Doctrine economice IPrincipale notiuni: Ideea economica Gandirea ec. Teoria ec. => rezultat stiintific,rational,doct,coherent Doctrina ec.=> ce trebuie facut Scoala de gandire ec. Curente de gandure ec. : Marxism,keynesism etc.

Criterii de analiza si apreciere: timpului sau epocii interesului relatiei national-international progresului general finalitatii practice interdepentei relative a teoriei fata de practica echidistantei audientei la public

Doctrina mercantilista

1450-1750Adam Smith-bazat pe conceptul c puterea unei naiuni poate fi mrit dac exporturile sunt superioare importurilor.Doctrina comertului mercantilism Agriculturii fiziocratieObiectiv: cresterea si dezvoltarea economicaEuropa de Vest : Spania,Portugalia,Belgia,Olanda,Franta,AngliaNota dominanta: Anglia,Franta,SpaniaAnglia-mercantilism commercialFranta m.industrializant rolul dezvoltarii industrieiReprezentanti:Franta: Jean Baptiste ColbertAnglia: Th.Mun,Jhon Law,William PettySpania: Ortiz,Olivares,MarianaNu a ocolit Romania ( Dimitrie Cantemir) si nici Rusia ( Petru cel Mare).Mercantilismul reprezint prima reflectare teoretic a economiei de pia, printe ideile promovate se regsesc:- bogia provine din comer, bogia provine din ajutorul acordat comerciantului de ctre stat;- materiile prime trebuiesc utilizate n industria intern i exportate doar produsele finite;- balana trebuie s fie activ adic s se cumpere mai puin de la strini dect se vinde.Factorii ce au dus la apariia mercantilismului[modificare | modificare surs]- Apariia statelor centralizate- Apariia economiei de pia- Marile descoperiri geograficeMerite- autonomizarea tiinei economice- interesul fa de sistemul economiei de pia i problemele economiceAdepii mercantilismului au situat n centrul ateniei sfera circulaiei mrfurilor, n special metalele preioase i banii, construind teoria lor pe dou idei fundamentale: 1. Unica form a bogiei unei naiuni ar consta n bani, adic n metalele preioase din care acetia erau confecionai aurul i argintul. 2. Profitul era obiectivul operaiunilor de comer, obinut n sfera circulaiei mrfurilor, mai ales n comerul exterior, datorit faptului c mrfurile erau vndute la preuri mai mari dect cele de cumprare. Profitul era astfel, un mijloc de sporire a avuiei statelor modern

Fiziocratii.Primul demers liberalSf.sec.XVII-incep sec.XVIII-apare ca reactie la consecintele negative ale mercantilismuluiFr.QuesnayAnne R..J.Turgot-reprezinta prima scoala in adevarul sens al cuvantuluiDoctrina fiziocrataCa doctrina si politica ec.,fiziocratia apare ca o reactie la mercantilism,in sensul ca:-imoralismului mercantilism ii opune o filosoife umanista si liberala-protectionismul este inlocuit cu liberschimbismul-politicii de imbogatire prin bani sau comert ii opune o politica de dezvoltare a agriculturii socotita,de altfel,singura ramura productiva-conceptiei mondoeconomice statice si jocului cu suma nula ii opune o viziune dinamica,in virtutea careia libertatea schimbului si.,in general,libera circulatie a bogatiei se pot realiza in profitul tuturor-unui stat puternic si omniprezent ii opun ideea unui stat minim

La temelia doctrini fiziocrate stau cateva realizari teoretice cu semnificatie de contributii fundamentale la istoria stiintei noastre :-au fost primii cre,prin lucrareaTabloul economic al lui Fr.Quesnay,au oferit o explicatie riguroasa,stiintifica a procesului reproductiei economice,proces privit ca o reluare continua a celor 4 faze componente (productie,repartitie,schimb,consum),in dublu circuit: fizic si monetar.-sunt primii de care se leaga impartorea capitalului in fix si circulant,dupa criterii pe care se opereaza si astazi-a avut contributii fundamentale la Teoria despre impozite si taxe-au lasat o mostenire generoasa pt.cei care vor construi pe teoria echilibrului si,mai ales,a dezechilibrului economic-au teoretizat.cu caracter de pionerat,in jurul unui concept fundamental cu care se va opera de acum incolo pe terenul liberalismului economic si politicplecand de aici,au lansat cateva idei mari care sunt si astazi ubiecte de meditatii,legate de: Rolul omului ca centru al universului si relatia lui cu statul Relatia democratie si liberalism in ambele sale forme:economic si politic Pericolul si riscul unei democratii nepregatite de istorie (instalata prea devreme) Rolul elitelor in societate Ordinea naturala la fiziocrati- concept fundamental.Semnificatie:1. Intai,ordinea naturala nu este creata si impusa prin vointa oamenilo.Fiziocratii gandesc ca ceea ce este natural si spontan nu are nevoie sa fie si contractual2. Ordinea naturala nu inseamna intoarcerea la origini,primitivism,dimpotriva,inseamna progres,civilizatie3. Ordinea naturala nu este aidoma celei animale.Daca cea din urma este impusa,ordinea naturala este una libera,este un soi de dezordine savanta,constienta. Ordinea naturala este la fiziocrati ordinea providentiala.In raport cu acest lucru,oamenii nu trebuie decat sa o cunoasca si sa i se supuna. Cunoasterea ordinii naturale este o operatiune simpla.Instinctul,cunostinele si perceptia intuitiva sunt instrumentele necesare pt. acest proces,dar cunoasterea nu este apanajul oricui.Cu acest proces sunt abilitate doar spiritele inalte,cultivate,elitele.Acestia aleg calea,iar ceilalti trebuie sa se supuna. A te supune ordinii naturale este ,dupa fiziocrati,de asemenea o operatiune simpla.Doua instrumente ii sunt necesare individului: - balanta psihologica ( pr.hedonistic) interesul personalDaca se urmaresc aceste 2 lucruri:eficacitatea si interesul,atunci lumea merge de la sine. Dorinta de a profita imprima societatii o miscare care o duce spre starea cea mai buna posibila. Laissez-faire-ul fiziocratilor nu inseamna reciprocitate,nici fatalism. Calea libera era deschisa pt.initiativa,pt munca si il privea cu deosebire pe individ.El era liber sa faca totul.Statului,in schimb,ii reveneau sarcini minime. Fiziocratii vor un stat redus la dimensiuni minime,dar,in acelasi timp,autoritar.Forma de guvernamant agreata: despotismul.Despotul luminat este reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant si garantul ordinii naturale.Democratia si liberalismul politic le repugna.Dupa ei,suveranul trebuia sa fie autoritar,dar nu tiran.Supunerea fata de el intra in legea firii deoarecedespotismul sau se confunda cu cel al ordinii naturale.