex: ordin

privind incadrarea in serviciu a unui functionar public.

Instructiunile mereu cu caracter normativ

Dispozitiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de ordine

interna) sau probleme operative a ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot fi: normative

sau individuale ( predomina caracterul individual)

ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte:

Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au caracter

normativ.

Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei

publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se

mai numeste si acte departamentale.

Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat la Ministerul

Justitiei, apoi se publica in MORM.

25.Notiuni generale privind APL

1.APL totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea

intereselor generale ale locuitorilor unor uat.

Principii de baza prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care stabilesc

directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se stabilesc

raporturile intre acestea.

Principii de organizare si functionare a APL:

- Autonomiei locale

- Descentralizarii serviciilor publice- Eligibilitatii

- Consultarii cetatenilor in interes deosebit


21/36

Autonomia locala dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in

conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile

publice. Formele autonomiei locale:

a) Autonomie decizionala dreptul autorita ilor publice locale de a adopta liber decizii, in

condi iile legii, fara interven ii din partea altor autorita i publice, in scopul realizarii

intereselor sale

b) Autonomie organizationala dreptul autorita ilor publice locale de a aproba, in

condi iile legii, statutul, structurile administrative interne, modalita ile de func ionare a

acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept

public de interes local;

c) Autonomie financiara dreptul autorita ilor publice locale de a dispune de resurse

financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condi iile legii, prin adoptarea

propriilor bugete locale;

Des centralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca

structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea

privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descentralizate si transferate din

responsabilitatea statului in cea a autorita ilor publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constitu ionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.

Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului

electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele

adoptate de aut administrative ale UAT respectiv.

Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil,

in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru

toate chestiunile care le privesc in mod direct(Carta Eu a aut locale art 4 al 6)

Modalitati de consultare a populatiei:

1. referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocareaprimarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)

2. consultari,audieri publice si convorbiri probleme de interes local care preocupa o

parte din populatia u.a.t

2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:

1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu)

2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAG

Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autorita i publice, luate in

ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului

(municipiului) pentru promovarea intereselor si solu ionarea problemelor colectivita ilor locale;

Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1:Autorita ile administra iei

publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint

consiliile locale, ca autorita i deliberative, si primarii, ca autorita i executive. Deci, consiile

locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1.Consiliu local - autoritate reprezentativa si deliberativa a popula iei unita ii administrativ-

teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea solu ionarii problemelor de interes

local;

Primar- autoritate reprezentativa a popula iei unita ii administrativ-teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;

Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul consilierilor

depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana la 43 consilieri.


22/36

Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor

problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu

caracter normativ,dar si individual.

Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autorita i publice, luate

in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului Chisinau,

unita ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor si

solu ionarea problemelor popula iei unita ii administrativ-teritoriale respective;

Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane (aut

executive).

Presedinte al raionului - autoritate publica executiva a consiliului raional;

28.Notiunea,categorii, principii serviciului public

1.Notiunea de sp este o notiune relativ noua in DA, iar unii doctrinari mentioneaza ca este cea

m/importanta in aceasta ramura de drept. SP a aparut si s-a dezvoltat pe fonul multiplicarii si

diversificarii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in

asigurarea unui nivel satisfacator de trai a oamenilor. Dupa P.Niculescu: Administratia

reprezinta totalitatea sp, iar s[ este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea.

Definitia legala:

Serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate

publica;

Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:

a) Cerinta sociala

b) Legea

Principiile de baza ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea,

independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.

1. Legalitatea conform Constitutiei,legilor,regulamentului

2. Profesionalismul obligatia de a-si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine,

fiind responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si celui ierarhic superior si

respectiv autoritatii publice

3. Transparenta obligatia de a asigura acces liber la informatie

4. Impartialitate obligatia de a lua decizii si actiuni in mod

impartial,nediscriminatoriu,echitabil.

5. Independenta apartenenta politica nu trebuie sa influenteze comportamentul si

deciziile acestuia,precum si deciziile si activitatile autoritatilor publice.

6. Responsabilitatea f-rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale

actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a acestora nu este pe

deplin reglementat

7. Stabilitatea -functionarii publici ar trebui sa fie divizati in doua categorii principale:

a )functionari de cariera- ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie

demisi numai pentru fapte ilegale si alte cazuri expres prevazute de lege, la aceasta

categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publici

b) doar functionarii ce detin functii de natura politica - adica pot fi demisi din motive

politice, consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pentru realizareaacestui principiu

8. Loialitatea obligatia sa serveasca cu buna-credinta autoritatea publica in care

activeaza, precum si interesele legitime ale cetatenilor


23/36

2.Categorii: Deosebim 3 categorii:

a. S.p. administrative supuse regulilor dr public organizatoric,cat si cu privire la

raporturile cu utilizatorii serviciilor publice

b. S.p. industriale si comerciale supuse regulilor dr public in planul organizarii lor,

iar in ceea ce priveste raporturile cu utilizatorii, sunt supuse regulilor de drept

privat.

c. S.p. socio-culturale sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala inmaterie de igiena,etc.

29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici:

1.Functionarul public- persoana fizica numita, in condi iile prezentei legi, intr-o func ie public def legala

Functia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii

prerogativelor de putere publica - legala

In doctrina actuala, functionarul public este definit ca:Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice

sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice

in vederea realizarii competentei organului din structura caruia face parte functia respective

In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:

a)Din organele statale

b)Din organele publice

c)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal

In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in

infaptuirea sarcinilor serviciului public:

a) conducatoriib) functionari cu functii de adjuncti

c) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regim de

putere, efectuiaza de regula actiuni de control si supraveghere in domenii

specifice( ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc)

2. Conform prevederilor legale:

Conform nivelului atribu iilor titularului, func iile publice se clasific a in urmatoarele categorii:

a) func ii publice de conducere de nivel superior;

b) func ii publice de conducere;

c) func ii publice de execu ie.

Respectiv, functionarii publici se clasifica in:

a) Functionari publici de conducere de nivel superior

b) Functionari publici de conducere

c) Functionari publici de executie

Conform doctrinei:

Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice:

- de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in

conditiile legii- functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in temeiul legii in

realizarea prerogativelor de putere publice


24/36

- functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in cabinetul

persoanle ce exercita functii de demnitate publica( sef de cabinet, asistent, consilier,

secretar si altele),

Negulescu: 1. Guvernanti cei ce determina, hotarasc 2. Agenti cei ce executa

30. Instituirea fp si conditiile ocuparii

1. Premise: necesitatile sociale

Func iile publice se instituie in temeiul actelor Parlamentului, Presedintelui Republicii

Moldova, Guvernului si ale altor autorita i publice, emise in limitele competen ei lor, stabilite

de Constitu ie si de alte legi.

Deosebim conditii: generale si speciale.

2. Conditii generale:

cetatenia Rm

poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe

teritoriul respectiv

are cap deplina de exercitiu

este apta din punct de vedere a sanatatii

persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc

Conditii speciale- rezulta din specificul f-tiei si a domeniului de activitate a viitorului f-r:

Stare excelenta de sanatate (domeniul militar)

Atingerea unei anumite varste (judecator)

Pentru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si

studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 5 ani experienta in domeniu.

Nerespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f-tiei date.

31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu

1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.

Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu stabilirea legala a unor fapte ce determina

existenta legaturii (drepturilor si obligatiilor) dintre f p si autoritatile publice.

Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. art 30 L 158, decizia de

aprobare a rezultatelor alegerilor.Raporturile de serviciu apar in baza actului administrativ de

numire in func ia publica, emis in condi iile prezentei legi.

Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul.

2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.Pu ocuparea

fp prin alegeri e necesar:

Existenta functiei eligibile vacante

Declansarea procedurii de alegere


25/36

Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor

Validarea mandatelor

Investirea in funtie

Numirea mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul persoanelor ce

exercita f-tii de demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea unui act administrativ al

autoritatii competente.

Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si

democratica modalitate si are la baza principiile:

Competitiei deschise

Transparentei

Competentei si meritelor profesionale

Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publice

Procedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea Guvernului

nr 201 din 11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii nr 158 cu privire la fp si

statutul f-rului p.

Concursul se organizeaza de catre:

a) Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administratia publica

desemnati de Guvern

b) Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice

(Parlamentul,Presedintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi) pu fp

de conducere si de executie.

Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice superioare

celei exercitate art 45 L 158.

Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alta subdiviziune

interioara din cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:

a. In interesul serviciului public

b. La cererea f-rului public art 48 L 158

3.Performante concursul, alegerea.

32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public

1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 158 cu privire lafunctia publica si statutul functionarului public, precum si in Codul de conduita afunctionarului public. O categorie aparte o formeaza demnitarii publici, deoarece statutulacestora este reglementat intr-o lege aparte cu privire la statutul persoanelor cu functii dedemnitate publica.

Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.

Drepturile comune sunt in general prevazute de Constitu ia Republicii Moldova si legisla ia muncii, fiind urmatoarele: dreptul la munca si la protec ia muncii (dreptul la libera alegere a muncii, la condi ii echitabile si satisfacatoare de munca, la protec ia impotriva somajului, la odihna art. 43 al Constitu iei); dreptul la o salarizare corespunzatoare, dreptul la asigurari sociale (dreptul la pensie si la ajutor in caz de incapacitate temporara de munca), dreptul la


26/36

opinii proprii (art. 32 al Constitu iei), dreptul de a cunoaste si ataca deciziile individuale care il privesc, dreptul la peti ionare (art. 52 al Constitu iei), dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. 53 al Constitu iei) etc.

Din categoria drepturilor specifice intra:

a) Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale

b) Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alteautoritati publice, precum si de la p f si juridice

c) Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului

d) Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespunzator complexitatiiatributiilor functiei

e) Dreptul de a fi promovat

f) Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in modul stabilit, alteautoritati publice, alte pf si juridice,de drept public sau privat (demnitate publica)

Obliga iile comune tuturor angaja ilor sunt consacrate in Constitu ia Republicii Moldova (articolele 55 59) si in legisla ia muncii, fiind urmatoarele:

indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce-i revin; sa respecte disciplina deserviciu si programul de func ionare a serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul fa a de ara si obliga ia de fidelitate fa a de institu ia in care activeaza (func ionarul trebuie sa se ab ina de la orice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita ii in care isi desfasoara activitatea) s.a.

Obligatii specifice:

1) Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale lacare RM face parte

2) Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor

3) Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in

legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptiainformatiilor consid de interes public

4) Sa respecte regulamentul intern

5) Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate

6) Executarea dispozitiilor conducatorului

7) Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia

8) Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sintdestinate personal, familiei,rudelor,prietenilor

9) Sa evite conflictul de interes

2.Drepturile si obliga iile atribu ii ale func iei publice sunt create si organizate in vederea realizarii puterii publice.In afara de drepturile pe care orice cetatean le are, aceledrepturi care il deosebesc pe functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata nisteobligatii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca (ex: Sa examineze probleme si sa iadecizii in limitele competentei sale obligatie,dar si drept). La fel, aceste drepturi siobligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la informatiilenecesare/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor).

3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor siobligatiilor fp:

Func ionarului public i se acord a ajutoare materiale in vederea solu ionarii problemelor

sociale si de trai in conformitate cu legea.Func ionarul public beneficiaza de pensie in condi iile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat. Dupa implinirea virsteinecesare ob inerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, func ionarul public poate fi numit, la decizia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, inaceeasi func ie publica, primind pensia si salariul conform legisla iei.


27/36

In caz de lichidare a autorita ii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, func ionarii publici care nu pot fi transfera i vor fi elibera i din func ie cu plata unei indemniza ii unice egale cu 6 salarii medii lunare daca vechimea in serviciul public este de cel pu in 2 ani, precum si a unei indemniza ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.

FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.

33.Incompatibilitatile fata de fp

1. Calitatea de func ionar public este incompatibila cu orice alta func ie publica decit cea in

care a fost numit.

Func ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita i remunerate. Func ionarul

public nu poate exercita o func ie publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe

(parinte, frate, sora, fiu, fiica) sau a unei rude prin afinitate (so /so ie, parinte, frate si sora a

so ului/so iei) in cadrul aceleiasi autorita i publice.

2. Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.

34.Avansarea in serviciu

1. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func ii publice

superioare celei exercitate. Promovarea func ionarului public intr-o func ie publica superioara

se face in baza de merit.

2.

39.Raspunderea penala a fp

1.Raspundere penala cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public pucomiterea unei infractiuni prevazute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de

serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:

1. Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica), persoana cu

functie de demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar international

2. Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de

serviciu.

2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tiei publice

pe un anumit termen

Contraventionala sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demitere siimposibilitatea ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care beneficiaza de protectie

de stat)

3.

49.Constrangerea administrativa

a) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie a

normelor de conduita in scopul de a-i impune individului respectiv o conduita conforma cu

cerintele normei date.

Trasaturi constrangerea:1. Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra participantilor la

raporturile administrative

2. Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara


28/36

3. Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective atribuite prin

lege

4. Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la

privare de libertate

5. Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana

vinovata

b) Masurile de constrangere se clasifica astfel:

1. Masuri administrative de prevenire ex: controlul actelor de identitate2. M.a. de stopare pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei

fizice,catuse,bastoane

3. M.a. de aplicare a raspunderii administrative se aplica dupa savirsirea actelor ilegale

ex: sanctionare

50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ

a) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau

executarea necorespunzatoare a obligatiilor.

Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:

a) Producerea faptei iliciteb) Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzala

c) Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept

Raspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme:

- Raspundere contraventionala

- R disciplinara

- R materiala

b)Raspundere contraventionala forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul

administrativ. Este reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a

dreptului administrativ.

Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si juridice ( cu

exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice), inclusiv persoane cu functie de

raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si

moral ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate

sau arestul contraventional).

Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii

stabilite de regula intre un organ al AP sau un functionar public si autorul unei abateri

disciplinare.

Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri

administrativ-disciplinare, ca rezultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu.

Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.

Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilor publice

sau altor organizatii sau persoane prin actele administrative al AP.

Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea penala care

tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr-o legatura

directa cu raspunderea contraventionala.

60-62

No iune i scopul de contencios administrativ

Scopul contenciosului administrativ

Contenciosul administrativ ca institu ie juridic a are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de

putere ale autorita ilor publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activita ii

autorita ilor publice, asigurarea ordinii de drept.


29/36

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o

autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea in termenul legal a unei cereri, se

poate adresa instan ei de contencios administrativ competente pentru a ob ine anularea actului,

recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

No iunea de instan a in contencios administrativ. Competen a de judecare a ac iunilor in

contencios administrative

Instan a de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemna i din judecatorii, colegiile sau

completele de contencios administrativ ale cur ilor de apel, colegiul de contencios administrativ al

Cur ii Supreme de Justi ie, abilitate prin lege cu infaptuirea controlului judecatoresc al legalita ii actelor

administrative emise de autorita ile publice in activitatea de organizare a executarii i de executare in

concret a legii, precum i de gestionare a domeniului public.

Competen a judec atoriilor

Judecatoriile examineaza litigiile ce in de nesolu ionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea

legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice care sint constituite i

activeaza pe teritoriul satului, comunei sau oraului pentru promovarea intereselor i solu ionarea problemelor colectivita ilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in

unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de func ionarii publici din cadrul organelor i serviciilor

men ionate i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice.

Competen a cur ilor de apel

Cur ile de apel examineaz a in prima instan a litigiile ce in de nesolu ionarea in termenul legal a cererilor

i de verificarea legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice care sint

constituite i activeaza pe teritoriul raionului, municipiului, unita ii teritoriale autonome cu statut juridic

special pentru promovarea intereselor i solu ionarea problemelor popula iei unita ii administrativ- teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativ-

teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de func ionarii publici din cadrul organelor i

serviciilor men ionate, precum i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate

autorita ilor publice, care presteaza servicii publice. In condi iile Codului electoral, Curtea de Apel

Chiinau verifica legalitatea hotaririlor Comisiei Electorale Centrale cu privire la incalcarea legisla iei

electorale. Verificarea legalita ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita ile publice

centrale ale Gagauziei ine de competen a Cur ii de Apel Comrat. Prin lege, cur ilor de apel li se

pot atribui spre judecare in prima instan a i alte categorii de cauze. Ca instan e de recurs, cur ile de

apel judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronun ate de judecatorii.

Competen a Cur ii Supreme de Justi ie

Curtea Suprema de Justi ie, in prima instan a:

a) e

Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)

Documents

Transcript of Drept Administrativ- Test (Raspunsuri)